Seria 7, Curs 7.

1 – BtL (Biomass to Liquid)

Introducere
Termenul BtL se referă la combustibili sintetici produşi din masă biologică
utilizând un proces termo-chimic. Scopul este de a produce bio-carburanţi cu
proprietăţi similare cu derivatele din ţiţei – benzina şi diesel, care pot fi utilizaţi în
motoare standard şi comercializaţi prin sistemele de distribuţie existente. Aceşti
combustibili derivaţi sunt denumiţi synfuels (synthetic fuels). Deşi tehnologiile
de producţie a combustibililor lichefiaţi sunt cunoscute şi aplicate la lichefierea
gazului metan, a petrolului şi cărbunelui, carburanţii biologici comerciali produşi
prin aceste tehnologii nu sunt încă disponibili şi comercializaţi pe piaţă în cadrul
retelelor de distribuţie existente. Se găsesc însă în amestecuri, atât cu benzina
cât şi cu dieselul fosil, conform normelor în vigoare. În prezent, centrul de
greutate a interesului pentru BtL se găseşte în producţia de carburanţi de tip
Diesel, care sunt comercializaţi pe piaţă sub numele de SunDiesel sau Eco-Par şi
introduşi ca amestec cu carburantul diesel fosil. Deşi tehnologia necesară pentru
producerea carburanţilor sintetici la scară industrială nu este încă finalizată,
totuşi câteva intreprinderi au rezultate foarte bune. Motivaţia producerii
carburanţilor BtL rezultă din tendinţa acoperirii parţiale a consumului de
carburant convenţional. Deşi tehnica de producere a bio-gazului şi transformarea
într-un gaz sintetic prin procedeul de sinteză Fischer-Tropsch este din anul 1929
cunoscut, totuşi încă nu s-a reuşit combinarea metodelor astfel încât să se
producă un carburant sintetic curat (fără compuşi bituminoşi) şi la un preţ de
producţie competitiv.

03-21 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 1

Prof.Asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Seria 7, Curs 7.1 – BtL (Biomass to Liquid)
Pentru o mai bună înţelegere a posibilităţilor de producere a carburanţilor sintetici din masă
biologică, să analizam rezultatele obţinute în anul 2004 de un grup de specialişti sub
conducerea lui Deutsche-Energie Agentur GmbH
Potenţialul tehnic a Germaniei de colectare a masei biologice se ridică la valoarea de ~40-70
Milioane tone/an substanţa uscată, care corespunde la 719-1.219 PJ.
Din această cantitate de masă biologică se pot produce ~ 15 Milioane tone BtL/an,
corepunzător unei randament de producţie de 42%. Această cantitate de carburanţi biologici
poate acoperi ~ 22% din consumul actual de carburanţi minerali.
În tabelul este prezentat potenţialul tehnic de biomasă existent în Germania, pentru
producerea carburantului de tip BtL.

Lemn (de pădure, industrial, resturi) 23,4-24,7 Mil.t su/a 432-458 PJ/a

Paie (dela recolta de păioase) 11,5-19,2 „ 199-331 „

Biomasă din zootehnie 1,0 „ 14 „

Plante energetice 3,9-23,6 „ 71-416 „

(orzoaică, iarbă, papură, stuf)

Suma 39,8-68,5 „ 719-1.219 „

Unde su/a – substanţă uscată pe an.

03-21 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 2

Prof.Asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Seria 7, Curs 7.1 – BtL (Biomass to Liquid)

Preţurile actuale de procurare a masei biologice variază puternic între 21-180 €

/tona de substanţa uscată – care corespunde la 1,2-9,7 €/GJ (cu referinţă la
valoarea minimă a energiei specifice debitată prin ardere complectă. Se poate
totuşi aprecia un preţ mediu de piaţă de 60 €/tonă (substanţă uscată). În calculul de
preţ sunt conţinute cheltuielile de depozitare în aer liber sau într-o magazie aflată la
o distanţa de 10 Km de instalaţia de producţie a BtL. Estimarea preţurilor de
achiziţie pentru diferite materii prime de masă biologică sunt date în tabelul

Lemn de pădure Paie Plante cu fibră Papură Biomasă

energetică umedă

€/t (sp) 15-75 46-54 99-109 62 135-162

(30% H2O) (30% H2O) (15% H2O) (15% H2O) (10% H2O)

€/t (su) 21-107 54-63 117-128 73 150-180

€/[GJ] 1,2-5,8 3,1-3,7 6,9-7,5 4,1 8,3-9,7

Unde sp-substanţă prospătă, su-substanţă uscată, GJ – Unitate de energie (109J)

03-21 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 3

Prof.Asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Seria 7, Curs 7.1 – BtL (Biomass to Liquid)

Pentru a face o evaluare cât mai corectă a potenţialului de producţie a masei biologice
va trebui să analizăm corect:
1. Ce suprafeţe de teren stau la dispoziţie:
Scenariul referitor la suprafaţa disponibilă cuprinde datele referitoare la partajarea
suprafeţelor necesare pentru:
-Producţia de cereale necesare alimentaţiei şi industriei alimentare
-Producţia de plante furajere pentru hrana animalelor (Suprafeţe care aparţin comunelor)
-Suprafeţe protejate prin legile de protecţie a mediului.
2. Care este producţia evaluată la hectar a plantelor cu conţinut energetic.
Scenariu de date referitor la producţia /ha are două componente:
-Scenariu de producţie minimă, în care sunt considerate valorile de producţie minimă
rezultate din utilizarea pentru timp scurt a suprafeţelor agricole,
-Scenariu de producţie maximă obţinute de pe suprafeţele destinate producţiei cu plante
şi vegetaţie cu conţinut mare energetic
Conform acestor scenarii, valoarea potenţialul total de producţie a biomasei este
cuprins între minim 1.020 PJ, respectiv 56 Milioane tone substanţă uscată/an şi, maxim
1.850 PJ, respectiv 104 Milioane tone substanţă uscată/an.
Considerând că randamentul de producţie este de 42%, rezultă o cantitate de carburant
biologic BtL, care poate acoperii între 21% şi 38% din consumul de carburant mineral
estimat până în anul 2030 (raportat la conţinutul energetic). Prognoza de economicitate
presupune că preţul carburanţilor biologici se va alinia preţului ţiţeiului brut de pe piaţa
mondială, care variază între 50-150$/barrel, însă preţul biomasei raportat la conţinutul
energetic va fi jumătate din preţul de piaţă a motorinei de încălzire utilizat în sectorul
casnic şi public
03-21 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 4
Prof.Asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Seria 7, Curs 7.1 – BtL (Biomass to Liquid)
Aspecte tehnologice şi financiare
Mărimea de referinţă luată pentru analiza aspectelor tehnologice este prelucrarea
unei mase biologice de 1 Milion de tone, care cuprinde o succesiune de etape:
1.Mărunţirea mecanică, 2.Pre-tratament termic (Piroliză), 3.Gazeificarea biomasei,
4.Purificarea gazului, 5.Sinteza gazului cu procedeul FT (Fischer-Tropsch), sau
sinteza cu metanol, 6.Condiţionarea produsului
Gazeificarea directă a masei biologice se realizează prin:
-Gazeificarea în vârtej autotermic, este o metodă care prezintă deja o experienţă
mare de transformare a biomasei în stare gazoasă.
-Gazeificarea în flux zburător, este o metodă prin care se obţine o calitate mai bună
a gazului format şi oferă date concrete pentru mărirea capacităţii de producţie
(upscaling).
-Purificarea gazului este o etapă considerată specifică, deoarece trebuie adaptată
la specificul biomasei şi caracteristicilor gazului rezultat.
-Obţinerea carburantului sintetic se realizează prin sinteza gazului obţinut din masa
biologică. Cea mai utilizată este metoda de sinteză Fischer-Tropsch, urmată de
condiţionarea HC (hidraţilor de carbon). La aceasta se adaugă un proces
intermediar de sinteză a metanolului din care se sintetizează carburantul sintetic
(biodiesel şi bio-etanol). Pentru aceste opţiuni tehnologice au fost prelucraţi
principalii parametrii de funcţionare tehnică şi s-a făcut o evaluare a costurilor
principale.
Rezultatele obţinute privind costurile de investiţie, sunt cuprinse ca “ordin de
mărime” în intervalul 525-650 Milioane €.
03-21 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 5
Prof.Asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Seria 7, Curs 7.1 – BtL (Biomass to Liquid)
Cuprinsul rezultatelor:
1.În prezent există un potenţial de livrare a biomasei din care poate rezulta o cantitate de carburant BtL
care să acopere 20% din consumul de carburant fosil. Până în anul 2030 acest potenţial poate fi mărit
astfel ca producţia de carburant BtL să asigure 35% din consumul de carburant convenţional (raportat la
conţinutul energetic).
2.Dacă pentru primele instalaţii industriale producătoare de carburanţi BtL s-au utilizat toate resursele
posibile de biomasă, în prezent se utilizează tot mai mult bio masa provenită din plante şi culturi cu
conţinut mare energetic.
3.Realizarea acestui potenţial de biomasă cu conţinut mare energetic necesită o schimbare logistică de
utilizare a suprafeţelor agricole.
3.Preţul de achiziţie a biomasei variază între 21-180 €/t substanţa uscată şi depinde de natura şi
conţinutul energetic a biomasei. Preţul mediu de piaţă este de 60 € /t.
4.Costurile provenite din achiziţia biomasei au influienţe decisive asupra factorului economic a
producţie, respectiv asupra preţului de producţie a produsului finit.
5.Logistica de achiziţie a biomasei nu trebuie să prezinte condiţii la limită
6.În condiţile actuale de existenţă a mai multor alternative tehnologice se poate afirma că realizarea unei
instalaţii de producţie pe scară industrială este asigurată
7.Tehnologia de producţie a carburanţilor BtL cuprinde un lanţ tehnologic complex şi pretenţios, care
numai prin continuarea cercetării aplicative poate elimina riscurile de scale-up şi desigur mărirea
potenţialului de optimizare a procesului. Integrarea întreprinderii productive într-o rafinărie sau combinat
chimic asigură efectele sinergetice cu consecinţe pozitive.
8.România nu are încă potenţialul tehnologic corespunzător, însă are un potenţial mare de livrare a
biomasei, care poate fi mărit prin cultura plantelor cu conţinut mare energetic.
9.Dezvoltarea metodelor tehnologice de producţie şi continua aplicare a potenţialului de optimizre a
lanţului tehnologic vor conduce la scăderea preţului de producţie a produsului finit.
10.Împreună cu utilizarea posibilităţilor de scădere a preţului de livrare a masei biologice şi creşterea
conţinutului energetic a acesteia, preţul produsului finit va scădea la valori cuprinse între 0,7 – 0,8 €/litru
11.În acest domeniu, preţul carburanţilor biologici de tip BtL vor ajunge competitivi cu carburanţii
convenţionali
12.Ca instrument de finanţare, cel mai potrivit este finanţarea prin intermediul unei bănci.

03-21 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 6

Prof.Asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Seria 7, Curs 7.1 – BtL (Biomass to Liquid)

Derularea procesului de producţie

Carburanţii de tip BtL pot fi produşi din aproape toate tipurile de biomasă uscată şi umedă,
reziduri şi resturi organice ca de exemplu din rumeguş, iarbă cosită, paie, resturi din
exploatarea forestieră, reziduri din fabrica de hârtie şi celuloză. Avantajul bio-carburanţilor
de tip BtL constă în faptul că pot fi produşi din orice tip de biomasă supusă unui tratament
prealabil simplu, după care materia primă utilizată este gazeificată chiar din prima etapă a
procesului de producţie.
Gazul care rezultă intră într-un proces de purificare şi curăţire, prin care se înlătură
gudroanele, particulele şi componentele gazoase periculoase. Se reglează raportul dintre
componentele gazoase hidrogen şi oxid de carbon, la valoarea indicată. Se obţine ca
rezultat un gaz sintetic (syngas) care poate fi prelucrat în etapa a doua printr-un proces
catalitic. Syngazul poate fi obţinut de asemeni din cărbune printr-un proces pirolitic.
Cărbunele încins este supus unei reacţii cu vapori de apă şi se obţine aşa numitul
watergas.
Principalele două procese catalitice pentru producţia de BtL sunt Fisher-Tropsch şi
procesul Mobil.
Procesul catalitic Fisher-Tropsch (FT)
Este o reacţie chimică catalizată în care monoxidul de carbon şi hidrogenul sunt
transformate într-un lichid cu diverse structuri de hidrocarburi. În general se utilizează un
catalizator pe bază de fier sau cobalt, în reacţii de tipul

 2n  1 H2  n  Co   CnH2n 2  nH2O
03-21 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 7
Prof.Asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Seria 7, Curs 7.1 – BtL (Biomass to Liquid)
Procesul FT este o tehnologie standard si este deja aplicată pe o scară largă pentru
obţinerea hidrocarburilor din cărbune sau din gaz natural. Procesul a fost dezvoltat în anul
1920 în Germania, utilizat în timpul celui de al II război mondial în Germania şi Japonia şi
apoi extins în USA pentru producerea carburanţilor sintetici. Deoarece procesul are mai
multe etape succesive este foarte costisitor şi devine şi mai costisitor atunci când se
utilizează biomasă care trebuie transportată din locuri diferite şi depărtate. Desfăşurarea
procesului şi întreţinerea instalaţiei sunt de asemeni costisitoare.
Procesul Mobil
Este un proces catalitic care evoluează în două etape. În prima etapă rezultă un produs cu
legături chimice de metanol, care apoi este utilizat în etapa a doua ca materie primă pentru
generarea legăturilor de tip hidrocarbură de diferite lungimi, utilizând zeoliţi pentru cataliza
procesului. În procesul de conversie au loc un număr de reacţii în faza gazoasă. Conversia
este iniţiată prin înlăturarea apei şi producerea dimetil eterului .

2CH3OH  g   CH3OCH3 g   H2O g 

Această reacţie este urmată de alte reacţii chimice în care restul moleculeor de apă sunt
înlăturate, astfel că rezultă o creştere gradată a lungimii lanţului de hidrocarburi.
Aceste reacţii suplimentare pot fi exprimate prin,

2CH3OCH3  g   2CH3OH g   C6H12 g   4H2O g 

3CH3OCH3  g  C6H12  g   3H2O  g 
03-21 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 8
Prof.Asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Seria 7, Curs 7.1 – BtL (Biomass to Liquid)

Ca rezultat al acestei reacţii şi a altor reacţii de deshidratare care se

desfăşoară în paralel, se produce un amestec de hidrocarburi din care 80%
îndeplinesc condiţile pentru producerea de bio-carburant. Amestecul format
conţine (procentual în greutate):
-Aproximativ 50% compuşi de tip alcani ramificaţi. Alcanii sunt compuşi
chimici de tipul parafinei, compuşi din atomi de carbon (C) şi atomi de
hidrogen (H) legaţi printr-o legătură simplă (saturată)
-Compuşi chimici ramificaţi de tip alchene 12%. Acestea sunt olefine care au
în structura chimică una sau mai multe legături duble (nesaturate)
-Cycloalkane 7%, care sunt compuşi chimici cu o structura ciclică (inelară) de
tipul CnH2n. Din această categorie fac parte ciclo-propanul, ciclo-butanul,
ciclo-pentanul şi ciclo-hexanul.
-Compuşi aromatici 30%.
Acest proces a fost comercializat de Firma Methanex în Noua-Zeelandă
utilizând metanolul produs din gazul natural.

03-21 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 9

Prof.Asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Seria 7, Curs 7.1 – BtL (Biomass to Liquid)
Producerea carburanţilor de tip BtL
Materia primă pentru producerea carburanţilor de tip BtL este biomasa, care se
prelucrează într-un proces cu mai multe etape, schiţate în figura

03-21 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 10

Prof.Asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Seria 7, Curs 7.1 – BtL (Biomass to Liquid)
Alimentarea cu materia primă:
Un mare avantaj în producerea carburanţilor BtL constă în faptul că pot fi utilizate
materii biologice foarte diferite, precum paiele reziduale după treeratul grâului,
orzului, secarei, resturile din industria de prelucrare a lemnului şi prelucrare a
hârtiei, resturi organice domestice şi desigur plantele cu conţinut energetic (rapiţa).
Pentru producerea bio-carburanţilor convenţionali se utilizează numai seminţele,
insă pentru producerea carburanţilor BtL se utilizează planta întreagă. Se evaluează
că din producţia vegetală obţinută de pe 1 ha se pot produce aproximativ 4.000l de
carburant de tip BtL. Dacă în viitor se vor utiliza 4-6 milioane ha. de teren agricol
pentru plantarea plantelor cu conţinut energetic, se pot obţine o cantitate de
carburant BtL care să acopere 20-25% din consumul de carburant/an (cazul
Germaniei). Pentru întreaga Europă, potenţialul existent poate conduce la
acoperirea a 40% din totalul carburantului convenţional utilizat/an.

Gazeificarea
Pentru câştigarea carburantului lichid din masa biologică, materia primă trebuie
iniţial prelucrată în vederea obţinerii gazului sintetic (syngas). Prelucrarea are loc
într-un reactor chimic unde masa biologică este transformată în stare gazoasă prin
intermediul căldurii, presiunii şi a unui mediu gazos (de exemplu oxigenul). Acest
proces se numeşte gazeificarea termo-chimică. Gazul sintetic obţinut constă din trei
componente principale: Hidrogenul (H2), monoxidul de carbon (CO) şi bioxidul de
carbon (CO2). Totuşi, pentru gazeificarea la scară industrială trebuie rezolvate încă
câteva probleme tehnice.
03-21 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 11
Prof.Asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Seria 7, Curs 7.1 – BtL (Biomass to Liquid)
Purificarea gazului
Este o etapă intermediară care se aplică după producerea gazului şi utilizarea acestuia în
procesul de sinteză. Are ca scop înlăturarea compuşilor nedoriţi care conţin sulf, azot şi alţi
compuşi dăunători care pot să distrugă catalizatorul în procesul de sinteză. Deoarece
raportul de 2:1 în greutate între cantitatea de hidrogen şi cantitatea de oxid de carbon care
trebuie să existe în gazul produs înainte de a intra în procesul de sinteză, nu poate fi obţinut
direct din prelucrarea masei biologice ca materie primă, conţinutul de hidrogen se măreşte
printr-un procedeu numit CO-Shift, pe baza unei reacţi omogene a hidrogenului, în care apa
şi monoxidul de carbon reacţionează cu hidrogenul şi bioxidul de carbon.

Sinteza
Se realizează după metoda Fischer-Tropsch (FT), care a fost inventată în institutul „Kaiser-
Wilhelm” de cercetări a cărbunelui (Mühlheim-Ruhr, Germania), în anul 1925.
Prin această metodă au fost produşi carburanţi lichizi din cărbune în anul 1938.
O alta metodă de sinteză este procesul Methanol-to-Gazoline (MtG), în care gazul sintetic
este în prima etapă transformat în metanol, ca o fază intermediară. În faza următoare, din
acest produs se sintetizează bio-carburantul.

Prelucrarea produsului
După separarea produselor lichide de hidrocarbon în fracţiuni grele, medii şi uşoare, aceste
hidrocarburi sunt rafinate şi amestecate în proporţii definite astfel încât să îndeplinească
proprietăţile fizico-chimice şi normele de comercializarea a unui carburant.

03-21 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 12

Prof.Asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Seria 7, Curs 7.1 – BtL (Biomass to Liquid)
Proprietăţile carburanţilor BtL
Carburanţii BtL sunt produşi sintetici şi astfel proprietăţile lor pot fi modificate selectiv astfel
încât să îndeplinească proprietăţi optime de combustie. Chiar mai mult, există posibilitatea de
optimizare a acestor carburanţi sintetici astfel încât să corespundă la noua tehnologie de
funcţionare a motoarelor. Carburanţii sintetici BtL nu conţin compuşi chimici aromatici şi nici
cu conţinut de sulf. Emisia NOx rezultată după ardere, precum şi producerea de particule
poate fi redusă semnificativ. Standardele viitoare privind emisia de gaze nocive pot fi
îndeplinite prin noile soluţii tehnice a motoarelor cu combustie internă şi utilizarea
carburanţilor sintetici BtL. Mai mult, creşterea numărului cetanic va asigura o combustie
optimă. Câteva caracteristici a carburanţilor sintetici BtL sunt date în tabelul

Resurse Plante industriale şi lemn

Producţie anuală /ha Aproximativ 4.050 l/ha

Echivalent în combustibil convenţional 1 l BTL corespunde la 0,93 l Diesel

Preţ estimativ de piaţă 0,50 – 0,70 €

Reducerea de CO2 > 90% în comparaţie cu Diesel

Spre deosebire de biodiesel, carburantul BtL se obţine numai din masă biologică solidă, ca de exemplu din
lemn, paie, resturi biologice, resturi de la fabricile de carne, papură, stuf, deci nu numai din plante
industriale cu seminţe cu bogat conţinut de ulei. Principial, utilizând o combinaţie de mai multe metode de
producţie este posibil obţinerea unei palete largi de bio-carburanţi, care să satisfacă condiţile optime de
ardere în motoarele cu tehnologie nouă.
03-21 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 13
Prof.Asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Seria 7, Curs 7.1 – BtL (Biomass to Liquid)
Se preconizeză ca în decurs de 30 de ani, ponderea de piaţă a carburanţilor BtL va creşte
la 20%. Din 4 Kg lemn se poate produce 1l carburant SunFuel, care poate fi folosit în orice
motor Diesel. După arderea acestui carburant gazele de eşapament conţin cu 40% mai
puţine componente HC, CO şi particule de cenuşă. Estimativ rezultă că 1ha produce o
cantitate de masă biologică din care se pot produce ca. 4.000l de carburant BtL.
În figura sunt prezentate datele comparative de producţie a patru tipuri de bio-carburanţi
obţinuţi din biomasa produsă de pe 1 ha

Deja din anul 2007 în Germania fiecare litru de carburant Diesel sau benzină conţine, conform normelor
legiferate, o cantitate de bio-carburant. Benzina conţine 1,2% şi va creşte la 8% până în 2015. Carburantul
Diesel conţine deja din anul 2005, 3% carburant biologic şi va creşte procentual în viitor.
03-21 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 14
Prof.Asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Seria 7, Curs 7.1 – BtL (Biomass to Liquid)

Procesul Choren Carbo-V

ÎÎn luna august 2005 întreprinderea germană Choren Industries GmbH a semnat un acord
cu concernul de petrol Shell pentru construcţia celei mai mari fabrici care să producă
anual 15.000 tone de carburant sintetic BtL. Fabrica a fost terminată şi a intrat în
funcţionare în anul 2006. Preţul de producţie a carburantului este de 1,0 €/litru carburant
BtL. Cantitatea produsă a fost livrată firmelor producătoare de automobile Daimler şi VW.
Fabrica a fost extinsă în anul 2008 în localitatea Lubmin, cu o investiţie de 400 Milioane €
şi o capacitate de producţie de 200.000 tone/an. Preţul de fabricaţie este de 0,60 €/litru
bio-carburant BtL, care este competitiv cu preţul de producţie a carburantului bio-diesel
obţinut din rapiţă. Materia primă (masa biologică) urmează să fie colectată de pe o rază de
150Km.
Procesul Carbo-V constă din două etape:
În prima etapă materia primă (masa-biologică) se încălzeşte la +450°C şi este transformată
în cocs şi gaz cu conţinut bituminos. În timpul când bio-cocsul este măcinat la
temperatura de ca. +1.500°C se produce un flux de gaz în care lanţurile lungi de
hidrocarburi a gazul bituminos sunt desfăcute în molecule simple şi respectiv gazul
produs nu mai conţine componente bituminoase. Temperatura înaltă a acestui gaz este
utilizată pentru ca restul de bio-cocs să fie gazeificat la temperatura de +900°C. Gazul
rezultat nu mai conţine componente bituminoase, iar după purificarea şi spălarea de
particule reziduale se obţin calităţile gazului natural .
Procesul de producţie a gazului sintetic (syngas) constă din trei etape de gazefiere:
-Gazefierea la temperatură scăzută
-Gazefierea la temperatură ridicată
-Endothermic entrained gasification
03-21 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 15
Prof.Asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Seria 7, Curs 7.1 – BtL (Biomass to Liquid)

În etapa următoare se utilizează procesul Fischer-Tropsch (FT) pentru a transforma gazul

sintetic obţinut, într-un carburant adecvat numit SunDiesel pentru automobile.
Procesul de gazeificare Choren-V, prezentat schematic în figura, constă din două etape:

03-21 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 16

Prof.Asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Seria 7, Curs 7.1 – BtL (Biomass to Liquid)

Se obţine un gaz fără gudroane, însă neprelucrat, care este trecut

printr-un schimbător de căldură în care i se adaugă aer/oxigen şi
cedează vaporii de apă. Este extras praful. După purificarea prin
spălare se obţine un gaz sintetic, fără gudroane, care se introduce în
instalaţia de sinteză FT (Fischer-Tropsch) şi sintetizat la temperaturi
cuprinse între +250°C şi +300°C. Produsele reziduale care se formeaza
după procesul de sinteză FT sunt ulterior prelucrate prin procesul de
cracare (desfacere) a hidrocarburilor. Carburantul SunDiesel se
caracterizează prin următoarele avantaje: Număr cetanic mare, care
determină performanţe de aprindere mai mari decât pentru carburantul
diesel convenţional. Nu conţine componente aromatice şi nici sulf în
gazele de eşapament, astfel că emisile sunt mai puţin poluante. Pot fi
utilizate în motoare convenţionale fără ajustări suplimentare. Este un
produs de ardere cu emisie neutră de CO2 .

03-21 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 17

Prof.Asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Seria 7, Curs 7.1 – BtL (Biomass to Liquid)

Conceptul „Bioliq ™” a centrului de cercetări FZK din Karlsruhe

(Germania), Institutul de Chimie Tehnică pentru producerea carburanţilor de
tip BtL, constă în prelucrarea printr-un proces de piroliză rapidă a biomasei uscate cu
conţinut energetic, de tip lignoceluloză: lemn, paie, papură, stuf. Se obţine un produs
intermediar numit BioSynCrude sau Slurry, care este transformat într-un gaz de sinteză
(Syngas) într-o instalaţie de gazeificare la temperatura de +1.200°C şi la presiunea de
4Mpa. Gazul de sinteză este purificat şi introdus în instalaţia de sinteză. Fluxul tehnologic,
prezentat schematic în figura cuprinde trei etape principale:

03-21 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 18

Prof.Asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Seria 7, Curs 7.1 – BtL (Biomass to Liquid)
Biomasa se recoltează de pe o rază de 25 km şi se transportă la diverse instalaţii
decentralizate în care se va obţine un produs energetic intermediar în stare lichidă numit
BioSynCrude. Acest produs intermediar poate apoi să fie transportat la o instalaţie
centralizată, aflată la o distanţă până la 250 Km, unde prin procese de sinteză adecvate se
vor produce biocarburanţii. Lanţul de procese, de la prepararea biomasei până la sintza
biocarburantului şi obţinerea produselor auxiliare este prezentat în figura

03-21 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 19

Prof.Asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Seria 7, Curs 7.1 – BtL (Biomass to Liquid)
Metoda pirolizei rapide şi utilizarea unui
reactor de amestec cu spirală dublă de
alimentare a masei biologice.
Faza 1: Piroliza rapidă şi producerea de
BioSynCrude
-Masa biologică prelucrată 500 Kg/h (2MWth ,
+500°C)
-Măcinarea în două trepte a masei biologice
-Reactor de amestec cu dublă spirală de
transport
-Instalaţie pneumatică a circuitului cu nisip
fierbinte (max.5t/h) cu încălzirea gazului fumigen
-Producerea gazului fumigen cu gaz natural şi
mai târziu cu gazul de piroliză
-Condensarea în două trepte pentru separarea
gudroanelor de apă
-Producerea BioSynCrude în amestecătorul
coloidal.
Materia primă biologică (paie, fân) se amestecă şi se
macină într-o moară acţionată de un motor electric,
prezentata in figura Amestecul măcinat se introduce la
intrarea în reactorul cu banda transportoare cu spirală
dublă. La intrarea în aceast reactor se introduce nisip
fluidizat, la temperatura de +500°C. În reactor are loc
procesul de piroliză, în urma căruia apar componentele:
Cocsul de piroliză (se colectează separat), Slurry (se
colectează separat), uleiul de piroliză, care este trecut
printr-un răcitor şi cedează gazul de piroliză, care este
colectat.

03-21 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 20

Prof.Asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Seria 7, Curs 7.1 – BtL (Biomass to Liquid)

Faza 2: Producerea gazului de sinteză

Gazul de sinteză se obţine într-o instalaţie de gazeificare prin piroliză rapidă,
prezentată schematic în imaginile din figura

Produsul intermediar BioSynCrude se

pulverizează cu vapori de apă/oxigen la
presiunea de 40 şi 80 bar, apoi se introduce
într-o instalaţia de gazeificare în flux zburător
la presiune înaltă, cu capacitatea de 1t/h, la
temperatura de ca.+1.400°C. Puterea
instalaţiei este de 5 MW termici. Gazul primar
brut se filtrează de particule şi acestea se
înlătură. Gazul de sinteză nu trebuie să
conţină gudroane. Gazeificarea se face în
prezenţa oxigenului pur. Rezultatul
gazeificării produsului energetic intermediar
este transformarea carbonului >99%, în gazul
de sinteză complect lipsit de gudroane, şi cu
o cantitate mai mică de 0,1 % vol. metan.

03-21 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 21

Prof.Asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Seria 7, Curs 7.1 – BtL (Biomass to Liquid)

Fază 3: Purificarea gazului de sinteză prin metoda HTHP

(High Temperature High Pressure)
Produsul intermediar BioSynCrude sau Slurry este transformat într-un gaz de sinteză într-o
instalaţie de gazeificare la temperatura de +1.200°C şi la presiunea de 4Mpa, prezentată
schematic în figura 8.17. Pentru a evita otrăvirea catalizatorului foarte sensibil, utilizat în
procesul de sinteză, gazul de sinteză trebuie să fie extrem de bine purificat astfel încât să nu
conţină gudroane sau particule.

Concentraţia compuşilor de H2S, COS CS2, HCl, NH3 şi a HCN trebuie să fie mai mică de
câţiva ppb (part per billion). Randamentul maxim de conversie a gazului de sinteză se
obţine atunci când sunt îndeplinite condiţile de sinteză la T>+350°C şi P>4 Mpa

03-21 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 22

Prof.Asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Seria 7, Curs 7.1 – BtL (Biomass to Liquid)
Bilanţul energetic, pornind de la materia primă-lignoceluloză şi până la produsele finale
(principale şi auxiliare), sunt prezentate în figura

03-21 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 23

Prof.Asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Seria 7, Curs 7.1 – BtL (Biomass to Liquid)

Conform lanţului tehnologic dezvoltat de FZK evaluarea randamentului specific în

greutate este prezentată în diagrama din figura

Costurile procentuale de producţie pentru carburantul sintetic de tip

BtL cu o instalaţie de tipul Bioliq se diferenţiază după cum urmează:
-Achiziţia biomasei (lemn, paie): 32%
-Transportul biomasei: 18%
-Piroliza rapidă: 18%
-Gazeificarea şi sinteza gazului: 12%
-Transportul produsului intermediar (Slurry): 8%
-Oxigen gaz (pentru gazeificare): 5%
-Costuri de personal: 5%
-Alte costuri: 2%
Corespunzător acestor costuri de producţie, la care se adaugă
costurile de investiţie-se apreciază că preţul specific a carburantului
de sinteză (BtL) obţinut este de 1,0 €/kg.
03-21 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 24
Prof.Asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Seria 7, Curs 7.1 – BtL (Biomass to Liquid)
Conceptul CPH a Universitătii Tehnice din Viena (TUW) pentru
producerea biocarburanţilor de tip BtL în Güssing (Austria)
Ideea de bază pentru procesul de gazeificare a fost publicat în anul 1982, pentru cazul
particular de gazeificare a cărbunelui. Procesul de gazeificare pentru biomasă a fost dezvoltat
ulterior, astfel că în anul 1983 a fost construită o instalaţie de 10kW pentru studiul
proprietăţilor fundamentale a unui gazeificator de tipul FICFB (Fast Internal Circulating
Fluidised Bed). Uzina pilot de 100kW, construită ulterior, a fost utilizată pentru gazeificarea
diferitelor materiale (biomasă, resturi de la canalizare, cărbune, etc.) în scopul colectării de
date cu caracter economic şi tehnologic de funcţionare. Această staţie pilot a conţinut un tip
de gazeificator şi un sistem de răcire şi purificare a gazului. În anul 2000 a început
construcţia uzinei CHP de un consorţiu de prestigiu (Renet-Austria, AE-Energietechnik,
Jenbacher AG) şi terminată în septembrie 2001, în localitatea Güssing, iar în anul 2002 a fost
instalată o staţie pilot pentru producerea de energie calorică şi a biocarburanţilor. Localitatea
Güssing se găseşte la 200 km sud de Viena şi are ~4.000 de locuitori.
40% din jurul localităţii sunt păduri, care furnizează suficientă materie primă biologică pentru
alimentarea întreprinderii. După un an de încercări şi experimentări a statiei pilot, aceasta a
fost pusă în funcţionare şi extinsă ca centrală de tip CHP (Combined Heat and Power), pentru
producerea energiei termice şi energiei electrice. Utilizând procesul de gazeificare a masei
biologice, întreprinderea prelucrează biomasa cu un echivalent energetic de 8MW/an din lemn
mărunţit (chips) cu conţinut natural de 20-30% apă şi produce energie electrică de 2 MWel cu
un randament de 25%. Conceptul inovativ a tehnologiei constă în gazeificarea biomasei într-
un reactor cu vapori supraîncălziţi. Gazul obţinut este purificat într-un sistem cu două trepte.
O parte este consumată de un motor cu gaz care acţionează un generator electric. Altă parte
este utilizată pentru producerea de energie calorică şi altă parte este introdusă în instalaţia
de sinteză FT pentru obţinerea biocarburanţilor lichizi de tipul BtL
03-21 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 25
Prof.Asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Seria 7, Curs 7.1 – BtL (Biomass to Liquid)

În figura este prezentat schematic conceptul de utilizare a biomasei.

Produsele de bază obţinute în urma procesului de gazeificare a biomasei sunt prezentate

în figura

03-21 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 26

Prof.Asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Seria 7, Curs 7.1 – BtL (Biomass to Liquid)

În anul 1998 s-a pus în funcţiune prima ramură a sistemului care furnizază
energie calorică pentru consumul populaţiei şi a reprezentat mult timp în
Austria cel mai mare furnizor cu energie termică bazat pe energia extrasă din
biomasă. Reţeaua alimentează 95% din necesităţile oraşului .
A treia coloană din sistem, care produce energie electrică a fost pusă în
funcţiune în anul 2002 şi produce 2MWel, energie electrică şi acopera consumul
oraşului cu energie electrică provenită 100% din biomasă. Produsele de bază
obţinute în urma procesului de gazeificare a biomasei sunt prezentate în figura.
Alimentarea cu biomasă este asigurată prin contracte pe durată lungă. Materia
primă pentru producerea de energie electrică şi energie calorică este lemnul
(chips) furnizat de la proprietarii de păduri din zona localitătii Güssing, care au
format o asociaţie prin care se asigura materia primă. Preţul asigurat prin
contract de 10 ani este de 1,6 Ct/kWh şi adaptat după piaţă. Conţinutul de apă
din lemnul furnizat este de 25%. Se preconizează pentru viitor ca 40% din acestă
materie primă să fie înlocuită cu material lemnos uscat, provenit din industria
de prelucrare a lemnului, la un preţ de 0,7 ct/kWh. Energia calorică se introduce
în reţeaua de distribuţie, cu o lungime de 20 Km şi alimentează 300 de case
private, birouri publice, şcoli, spitale (50). Energia electrică este vândută la
societăţile de administraţie a reţelei de electricitate la preţul de 12,3 ct/kW.

03-21 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 27

Prof.Asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Seria 7, Curs 7.1 – BtL (Biomass to Liquid)
Descrierea procesului de baza a uzinei CHP (Güssing)
Procesul inovativ care stă la baza producerii de gaz, căldură şi energie electrică se
bazează pe gazeificarea biomasei într-un reactor de fluidizare cu două straturi, utilizând
vapori de apă. Gazul produs este purificat şi selectat după conţinutul energetic pentru a fi
utilizat, conform schemei prezentate în figura

03-21 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 28

Prof.Asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Seria 7, Curs 7.1 – BtL (Biomass to Liquid)
Biomasa (aşchii şi lemn mărunţit) este transportată de la o încăpere de depozitare cu un
distribuitor, cu o bandă rulantă la un dozator cu palete rotative care alimentează reactorul
de fluidizare înzestrat cu un sistem trasportor cu melc, care poate fi localizat în fotografia
instalaţiei din figura

Gazeificatorul materiei fluide rezultate constă

din două zone, una de gazeificare şi alta de
combustie.
Zona de gazeificare este alimentată cu un fluid
energetic produs din pierderile de căldură la
producerea gazului fără azot. Zona de
combustie este fluidizată cu aer şi livrează
caldura necesară pentru procesul de
gazeificare a materialului care circulă.
Gazul produs este răcit şi purificat într-un
sistem cu două trepte. Un schimbător de
căldură răcit cu apă, reduce temperatura
gazului de la 850°C-900°C la aproximativ 160°C-
180°C.
Prima treaptă a sistemului de purificare conţine
un filtru care separă particulele şi o parte din
gudroanele conţinute în gazul produs. Aceste
particule sunt reintroduse în zona de combustie
a gazeificatorului.

03-21 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 29

Prof.Asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Seria 7, Curs 7.1 – BtL (Biomass to Liquid)

În treapta a doua, gazul este purificat de

gudroane prin intermediul unui scrubber, a
cărui poziţionare este indicată în fotografia din
figura. Lichidul saturat de gudroane şi
condensuri din scrubber, este vaporizat şi
introdus în zona de combustie a
gazeificatorului. Scrubberul este utilizat pentru
reducerea temperaturii gazului produs şi
purificat la aproximativ +40°C, care este
necesar pentru funcţionarea motorului
generatorului electric. Gazul purificat este
introdus în final, în motorul care acţionează
generatorul electric şi în instalaţia pentru
producerea energiei calorice

03-21 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 30

Prof.Asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Seria 7, Curs 7.1 – BtL (Biomass to Liquid)

În fotografia din figura, sunt indicate blocurile productive şi câteva caracteristici.

03-21 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 31

Prof.Asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Seria 7, Curs 7.1 – BtL (Biomass to Liquid)

Caracteristicile tehnice de funcţionare a instalaţiei sunt prezentate în tabelul

Tipul uzinei Unitate productiva (CHP)

Puterea masei biogice utilizate 8000 kW

Puterea electrică produsă 2000 kW

Puterea energiei termice produse 4500 kW

Randamentul electric 25 %

Randamentul termic 56,3%

Raport putere electrică/termică produsă 0,44

Randament total 81,3 %

03-21 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 32

Prof.Asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Seria 7, Curs 7.1 – BtL (Biomass to Liquid)

După procesul de purificare a gazului în scrubber, o parte din gazul purificat este introdusă
în instalaţia de sinteză FT (Fischer-Tropsch) pentru producerea bio-carburantului de tip BtL,
conform schemei prezentate în figura

03-21 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 33

Prof.Asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Seria 7, Curs 7.1 – BtL (Biomass to Liquid)

Reactorul de sinteză FT are trei faze, iar catalizatorul solid se găseşte în

stare de suspensie în produsul lichid. Gazul este introdus prin partea
inferioară a reactorului şi prin circulaţia de jos în sus menţine catalizatorul
în suspensie. Prin această tehnică se crează următoarele avantaje:
1.Construcţia reactorului este simplă şi ieftină,
2.Transferul de căldură este foarte bun,
3. Distribuţia temperaturii pe axa verticală a reactorului este constantă şi
liniară,
4. Acestă soluţie tehnică poate fi folosită pentru scale-up.
Pentru sinteza gazului au fost utilizaţi următorii catalizatori:
-Catalizatorul Haber Bosch (numai pentru startarea procesului)
-Catalizatori din cercetare (bazaţi pe cobalt-ruthenium), produşi de
Universitatea din Strassbourg
-Catalizatori comerciali pe bază de cobalt şi de fier

03-21 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 34

Prof.Asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Seria 7, Curs 7.1 – BtL (Biomass to Liquid)

Aspecte economice a uzinei CHP din Güssing rezultă din datele economice cuprinse în
tabelul

Categoria de cheltuieli Suma Unităţi

Investiţia 10 Mio. €

Fonduri Europene 6 Mio €

Cheltuieli de funcţionare /an 10 – 15 % din investiţie

Preţul energiei calorice (în reţea) 2,0 ct / kWh

Preţul energiei calorice (la consumator) 3,9 ct / kWh

Preţul energiei electrice 12,3 ct / kWh

03-21 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 35

Prof.Asociat UBB - Dr.Roman Baican
 Seria 7, Curs 7.1 – BtL (Biomass to Liquid)

Costurile de producţie, pe plan mondial, a biocarburanţilor de tip BtL din biomasă

lignocelulozică (lemn) în instalaţii cu poligenerare de energie (de tip CHP), se
încadrează în exemplul:

Dimensiunea instalaţiei: 30 MW puterea biomasei consumate

Biomasa: lemn la preţul de achiziţie 16 €/MWh (1,6 ct/kWh, 70 €/t)
Timpul de funcţionare: 15 ani
Profit net: 5%
Energia calorică vândută: 20 €/MWh (2,0 ct/kWh)
Energia electrică vândută: 130-160 €/MWh
Carburant BtL produs: 0,85 €/litru
SNG produs: 0,6 €/m³

03-21 Octombrie 2011 ©Curs Universitar „Energii regenerabile“ 36

Prof.Asociat UBB - Dr.Roman Baican