STUDIU PRIVIND EVALUAREA POTENIALULUI ENERGETIC ACTUAL AL SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE N ROMANIA (SOLAR, VNT, BIOMAS, MICROHIDRO, GEOTERMIE),

IDENTIFICAREA CELOR MAI BUNE LOCAII PENTRU DEZVOLTAREA INVESTIIILOR N PRODUCEREA DE ENERGIE ELECTRIC NECONVENIONAL SINTEZA 1. INTRODUCERE
Punerea n practic a unei strategii energetice pentru valorificarea potenialului surselor regenerabile de energie (SRE) se nscrie n coordonatele dezvoltrii energetice a Romniei pe termen mediu si lung i ofer cadrul adecvat pentru adoptarea unor decizii referitoare la alternativele energetice i nscrierea n acquis-ul comunitar n domeniu. Obiectivul strategic pentru anul 2010 este ca aportul surselor regenerabile de energie in tarile membre al UE, s fie de 12% n consumul total de resurse primare. HG 443/2003 (modificat prin HG 958/2005) stabilete pentru Romania c ponderea energiei electrice din SRE n consumul naional brut de energie electric urmeaz s ajung la 33% pan n anul 2010. Cartea Alba a ISES din 2003 prognozeaza procentele fiecrui tip de surs de energie regenerabil n producerea de energie n lume (situaie dat pentru anul 2003) astfel: - Bioenergie: aproape 11% din energia folosit n prezent pe plan mondial este obinut din bioenergie; se estimeaz pentru potenialul bioenergiei n 2050 o medie de 450EJ (ceea ce este mult mai mult dect cererea total actual de energie in plan mondial. - Energie geotermal: energia geotermal poate fi o surs de energie regenerabil major pentru un numar mare de tari (cel puin 58 de ri: 39 pot fi alimentate 100% din energie geotermal, 4 cu mai mult de 50%, 5 cu mai mult de 20% i 8 cu mai mult de 10 %). - Energia eolian: capacitatea global a energiei eoliene va ajunge la peste 32000MW, iar procentul de cretere este de 32% / an. inta de 12% din cererea mondial de electricitate produs din energie eolian pn n 2020 pare a fi deja atins. Energie solar: energia solar a avut o rat de cretere din 1971 pn n 2000 de

cca. 32.6 %.
1

n Campania Take-Off din cadrul Cartii Albe se propun pentru furnizare, pentru 2010, urmtoarele capacitati energetice: Biomasa: 135 Mtoe; Energie Hidro: - 14 GW Instalaii Hidro Mici (sub 10 MW) - 91 GW Instalaii Hidro Mari; Energie Eolian: 40 GW; Energie Termic Solar: 100 Milioane m2; Energie Fotovoltaic: 3 GWp; Energie Solar Pasiv: 35 Mtoe; Energie Geotermal: - 1 GW Energie Electric - 5 GWth Energie termic. n Cartea Verde, se precizeaz c sursele regenerabile de energie pot contribui efectiv la creterea resurselor interne, ceea ce le confer o anumit prioritate n politica energetic. n Directiva 2001/77/EC, din 27 septembrie 2001, privind Promovarea energiei electrice produs din surse regenerabile, pe piaa unic de energie, se stabilete obiectivul strategic privind aportul surselor regenerabile n consumul total de resurse energetice primare, care trebuie s fie de 11%, n anul 2010. n Cartea Alba se estimeaz c, pn n anul 2010, se vor crea ntre 500 000 i 900 000 de noi locuri de munc prin implementarea SRE. Cartea Alba prognozeaza o reducere a emisiilor de CO2 estimate, potrivit cu scenariul care trebuie urmrit pn n 2010 pentru tarile UE, astfel: Tipul de energie 1. Eolian 2. Hidro 3. Fotovoltaic 4. Biomas 5. Geotermal (+pompe de cldur) 6. Colectoare solare Total pentru piaa UE Capacitate suplimentar 36 GW 13 GW 3 GWp 90 Mtep 2.5 GW 94 mil m
2

Reducerea de CO2 (mil tone / an) 72 48 3 255 5 19 402

Fata de cele prezentate mai sus, proiectul (contract 28/2005) se inscrie in directia actiunilor de promovare, dezvoltare si valorificare eficienta a surselor regenerabile de energie disponibile in tara noastra in contextul dezvoltarii durabile si alinierii la Directivele europene in domeniu.

2. POTENTIAL TEHNIC SI ROMANIA

2.1 Potential solar

ECONOMIC AMENAJABIL AL SRE IN

In privina radiaiei solare, ecartul lunar al valorilor de pe teritoriul Romniei atinge valori maxime n luna iunie (1.49 kWh/ m2/zi) i valori minime n luna februarie ( 0.34 kWh/ m2/zi) 2.1.1 Potential solar-termal Sistemele solar-termale sunt realizate, in principal, cu captatoare solare plane sau cu tuburi vidate, in special pentru zonele cu radiatia solara mai redusa din Europa. In evaluarile de potential energetic au fost luate in considerare aplicatiile care privesc incalzirea apei sau a incintelor/piscinelor (apa calda menajera, incalzire etc.). POTENTIAL ENERGETIC SOLAR-TERMAL Parametru Putere termica Energie termica UM MWt GWh/an TJ/an mii tep/an m2 Tehnic 56000 40 144000 3430 80000 Economic 48570 17 61200 1450 34000

Suprafata de captare 2.1.2 Potential solar-fotovoltaic

Sursa: ANM,ICPE, ICEMENERG, 2006

S-au avut in vedere atit aplicatiile fotovoltaice cu cuplare la retea, cat si cele autonome (neracordate la retea) pentru consumatori izolati. POTENTIAL ENERGETIC SOLAR-FOTOVOLTAIC Parametru Putere de varf Energie electrica Suprafata ocupata UM MWp TWh/an mii tep/an Km2 Tehnic 6000 6,0 516 60 (3m2/loc) Economic 4000 4,8 413 40 (2m2/loc)
3

Sursa: ANM,ICPE, ICEMENERG, 2006

2.2 Potential eolian In strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie, potenialul eolian declarat este de 14.000 MW (putere instalat), care poate furniza o cantitate de energie de aproximativ 23.000 GWh/an. Aceste valori reprezint o estimare a potenialului teoretic, i trebuie nuanate n funcie de posibilitile de exploatare tehnic i economic. Pornind de la potenialul eolian teoretic, ceea ce intereseaz ns prognozele de dezvoltare energetic este potenialul de valorificare practic n aplicaii eoliene, potenial care este mult mai mic dect cel teoretic, depinznd de posibilitile de folosire a terenului i de condiiile pe piaa energiei. De aceea potenialul eolian valorificabil economic poate fi apreciat numai pe termen mediu, pe baza datelor tehnologice i economice cunoscute astzi i considerate i ele valabile pe termen mediu. S-a ales calea de evaluare a potenialului valorificabil al rii noastre cea macroeconomic, de tip top-down, pornind de la urmtoarele premise macroeconomice: condiiile de potenial eolian tehnic (viteza vntului) n Romnia care sunt apropiate de media condiiilor eoliene n ansamblul teritoriului Europei; politica energetic i piaa energiei n Romnia vor fi integrate n politica european i piaa european a energiei si in concluzie indicatorii de corelare macroeconomic a potenialul eolian valorificabil pe termen mediu si lung (2030-2050) trebuie s fie apropiai de indicatorii medii europeni. Ca indicatori macroecomici s-au considerat: Puterea instalat (sau energia produs) n instalaii eoliene n corelaie cu PIB pe cap de locuitor indicatorul Peol/PIB/loc sau Eeol/PIB/loc Energia electric produs n instalaii eoliene n corelaie cu consumul brut de energie electric- indicatorul (cota) Eeol/ Eel

Datele de potential tehnic si economic eolian sunt urmatoarele:

POTENTIAL ENERGETIC EOLIAN Parametru Putere nominala Energie electrica UM MW TWh/an mii tep/an Tehnic 3600 8,0 688 Economic (2030-2050) 2400 5,3 456

Sursa: ANM, ICEMENERG, 2006

De asemenea n strategie se propune instalarea a 120 MW pn n anul 2010 i a nc 280 MW pn n anul 2015. Conform acestei evolutii, energia electrica produsa din surse eoliene ar asigura cca 1,6 % din consumul brut de energie electrica in anul 2010. Raportat la cantitatea de energie prevazuta din surse regenerabile fara hidro de mare putere, energia eoliana ar asigura 12,3% din aceasta cantitate. Reanaliznd datele din strategie, considerm c exista rezerve suficiente pentru o dezvoltare si mai importanta a aplicatiilor eoliene decat cea prevazuta. Fata de un potential tehnic amenajabil de 3600 MW (8000 GWh/an), cotele tinta pentru aplicatiile eoliene, pot fi pana in 2015 de 200 MW in 2010 si de 600 MW in 2015. 2.3 Potential biomasa Din punct de vedere al potentialului energetic al biomasei, teritoriul Romaniei a fost impartit in opt regiuni si anume: 1. Delta Dunarii rezervatie a biosferei 2. Dobrogea 3. Moldova 4. Muntii Carpati (Estici, Sudici, Apuseni) 5. Platoul Transilvaniei 6. Campia de Vest 7. Subcarpatii 8. Campia de Sud

Potentialul de biomasa pe sorturi, regiuni si total, este prezentat in tabelul de mai jos. Nr Biomasa Deseuri forestiera lemnoase mii t / an mii t / an TJ TJ I Delta Dunarii II Dobrogea 54 19 451 269 III Moldova 166 58 1.728 802 IV Carpati 1.873 583 19.552 8.049 V Platoul 835 252 Transilvaniei 8.721 3.482 VI Campia de 347 116 Vest 3.622 1.603 VII Subcarpatii 1.248 388 13.034 5.366 VIII Campia de 204 62 Sud 2.133 861 TOTAL 4.727 1.478 49.241 20.432 Regiune Biomasa Biogaz agricola ml.mc/an mii t / an TJ TJ 844 71 13.422 1.477 2.332 118 37.071 2.462 1.101 59 17.506 1.231 815 141 12.956 2.954 1.557 212 24.761 4.432 2.569 177 40.849 3.693 3.419 400 54.370 8.371 12.637 1.178 200.935 24.620 Deseuri urbane miit/ an TJ 182 910 474 2.370 328 1.640 548 2.740 365 1.825 1.314 6.570 1.350 6.750 4.561 22.805 TOTAL TJ 29.897 81.357 65.415 43.757 60.906 110.198 126.639 518.439

Asa cum rezulta din acest tabel, potentialul energetic tehnic al biomasei este de cca. 518.400 TJ. Luind ca referinta pentru potentialul economic amenajabil anul 2030 rezulta urmatoarele valori de potential: POTENTIAL ENERGETIC AL BIOMASEI Parametru a) Biomasa vegetala Energie termica/electrica b) Biogaz Energie termica/electrica c) Deseuri urbane Energie termica/electrica TOTAL
Sursa: INL, ICEMENERG, 2006

UM TJ/an mii tep/an TJ/an mii tep/an TJ/an mii tep/an TJ/an mii tep/an

Tehnic 471000 11249 24600 587 22800 544 518400 12382

Economic 289500 6915 14800 353 13700 327 318000 7595

2.4 Potentialul microhidroenergetic Resursele de ap datorate rurilor interioare sunt evaluate la aproximativ 42 miliarde m3/an, dar n regim neamenajat se poate conta numai pe aproximativ 19 milioane m3/an, din cauza fluctuaiilor de debite ale rurilor. Resursele de ap din interiorul rii se caracterizeaz printr-o mare variabilitate, att n spaiu, ct i n timp. Astfel, zone mari i importante, cum ar fi Cmpia Romn, podiul Moldovei i Dobrogea, sunt srace n ap. De asemenea apar variaii mari n timp a debitelor, att n cursul unui an, ct i de la an la an. n lunile de primvar (martie-iunie) se scurge peste 50% din stocul anual, atingndu-se debite maxime de sute de ori mai mari dect cele minime. Toate acestea impun concluzia necesitii realizrii compensrii debitelor cu ajutorul acumulrilor artificiale. n tabelul de mai jos se indic valorile potenialului hidroenergetic de precipitaii Ep, de

scurgere, teoretic liniar considerat la debitul mediu i tehnic amenajabil, pentru cteva din bazinele cursurilor de ap mai importante din ara noastr .

Suprafaa Bazinul Some Criuri Mure Jiu Olt Arge Ialomia Siret Total ruri interioare Dunre Total Romnia km2 18.740 13.085 27.842 10.544 24.507 12.424 10.817 44.993 237.500 237.500

De precipit. GWh/an 23.000 10.500 41.000 13.000 34.500 12.500 8.500 44.500 230.000 230.000

Potenial hidroenergetic De scurgere Teoretic TWh/an GWh/an % Ep 9.000 4.500 17.100 6.300 13.300 5.000 3.300 16.700 90.000 90.000 39 43 42 48 38 40 39 37 39 39 4,20 2,50 9,50 3,15 8,25 3,10 2,20 11,10 51,50 18,50 70,00

Tehnic TWh/an 2,20 0,90 4,30 0,90 5,00 1,60 0,75 5,50 24,00 12,00 36,00

n ceea ce privete potenialul hidroenergetic al rii noastre se apreciaz c potenialul teoretic al precipitaiilor este de circa 230 TWh/an, potenialul teoretic al apelor de scurgere de aproximativ 90 TWh/an, iar potenialul teoretic liniar al cursurilor de ap este de 70 TWh/an.

Potenialul teoretic mediu al rurilor rii, inclusiv partea ce revine Romniei din potenialul Dunrii,se ridic la 70 TWh/an, din care potenialul tehnic amenajabil reprezint 40 TWh/an (2/3 dat de rurile interioare i 1/3 de Dunre). Ca i n cazul aplicaiilor eoliene, potenialul hidroenergetic tehnic amenajabil este mai mic dect cel teoretic i n acest sens estimm o valoare de cca. 1 100 MW i o producie de 3 600 GWh/an. Pentru MHC economicitatea depinde de : amplasamentul i investiia aferent (inclusiv cheltuielile administrative) puterea instalat i producia de energie probabil (regimul debitelor, cderi) distana fa de reea necesitile de ntreinere (gradul de automatizare, exploatarea de la distan fr personal, fiabilitatea) condiiile financiare i tariful de valorificare al energiei produse. Evaluarea potentialului economic amenajabil a avut in vedere: Reabilitarea MHC aflate n funciune:200 MW / 600 GWh/an MHC aflate n construcie: 125 MW / 400 GWh/an MHC noi (de sistem si autonome): 75 MW / 100 GWh/an In concluzie, in ceea ce priveste micropotentialul hidroenergetic (grupuri sub 10 MW) valorile sunt prezentate in tabelul de mai jos. POTENTIALUL MICROHIDROENERGETIC Parametru Putere nominala Energie electrica UM MW TWh/an mii tep/an Tehnic 1100 3,6 310 Economic 400 1,2 103

Sursa: UPB, Hidroelectrica, ENERO, 2006

2.5 Potentialul energetic geotermal Pe teritoriul Romaniei, un numar de peste 200 foraje pentru hidrocarburi au intalnit la adancimi situate intre 800 si 3500 m resurse geotermale de joasa si medie entalpie (40-120
o

C). Exploatarea experimentala a circa 100 de foraje in cursul ultimilor 25 ani a permis

realizarea unor evaluari a potentialului energetic al acestui tip de resursa. Tabelul de mai jos prezinta o sinteza a principalilor parametrii din perimetrele geotermale importante din Romania , inclusiv a potentialului energetic teoretic. Utilizarea enegiei geotermice extrase este folosita in proportie de 37% pentru incalzire, 30% pentru agricultura (sere), 23% in procese industriale, 7% in alte scopuri. Dintr-un numar de 14 sonde geotermale sapate in intervalul 1995-2000 la adancimi de 1500-3000 m, numai doua sonde au fost neproductive, inregistrandu-se o rata de suces de 86%.
Energia teoretic * Aria Nr. Adncime Debitul Temperapotenial a de exploatabil estimat tura de forare sonde resursei km2 1. Criul Negru- Some Scuieni, Marghita, Ciumeghiu, Salonta - judeele Bihor i Satu-Mare Bor Oraul Bor - judeul Bihor Oradea Municipiul Oradea - judeul Bihor Mure - Criul Negru Curtici, Macea, Municipiul Arad - judeul Arad Banatul de Vest Ndlac, Snnicolau Mare, Sravale,Tomnatic, Lovrin, Jimbolia, Periam, Teremia Mare, Comlou Mare, Grabat, Beregsul Mic judeele Arad i Timi 3570 18 m 1500 l s-1 m3h-1 148 533 C 77 MWt 29,14

Nr. crt.

Sistemul geotermal

2. 3.

13 77

4 12

2800 2800

30 108 151,5 545,4 79 285 318 1144,8

100 83,8

8,79 34,1

4.

1060

113)

1500

58

9.3

5.

2790

20

2000

77

62,75

Not: * - calculat considernd c apa geotermal se rcete pn la 30 C.

Sinteza potentialului geotermal al Romaniei este prezentata in tabelul de mai jos: POTENTIAL ENERGETIC GEOTERMAL Parametru Putere nominala Energie electrica UM MWt TJ/an mii tep/an Tehnic 480 9000 215 Economic 375 7000 167

Sursa: IGR, 2006

3. DISTRIBUTIA POTENTIALULUI SRE IN ROMANIA. ZONAREA GEOGRAFICA, HARTI DE PROFIL

3.1 Zonarea energetica solara. Harta solara a Romaniei Pornind de la datele disponibile s-a intocmit harta cu distributia in teritoriu a radiatiei solare in Romnia (Fig.3.1). Harta cuprinde distributia fluxurilor medii anuale ale energiei soiare incidente pe suprafata orizontala pe teritoriul Romaniei. Sunt evidentiate 5 zone, diferentiate prin valorile fluxurilor medii anuale ale energiei solare incidente. Se constata ca mai mult de jumatate din suprafata tarii beneficiaza de un flux de energie mediu anual de 1275 kWh/m2. Harta solara a fost realizata prin utilizarea si prelucrarea datelor furnizate de catre: ANM precum si NASA, JRC, Meteotest. Datele au fost comparate si au fost excluse cele care aveau o abatere mai mare decat 5% de la valorile medii. Datele sunt exprimate in kWh/m2/an, in plan orizontal, aceasta valoare fiind cea uzuala folosita in aplicatiile energetice atat pentru cele solare fotovoltaice cat si termice. Zonele de interes (areale) deosebit pentru aplicatiile electroenergetice ale energiei solare in tara noastra sunt: Primul areal, care include suprafeele cu cel mai ridicat potenial acoper Dobrogea i o mare parte din Cmpia Romn

10

Zonele de interes (areale) deosebit pentru aplicatiile electroenergetice ale energiei solare in tara noastra sunt: Primul areal, care include suprafeele cu cel mai ridicat potenial acoper Dobrogea i o mare parte din Cmpia Romn Al doilea areal, cu un potenial bun, include nordul Cmpiei Romne, Podiul Getic, Subcarpatii Olteniei i Munteniei o bun parte din Lunca Dunrii, sudul i centrul Podiului Moldovenesc i Cmpia i Dealurile Vestice i vestul Podiului Transilvaniei, unde radiaia solar pe suprafa orizontal se situeaz ntre 1300 i 1400 MJ / m2. Cel deal treilea areal, cu potenialul moderat, dispune de mai puin de 1300 MJ / m2 i acoper cea mai mare parte a Podiului Transilvaniei, nordul Podiului Moldovenesc i Rama Carpatic. Indeosebi n zona montan variaia pe teritoriu a radiaiei solare directe este foarte mare, formele negative de relief favoriznd persistena ceii si diminund chiar durata posibil de strlucire a Soarelul, n timp ce formele pozitive de relief, n funcie de orientarea n raport cu Soarele i cu direcia dominant de circulaie a aerului, pot favoriza creterea sau, dimpotriv determina diminuarea radiaiei solare directe.

11

POTENTIALUL SOLAR AL ROMANIEI

Sursa: ICPE, ANM, ICEMENERG, 2006

Fig.3.1 Harta solara a Romaniei

12

3.2 Zonarea resurselor de vant. Harta eoliana a Romaniei S-a considerat necesara si oportuna abordarea unor activitati de reevaluare a potentialului eolian al Romaniei, prin utilizarea unor mijloace si instrumente adecvate (aparatura de masura, softuri adecvate etc.) pornind de la datele de vant masurate la 22 statii apartinand ANM.. La staiile meteorologice msurarea celor doi parametri ai vntului, direcia i viteza, se efectueaz, conform recomandrilor OMM (Organizaia Meteorologic Mondial), la nlimea de 10 m deasupra solului. Din pacate,recomandarile UE in domeniu, precum si practica actuala , a dovedit insa c viteza de la care este rentabil eploatarea vntului ca resurs energetic trebuie sa se refere la viteza vntului de la nlimea rotorului turbinelor centralelor eoliene, situat in prezent de obicei la nlimi mari (50, 70, 80, 90 m deasupra solului). Ca urmare, a fost elaborata Harta eoliana a Romaniei care cuprinde vitezele medii anuale calculate la inaltimea de 50 m deasupra solului (vezi Fig.3.2). Distribuia pe teritoriul Romniei a vitezei medii a vintului scoate n eviden ca principal zon cu potenial energetic eolian aceea a vrfurilor montane unde viteza vntului poate depi 8 m/s. A doua zon cu potenial eolian ce poate fi utilizat n mod rentabil o constituie Litoralul Mrii Negre, Delta Dunrii i nordul Dobrogei unde viteza medie anual a vntului se situeaz n jurul a 6 m/s. Fat de alte zone exploatarea energetic a potenialui eolian din aceast zon este favorizat i de turbulena mai mic a vntului. Cea de a treia zon cu potenial considerabil o constituie Podiul Brladului unde viteza medie a vntului este de circa 4-5 m/s. Viteze fa vorabile ale vntului mai sunt semnalate i n alte areale mai restrnse din vestul rii, in Banat si pe pantele occidentale ale Dealurilor Vestice (Fig. 3.2).

13

POTENTIALUL EOLIAN AL ROMANIEI

Sursa: ANM, 2006

14

Fig.3.2 Distributia vitezei medii anuale a vantului pentru inaltimea de 50 m

3.3 Zonarea geografica a potentialului biomasei. Harti de profil Biomasa constituie pentru Romnia, o sursa regenerabila de energie, promitoare, att din punct de vedere al potenialului, ct i, din punct de vedere al posibilitilor de utilizare. In urma prelucrarii datelor s-au ridicat urmatoarele harti de profil: Potentialul energetic al biomasei in Romania-Fig.3.3, care cuprinde distributia in teritoriu (pe judete si regiuni de dezvoltare economica) a valorilor energetice (TJ) preconizate a se obtine prin valorificarea energetica a biomasei vegetale; Distributia biomasei vegetale in Romania-Fig.3.4, care cuprinde distributia in teritoriu (pe judete si regiuni de dezvoltare economica) a cantitatilor (mii.mc) de biomasa vegetala. Din analiza hrii cu distribuia geografic a resurselor de biomas vegetal cu potenial energetic disponibil (Fig.3.4), se constat: cele mai bogate judete, in resurse forestiere sunt urmtoarele: Suceava Harghita Neam Bacu 647,0 206,5 175,0 132,0 mii mc mii mc mii mc mii mc

cele mai srace, n acest tip, de resurs sunt judeele din sud: Constana Teleorman Galai 10,4 10,4 10,4 mii mc mii mc mii mc

cele mai bogate judee n resurs agricol sunt: Timi Clrai Brila 1432,0 934,0 917,0 mii tone mii tone mii tone

cele mai srace n acest tip de resurs sunt: Harghita Covasna Braov 41,004 73,000 89,000 mii tone mii tone mii tone

15

POTENTIALUL ENERGETIC AL BIOMASEI IN ROMANIA

98, 21

LEG ENDA 1. Pot ential energet ic disponibil

S ATU M ARE
1,7 9 835 9
71, 29 66, 03 97, 99

MA RAM URE S
33, 97 694 5
95, 87

2,0 1 769 6
70, 76

28, 71 206 2

B OTOSA NI

S UCE AVA
4,1 3 771 8
72, 41

45, 61

S ALA J
29, 24 305 1

B iomasa forestiera % B iomasa agricol a % % Te i raj li (Tj ) mi tou one 2. Judet e si Regiuni de dezvol tare

95, 93

4,3 9 266 7

B IS TRITANAS AUD IA S I NEA MT

97, 05

4,0 7 101 92
70, 81

B IHOR
88, 34 87, 36

CLUJ
11,66 777 0 29, 19 206 6

5,8 4 513 3

94, 16

MURE S

20, 59 603 0

Nord-E st S ud-E st S ud
2,9 5 100 89

A RA D B ACAU
12, 64 7411
95, 57

S ud-V est Vest VA SLUI Nord-V et Centru

HARGHI TA
87, 35

4,4 3 1145 4 12, 65 381 8

A LB A S IB IU COVA SNA
63, 00 83, 80

V RA NCEA
91, 54

B ucurest i-Ilf ov
0,6 7 490 4
99, 33

98, 60

1,4 0 213 36

TI MI S
22, 45 237 0 189 5 16, 20 302 5

77, 55

30, 98

69, 02

37, 00

170 3

B RA SO V HUNE DOARA
88, 38

8,4 6 587 8

GA LATI B UZ AU P RA HOVA
92, 03

A RGE S
88, 70

80, 99

97, 04

90, 97

96, 40

96, 28

DAM BOV ITA

97, 94

3,6 0 255 4 2,0 6 625 5

IA LOMI TA
98, 90

1,11 105 73

3,7 2 636 9

97, 64

97, 78

99, 16

Sursa: IINL, 2006

2,3 6 962 9

OLT DOLJ

TE LEORM AN

1,1 0 138 62 2,2 2 590 4 0,8 4 865 6

CALA RAS I

0,5 8 125 07

CONSTA NTA GI URGI U

Fig.3.3 Fig.3.4

99, 42

B ucurest i

98, 83

ME HEDI NT I

GORJ

7,5 5 478 1

92, 45

CARA S-S EV ERIN

9,0 3 415 1

VA LCEA

11,30 490 1

B RA ILA

1,7 6 867 8

98, 24

19, 01 461 8

11,62 389 8

7,9 7 484 6

2,9 6 1185 3

0,8 5 135 71

99, 15

TULCEA

16

DISTRIBUTIA BIOMASEI VEGETALE

LE GENDA SATU MARE 1. Total Biomasa vegetala MARAMURE S BOTOSANI SUCEAVA SALAJ BISTRITANASAUD IASI NEAMT BIHOR ARAD HARGHITA ALBA SIBIU COVAS NA VASLUI BACAU CLUJ MURES Biomasa forestiera % mii tone Biomasa agric ola

2. Judete si Regiuni de dezvoltare Nord-Est Sud-Es t Sud Sud-Vest Ves t Nord-Vet Centru VRANCEA Bucuresti-Ilfov

TIMIS BRASOV HUNEDOARA ARGES PRAHOVA TULCE A VALCEA GORJ DAMBOVITA Bucuresti CALARASI OLT TELEORMA N DOLJ GIURGIU IALOM ITA BUZAU GALATI

CARAS -SEVERIN MEHEDINTI

BRAILA

Sursa: IINL, 2006

CONSTANTA

Fig.3.4

17

3.4 Zonarea geografica a resurselor microhidro. Harta microhidropotentialului energetic. Deoarece sursa cea mai important de energie regenerabil din Romnia (n conformitate cu cerinele UE), o reprezint energia hidro, s-a impus analiza bazei de date privind atat microhidrocentralele existente n curs de executie/reabilitare cat si cele potential amenajabile economic. In Fig.3.5 se prezinta harta cu zonarea geografica a microhidropotentialului energetic al Romaniei. 3.5 Distributia resurselor geotermale. Harta geotermala a Romaniei Prospectiunea geotermica realizata prin masuratori ale temperaturii a permis elaborarea unor harti geotermice pentru intregul teritoriu al Romaniei, evidentiind distributia temperaturii la adancimi de 1,2,3 si 5 km. Aceste harti indica ca zone favorabile pentru concentrarea resurselor geotermale suprafetele circumscrise de 60-120 depaseste 140
o o

C (pentru exploatarea apelor geotermale pentru

producerea de energie termica) si suprafete in care temperatura la 3 km adancime C (zone posibile pentru exploatarea energiei geotermice in vederea generarii de energie electrica). Pentru primul tip de resurse (sisteme geotermale dominant convective) sunt caracteristice ariile din Campia de Vest, in timp ce pentru cel de-al dilea tip sunt caracteristice sistemele geothermal dominant conductive situate in aria de dezvoltare a vulcanismului neogencuaternar din Carpatii Orientali: Oas-Gutai-Tibles si, repectiv, Calimani-Gurghiu-Harghita. In Fig. 3.6 este prezentata Harta geotermala a Romaniei.

18

POTENTIALUL MICROHIDROENERGETIC IN ROMANIA

Sursa: HIDROELECTRICA, UPB, 2005

19

Fig.3.5 Distributia microhidropotentialului energetic

DISTRIBUTIA RESURSELOR GEOTERMALE IN ROMANIA

Sursa: IGR, 2006

20

Fig.3.6 Harta geotermala a Romaniei

4. SOLUTII TEHNOLOGICE IN ENERGETICA SOLARA

4.1 Tehnologii si echipamente de valorificare a radiatiei solare Folosirea radiaiei solare pentru producerea de energie electric se poate face prin mai multe metode: utilizarea modulelor fotovoltaice; utilizarea turnurilor solare; utilizarea concentratorilor parabolici; utilizarea sistemului Dish-Stirling; 4.1.1 Sisteme fotovoltaice (PV)
( Sursa: ICPE,ICEMENERG, 2005)

Generatorul fotovoltaic este organizat sub forma cmpului fotovoltaic incluznd toate elementele de interconectare (cablaj), protecie (diode antiretur sau de bypass) i/sau subansamble specifice (mecanisme de acionare n cazul panourilor mobile, dispozitive de orientare automat etc.).

Fig.4.1 Panou fotovoltaic (PV)

Sursa: UE, ICEMENERG, 2005

Exist, n principal, dou tipuri de funcionare:

21

 Funcionare fr stocaj (cu racordare la retea) Funcionare cu stocaj (sistem autonom) In cazul realizarii unor sisteme de alimentare autonome care valorifica atit enegia solara cit si cea eoliana, solutia tehnologica propusa va include o structura hibrida fotovoltaic-eoliana (PV/EOL). 4.1.2 Sisteme cu turnuri solare

Sursa: UE, OVM, 2005

Fig.4.2 Instalie solar de generare a energiei electrice cu turn solar 4.1.3 Sisteme cu concentratoare parabolice O alt cale de captare a radiaiei solare o constituie concentratorii parabolici (Fig. 4.3)

22

Sursa: UE, OVM, 2005

Fig.4.3 Captator solar cu concentrator parabolic Acest tip de concentrator const dintr-o oglind parabolic n form de jgheab care concentreaz radiaiaia solar asupra unei conducte. In conduct circul un fluid de lucru care este n general ulei care preia cldura pentru a o ceda apei pentru producerea aburului care antreneaz turbina unui generator electric. Concentratorul necesit ajustarea pozitei dup cea a soarelui n deplasarea aparent diurn. O variant a concentratorului parabolic o reprezint concentratoarele Fresnel . 4.1.4 Sisteme Dish-Stirling Aceste sisteme utilizeaza motoare Stirling ( nvezi Fig. 4.4)..

23

Sursa: UE, OVM, 2005

Fig.4.4 Generator Dish-Stirling (EuroDish) 4.2. Tehnologii si echipamente eoliene A. SISTEME AUTONOME 4.2.1 Sisteme EOL pentru alimentare gospodarii (WHS)-vezi Fig 4.5.

Sursa: Bergey, ICEMENERG, 2005

Fig. 4.5
24

4.2 .2. Sisteme hibride Avand in vedere caracterul aleatoriu si intermitent al resurselor eoliene, pentru cresterea gradului de asigurare in alimentarea cu energie electrica se impune adoptarea unor solutii care implica: utilizarea unor resurse neconventionale, cu caracter complementar sursei eoliene (energia solara, biomasa) utilizarea unui grup motor generator (Diesel)

Dintre sistemele hibride cele mai raspandite sunt cele binare: GMG / fotovoltaic / eoliene (PV / EOL), eolian / grup motor generator (EOL / GMG) sau tertiare PV / EOL / GMG. Schema unui astfel de sistem este prezentata in Fig.4.6.

Sursa: Bergey, ICEMENERG, 2005

Fig.4.6

25

Este un sistem de alimentare care poate asigura consumatorul cu energie electrica foarte aproape de 100% B. SISTEME CUPLATE LA RETEA. 4.2.3 Mini / micro retele locale Micile comunitati locale (sate etc), unele obiective turistice amplasate in zone izolate departe de reteaua de distributie pot fi alimentate cu sisteme eoliene integrate in micro / miniretele de distributie locala (de JT). In Fig.4.7 este prezentata schema generala de organizare a unei astfel de micro / miniretea.

Sursa: ADEME, ICEMENERG, 2005

Fig.4.7
26

Structura de baza a unei astfel de retele cuprinde: un grup de turbine eoliene care formeaza generatorul EOL bloc de incarcare baterii de acumulatoare (optional) grup GMG (optional)

4.2.4 Centrale eoliene Astfel de sisteme injecteaza energia produsa de turbinele de vant (grupate in mari ferme eoliene) in reteaua de distributie din zona. Asa cum apare in Fig.4.8 centrala este racordata la reteaua publica de 20 110-220 kV si este preluata in sistemul energetic national. Managementul energiei livrate este realizat de un bloc de comanda si control care echipeaza centrala eoliana.

Sursa: ADEME, ICEMENERG, 2005

Fig.4.8
27

4.2.5 Tipuri principale de solutii constructive pentru turbine eoliene Aproape toate instalatiile eoline pentru producerea energiei electrice instalate pn n ultimul deceniu s-au bazat pe unul dintre cele trei tipuri principale : a) Turaie fix cu generatorul electric asincron, cu rotorul acestuia n scurt-circuit, cuplat direct la reeaua de for; b) Turaie variabil cu generator electric asincron cu dubl excitaie; c) Turaie variabil bazat pe generator sincron cuplat direct la rotorul eolian. n afara acestor tipuri principale , o serie de fabricani au dezvoltat alte tehnologii n timp (vezi Tabelulde mai jos). Turbine eoliene ( tipuri constructive i gama de putere) Productor Bonus (Denmark) DeWind (UK/Germany) Enercon (Germany) GE Wind Energy (US/Germany) Lagerwey (Netherlands) Jeumont (France) MADE (Spain) NEG Micon (Denmark) CT/CS; VTSGP CT/CS; CT/AS; VTDI 660 kW - 1.3 MW; 600 kW 1.5 MW; Nordex (Germany) REpower (Germany) Vestas (Denmark) SVT/OSP; VTDI 660 kW 2,75 MW; 850 kW - 3 MW CT/CS ; VTDI 600 kW - 1.3 MW; 1.5-2.5 MW 1MW; Systems CT/CS; CT/AGP; VTDI 600 - 750 kW; 1.5-2 MW 2 MW 2.75 MW 1.5-2 MW; Industrie VT/AGP; VTDD VTDD 250 kW; 750 kW - 2 MW 750 kW- 1.5 MW Tip constructive CT/CS; CT/AS VTDI VTDD CT/CS; VTDI Gama de putere 600 kW; 1-2.3 MW 600 kW - 2 MW 300 kW - 4.5 MW 600 kW; 900 kW- 3.6 MW

CT/CS = Turaie fix, limitare de turaie clasic (stall) CT/AS = Turaie fix, limitare de turaie activ (unghiul palei variabil -negativ, de 3-5 grade)
28

VTDI = Turaie variabil, unghiul palei variabil -pozitiv, inducie cu dubl excitaie la generator. VTDD = Turaie variabil, generator sincron cuplat direct la rotorul eolian combinat cu pas reglabil (Enercon + Lagerwey + 1.5 MW Jeumont) combinat cuvariatie clasic de turaie (Jeumont J48-750 kW); VTSGP = Turaie variabil, /pas variabil, + generator sincron fr perii; VT/AGP = Turaie variabil, / pas variabil, + generator asincron (100% curent prin convertor). CT/AGP = combinaie neuzual de turaie fix/pas reglabil, cu conectare direct la generator asincron. De asemenea, s-au conturat doua solutii tehnologice: Turbine cu pas variabil echipate cu generatoare electrice asincrone; Turbine eoliene care functioneaza cu generator electric sincron cuplat direct pe rotorul eolian. In cazul celui de al doilea tip de turbina eoliana, arborele este susinut de cte un lagr n fiecare parte a generatorului. Aceasta solutie constructiva, asigura o mare fiabilitate si se distinge prin costuri de ntreinere mult reduse. n prezent, aceasta solutie constructiva se aplica la instalatii eoliene, cu puteri nominale incepand de la 300 kW si ajungand pn la puteri de 4 MW, ceace face conceptual agregatele cu generatoare cuplate direct cu turbina de vnt, sa .se afirme tot mai mult.

29

4.2.6 . Racordarea la retea In Fig.4.9 se prezinta, spre exemplificare, o schema de racordare la retea a unei turbine eoliene de 300 kW.

Sursa: ICEMENERG, 2005

Fig.4.9 Conform acestei scheme turbina WT se leaga direct prin intrerupator la un transformator (0,4/20 kV), iar conectarea la eventualii consumatori in 0,4 kV din zona se face in derivatie din racordul la generatorul electric al turbinei. Transformatorul de conectare la reteaua de MT (de 20kV) se amplasesza in zona turbinei sau in apropriere de retea. Pentru imbunatatirea factorului de calitate se utilizeaza baterii de condensatoare.

30

4.3. Tehnologii si echipamente pentru biomasa Tehnologiile de cel mai mare interes n prezent sunt: Arderea direct n cazane. Conversia termic avansat a biomasei ntr-un combustibil secundar, prin gazeificare termic sau piroliz, urmat de utilizarea combustibilului ntr-un motor sau ntr-o turbin. Conversia biologic n metan prin digestia bacterian aerob. Conversia chimic i biochimic a materiilor organice n hidrogen, metanol, etanol sau combustibil diesel. Diferitele tehnologii care pot fi aplicate pentru a obine energie din biomas sunt prezentatemai jos.. Proces Combustie Produs Gaze fierbini cazan motor pe abur

Aplicaii

nclzire spaiu, cldur de proces ap fierbinte, electricitate / cldur cldur electricitate / cldur

Gaz combustibil

cazan, motor pe gaz turbin pe gaz celule combustie

Gazeificare

Gaz de sintez

gaz natural sintetic combustibil lichid chimicale

cldur transport

Gaz combustibil Piroliz Combustibil lichid Combustibil solid

motor cazan motor

electricitate / cldur electricitate / cldur

transport

31

4.3.1. Tehnologii si instalatii de ardere Arderea n cazane este cea mai rspndit tehnologie de utilizare energetic a biomasei Tipurile de cazane pentru arderea biomasei lemnoase sunt foarte variate i s-ar putea clasifica n trei grupe: a) b) cazane cu focare cu grtar cazane cu focare cu mpingere pe dedesubt (vezi Fig 4.10)

Sursa: UE, INL, 2005

Fig. 4.10 Instalaie de ardere cu mpingere pe dedesupt

32

c)

cazane cu focare cu ardere n suspensie ( Fig.4.11)

L E G E N D : 1 Siloz 2 Extractor 3 Degazor 4 Transport pneumatic 5 Cazan 6 Multiciclon 7 Ventilator gaze 8 Co de fum

Sursa: UE, INL, 2005

Fig. 4.11 Instalaie de ardere, cu arderea n suspensie 4.3.2 Tehnologii de gazeificare Gazeificarea biomasei este un proces de conversie complet n gaz, utiliznd ca mediu de gazeificare aer, oxigen sau abur. Gazeificarea biomasei se realizeaz prin dou metode principale:
33

Gazeificarea termic utiliznd aer, oxigen, abur sau amestecul acestora la temperaturi de cca 7000C; Gazeificarea biochimic utiliznd micro-organisme la temperatura ambientului i n condiii anaerobice.

Pentru gazeificarea lemnului au fost dezvoltate i aplicate trei tipuri principale de reactoare de gazeificare: - gazogene cu pat fix - gazogene cu pat fluidizat - gazogene cu curent ascendent 4.3.3 Sisteme pentru producerea de energie electric -Turbin cu abur -Turbine cu gaze - Motor cu ardere intern - Motor Stirling 4.3.4 Sisteme de piroliz a biomase.Variante tehnologice pentru piroliza

Tehnologie Carbonizare Conventional Rapid Aprindere cu combustibil lichid Aprindere cu combustibil gazos Ultra Vid
Sursa: INL, 2006

Timp de reziden zile 5-30 min 0.5-5s <1s <1s < 0.5 2-30s

Rata de nclzire Foarte sczut Sczut Foarte ridicat Ridicat Ridicat Foarte ridicat Medie

Temperatura C 400 600 650 < 650 < 650 1000 400

Produse Mangan Ulei, gaz, mangan Bio-ulei Bio-ulei chimicale, gaz chimicale, gaz Bio-ulei

34

Tehnologii de piroliza utilizeaza echipamente: a) Reactor n strat fix b) Reactor n strat fluidizat 4.4. Tehnologii si echipamente pentru microhidrocentrale
(Sursa: UPB, 2006)

4.4.1 Amenajari Figura 4.12 prezint schema general a unei amenajri microhidro cu cdere mare sau medie.

Fig 4.12 Elementele principale ale unei amenajri

Microhidrocentralele pot fi amplasate fie n zone muntoase, unde rurile sunt repezi, fie n zone joase, cu ruri mari. n continuare sunt prezentate cele mai des ntlnite patru tipuri de amenajri ale microhidrocentralelor (Fig.4.13).

35

Pentru schemele de cderi mari i medii, se folosesc combinaii de canal i conduct forat. Dac terenul este accidentat construcia canalului este dificil, i atunci se utilizeaz numai conducta forat care uneori poate fi ngropat. n amenajrile tip baraj turbinele sunt plasate n corpul barajului sau n imediata vecintate a acestuia, astfel c aproape ca nu mai este nevoie de canal sau de conducte. O alt optiune de amplasare a microturbinelor este utilizarea debitelor de la staiile de epurare a apei sau de epuisment.

Fig.4.13 Tipuri de amenajri microhidroenergetice

36

4.4.2 Tipuri de turbine (vezi Fig.4.14) 4.4.2.1 Turbine cu aciune -Turbina Pelton const dintr-o roata pe care sunt fixate mai multe cupe, n timp ce un jet de vitez mare acioneaz tangenial asupra roii. Jetul lovete fiecare cup i este mprit n dou, astfel nct fiecare jumtate este reflectat la aproape 180. Aproape toat energia apei este utilizat n rsucirea cupelor, iar apa reflectat este colectat ntr-un canal. -Turbina Turgo este asemantoare cu Pelton, dar jetul lovete rotorul sub un unghi de 20, astfel c apa intr pe o parte a rotorului i iese pe cealalt. De aceea debitul nu este limitat de cantitatea de ap evacuat (ca n cazul turbinei Pelton). n consecin, turbina Turgo poate avea un diametru mai mic dect Pelton, pentru aceeai putere produs. -Turbina Bnki const din dou discuri de tabl groas pe care sunt sudate nite pale. Jetul de ap intr prin partea superioar a rototului printre palele curbate, i iese prin partea opus, trecnd astfel i a doua oar printre pale. Palele au forma astfel nct la fiecare trecere prin periferia rotorului apa transfer o parte din momentul su, nainte de a cdea cu puin energie rezidual. 4.4.2.2 Turbine cu reaciune Turbinele cu reactiune utilizeaz debitul de ap care intr n rotor pentru a genera forele hidrodinamice care acioneaz asupra palelor rotorului punndu-le n micare. Ele se difereniaz de turbinele cu aciune prin faptul c rotorul funcioneaz ntotdeauna ntr-o carcas complet umplut cu ap. Toate turbinele cu reaciune au un difuzor cunoscut ca aspirator sub rotor prin care apa se evacueaz. Aspiratorul ncetinete apa evacuat i reduce presiunea static n zona de sub rotor, crescnd astfel cderea net. Turbinele de tip elice sunt asemntoare, n principiu, cu elicele unui vapor, dar funcionnd n mod invers.

37

Fig. 4.14 Tipuri de turbine

38

4.4.3 Microhidroagregate compacte Microhidroagregatele de larg utilizare (M.L.U.) sunt echipate cu turbine: Kaplan tubular (K.T.), axial compact (C.A.T.), Kaplan (K), Banki sau Francis (F) i sunt alctuite n principal din urmtoarele subansambluri: o microturbin hidraulic; o mecanism de acionare; o van de intrare; o generator asincron; o dulap electric de comand-automatizare. 4.5. Tehnologii pentru geotermie Principalii parametri ai sistemelor geotermale identificate in Romania (in exploatare) sunt prezentate mai jos. Parametrul geotermic Tipul petrografic de system geotermal Suprafata Adancimea Sonde sapate Sonde active Temperatura la talpa sondei Gradientul temperaturii Total saruri dizolvate Economia anuala de combustibil conventional Total putere disponibila pentru sondele existente Rezerve exploatabile (pentru 20 ani)
Sursa: IGR, 2006 39

U/M

Campia de Vest Carbonatite Carbonatite Gresii fisurate fisurate 75 2.2-3.2 14 12 80-110 12 2.4-2.8 6 5 120 45-50 12.0-14.0 3200 2500 0.8-2.1 88 37 60-90 38-50 2.0-7.0 18500

Oradea

Bors

Nord Bucuresti Conglomerate Carbonatite

Valea Oltului

Kmp Km (total)
o o

18 2.1-2.4 3 2 90-95 45-48 13.0 2600

300 1.9-2.6 11 5 60-80 28-34 2.2 1900

C/km 35-43 0.8-1.4 9700

g/l toe

MWt

58

25

210

18

32

MW/zi 570

110

4700

190

310

5. IDENTIFICAREA DE LOCATII FAVORABILE APLICATIILOR SRE

5.1 Criterii generale de selectie a locatiilor Pentru abordarea unei investitii in domeniul SRE, selectarea locatiilor favorabile aplicatiilor energetice se face avand in vedere unele criterii, care includ conditii si restrictii tehnice, economice si de mediu. Principalele criterii de selectie sunt urmatoarele: 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9) Potentialul energetic al sursei regenerabile in zona de interes Conditiile concrete din teren (morfologia terenului, rugozitatea, obtacole, natura terenului) Apropierea de asezari umane Rezervatii naturale, zone istorice, turistice, arheologice Repere speciale : zone interzise, aeroport civil/militar, obiective de telecomunicatii speciale etc. Existenta si starea cailor de acces Conditile de folosire a terenului: regimul juridic, concesionare/cumparare Posibilitatile de conectare la reteaua electrica: distanta, nivel de putere etc. Existente unui consumator in zona

10) Potentiali investitori in zona 11) Potentiali autoproducatori in zona 12) Posibilitatea unui parteneriat public/privat 13) Indicatori tehnico-economici de performanta favorabili abordarii investitiei in amplasamentul selectat Nota: Proiectul (contract 28/2005) are ca obiectiv identificarea/analiza locatiilor destinate aplicatiilor pentru producerea de energie electrica. Totusi, avand in vedere caracterul specific al resurselor solar-termale, al biomasei si energiei geotermale la producerea de energie termica, s-au identificat si locatii favorabile acestor tipuri de aplicatii.

40

5.2 Locatii pentru aplicatii solare

Sursa: ICPE, ICEMENERG, 2006

Avand in vedere: potentialul energetic solar din Romania (o medie de 1275 kWh / m2 / an radiatie globala incidenta in plan orizontal); distributia potentialului solar in teritoriu (care are variatii relativ reduse de sub 200kW/h/m2/an intre zonele sudice si nordice ale tarii noastre); performantele echipamentelor solare (termice sau fotovoltaice) care se preteaza la orice tip de aplicatie termica/electrica; se poate aprecia ca, in general, orice zona insorita (fara obstacole majore) este propice pentru aplicatii solare. 5.2.1 Locatii pentru aplicatii solar-termale (energie termica) In acest caz orice spatiu disponibil poate fi utilizat, daca: permite amplasarea captatoarelor solar-termale; orientarea preferentiala spre Sud si inclinarea functie de latitudinea locatiei

Este cazul acoperisurilor caselor/blocurilor, constructiilor adiacente (parcari acoperite etc.) sau unor terenuri pe care se pot amplasa colectoarele solar-termale. 5.2.2 Locatii pentru aplicatii fotovoltaice (energie electrica) Analizele energetice preliminare si studiile de teren au evidentiat ca principala zona pentru instalarea unor centrale solaroelectrice este reprezentata de Dobrogea (judetele Constanta si Tulcea) ,dar si in Subcarpatii Meridionali sau Campia Romana ,Campia de Vest si Sudul Olteniei. Pornind de la aceste criterii principale, s-au avut in vedere pentru centrale fotovoltaice de sistem in principal amplasamente situate in Dobrogea (jud.Tulcea si Constanta).

41

5.3 Locatii pentru aplicatii eoliene

Sursa: ICEMENERG, 2006

Pentru alegerea amplasamentelor aferente sistemelor eoliene s-au parcurs urmtoarele etape: 1) S-au analizat urmtoarele zone de interes: Zona Dobrogea Zona Banat Zona Moldova Stabilirea acestor zone s-a fcut initial pornind de la faptul c toate sunt situate n subzonele de potenial eolian favorabil I-II corespunztor formelor de relief: dealuri i podiuri, montan, zona litoral/mare, campie (cu viteze ale vntului de peste 5 m/s), conform datelor cuprinse n harta eolian a Romniei. 2) Investigaii n teren S-au investigat o varietate de amplasamente favorabile din punct de vedere al vntului. In urma investigatiilor din teren s-au selectat locatiile amplasate in zone conform Fig.5.1 Precizarea concreta a locului de amplasare a turbinelor eoliene se face in urma investigatiilor in teren, tinind seama se planurile de cadastru, configuratia terenului etc.

42

Zona MOLDOVA
1

2 4

3 5

6 7

1 2 1 3 4 5 6

Zona BANAT

Zona DOBROGEA

Fig.5.1 Zonarea locatiilor aplicatiilor eoliene

5.4 Locatii pentru aplicatii energetice ale biomasei

Sursa: INL, 2006

Harta prezentata in Fig.5.2 indica sugestiv situaia asigurrii localitilor cu energie termic prin termoficare.

43

SITUATIA ASIGURARII LOCALITATILOR DIN TARA CU ENERGIE TERMICA PRIN TERMOFICARE

BOTOSANI 1 1 0 2 1 282 SATU MAR E MARAMU RES 2 0 0 6 0 290 SUC EAVA 2 0 2 0 3 502 IASI Bioma sa forestiera NEAMT 3 0 0 2 0 520 VASLU I Bioma sa agrico la Bioma sa forestiera + + ag ricola 2 0 1 2 3 413 Orase Rural 1 0 0 3 0 291 BISTR ITANASAUD 5 0 1 0 1 494 MUR ES 4 0 1 5 3 551 4 0 3 4 0 721 ALBA TI MIS SIBIU 2 0 2 6 0 215 HAR GH ITA 4 0 2 3 0 288 3 0 3 2 0 570 BACAU 5 0 1 2 0 495 Mu nicipii 2 0 0 2 0 408 Lo calitati in care se di strib uie en ergie te rm ica

LEGENDA
Lo calitati in care nu se di strib uie en ergie te rm ica Mu nicipii Orase Rural

2 2 0 5 1 525 BIHOR CLU J 1 0 5 3 1 337 ARAD

1 0 1 2 SALAJ 0 337

2 0 5 0 2 390 7 0 2 5 1 511 HU NEDOARA 2 0 2 7 2 629 VAL CEA ARGES 3 0 2 1 4 668 2 0 0 4 0 439

2 0 1 2 0 394 VRANC EA

2 0 0 2 0 236 GALATI

2 0 1 2 4 0 0 156 1 5 0 194 COVASN A BRASOV

2 0 2 3 4 473 GOR J

CAR AS-SEVER IN 2 0 0 6 0 356

2 0 3 9 1 490 PRAHOVA

BUZ AU 2 0 1 1 1 562

1 0 2 1 0 180 BRAILA

TU LCEA 1 0 1 4 0 177 DAMBOVITA ILFOV

MEHED INTI 1 1 0 3 0 403 3 0 2 0 0 474 DOLJ 2 0 2 3 0 472 OLT

Bucuresti 3 0 2 0 0 315 TEL EORM AN GIURGIU 1 0 0 2 0 213

3 0 0 1 IALOMITA 0 180 2 0 1 2 CALAR ASI 0 208

CONSTANTA 3 0 5 2 1 243

Fig.5.2

44

Judee bogate n biomas forestier care au municipii i orae unde nu se distribuie energie termic:

Neam Suceava Arad Cara Severin Hunedoara Bihor Bistria Nsud Maramure Alba Braov Covasna Harghita Mure bogate n biomas

2 orae, 69 comune 2 orae, 99 comune 3 orae, 66 comune 6 orae, 69 comune 5 orae, 54 comune 2 municipii, 5 orae, 90 comune 3 orae, 56 comune 6 orae, 64 comune 4 orae, 65 comune 5 orae, 45 comune 2 orae, 34 comune 3 orae, 52 comune 5 orae, 85 comune agricol cu posibile aplicaii

Judee energetice

Brila Buzu Constana Galai Tulcea Clrai Dmbovia Giurgiu Ialomia Teleorman Mehedini Arad Timioara Bihor

1 ora, 1 ora,

40 comune 80 comune

2 orae, 54 comune 2 orae, 56 comune 4 orae, 44 comune 2 orae, 48comune 4 orae, 78 comune 2 orae, 47 comune 1 ora, 50 comune 84 comune 1 municipiu, 3 orae, 59 comune 3 orae, 66 comune 73 comune 2 municipii, 5 orae, 90 comune

45

5.5 Locatii pentru aplicatii microhidroenergetice

Sursa: UPB, ENERO, Hidroelectrica, 2006

Bazinele hidrografice de pe teritoriul Romniei sunt prezentate n Fig.5.3

Fig.5.3 Bazinele hidrografice ale Romaniei Identificarea locatiilor amplasate pe cursurile de apa s-a facut pentru bazinele hidrografice ale raurilor Olt, Mures si Tisa-Somes considerate ca fiind cele care se preteaza cel mai bine dezvoltarii de aplicatii microhidroenergetice. (1) Locatii in bazinul hidrografic Olt Oltul dreneaz, pe cei peste 700 km ai cursului su de la izvoare pn la vrsarea n Dunre, uniti de relief cu condiii fizico geografice diferite, mai ales c i suprafaa bazinului e apreciabil (24.900 km2). Are izvoarele la circa 1.800 m altitudine, n nodul orohidrografic Hma (Curmtura).

46

Cursurile de ap aparinnd bazinului hidrografic Olt i inventariate n aceast lucrare au o suprafa nsumat a bazinelor lor hidrografice de 31.066 km2 i o lungime total de 5.029km. Cu toate c amenajarea hidroenergetic a rului Olt este cea mai important de pe rurile interioare, potenialul rmas de amenajat este semnificativ. Astfel, potenialul teoretic liniar nsumeaz 457.906 kW, iar pmed = 85,1 kW/km, variind de la 0,3 kW/km la 721 kW/km. (2) Locatii in bazinul hidrografic al rului Mure Bazinul hidrografic al rului Mure, situat n partea central i de vest a Romniei, este cuprins ntre Carpaii Orientali, Meridionali i Apuseni, iar sectorul su inferior este amplasat n centrul cmpiei Tisei. Suprafaa bazinelor hidrografice ale cursurilor de ap inventariate, din cadrul bazinului hidrografic Mure, totalizeaz 15.340 km2, iar lungimea corespunztoare este de 3.050 km. Pantele cursurilor de ap variaz mult de la sub 10 m/km la peste 100 m/km. Dintr-un numr de 306 sectoare inventariate, 39 sectoare au p > 150 kW/km, potenialul specific variind de la 15 kW/km la 628 kW/km. Potenialul teoretic liniar al sectoarelor de ru studiate totalizeaz 300.994 kW, avnd un potenial specific mediu p = 74,6 kW/km. (3) Locatii in bazinul hidrografic Tisa Some Afluent al fluviului Dunrea, Tisa superioar dreneaz toi afluenii care i culeg izvoarele de pe versanii vestici ai Carpailor Pduroi (Ucraina) i ai Munilor Maramure, din nordul Munilor Rodnei i Lpuului, precum i numeroasele praie nordice i estice care sosesc din eruptivul Oa Guti - Tible. Toate rurile din vest graviteaz spre depresiunea tectonic a Maramureului, considerat ca o adevrat pia de adunare a apelor. Avnd n vedere faptul c rul Some este afluent al rului Tisa, care ud teritoriul Romniei pe o lungime nu prea mare n raport cu toat lungimea sa, cele dou ruri au fost analizate mpreun. Suprafaa cumulat a cursurilor de ap n bazinele hidrografice amintite mai sus este de 21.065 km2, nsumnd o lungime de 2.689 km.
47

Potenialul teoretic liniar al cursurilor de ap analizate totalizeaz 177.197 kW i potenialul specific mediu al acestora este de 65,4 kW/km. 5.6 Locatii pentru aplicatii energetice geotermale
Sursa: IGR, 2006

Zonarea locatiilor pentru aplicatiile geotermale are in vedere distributia rezervelor de ape geotermale in teritoriu functie de temperaturile maximale de emergenta de 120 oC, respectiv de 140 oC. In ambele cazuri aplicatiile predominante sunt cele termice. Zonele de interes pentru aplicatiile termice, in particular cu pompe de caldura geotermice, sunt urmatoarele: 1) Felix (1 Mai) Oradea 2) Baia Sprie-Cavnic 3) Toplita 4) Miercurea Ciuc-Jigodin 5) Geoagiu 6) Herculane 7) Caciulata-Olanesti 8) Mangalia Pe harta din Fig.5.4 sunt marcate cu rosu zonele care, datorita temperaturii de emergenta mai mari (max. 140 oC), se preteaza la aplicatii electroenergetice.

48

Sursa: IGR, 2006

Fig.5.4

49

6.ANALIZA ECONOMICA PE PROIECTE IN DOMENIU SRE.Studii de caz

Sursa: ICEMENERG, ISPE, 2006

Din analiza economica elaborata pentru unele tipuri de proiecte de surse regenerabile, pentru producere de energie electrica, se constata urmatoarele: 6.1 Proiecte fotovoltaice In concordanta cu premisele tehnice si economice uzuale ,pentru o rata de actualizare de 10%, rezulta ca aceste proiecte nu sunt rentabile din punct de vedere economic. Considerarea veniturilor obtinute din tranzactionarea atat a dreptului de emisii de CO2 cat si a certificatelor verzi, conform reglementarilor actuale, nu conduc la o imbunatatire sensibila a indicatorilor economici. 6.2 Proiecte eoliene Aceste proiecte sunt rentabile pentru un pret de vanzare a energiei electrice de peste 36,6 Euro/MWh. Fezabilitatea proiectelor de tip eolian este imbunatatita datorita mecanismelor de promovare a proiectelor de tip SRE prin valorificarea certificatelor verzi la un pret de cca. 40Euro/CV. Veniturile obtinute din tranzactionarea dreptului de emisii de CO2 in intervalul 2008 2012 la un pret de 8 Euro/tCO2 (conform mecanismului de Joint Implementation promovat de Protocolul de la Kyoto) imbunatatesc, deasemenea, eficienta proiectelor de tip eolian. 6.3 Proiecte microhidrocentrale Proiectele sunt rentabile pentru un pret de vanzare a energiei electrice cuprins intre 20 Euro/MWh si 36,6Euro/MWh. Fezabilitatea proiectelor de tip microhidrocentrale este imbunatatita datorita mecanismelor de promovare a proiectelor de tip SRE prin valorificarea certificatelor verzi la un pret cuprins intre 24 si 42 Euro/CV conform H.G. 968/2005. Veniturile obtinute din tranzactionarea dreptului de emisii de CO2 imbunatatesc eficienta proiectelor.

50

7. FINANTAREA PROIECTELOR IN DOMENIU SRE

Sursa: ISPE, 2006

7.1 Surse din finantare Procedura de investitie presupune esalonarea activitatilor de profil dupa urmatorii pasi: Pasul 1 -Stabilirea prioritatilor investitionale ale companiei: Stabilirea listei proiectelor de investitii necesar a fi implementate Evaluarea lucrarilor necesare si a costurilor aferente prin elaborarea documentatiilor specifice: Studiu de prefezabilitate si Studiu de fezabilitate Stabilirea programului de implementare a investitiilor - prezinta modul de esalonare a lucrarilor de investitii pe perioada de executie a proiectelor (termenele la care trebuie sa inceapa proiectul, respectiv sa se finalizeze) Pasul 2 -Stabilirea capabilitatii companiei de a derula proiectele de investitii propuse prin: stabilirea capacitatii proprii de finantare - surse proprii rezultate din activitatea curent stabilirea necesarului de surse atrase de finantare Sursele proprii, pot fi constituite din: cota de amortizare anual aferent fondului fix aflat n proprietatea beneficiarului profitul net Sursele atrase, pot fi: Creditele bancare sau finanrile rambursabile Surse de capital privat (investitori) care i exprim interesul de a desfura activitatea de producere a energiei electrice i termice ca o afacere i care doresc s participe cu capital propriu la investiiile amintite. Mecanisme promovate de Protocolul de la Kyoto Protocolul de la Kyoto constituie baza legal, pe plan mondial, pentru procesul de reducere a emisiilor de GES. Perioada 2008-2012 reprezint prima perioad de angajament a Protocolului.

51

Romnia are obligaia de a reduce emisiile de gaze cu efect de sera (GHG) cu 8%, n prima perioad de angajament, fa de anul 1989. Pentru atingerea obiectivelor stabilite, exist o serie de mecanisme promovate de Protocol:

Mecanismul implementrii n comun (Joint Implementation JI) Mecanismul de dezvoltare nepoluant (Clean Development Mechanism CDM) Mecanismul Comerului Internaional cu Reduceri de Emisii (International Emission Trading IET)

Pasul 3 Incadrarea fiecarui proiect in categorii de proiecte dupa regula de finantare (cine poate finanta proiectul respectiv) Identificarea tuturor producatorilor de echipamente sau contractorilor generali care vin cu echipamente si finantare la realizarea investitiei. Pasul 4 Contactarea institutiilor financiare in vederea obtinerii fondurilor necesare o data cu depunerea dosarului si a cererii de finantare. Demonstrarea solvabilitatii societatii Garantarea returnarii fondurilor imprumutate In urma analizei dosarului in vederea finantarii, banca da sau nu da curs cererii de finantare, aducand la cunostinta solicitantului hotararea luata. Pasul 5 -Incheierea contractelor de vanzare energie electrica si/sau termica Pasul 6 -In cazul proiectelor de eficienta energetica si de mediu, se cauta investitori/parteneri inclusiv cu granturi de energie (CO2). Pasul 7 -Sustinerea proiectelor de investitii cu documentatii justificative la Autoritatea nationala de reglementare in domeniul energiei (ANRE) in vederea cresterii tarifelor cu cota de finantare aferenta pentru fiecare investitie in parte.

8.DISEMINARE REZULTATE : Ghid pentru potentialii investitori

Director proiect : Ioan Turcu - ICEMENERG SA Parteneri: ICPE SA , ANM ,UPB , ISPE SA , INL SA , IGR , OVM-ICCPET SA ,ENERO

52