Curs 2.

1 – Celule solare şi aplicaţii

3.4 Intensitatea radiaţiei solare
Parametrul cel mai important pentru producerea puterii electrice dorite este intensitatea radiaţiei
solare. Acest parametru nu este constant deoarece este influienţat de condiţile climaterice
(numărul de zile cu soare/an, nori, ceaţă) şi depinde de coordonatele geografice ale locului unde
este plasată centrala solară. În imaginea din figura, este prezentată distribuţia puterii specifice a
radiaţie solare pe Terra, exprimată într-o scară colorată de valori [W/m²].
Din imagine, se poate aprecia că între latitudinile cuprinse între 40°N si 38°S valoarea medie a
puterii specifice incidente a radiatiei solare este de 300 W/m². România se găseste între limitele de
latitudine cuprinse între 48°N si 43°N, unde puterea specifică de radiaţie este cuprinsă între 170-
200 W/m².

3-24 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 1

Prof asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Curs 2.1 – Celule solare şi aplicaţii
În climatologie se consideră cantitatea de radiaţie incidentă pe suprafaţa Terrei în perioada unui an
intreg (8760 de ore). Valoarea medie a energiei radiaţiei specifice incidentă este de 1200 kWh/(m².an),
care corespunde puterii specifice incidente de 137 W/m² (sau 3,29 kWh/m².zi). Puterea radiaţiei
globale medii incidente în Europa centrala, la ora 12:00 (fără nori), atinge valoarea de 900 W/m². În
prezenţa norilor puterea radiaţiei solare scade până la valoarea de 100 W/m².

Valoarea energiei solare incidente este dependentă de poziţia soarelui, de orientarea şi înclinarea
modulelor solare, conform schemei prezentate în figura 3.6. Valoarea energiei radiante solare
incidente pe suprafaţa Terrei este dependentă în fiecare moment de:

3-24 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 2

Prof asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Curs 2.1 – Celule solare şi aplicaţii
1. Poziţia globului pământesc pe orbita de revoluţie în jurul soarelui. Datorită inclinării axei
pământului, rezultă diferite valori a energiei solare de iradiaţie a Terrei în cele 4 anotimpuri.
Astfel iarna, calota nordică a pământului este iradiată cu mai puţină energie decât în timpul verii
– deoarece poziţia soarelui este joasă (14,5° si zilele sunt mai scurte). În figura 3.6 sunt date
valorile unghiului de incidenţă a radiaţiei solare pentru iarnă (21.12) 14,5°, primavară (21.3), 38°
şi vară (21.6), 61,4°
2. În diagrama din figura, unde este prezentată dependenţa valorii radiaţiei incidente de orientarea
modulelor solare şi respectiv înclinarea acestora faţă de azimut, rezultă următoarele:

3-24 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 3

Prof asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Curs 2.1 – Celule solare şi aplicaţii
-Orientarea optimă a modulele solare este între 0° şi +/- 50° în raport cu direcţia axei Nord-Sud şi
cu o înclinare de 30° faţă de orizontala locului. Această orientare a modulelor solare asigură o
pierdere de iradiere mai mică de 5%.
-Pentru orientarea modulelor cu +/- 60° faţă de axa Nord-Sud şi la o înclinare de 50° faţă de zenit
va rezulta o pierdere de energie de 10%.
Concluzie: Fiecare acoperiş sau suprafaţă poate fi utilizată ca purtătoare de module solare pentru
construcţia unei centrale electrice solare, însă cu randamente diferite.
3. Pentru calculul complet a energiei electrice produse trebuiesc luate în considerare pierderile:
-Pierderile datorită variaţiei cu temperatura: Randamentul modulului solar scade cu creşterea
temperaturii
- Pierderi datorită murdăriei de pe suprafaţa de protecţie a modului solar
- Devierea valorilor de funcţionare de la valorile optime date de producător
- Umbrele şi obturările modulului de către ramurile pomilor, vegetaţie, coşurile de fum, antene TV,
etc.
- Pierderi de reflexie,
- Pierderi de putere prin cabluri electrice,
-Pierderile convertorului: cresc cu micşorarea puterii electrice produse
-Se poate considera că suma acestor pierderi de energie poate fi exprimată printr-un factor de
pierderi, care are o valoare cuprinsă între 0,15 şi 0,25.

3-24 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 4

Prof asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Curs 2.1 – Celule solare şi aplicaţii
Principalele utilizări ale energiei solare sunt
următoarele:
-Producerea curentului electric prin efectul foto-
electric
-Colectori solari pentru încălzirea apei menajere
şi/sau pentru încălzirea centrală a
casei/locuinţei
3.5 Centrale electrice solare foto-voltaice (PV)
în regim mixt
Cea mai simplă soluţie tehnică de realizare a
unei centrale electrice solare este cu module
solare plasate pe acoperişul unei case, care
transforma radiaţia solara purtătoare de energie
în curent electric continu (DC, 24V). Acest curent
continu este transformat de un convertor în
tensiune alternativă de 220V şi frecvenţă de 50
Hz care este introdusă în reţeua publică şi poate
fi folosită de orice beneficiar abonat. Energia
electrica consumată este măsurată de un contor
electric, iar energia electrică debitată în reţeaua
electrică publică este deasemeni măsurată cu un
alt contor electric.
în figura este prezentată schema principială de
utilizare a unei centrale electrice solare în regim
mixt.
3-24 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 5
Prof asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Curs 2.1 – Celule solare şi aplicaţii
3.6 Modulul solar
Numit şi modul foto-voltaic sau generator solar, transformă radiaţia solară luminoasă a soarelui
direct în energie electrică. Modulul solar conţine mai multe celule solare.
Mai multe module solare legate în serie sau paralel formează o centrală foto-voltaică care produce
energie electrică a cărei putere depinde de numărul modulelor şi caracteristicile electrice de
funcţionare, care la rândul lor sunt dependente de caracteristicile fizice a celulelor solare care
formează modulul şi de modul cum sunt cuplate între ele. Din punct de vedere constructiv, un
modul solar trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:
-Să fie protejat de o suprafaţă transparentă la radiaţia solară, care să asigure protecţia celulelor
solare de intemperiile meteorologice (ploaie, zapadă, gheaţă, grindină), murdărie, praf, obiecte de
impact,
-Să fie prevăzut cu legături electrice robuste,
-Protecţia celulelor solare de impactul cu obiecte dure,
-Protecţia împotriva umezelii,
-Să asigure răcirea corespunzătoare a celuleor solare,
-Protecţia împotriva atingerii componentelor conductoare electric,
-Sa fie manevrabile şi uşor de montat.
3.6.1 Construcţia modulului solar
Se realizează tehnologic cu orientarea feţei active optic (stratul celulelor solare) spre în jos şi
cuprinde mai multe etape:
-Suprafaţa de protecţie, din sticlă securit, se curăţă şi se plachează cu un strat de material plastic
EVA (Etilenvinilacetat) sau gumă siliconică.
-În aceast strat de material plastic sunt fixate celulele solare mono- sau policristalin şi sunt legate
între ele electric prin sudură.
3-24 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 6
Prof asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Curs 2.1 – Celule solare şi aplicaţii
-Pe partea opusă suprafeţei active se fixează o folie de legătură din material plastic (de exemplu din
Tedlar (Polivinilfluorid) şi poliester
-Se fixează legăturile cu diodele de protecţie şi cu diodele Bypass
-Se fixează conexiunile terminale exterioare de legătură cu alte module
-Acest dispozitiv se introduce într-o ramă de aluminiu cu profil şi se fixează mecanic astfel încât
modulul să indeplinească condiţile standard de transport, manipulare, montare şi fixare în monturi
stabile.
-Ultima operatiune constă în efectuarea măsurătorilor electrice pentru întocmirea certificatului
parametrilor de funcţionare. Mărimile electrice care caracterizează un modul solar sunt identice cu
cele date pentru o celulă solară în condiţii standard de test, cu următoarele abreviaţii: SC-Short
Circuit (Scurt circuit); OC-Open Circuit (Circuit deschis); MPP – Maximum Power Point (Punctul de
lucru corespunzător puterii maxime). Mărimile caracteristice date pentru un modul solar sunt
următoarele:
- Tensiunea la funcţionarea în gol (fără sarcină) UOC
- Curentul de scurt-circuit ISC
- Tensiunea corespunzătoare punctului de funcţionare optim UMPP
- Curentul corespunzător punctului de funcţionare optim IMPP
- Puterea corespunzătoare punctului de funcţionare optim PMPP
- Factor de umplere FF
- Coeficientul de variaţie a puterii cu temperatura celulelor solare
- Randamentul modului η

3-24 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 7

Prof asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Curs 2.1 – Celule solare şi aplicaţii
3.6.2 Puterea unui modul solar se defineşte prin parametrul – putere nominală – sau putere
de vârf exprimată în Wp (Wattpeak). Valoarea acestui parametru, deşi este dată în foaia de
caracteristici a modulului, poate fi atinsă numai în următoarele condiţii de laborator:
-Puterea specifică de radiaţie 1000 W/m²
-Temperatura celulor solare 25 °C
-Unghiul de incidenţa a radiaţiei 90°
-Compoziţia spectrală a radiaţiei AM 1,5g
Aceste condiţii normative se găsesc în practică numai foarte rar.
În condiţii normale de funcţionare, soarele îsi schimbă poziţia, intensitatea radiaţiei se
modifică după anotimp şi după condiţile meteorologice, astfel că două module fabricate
tehnologic identic vor avea caracteristici reale de funcţionare diferite.
Ca valori reale de funcţionare pot fi considerate în timpul lunilor de iarnă (cu zile ceţoase şi
scurte) 0,5 ore cu randament maxim, iar în timpul verii (cu zile însorite, clare şi lungi) 7 ore cu
randament maxim. În aceste condiţii, dacă se consideră un modul caracterizat cu valoarea
puterii nominale de 100W, acesta va produce 50 Wh (în zile de iarnă) şi 700 Wh în zile de
vară. Pentru cazul Germaniei şi Elveţiei se poate considera că fiecare modul solar cu o
putere nominală de 1 Wp, va produce o energie anuală de 1 kWh. În Europa de sud valorile
sunt mai mari şi în Europa de nord, valorile energiei produse sunt mai mici. Pentru evaluarea
caracteristicilor de funcţionare a unei centrale solare pot fi utilizate programe de evaluare
(proiectare).
Unul din aceste programe numit Sunny Design, versiunea v1.49, realizat de firma SMA poate
fi încărcat din Internet, la adresa www,sma.de/Produkte/Software/Sunny Design. Mai jos
reproducem rezultatele obţinute pentru proiectarea unei centrale solare cu module foto-
voltaice. Programul are o suprafaţă de comandă şi se derulează în trei etape prezentate în
imaginile de mai jos:
3-24 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 8
Prof asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Curs 2.1 – Celule solare şi aplicaţii
3.7 Convertorul (Invertorul) de tensiune şi frecvenţă
Este un aparat electric care transformă tensiunea (curentul) continuă (DC) funizată de modulele solare
în tensiune (curent) alternativ (AC) de 220V şi frecvenţă stabilizată de 50 Hz, compatibilă cu tensiunea
din reţeaua publică de energie electrică. Pentru exemplificare, în figura 3.15 este prezentată schema de
funcţionare principială a unui convertor string de tip Sunny Boy SB 3300 /SB 3800 fabricat de firma SMA
(www.sma.de)

3-24 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 9

Prof asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Curs 2.1 – Celule solare şi aplicaţii
Convertorul string cuplează numai un număr mic de module solare legate în serie (string) cu
reţeaua publică de energie electrică. Pentru o centrală solară foto-voltaică cu un număr mare
de module solare se utilizează mai multe legături de tip string sau conexiuni cu mai mai mulţi
convertori. Colectarea energiei se face pe partea tensiunii alternative. În partea stângă a
schemei se cuplează 3 grupe de module solare (string). Pentru ca puntea cu tranzistorii
convertorului să fie alimentată permanent cu tensiunea maximă, se utilizează un MPP
(Maximum Power Point) tracker, un modul electric care reglează tensiunea provenită de la cele
trei legături string, pe valoarea optimă de intrare în puntea electrică. Acesta reglează curentul
furnizat de modulele solare astfel încât produsul momentan dintre curent şi tensiune să
reprezinte valoarea maximă momentană de putere electrică. Modulul electric MPP tracker se
găseşte în dotarea fiecărui regulator de încărcare a bateriilor de acumulatori şi a convertorilor
de tensiune/frecvenţă. Puntea convertorului este formată dintr-o combinaţie de tranzistori
MOSFET de putere şi tranzistori IGBT (Insulated Gate Bipolar Transistor), conform schemei
din figura 3.16. Puntea convertorului transformă tensiunea continuă furnizată de modulele
solare într-o tensiune alternativă de tipul – tensiune modulată în pulsuri. Prin alegerea unei
anumite forme de puls, se pot minimaliza pierderile de comutare. Bobina (Drossel) care se
intercalează între circuitul convertorului şi reţeaua publică de energie electrică, transformă
tensiunea modulată în pulsuri într-o tensiune sinusoidală. După puntea convertorului,
tensiunea este cuplată la un transformator cu un randament de 98%, astfel dimensionat ca la
ieşire să se obţină valoarea de 220V + 10%.

3-24 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 10

Prof asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Curs 2.1 – Celule solare şi aplicaţii
Pentru supravegherea, controlul şi achiziţia de date, convertorul este înzestrat cu un etaj electronic
special care are o interfaţa de comunicaţie de tip RS232, RS485 şi LAN, sau prin linia de tensiune
de alimentare (220V). Convertorul este înzestrat cu un display pe care sunt afişate următoarele
informaţii de funcţionare: Energia produsă (în ziua respectivă), modul de funcţionare, puterea
momentană furnizată reţelei, tensiunea furnizată de modulele solare, energia totală furnizată până
în prezent şi numărul total de ore de funcţionare. Pentru convertori fabricaţi de firma IBC, display-ul
arată ca în figura 3.17.

3-24 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 11

Prof asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Curs 2.1 – Celule solare şi aplicaţii
În funcţie de numărul şi poziţia relativă a
modulelor solare, se utilizează mai
multe scheme de cuplare a
convertorului cu un grup de module
solare legate în serie (string):
1.Convertorul este legat în serie cu un
grup de module solare (string), conform
schiţei din figura

2.Convertorul este legat în paralel

cu două grupuri de module solare
(string) A şi B, fiecare compus din
mai multe module solare legate în
serie, figura.

3. Mai mulţi convertori (în cazul

nostru 3) sunt legaţi fiecare ca câte
un string de 3 module solare. Fiecare
string cu convertorul respectiv este
legat în paralel la un ditribuitor,
figura

3-24 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 12

Prof asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Curs 2.1 – Celule solare şi aplicaţii
3.8 Controlul, supravegherea şi achiziţia de date
Conexiunea la PC se realizează printr-o interfată RS485/RS232 la intrările COM1 sau COM2 ale
calculatorului, sau o interfaţă RS485/USB. Pot fi cuplate pâna la 50 de convertori înzestraţi cu
piggy-back RS485, care se află la o depărtare de max. 1.200m
-Comunicaţia şi controlul prin intermediul platformei Sunny WebBox, este cea mai complexă şi mai
ieftină posibilitate care permite o legătură directă a centralei solare foto-voltaice cu Sunny Portal
prin Internet, conform schemei din figura

3-24 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 13

Prof asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Curs 2.1 – Celule solare şi aplicaţii
Sunny Portal este cea mai puternică interfaţă a firmei SMA pentru controlul centralelor electrice solare
foto-voltaice, achiziţia şi prelucrarea datelor.
Detalii de funcţionare, precum şi înscrierea ca producător particular se poate face direct prin Internet
www.sunny-portal.com a cărui pagină principală este prezentată în figura,
Inscrierea se poate face pe bază de adresă e-mail şi o parolă (password) care se obţine la cerere, după
care se obţine suprafaţa de control.

3-24 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 14

Prof asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Curs 2.1 – Celule solare şi aplicaţii
3.9 Cât costă instalarea unei centrale electrice solare (PV)
Pe piaţa europeană există următoarele preţuri orientative:
3.000 € / kWp , în care sunt incluse modulul solar, piesele de fixare, cabluri, etc
250 € / kWp costuri de montare
500 € Convertor de tensiune
100 € Baterie 12V, 90 Ah
Pe baza acestor preţuri nominale, în tabelul de mai jos sunt calculate costurile de instalare pentru mai
multe exemple, utilizand module solare de tipul IBC 185M (185 Wp), S=1,28 m² , figura
Date tehnice
Putere nominală (Wp) 185,0
Putere minimă garantată (Wp) 175,8
Tensiune nominala (V) 24,0
Curent nominal (A) 7,71
Tensiune de mers în gol (V) 30,2
Curent de scurt circuit (A) 8,54
Lungime (mm) 1318,0
Lăţime (mm) 994,0
Grosime (mm) 46,0
Suprafaţa 1,31 m²
Greutate (kg) 16,0
Montaj cu şuruburi 9 mm x 18 mm
Valori electrice în conditii stantard: 1000 W/m²; 25°C; AM 1,5.

3-24 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 15

Prof asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Curs 2.1 – Celule solare şi aplicaţii
Cât costă o centrală electrică solară, se poate evalua din tabel, unde sunt prezentate preţurile
estimative pentru patru valori de puteri instalate.

Putere instalată 4,4 kWp 8,8 kWp 14,8 kWp 22,2 kWp
[kWp]
Suprafata totala [m²] 30,72 61,44 102,4 153,6

Costuri module 13.200,0 € 26.400,0 € 44.400,0 € 66.600,0 €

3.000 € / kWp
Numar convertori 1 2 3 4
Costuri convertori 500 € 1.000,0 € 1.500,0 € 2.000,0 €
Costuri montaje 250€ x4,4 kWp 250€x8,8 kWp 250€x14,8 kWp 250€x22,2
(250/kWp) 1.100,0 € 2.200,0 € 3.700,0 € kWp
5.550,0 €
Acumulatori 4 buc.x100 € 9 buc.x100 € 15 buc.x100 € 23 buc.x100 €
100 € /buc. 400,0 € 900,0 € 1.500,0 € 2.300,0 €

Transport 1.000,0 € 1.000,0 € 1.000,0 € 1.000,0 €

Pausal 1000,0 €
Cost Total 16.200,0 € 31.500,0 € 52.100,0 € 77.450,0 €
(achizitie, transport
instalare)
3-24 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 16
Prof asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Curs 2.1 – Celule solare şi aplicaţii
Câştigul anual de energie electrică produsa de o centrala solara se poate doar evalua deoarece în
calcul intervin parametrii cu valori fixe şi parametrii cu valori variabile:
Parametrii cu valori fixe sunt următorii:
-Puterea nominală instalată exprimată în kWp (kilowattpeak), este valoarea de vârf care poate fi
obţinută de la toate modulele solare din instalaţie. Acesta este un parametru constructiv.
-Locul unde este plasata centrala solara (coordonatele geografice)
-Orientarea faţă de direcţia Nord-Sud
-Unghiul de înclinare a modulelor solare faţă de direcţia incidenţei radiaţiei solare
Parametrii cu valori variabile:
-Coeficientul de radiaţie solară (W/m²) – este dependent de coordonatele geografice ale locului unde
este plasată centrala solară.
-Numărul de zile însorite/an şi de numărul de ore cu soare din totalul zilelor cu lumina/an.

Putere instalată 4,4 kWp 8,8 kWp 14,8 kWp 22,2 kWp
Suprafaţa totală 30,72 m² 61,44 m² 102,4 m² 153,6 m²

Frankfurt/Main 3960,0 kWh/an 7920,0 kWh/an 13.320,0 kWh/an 19.980,0 kWh/an

Coef. de radiaţie 900 kWh/kWp 900 kWh/kWp 900 kWh/kWp 900 kWh/kWp

Braşov 5.280,0 kWh/an 10.560,0 kWh/an 17.760 kWh/an 26.640,0 kWh/an

Coef.de radiaţie 1.200 kWh/kWp 1.200 kWh/kWp 1.200 kWh/kWp 1.200 kWh/kWp

Călăraşi 6.600,0 kWh/an 13.200,0 kWh/an 22.200,0 kWh/an 33.300 kWh/an

Coef.de radiaţie 1.500 kWh/kWp 1.500 kWh/kWp 1.500 kWh/kWp 1.500 kWh/kWp

3-24 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 17

Prof asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Curs 2.1 – Celule solare şi aplicaţii
Pentru cazul plasării unei centrale electrice solare pe acoperişul unei case cu orientarea
panourilor cu 30° Sud şi unghiul de înclinare 40° faţă de orizontală, în tabelul 3.3 sunt date
valorile energiei electrice produse pentru patru cazuri de valori a puterii instalate şi pentru trei
localităţi cu coordonate geografice diferite Frankfurt/Main 50° 06’N, 8°41’E; Braşov 46°39’N,
25°36’E; Călăraşi 44°12’N, 27°19’E). Considerat pe termen scurt, energia foto-voltaica este încă
scumpă, însă există semnale din partea firmelor producătoare de module solare şi componente
de sistem, că preţul de producţie va scădea, conform experienţei anilor trecuti şi anume:
-De câte ori cantitatea produselor se dublează, costurile de producţie a modulelor solare pe piaţa
mondiala scad cu 20%
-Cât de repede volumul producţiei se dublează şi astfel determină diminuarea preturilor, depinde
de rata de creştere anuală a economiei naţionale
-Începând cu anul 1996 piaţa mondială de componente foto-voltaice a crescut cu ca. 33%.
Aceasta rată de creştere nu va rămâne aceeaşi însă se presupune că pentru viitor se poate
considera că valoarea reală a ratei de creştere a pieţei mondiale va fi intre 20% - 25%. Pe baza
cifrelor de evaluare de mai sus se poate face urmatorul calcul: Pentru coordonatele geografice
ale Germaniei, radiaţia solară medie produce 900 kWh/m². Conform preţurilor de investiţie pentru
anul 2005, rezultă că o centrală solară produce energie electrică la preţul de ~50 €ct/kWh. La
nivelul preţurilor actuale de energie, produse prin metode conventionale, preţul energiei solare va
putea fi competitiv cam prin anul 2020. Firmele din industria solară presupun că preţul de piaţă a
centralelor solare va scădea anual cu aproximativ 7 %. În prezent diferenţa de preţ între energia
electrică produsă din energia solară şi energia provenita din rezervele fosile mondiale, este
suportată de către întreprinderile furnizoare de energie electrică, pe baza legilor UE în vigoare, cu
valabilitate de 20 de ani. Pentru a avea o imagine reală a randamentului de funcţionare, mai jos
sunt date valorile energiei produse în lunile ianuarie-decembrie 2008 de o centrală solară foto-
voltaică montată pe acoperişul unei case (figura 3.27).
3-24 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 18
Prof asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Curs 2.1 – Celule solare şi aplicaţii
Casa are două versante cu orientarea Est şi West,
cu pozitia geografică : 50° 06‘ 0,59‘‘ Nord, 8° 57‘ 0,28‘‘ Est
Putere instalata este de 8,16 kWp
24 Module solare pe versantul Est, 24 Module solare pe versantul Vest
Suprafata totala activă 48 Module x 1,05 m² = 50,5 m²
Modul solar Tip IBC STP 24C 170M, monocristalin, putere nominala 170 Wp, cu randament de
functionare 90%, putere efectiva reala 8,16 x 0,9 = 7,344 kWp
Convertor tensiune Tip SMA 3800 SunnyBoy (2 buc). Coeficientul specific de radiaţie medie solara
anual pentru latitudinea de localizare 900 kWh / kWp. Energia - teoretic produsă de centrala solară
pe an: 900 kWh/kWp x 7,344 kWp = 6609,6 kWh
Energia electrică produsă în anul 2007 (Citire contor electric) 5900,0 kWh

3-24 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 19

Prof asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Curs 2.1 – Celule solare şi aplicaţii
Anul 2008 Energia specifică a Energia electrică furnizată
centralei solare de centrala electrică
[kWh/kWp] [kW]
Januarie 15,94 130,07
Februarie 36,05 294,17
Martie 48,42 395,10
April 65,69 536,03
Mai 116,36 949,49
Junie 115,5 942,48
Julie 105,5 860,88
August 87,81 716,29
Septembrie 58,48 477,19
Octombrie 36,53 298,08
Novembrie 16,84 137,41
Decembrie 12,03 98,16
Total 5.834,22

3-24 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 20

Prof asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Curs 2.1 – Celule solare şi aplicaţii

Total energie produsă în anul 2008: 5.834,22 kWh (Tabel)

Mai puţin cu 1,1 % în comparaţie cu anul 2007
Mai puţin cu 11,73 % în comparaţie cu valoarea teoretică calculată
Din rezultatea prezentate se poate exprima următoarea concluzie: La o producţie teoretică de
aproximativ 6.600 kWh/an, eroarea de +/- 10% este acceptabilă, ţinând cont că această eroare se
datoreşte unui parametru imprevizibil determinat de condiţile meteorologice a locului unde se
găseşte centrala electrică solară.

3-24 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 21

Prof asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Curs 2.1 – Celule solare şi aplicaţii
3.10 Centrale electrice solare în regim de „Insulă”
In regim de „Insulă“ centrala electrica solara funcţionează independent şi nu este legată la reţeaua
publică de energie electrică. Schema principială de funcţionare este prezentată în figura 3.28.
Curentul continu produs de modulele solare intră într-un RIB (Regulator de încarcare a bateriei).
Acest aparat are trei funcţii:
1. Atunci când este nevoie de consum menajer, aparatul RIB alimentează convertorul de tensiune cu
tensiune continuă (DC, 24V). Convertorul pune la dispoziţia consumatorilor tensiune alternativă
220V.

3-24 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 22

Prof asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Curs 2.1 – Celule solare şi aplicaţii

2. Atunci când nu este nevoie de consum menajer aparatul RIB

cupleaza bateria direct cu modulele solare. Energia produsă va
încărca bateria de acumulatori.
3. Aparatul RIB funcţionează automat, astfel că în funcţie de
necesităţi va cupla atât convertorul cât şi bateria de acumulatori.
Acest regim de funcţionare este avantajos în cazurile:
-Casa se găseşte într-o zonă fără alimentare cu energie electrică
-Racordul cu reţeaua de energie electrică este mai scump decât o
centrală electrică solară
-În zonele unde apar des întreruperi de curent de la reţeaua publică.

3-24 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 23

Prof asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Curs 2.1 – Celule solare şi aplicaţii
3.11 Utilizarea energieie solare pentru producerea de căldură (apă caldă)
Componentele importante ale unei instalaţii solare termice sunt următoarele:
- colectorul solar care transformă energia radiaţiei solare în căldură,
- un rezervor de apă în care se înmagazinează energia calorică,
- o pompă care pune în mişcare mediul care transportă căldura,
- o unitate care asigură controlul instalaţiei,
- o unitate de reglare şi conductele de legătură.
Principiul de funcţionare a unui colector solar este următorul:
Energia radiaţiei solare incidente pe suprafaţa unui colector solar este distribuită într-un spectru
larg de radiaţii, care prezintă un maxim de intensitate în domeniul undelor foarte scurte (galben-
verde). Corpurile negre transformă energia de radiaţie din acest domeniu spectral în căldură şi
reflectă radiaţia cu lungimi de undă mai mari. Datorită ferestrei de sticlă a colectorului aceste
radiaţii rămân în interiorul colectorului şi cedează energia în spaţiul cuprins între materialul
absorbant şi fereastra de sticlă. În acest spaţiu se creează un “efect de seră” care acţionează ca
un tampon termic.
Efectul de seră se utilizeză în mod dorit pentru câştigul de energie. Conform schemei constructive
prezentate în figura 3.29, un colector solar se compune din următoarele componente:
-Corpul ca atare a colectorului cu dimensiuni variate (după necesităţi), obişnuite sunt de 2m x 1m,
confecţionat din metale inoxidabile (de obicei din aluminiu eloxat).
-Pe partea interioară este izolat foarte bine termic cu un material izolator de calitate bună.
-Peste materialul izolator este plasată o serpentină de cupru înegrit, care colectează căldura
radiaţiei solare şi o cedează mediului transportor de căldură, care circulă prin serpentină.
Presiunea în circuitul mediului transportor de căldură poate atinge valoarea de 10 bar.

3-24 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 24

Prof asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Curs 2.1 – Celule solare şi aplicaţii
Varianta constructivă mai nouă se numeşte colector solar cu conducte vidate, care are
următoarele componente:
- Mai multe oglinzi parabolice cilindrice sunt plasate paralel pe suprafată colectorului.
- În focarul fiecărei oglinzi parabolice se plasează un sistem format din două tuburi de sticlă
concentrice, numit CPC (Compound Parabolic Concentrator). Spaţiul dintre cele două tuburi
concetrice se videază, astfel că se formează o configuraţie asemănătoare cu un termos (vas
Dewar). Prin tubul concentric interior circulă mediul transportor de căldură care preia întreaga
cantitate de energie radiantă focalizată de oglinda parabolică. Acest sistem de colector cu tuburi
vidate prezintă următoarele avantaje: a. Randamentul de colectare a energiei solare este mai
mare, b. Energia colectată în tubul concentric interior nu mai este radiată în exteriorul colectorului
(care are temperatură mai mică), c. Mediul transportor de căldură poate fi apa (AquaSystem) fără
anti-gel.
-Partea superioară este închisă ermetic cu un geam de sticlă securizat, cu proprietăţi bune de
trasmisie a radiatilor solare în domeniul de maxim spectral.

3-24 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 25

Prof asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Curs 2.1 – Celule solare şi aplicaţii
Această construcţie trebuie să reziste la variaţii de temperatură care pot atinge valorile +200°C la -
30°C. Conductele de legătură între colectorul solar şi rezervorul de apă trebuie sa reziste la
temperaturi până la +180°C şi la presiuni până la 10 bar.
Energia de radiaţie incidentă pe suprafaţa colectorului poate fi numai o parte transformată în căldură
(figura 3.30), datorită pierderilor de energie prin:
-Reflexia radiaţiei incidente pe suprafaţa suprafeţei de sticlă
-Convecţie
-Reflexia pe conductele care trasportă mediul termic
-Pierderi de căldură prin materialul izolator

3-24 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 26

Prof asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Curs 2.1 – Celule solare şi aplicaţii

Colectorii de căldură se instalează de obicei

pe acoperişul clădirilor sau pe faţade
orientate spre direcţia sud. O instalaţie
complectă cu colectori solari se utilizează în
două variante:
A.Pentru încălzirea apei menajere
consumabile, se utilizeză următoarea
schemă de instalare conform figurii, în care
1 – sunt colectorii solari,
2 – rezervorul de apă caldă,
3 - unitatea de distribuţie a apei,
4 – unitatea de control, şi reglare a
temperaturii apei,
5 – vasul de expansiune,
6 – Cazanul de încălzire centrală, care în
acest caz nu este cuplat în circuit.

3-24 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 27

Prof asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Curs 2.1 – Celule solare şi aplicaţii
În imaginile din figura sunt prezentate patru etape din timpul lucrărilor de instalare a unei centrale solare
termice cu doi colectori plasaţi pe faţada unei case cu orientare spre sud.

Suprafaţa totală a colectorilor solari

este de 4 m², care asigură o
temperatură medie a apei din
rezervor în lunile de iarnă de +35°C
la +40°C, iar în lunile de vară +55°C
la +60°C. În lunile de iarnă pentru
ridicarea temperaturii apei de la
+35°C la temperatura de +50°C se
utilizează un sistem de încălzire
electrică adiţional, cu o rezistenţă
electrică plasată în rezervorul de
apă. Sistemul de încălzire electric
este prevăzut cu o unitate de reglare
şi control a temperaturii.

3-24 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 28

Prof asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Curs 2.1 – Celule solare şi aplicaţii
B.Pentru încălzirea atât a apei menajere cât şi pentru contribuţia la încălzirea centrală a locuinţei sau
imobilului se utilizează schema constructivă, prezentată în figura

Instalaţia are două circuite închise:

-Circuitul închis al mediului termic format din circuitul colectorului solar, pompa de acţionare şi
serpentina plasată în rezervorul de căldură prin care se cedează energia termică transportată de la
colectorii solari.
-Circuitul închis al instalaţiei de încălzire centrală la care este legat în serie un circuit suplimentar care
conţine o serpentină plasată în rezervorul de apă caldă. În acest caz, această serpentină are rolul de a
capta energia calorică inmagazinată în rezervorul de apă caldă, care este vehiculată în circuitul de
încălzire centrală, a cărei sursă principală de încălzire este cazanul de încălzire centrală care
funcţionează cu motorină, sau electric.
3-24 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 29
Prof asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Curs 2.1 – Celule solare şi aplicaţii
3.11 Consideraţii energetice
Un colector solar va ceda cu atât mai efectiv energia captată cu cât va fi mai bine răcit, sau mai precis cu
cât temperatura de lucru este mai scăzută, conform tabelului 3.6 şi tabelului 3.7
Cazul 1: Colector solar de bună calitate
Tabel: Energia acumulată de colectorul solar, defalcată pe lunile anului, în [kWh]

Ian Feb Mar Apr Mai Juni Juli Aug Sept Oct Nov Dec

Temperatura 11,7 29,4 52,5 71,3 93,8 101,7 116,6 94.2 80,9 47,8 19,4 6,9
de lucru+30°C

Temperatura de 6,9 19,8 37,5 53,0 71,6 78,2 90.9 72,3 61,9 34,7 12,8 3,7
lucru
+50°C

Pierderi [%] 41 33 29 26 24 23 22 23 23 27 34 46

Energia totală acumulată de colector la temperatuta de lucru de +30°C este

726,2 kWh, iar energia totală acumulată de colector la temperatuta de lucru
de +50°C este 543,3 kWh

3-24 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 30

Prof asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Curs 2.1 – Celule solare şi aplicaţii
Cazul 2: Colector solar de calitate medie
Ian Feb Mar Apr Mai Jun Jul Aug Sept Oct Nov Dec

Temperatura 9,1 24,2 44,8 62,8 84,7 93,1 107,5 86,0 72,9 41,9 16,3 5,1
de lucru
+30°C

Temperatura 4,8 14,8 29,6 43,6 60,6 67,1 78,6 61,7 52,2 28,3 9,7 2,4
de lucru
+50°C

47 39 34 31 28 28 27 28 28 32 40 53

Energia totală acumulată de colector la temperatuta de lucru de +30°C este

648,4 kWh, iar energia totală acumulată de colector la temperatuta de lucru de
+50°C este 453,4 kWh.
Concluzia care rezultă din aceste date privind câştigul de energie este că
energia cedată este cu atât mai mare cu cât temperatura exterioară este mai
scăzută.

3-24 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 31

Prof asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Curs 2.1 – Celule solare şi aplicaţii
Utilizarea optimă a unei instalaţii cu colectori solari de căldură permite o acoperire a consumului anual
de energie cuprins între 40% şi 70%. În lunile de vară se tinde la acoperirea 100% a energiei
consumate pentru încălzirea apei menagere. Regula generală pentru calcularea suprafeţei colectorului
solar utilizat numai pentru încălzirea apei menajere (fără participare la încălzirea centrală a locuinţei)
este următoarea:
-Suprafaţa colectorului se alege între 1m² - 1,5m² / persoană
-Volumul de apă menajeră consumabilă este de 60l – 80l pentru fiecare m² de colector solar, care
corespunde la 1,5 – 2 ori cantitatea de apă consumată / zi.

În figura este reprezentat raportul dintre energia necesară şi energia solară câstigată cu o instalaţie
solară cu colectori, în funcţie de lunile anului, pentru mai multe cazuri. Pentru cazul când o instalaţie
cu colectori solari se utilizează pentru încălzirea locuinţelor şi clădirilor, apare dificultatea majoră a
lipsei de energie solară tocmai în lunile de iarnă (decembrie-februarie), când necesitatea şi consumul
de energie este mai mare. O soluţie posibilă este utilizarea unor rezervoare de căldură care
inmagazinează căldura pentru o perioadă mai lungă de timp şi din care se va extrage energia termică
în perioadele fără energie solară.
3-24 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 32
Prof asociat UBB - Dr.Roman Baican