Cap.

4 Calculul termic al motorului principal

Prin calcul termic al motoarelor diesel navale se urmareste determinarea marimilor de stare ale
fluidului motor in evolutia sa in cadrul ciclului de functionare. Cu ajutorul acestor marimi se
poate trasa diagrama indicata a ciclului de functionare , pe baza careia se pot determina
principalele marimi caracteristice ale unui motor: parametrii indicati si efectivi, principalele
dimensiuni constructive, puterea si economicitatea motorului, precum si fortele care actioneaza
asupra pieselor motorului.
Dupa procedeul de calcul folosit, se deosebesc metode analitice si metode grafice, bazate pe
diagrame termodinamice.
In acest proiect am ales metoda analitica bazata pe determinarea variatiilor energiilor interne si
al entalpiilor fluidului motor pe parcursul ciclului de functionare. Calculul se desfasoara
utilizand urmatoarele ipostaze simplificatoare:
1. Fluidul motor este alcatuit dintr-un amestec de gaze semiideale , care respecta ecuatia
universala de stare a gazelor: pV=mRT
2. Ciclul de functionare este format din evolutii cunoscute din punct de vedere
termodinamic
3. In fiecare ciclu de functionare arde complet cantitatea de 1kg combustibil- diagrama
indicata astfel obtinuta este similara cu cea reala, pe baza acestei similitudini rezultand si
parametrii reali ai motorului;
4. Arderea combustibilului se desfasoara partial izocor, partial izobar( procesele c-y si y-z
din fig.6,1
5. Comprimarea si destinderea reprezinta transformari politropice cu exponenti constanti
(procesele a-c si z-b din fig 6.1)
6. Modificarea compozitiei chimice a fluidului motor prin arderea combustibilului se
realizeaza instantaneu la inceputul arderilor izocora si respectiv izobara(starile c si y din
fg)
7. procesul de admisie a fludului proaspat lipseste din cadrul ciclului de functionare
considerandu-se ca admisia se realizeaza instantaneu la inceputul comprimarii( starea 1
din fig.)
8. evacuarea gazelor arse reprezinta un proces izobar de cedare de caldura mediului
inconjurator ( procesul b-a din fig)
fig6.1
diagrama ciclului teoretic de functionare.

4.1 alegerea si justificarea parametrilor de calcul

Pentru determinarea marilor de stare ale fluidului motor pe parcursul ciclului de functionare ,
este necesara adoptarea initiala a valorilor unor parametrii specifici. Aceasta alegere se
efectueaza in functie de caracteristicile motorului, adica modul de aprindere a combustibilului,
numarul de timpi, tipul admisiei incarcaturii proaspete, turatia, s.a., pe baza valorilor
experimentale indicate in literatura de specialitate.
In conformitate cu datele prezentate anterior, in cadrul calulului termic vor fi utilizati urmatorii
parametrii initiali:
puterea efectiva Pe= 22890 kw- 31121,24 cp
numarul de timpi T=2
turatia nominala n= 91 rot/min
numarul de cilindrii i=7

calculul va fi efectuat in conditiile functionarii motorului cu motorina cu puterea calorifica

inferioara Qi= 41850 kj/kg, (Qi motorina = 41850-42275 kj/kgsau 10000- 10100kcal/kg) si cu
urmatoarea compozitie procentuala:
-carbon c=85.7%
-hidrogen h=13.3%
-oxigen O= 1%

Puterea calorifica inferiara Qi a fost determinata cu formula lui D.I. Mendeleev:

Qi= 340,13 . c + 1256 . h 109 (o-s) - 25,19 (9 . h + w) [kj/kg]
Unde c, h, o, s, si w sunt fractiunile masice de carbon , hidrogen, oxigen, sulf si apa din
combustibil in procente.
Fiind un motor de propulsie navala, motorul va functiona la presiunea atmosferica la nivelul
marii:
Po= 1,01325 . 105 Pa (1atm)

Temperatura mediului ambiant depinde de anotimp, de zona de navigatie, de momentul zilei, de

conditiile de ventilatie ale compartimentului masini, etc. To se poate adopta in limitele (288-323
K). Se va considera valoare medie:
t0= 25 C => T0 = 298.15 K

Presiunea de supraalimentare
Puterea motorului este proportionala cu consumul orar de fluid proaspat. Se poate obtine sporirea
consumului orar de fluid proaspat, la aceeasi turatie si cilindree, prin marirea densitatii acestuia.
Cresterea densitatii se obtine prin intermediul suflantei care comprima aerul din mediul ambiant
de la presiunea p0 la presiunea de supraalimentare ps.
In functie de agregatul de supraalimentare utilizat, supraalimentarea poate fi:
-joasa ps = (1.2... 1,6) . 105 [Pa];
-medie ps = (1,3... 2,0) . 105 [Pa];
-inalta ps = (2,0...4,0) . 105 [Pa];
In calcul se adopta valoarea :ps =2.8 . 105 [Pa];

Presiunea de evacuare
Presiunea din colectorul de ecacuare pev poate fi determinata prin calcul, plecand de la
rezistentele gazodinamice ale traseului de evacuare. Pentru calculele preliminare, in conformitate
cu datele experimentale, presiunea de evacuare are urmatoarea valoare:
Pev = 0,9 . ps = 2.52 . 105 Pa

Coeficientul de scadere a presiunii de admisie

In cazul motoarelor supraalimentate, raportul dintre presiunea de admisie( presiunea la intrare in
cilindru) si cea asigurata de agregatul de supraalimentare ia valori cuprine intre domeniul
a = 0.92
Temperatura gazelor arse reziduale
Se adopta in intervalul Tr = 600...900 K, urmand ca ea sa fie verificata la sfarssitul destinderii. Va
fi utilizta valoarea:
Tr = 770 K

Incalzirea aerului in contact cu motorul

Venind in contact cu piesele fierbinti ale motorului, aerul furnizat de agregatul de
supraalimentare isi mareste temperatura cu T =10..20grd; pentru motoarele supraalinentate
T= 5..10 K. Se adopta valoarea:
T=10k

Racirea intermediara a aerului de supraalimentare

In interioarul racitorului intermediar de aer se asigura o reducere a temperaturii fluidului
proaspat. In cazul utilizarii unui racitor aceasta cadere de temperatura este Trac = 20...100 grd.
Vom folosi doua racitoare de putere egala pentru a marii caderea de temperatura a aerului de
suporaalimentare.
Se adopta:
Trac=120 K

Coeficientul de exces de aer

Introducerea aerului in cilindrii se realizeaza in exces fata de cantitatea teoretica necesara
asigurarii arderii complete a combustibilului. Valoarea coeficientului de exces de aer depinde de
timpul motorului, in cazul motoarelor supraalimentate fiind = 1,7...2,2. Se adopta:
= 1.85

Coeficinetul gazelor arse reziduale

Cantitatea de gaze arse reziduale depinde de raportul de comprimare, de presiune si temperatura
lor, de particularitatile sistemului de distributie, de turatie.
In cazul motoarelor supraalimentate, se asigura valorile cele mai scazute ale coeficientului
gazelor arse reziduale r = 0,01-0,03. Se utilizeaza valoarea:
r =0,02

Coeficientii de utilizare a caldurii

Din cantitatea de caldura dezvoltata prin arderea combustibilului, numai o anumita fractiune este
utilizata pentru producerea de lucru mecanic exterior si pentru marirea energiei interne a
fluidului motor. Coeficientii de utilizare ai caldurii in cele doua faze ale arderii inregistreaza
valorile uzuale : v =0.75...0,85 si p = 0,65...0,80. Se vor utiliza valorile:
v = 0,80;
p = 0,72;

Coeficinetul de rotunjire a diagramei indicate

Acest coeficient reprezinta parametrul care tine seama de deosebirile dintre diagramele indicata
reala si teoretica ale ciclului de functionare. Valorile sale uzuale sunt r = 0.95...0.99. Se adopta:
r = 0.98

Coeficientul cursei utile

Constructiile actuale de motoare in doi timpi sunt caracterizate printr-un raport al cursei utile u=
Su/S = 0.80...0.86. in conformitate cu datele caracteristice motorului de referinta se adopta:
u = 0,85

Randamentul mecanic
Randamentul mecanic al unui motor diesel naval depinde in primul rand de constructia acestuia.
El este influentat si de alti factori cum ar fi: turatia si sarcina motorului, calitatea materialului de
constructie al pieselor cu suprafete de frecare, calitatea uleiului de ungere si a procesului de
lubrificatie. Pentru motoarele supraalimentate in doi timpi, valorile experimentale ale acestui
parametru sunt: m = 0,75...0,92. Se va utiliza valoarea :
m =0.92
Raportul de comprimare
Raportul dintre volumul maxim al camerei de ardere Va corespunzator pozitiei pme a pistonului
si volumul minim al acestuia Vc corespunzator pozitiei pmi se numeste raport de comprimare. =
Va/Vc
Se va utiliza valoare: = 14

Raportul dintre raza manivelei si lungimea bielei:

Are o influenta redusa asupra proceselor termice din cilindrul motorului. Raportul d = R/Lb ia
valori cuprinse intre 1/5,5 si 1/3. In aceste conditii se utilizeaza valoarea :
d= =0,25

Raportul cursa/alezaj
Raportul dintre cursa pistonului S si diametrul cilindrului (alezajul )D carcaterizeaza constructia
generala a motorului. In functie de valoarea cursa/alezaj, d = S/D; pentru motoarele cu o cursa
superlunga =1,8...4,2; se va utiliza valoare :
d = 4 => motorul avand cursa superlunga.

Unghiul de avans la injectie

Avansul la injectie optim se stabileste pe cale experimentala, cand prototipul motorului se afla pe
bancul de probe. Pentru motoarele navale = 6...42 RAC, la sarcina nominala. Motorul de
referinta fiind de turatie redusa, se adopta:
= 10 RAC

Exponentul politropic al comprimarii in suflanta

Supraalimentarea motorului este realizata cu ajutorul a doua suflante centrifugale. Exponentul
politropic al comprimarii in acest tip de suflanta este ns = 1.4...1,8. Se utilizeaza valoarea:
ns = 1,6

Calculul procesului de admisie

Procesul de admisie reprezinta procesul in decursul caruia fluidul proaspat patrunde in cilindrul
motorului.
Procesul de admisie este de doua feluri: normal sau fortat(supraalimentare). Admisia naturala
are loc atunci cand fluidul proaspat patrunde in cilindru sub actiunea mediului ambiant, asociat
cu efectul de depresiune creat de deplasarea pistonului de la PMI la PME. In acest caz, aerul,
inainte de a patrunde in sistemul de admisie are presiunea p0 si temperatura T0 corespunzatoare
mediului ambiant. Admisia fortata are loc atunci cand fluidul proaspat patrunde in cilindru sub
actiunea unei suflante care il comprima in prealabil, actiunea fiind si ea asociata cu deplasarea
pistonului. In cazul admisiei fortate, inaintarea patrunderii in sistemul de admisie, fluidul
proaspat are presiunea ps si temperatura Ts, care se stabilesc la iesirea din organul de refulare al
suflantei.
Conform ipotezelor simplificatoare prezentate in paragraful anterior, pe parcursul unui ciclu de
functionare este arsa cantitatea de un kg. de combustibil. In aceste conditii in cadrul procesului
de admisie se vor calcula:
Cantitatea de oxigen necesara arderii complete a combustibilului:

c h s0
+ +
Ot = 12 4 32
100

Ot = 0,10435 kmoli O2
Cantitatea de aer necesara arderii complete a combustibilului
0,21

Lt = Ot

Lt = 0,49692 kmoli aer

Cantitatea reala de aer necesara arderii complete a unui kilogram de combustibil:
L = . Lt
L = 0,91931 kmoli aer
In urma arderii combustibilului rezulta urmatoarele produce:
-bioxid de carbon
c
co2 = 1200

co2 = 0,07142
-vapori de apa
9h+ w
H2O = 1800

H2O = 0,0665 kmoli CO2

-oxigen
0,21( 1 ) L
O2 =

O2 =0,08870 kmoli O2
-azot
N2 = 0,79 . L
N2 = 0,72655 kmoli N2
-cantitatea totala fiind:
gar = r . ga = rj
gar = 0,95287 kmoli g.a.r.
unde: r coeficientul gazelor arse reziduale; r = 0,02
Cantitatea de gaze arse reziduale corespunzatoare arderii unui kilogram decombustibil:
-bioxid de carbon
r CO2 = r . CO2
r CO2 = 0,00143 kmoli
-vapori de apa
r H2O = r . H2O
r H2O = 0,00133 kmoli
-oxigen
r O2 = r . O2
r O2 =0,00177 kmoli
-azot
r N2 = r . N2
r N2 =0,01452 kmoli
-cantitatea totala:
gar = r . ga = rj
gar = 0,01905kmoli
In compozitia fluidului motor intra aerul si gazele arse reziduale. Masa fluidului motor la
sfarsitul admisiei are valoarea:
mama = L .Maer + rj . Mj
 Unde: Maer, Mj reprezinta masele molare ale: aerului respectiv a componentelor gazelor arse
reziduale. Acestea au valorile:
M aer = 28,850334
M CO2 = 44,0095
M H2O = 18,0153
M O2 = 31,9988
M N2 = 28,0134
Cu aceste valori masa fluidului motor va fi
mama = 27,07290 Kg
Constanta carcasteristica a fluidului motor la sfarsitul admisiei este :

R (L+ gar )
Ram = mam a

Unde R constanta universala a gazelor; R= 8314,34 J/kmol. Grd

Rama = 288,18155 J/kg . grd
Temperatura aerului la iesirea din suflanta agregatului de supraalimentare are valoare:

ns1
ps
Ts = T0 . ns
po

Unde: T0 temperatura mediului ambiant T0 = 298,15 K

Ps presiunea de supraalimentare ps =2.8 . 105 [Pa];
P0 presiunea atmosferica p0 = 1,01325. 105 Pa
ns exponentul politrofic al comprimarii ns =1,6
Ts = 436,27145 K
Prin urmare, la intrarea in cilindru aerul va avea temperatura:
Taer = Ts + T Trac
Unde: T- variatie a temperaturii datorata contactului cu piesele fierbinti ale motorului;
T=10K
Trac- cadere de temperatura in interiorul racitorului intermediar;
Trac = 120K
Taer = 326,27145K
Prin interpolare se determina entalpia aerului la Taer = 326,27145K
Taer1 = 300 iaerTaer1= 8714,21
Taer2 = 350 iaerTaer2= 10174,9
iaer 300 K +(Taer300)( iaer 350 K iaer 300 K )
IaerTaer = 50

IaerTaer =9481,7 kj/kmol

In mod similar, entalpiile specifice ale gazelor arse reziduale, aflate la temperatura Tr= 770K,vor
fi:
-bioxid de carbon
ico 27 5 0 K +(Tr7 5 0)(ico2 80 0 Kico 27 5 0 K )
iCO2Tr = 50

iCO2 750K = 29633,3 kj/kmol

iCO2 800K = 32178,1 kj/kmol
iCO2Tr = 30632,78 kj/kmol
-vapori de apa
iH 2O 700 K +(Tr700)(iH 2 O750 K iH 20 700 K )
IH2OTr = 50
IH2O 700K = 26058,9 kj/kmol
IH2O 750K = 27984,3 kj/kmol
IH20Tr = 26815,62 kj/kmol
-oxigen
iO 2 700 K +(Tr 700)(iO 2750 KiO 2 700 K )
iO2Tr = 50
iO2 700K = 22794,2 kj/mol
iO2 750K = 24472,6 kj/mol
iO2Tr = 23457,16 kj/kmol
-azot
2 700 K +(Tr 700)( 2 750 K 2 700 K)
IN2Tr = 50
iN2 700K = 22141,3 kj/kmol
iN2 750K = 23702,5kj/kmol
iN2Tr = 22759,1 kj/kmol

Entalpia fluidului motor la sfarsitul procesului de admisie:

iama = iaerTaer L + (i jTr . rj)T
iama = 9168,236 kj
Adoptand temperaturile arbitrare T1 = 300 K si T2 = 350 K, se determina entalpiile
corespunzatoare, cu formula:
 iam1 = iaerTi L + (i jTr . rj)
In urma efectuarii calculelor se va obtine:
T1 = 300 K -> Iam1 = 8842,582847 Kj
T2 = 350 K -> Iam2 = 10325,13955Kj
Valoarea temperaturii fluidului motor la sfarsitul admisiei:
T 1+(T 2T 1)( Iam aIam 1)
(gr)
Ta = Iam2Iam 1
o
Ta(gr) = 336,0257
Pe baza compozitiei fluidului motor, se poate obtine valoarea analitica a acestui parametru:
Taer + rTr
Ta = 1+ r
Ta = 334,972
Intre cele doua valori exista o eroare procentuala ce nu depaseste limita admisibila de doua
procente:
( gr )
Ta
Ta 100
Ta = Ta

Ta = 0,3145%
Presiunea fluidului motor pe parcursul procesului de admisie are valoarea :
pa = a . ps
unde: a exprima raportul dintre presiunea de admisie si cea de supraalimentare; a= 0,92
pa = 2,576 . 105 Pa
Volumul fluidului motor la sfarsitul admisiei:
mam aRam aTa
Va = pa
Va = 10,145 m3
Coeficientul de umplere va avea valoarea (pentru motoare supraalimentate):
paTa
= ( 1)(1+ r)psTa

= 0,97213
unde raport de comprimare; =14
Valorile obtine se incadreaza in limitele experimentale indicate in literatura de specialitate. Astfel
in cazul motoarelor supraalimentate, pa=(1,2...4.0*105 Pa. De asemenea, in cazul motoarelor
supraalimentate, temperatura Ta ia valori intre 310 K si 420 K, iar coeficientul de umplere intre
0,85..1,10.

Calculul procesului de comprimare

Procesul de comprimare indeplineste trei functii:
1.Sporeste randamentul termic;
2.Permite aprinderea combustibilului, fapt fundamental pentru m.a.c.;
3.genereaza miscari organizate ale fluidului motor in camera de ardere.
 La inceputul comprimarii, temperatura amestecului proaspat este inferioara temperaturii medii a
peretilor cilindrului, de aceea transferul de caldura se face de la pereti la amestecul supus
comprimarii. Datorita acestui fapt, curba presiunii in cazul unui proces adiabatic de comprimare,
iar exponentul politropic este mai mare decat exponentul adiabatic (nc<kc). Comprimand
amestecul, temperatura acestuia creste, iar transferul de caldura de la pereti la amestec se reduce
si apoi inceteaza. In a doua parte a procesului, temperatura amestecului devine mai mare decat
temperatura medie a peretilor, de aceea transferul de caldura se inverseaza: de la amestec la
pereti. Prin urmare exponentul politropic devine mai mic decat cel adiabatic (nc<kc).
In consecinta presiunea pc la sfarsitul cursei de comprimare , cand pistonul a ajuns in PMI, este
mai scazuta decat presiunea pc care s-ar obtine in cazul cand comprimarea ar decurge dupa un
proces adiabatic. Comprimarea se realizeaza deci ca un proces politropic, avand exponentul
politropic variabil pe intreaga cursa de comprimare.
Conform ipotezelor simplificatoare e considera o valoare constanta nc a exponentului politropic.
Aceasta valoare asigura realizarea aceluiasi lucru mecanic ca si in cazul procesului real, de
exponent variabil. Valoarea exponentului politropic nc se obtine din ecuatia de bilant energetic.
Pentru determinare exponentului mediu politropic al procesului de comprimare, se calculeaza
initial expresiile coeficientilor caldurii specifice medii molare ale fluidului motor cu urmatoarele
relatii:
rrjaj
aam = aaer + gar
rrjbj
bam = baer + gar
Valorile coeficientilor aj respectiv bj fiind date in urmatorul tabel:
Tabel 4.4.1
Valorile coeficientilor aj si bj
Substanta aj bj
Aer 19,67 2,51.10-3
CO2 27,62 11,72.10-3
H2O 23,01 5,44.10-3
O2 19,25 4,60.10-3
N2 19,67 2,51.10-3
Introducand aceste valori in relatiile anterioare obtinem:
aam = 20,07820 kj/kmol . grd
bam = 0,00258 kj/kmol . grd
Ecuatia de determinare a exponentului mediu politropic al comprimarii este:
nc = R. 10-3 . (1+r).(nc-1)-1 [aam +bam . (nc-1 + 1)].nc
nc = 1,365 valoarea exacta a exponentului mediu politropic al comprimarii.
Ca urmare la sfarsitul comprimarii, marimile de stare ale fluidului motor vor fi:
-Presiunea
pc = pa . nc
pc = 5,44953. 106 Pa
-Volumul
Va
Vc =
 Vc = 0,72466 m3
-Temperatura
Tc = Ta . nc-1
Tc = 877,69829 K
Valorile uzuale ale acestor parametrii, in cazul motoarelor supraalimentate sunt: pc =(5...7.5).106
Pasi respectiv, Tc = 750..950 K.

Calculul procesului de ardere izocora

Dintre toate procesele termice din cilindrul motorului, procesul de ardere are cel mai inalt
grad de complexitate. Indicii energetici ai motorului, cei de economicitate si de durabilitate, de
functionare linistita si de adaptabilitate la sarcina, depind intro-o masura larga, uneori
hotaratoare, de procesul de ardere.
Procesul de ardere poate fi studiat atat sub aspect termodinamic, cat si din punct de vedere
cinematic. Prin analiza termodinamica se obtin informatiile asupra starii initiale si finale a
transformarii, se constata daca arderea este sau nu posibila, se specifica sensul in care va decurge
procesul si se determina conditiile de presiune si de temperatura in care arderea eventual se va
opri. Prin studiul cinematic se poate cunoaste daca reactia posibila se va produce in realitate, se
determina viteza de desfasurare a arderii.
Prin ardere se intelege o reactie chimica, produsa prin oxidarea substantelor combustibile.
Etapele arderii sunt:
1. Aparitia flacarii sau aprinderea;
2. Dezvoltarea flacarii sau propagarea.
Conform ipotezei simplificatoare in cadrul calculului termic se considera ca procesul de
ardere se desfasoara initial izocor si apoi izobar. In cadrul arderii izocore, se considera de
asemenea conventional ca este arsa cantitatea de combustibil gv injectata in cilindru pe durata de
intarziere la autoaprindere aa injectia decurgand dupa o lege liniara.
Pentru determinarea acestei intarzieri, se calculeaza initial marimile de stare ale fluidului
motor in momentul declansarii injectiei de combustibil.
In momentul declansarii injectiei de combustibil, fluidul motor ocupa volumul:
1
Vc +Va(1 )(1cos +0,5 dsin 2 )
Vinj =
2
Vinj = 0,81397 m3
Unde: avansul la injectie optim;
=10 RAC
d raportul dintre raza manivelei si lungimea bielei
1
d = 4 = 0,25

Acest moment fiind situat in cadrul procesului de comprimare, presiunea si temperatura

fluidului motor vor avea valorile:
Va
pinj = pa ( Vinj nc

pinj = 8,0632 4 106 Pa

 nc1
Va
Tinj = Ta ( )
Vinj
nc

Tinj = 841,24294 K
Intarzierea la autoaprindere a combustibilului se va calcula dupa formula:
20,166
aa =(
(
0,0222
Tinj
n+ )
1,8Tinj
1,45
10 3n 26631
+( 26,66)
8,64 ( 1000 60 Tinj
+ 0,415
pinj
10 -3

aa = 0,00303 sec
Conform datelor experimentale, la motoarele navale acest parametru are valorile aa =
0,001..0,005. Prin urmare, valoarea obtinuta se incadreaza in intervalul indicat.
Unghiul de rotatie corespunzator intarzierii la autoaprindere este:
=6.n. aa
= 1,65603 RAC
In care n-turatia nominala;
n=91 rpm
Unghil de rotatie corespunzator duratei totale a arderii
= + +
=8,65603 RAC
unde: -unghi de corectie; = -3 RAC ;
Cantitatea de combustibil care arde izocor (in ipoteza arderii cantitatii gtot = 1 kg combustibil pe
ciclu):
v v
g = gtot. =

g = 0,19131 Kg
In timpul arderii acestei cantitati de combustibil rezulta urmatoarele produse:
-bioxid de carbon
cgv
CO2 = 1200

CO2 = 0,01366 kmoli CO2

-vapori de apa
( gh+w) gv
H2O = 1800
H2O = 0,01272 kmoli H2O
-oxigen
0,21 ( gv ) L
O2 =
 O2 = 0,17309 kmoli O2
-azot
N2 = 0,79.L
N2 = 0,72625 kmoli N2

-cantitatea totala
ga = j
ga = 0,92573 kmoli g.a.

Drept urmare, pe parcusrul arderii izocore, fluidul motor are compozitia urmatoare:
-bioxid de carbon:
CO2 = CO2 + rCO2
CO2 =0,01509 kmoli CO2
-vapori de apa:
H2O = H2O + rH2O
H2O = 0,01405 kmoli H2O
-oxigen:
O2 = O2 + rO2
O2 = 0,17486 kmoli O2
-azot:
N2 = N2 + rN2
N2 = 0,72802kmoli N2
-cantitatea toatala:
ga = j = ga + rga
ga = 0,93203 kmoli g.a.

Masa fluidului motor la sfarsitul arderii izocore va fi:

mamy = (MjVj)
unde Mj -masele moleculare ale componentelor, valorile lor au fost date anterior
mamy = 26,90736 Kg
Constanta caracteristica a fluidului motor la sfarsitul arderii izocore:
R ' ga
Ramy = mam y

Ramy = 287,99850 J/Kg.grd

Energiile interne specifice ale componentelor fluidului motor pentru temperatura Tc =
879,51041 K vor fi:
-bioxid de carbon
Uco 2 850 K +(Tc850)(uco 2 900 K Uco2 850 k )
uCO2 TC = 50
uCO2 850K = 27699,6 kj/kmol
uCO2 900K = 29909,6 kj/kmol
uCO2TC = 28923,8647 kj/kmol
-vapori de apa
 UH 2O 850 K +(Tc850)(uH 2O 900 KUH 2 O 850 k )
uH2O TC = 50
uH2O 850K = 22869,6 kj/kmol
uH2O 900K = 24439,1 kj/kmol
uH2O TC = 23739,0405 kj/kmol
-oxigen
uO 2 850 K +(Tc850)(uO 2 900 KuO 2 850 k )
uO2 TC = 50
uO2 850K = 19098,4 kj/kmol
uO2 900K = 20391,8 kj/kmol
uO2 TC = 19814,8995 kj/kmol
-azot
uN 2 850 K +(Tc850)(uN 2 900 K uN 2850 k )
uN2 TC = 50
uN2 850K = 18211,1 kj/kmol
uN2 900K = 19387,2 kj/kmol
uN2 TC = 18862,6193 kj/kmol
Pe baza acestor valori, rezulta energia interna a fluidului motor in starea C.
Uamc = (ujTc.j)
Uamc = 17967,5614 kj
Ca urmare a arderii izocore a combustibilului, energia interna a fluidului motor ajunge la
valoarea:
Uamy = Uamc + gQi
Uamy = 24372,8068 kj
Pentru determinarea temperaturii Ty, se adopta temperaturile arbitrare T1= 1150 K si T2 = 1200
K. Utilizand energiile interne specifice ale componentelor, rezulta energiile interne ale fluidului
motor celor doua temperaturi.
Uami = (ujTj . j)
T1 = 1150 K Uam1 = 24399,116 kj
T2 = 1200 K Uam2 = 25621,1635 kj
Corespunzator energiei interne Uamy rezulta temperatura Ty= 1148,92356 K.
Volumul fluidului motor la sfarsitul arderii izocore, datorita faptului c aprocesul decurge izocor
va fi:
Vy= Vc
Vy= 0,72466 m3
Presiunea fluidului motor la sfarsitul arderii izocore va fi:
mam yRam yTy
py = Vy
py = 1.22861 107 Pa (13,4 *106)!
Se realizeaza astfel un raport de crestere a presiunii
Py
p = Pc
 p = 1,30018
Valorile obtinute corespund limitelor experimentale intre care se incadreaza parametrii fluidului
motor in starea y. Astfel, temperatura Ty variaza intre 1000 si 1500 K. Intarzierea la
autoaprindere a combustibilului in valori situate in jurul aa = 0,001...0,005 s.

Calculul procesului de ardere izobara

In cadrul celei de-a doua faze a arderii -arderea izobara-este arsa cantitatea gp de combustibil,
care, in conditiile arderii gtot = 1kg combustibil pe ciclu , va fi:
gp= gtot- gv = 1-gv
gp= 0,80868 kg
Ca urmare, in compozitia fluidului motor intra gazele rezultate din arderea unui kilogram de
combustibil si gazele arse reziduale:
"i = i + ri
-bioxid de carbon
"CO2 = 0,072845 kmoli CO2
-vapori de apa
"H2O = 0,06783 kmoli H2O
-oxigen
"O2 = 0,09047 kmoli O2
-azot
"N2 = 0,74078 kmoli N2
-cantitatea totala
" ga = 0,97193 kmoli g.a.
Masa fluidului la sfarsitul arderii izobare este:
mam"z = (Mjj)
mam"z = 28,07472 Kg
Constanta carcateristica a fluidului motor la sfaristul arderii izobare:
R am"z = R ga} over {mam z
R am"z = 287,83760 J/Kg grd
Corespunzator temperaturii Ty = 1148,92356 K, pe baza valorilor indicate in tabele, rezulta prin
interpolare entalpiile specifice ale componentelor. Formula de calcul a entalpiilor specifice:
iiT 1+(TyT 1)(iiT 2iiT 1)
iiTy = 50
Cu ajutorul acestei formule se obtine:
-bioxid de carbon
iCO2 1100 K = 48254,6 kj/kmol
iCO2 1150 K = 51038 kj/kmol
iCO2Ty = 50978,07682 kj/kmol

-vapori de apa
iH2O 1100 K = 40185 kj/kmol
iH2O 1150 K = 42336,3 kj/kmol
iH2OTy = 42289,98516 kj/kmol
-oxigen
iO2 1100 K = 34844,3 kj/kmol
iO2 1150K = 36618,9 kj/kmol
iO2Ty = 36580,69504 kj/kmol
-azot
iN2 1100 K = 33412,8 kj/kmol
iN2 1150 K = 35087kj/kmol
iN2Ty = 35050,95653 kj/kml

Pe baza acestor valori rezulta entalpia fluidului motor in starea y, la sfarsitul arderii izocore:
Iamy = (ijTy. "j)
Iamy =35856,73045 kj
Entalpia fluidului motor la sfarsitul arderii izobare:
Iamz = Iamy + gp.p.Qi
Iamz = 60224,00963

Se adopta in continuare temperaturile arbitrare T1 = 1800 K si T2 = 1850 K pentru care se

calculeaza entalpia fluidului motor dupa formula:
Iami = (ijTr . j), i= 1,2
Se obtine:
T1 = 1800 K Iam1 = 59562,18455 kj
T2 = 1850 K Iam2 = 61439,98049 kj
Corespunzator entalpiei Iamz , rezulta pe cale grafica temperatura Tz = 1817,62 K
Valoarea exacta se calculeaza cu formula:
T 1 +(T2T 1 )(Iam z -Iam1)} over {Iam2-Iam1}
Tz =
Tz = 1817,622391 K
Presiunea fluidului motor la sfarsitul arderii izobare este:
pz=py
pz= 1,22861 107 Pa
Volumul fluidului motor la afarsitul arderii izobare:
mam zRam zTz
Vz = pz
Vz = 1,19550 m3
Raportul de destindere prealabila:
Vz
=
Vy
= 1,64973
Deci, la sfarsitul arderii izobare, marimile de stare ale fluidului motor: presiunea pz,
temperatura Tz, volumul Vz, vor fi:
pz = 1,22861 107 Pa
Tz= 1817,622391 K
 Vz= 1,19550 m3
Valoarea obtinuta pentru presiunea maxima de ardere a fost comparata cu limitele uzuale in
precedentul subcapitol. In ceea ce priveste temperatura maxima de ardere este indicat domeniul
Tz = 1500...2100 K. Prin urmare, valoarea obtinuta corespunde valorilor indicate in literatura de
specialitate.

Calculul procesului de destindere

Procesul de destindere reprezinta partea din ciclul motor in care se produce frictiunea
principala din lucrul mecanic disponibil. O parte din energia acumulata prin ardere de catre
fluidul motor este cedata in timpul destinderii sub forma de lucru mecanic al pistonului. In
destindere, compozitia si masa fluidului motor raman practic invariabile.
In decursul procesului de destindere diferenta variabila dintre temperatura gazelor de ardere si
temperatura peretilor cilindrului provoaca schimb de caldura de la gaze la pereti. La inceputul
destinderii aceasta diferenta de temperatura este mai mare,insa suprafata de schimb de caldura
este minima. Pe masura ce pistonul se deplaseaza spre PME, suprafata de schimb de caldura
creste, dat temperatura gazelor scade. Asemenea comprimarii, procesul de destindere reprezinta
un proces politropic cu exponent variabil. In acest caz se considera o valoare constanta nd a
exponentului politropic, valoare care asigura realizarea aceluiasi lucru mecanic ca si in cazul
procesului real. Utilizand expresiile caldurilor specifice ale componentelor indicate in tabelul 3.,
rezulta coeficientii caldurii specifice medii molare a fluidului motor in decursul acestui proces.
v ja'j)} over {v ga
a'am =

(3.6....)
v jb'j)} over {v ga
bam =

(3.6....)
Valorile coeficientilor aj si respectiv bj sunt date in tabelul urmator:
Tabelul.....
Substant a'j b'j
a
Aer - -
CO2 38,50 3,35 1
0-3
H2O 23,85 5,02 1
0-3 Coeficientii caldurii specifice molare a fluidului motor:
O2 23,02 1,67 1 aam = 22,95768 kj/kmol grd
0-3 bam = 0,00203 kj/kmol grd
N2 21,34 1,67 1 Ecuatia de determinare a exponentului mediu politropic al
-3
0 destinderii:

f(nd)= R 10-3 (nd-1)-1 {aam+bam Tz[( )nd-1 +1]}nd=1,2
 nd=1,2905
Volumul fluidului motor la sfarsitul destinderii:
Vb=Va
Vb = 10,14527 m3
Presiunea fluidului motor la sfarsitul destinderii:
Vz
pb=pz( Vb nd

pb= 7,77878.105 Pa
Temperatura fluidului motor la sfarsitul destinderii:
Vz
Tb=Tz( Vb nd-1

Tb=976,59 K
Raportul de destindere
Vb
=
Vz
= 8,48621
Raportul de scadere a presiunii
pb
=
pa
= 3,019714

In finalul acestei etape a calcului termic se va verifica temperatura gazelor arse reziduale
adoptate initial.
nd1
nd
pa
Tr=Tz( pz

Tr=761,4981 K
Eroarea de alegere a acestui parametru nu depaseste limita maxima admisibila de doua
procente:
Tr=1,1164%

DETERMINAREA PARAMETRILOR INDICATI, EFECTIVI SI

CONSTRUCTIVI
Cunoscandu-se marimile de stare ale fluidului motor in punctele caracteristice ale ciclului de
functionare, se poate trece la determinarea parametrilor indicati si efectivi ai ciclului de
functionare, precum si a principalelor dimensiuni constructive ale motorului.
Lucrul mecanic indicat dezvoltat intr-un cilindru pe parcursul unui ciclu de functionare, in
care arde un kilogram de combustibil are valoarea:
 ( pzVzpcVc ) ( paVa pcVc)
Li=pz(Vz-Vy)+ +
nd1 nc1
In care:
pb= 7,77878.105 Pa
Vb=Va= 10,14527 m3
nd= 1,2905
Vz= 1,64973 m3
..
Introducand aceste valori in relatie obtinem:
Li = 1,75105x107 J
Presiunea medie indicata pentru motoarele in doi timpi se calculeaza dupa formula:
rLi '
pi = VaVc

unde r coeficient de rotunjire a diagramei indicate; r= 0,98

pi= 1,82157 106 Pa
Randamentul indicat, cazul motoarelor supraalimentate
RLTs pi
i = ps v Qi

unde:
R-constanta universala a gazelor
R=8,31434 kj/kmol grd
i = 0,53366
Consumul specific indicat de combustibil:
3600
ci = iQi

ci = 0,16119 Kg/kwh
Presiunea medie efectiva:
pe = mpi
pe = 1,67584 106 Pa
Randamentl efectiv:
e = m
i

= 0,43097
e

Consumul specific efectiv de combustibil

Ci
ce = m

ce = 0,17520 kg/kwh
Aceste valori corespund limitelor uzuale indicate in literatura de specialitate, pentru motoarele
in doi timpi, supraalimentate pe=0,75...1,80 Mpa, e = 0,35...0,45; ce = 190...245 g/kwh.
 Pentru dezvoltarea puterii Pec impusa prin tema de proiectare, este necesar ca in fiecare
cilindru, sa se realizeze lucrul mecanic indicat.
30000Pec
Lic = mni
In care:
-numarul de timpi; = 2
n-turatia nominala; n = 91
i-numarul de cilindrii; i = 7
m-randamentul mecanic;

Lic = 1,93399 106 J

Coeficientul de similitudine dintre ciclul real de functionare si cel ipotetic in care arde un
kilogram de combustibil va fi:
Lic
k = L ' ir

k = 0,11270
Volumele reale ale fluidului motor in punctele caracteristice ale ciclului de functionare
Va = kVi
Va = Vb = kVa = 1,14338 m3
Vc = Vy = kVc = 0,08167 m3
Vz = kVz = 0,13473 m3
Pentru trasarea diagramei indicate a ciclului de functionare este necesara determinarea
curbelor de comprimare si destindere. Presiunile corespunzatoare diferitelor valori Vj ale
volumul ocupat de fluidul motor se calculeaza cu relatiile:
pentru comprimare
V 'a
pjc = pa ( Vj )nc

pentru destindere
V'z
nc
pjd = pz = ( Vj )
Pentru trasarea diagramei s-a utilizat programul Matchat 15. Diagrama rezultata este
reprezentata in figura _____
Acest lucru se poate reprezenta prin planimetrarea diagramei indicate. Reprezentarea fiind
facuta la scarile kp = 0,3 Mpa/cm si kv = 0,05 cm3/cm.
Valoarea analitica a lucrului mecanic real dezvoltat intr-un cilindru:
( pz V ' z pb V ' b) ( paV ' apc V ' c )
Li = pz(Vz-Vy)+ nd1 + nc1
Li = 1,75105 106 J
Eroarea de determinare in cadrul metodei grafice are valoarea:
LiLi ( gr ) 100
Li = Li

 Li = 0.0017 %
Fig... -Diagrama indicata a ciclului de functionare