Proiect 75/2012

UEFISCDI

GRUP HIBRID DE MICRO-COGENERARE DE

NALT EFICIEN ECHIPAT CU ORC ASISTAT
ELECTRONIC - GRUCOHYB

cod PN-II-PT-PCCA-2011-3.2-0059.

Rezumat
n aceast faz a proiectului au fost atinse toate obiectivele propuse: realizarea unui model
matematic prin care este simulat funcionarea motorului; realizarea instrumentrii grupului electrogen
pentru determinarea bilanului energetic necesar stabilirii parametrilor de calcul al componentelor
sistemului ORC; achiziia grupului electrogen i a tuturor instrumentelor de msur necesare realizrii
standului experimental pentru realizarea bilanului energetic.
Modelul matematic este realizat pe baza principiilor termodinamicii si ine cont de procesele
reale, ireversibile care nsoesc fenomenul de baleiaj n admisie, evacuarea liber a gazelor de ardere,
pierderile de presiune n admisia i evacuarea din cilindrii motorului dar i din turbosuflant i compresor.
Modelul matematic ia in considerare procesul de ardere si modificarea compoziiei agentului de lucru la
parcurgerea diagramei de funcionare a motorului. Investigaiile experimentale, care urmeaz etapei
modelarii matematice, vor aduce informaiile specific legate de funcionarea particular a motorului ales,
conducnd n final la corectarea i validarea modelului matematic. Studiul experimental din faza
urmtoare va oferi informaii asupra comportrii motorului la variaia parametrilor decizionali, care vor
servi la corectarea si mbuntirea modelului matematic. Rezultatele obinute pe baza modelului
experimental au fost verificate cu caracteristicile funcionale precizate de productor, singurele
disponibile n acest moment. Analiza comparativ arat o corelare foarte bun ntre datele experimentale
si rezultatele simulrii pentru funcionarea motorului la sarcina total 100%.
Pentru determinarea bilanului energetic al grupului electrogen a fost necesar proiectarea unui
sistem de achiziie a parametrilor funcionali, care s aib capabilitatea conducerii asistate a sistemului
ORC si respectiv a grupului de micro-cogenerare GRUCOHYB ce va fi realizat n cadrul proiectului.
n acest sens s-a adoptat soluia echiprii grupului hibrid de microcogenerare GROCOHYB cu un sistem
PLC (programmable logic controller). Sistemul PLC proiectat va asigura funcionarea grupului att
iarna ct si vara att n regim de funcionare clasic fr ORC, ct i in regim hibrid grup cu ORC.
La stabilirea necesarului de instrumentare a grupului electrogen s-a inut cont si de stabilirea
regimurilor funcionale ale grupului de microcogenerare cu ORC pe care le avem n vedere pentru acest
proiect.

CUPRINS

1. Sistem de microgenerare a energiei electrice si a cldurii. odelare matematica

1.1. Modelarea matematica a motorului cu ardere interna
1.1.2. Ciclul de calcul al motorului Diesel in patru timpi supraalimentat
1.1.2.1. Determinarea temperaturii gazelor la intrarea in turbina
1.1.2.2. Calculul temperaturii gazelor evacuate din turbin
1.1.3. Studiul procesului de comprimare
1.1.4. Studiul procesului de ardere expresia ncrcrii termice volumice a cilindrului
1.1.5. Studiul procesului de destindere
1.1.6. Presiunea medie indicat a ciclului
1.1.7. Randamentul indicat al motorului
1.1.8. Simularea comportrii motorului la variaia parametrilor funcionali
1.1.9. Reprezentarea grafica a caracteristicilor de fabrica ale motorului
1.1.10. Verificarea rezultatelor obinute pe baza modelului experimental cu caracteristicile
funcionale precizate de productor
2. Instrumentarea grupului electrogen pentru determinarea bilanului energetic
2.1. Date de referina
2.2. Sistemul de msurare a consumului de combustibil al motorului
2.3. Program de monitorizare al consumului de combustibil
2.4. Sarcina electrica de ncrcare a grupului electrogen
3. Bibliografie

1. SISTEM DE MICROGENERARE A ENERGIEI ELECTRICE SI A CLDURII.

MODELARE MATEMATICA

Sistemul de microgenerare a energiei electrice si a cldurii este echipat cu un motor Diesel n

patru timpi cu o putere maxima de 40 kW.
Proiectul prevede recuperarea cldurii evacuate de la motor prin sistemul de rcire al acestuia si
a cldurii evacuate cu gazele de ardere. Cldura recuperata se preconizeaz a fi folosita (i) pentru
obinerea de energie electrica cu un sistem bazat pe ciclul Rankine, folosind drept agent de lucru o
substana organica, si/sau (ii) pentru nclzirea unui agent termic.
Sistemul de microgenerare va cuprinde ca elemente principale:
1.
Motorul cu ardere interna;
2.
Cuplajul termic prin schimbtoare de cldura intre sistemul de rcire al motorului si/sau
gazele de ardere ale acestuia si sistemul ORC;
3.
Cuplajul termic prin schimbtoare de cldura intre sistemul de rcire al motorului si/sau
gazele de ardere ale acestuia si agentul termic;
4.
Sistemul ORC (Organic Rankine Cycle).
Modelarea matematica a fiecrui subsistem al sistemului de microgenerare si a sistemului global,
in ansamblul sau, va permite simularea funcionarii sistemului la variaia parametrilor funcionali si
constructivi, ceea ce va conduce la precizarea soluiei optime.
1.1 Modelarea matematica a motorului cu ardere interna
Se va considera un motor cu ardere interna, cu aprindere prin comprimare, compact, a crui
putere a fost majorata prin supraalimentare.
Modelul matematic, realizat pe principii termodinamice [1-4], tine cont de procesele reale,
ireversibile care nsoesc fenomenul de baleiaj in admisie, evacuarea libera a gazelor de ardere, pierderile
de presiune in admisia si evacuarea din cilindrii motorului dar si din turbosuflanta si compresor. Modelul
matematic ia in considerare procesul de ardere si schimbarea compoziiei agentului de lucru la
parcurgerea ciclului de funcionare al motorului.
Investigaiile experimentale, care urmeaz etapei modelarii matematice, vor aduce informaiile
specific legate de funcionarea particulara a motorului ales, conducnd in final la corectarea si validarea
modelului matematic.
1.1.1 Ciclul de calcul al motorului Diesel in patru timpi supraalimentat
Ciclul de calcul al unui motor cu aprindere prin comprimare turbosupraalimentat este artat n fig. 1.

Fig. 1 Ciclul de calcul

Notaiile principale utilizate n studiu sunt urmtoarele (a se vedea Fig. 1):

V3
;
Vc

raportul de comprimare al motorului:

raportul de cretere a presiunii n cursul arderii izocore: =

raportul de cretere a presiunii in cursul arderii izocore: =

py
pc
py

pc
V
raportul de cretere a volumului in cursul arderii izobare: = u
Vz
V
raportul de cretere a volumului in postardere: = u
Vz
V
raportul de cretere a volumului in destindere: d = d
Vu

pa
p0
p r
coeficientul de scdere relativa a presiunii in evacuare: e =
pr
p
coeficientul global al pierderilor de presiune: = a
pr

coeficientul de scdere relativa a presiunii in admisie: a =

T
raportul temperaturilor iniiala si finala in evacuarea forata: r = d '

Coeficientul de baleiaj a cilindrului:

Coeficientul pierderilor relative de presiune la aspiraia aerului n suflant: 1 =

p1
;
p0

Coeficientul pierderilor relative de presiune n rcitorul suflantei:

2 =

p 2
;
ps

Coeficientul pierderilor relative de presiune la evacuarea gazelor din turbin:

3 =

pr
;
p3

Tr

TR
;
TRmax

Gradul de rcire a aerului n rcitorul suflantei:

Raportul ntre temperaturile absolute la finele admisiei i n avalul rcitorului: a =

Raportul ntre lucrul mecanic efectiv al turbinei i cel efectiv al suflantei:

R =

m' aer
;
m aer

Ta
;
T2

LeT

Randamentul adiabatic al suflantei:

S =

Randamentul adiabatic al turbinei:

T =

Randamentul mecanic al suflantei:

m =

Randamentul mecanic al turbinei:

m =

LeS
LS
;
LiS

LiT
LT

LiS
LeS

LeT
LiT

;
;
.

1.1.2. Studiul proceselor de schimbare a gazelor

Schematizarea proceselor de schimbare a gazelor este artat n fig. 2.

Fig.2. Schematizarea proceselor de schimbare a gazelor

Pentru determinarea temperaturii gazelor evacuate Te se procedeaz la integrarea ecuaiei de
bilan energetic ntre strile iniial i final ale procesului de evacuare propriu zis (fig.2,-) pentru
sistemul cilindru-conducta :
(1)

1
p
ne 1) r
Te
pd

1
=

Td ne 1 r ( pr )1 / ke
pd
1+ (

(2)

n care Q, U si L reprezint cldura, energia interna si lucrul mecanic iar ne reprezint coeficientul de
adiabaticitate al procesului de evacuare.
Studiul proceselor de baleiaj i admisie se face prin integrarea ecuaiei (1)
ntre momentele DSA i ISA obinndu-se :

Q pab = U U + L = ab (U U )

(3)

Lucrul mecanic schimbat de sistemul cilindru-conducta cu exteriorul n timpul proceselor de

baleiaj i admisie este exprimat pe baza relaiei [1] :

1
T p 1
T
T
L = p a Va
+ (1 a r ) ( 1) b 2
Tr p a
Ta
Ta

(4)

Participaia masic a gazelor reziduale este definita de raportul :

m
1 p T
gr = r = r a = r
ma pa Tr

1 / ke

pr

pd

(5)

Notm

na = 1 +

ka 1

(6)

ab

Folosind (5) si (6) rezulta:

1
k 1 pr
T
na (1 g r ) 2 1 + na + a

1
Ta
ke 1 pa
Tb

=
Ta
n a ( 1)(1 g r )

(7)

1.1.2.1. Determinarea temperaturii gazelor la intrarea in turbina

Aceast temperatur este rezultatul amestecrii izobare a gazelor avnd temperaturile
(fig.2.); ca urmare in cursul procesului entalpia se menine constant astfel c:

(8)

Ht = Hb + He
Aproximnd proprietile cantitii de gaze

(md

cu cele ale aerului rezult (fig.2.):

mr + mb )c p g Tt = mb c p a Tb + (md mr )c p g Te

(9)

Observnd c:

md = ma + mab = ma +

maer
= ma + d ( ma mr )
Lc

(10)

se ajunge la concluzia c se poate determina temperatura n amontele turbinei n funcie de coeficientul de

baleiaj:

Tt =
Evident, pentru

1 k a ke 1
1+ d

Tb +
Te
+ d ke ka 1
+d
, rezult

amontele turbinei scade sub temperatura

nainte de deschiderea supapei de admisie.

(11)

; pe msur ce crete se constat c temperatura n

a gazelor evacuate in etapele de evacuare liber i forat

1.1.2.2. Calculul temperaturii gazelor evacuate din turbin

Temperatura gazelor evacuate din turbin se poate calcula conform [2] cu relaia

(12)
Se observ c temperatura la evacuare din turbin este proporionala cu temperatura Tt

1.1.3 Studiul procesului de comprimare

Comprimarea amestecului proaspt este asimilat cu un proces politropic de exponent politropic

n0 constant, inferior exponentului adiabatic mediu k0 care caracterizeaz procesul de comprimare.

8

innd seama c proprietile amestecului proaspt sunt foarte apropiate de cele ale aerului,
exponentul politropic mediu al procesului de comprimare se poate estima [1], [2], [9] aplicnd relaia:

k c = 1,438 - 0,525 * 10 -4 (Ta + Tc )

(13)

Exponentul adiabatic mediu al procesului de admisie este:

k a = 1,438 - 0,525 *10 -4 (Ta + T0 )

(14)

care intervine n relaiile stabilite la studiul admisiei.

1.1.4

Studiul procesului de ardere expresia ncrcrii termice volumice a cilindrului

Pentru stabilirea unor ecuaii care s permit corelarea cldurii dezvoltate prin arderea
combustibilului cu parametrii caracteristici ai ciclului se pornete de la randamentul energetic al arderii
definit ca raport intre cldura preluat de gazele de ardere Qg i cldura dezvoltata prin arderea
combustibilului Qcb :

ar =

Qg
Qcbin

Qcb Q p ar
Q p ar
=1
Qcb
Qcb

(15)

unde Q p ar reprezint cldura pierdut prin pereii camerei de ardere.

La rndul ei cldura Qg se compune din cldura Qv primit de agent n procesul izocor c-y,
cldura Q p introdus n procesul izobar y-z i cldura Qu care caracterizeaz postarderea asimilat cu o
politrop z-u de exponent nu < 1 :

Qg = Qv + Q p + Qu

(16)
n ultima expresie, suma Qv + Q p reprezint cldura primit de agentul termic n timpul arderii
vizibile [1], [2] si [9] c-z :

Qg z = Qv + Q p

(17)

Astfel c din (16) i (17) rezult

Qg = Qg z + Qu

(18)

innd seama de expresia lui ar data de ec (15) se constat c :

ar =

Qg z
Qcbin

Qu
Qcbin

(19)

Notnd cu:

z =

Qg z
Qcbin

(20)

care este coeficientul de utilizare a cldurii in etapa arderii principale sau vizibile, rezulta c:

 ar = z +

Qu
Qcbin

(21)

n acest mod, coeficientul z capt o semnificaie mai precis n calitatea sa de mrime care
precizeaz proporia cldurii preluate de gaze n arderea vizibil c-z i postarderea z-u.
n ceea ce privete cldura dezvoltat prin arderea combustibilului se observ c:
Qcb = mcb H i
(22)
n care:
mcb reprezint cantitatea de combustibil ars n cilindru la fiecare ciclu;
Hi- puterea caloric inferioar a combustibilului.
Cantitatea de combustibil consumata pe parcursul unui ciclu se calculeaz cu relaia :

mcb =

maer
m
m
= aer ad
L0 mad L0

(23)

unde L0 reprezint aerul minim necesar arderii unui kg de combustibil, iar coeficientul aerului minim de
ardere.
Notm cu d =

1
L0

, dozajul care caracterizeaz arderea combustibilului.

Coeficientul de umplere v a cilindrului se obine cu relaia:

(24)
ncrcarea termic a unitii de cilindree a motorului:

qcb =

Qcb
J
= d v 0 H i 3
Vs
m

(25)

Umplerea forat a cilindrului prin supralimentare acioneaz asupra ncrcrii termice volumice a
este mai ridicat iar gradul de
acestuia, care este cu att mai mate cu ct presiunea de supralimentare
rcire

a aerului n rcitor este mai naintat.

Deoarece

depinde de

si

se ajunge la concluzia c raportul ntre cldura dezvoltat

prin arderea combustibilului i cldura degajat n faza vizibil este funcie de urmtorii parametrii:
(26)
1.1.5 Studiul procesului de destindere
Destinderea gazelor de ardere reprezint un proces complex, de desfurarea cruia depinde ntr-o
mare msur funcionarea optim a motorului cu ardere intern. n timpul destinderii, pe lng schimbul
de cldur al gazelor cu pereii cilindrului are loc si o ardere ncetinit a combustibilului. Deoarece
cldura primit datorit postarderii este superioar cldurii cedate de gaze pereilor cilindrului, se ajunge
la concluzia c destinderea poate fi asimilat cu o politrop de exponent constant 1 < nd < k d .
n ceea ce privete destinderea propriu zis u-d se constat c datorita evacurii cldurii catre
pereii cilindrului, exponentul politropic nd al acestei poriuni este superior exponentului adiabatic k d .
Pentru a corela schematizarea prezentata cu datele experimentale privind valoarea exponentului politropic
al destinderii se aplic ecuaia politropa a destinderii pentru procesului echivalent de destindere z-u si se
obine:

10

n'

nd =

lg d d nu

(27)

lg

unde nd > k d reprezint exponentul politropic al destinderii propriu zise u-d.

Exponentul adiabatic mediu kd al destinderii joac, dup cum se vede, un rol important in
aprecierea corect a schimbului de cldura la pereii cilindrului. Pentru determinarea lui se recurge la
expresiile exponentului adiabatic k=f(T,) precizate la studiul arderii pentru MAC [1], [2]:

0,0372

k d = 1,254

153,4
Tu + Td

(28)

1.1.6 Presiunea medie indicat a ciclului

Determinarea presiunii medii indicate a ciclului motorului propriu zis presupune calculul lucrului
mecanic (fig. 1):
(29)
unde termenii reprezint lucrul mecanic pe fiecare proces.
Cunoscnd

rezult lucrul mecanic indicat

si presiunea medie indicat si

respectiv efectiv a ciclului motorului:

;

unde

(40)

(30)

este randamentul mecanic al motorului.

n cazul cnd

astfel c

, puterea produs de turbin este n ntregime consumat de ctre suflant

fiind presiunea medie efectiv echivalent a motorului si agregatului de

supraalimentare.
1.1.7 Randamentul indicat al motorului
(31)
Ultima expresie stabilete o legtur ntre

si

; scris sub forma

aceast expresie scoate n evident faptul c, pentru un randament indicat dat,

presiunea medie indicat creste odat cu mrirea densitii
coeficientului de umplere

a aerului n amontele motorului si a

a cilindrului:

La rndul ei densitatea aerului n amontele motorului

11

(32)
se amplific odat cu presiunea de supraalimentare

si cu gradul de rcire

Notnd densitatea aerului refulat de suflant cu :

(33)

se ajunge la concluzia c:

(34)

Sistemul de relaii obinute permite studierea interdependentei dintre

de presiune de supraalimentare

si grad de rcire

si

n diferite condiii

n rcitorul suflatei. n acest mod devine posibil

compararea indicilor de economicitate si putere ai motoarelor cu umplere forat si respectiv cu admisie

normal.
1.1.8 Simularea comportrii motorului la variaia parametrilor funcionali
Pe baza modelului matematic dezvoltat a fost conceput un program de calcul, rezolvat cu ajutorul
soft-ului EES [6], care realizeaz simularea funcionarii motorului la variaia parametrilor de operare.
& cb , a temperaturii
Simularea a urmrit sa obin informaii asupra consumului de combustibil m
gazelor de ardere evacuate din motor T3 (la ieirea din turbina) si a randamentului motorului i

in

condiiile modificrii coeficientului de exces de aer , a presiunii de supraalimentare p s si a presiunii

maxime p z din ciclul de funcionare.
Caracteristicile funcionale si constructive ale motorului Diesel in 4 timpi supraalimentat sunt
prezentate in tabelul 1.
Tabelul 1
Caracteristica
Unitatea de msura
Valoarea
Putere
kW
37,7
Viteza de rotatie
rot/min
1500
Diametrul cilindrului, D
Mm
98
Cursa pistonului, S
Mm
110
3,319
Cilindreea, Vs
dm 3
Raportul de comprimare,

18,1

Influenta modificrii coeficientului de exces de aer asupra performantelor motorului este

prezentata in figurile 3-5.

12

12

260,0

11

257,5

mcb

10

255,0

252,5

250,0

247,5

245,0

242,5

4
1,5

maer/g [kg/h]

mcb [kg/h]

maer

mg

240,0

2,0

2,5

3,0

3,5

4,0

Fig.3 Influenta coeficientului de exces de aer asupra debitelor orare de combustibil, aer si gaze
arse evacuate (ps=1,5 bar, t0=25oC)
Dup cum era de ateptat, creterea coeficientului de exces de aer conduce la scderea rapida a
consumului de combustibil avnd drept consecina si reducerea corespunztoare a sarcinii motorului. In
reprezentarea din figura 3 debitul de aer admis in motor nu este afectat de modificarea coeficientului de
exces de aer. Acest fapt se datoreaz, probabil, faptului ca modelarea matematica, pe baza creia se face
simularea funcionarii motorului, considera ca neschimbai ceilali parametri funcionali decizionali ai
motorului.
Studiul experimental va oferi informaii asupra comportrii motorului la variaia parametrilor
decizionali, care vor servi la corectarea si mbuntirea modelului matematic.
175000

0,45

0,34

tg

eM

600

150000

0,43

0,33

500

125000

400

100000

300

75000

200
1,5

2,0

2,5

3,0

3,5

50000
4,0

Qg [kJ/h]
e,M

tg [oC]

Qg

0,41

0,32

0,39

0,31

0,37

0,3

0,35
1,5

Qg = Qg / Qcb

700

0,29

2,0

2,5

3,0

3,5

4,0

Fig.4 Influenta coeficientului de exces de aer Fig. 5. Influenta coeficientului de exces de aer
asupra randamentului motorului M si asupra
asupra temperaturii gazelor arse evacuate si
procentului Qg de cldura disponibila in
asupra cldurii disponibile in gazele
o
gazele evacuate din cldura provenita din
de evacuare (ps=1,5 bar, t0=25 C)
arderea combustibilului.
Creterea coeficientului de exces de aer conduce la scderea rapida a temperaturii gazelor de
ardere, scdere care reduce, in acelai ritm, potenialul cldurii recuperabile din gazele de ardere evacuate.
Figura 5 prezint influenta coeficientului de exces de aer asupra randamentului motorului M si
asupra procentului Qg de cldura disponibila in gazele evacuate din cldura provenita din arderea
combustibilului.
Scderea temperaturii gazelor de ardere si in consecina a potenialului de cldura recuperabila
din gazele de ardere, conduce la scderea fraciunii de cldura disponibila in gazele evacuate raportata la
cldura introdusa prin arderea combustibilului.

13

1.1.9 Reprezentarea grafic a caracteristicilor de fabric ale motorului

Motorul care va echipa sistemul de microcogenerare este model 4TNV98TGGEHR produs de
firma YANMAR [7]
Caracteristicile de fabrica ale motorului sunt prezentate in tabelele 2-3
Tabel 2
T0=25oC
Sarcina
%

Consum
motorina
[kg/h]

Consum
aer
[kg/h]

Debit gaze Raport de

arse
comprimare
[kg/h]
in suflanta

100

Randament
adiabatic al
suflantei

Temp. aer la ieirea

din suflanta
[oC]

8,5075

251,04888

259,55638

1,4476227

0,6

93,29

75

6,4574

236,619

243,0764

1,3316993

0,55

83,64

50

4,5567

226,275

230,8317

1,2503563

0,5

76,35
Tabel 3

t0=25 C
Sarcina
[%]

Temp. gaze Cldura disponibila Procent de cldur disponibil n Randament

arse [oC]
in
gazele
de gazele
evacuate
din
cldura motor
evacuare
introdusa
[kJ/h]

100

480

102369,0363

28,65

37,98

75

430

81770,90096

30,15

37,53

50

375

62924,72142

32,88

35,45

Informaiile privind variaia mrimilor caracteristice ale funcionarii motorului, la modificarea

sarcinii, oferite de ctre productor, au fost reprezentate grafic in figurile 6-12.
d= g cb/kg aer

34

3,2

32

3,0

30

2,8

28

2,6

26

2,4

24

2,2
2,0
50

60

70

80

90

% Sarcina

Fig. 6 Variaia coeficientului si a

dozajului d la modificarea sarcinii

260
m cb

255

m aer

d= g cb/kg aer
mcb [kg/h]

alfa

3,4

10

36

alfa

250

m gaze

245

240

235

22

230

20

3
50

100

60

70

80

90

mgaze/aer [kg/h]

3,6

225
100

% Sarcina

Fig. 7 Variaia debitelor orare de combustibil,

aer si gaze de ardere la modificarea sarcinii

14

95

120000
480

Qg

tg

0,6
s

110000

460

ts

90

0,575

85

0,55

80

0,525

90000
420
80000
400

440

Qg [kJ/kg]
ts [oC]

tg [oC]

100000

70000
380
60

70

80

90

75
50

60000
100

60

70

0,5
100

90

% Sarcina

% Sarcina

Fig. 8 Variaia temperaturii si potenialului

termic al gazelor de ardere
la modificarea sarcinii

Fig. 9 Variaia temperaturii aerului comprimat

si a randamentului izentropic al suflantei
la modificarea sarcinii

1,45

0,390

0,34

0,385

1,4

0,33
M

s
1,35

s = ps/p0

80

1,3

Qg

0,380

0,32

0,375

0,31

0,370

0,3

0,365

0,29

0,360

0,28

Qg

50

1,25
1,2
50

60

70

80

90

100

0,355
50

60

70

% Sarcina

80

90

0,27
100

% Sarcina

Fig. 10 Variaia raportului de cretere a

Fig. 11 Variaia randamentului si a raportului de presiunii in
suflanta la modificarea sarcinii
cretere a presiunii in suflanta la modificarea sarcinii
1,48

s
1,44

1,40
1,36
1,32
1,28
1,24

0,020

0,022

0,024

0,026

0,028

0,030

0,032

0,034

d [kg cb/kg aer]

Fig 12 Variaia raportului de comprimare in suflanta la modificarea dozajului

15

1.1.10 Verificarea rezultatelor obinute pe baza modelului experimental cu caracteristicile

funcionale precizate de productor
Comparaia rezultatelor obinute pe baza simulrii funcionarii motorului i cele prezentate de
productor sunt prezentate in tabelele 4 si 5.
Tabelul 4

mcb
mg
tg
[kg/h]
[kg/h]
[oC]
Model

Fabrica

2,06

Model
8,573

Qg
[kJ/h]
Model

Fabrica

116610

102369

Fabrica
8,5075

Model
254,1

M
%
Model
37,83

Fabrica
259,55

Model
483,9

37,98

Model
32,54

480
Tabel 5
ts
[oC]

g
%

Fabrica

Fabrica

Fabrica
28,64

Model
369

Fabrica
366,29

Analiza comparativa arata o corelare foarte buna intre datele experimentale si rezultatele simulrii
pentru funcionarea motorului la sarcina 100%. Abaterile sunt sub 3% cu excepia lui g care are o abatere
de 12 %
Potenialului energetic de recuperare a cldurii din gazele de ardere nu reflecta fidel capacitatea
de producere de energie electrica cu ciclul ORC, printr-o analiza exergetic se poate evidenia ns acest
lucru[9,10].

2. INSTRUMENTAREA GRUPULUI ELECTROGEN PENTRU DETERMINAREA

BILANULUI ENERGETIC
Pentru determinarea bilanului energetic al grupului electrogen, necesar stabilirii parametrilor de
calcul al componentelor sistemului ORC, vom considera doua echipri: una de referin fr recuperarea
cldurii din gazele de evacuare si una in care cldura din gazele de evacuare este recuperata prin
intermediul unui schimbtor de cldura gaze evacuare-apa calda menajera simulare funcionare grup de
cogenerare clasic figura 13.
Schema instrumentrii pentru aceasta a doua echipare se considera a fi maximala pentru etapa
determinrii bilanului energetic al grupului electrogen etapa date de referina.
De asemenea, la achiziionarea componentelor necesare instrumentrii s-a stabilit si un minim
necesar pentru determinarea bilanului energetic, varianta de echipare cu ORC, ce se prezint in schema
din figura 13.

16

Tanc
motorina

11 Sarc
Electr.
3F

p8, T8,
D8

P.A.M.

CHE
ER
ESVR

p4, T4
T

AM

GEN

VENT
p3, T3,
D3

ENG
EM

p2, T2

I, U, Pa,
Pr, Pap

p5, T5

p1, T1,
D1

Suflanta
p8, T8
VR
HEPR

p7, T7

Turbina

p10,
T10

p9,T9

SCH-ACM
ACM
Fig.13 Schema instrumentrii BILAN ENERGETIC

2.1 Date de referina

Notaii
Sarc. Electr. 3 F sarcina electrica trifazica, variabila, pentru determinarea puterii motorului
GEN generator electric 3 x 400 V AC grup electrogen
ENG motor diesel
AM galerie admisie aer motor
EM galerie evacuare gaze arse motor
T termostat lichid de racire motor
R radiator lichid de racire
VENT ventilator
HEPR recuperator de caldura din gazele de evacuare
VR ventil reglare debit gaze arse prin recuperator
SCH-ACM schimbator de caldura apa calda menajera
ACM apa calda menajera
pi, Ti, Di puncte de masurare presiune, temperatura, debit

17

Den.pct. mas

Parametru
denumire

10

notatie

Aer
admisie Presiune atmosferica
suflanta
Temperatura ambianta

p1

700.. 770 mmHg

T1

273...323 K

Debit aer aspirat motor

D1

0...300 m3/h

Aer
admisie Presiune aer admisie motor
motor
Temperatura aer admisie motor

p2

0...3 bar

T2

273... 423 K

Admisie
apa Presiune apa admisie motor
rcire in motor
Temperatura apa admisie motor

p3

0...3 bar

T3

273...373 K

D3

0...2,5 m3/h

p4

0...3 bar

T4

273...373 K

Admisie gaze Presiune gaze arse intrare turbina

arse turbina
Temperatura gaze arse intrare turbina

p5

0...3 bar

T5

273...873 K

Evacuarea gaze Presiune gaze arse evacuare turbina

arse turbina
Temperatura evacuare gaze arse

p6

0...3 bar

T6

273...873 K

Evacuare gaze Presiune gaze arse intrare turbina

arse
Temperatura evacuare gaze arse
recuperator

p7

0...3 bar

T7

273...873 K

Alimentare
motorina motor

Presiune admisie motorina

p8

-0,3...3 bar

Temperatura evacuare gaze arse

T8

273...323 K

Consum motorina

D8

0...15 l/h

Presiune retur ACM

p9

0...6 bar

Temperatura retur ACM

T9

273...323 K

Presiune tur ACM

p10

0...6 bar

Debit lichid rcire motor

4

Tabelul 6
Carcateristici/
U.M.

Evacuare
rcire
motor

Retur ACM

Tur ACM

apa Presiune apa evacuare motor

din
Temperatura apa evacuare motor

18

Den.pct. mas

Parametru

Carcateristici/
U.M.

denumire

11

Sarcina
electrica motor

notatie

Temperatura tur ACM

T10

273...323 K

Curent

I1, I2, I3

0..200 A

Tensiune

U1,U2,U3

220..250VAC

Putere aparenta

Pap

0 ... 50 VA

Putere activa

Pa

0....50 kW

Putere reactiva

Pr

0...50 kW

La stabilirea necesarului de instrumentare a grupului electrogen am tinut cont si de stabilirea

regimurilor funcionale ale grupului de microcogenerare cu ORC pe care o avem in vedere pentru acest
proiect.
2.2. Sistemul de msurare a consumului de combustibil al motorului
O componenta de baza in determinarea bilanului energetic a grupului o reprezint sistemul de
monitorizare a consumului de combustibil, sistem ce intra in componenta de baza a grupului de microcogenerare.
Sistemul folosete un contor de motorina cu pistonase rotative, ce emite un impuls electric la
trecerea prin acesta a unui volum constant de motorina stabilit de ctre fabricant.
De aceea, sistemul de monitorizare a consumului este unul de tip volumetric, pentru
determinarea cldurii introdusa in motor fiind necesara determinarea densitii motorinei in punctul de
admisie, ceea ce impune msurarea temperaturii si greutii specifice a acesteia.
Sistemul electronic monitorizare a consumurilor de motorin are la baza un modul electronic de
achiziie si prelucrare a impulsurilor generate de releul tip Reed cu care este dotat contorul de motorin
tip VZO 04.
Parametrii de lucru ai contorului VZO4 sunt:
Contoil tip VZO 4 OEM-RE 0,005, DN 4 mm, Qmax=80 l/h, Qnom=50 l/h, Qmin=1 l/h, fr afiaj,
echipat cu emitor de impulsuri Reed 0,005 l/imp, PN 32 bar, tlucru= - 10C +60C, IP 65, conexiuni pe
filet interior 1/8

19

Supapa retinere faza

lichida

Racitor-Deaerator

Retur motorina
de la motor

Contor retur

Baterie Filtre

Supapa de retinere
presiune 0.5 bar

Filtru decantor cu
pahar
transparent
Spre pompa de
alimentare a
motorului
Contor VZO4

Rezervor de
combustibil
motor

Fig. 14 Schema de montaj si componenta sistemului

2.3 Program de monitorizare consum combustibil
Pentru prelucrarea informaiilor furnizate de contorul VZO4 a fost necesara elaborarea unui
algoritm de achiziie si de calcul a consumului orar de combustibil.
Astfel, algoritmul de determinare a consumului orar al motorului grupului electrogen are la baza
formula:
Chcb= (volum prestabilit [l]) x 3600 / (durata de msurare in secunde) [l/h]
Schema logica de funcionare a sistemului este prezentata in Figura 16:

20

START PROGRAM

Citeste constanta aparatului

C_a

N_tot = 0
Q_cb_tot = 0

Scrie in fisierul
"EVIDENTA CONSUMURI PANA LA...."
ziua/luna/anul/ora/Q_cb_tot [ l ]

Citeste consum maxim C_max

Citeste Consum estimat C_est

N_proba = 0

V_p_min=C_est/80

V_p_max=C_est/40

V_p = (V_p_max + V_p_min)/2

N_est = INT ( V_p / C_a )

V_p = N_est C_a

t_min = V_p 3600 / C_max

i=1

Subrutina Masurare timp

SRT

DA

t <= t_min

NU

21

NU

i>2

i = i +1
DA

N_proba = N_proba + N_est

Scrie in fisierul
"CONSUMURI CURENTE"
ziua/luna/anul/ora/
"PERICOL!
CONSUM EXCESIV DE COMBUSTIBIL!
VA RUGAM VERIFICATI!

N_proba = N_proba + N_est

N_proba = N_tot + N_proba

Q_cb_tot = N_tot C_a

Scrie in fisierul
"EVIDENTA CONSUMURI PANA LA...."
ziua/luna/anul/ora/Q_cb_tot [ l ]

B
A
NU

N_est = N_est + 1

t >= 45
DA
NU

N_est = N_est - 1

t <= 90
DA

C_h_cb = V_p 3600 / t

Scrie in fisierul
"CONSUMURI CURENTE"
ziua/luna/anul/ora/Q_cb_tot [ l ]

N_proba = N_proba + N_est

N_tot = N_tot + N_proba

Scrie in fisierul
"EVIDENTA CONSUMURI PANA LA...."
ziua/luna/anul/ora/Q_cb_tot [ l ]

NU

Stop achizitie ?
DA

END PROGRAM

Fig. 15

22

START SRT

d_norm = 110(V_p3600) / (C_maxN_est)

imp = 0

timp_total = 0

timp = 0

aparitie impuls

masurare timp

NU

timp > d_norm

timp = 0

DA
imp = imp +1

d_est = timp N_est

DA

t= d_est

d_est >= 90
NU

imp >= N_est

NU

DA

masurare timp total

t = timp total

END SRT

Fig. 16 Subrutina SRT

23

2.4. Sarcina electrica de ncrcare a grupului electrogen

Pentru determinarea bilanului energetic al grupului electrogen pentru diferite regimuri de
ncrcare a fost necesara proiectarea si realizarea unui grup de ncrcare variabil si in trepte. Pentru o
foarte buna discretizare a domeniului funcional a grupului electrogen s-a adoptat soluia realizrii unei
baterii de 6 termosuflante, fiecare putnd funciona in doua trepte de sarcina: 4,5 kW si respectiv 9 kW.
Prin aceasta soluie, grupul electrogen va putea fi testat la sarcina in trepte de putere de cate 4,5
kW, pornind de la 4,5 kW pana la 45 kW, ceea ce nseamn ca vor fi folosite in total 5 din cele 6
termosuflante. Fiecare termosuflanta este alimentata la o tensiune trifazata de 400 V. Cea de a 6-a
termosuflanta va fi utilizata pentru testarea separata a grupului ORC, dup ce acesta va fi realizat in cea
de a doua etapa a proiectului.
Cuplarea la grupul electrogen se va realiza prin intermediul unui tablou de comanda cu sigurante
tri-polare respectnd toate normele de tehnica securitii munci pentru lucru cu curent alternativ trifazic
de joasa tensiune (400 V). Acest suport ofer avantajul mobilitii si amplasrii convenabile in standul de
ncercri.
Pentru determinarea bilanului energetic al grupului electrogen a fost necesara proiectarea unui
sistem de achiziie a parametrilor funcionali, care sa aib capabilitatea conducerii asistate a sistemului
ORC si respectiv a grupului de micro-cogenerare GRUCOHYB ce va fi realizat in cadrul proiectului.
In acest sens s-a adoptat soluia echiprii grupului hibrid de microcogenerare GROCOHYB cu un sistem
PLC (programmable logic controller).
Sistemul PLC proiectat va asigura funcionarea grupului att iarna cat si vara att in regim de
funcionare clasica fr ORC, cat si in regim hibrid grup cu ORC.
In figura 17 se prezint schema simulrii pe bancul de proba a proceselor de lucru comandate prin PLC.
S IM U L A R E A C M
IA R N A / V A R A
CU / FARA O R C

R A D IA T O R

2 6 ,4 k W t
4 0 g rd . C
5 0 g rd . C

70 grd. C

VENT

P .1 .

W P1

26,4 kWt

ELP

90 grd. C

CHE
ER
ESVR

AM

ENG

COND2

V3A C

EM

W P2

AC

P .2 .
V

COND1
+ 2 8 ,4 k W t

VENT

IARNA

CU / FARA ORC

SIMULARE INCALZ.

RADIATOR

S C H -A P A -A P A
s u p lim e n ta r

ALT

EXP

FHE

BL

BVR

TURB

SVR

Fig. 17

24

3. BIBLIOGRAFIE
1. Radcenco Vs., Grnwald B., Dnescu A., Un model de ciclu pentru studiul optimizrii
performantelor motoarelor cu aprindere prin comprimare supraalimentate, Bul. Inst. Pol.
Bucuresti, XXXIII,4,1971
2. Radcenco Vs., Termodinamica tehnica si maini termice. Procese ireversibile, EDP
Bucuresti, 1976
3. Apostol Valentin, Studiul proceselor ireversibile din detentoarele cu piston, Teza de doctorat,
Universitatea Politehnica din Bucureti, 1996
4. Moran M.J., Shapiro, Fundamentals of Engineering Thermodynamics, Willey, 2010
5. Vibe I.I, Novoe o rabocem tikle dvigatelei, Masghiz, Moskva, 1962
6. EES-Engineering Equation Solver, http://www.fchart.com/
7. http://www.yanmarengines.co.uk
8. Stoecker W., Design of Thermal Systems, Willey, 1994
9. Sayin C., Hosoz M., Canakci M., Kilicaslan I., Energy and exergy analyses of a gasoline
engine, International Journal of Energy Research, 2006, (www.interscience.wiley.com)
DOI:10.1002/er.1246
10. Dobrovicescu A., Principiile analizei exergoeconomice, Politehnica Press, 2007

25