1.

INTRODUCERE SI OBIECTIVE

Obiectivele principale ale proiectului au fost: prezentarea generala a dezvoltarilor

tehnologice si a activitatilor demonstrative cu privire la sistemele de centrale de
cogenerare la scara mica pe baza de combustibil din biomasa si scoaterea in evidenta a
performantelor economice si tehnologice inovative ale acestora.
Printre aplicatiile CET (centralelor de cogenerare) bazate pe combustibil din biomasa se
enumera centralele cu o capacitate electrica norminala de pn la 20 MWel. Aplicatiile
co-combustie pot avea capacitati nominale mai ridicate insa centralele pe baza de
biomasa se afla, de obicei, aproape de aceasta valoare (aproape 20 MWel). Numai cateva
CET pe baza de biomasa, in special cele din Scandinavia, au capacitati nominale electrice
mai ridicate decat acestea.
Pentru productia de energie electrica pe baza de biomasa sunt disponibile tehnologii
diferite.
Pe baza de combustie cu biomasa acestea sunt:

proces cu turbina cu abur

proces cu masina cu piston cu abur

proces cu motor tip surub

proces ORC (ciclu organic Rankine)

proces cu motor Stirling

proces direct cu turbina cu gaze

proces indirect cu turbina cu gaze

Conform tehnologiilor de ultima ora, urmatoarele procese bazate pe combustie cu

biomasa sunt potrivite pentru centralele decentralizate de cogenerare pe baza de biomasa:

Motoare Stirling de la capacitati de aproape 100kWel,

procese ORC cu capacitati intre 400 si 1500 kWel,

procese cu turbina cu abur pentru capacitati de peste 2 000 kWel (desi cateva
aplicatii cu capacitati mai mici sunt deja in functiune).

Procesele pe baza de ciclu organic Rankine si cu turbina cu abur precum si cele cu

motoare Stirling au fost deja introduse pe piata.

Prima demonstratie de CET pe baza de biomasa bazata pe motor tip surub este in
functiune din toamna 2003. Totusi, temperatura aburului este inca limitata la aproape
3000C ceea ce conduce la o eficacitate electrica scazuta.
Motoarele cu piston cu abur sunt deasemenea aplicabile pentru CET pe baza de biomasa.
Problemele de lubrificare ale uleiului cresc costurile de functionare. CET pe baza de
biomasa functionand in proces direct sau indirect cu turbina cu gaze sunt inca in stare de
dezvoltare scazuta.
Din aceste cauze au fost studiate in detaliu, in aceasta lucrare, centrale de cogenerare pe
baza de biomasa aplicand procesul cu turbina cu abur (studiu de caz numarul 1 si 2),
proces cu ciclu organic Rankine (studiu de caz numarul 3) si proces cu motor Stirling
(studiu de caz numarul 4).
Pe langa combustia pe baza de biomasa, se mai poate aplica in acest domeniu si biomasa
gazeificata. Tehnologiile relevante in acest sens sunt urmatoarele:

motor cu gaz si gazeificare in strat fix

motor cu gaz si gazeificare in strat fluidizat
turbina cu gaz si gazeificare in strat fluidizat .

Sistemele de CET pe baza de biomasa functionand cu tehnologii de gazeificare nu au fost

inca introduse pe piata.

2.

METODOLOGIE

Toate centralele de unde se puteau aduna date complete si relevante atat tehnologic cat si
economic au fost luate in considerare.
Acestea sunt o CET daneza pe baza de biomasa cu o turbina cu abur si trei proiecte
austriece bazate pe tehnologii a CET cu biomasa si anume turbina cu abur, ciclu organic
Rankine si motor Stirling.
Pentru descrierea tehnologiilor investigate urmatoarele puncte au fost atinse pentru
fiecare caz in parte:
Descrierea procesului de baza
Comportarea in operare si eficienta
Costurile operationale speciale (in raport cu tehnologia)
Aspecte ecologice
Puncte slabe
Calculele economice din capitolul 4 au fost elaborate distinctiv intre costurile energiei
termice, electrice si energia totala (termica si electrica).
O descriere detaliata a metodei aplicate este prezentata in capitolul 4.1
In final sunt relatate concluziile si recomandarile.

3.

DESCRIEREA TEHNOLOGIILOR INVESTIGATE

3.1 Studiu de caz numarul 1 : Centrala de cogenerare (CET) pe biomasa bazata pe

un proces cu turbina cu abur (Danemarca)
3.1.1 Descrierea procesului de baz
O diagram schematic a centralei de cogenerare investigata (CET Assens Fjernvarme Danemarca) este descrisa in Figura 3.1 , iar datele tehnice sunt aratate in Tabelul 3.1.
Punerea in functiune a centralei s-a facut in decursul anului 1999.
Puterea electrica a centralei de cogenerare este de 4.4 MWel, iar agentul termic produs
este folosit in reteaua termica locala.
Centrala, care functioneaza pe baza de control termic, foloseste o turbina cu abur tip
contrapresiune.
Tabelul 3.1: Principalele date tehnice ale centralei de cogenerare daneze pe baza de
biomasa cu turbine cu abur
Parametru

Valoare

Energia combustibilului de intrare in CET

Puterea electrica a CET
Puterea termica utila a CET
Presiunea aburului
Temperatura aburului
Debit de abur
Tip de turbina
Contrapresiune
Mod de operare

20 000 kW
4 700 kWel
14 000 kWth
75 bar
525C
20 t/h
contrapresiune
0.8 bar
control termic

CET este principalul furnizor de energie termica pentru reteaua de termoficare locala.
In timpul perioadelor mai reci ale sezonului de iarna reteaua de termoficare locala a avut
un varf de sarcina de aproximativ 20 MWth.
Pentru acoperirea varfului de sarcina se activeaza o veche centrala termica pe lemne.
Aceasta veche centrala mai este folosita deasemenea si ca unitate de pornire pentru
centrala de cogenerare. Pentru reducerea fluctuatiei cererii de caldura din reteaua de
termoficare locala este instalat un mare depozit tampon.
Combustibilii folositi in centrala sunt combustibili lemnosi (aschii lemnoase din padure,
deseuri lemnoase uscate din industrie, rumegus, etc.) cu o umiditate variind intre 5 si
55%. Doua alimentari pneumatice cu suflante de aer poarta intermitent combustibilul in
camera de ardere, unde particulele mai mari cad pe un gratar. Particulele usor inflamabile
precum rumegusul uscat ard in suspensie.
Suflantele folosesc aerul circulat si/sau gazele arse recirculate.
4

Aerul de ardere poate fi preincalzit pana la 2000 C in schimbatoare de caldura.

Gratarul este racit cu apa si vibreaza (in secvente de 3 secunde de vibratii pentru o
perioada de 1 200 de secunde).
Cand gratarul vibreaza cenusa de pe fundal cade intr-un sistem de transport a cenusii
uscate.
Gazele arse trec prin camera de ardere prin cele patru sectiuni ale supraincalzitoarelor
catre un ciclon cald, unde particule mari ale cenusii zburatoare sunt separate.
Cenusa zburatoare retinuta in ciclon contine o cantitate mare de particule nearse si de aici
sunt recirculate pneumatic catre camera de ardere. Dupa ciclon energia ramasa in gazele
de ardere este utilizata intr-un economizor pentru preincalzirea apei de alimentare a
ciclului cu aburi.
In aval de cazan este folosit un precipitator electrostatic (ESP) pentru pulbere.
In final gazele arse pot fi ori trecute printr-un epurator umed combinat ori evacuate direct
printr-un cos inalt de 42 de metri. Racirea in epuratorul umed reduce temperatura gazelor
de ardere pana sub nivelul punctului de roua, ceea ce face posibil ca energia de iesire sa
creasca considerabil si totodata eficienta centralei sa creasca corespunzator.

Figura 3.1:

Diagrama schematica a CET pe baza de biomasa din Assens Fjernvarme

3.1.2

Comportarea in operare si eficienta

Pornirea intregii centrale se face prin utilizarea unui combustibil lichid intr-un arzator de
combustibil montat pe peretele camerei de ardere. Dupa o scurta perioda de pornire care
dureaza 5-10 minute, alimentarea cu combustibil lemnos poate fi initiata si arzatorul este
inchis. Procedura de pornire a centralei este controlata computerizat si se desfasoara total
automatizat. Arzatorul de combustibil foloseste aproximativ 10 litri de combustibil per
procedura de pornire a centralei. In medie, sunt necesare aproximativ 150 de proceduri de
pornire a centralei pe durata unui an.
In timpul perioadei de vara centrala functioneaza doar pe perioade de timp limitate
aceasta datorandu-se cererii reduse de agent termic. Pe parcursul perioadelor de varf de
sarcina termica si/sau electrica, cand beneficiile economice sunt insemnate, centrala de
cogenerare functioneaza la capacitate maxima in special pentru a beneficia si de incasari
mai mari pentru electricitatea produsa. Agentul termic produs in aceste perioade este
acumulat in rezervoare tampon cu o capacitate termica de 185 MWh (ceea ce este
echivalent cu aproximativ 70 de ore de operare a centralei in varf de sarcina pe timp de
vara). Temperatura medie de alimentare si de retur a agentului termic in/ din reteaua
termica locala este de 75 C, respectiv 36C.
Centrala de cogenerare opereaza la incarcare partiala numai cateva ore pe an in cazul in
care o oprire a centralei dureaza mai putin de 4 ore.
Centrala fuctioneaza prin control termic. Parametrii de eficienta a CET pe biomasa
investigate sunt prezentati in Tabelul 3.2
Tabelul 3.2: Parametrii de eficienta a CET pe biomasa din Assens Fjernvarme
Parametru

Valoare [%]

Randamentul total anual

Randamentul electric anual
Randamentul termic anual

3.1.3

92.0
22.0
70.0

Costuri de operare speciale ale tehnologiei investigate

Aditional, apar costuri de operare ale tehnologiei investigate ca urmare a necesitatii

operatiunii de desalinizare si purjare a apei din cazanul cu apa si sunt considerate costuri
de operare.

3.1.4

Aspecte ecologice

Emisiile centralei ca si valorile maxim admise ale emisiilor sunt prezentate in Tabelul
3.3. Valorile emisiilor arata ca este pretabila operarea in Danemarca a centralelor CET pe
biomasa cu o capacitate variind intre 1MW si 50MW.
Se poate observa ca valorile emisiilor de CO, NOx si Sox ale centralei pot fi usor tinute
sub valorile maxim admise.
Numai emisiile de particule sunt aproape de valorile maxim admise.
Tabelul 3.3: Emisiile centralei ca si valorile maxim admise ale emisiilor
(Centrala decogenerare pe biomasa din Danemarca bazata pe un proces cu
turbina cu abur)
Explicatii: valorile sunt in mg/Nm3 uscat, vol 10% O2;
sursa datelor: CET Assens Fjernvarme

Parametru

Valoare emisii centrala

CO
NOx (N02)
SOx (S02)
emisii particule

280
214
8
40

3.1.5

Valoare emisii
maxim admise
500
300
150
40

Puncte slabe

Cateva puncte slabe ale centralei investigate au fost identificate in raport cu experienta
operatorilor centralei. Un punct slab este logistica combustibilului lemons, care ar trebui
imbunatatita fiind necesari aproximativ 150 000 metri cubi de material lemnos pe an.
Numarul de porniri ale centralei (aproximativ 150 pe an) este prea mare si trebuie redus.
Cu toate aceste numarul mare de porniri ale centralei se datoareaza faptului ca operarea
centralei este limitata de numarul de consumatori de agent termic din reteaua de
termoficare locala si nu sunt alte posibilitati locale de utilizare a agentului termic, acesta
trebuind mentinut la o temperatura ridicata. In plus procedura de pornire a centralei
trebuie imbunatatita de asemenea. Fiecare procedura de pornire a centralei dureaza
aproximativ doua ore in paralel cu reducerea productiei de electricitate si cu conditiile de
combustie care nu sunt optime pe parcursul procedurii.
Totodata fiecare procedura de pornire a centralei reduce durata de viata a centralei.
Functionarea CET pe biomasa este prea scumpa in comparatie cu centralele termice
conventionale si operarea sa din punct de vedere economic este posibila numai prin
suportul public (subventii) acordat pentru productia de electricitate verde. In acest caz
este prea mult carbon nears in cenusa produsa de centrala iar eficienta electrica a centralei
este prea mica.
3.2
Studiu de caz numarul 2: Centrala de cogenerare pe biomasa bazata pe
procesul turbinei cu abur (Austria)
7

3.2.1

Descrierea procesului de baz

O diagram schematic a centralei de cogenerare investigata (situata langa o fabrica de

cherestea din Austria) este prezentata in Figura 3.2, iar datele tehnice sunt aratate in
Tabelul 3.4. Cea mai mare parte a caldurii va fi utilizata ca proces termic (pentru
camerele de uscare).
In continuare, se va opera in modul de control termic la o incarcatura intre 50 - 100% din
puterea nominal.
Tabelul 3.4: Principalele date tehnice centralei de cogenerare pe biomasa bazata pe
procesul turbinei cu abur (Austria)
Explicatie: toate valorile sunt prezentate in conditii nominale

Parametru

Valoare

Energia combustibilului de intrare in CET

Puterea electrica a CET
Puterea termica utila a CET
Presiunea aburului
Temperatura aburului
Debit de abur
Tip de turbina
Contrapresiune
Mod de operare

19 500 kW
4 100 kWel
12 100 kWth
60 bar
500C
20 t/h
contrapresiune
1 bar
in principal control termic

Combustibilii folositi in centrala sunt combustibili lemnosi - aschii lemnoase, rumegus

si scoarta in proportii egale, cu o umiditate medie de 50% .
Centrala este alimentata dintr-un buncar de combustibil, de unde sunt colectati diferiti
combustibili catre focar, care este echipat cu un gratar mobil.
In aval de focar este instalat un cazan de abur cu condensatie care are inclus un
supraincalzitor. Apoi, gazele arse trec printr-un economizor de alimentare cu apa si un
preincalzitor de aer catre unitatea de curatare a gazelor de ardere care este compusa
dintr-un ciclon si un precipitator electrostatic (ESP).
Dupa ce trec de ESP, o parte a fluxului de gaze arse este folosit pentru recircularea
gazelor arse, iar restul de gaze arse trec catre cos.
Sarcina de baza este acoperita de catre centrala de cogenerare prezentata in Figura 3.2.
Suplimentar, pentru varful de sarcina si perioada de stand-by este utilizat un CAF (cu o
capacitate nominal de 8 MWth).

Figura 3.2:

Diagrama schematica a intregii centrale de cogenerare pe biomasa din

cadrul unei fabrici de cherestea din Austria
Explicatii: ECO ... economizator, LUVO ... preincalzitor de aer;
BC ... curatarea cazanului; ESP... precipitator electrostatic; G... generator;
Sursa datelor: BIOS BIOENERGIESYSTEME GmbH. Graz. Austria

Curba clasat a productiei de energie termica si electrica ca si energia furnizata de diferite

unitati instalate este prezentata in Figura 3.3

Figura 3.3:

Curba clasat a productiei de energie termica si electrica a unei CET pe

biomasa bazate pe procesul turbinei cu abur - Austria