Proiectarea unei instalații fotovoltaice

pentru iluminatul stradal al Dâmboviței pe

tronsonul Unirii - Eroilor

Absolvent: Iulia Alexandra Pană

Profesor
indrumator: s.I.dr.ing. Sanda Budea
 Obiectivul acestei lucrări reprezintă dimensionarea
unei instalații fotovoltaice pentru iluminatul stradal de-a
lungul râului Dâmbovița, pe tronsonul Unirii – Eroilor.
Instalația fotovoltaică folosește panouri fotovoltaice
de 80 W ce utilizează energia solară, pe care o
converstesc în energie electrică.
Cuprins
1. Introducere
2. Energia solară
3. Performanțe CFV
4. Studiu de caz – Iluminatul stradal de-a lungul râului
Dâmbovița pe tronsonul Unirii – Eroilor
5. Aspecte economice
6. Concluzii
7. Bibliografie
1. Introducere
Agenţia Internaţională pentru Energie propune, pentru energiile
regenerabile următoarea definiţie:
„Energia regenerabilă este energia provenită din procese naturale
care se repetă în mod constant. În formele ei variate provine direct sau
indirect de la soare sau din căldura generată în scoarţa terestră. Sunt
incluse în această definiţie energiile provenite din soare, vânt, biomasă,
geotermal, amenajări hidro şi resurse marine, biocombustibili şi hidrogen
obţinut din surse regenerabile”.
Cererea totală de energie în 2030 va fi cu circa 50% mai mare decât în
2003, iar pentru petrol va fi cu circa 46% mai mare. Rezervele certe cunoscute
de petrol pot susţine un nivel actual de consum doar până în anul 2040, iar
cele de gaze naturale până în anul 2070, în timp ce rezervele mondiale de huilă
asigură o perioadă de peste 200 de ani chiar la o creştere a nivelului de
exploatare. Datele centralizate de Consiliul Mondial al Energiei (CME) arată o
creştere cu aproape 50% a extracţiei de cărbune la nivel mondial în anul 2005
faţă de anul 1980.
Fig 1.1, Mix-ul energetic cu surse regenerabile
de energie (2004)

Fig 1.2, Producția de energie electrică pentru

anul 2013 in MW
Sursa de energie Costul in 2005 Costul estimat în Dependența de Eficiență
(euro/MW/h) 2030(euro/MW/h) importuri

Petrol 70-80 80-95   30%

Cărbune 30-50 45-70   40-48%

Nucleară 40-45 40-45 Zero 33%

Biomasă 25-85 25-75   30-60%

Eoliană 35-150 28-120   95-98%

Hidro 25-95 25-80   95-98%

Solară 140-430 55-260   95-98%

Tabelul 1.1, Comparații ale surselor regenerabile cu sursele epuizabile

2. Energia solară
Principala tehnologie care folosește energia solară este celula fotovoltaică.
Este cea mai importantă componentă a tuturor sistemelor fotovoltaice, deoarece ea
este cea care convertește energia provenită de la Soare în energie electrică,
folosindu-se de efectul fotoelectric.
Celulele fotovoltaice sunt conectate în circuite electrice serie sau / și paralel
pentru a produce tensiuni, curenți si puteri mai mari. Modulele fotovoltaice sunt
formate din celule îmbrăcate în materiale protectoare. Aceste sisteme sunt
componentele de bază ale instalațiilor. Principiul de cuplare al instalațiilor este
prezentat în figura 2.4.

Fig. 2.1, Modul de formare al instalațiilior fotovoltaice

Principiul de funcționare a CFV
O celulă fotovoltaică este formată dintr-o joncțiune
semiconductoare p – n prevăzută cu o pereche de contacte
metalice plasate pe cele două suprafețe libere ale
joncțiunii.

Fig. 2.2, Sistem fotovoltaic, St. Haragus

Fig. 2.3, Prezentarea schematică a joncțiunii p – n pentru siliciu

Când un foton lovește joncțiunea, se întâmplă următoarele fenomene:

• Fotonul traversează materialul daca energia lui este mai mică decât energia
necesară unui electron pentru a trece de pe banda de valență pe banda de
conducție;
• Fotonul este absorbit ( contrar celui de mai sus ). Fotonul creează o pereche
de electroni – găuri. Dacă energia fotonului este mai mare decât cea
necesară pentru ”eliberarea” unui electron, cristalul se încălzește.

O dată perechile electroni-gaură formate în jonțiunea p – n , atât

electronii, cât și găurile sunt libere să se miște în cristal. Câmpul electric
format va atrage electronii în zona anodică a joncțiunii, formând astfel un
curent continuu, care poate fi folosit de către un consumator.
3. Performanțele CFV

 Influența radiației solare și a temperaturii

Fig. 3.1, Harta radiației solare în România

 Energia medie zilnica disponibila Luna
[kWh]  
3,3 0
3,65 1
4,45 2
5,5 3
6,15 4
6,7 5
6,9 6
Fig. 3.2, Energia medie zilnică disponibilă
6,8 7
reprezentată grafic
6,3 8
5,4 9
4,35 10
3,5 11
3,3 12

Tabelul 3.1, Energia medie zilnică disponibilă

 Ora Temperatura Radiația
(h) (°C) (W/
0 30 200
2 28 60
4 26 20
6 24 60
Figura 3.3, Variația radiației solare funcție de
8 25 150 temperatură
10 27 400
12 34 800
14 46 900
16 54 940
18 52 900
20 42 750
22 35 300
24 30 180

Tabelul 3.2, Variația radiației funcție de temperatură

Caracteristcile electrice și randamentul CFV

Fig. 3.4, Caracteristica curent tensiune a unei celule

fotovoltaice

Fig. 3.5, Caracterstica putere tensiune a unei celule

fotovoltaice
Fig. 3.6, Eficiența panourilor fotovoltaice in funcție
de tehnologia utilizată
4. Studiu de caz – Iluminatul stradal de-a lungul râului Dâmbovița, segmentul Unirii-Eroilor
(4km)

Fig. 4.1, Harta zonei. Amplasarea stâlpilor iluminatori

 Înclinarea unei suprafeţe, orientată spre sud ca în figura 4.3 [12] şi poziţia
ei faţă de soare este descrisă de unghiul h (înălţimea la care se găseşte soarele la
ora respectivă) şi unghiul azimutal γ . Datorită mişcării Pământului, poziţia
soarelui este diferită faţă de suprafaţa din figura 4.3 [12] şi în funcţie de sezon.

Fig. 4.2, Unghiuri solare

Fig. 4.3, Programul Pvsyst 6.25
Fig. 4.4, Programul Pvsyst 6.25
Fig. 4.5, Programul Pvsyst 6.25
Din figura de mai sus putem trage următoarele concluzii:
• Pentru unghi de 20°, pe timpul verii ( din aprilie până în septembrie, punctele 3 și 4 ) pierderea
energiei solare de la valoarea optimă este minimă, aproape de 0%, în schimb pe timp de iarnă este
maximă( aprox. 13, 7%), de unde rezultă valoare medie de pierdere energetică pentru un unghi de
20° poate fi estimată la 1,5 %.
• Pentru o înclinație de 35°, vara, pierderea energiei solare ( din aprilie până în septembrie ) este
relativ mică (3%), iarna aprox. 4%, rezultând o pierdere medie minimă ce atinge valoare 0.
• Pentru un unghie de 45°, vara pierderea de energie solară este de 7 %, iarna de 1%, astfel pierderea
anuală este de aprox. 3%.
Tipul de panou utilizat – Performanțe

Performanțe în condiții standard de testare (STC):

 Producția medie: 360 Wh/zi, respectiv 10.8 KWh/luna
 Puterea maximă: 80 W
 Tensiunea de lucru: 12 V
 Tensiunea la punct de maxim (Vmpp): 17,64 V
 Curentul la punctul de maxim (Impp): 4,54 V
 Tensiunea de mers în gol (Voc): 21,88 V
 Curentul de scurtcircuit (Isc): 4,98 A
 Tensiunea maximă a sistemului: 715 V
Dimensiuni:
 Lungimea egală cu 1070 mm
 Lățimea panoului egală cu 480 mm
 Înălțimea panoului de 36 mm
 Greutatea egală cu 8.2 kg
Materialele componente:
 Numărul de celule pe panou egal cu 36
 Celule solare pe bază de siliciu monocristalin
 Dimensiunile celulei: 115 x 115 mm
Fig. 4.6, Curbele de iradiere

Fig. 4.7, Caracteristicile electrice ale panoului PV 80 W

funcție de temperatură
Fig. 4.8, Puterea funcție de tensiune

Fig. 4.9, Schema panoului fotovoltaic

5. Aspecte economice și de mediu

Costul total al investiției

 
Pentru întreg sistemul fotovoltaic ce este întins de-a lungul râului Dâmbovița, pe ambele
maluri, pe segmentul Unirii – Eroilor, am avut nevoie de 160 de stâlpi iluminatori. Fiecare
stâlp iluminator include următoarele componente cu prețurile lor aferente:
Panou solar 80 W 12V – 500 RON
Bec LED – 50 RON
Acumulator de tensiune – 100 RON
Regulator de tensiune – 150 RON
Invertor de tensiune – 43 RON
Senzor de lumină – 10 RON
Materiale auxiliare ( cabluri de legătura panou-regulator-acumulator-invertor-senzor-bec și
stâlpul de suținere) – 700 RON

Totalul investiției pentru un singur stâlp iluminator este egal cu 1553 RON.
Fig. 5.1, Schema întregului stâlp iluminator
  Pentru a calcula totalul investiției pentru întregul sistem fotovoltaic
înmulțim totalul costului pentru un stâlp iluminator cu numărul de stâlpi
necesar pentru iluminatul stradal al Dâmboviței pe segmentul Unirii – Eroilor:
= = 1553 x 160 = 248 480 RON
Presupunând că materialele necesare au fost achiziționate direct de la
producătorul autorizat și în cantități mari, am primit un discount total de 15 %.
Astfel costul total devine:
- x 15) / 100 = 211 208 RON
Costul manoperei reprezintă 30% din costul investiției, după discount-ul
oferit de producători:
= x 30% = (211 208 x 30) / 100 = 63 362,4 RON
Astfel, costul total al investiției este:
= + = 211 208 + 63 362,4 = 274 570,4 RON
Amortizarea
  în timp a investiției
 
Pentru a putea calcula amortizarea în timp a costului investiției, este necesar
mai întai calculată puterea pe care o dezvoltă întreg sistemul într-o oră.

= x = 160 x 80 = 12 800 W = 12, 8 kWh

Prețul actualizat al unui kWh este egal cu 0, 6139 RON. Înmulțind puterea
totală cu prețul unui kWh vom afla cât produce întreg sistemul într-o oră:

x 0, 6139 = 7, 857 RON / h

Presupunem că, în medie, anual, panoul funcționează 10 h pe zi.
7, 857 x 10 x 365 = 28 678 RON / an reprezintă prețul puterii totale produsă de
sistem anual.
Pentru a calcula în câți ani se v-a amortiza investiția totală folosim formula
următoare:
= = = 9,5.
Rezultă întreaga investiție se v-a amortiza în 9 ani și jumătate.
6. Concluzii
În conlcuzie întreg sistemul fotovoltaic pe segmentul Unirii – Eroilor va avea o
capacitatea de 12,8 KWh, compus din 160 de stâlpi iluminatori dotați cu panouri
fotovoltaice de 80 W. Acesta este înclinat la 35° față de sol și orientate către sud,
deoarece în aceste condiții oferă cel mai bun randament și o pierdere de energie
solară minimă.

De ce sa alegi stâlpii de iluminat alimentați cu energie solară?

Panoul fotovoltaic: monocristalin sau policristalin, durată de viață 20 ani;
Baterie fără întreținere, cu protecție la supraîncărcare și descărcare;
Senzor special cu pornire și oprire automată în funcție de luminozitate sau timp;
Sursa de lumină: Lampa LED culori alb rece si alb cald, bec, neon;
Timp de funcționare: 8-10 ore pe zi,
Stâlp din oțel, durată de viață ridicată;
 Temperaturi suportate: -30°C ~ +60°C;
 Rezistență la vânt: > 150km/h
Grad ridicat de protecție la umiditate;
7. Bibliografie
Budea Sanda Curs “ Surse regenerabile” Universitatea Politehnică București
www.energielive.ro
 www.sistemeeco.ro/Harta_Verde
www.wikipedia.com/Istoric_panou_fotovoltaic/
www.iea.org
Petcu I. H. - Instalaţii hibrid de utilizare a resurselor energetice regenerabile, Teză de doctorat,
UPB, 2009
Nowshad Amin, Chin Wen Lung, Kamaruzzaman Sopian – A practical field study of various solar
cells, World Renewable Energy Conference, 2007.
www.lpelectric.ro
Evans, DL.- Simplified method predicting photovoltaic array output, 1981, Solar energy, pag. 555-60.
www.panosolare.com
 www.esolar.ro
Caluianu Ionuț Răzvan – Creșterea productivității energetice a panourilor fotovoltaice, Teză de
doctorat, UTCB, 2011
Budea S., Chiujdea C – Studiu asupra utilizarii, in conditii climatice specifice Roamaniei a
captoarelor solare fotovoltaice - Conferinţa Naţională de Energetică Sinaia, 21-23 Octombrie 2009
www.maps.google.ro
VA MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE !