Aplicatii Finantarea Proiectelor Energetice Mihai Marius VORONCA 30 Septembrie 2017

UPB.02.S.MS9.
012 Finanţarea proiectelor energetice: Aplicaţii i
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREŞTI

FACULTATEA ENERGETICĂ
FINANŢAREA PROIECTELOR ENERGETICE
APLICAŢII
Cod UPB.02.S.MS9.012
SURSE REGENERABILE DE ENERGIE (SRE)

MASTER (2,0 ani)
Dr. ing. Mihai - Marius VORONCA
Bucureşti, România
2017
Facultatea Energetică Programul de master MS9 Surse Regenerabile de Energie (SRE)

ii UPB.02.S.MS9.012 Finanţarea proiectelor energetice Aplicaţii
Disciplina FINANŢAREA PROIECTELOR ENERGETICE, cod UPB.02.S.MS9.012,

este predată în cadrul programului de master MS9 intitulat „Surse Regenerabile de Energie
(SRE)”, cu durata de 2,0 ani şi organizat şi desfăşurat în cadrul Facultăţii de Energetică,
Universitatea „Politehnica” Bucureşti.
Materialele prezentate în manualul de faţă au fost preluate din lucrarea FINANŢAREA

INVESTIŢIILOR ÎN EFICIENŢĂ ENERGETICĂ, elaborată sub coordonarea autorului şi
publicată în anul 2008 de către Editura AGIR, Bucureşti. Reproducerea lor, sub orice formă,
nu poate fi făcută decât cu acordul prealabil, în scris, al autorului.
Facultatea Energetică Programul de master Surse Regenerabile de Energie (SRE)

UPB.02.S.MS9.012 Finanţarea proiectelor energetice: Aplicaţii iii
Introducere
Disciplina FINANŢAREA PROIECTELOR ENERGETICE are ca obiectiv trecerea în revistă a

elementelor teoretice de bază necesare finanţării investiţiilor energetice: noţiuni fundamentale,
dezvoltarea investiţiilor, eliminarea obstacolelor întâlnite la finanţare, finanţarea investiţiilor, companii
de servicii energetice, finanţarea din instrumente structurale şi analiza financiară pentru finanţare.
Scopul disciplinei este de a contribui la obţinerea de competenţe operaţionale tehnice,

economice şi manageriale, referitoare la finanţarea proiectelor de investiţii proprii sau ale unor terţi în
domeniul surselor regenerabile de energie şi al eficienţei energetice.
Este asigurată corelarea şi cu celelalte competenţe asigurate de programul de master MC1 din
care face parte disciplina. Disciplina „Finanţarea proiectelor energetice” are un număr de 4 credite şi
este predată 2 ore săptămânal, aplicaţiile fiind desfăşurate în ritmul de 1 oră la 1 săptămână.
Aplicaţiile aferente disciplinei au drept scop crearea deprinderilor necesare determinării

performanţelor investiţionale ale proiectelor energetice care vor fi obţinute prin prezentarea de studii
de caz care fac referire inclusiv la realizarea de investiţii pentru valorificarea surselor regenerabile de
energie şi la realizarea de investiţii prin intermediul unei companii de servicii energetice. Conţinutul
pe capitole este prezentat în continuare.
Capitolul 1 este destinat prezentării aspectelor care sunt avute în vedere la analiza unei investiţii
în retehnologizarea producerii de energie termică şi la analiza unei investiţii în reabilitarea unor
echipamente din instalaţiile tehnologice. Analizele ţin seama de elementele considerate definitorii
pentru proiectele energetice: energia, investiţia şi volumul de produse finite. Pentru coerenţa
analizelor, toate cele trei elemente menţionate anterior sunt măsurată în unităţi monetare, cu precizarea
că duratele de realizare a investiţiilor sunt considerate în mod obligatoriu ca nedepăşind un an de zile.
Studiile de caz prezentate în capitolul 2 corespund unor investiţii energetice care au fost deja
realizate şi care generează beneficii financiare, provenind, cu preponderenţă, din economiile de resurse
primare şi energie. Cazurile trecute în revistă reprezintă tot atâtea situaţii în care beneficiarii au recurs
la finanţarea externă pentru realizarea investiţiilor proprii. Acestea sunt:
• studiul de caz Unio Satu - Mare: înlocuirea compresoarelor cu piston cu compresoare
elicoidale;
• studiul de caz Ulerom Vaslui: montarea unui cazan de abur saturat pe coji de seminţe de
floarea soarelui;
• studiul de caz Arc Dorohoi: modernizarea unor echipamente tehnologice;
• studiul de caz Someş Dej: modernizarea sistemului de abur/condens a maşinii de fabricat
celuloză şi hârtie şi implementarea unui sistem de monitorizare a consumurilor energetice;
• studiul de caz Eneas Bucureşti: instalarea, punerea în funcţiune şi operarea unei unităţi de
cogenerare în beneficiul unui terţ.
Studiile de caz prezentate se referă la operatori economici care, la momentul realizării

analizelor proiectelor energetice din punct de vedere tehnic şi financiar, prezentau reale perspective
de creştere şi care au agreat să ramburseze împrumuturile, în principal, din beneficiile financiare
care urmau să rezulte din economiile de energie generate de investiţii.
Cu câteva excepţii, investiţiile făcute au generat suficiente economii de energie şi lichidităţi

pentru plata serviciului datoriei.
Rezultatele prezentate la finele capitolului 2 pot fi considerate ca relevante în susţinerea ideii că

beneficiile financiare obţinute din economiile de energie generate după realizarea investiţiilor în
eficienţa energetică facilitează rambursarea împrumuturilor accesate de operatorii economici din
industrie pentru finanţarea acestor investiţii.

iv Introducere
Studiile de caz prezentate în capitolul 3 corespund unor investiţii în domeniul energetic care au
fost deja realizate de autorităţi locale, operatori de servicii publice municipale sau instituţii publice, şi
care generează beneficii financiare, provenind, cu preponderenţă, din economiile de resurse primare şi
energie.
În trei dintre cazurile trecute în revistă, beneficiarii au recurs la finanţarea externă pentru
realizarea investiţiilor proprii în timp ce într-un singur caz autoritatea locală a decis realizarea
proiectului energetic prin asocierea contractuală de tip public - privat cu un operator economic din
sectorul de servicii publice municipale.
Cazurile în care beneficiarii, două societăţi de servicii publice municipale, o autoritate publică
locală şi o instituţie publică, au recurs la finanţarea externă pentru realizarea investiţiilor proprii sunt:
• Transgex Oradea: racordarea a 5 puncte termice din cartierul Ioşia Nord, municipiul Oradea
la sonda geotermală nr. 4767;
• CET Iaşi: modernizarea a 3 puncte termice şi a reţelei de distribuţie aferentă acestora;
• Consiliul Local Bran: modernizarea sistemului de iluminat public stradal şi ambiental;
• Spitalul Clinic Judeţean Oradea: instalarea de noi cazane de apă fierbinte şi abur
funcţionând pe peleţi din lemn.
Prezentul suport scris al aplicaţiilor în cadrul cursului având codul UPB.02.S.MS9.012

„Finanţarea proiectelor energetice”, a fost elaborat de dr. ing. Mihai - Marius VORONCA, titular de
disciplină, şi este predat în anul universitar 2017 - 2018, pe durata semestrului III.
Aplicaţiile vor fi dezvoltate sub formă electronică în format MS Excel şi proiectat pe ecran prin
intermediul instalaţiilor de proiecţie video. Participarea cursanţilor cu calculatoare portabile constituie
un avantaj cert.
O selecţie a bibliografiei utilizate pentru realizarea aplicaţiilor şi care poate fi consultată pentru
aprofundarea noţiunilor teoretice şi aplicative, este redată în continuare:
• Brătianu, C., Voronca, M.M., Cojocia, L., METODE NUMERICE •APLICAŢII•, Editura TENSOR,
Bucureşti, ISBN 973 - 98203 - 2 - 8, 1998.
• Leca, A,. Muşatescu, V. (coordonatori), Voronca, M.M., ş.a., MANAGEMENTUL ENERGIEI
•PRINCIPII, CONCEPTE, POLITICI, INSTRUMENTE•, Academia de Ştiinţe Tehnice din România,
Editura AGIR, Bucureşti, ISBN 973 - 720 - 087 - X, 978 – 973 – 720 – 087 – 7, 2007.
• Voronca, M.M. (coordonator), Constantinescu, T., Cruceru, M., Fodi, A.M., Marin, A., Voronca,
S.L., FINANŢAREA INVESTIŢIILOR ÎN EFICIENŢĂ ENERGETICĂ, Editura AGIR, Bucureşti,
ISBN 973 - 720 - 200 - 0, 2008.
• Leca, A,. Muşatescu, V. (coordonatori), Voronca, M.M., ş.a., MANAGEMENTUL ENERGIEI •
PRINCIPII, CONCEPTE, POLITICI, INSTRUMENTE •, Ediţia a II-a, Academia de Ştiinţe Tehnice
din România, Editura AGIR, Bucureşti, ISBN 978 – 973 – 720 – 190 – 4, 2008.
Autorul

UPB.02.S.MS9.012 Finanţarea proiectelor energetice: Aplicaţii 5
Cuprins
1. Analiza unei investiţii energetice ................................................................................................. 7
1.1. Introducere.......................................................................................................................... 7
1.2. Analiza unei investiţii în retehnologizarea producerii de energie termică.......................... 9
1.3. Analiza unei investiţii în reabilitarea echipamentelor din instalaţiile tehnologice ........... 11
BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................ 12
2. Studii de caz: INDUSTRIE ........................................................................................................ 13
2.1. Introducere........................................................................................................................ 13
2.2. Studiul de caz Unio Satu - Mare: înlocuirea compresoarelor cu piston............................ 16
2.2.1. Sinteză .................................................................................................... 16
2.2.2. Descrierea proiectului............................................................................. 16
2.2.3. Scopul proiectului................................................................................... 16
2.2.4. Costurile proiectului ............................................................................... 17
2.2.5. Beneficiile proiectului ............................................................................ 17
2.2.6. Evaluarea financiară ............................................................................... 17
2.2.7. Analiza investiţiei ................................................................................... 18
2.2.8. Finanţarea proiectului ............................................................................. 19
2.2.9. Impactul proiectului................................................................................ 19
2.3. Studiul de caz Ulerom Vaslui: montarea unui cazan de abur saturat pe biomasă............. 19
2.3.1. Sinteză .................................................................................................... 19
2.4. Studiul de caz Arc Dorohoi: modernizarea unor echipamente tehnologice...................... 23
2.4.1. Sinteză .................................................................................................... 23
2.5. Studiul de caz Someş Dej: modernizarea sistemului de abur/condens al maşinii de fabricat
hârtie şi implementarea unui sistem de monitorizare a consumurilor energetice ... 28
2.5.1. Sinteză .................................................................................................... 28
2.5.2. Descrierea proiectelor............................................................................. 29
2.5.3. Scopul proiectelor................................................................................... 30
2.5.8. Finanţarea proiectelor ............................................................................. 33
2.5.9. Impactul proiectelor................................................................................ 33
2.6. Studiul de caz Eneas Bucureşti: instalarea, punerea în funcţiune şi operarea unei unităţi de
co-generare în beneficiul unui terţ .......................................................................... 33
2.6.1. Sinteză .................................................................................................... 33

6 Cuprins

2.7. În loc de concluzii............................................................................................................. 40
BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................ 45
3. Studii de caz: MUNICIPALITĂŢI............................................................................................. 47
3.1. Introducere........................................................................................................................ 47
3.2. Studiul de caz Transgex Oradea: racordarea a 5 puncte termice din cartierul Ioşia Nord,
municipiul Oradea la sonda geotermală nr. 4767.................................................... 50
3.2.1. Sinteză .................................................................................................... 50
3.3. Studiul de caz CET Iaşi: modernizarea a 3 puncte termice şi a reţelei de distribuţie
aferentă acestora...................................................................................................... 54
3.3.1. Sinteză .................................................................................................... 54
3.4. Studiul de caz Consiliul Local Bran: modernizarea sistemului de iluminat public stradal şi
ambiental................................................................................................................. 58
3.4.1. Sinteză .................................................................................................... 58
3.5. Studiul de caz Spitalul Clinic Judeţean Oradea: instalarea de noi cazane de apă fierbinte şi
abur funcţionând pe peleţi din lemn........................................................................ 61
3.5.1. Sinteză .................................................................................................... 61
3.5.9. Impactul asupra mediului ....................................................................... 65
3.6. În loc de concluzii............................................................................................................. 65
BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................ 68

1. Analiza unei investiţii energetice
1.1. Introducere
Studiile de caz fac referire la investiţii în echipamente tehnologice, instalaţii de producere a

energiei electrice şi termice şi iluminat public [1.01, 1.03]. Cazurile tratate pe larg în capitolele
următoare sunt prezentate pe scurt în continuare.
UNIO Satu - Mare este una dintre cele mai importante societăţi din industria constructoare de
maşini. Procesele tehnologice, care se desfăşoară la întreprindere, necesită cantităţi considerabile de
aer comprimat. Compresoarele cu piston, în funcţiune înainte de implementarea proiectului, erau vechi
şi aveau un randament scăzut.
Investind în compresoare noi, cu randament mai mare şi cu costuri de întreţinere scăzute,

societatea a mizat pe obţinerea de beneficii financiare din reducerea consumului de energie electrică
[1.02].
Noile echipamente instalate în staţia de compresoare produc aceeaşi cantitate de aer comprimat
folosind mai puţină energie electrică. Echipamentele de alimentare cu energie electrică vor fi echipate
cu compensatoare de putere reactivă, care permit reducerea suplimentară a facturii aferente
consumului de energie electrică a societăţii [1.02].
Înfiinţată în anul 1974, ULEROM Vaslui produce în prezent uleiuri comestibile, uleiuri tehnice
şi şroturi furajere din seminţe de floarea soarelui şi soia. Pentru prelucrarea seminţelor de floarea
soarelui şi de soia, societatea opera 4 cazane de abur saturat, din care trei funcţionau pe gaze naturale
şi unul pe coji de floarea soarelui [1.02].
Prin instalarea unui nou cazan pe coji de floarea soarelui, Ulerom a dorit să limiteze efectul
acestor creşteri ale capacităţii de producţie asupra facturilor de gaze naturale, optimizând valorificarea
utilizării cojilor de seminţe de floarea soarelui pentru producerea de abur tehnologic [1.02]. Generând
o diminuare considerabilă a consumului de gaze naturale, acest proiect a dus şi la diminuarea emisiilor
de gaze cu efect de seră, în special a emisiilor de CO2.
ARC Dorohoi (în prezent R & G Glass Internaţional) este o societate care activează în industria
sticlei şi porţelanului [1.02]. Societatea folosea pentru fabricarea articolelor din sticlă şi porţelan mai
multe linii tehnologice cu consumuri mari de gaze naturale şi, într-o măsură mai mică, de energie
electrică.
Echipamentele şi instalaţiile de producţie erau uzate fizic şi moral iar modernizarea, cu scopul
de creştere a competitivităţii companiei pe piaţa de profil, avea la bază un ambiţios proiect de scădere
a consumurilor de energie simultan cu eficientizarea unor linii tehnologice de fabricaţie a produselor
din sticlă şi porţelan [1.02].
Cu noile echipamente instalate în cadrul proiectului, ARC Dorohoi va putea produce articole de
calitate din sticlă şi porţelan, cu consumuri reduse de energie. Astfel facturile de energie vor scădea.
SOMEŞ Dej este cel mai mare combinat de producere a celulozei şi hârtiei din România, care
îşi desfăşară activitatea din anul 1963.
Someş Dej a decis să investească în modernizarea sistemului de abur/condens al maşinii de

fabricat celuloză şi hârtie şi în implementarea unui sistem de monitorizare a consumurilor energetice
[1.02].

8 Analiza unei investiţii energetice
Scopurile principale au fost scăderea facturii de energie şi atenuarea impactului asupra

mediului.
Modernizarea sistemului de abur/condens la maşina de fabricat celuloză şi hârtie a constat în
regruparea cilindrilor uscători pe nivele de presiune şi temperatură a aburului.
Această modernizare a determinat îmbunătăţirea controlului temperaturii de uscare a hârtiei şi

celulozei şi, implicit, la creşterea calităţii produsului finit şi a productivităţii maşinii [1.02].
Sistemul de monitorizare a consumurilor energetice contribuie la supravegherea şi centralizarea

fluxurilor de energie electrică, gaze naturale, apă şi a debitelor de abur şi condensat; sunt evidenţiate
echipamentele mari consumatoare de energie şi provocate schimbări de comportament la operatorii
acestor echipamente, în sensul reducerii consumurilor [1.02].
Investiţia realizată permite obţinerea unor importante beneficii financiare provenind din
economiile de gaze naturale şi de energie electrică.
ENEAS Bucureşti este o companie de servicii energetice (ESCO) fondată în anul 2007, al cărei
beneficiar este societatea CarmOlimp Ucea de Jos, judeţul Braşov, în prezent unul dintre cei mai mari
procesatori de carne din regiune [1.02].
Fondata în 1993, în baza unei afaceri de familie, CarmOlimp operează două cazane de abur pe
gaze naturale şi două boilere pentru apă fierbinte. Aburul este utilizat pentru nevoi tehnologice,
încălzire şi prepararea apei calde de consum.
Perspectiva dezvoltării afacerii a dus la estimarea unei creşteri a consumurilor de energie

electrică şi de energie termică cu 63%. În consecinţă, CarmOlimp a decis instalarea unei unităţi de
cogenerare pentru producerea de energie electrică şi termică.
Pentru depăşirea inconvenientelor legate de lipsa de informaţii privind realizarea unui astfel de
proiect şi al eliminării unor eventuale obstacole legate de transferul tehnologic şi stabilirea schemei de
finanţare, precum şi a riscurilor tehnologice şi financiare, CarmOlimp a decis să colaboreze cu
compania de servicii energetice ENEAS Bucureşti, printr-un aranjament de tip B.O.O.T. (Build - Own
- Operate - Transfer [1.01, 1.03]).
Într-un astfel de cadru, ENEAS se angaja să acceseze finanţarea, să achiziţioneze

echipamentele, să realizeze investiţia, să deţină în proprietate, să pună în funcţiune şi să opereze
unitatea de cogenerare.
CarmOlimp urma să beneficieze de energia electrică şi termică produse în cogenerare la costuri

mai mici decât cele iniţiale şi, după recuperarea investiţiei, să preia cu titlu gratuit dreptul de
proprietate deţinut de ENEAS [1.02].
Transgex Oradea activează în domeniul resurselor geotermale. Societatea furnizează apă caldă
menajeră şi căldură (extrase din resursele geotermale) către consumatori casnici, companii private şi
instituţii publice.
Proiectul a avut drept scop modernizarea unei staţii geotermale şi a punctelor şi reţelelor termice
aferente. Investiţia a urmărit creşterea capacităţilor de producţie a energiei termice din resurse
geotermale, înlocuindu-se astfel o parte din energia termică produsă pe bază de combustibili fosili la
CET Oradea [1.02].
CET Iaşi SA produce, în regim de cogenerare, energie electrică şi termică. Societatea operează
două centrale, CET I (alimentată cu hidrocarburi) şi CET II (alimentată cu cărbune). Puterea electrică
totală instalată este de 250 MWe.

Puterea termică totalizează 907 MWt, din care 260 MWt sub formă de abur pentru consumatori
industriali şi 647 MWt sub formă de apă caldă pentru consumatori casnici [1.02].
Proiectul de modernizare a trei puncte termice face parte dintr-un proiect complex de
modernizare a sistemului centralizat de alimentare cu căldură al municipiului Iaşi [1.02].
Realizarea proiectului a determinat reducerea consumului de combustibil şi de energie electrică,

a debitelor de agent termic şi a cheltuielilor de întreţinere, reparaţii şi salariale.
Consiliul Local Bran, în dorinţa de a valorifica şi mai mult potenţialul turistic al zonei, a decis
să modernizeze sistemul de iluminat public a localităţii.
Sursele folosite erau uzate moral (surse cu vapori de mercur), cu o durată de viaţă scurtă şi un
consum de energie electrică ridicat. Totodată, cheltuielile cu întreţinerea acestui sistem erau ridicate în
special datorită duratei de viaţă [1.02].
Decizia privind implementarea proiectului de modernizare a iluminatului public a avut la bază

decizia Consiliului Local Bran de a reduce factura energetică a Primăriei şi de a îmbunătăţi condiţiile
sociale ale locuitorilor şi turiştilor din localitate.
Spitalul Clinic Judeţean Oradea este cea mai mare unitate medicală din judeţul Bihor. Energia
termică este furnizată de o centrală termică construită în anul 1988 şi un punct termic racordat la
sistemului de alimentare centralizată cu energie termică a municipiului Oradea.
Aburul şi apa fierbinte erau produse prin intermediul a trei cazane vechi de tip ABA.
Conducerea executivă a spitalului a decis să desfiinţeze două din cele trei cazane de tip ABA şi să
instaleze două cazane moderne [1.02].
Proiectul a constat în înlocuirea cazanelor funcţionând pe bază de combustibil lichid uşor cu un

cazan de apă fierbinte şi un cazan de abur funcţionând pe bază de peleţi din lemn.
Trecerea la producerea energiei termice pe bază de peleţi duce la eliminarea folosirii

combustibilului lichid şi contribuie la diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră, în special a celor
de dioxid de carbon [1.01, 1.03].
1.2. Analiza unei investiţii în retehnologizarea producerii de energie termică
În anul 2006, acţionarii societăţii constructoare de maşini UNIO S.A. din Baia Mare au decis să
realizeze o investiţie în retehnologizarea sistemului local de încălzire a halelor industriale.
Retehnologizarea sistemului de încălzire a halelor industriale a constat în achiziţionarea şi

instalarea a 111 tuburi radiante în două dintre cele mai mari hale [1.02].
Sistemul iniţial de încălzire era constituit dintr-un cazan pe gaze naturale cu o funcţionare
zilnică de 12 ore în lunile noiembrie - aprilie, estacade de transport abur şi aeroterme amplasate în
hale, dotate cu ventilatoare. Randamentul global era de circa 50-60%.
Consumul anual de gaze naturale a fost de 1,423,500 Nm3, adică echivalentul a 260.489 dolari
SUA, pentru un preţ al gazelor naturale de 183 dolari SUA/1000 Nm3 [1.02]. Consumul anual de
energie electrică a fost de aproximativ 1.688 MWh adică echivalentul a 116.441 dolari SUA, pentru un
preţ al energiei electrice de 69 dolari SUA/MWh [1.02].
Costurile anuale de exploatare ale vechiului sistem de încălzire s-au ridicat la aproximativ
376.930 dolari SUA. În anul 2005, cifra netă de afaceri a fost de 23.706.894 dolari SUA [1.02].

Din informaţiile precedente rezultă că, înainte de realizarea investiţiei, intensitatea energetică
IE1 avea valoarea de 0,0159 dolari SUA energie/dolari SUA venituri.
În urma realizării investiţiei, economiile anuale estimate de gaze naturale sunt de circa 594.536
Nm3/an, rezultând beneficii financiare anuale de 108.800 dolari SUA/an, pentru un preţ al gazelor
naturale de 183 dolari SUA/1000 Nm3.
Economiile anuale estimate de energie electrică sunt de circa 1.669.043 kWh/an, rezultând
beneficii financiare anuale de 115.100 dolari SUA/an, pentru un preţ al energiei electrice de 69 dolari
SUA/MWh.
Beneficiile financiare anuale totale sunt de 223.900 dolari SUA/an. Tabelul 1.1 redă sintetic
aceste informaţii.
Din informaţiile prezentate anterior rezultă că, după realizarea investiţiei, intensitatea energetică
IE2 avea valoarea de 0,0064 dolari SUA energie/dolari SUA venituri [1.02].
Scăderea intensităţii energetice este redată în figura 1.1.
Din analiza figurii 1.1 rezultă că realizarea investiţiei a dus la scăderea intensităţii energetice de
la 0,0159 dolari SUA energie/dolari SUA venituri la 0,0064 dolari SUA energie/dolari SUA.
Tabelul 1.1 Analiza unei investiţii în domeniul eficienţei
energetice (sursa: http://www.free.org.ro/). II Valoarea energiei (mii dolari SUA/an) I
E
IS1
Retehnologizarea sistemului local de încălzire a
1” 1E 1 IE1 = 0,0159
halelor industriale cu tuburi radiante
Investiţie (1I2I) dolari SUA 257.000
*
Beneficii (1E2E) dolari SUA 223.900 200
Investiţia (mii dolari SUA)
Majorare venituri (1VP2VP) dolari SUA 0

Termen de recuperare brut ani 1,1 100 IE2 = 0,0064
IS2 2E 2
Venit net actualizat dolari SUA 1.415.000 2”
0
Rata internă de rentabilitate % 87 I VP
* 400
2I 200
1I 0 100 200 300
exclusiv din economia de energie electrică şi gaze naturale
100
1I 1’
Scăderea intensităţii energetice a avut loc PI = 1
200
în condiţiile în care productivitatea virtuală a
investiţiei este subunitară şi egală cu 0 dolari
300
venituri/ dolari investiţie. 2I 2’
PI = 0
I
Rezultă că ponderea covârşitoare în
obţinerea beneficiilor după realizarea investiţiei
Epură Investiţia (mii dolari SUA) IV
revine scăderii valorii energiei ca efect al scăderii Figura 1.1 Analiza unei investiţii în domeniul eficienţei
consumului de energie electrică şi gaze naturale. energetice: modernizarea sistemului de
încălzire locală a halelor industriale cu tuburi
radiante (sursa: http://www.free.org.ro).
Referitor la investiţia specifică, valorile
IS1 şi IS2 se pot determina dacă se ia în considerare valoarea actualizată a investiţiei iniţiale pe baza
căreia a fost achiziţionat şi pus în funcţiune sistemul iniţial de încălzire.
Dacă IS1 ar fi egală cu 1 dolar investiţie/dolari energie, IS2 ar avea valoarea 1,148 dolari
investiţie/dolari energie.
În concluzie, retehnologizarea sistemului local de încălzire a halelor industriale prin instalarea

de tuburi radiante pe gaze naturale la Unio SA Baia Mare este o investiţie în domeniul energetic
[1.02].

Investiţia a dus la obţinerea unor beneficii financiare care în proporţie de 100% au provenit din
reducerea consumului de energie.
1.3. Analiza unei investiţii în reabilitarea echipamentelor din instalaţiile

tehnologice
În anul 2005, acţionarii societăţii SOMEŞ S.A. din Dej, judeţul Cluj, un important operator
economic din industria celulozei şi hârtiei şi un mare consumator de energie, au decis să realizeze o
investiţie în reabilitarea sistemului de abur - condens de la maşina de fabricat celuloză şi hârtie.
Scopul investiţiei a fost reducerea consumului de abur al cilindrilor uscători şi creşterea

productivităţii maşinii, simultan cu creşterea fiabilităţii acesteia şi cu ameliorarea calităţii produselor
[1.02].
Reabilitarea în sine a constat în reorganizarea cilindrilor uscători în funcţie de presiunea şi

temperatura aburului, care a dus la:
• îmbunătăţirea controlului temperaturii cilindrilor şi, implicit, la o mai bună calitate a
produsului finit;
• creşterea productivităţii maşinii de fabricat celuloză şi hârtie.
Înainte de realizarea investiţiei consumul anual de gaze naturale a fost de 31.908.425 Nm3/an,
reprezentând o factură anuală de 5.711.608 dolari SUA/an, pentru un preţ al gazelor naturale de 179
dolari SUA/1000 Nm3.
Consumul anual de energie electrică a fost de 59.487.000 kWh, reprezentând o factură anuală
de 4.699.496 dolari SUA/an, pentru un preţ al energiei electrice de 79 dolari SUA/MWh.
Producţia anuală de celuloză şi hârtie a fost de circa 42.000 tone/an, reprezintă venituri de
30.030.000 dolari SUA/an, pentru un preţ de vânzare de 715 dolari SUA/tonă [1.02].
Din informaţiile prezentate anterior rezultă că, înainte de realizarea investiţiei, intensitatea
energetică IE1 avea valoarea de 0,3467 dolari SUA energie/dolari SUA venituri.
Tabelul 1.2 Analiza unei investiţii privind reabilitarea
echipamentelor din instalaţiile tehnologice II Valoarea energiei (mii dolari SUA/an) I
E
(sursa: http://www.free.org.ro/). IE1 = 0,3467
IS1
1” 1 1
1800 E IE2 = 0,3247
Modernizare sistem abur-condens la maşina de IS2 2E
fabricat hârtie la societatea Someş SA Dej 2” 2
Investiţie (1I2I) dolari SUA 540.000 1200
*
Beneficii (1E2E) dolari SUA 174.346
600
Majorare venituri (1VP2VP) dolari SUA 1.501.500
Termen de recuperare brut ani 1,2 I 2I 1I 1VP 2VP
Venit net actualizat dolari SUA 2.793.000 0 VP
Rata internă de rentabilitate % 83 2400 1800 1200 600 0 600 1200 1800
* 600
exclusiv din economia anuală de gaze naturale
1I 1’
1200 PI = 2,78
În urma realizării investiţiei, economiile
anuale estimate de gaze naturale provenind din 1800
scăderea consumului de abur, sunt de circa 2I PI = 1 2’
I
974.000 Nm3/an, rezultând beneficii financiare
anuale de 174.346 dolari SUA/an, pentru un preţ Epură Investiţia (mii dolari SUA) IV
al gazelor naturale de 179 dolari SUA/1000 Nm3.
Figura 1.2 Analiza unei investiţii care are ca scop
reabilitarea echipamentelor din instalaţiile
tehnologice: modernizarea sistemului abur –
Creşterea productivităţii maşinii de fabricat condens de la maşina fabricat hârtie (sursa:
http://www.free.org.ro).
celuloză şi hârtie a dus la o majorare a veniturilor cu 1.501.500 dolari SUA/an ca urmare a creşterii cu
5% a volumului de produse finite [1.02].
Pentru o producţie de 42.000 tone/an, înseamnă un plus de 2.100 tone/an (tabelul 1.2).
După realizarea investiţiei, intensitatea energetică IE2 avea valoarea de 0,3247 dolari SUA
energie/dolari SUA venituri. Scăderea intensităţii energetice este redată în figura 1.2.
Realizarea investiţiei a dus la scăderea intensităţii energetice de la 0,3467 dolari SUA

energie/dolari SUA venituri, la 0,3247 dolari SUA energie/dolari SUA venituri, iar productivitatea
investiţiei este egală cu 2,78 dolari venituri/ dolari investiţie.
Referitor la investiţia specifică, valorile IS1 şi IS2, dacă IS1 ar fi egală cu 1 dolar investiţie/dolari
energie, IS2 ar avea valoarea 3,1 dolari investiţie/dolari energie.
În concluzie, investiţia a avut ca scop reabilitarea echipamentelor din instalaţiile tehnologice şi a

dus la obţinerea de beneficii financiare din care 10,4% provin din reducerea consumului de energie.
BIBLIOGRAFIE
[1.01] Leca, A,. Muşatescu, V. (coordonatori), Voronca, M.M., ş.a., MANAGEMENTUL ENERGIEI
•PRINCIPII, CONCEPTE, POLITICI, INSTRUMENTE•, Academia de Ştiinţe Tehnice din
România, Editura AGIR, Bucureşti, ISBN 973 - 720 - 087 - X, 978 – 973 – 720 – 087 – 7,
2007.
[1.02] Voronca, M.M. (coordonator), Constantinescu, T., Cruceru, M., Fodi, A.M., Marin, A.,
Voronca, S.L., FINANŢAREA INVESTIŢIILOR ÎN EFICIENŢĂ ENERGETICĂ, Editura
AGIR, Bucureşti, ISBN 973 - 720 - 200 - 0, 2008.
• PRINCIPII, CONCEPTE, POLITICI, INSTRUMENTE •, Ediţia a II-a, Academia de Ştiinţe
Tehnice din România, Editura AGIR, Bucureşti, ISBN 978 – 973 – 720 – 190 – 4, 2008.

2. Studii de caz: INDUSTRIE
2.1. Introducere
În aproape toate sectoarele economice există oportunităţi pentru investiţii profitabile în

domeniul energetic [2.13]. Multe dintre aceste investiţii sunt de mică anvergură, astfel încât acestea
pot fi rapid realizate de către beneficiarul investiţiei prin finanţare internă.
În cazurile în care, datorită anvergurii semnificative a proiectelor energetice, pe lângă resursele

interne sunt necesare şi resurse atrase prin finanţare externă, problema care se ridică este legată de
modul în care pot fi atrase aceste resurse pentru completarea schemei de finanţare.
Studiile de caz prezentate în continuare corespund unor investiţii în domeniul energetic sau al
modernizărilor tehnologice, care au fost deja realizate şi care generează beneficii financiare [2.07],
provenind, cu preponderenţă, din economiile de resurse primare şi energie [2.12, 2.13].
Cazurile trecute în revistă reprezintă tot atâtea situaţii în care beneficiarii au recurs la finanţarea
externă pentru realizarea investiţiilor proprii.
În cele mai multe dintre cazurile considerate, stabilirea obiectivului şi definirea proiectului au
fost făcute de beneficiari în baza unor analize energetice (efectuate direct sau prin achiziţia de servicii
specializate) şi au fost influenţate de:
• posibilitatea realizării proiectului în condiţiile existente,
• limitele de finanţare pe care beneficiarul proiectului a fost constrâns să le respecte,
• existenţa resurselor proprii pentru finanţarea internă,
• eligibilitatea beneficiarului pentru finanţare externă.
Analiza financiară pentru fiecare caz în parte a presupus evaluarea costurilor şi beneficiilor
aferente analizei cost beneficiu (nerelevantă, în condiţiile în care în studiile de caz prezentate nu au
fost analizate şi soluţii tehnice alternative), analiza fluxului actualizat de lichidităţi [2.01],
determinarea principalilor indici de profitabilitate ai proiectului şi analiza de risc şi sensibilitate.
În evaluarea costurilor totale ale proiectului au fost considerate costurile directe provenind din
consultanţă, proiectare, construcţii şi montaj, achiziţionarea tehnologiei, exploatare şi au fost neglijate
orice alte eventuale costuri indirecte.
În evaluarea beneficiilor proiectului au fost considerate beneficiile directe provenind din

economiile de resurse utilizate în producţie şi au fost neglijate orice alte eventuale beneficii indirecte
(deşi pentru fiecare studiu de caz în parte a fost evaluată şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
provenind din economiile de resurse primare şi energie).
Analiza fluxului anual actualizat de lichidităţi [2.01], a avut, ca punct de plecare, calcularea
fluxului anual de lichidităţi prin scăderea din beneficiile financiare anuale (provenind, în principal, din
economiile de resurse primare şi energie) a cheltuielilor anuale de operare (inclusiv cheltuielile de
întreţinere, reparaţii, personal etc.).
Pentru actualizarea fluxului anual de lichidităţi a fost folosită metoda actualizării [2.01, 2.03],
utilizând, conform [2.02, 2.03], o rată de actualizare comună pentru toate studiile de caz (a = 12%).
În condiţiile în care la momentul actual, conform [2.03], rata riscului de afacere r variază în
intervalul 1÷2,5%, şi rata de securitate s în intervalul 0,5÷1%, înseamnă că pentru costul capitalului
folosit pentru realizarea investiţiilor a fost considerată o valoare c = 8,5÷10,5%.

14 Studii de caz: INDUSTRIE
Comparând acest cost cu dobânzile anuale efective utilizate de societăţile din sectorul bancar
din România rezultă că rata de actualizare utilizată [2.11], este credibilă.
Aplicarea metodei actualizării, a fost făcută conform [2.04], considerând că:

• evoluţia beneficiarului investiţiei, în contextul economic în care operează, este afectată de
un risc mediu sau coborât;
• perioada explicită a fost bazată exclusiv pe ciclul de viaţă al echipamentelor şi instalaţiilor
care fac obiectul investiţiei; 10 ani pentru echipamentele şi instalaţiile specifice proiectelor
energetice (ex. producerea de aer comprimat, producerea şi distribuţia energiei termice
geotermale etc.) şi cu valori mai mari pentru alte tipuri de echipamente (ex. 20 de ani în
cazul producerii energiei termice pe biomasă şi 25 de ani în cazul distribuţiei energiei
termice);
• pentru estimarea valorii reziduale [2.07], a fost reţinută valoarea de lichidare a acesteia
[2.07], în condiţiile în care investiţiile în domeniul energetic au o durată finită de viaţă.
Fluxul anual actualizat de lichidităţi a fost folosit pentru determinarea principalilor indici de
profitabilitate [2.03], ai proiectului energetic
Aceşti indici sunt venitul net actualizat, rata internă de rentabilitate, termenul brut de recuperare
şi termenul actualizat de recuperare.
În fiecare studiu de caz este prezentată analiza investiţiei care ia în considerare informaţii
referitoare la veniturile anuale realizate de beneficiarii investiţiilor în anul precedent realizării
investiţiei.
Se obţin astfel detalii referitoare la modul de variaţie a intensităţii energetice [2.11], sau, după
caz, al energiei electrice, ca rezultat al realizării investiţiei şi dacă variaţia este influenţată în mod
preponderent de realizarea economiilor de resurse primare şi/sau energie.
Pentru vizualizarea variaţiei intensităţii energetice, a investiţiei specifice şi a productivităţii

investiţiei [2.14, 2.15, 2.16], în fiecare studiu de caz în parte este reprezentată grafic variaţia mărimilor
menţionate anterior.
Rezultatele analizei investiţiei confirmă apartenenţa proiectului domeniului creşterii eficienţei

energetice sau al modernizărilor tehnologice.
Finanţarea investiţiilor a fost realizată prin împrumuturi securizate şi prin intermediul unei
companii de servicii energetice[2.08, 2.17].
Finanţarea sub formă de împrumut securizat (garantat), a fost însoţită de o dobândă variabilă
(Libor6luni [2.01]) şi pe o perioadă de rambursare (maturitate [2.07]) de cel mult 5 ani, care a inclus
întotdeauna şi o perioadă de graţie de cel mult 1 an, cu plata trimestrială a ratei de rambursare a
creditului şi a dobânzii.
Finanţarea prin intermediul unei companii de servicii energetice a fost realizată în baza unui
contract de performanţă [2.08].
Contractul a asigurat legătura între plata serviciilor prestate beneficiarului investiţiei şi un

anumit nivel al economiilor de energie obţinute, nivel definit în corelare cu tipul aranjamentului
financiar utilizat şi de modul de împărţire a beneficiilor rezultate în urma obţinerii economiilor de
energie.
Analiza riscurilor care pot afecta semnificativ costurile şi beneficiile avute în vedere la analiza
financiară a unui proiect energetic a fost făcută considerând, după [2.03], că:

• riscul tehnic este nesemnificativ atât timp cât pentru toate investiţiile menţionate în studiile
de caz au fost alese tehnologii verificate pe plan naţional şi internaţional, riscurile de punere
în funcţiune, tehnologic şi, în unele cazuri, de creşterea capacităţii instalate fiind moderate
spre coborâte;
• la momentul actual, riscul ratei de schimb valutar este inexistent atât timp cât moneda
naţională se apreciază, împrumuturile se acordă într-un număr redus de tranşe şi pe perioade
de utilizare scurte, de cel mult 12 luni iar rambursarea se face trimestrial, pe perioade de
rambursare de ordinul zecilor de luni;
• riscul de nerespectare a obligaţiilor asumate la contractarea finanţării externe este mediu
spre coborât, atât timp cât, anual, sunt solicitate informaţii privind gestiunea societăţii
beneficiare a investiţiei iar garanţiile de acoperire a riscului de finanţare au un grad ridicat
de lichiditate;
• riscul corporativ este moderat spre ridicat, în condiţiile în care, numărul de acţionari
semnificativi este scăzut şi anual, sunt solicitate informaţii privind modificări în structura
acţionariatului;
• riscul extern este moderat spre coborât în condiţiile în care obţinerea de autorizaţii, licenţe,
anvergura preţurilor şi tarifelor, competitivitatea pe piaţă şi cadrul legal şi de reglementare
sunt în concordanţă cu practicile din spaţiul european politic şi economic unic.
Urmând recomandările din [2.06], pentru analiza de risc a fost realizată exclusiv analiza
sensibilităţii, fără a fi studiată distribuţia probabilistică a variabilelor selectate şi calcularea valorii
aşteptate a indicatorilor de profitabilitate ai proiectului.
Analiza sensibilităţii a evidenţiat impactul pe care schimbările presupuse ale variabilelor critice
care intervin în determinarea costurilor şi beneficiilor le are asupra indicilor de profitabilitate calculaţi
(rata internă de rentabilitate şi valoarea netă actualizată).
Urmând criteriul general recomandat [2.02, 2.05, 2.06], au fost stabilite variabilele „critice”,
care au fost, fără excepţie, preţurile la energie şi resurse energetice primare.
Variabilele critice au suferit variaţii de 5% şi 10%, care au permis obţinerea plajelor de variaţie
a ratei interne de rentabilitate şi a venitului net actualizat şi conturarea concluziilor referitoare la
stabilitatea costurilor şi beneficiilor avute în vedere la determinarea valorilor de bază ale indicilor de
profitabilitate ai proiectelor de investiţii din studiile de caz prezentate.
În toate studiile de caz prezentate a fost evidenţiat impactul preconizat şi, în anumite cazuri, cel
real prin prezentarea comparativă a estimărilor făcute în faza de proiect şi a rezultatelor efectiv
înregistrate după intrarea în funcţiune a instalaţiilor şi echipamentelor care au făcut obiectul
investiţiilor.
Fără excepţie, studiile de caz selectate se referă la operatori economici care, la momentul
analizei, prezentau reale perspective de creştere şi care au agreat să ramburseze împrumuturile, în
principal, din beneficiile financiare care urmau să rezulte din economiile de energie generate de
investiţii.
Cazurile în care beneficiarii, operatori economici din industrie, au recurs la finanţarea externă
pentru realizarea investiţiilor proprii sunt:
• Unio Satu - Mare: înlocuirea compresoarelor cu piston cu compresoare elicoidale;
• Ulerom Vaslui: montarea unui cazan de abur saturat pe coji de seminţe de floarea soarelui;
• Arc Dorohoi: modernizarea unor echipamente tehnologice;
• Someş Dej: modernizarea sistemului de abur/condens a maşinii de fabricat celuloză şi hârtie
şi implementarea unui sistem de monitorizare a consumurilor energetice;
• Eneas Bucureşti: instalarea, punerea în funcţiune şi operarea unei unităţi de cogenerare în
beneficiul unui terţ.

2.2. Studiul de caz Unio Satu - Mare: înlocuirea compresoarelor cu piston
2.2.1. Sinteză
aer comprimat. Compresoarele cu piston, în funcţiune înainte de implementarea proiectului, erau vechi
şi aveau un randament scăzut. Costurile anuale de exploatare ale compresoarelor vechi însumau circa
310.000 dolari SUA, la o cifră netă de afaceri în anul 2005 de 23.706.894 dolari SUA. Investind
290.000 dolari SUA în compresoare noi, cu randament mai mare şi cu costuri de întreţinere scăzute,
societatea estima beneficii financiare anuale de aproximativ 110.000 dolari SUA. După aceleaşi
estimări, consumul de energie electrică urma să scadă cu aproximativ 34%. Un beneficiu indirect după
realizarea proiectului constă în diminuarea emisiilor de noxe.
Tabelul 2.1 Costurile de operare ale staţiei vechi de aer
comprimat a Unio Satu Mare (sursa:
http://www.free.org.ro/).
Costuri dolari SUA

Energie electrică 294.600
Întreţinere 14.760
Total 309.360
Proiectul a fost considerat fezabil având un

termen brut de recuperare a investiţiei de 2,6 ani
şi o rată internă de rentabilitate de 37%.
Societatea a accesat un împrumut de
130.000 dolari SUA pentru o perioadă de 3 ani,
cu o perioadă de graţie de 6 luni.
Figura 2.1 Vechea staţie de aer comprimat a Unio Satu
Mare (sursa: http://www.free.org.ro/). Garanţiile constituite au fost: (i) ipotecă pe
una dintre clădirile societăţii; (ii) gaj asupra echipamentelor achiziţionate în cadrul proiectului; (iii)
bilete la ordin. Rambursarea împrumutului se face în rate trimestriale egale, conform solicitării
companiei şi a situaţiei fluxului de numerar.
2.2.2. Descrierea proiectului
Staţia de compresoare alimentează cu aer comprimat toate secţiile societăţii, fiind folosit pentru
diferite procese tehnologice. Consumul anual de energie electrică al vechii staţii de compresoare
(figura 2.1) era de aproximativ 4.464 MWh adică echivalentul a 294.600 dolari SUA pe an.
Vechea staţie de compresoare era echipată cu 3 compresoare cu piston (3V45 Reşiţa) răcite cu
apă şi antrenate cu motoare electrice de 300 kW, puse în funcţiune în anii 60. Randamentul acestor
compresoare a fost estimat de societate la aproximativ 10%. Costurile de întreţinere erau ridicate iar
piesele de schimb erau dificil de găsit pe piaţă. În medie staţia de compresoare funcţiona cu 3
compresoare timp de 200 ore pe lună şi cu 2 compresoare timp de 300 ore pe lună. În ambele cazuri
compresoarele funcţionau la sarcină maximă. Costurile de operare a staţiei vechi de aer comprimat
sunt prezentate în tabelul 2.1.
2.2.3. Scopul proiectului
Proiectul a constat în achiziţionarea şi instalarea a 4 compresoare elicoidale, după cum urmează:

• 3 compresoare SSR-ML 160 acţionate cu motoare asincrone de 160 kW;
• un compresor IRN-90K-CC acţionat cu motor cu turaţie variabilă de 90 kW; compresorul
este special conceput pentru a creşte eficienţa energetică la sarcini parţiale şi pentru a
diminua curentul necesar la pornire.

Noua configuraţie a staţiei de compresoare (figura 2.2) permite şi optimizarea consumului de

energie electrică.
Principalele beneficii directe şi indirecte ale utilizării compresoarelor elicoidale sunt:

• randament ridicat: automatizarea completă a compresoarelor conduce la urmărirea exactă a
cererii de aer comprimat minimizând consumul de energie; folosirea motorului cu turaţie
variabilă la al patrulea compresor conduce la randamente ridicate şi în cazul funcţionării la
sarcini parţiale;
• operarea: compresoarele sunt complet automatizate, de aceea nu este necesară
supravegherea continuă;
• întreţinerea: compresoarele noi au costuri de întreţinere scăzute; în primii 10 ani exploatare
costurile de reparaţie se aşteaptă să fie reduse; după implementarea proiectului consumul de
ulei a fost redus considerabil; uleiul folosit de noile compresoare este biodegradabil.
Tabelul 2.2 Costurile investiţiei staţia nouă de aer
comprimat a Unio Satu Mare (sursa:
Costuri investiţie dolari SUA*

Compresoare şi sisteme control 156.000
Lucrări de construcţii 30.000
Alimentarea cu energie electrică 39.588
Alte cheltuieli 64.412
Total 290.000
*
Costurile includ taxele vamale, taxele de stocare şi
transportul şi nu includ TVA.
2.2.4. Costurile proiectului

Costurile compresoarelor şi costurile de
Figura 2.2 Noua staţie de aer comprimat a Unio Satu Mare instalare, construcţii şi montaj sunt detaliate în
(sursa: http://www.free.org.ro/).
tabelul 2.2.
2.2.5. Beneficiile proiectului
Beneficiile financiare anuale obţinute după realizarea investiţiei provin din:

• economiile de energie electrică: noile compresoare au un randament mai ridicat şi previn
creşterea excesivă a presiunii evitând astfel consumul adiţional de energie electrică şi
pierderile de aer comprimat; economiile de energie sunt estimate la aproximativ 34%, adică
102.000 dolari SUA anual.
• reducerea cheltuielilor de întreţinere şi de personal: în primii ani de exploatare se aşteaptă ca
reparaţiile curente să fie minime; operaţiile curente de întreţinere, (schimbarea filtrelor de
aer şi ulei, schimbarea uleiului, etc.) contribuie la reducerea costurilor totale; în plus la noua
staţie de compresoare nu este necesară asistenţa continuă a unui operator; economiile
financiare anuale de întreţinere şi personal sunt estimate la aproximativ 9.000 dolari SUA;
• reducerea impactului asupra mediului: cantitatea de ulei necesară funcţionării
compresoarelor este mult mai redusă; în plus, uleiul folosit de noile compresoare este
biodegradabil.
Beneficiile financiare care se vor obţine după modernizarea staţiei de aer comprimat de la Unio
Satu Mare sunt prezentate în tabelul 2.3.
2.2.6. Evaluarea financiară
Analiza fluxului anual de lichidităţi pe o perioadă de 10 ani a fost realizată folosind preţurile la
energie din perioada 2004 - 2005. Evaluarea fezabilităţii proiectului a fost efectuată pe baza
următorilor indicatori economici: termenul de recuperare a investiţiei, rata internă de rentabilitate

(RIR) şi venitul net actualizat (VNA), folosind o rată de actualizare de 12%. Analiza financiară este
prezentată în tabelul 2.4.
Tabelul 2.3 Beneficii financiare care vor fi obţinute după Tabelul 2.4 Analiza financiară în cazul investiţiei Unio
modernizare (sursa: http://www.free.org.ro/). Satu Mare (sursa: http://www.free.org.ro/).
Beneficii financiare dolari SUA Anul (h)

Indice
Energie electrică 102.000 0 1 2 3 4 ... 10
I -290 - - - - ... -
Întreţinere 9.000 CFh -290 111 111 111 111 ... 111
Total 111.000 Sh -290 -179 -68 43 154 ... 820
FAh 1 0,89 0,80 0,71 0,64 ... 0,32
SAh -290 -191 -102 -23 47 ... 337
TRB 2,6 ani
Cum volumul total al investiţiei este de TRA 3,3 ani
290.000 dolari SUA şi economiile anuale sunt VNA
mii dolari SUA 337
estimate la 111.000 dolari SUA, termenul brut de % RIR 38
recuperare a investiţiei este de 2,6 ani, venitul net
actualizat este 337.000 dolari SUA iar rata internă de rentabilitate este de 38%.
Analiza de sensibilitate a scos în evidenţă îmbunătăţirea performanţelor financiare ale investiţiei

ca efect al creşterii preţului la energia electrică.
2.2.7. Analiza investiţiei
Informaţiile necesare analizării investiţiei sunt redate sintetic în tabelul 2.5.

Tabelul 2.5 Analiza investiţiei în cazul Unio Satu Mare
(sursa: http://www.free.org.ro/). II Valoarea energiei (mii dolari SUA/an) I
Modernizarea staţiei de aer comprimat E
a Unio Satu Mare
Investiţie (1I2I) dolari SUA 290.000 IS1 IE1 = 0,0124
*
Majorare venituri (1VP2VP) dolari SUA 0 1” 1E 1

Termen de recuperare brut ani 2,6 IE2 = 0,0081
2” 100 2E
Venit net actualizat dolari SUA 337.000 IS2 2
Rata internă de rentabilitate % 38 0 VP
* I
exclusiv din economia de energie electrică 400 2I 200
1I 0 100 200 300
Din informaţiile prezentate anterior rezultă 100

1I 1’
că, înainte de realizarea investiţiei, intensitatea PI = 1
200
energiei electrice IE1 avea valoarea de 0,0124
dolari SUA energie/dolari SUA venituri, iar după
300
realizarea investiţiei, intensitatea energiei 2I 2’
electrice IE2 a coborât la valoarea de 0,0081 I
PI = 0
dolari SUA energie/dolari SUA venituri. Epură Investiţia (mii dolari SUA) IV
Scăderea intensităţii energiei electrice 1 → 2 este
redată în figura 2.3. Figura 2.3 Analiza unei investiţii în domeniul eficienţei
energetice: modernizarea staţiei de aer
comprimat a Unio Satu Mare cu compresoare
Din analiza figurii 2.3 se observă că elicoidale (sursa: http://www.free.org.ro).
productivitatea virtuală a investiţiei este
subunitară şi egală cu 0 dolari venituri/ dolari investiţie. Rezultă că ponderea covârşitoare în obţinerea
beneficiilor după realizarea investiţiei revine scăderii valorii energiei ca efect al scăderii consumului
de energie electrică.
Referitor la investiţia specifică, valorile IS1 şi IS2 se pot determina dacă se ia în considerare
valoarea actualizată a investiţiei iniţiale pe baza căreia au fost achiziţionate şi puse în funcţiune vechile
compresoare de tip Reşiţa. Dacă IS1 ar fi egală cu 1 dolar investiţie/dolari energie, IS2 ar avea valoarea
2,843 dolari investiţie/dolari energie electrică.

2.2.8. Finanţarea proiectului
Proiectele de investiţii au reprezentat, în ultimii ani, o prioritate pentru conducerea societăţii.

Începând cu anul 2000, după privatizare, conducerea a început implementarea unui program de
modernizare care are ca scop reducerea costurilor şi creşterea calităţii.
Tehnologii de ultimă oră au fost implementate în majoritatea sectoarelor din întreprindere.

Urmând obiectivele de dezvoltare, conducerea companiei a decis să investească 290.000 dolari SUA
pentru modernizarea staţiei de aer comprimat, inclusiv prin accesarea finanţării externe.
Fiind un proiect energetic (scăderea intensităţii energetice ca efect direct al economiei de

energie electrică), conducerea companiei a apelat la finanţarea externă, contractând un împrumut de
130.000 dolari SUA (45%), restul de 160.000 dolari SUA (55%) provenind din surse proprii.
Garanţiile constituite au fost: (i) ipotecă pe una dintre clădirile societăţii; (ii) gaj asupra
echipamentelor achiziţionate în cadrul proiectului; (iii) bilete la ordin.
2.2.9. Impactul proiectului
Noile echipamente instalate în staţia de compresoare produc aceeaşi cantitate de aer comprimat
folosind mai puţină energie electrică.
Reducerea consumului de energie electrică conduce la o economie anuală estimată la

aproximativ 440 tep şi implicit la diminuarea emisiilor de noxe. Echipamentele de alimentare cu
energie electrică sunt echipate cu compensatoare de putere reactivă, care permit reducerea
suplimentară a facturii aferente consumului de energie electrică a societăţii.
Reducerea consumului de energie electrică conduce şi la reducerea emisiilor de noxe (CO2, SO2,
NOx, particule). Presupunând că energia electrică furnizată de Sistemul energetic Naţional este
produsă prin arderea combustibililor fosili, emisiile de noxe s-ar putea reduce cu aproximativ
1.530 tone de CO2 şi 27 tone de SO2. În fine, un alt beneficiu este constituit de faptul că uleiul folosit
de noile compresoare este biodegradabil.
În urma monitorizării funcţionării staţiei de compresoare după realizarea investiţiei, conducerea

societăţii a declarat că, economiile anuale de energie electrică au fost, în anul 2007, de 1.199 tep iar
reducerile anuale echivalente de emisii de noxe au fost de 3.758 tone CO2 şi 74 tone SO2.
În raport cu estimările iniţiale privind beneficiile financiare anuale în valoare de 111.000 dolari
SUA, care duceau la obţinerea unui termen brut de recuperare a investiţiei de 2,6 ani, beneficiile
financiare anuale realizate prin reducerea consumului de energie electrică în întreg anul 2007, de circa
302.475 dolari SUA, conduc la o recuperare brută a investiţiei de numai 1 an.
2.3. Studiul de caz Ulerom Vaslui: montarea unui cazan de abur saturat pe
biomasă
2.3.1. Sinteză
şi şroturi furajere din seminţe de floarea soarelui şi soia. În afară de aceste activităţi de producţie,
compania furnizează diverse servicii în agricultură, comerţ, transport şi distribuţie de abur, creşterea
animalelor şi depozitare.
În anul 2004, consumul total de gaze naturale a fost de 2.083.414 Nm3/an, reprezentând circa
350.639 dolari SUA, la venituri anuale exclusiv din vânzări, de 12.490.890 dolari SUA.

Pentru prelucrarea seminţelor de floarea soarelui şi de soia, societatea opera 4 cazane de abur
saturat (figura 2.4), din care trei funcţionau pe gaze naturale şi unul pe coji de floarea soarelui.
Figura 2.5 Cazan nou pe coji de floarea soarelui pentru

producerea aburului: sistemul de alimentare
Figura 2.4 Cazan vechi de tip ABA pe gaze naturale cu coji de seminţe (sursa:
pentru producerea aburului, aflat în centrala http://www.free.org.ro).
termică a Ulerom Vaslui (sursa:
Iniţial, capacitatea lunară de prelucrare a companiei a fost de 5.000 tone/lună de seminţe de

floarea soarelui pentru o perioadă de 5 luni pe an. În urma acestei activităţi, rezultau 450 tone/lună de
coji de seminţe de floarea soarelui.
Creşterea capacităţii de prelucrare a seminţelor de floarea soarelui şi de soia, decisă de

conducerea Ulerom, până la 8.000 tone/lună, însemna obţinerea unei cantităţi de 1.200 tone/lună de
coji de seminţe de floarea soarelui.
În final, creşterea preconizată a capacităţii de prelucrare a companiei la 9.000 tone/lună,

însemna un disponibil lunar de coji de seminţe de floarea soarelui de 1.350 t.
Prin investiţia propusă, Ulerom a dorit să limiteze efectul acestor creşteri ale capacităţii de
producţie asupra facturilor de gaze naturale, optimizând valorificarea utilizării cojilor de seminţe de
floarea soarelui pentru producerea de abur tehnologic.
Generând o diminuare considerabilă a consumului de gaze naturale, acest proiect a fost finanţat
parţial printr-un împrumut securizat, cu o maturitate de 4 ani şi o perioadă de graţie de 12 luni.
Termenul de recuperare a investiţiei este de 4,3 ani.
Garanţiile constituite au fost: (i) ipotecă pe clădiri industriale şi terenuri aparţinând societăţii;
(ii) gaj asupra echipamentelor achiziţionate în cadrul proiectului; (iii) bilete la ordin.
Pe lângă economiile de combustibil, proiectul a dus şi la diminuarea emisiilor de gaze cu efect

de seră, în special a emisiilor de CO2.
Proiectul a constat în instalarea unui cazan de abur cu funcţionare pe coji de seminţe de floarea
soarelui. Cazanul produce 10 t/h de abur saturat la o presiune de 15 bar (figura 2.5).
Noul cazan de abur consumă întreaga cantitate de coji de floarea soarelui disponibilă în urma
procesului de extragere a uleiului. Vechiul cazan pe coji de seminţe de floarea soarelui a fost
modernizat şi menţinut în rezervă rece, pentru a putea fi pornit în cazul în care noul cazan va intra în
revizie sau reparaţie.

Din dorinţa de a diminua cât mai mult factura energetică a societăţii, conducerea a decis
implementarea şi a altor proiecte energetice, dar de o anvergură mai mică.
Astfel, Ulerom a recurs la instalarea de debitmetre pe partea de abur şi de apă în diverse puncte
ale societăţii şi montarea de regulatoare de presiune şi de temperatură. În aceeaşi etapă s-a realizat şi
înlocuirea bateriilor de condensatoare pentru compensarea factorului de putere şi instalarea unei
suflante de 55 kW pentru transportul unui debit mărit de coji de floarea soarelui.

Scopul proiectului a fost diminuarea facturii energetice a societăţii, în special prin scăderea
consumului de gaze naturale aferent producerii
aburului tehnologic. Tabelul 2.6 Costurile investiţiei cazan nou de abur pe coji
de floarea soarelui la Ulerom Vaslui (sursa:

Echipamente (cazan abur, aparate de
măsură şi control, baterii de 464.000
condensatoare, suflantă de 55 kW)
Lucrări de construcţii şi montaj 58.800
Studiu de fezabilitate şi proiectare 35.828
Alte cheltuieli 1.372
Total 560.000
*
transportul şi nu includ TVA.
Fiind obligată să gestioneze cantităţi mai

mari de coji de seminţe de floarea soarelui în
Figura 2.6 Cazan nou pe coji de floarea soarelui pentru urma creşterii capacităţii de prelucrare, Ulerom a
producerea aburului: corpul cazanului decis instalarea unui nou cazan (figura 2.6) care
(sursa: http://www.free.org.ro). să permită valorificare întregii cantităţi de coji de
seminţe de floarea soarelui în direcţia producerii de abur saturat pentru nevoi tehnologice. Principalele
avantaje ale proiectului sunt:
• reducerea consumului de gaze naturale: în urma creşterii capacităţii de producţie, cantitatea
disponibilă de coji de seminţe de floarea soarelui nu putea fi integral arsă în vechiul cazan
fiind obligatorie stocarea acesteia; astfel, după realizarea proiectului, surplusul de coji va fi
integral valorificat pentru producerea de abur tehnologic, reducându-se astfel consumul de
gaz natural;
• reducerea emisiilor de poluanţi: reducerea consumului de combustibil gazos duce la
diminuarea emisiilor de poluanţi, în special a emisiilor de CO2.

Proiectul a fost implementat în perioada aprilie-octombrie 2005. Costul total al proiectului a fost
de 560.000 dolari SUA, o detaliere fiind redată în tabelul 2.6.
În urma implementării proiectului, beneficiile directe estimate sunt:

• energie primară / combustibil: prin instalarea unui nou cazan de abur cu funcţionare pe coji
de seminţe de floarea soarelui se economisesc 557.000 Nm3 de gaze naturale în primul an
după implementare; începând cu anii următori, economia de gaze naturale este de
835.000 Nm3/an.
• întreţinere, manoperă, costuri salariale: echipamentul instalat şi pus în funcţiune are
fiabilitate ridicată şi este complet automatizat; economii suplimentare sunt generate prin
eliminarea costurilor asociate transportului pneumatic şi depozitării cojilor de seminţe de
floarea soarelui.


Analiza fluxului de lichidităţi pentru următorii 20 ani a fost realizată, având ca bază de calcul
preţurile la gaz natural din perioada 2004-2005. Evaluarea fezabilităţii acestui proiect a fost făcută pe
baza următoarelor criterii: termenul brut de recuperare a investiţiei, rata internă de rentabilitate şi
venitul net actualizat, calculate pentru o rată de actualizare de 12%.
Analiza a ţinut cont de cele două etape de creştere a capacităţii de producţie a societăţii. Ştiind
că volumul total al investiţiei a fost de 560.000 dolari SUA şi considerând economiile anuale de
93.700 dolari SUA după primul an şi de 141.500 dolari SUA în continuare, termenul brut de
recuperare a investiţiei este de 4,3 ani, venitul net actualizat este de 454.000 dolari SUA iar rata
internă de rentabilitate de 23%. O sinteză a analizei financiare este prezentată în tabelul 2.7.
Tabelul 2.7 Analiza financiară în cazul investiţiei Ulerom Tabelul 2.8 Analiza investiţiei în cazul Ulerom Vaslui
Vaslui (sursa: http://www.free.org.ro/). (sursa: http://www.free.org.ro/).
Anul (h) Montarea unui cazan de abur saturat pe coji de
Indice
0 1 2 3 4 5 6 seminţe de floarea soarelui la Ulerom Vaslui
I -560 - - - - - - Investiţie (1I2I) dolari SUA 560.000
CFh -560 93,7 141,5 141,5 141,5 141,5 141,5 *
Sh -560 -466 -325 -183 -42 100 241 Beneficii (1E2E) dolari SUA 141.500
FAh 1,00 0,89 0,80 0,71 0,64 0,57 0,51 Majorare venituri (1VP2VP) dolari SUA 0
SAh -560 -476 -364 -263 -173 -93 -21 Termen de recuperare brut ani 4,3
TRB 4,3 ani
TRA 6,4 ani
Venit net actualizat dolari SUA 454.000
VNA 454 mii dolari SUA Rata internă de rentabilitate % 23
RIR 23 % *
exclusiv din economia de gaze naturale şi energie electrică
(continuare)
Anul (h)
Indice
0 7 8 9 ... 19 20 II Valoarea energiei (mii dolari SUA/an) I
I -560 - - - - - - IE1 = 0,0281
CFh -560 141,5 141,5 141,5 ... 141,5 141,5 IS1
E
IE2 = 0,0167
Sh -560 383 524 666 ... 2.081 2.222 1
FAh 1,00 0,45 0,40 0,36 ... 0,12 0,10 1”
SAh -560 43 100 151 ... 440 454
1E
TRB 4,3 ani 2” 100
6,4 ani
IS2 2
TRA
VNA 454 mii dolari SUA 0 2E
I VP
RIR 23 %
600 2I 400 200 1I 0 100
Analiza de sensibilitate a scos în evidenţă 100
1I 1’
că orice majorare a preţului gazelor naturale
conduce la îmbunătăţirea performanţelor 200
PI = 1
financiare ale investiţiei.
300
400
Informaţiile necesare analizării investiţiei
sunt redate sintetic în tabelul 2.8. Rezultă că, 500
2I 2’
înainte de realizarea investiţiei, intensitatea PI = 0
energiei electrice IE1 avea valoarea de 0,0281 I
dolari SUA energie/dolari SUA venituri. După Epură Investiţia (mii dolari SUA) IV
realizarea investiţiei, intensitatea energiei Figura 2.7 Analiza unei investiţii în domeniul eficienţei
electrice IE2 a coborât la valoarea de 0,0167 energetice: montarea unui cazan de abur pe
dolari SUA energie/dolari SUA venituri. coji de seminţe de floarea soarelui la Ulerom
Vaslui (sursa: http://www.free.org.ro).
Scăderea intensităţii energiei electrice 1 → 2 este redată în figura 2.7. Din analiza figurii 2.7 se
observă că productivitatea virtuală a investiţiei este subunitară şi egală cu 0 dolari venituri/ dolari
investiţie. Rezultă că ponderea covârşitoare în obţinerea beneficiilor după realizarea investiţiei revine
scăderii valorii energiei ca efect al scăderii consumului de gaze naturale.

cazane de abur. Dacă IS1 ar fi egală cu 1 dolar investiţie/dolari energie, IS2 ar avea valoarea 3,958
dolari investiţie/dolari energie.

Perspectiva valorificării întregii cantităţi de coji de seminţe de floarea soarelui rezultată în urma
creşterii capacităţii de prelucrare a determinat conducerea Ulerom să investească 560.000 dolari SUA
pentru instalarea unui cazan de abur saturat pe coji de floarea soarelui.
Fiind un proiect energetic, conducerea societăţii a accesat un împrumut de 448.000 dolari SUA
(80%), compania asigurând 112.000 dolari SUA (20%) din surse proprii. Împrumutul acordat are o
maturitate de 4 ani şi 12 luni perioadă de graţie. Rambursarea împrumutului se face în rate trimestriale
egale, conform solicitării companiei şi a situaţiei fluxului de lichidităţi.
Garanţiile constituite au fost: (i) ipotecă pe clădiri industriale şi terenuri aparţinând societăţii;

Economiile de gaz natural generate de proiect sunt estimate la 557.000 Nm3 gaze naturale în
primul an de la implementare, respectiv echivalentul a 451 tep/an. În anii următori, proiectul va genera
economii anuale de aproximativ 835.000 Nm3 gaz natural, respectiv echivalentul a 676 tep/an.
Prin reducerea consumului de gaze naturale, proiectul are un impact pozitiv asupra mediului
înconjurător prin diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră. Astfel, emisiile de CO2 vor scădea cu
aproximativ 992 tone/an în primul an şi cu 1.487 tone/an de CO2 în anii următori.
În urma monitorizării funcţionării noului cazan funcţionând pe bază de coji de seminţe de

floarea soarelui, conducerea societăţii a declarat că, economiile anuale au fost, în anul 2007, de 1.461
tep, reducerile anuale echivalente de emisii de noxe fiind de 3.017 tone CO2.
Faţă de beneficiile financiare anuale iniţial estimate la 141.500 dolari SUA, care duceau la
obţinerea unui termen brut de recuperare a investiţiei de 4,3 ani, beneficiile financiare anuale efectiv
obţinute în anul 2007 au fost de circa 305.816 dolari SUA, ceea ce determină o recuperare brută a
investiţiei în numai 2 ani.
2.4. Studiul de caz Arc Dorohoi: modernizarea unor echipamente tehnologice
2.4.1. Sinteză
ARC Dorohoi (figura 2.8) este o societate

care activează în industria sticlei şi porţelanului.
Societatea folosea pentru fabricarea

articolelor din sticlă şi porţelan mai multe linii
tehnologice cu consumuri mari de gaze naturale
şi, într-o măsură mai mică, de energie electrică.
Echipamentele şi instalaţiile de producţie

erau uzate fizic şi moral iar modernizarea, cu
scopul de creştere a competitivităţii companiei pe
piaţa de profil, avea la bază un ambiţios proiect de
scădere a consumurilor de energie simultan cu
Figura 2.8 Sediul societăţii ARC Dorohoi, judeţul
eficientizarea unor linii tehnologice de fabricaţie a
Botoşani (sursa: http://www.free.org.ro). produselor din sticlă şi porţelan. Acesta viza

centrala termică, staţia de aer comprimat, gospodăria de apă, compensarea factorului de putere,
modernizarea cuptoarelor de topit sticlă şi recuperarea energiei termice în scop tehnologic.
La un volum anual de vânzări în anul 2005 de 970.820 dolari SUA, costurile anuale de operare,
care includeau costurile cu energia, întreţinerea, reparaţiile şi costurile de personal au fost de
circa 930.667 dolari SUA.
Prin realizarea investiţiei cu un volum total de 513.600 dolari SUA, societatea îşi propunea să
economisească anual 305.789 dolari SUA.
Consumul de energie electrică urma să scadă cu 35%, producerea de energie reactivă urma să
fie eliminată în proporţie de 100% iar consumul de gaze naturale urmă să se reducă cu 25%.
Proiectul a fost considerat fezabil, având un termen brut de recuperare a investiţiei de 1.7 ani şi
o rată internă de rentabilitate de 60%. Implementarea proiectului conduce şi la diminuarea emisiilor de
noxe, inclusiv a celor de gaze cu efect de seră precum CO2.
ARC Dorohoi a accesat un împrumut de 400.000 dolari SUA cu o maturitate de 4 ani şi o

perioadă de graţie de 12 luni. Rambursarea împrumutului urma să se facă în rate trimestriale egale,
conform cererii iniţiale a societăţii şi a situaţiei fluxului de numerar.
Garanţiile constituite au fost: (i) ipotecă pe clădirile industriale şi administrative ale societăţii;
Proiectul a constat în acţiuni vizând reducerea consumurilor de energie şi modernizarea

tehnologică fie prin înlocuirea unor echipamente vechi cu unele noi, fie prin reabilitarea unor
echipamente existente.
Figura 2.9 Noua centrală termică modulară pe gaze Figura 2.10 Cuptor de topit sticlă reabilitat termic la
naturale instalată la societatea ARC societatea ARC Dorohoi, judeţul
Dorohoi, judeţul Botoşani (sursa: Botoşani (sursa: http://www.free.org.ro).
Erau necesare două foraje de apă pentru asigurarea acoperirii complete a necesarului de apă în
scopuri tehnologice, eliminându-se astfel alimentarea cu apă din sistemul municipal.
Pentru producerea aerului comprimat erau prevăzute două noi compresoare de aer elicoidale, cu
funcţionare alternată în funcţie de programul de lucru săptămânal.
Pentru eliminarea penalităţilor pe care societatea era obligată să le plătească furnizorului

regional de energie electrică, trebuia să fie instalată şi o baterie de condensatoare pentru compensarea

factorului de putere. O nouă centrală termică modulară (figura 2.9) urma să fie instalată în societate
pentru acoperirea necesarului de energie termică necesară încălzirii clădirilor.
La cuptoarele existente (figura 2.10) trebuia refăcută izolaţia termică, instalate benzi
transportoare noi şi regulatoare de temperatură, sisteme de automatizare şi noi arzătoare de gaze
naturale precum şi ventilatoare de gaze arse.
Alte trei cuptoare moderne urmau să înlocuiască un cuptor de tip tunel cu bandă transportoare,
pentru recuperarea unei părţi din energia termică a gazelor arse pentru preîncălzirea apei tehnologice
utilizate în procesul de producţie urmând a fi instalat un schimbător de căldură recuperator.
Înainte de implementarea proiectului, consumul anual de gaze naturale era de circa 3.689.640
Nm3, reprezentând circa 726.859 dolari SUA, iar consumul anual de energie electrică era de circa
1.392 MWh, reprezentând circa 108.603 dolari SUA.
Penalităţi anuale în cuantum de circa 3.705 dolari SUA erau plătite pentru producerea de
energie electrică reactivă. Costurile de întreţinere şi reparaţii erau de 23.500 dolari SUA iar costurile
de personal erau de 68.000 dolari SUA.
În cadrul proiectului a fost achiziţionată şi instalată o centrală termică modulară pe gaze naturale
cu funcţionare automată (figura 2.9).
O parte din cuptoarele existente au fost reabilitate termic şi echipate cu regulatoare de

temperatură, noi benzi transportoare, sisteme de automatizare şi arzătoare moderne, ventilatoare pentru
recircularea gazelor de ardere (figura 2.10).
Pentru acoperirea necesarului de apă tehnologică au fost forate două puţuri, renunţându-se la
alimentarea cu apă din sistemul municipal.
Au fost achiziţionate două compresoare elicoidale şi o baterie de condensatoare complet

automatizată pentru compensarea factorului de putere (figura 2.11).
Alte trei cuptoare moderne au înlocuit un

cuptor existent de tip tunel cu bandă
transportoare. În fine, un recuperator de căldură
proiectat în societate a fost instalat pentru
recuperarea, în scop tehnologic, a căldurii
gazelor arse.
Principalele avantaje ale modernizărilor

tehnologice sunt:
• economii de combustibili şi energie:
fiind complet automatizate,
compresoarele de aer, centrala termică,
bateria de condensatoare şi cuptoarele
noi şi cele modernizate vor funcţiona
Figura 2.11 Baterie de condensatoare pentru în corelare cu procesul de fabricaţie,
compensarea factorului de putere la minimizând consumurile de gaze
societatea ARC Dorohoi, judeţul
Botoşani (sursa: http://www.free.org.ro).
naturale şi energie electrică;
• personal: funcţionarea echipamentelor
nu necesită personal; totuşi este necesară o inspecţie vizuală nesistematică;
• întreţinere: nu există întreţinere şi nici alte costuri asociate; nu sunt de aşteptat intervenţii
majore de reparaţii în primii zece ani de funcţionare.

Investiţia a fost realizată în perioada aprilie-octombrie 2006. Costul total al proiectului a fost de
513.600 dolari SUA. O detaliere a acestor costuri pentru este dată în tabelul 2.9.
Tabelul 2.9 Costurile modernizării echipamentelor
tehnologice de la ARC Dorohoi (sursa:
http://www.free.org.ro/). 2.4.5. Beneficiile proiectului
Echipamente 466.000 Beneficiile financiare estimate ale
Lucrări de construcţii şi montaj 25.500 proiectului sunt:
Transport 10.000 • electricitate: modernizarea tehnologică
Alte cheltuieli (proiectare,
11.500 a dus la creşterea eficienţei energetice
consultanţă etc.)
Total 513.600 şi elimină aproape total generarea de
*
energie reactivă; economiile de energie
transportul şi nu includ TVA. electrică sunt de circa 35%, respectiv
41.571 dolari SUA pe an (inclusiv
eliminarea penalităţilor).
• gaze naturale: modernizarea tehnologică duce la economii de gaze naturale de 25%,
respectiv 184.120 dolari SUA pe an.
• întreţinere şi personal: economiile financiare anuale totale se ridică la 80.100 dolari SUA/an.
Analiza fluxului de lichidităţi pentru următorii 20 de ani a fost estimată în baza preţurilor din
anul 2006.
Tabelul 2.10 Analiza financiară în cazul investiţiei ARC Tabelul 2.11 Analiza investiţiei în cazul ARC Dorohoi
Dorohoi (sursa: http://www.free.org.ro/). (http://www.free.org.ro/).
Anul (h)
Indice
0 1 2 3 4 5 6
Modernizarea unor echipamente tehnologice la
I -513,6 - - - - - - ARC Dorohoi
CFh -513,6 305,8 305,8 305,8 305,8 305,8 305,8 Investiţie (1I2I) dolari SUA 513.600
Sh -513,6 - 208 98 404 710 1.015 1.321 *
FAh 1 0,89 0,80 0,71 0,64 0,57 0,51
SAh -513,6 - 241 3 221 415 589 744 Majorare venituri (1VP2VP) dolari SUA 145.623
TRB 1,7 ani Termen de recuperare brut ani 1,7
TRA 2,0 ani Venit net actualizat dolari SUA 1.770.000
VNA 1.770 mii dolari SUA
RIR 60 %
Rata internă de rentabilitate % 60
*
(continuare) din economia de gaze naturale, energie electrică şi întreţinere
Anul (h)
Indice
0 7 8 9 ... 19 20
I -513,6 - - - ...- - - Pentru o rată de actualizare de 12%, pentru
CFh -513,6 305,8 305,8 305,8 ... 305,8 305,8 o investiţie totală de 513.600 dolari SUA şi
Sh -513,6 1.627 1.933 2.239 ... 5.296 5.602
FAh 1 0,45 0,40 0,36 ... 0,12 0,10 economii financiare anuale de 305.789, termenul
SAh -513,6 882 1.005 1.116 ... 1.739 1.770 brut de recuperare a investiţiei este de 1,7 ani,
TRB 1,7 ani
TRA 2,0 ani
venitul net actualizat este de 1.770.000 dolari
VNA 1.770 mii dolari SUA SUA iar rata internă de rentabilitate de 60%.
RIR 60 % Analiza financiară este redată în tabelul 2.10.
Analiza de sensibilitate a scos în evidenţă că orice majorare a preţului gazelor naturale conduce
la îmbunătăţirea performanţelor financiare ale investiţiei.
Faţă de un volum anual de vânzări în anul 2005 de 970.820 dolari SUA, veniturile totale în anul
2006 au însumat 1.116.443 dolari SUA în timp ce, în anul 2005, costurile anuale de operare de
circa 930.667 dolari SUA iar în anul 2006, acestea au scăzut la circa 624.867 dolari SUA. În raport cu
aceste date, informaţiile necesare analizării investiţiei sunt redate sintetic în tabelul 2.11.

Din datele prezentate anterior rezultă că,

II Valoarea energiei (mii dolari SUA/an) I înainte de realizarea investiţiei, intensitatea
E IE1 = 0,9586
energetică IE1 avea valoarea de 0,9586 dolari
1E
1” 1 SUA energie/dolari SUA venituri.
300
IE2 = 0,5597
IS1 După realizarea investiţiei, prin
200 combinarea efectelor generate de majorarea
valorii prin creşterea volumului de produse
100 finite şi scăderea consumurilor energetice,
2” IS2 2E 2
0 valoarea estimată a intensităţii energetice IE2 ar
I VP
2I 1I putea fi de 0,5597 dolari SUA energie/dolari
400 200 0 100 200
1’ SUA venituri.
1I PI = 1
300
Scăderea intensităţii energiei electrice 1
200
→ 2 este redată în figura 2.12.

400
Din analiza figurii 2.12 se observă că
500 productivitatea virtuală a investiţiei este
subunitară şi egală cu 0,2835 dolari venituri/
600 dolari investiţie.
2I 2’
Rezultă că ponderea în obţinerea
I PI = 0,2835
beneficiilor după realizarea investiţiei revine
Epură Investiţia (mii dolari SUA) IV scăderii valorii energiei ca efect al scăderii
consumului de gaze naturale.
Figura 2.12 Analiza unei investiţii în modernizarea
tehnologică şi creşterea eficienţei energetice:
Referitor la investiţia specifică, valorile
modernizarea echipamentelor tehnologice la
IS1 şi IS2 se pot determina dacă se ia în
ARC Dorohoi (sursa: http//www.free.org.ro).
considerare valoarea actualizată a investiţiei
iniţiale pe baza căreia au fost achiziţionate şi puse în funcţiune vechile echipamente tehnologice. Dacă
IS1 ar fi egală cu 1 dolar investiţie/dolari energie, IS2 ar avea valoarea 1,6795 dolari investiţie/dolari
energie.
Conducerea societăţii a decis să investească 513.600 dolari SUA pentru realizarea unui ambiţios
proiect de modernizare tehnologică şi eficienţă energetică.
Fiind o investiţie care viza scăderea consumurilor de gaze naturale şi energie electrică,
societatea a acoperit circa 78% din întreaga investiţie, printr-un un împrumut de 400.000 dolari SUA,
restul de 22%, respectiv 116.300 fiind acoperit din venituri proprii. Împrumutul a fost stabilit a se
derula pe o perioadă de 4 ani cu o perioadă de graţie de 12 luni.
Garanţiile constituite au fost: (i) ipotecă pe clădirile industriale şi administrative ale societăţii;
(ii) gaj asupra echipamentelor achiziţionate în cadrul proiectului; (iii) bilete la ordin. Rambursarea
împrumutului urma a se face în rate trimestriale conform solicitării societăţii şi a situaţiei fluxului de
numerar, dar o interesantă operaţiune de leasing imobiliar [2.07], a permis rambursarea integrală a
împrumutului înainte de termenul scadent.
Cu noile echipamente, ARC SRL Dorohoi va putea produce articole de calitate din sticlă şi
porţelan, cu consumuri reduse de energie. Astfel facturile de energie vor scădea. Economiile totale
rezultate direct din economia de gaze naturale şi indirect (din reducerea consumului de combustibil

pentru producerea de energie electrică în centralele termoelectrice) vor însuma circa 898 tep/an. În
consecinţă, emisiile de CO2 se vor reduce cu circa 2.218 tone.
În urma monitorizării funcţionării atât a noilor echipamente cât şi a celor modernizate,

conducerea societăţii a declarat că, economiile anuale au fost, în anul 2007, de 705 tep, reducerile
anuale echivalente de emisii fiind de 1.910 tone CO2.
Estimările iniţiale privind beneficiile financiare anuale erau în valoare de 305.800 dolari SUA şi
duceau la obţinerea unui termen brut de recuperare a investiţiei de 1,7 ani.
Beneficiile financiare anuale efectiv obţinute pentru o funcţionare sub un an, în valoare de circa
240.077 dolari SUA, provin în mod egal din reducerea consumului de gaze naturale şi de energie
electrică şi conduc la o recuperare brută a investiţiei în 2,2 ani.
2.5. Studiul de caz Someş Dej: modernizarea sistemului de abur/condens al

maşinii de fabricat hârtie şi implementarea unui sistem de monitorizare a
consumurilor energetice
2.5.1. Sinteză
SOMEŞ Dej este cel mai mare combinat de producere a celulozei şi hârtiei din România, care
îşi desfăşoară activitatea din anul 1963. Obiectul de activitate al societăţii îl constituie producţia şi
comercializarea de celuloză albită şi nealbită din lemn de răşinoase, hârtie de ambalaj albită şi nealbită
şi hârtie pentru scris şi tipărit.
Producţia anuala este de 40.000 tone hârtie şi 70.000 tone celuloză, din care 40.000 tone sunt
destinate exportului. Societatea deţine o centrală de cogenerare echipată cu 3 turbine, totalizând o
putere instalată de 15 MWe.
În anul 2004, consumul total de energie electrica al societăţii a fost de aproximativ 97.286
MWh, la un preţ de 75 dolari SUA/MWh.
Pentru nevoi tehnologice, combinatul mai consumă abur pe mai multe nivele de presiune: 40
ata, 13 ata şi 4 ata. Cazanele de abur din centrala de cogenerare utilizează gaze naturale, deşeuri
lemnoase şi leşie neagră.
Consumul anual de gaze naturale, la

nivelul anului 2004 a fost de 31.908.000 Nm3
(echivalentul a 25.688 tep), la un preţ de 179
dolari SUA/1000 Nm3, iar cel de energie
regenerabilă (deşeuri lemnoase şi leşie neagră) a
reprezentat echivalentul a 43.470 tep.
La un volum anual de vânzări în anul 2004

de 30.030.000 dolari SUA (la un preţ de 715
dolari SUA/tonă), costurile energetice anuale au
fost de circa 10.606.141 dolari SUA.
Principalul consumator de abur este

maşina de fabricat celuloză şi hârtie (figura
2.13). Aburul este condensat în interiorul a 30 de Figura 2.13 Analiza unei investiţii în modernizarea
cilindri pentru uscarea produsului finit. Cilindrii tehnologică şi creşterea eficienţei
energetice: modernizarea sistemului
sunt grupaţi pe trei nivele de abur/condens al maşinii de fabricat hârtie la
presiune/temperatură. Condensatul rezultat de la Someş Dej (sursa: http://www.free.org.ro).

prima grupă este expandat iar aburul rezultat este folosit la încălzirea celei de a doua grupe de cilindri,
şi aşa mai departe. Condensatul final este colectat şi trimis la centrala de cogenerare pentru a fi
recuperat şi reintrodus în circuitul principal.
Someş Dej a decis să investească în

modernizarea sistemului de abur/condens al
maşinii de fabricat celuloză şi hârtie (figura 2.14)
şi în implementarea unui sistem de monitorizare
a consumurilor energetice. Scopurile principale
au fost scăderea facturii de energie şi atenuarea
impactului asupra mediului.
Modernizarea sistemului de abur/condens

la maşina de fabricat celuloză şi hârtie a constat
în regruparea cilindrilor uscători pe nivele de
presiune şi temperatură a aburului.
Acţiunea a determinat îmbunătăţirea

Figura 2.14 Sistemul modernizat de abur/condens al controlului temperaturii de uscare a hârtiei şi
maşinii de fabricat hârtie la Someş Dej celulozei şi, implicit, la creşterea calităţii
(sursa: http://www.free.org.ro).
produsului finit şi a productivităţii maşinii.

acestor echipamente, în sensul reducerii consumurilor.
Prin realizarea investiţiei cu un volum total de 940.000 dolari SUA, societatea viza (i) reducerea
consumului anual de gaze naturale, estimată la 1.403.650 Nm3 (echivalentul a 1.130 tep) şi o reducere
a consumului anual de energie electrică estimată la 486,4 MWh, echivalentul a 140 tep; (ii)
monitorizarea şi înregistrarea fluxurilor de apă/condens care vor facilita diminuarea consumurilor
energetice şi identificarea echipamentelor a căror funcţionare va fi optimizată; (iii) reducerea emisiilor
de noxe, în special de CO2, care ar trebui să scadă anual cu 2.800 tone.
Proiectele au fost considerate fezabile, pentru prima investiţie rata internă de rentabilitate fiind
de 83% şi termenul brut de recuperare a investiţiei de 1,2 ani iar pentru cea de-a doua investiţie rata
internă de rentabilitate fiind de 28% iar termenul brut de recuperare de 3,5 ani.
Someş Dej a decis să investească 940.000 dolari SUA în implementarea celor două proiecte
energetice, aplicând astfel pentru un împrumut securizat de 752.000 dolari SUA (80% din valoarea
investiţiei), restul de 20% (188.000 dolari SUA) provenind din surse proprii. Împrumutul cu o
maturitate de 4 ani, are o perioadă de graţie de 12 luni, rambursarea împrumutului urmând să se facă în
rate trimestriale egale, conform cererii iniţiale a societăţii şi a situaţiei fluxului de numerar.
Garanţiile constituite au fost: (i) scrisoare de garanţie bancară; (ii) bilete la ordin.
2.5.2. Descrierea proiectelor

regruparea cilindrilor uscători pe nivele de presiune şi temperatură a aburului. Aburul este condensat
în interiorul a 30 de cilindri pentru uscarea produsului finit. Cilindrii sunt grupaţi pe trei nivele de
presiune/temperatură.

Condensatul rezultat de la prima grupă este expandat iar aburul rezultat este folosit la încălzirea
celei de a doua grupe de cilindri, şi aşa mai departe. Condensatul final este colectat şi trimis la centrala
de cogenerare pentru a fi recuperat şi reintrodus în circuitul principal.
Această modernizare a determinat îmbunătăţirea controlului temperaturii de uscare a hârtiei şi

celulozei şi, implicit, la creşterea calităţii produsului finit şi a productivităţii maşinii. Problemele
legate de lipirea hârtiei şi a celulozei vor fi evitate, iar productivitatea maşinii va creşte.
Prin implementarea sistemului de monitorizare a consumurilor energetice, societatea reduce

consumurile energetice cu minim 0,5%. Trebuie remarcat faptul că în general, prin implementarea
sistemelor de acest tip, consumurile scad în realitate cu 3%. Noul sistem va monitoriza şi centraliza
fluxurile de energie electrică, debitele de abur, de condensat, de apă şi de gaz natural.
2.5.3. Scopul proiectelor
Cele două proiecte au fost realizate cu scopul de a diminua factura energetică a societăţii.
Modernizarea sistemului de abur/condens al maşinii de fabricat celuloză şi hârtie a avut ca scop

reducerea consumului de abur al cilindrilor uscători şi creşterea productivităţii, în condiţiile
ameliorării calităţii produselor finite şi a fiabilităţii maşinii.

fluxurilor de energie electrică, gaze naturale, apă şi a debitelor de abur şi condensat. Cu ajutorul
sistemului sunt evidenţiate echipamentele mari consumatoare de energie şi provocate schimbări de
comportament la operatorii acestor echipamente, în sensul reducerii consumurilor.
În concluzie, principalele avantaje ale celor două proiecte sunt:

• reducerea consumului de gaze naturale şi de energie electrică: sistemul de monitorizare
generează reduceri estimate la 0,5% din consumul actual al companiei; în plus,
reorganizarea cilindrilor uscători generează o economie de abur, produs în cazane
funcţionând pe gaze naturale;
• reducerea consumului de apă, condens şi de abur: monitorizarea şi înregistrarea
consumurilor de apă şi abur/condens duce la reducerea acestora şi vor putea fi identificate
cu uşurinţă punctele în care se pot obţine economii suplimentare la aceste utilităţi;
• reducerea emisiilor de poluanţi: reducerea consumului de gaze naturale şi de energie
electrică al societăţii conduce la diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră, în special a
emisiilor de CO2.
Modernizarea sistemului de abur/condens al Tabelul 2.12 Costurile modernizării maşinii de fabricat

maşinii de fabricat celuloză/hârtie a demarat în hârtie şi a implementării sistemului de
monitorizare a consumurilor energetice la
luna decembrie a anului 2005 şi a durat Someş Dej (sursa: http://www.free.org.ro/).
aproximativ 9 luni. Maşina a fost oprită în
perioada 15 aprilie -15 mai 2005, perioadă în care Costuri investiţie dolari SUA*
1. Modernizarea sistemului de 540.000
a avut loc revizia tehnică anuală a maşinii. abur/condens a maşinii de fabricat
celuloză şi hârtie
Implementarea sistemului de monitorizare 2. Sistem de monitorizare a 400.000
consumurilor energetice
s-a încheiat la finele anului 2006. Total 940.000
*
Costurile nu includ TVA.
Costurile totale ale celor două proiecte au
fost de 940.000 dolari SUA şi sunt detaliate în tabelul 2.12.

Economiile de energie şi beneficiile financiare obţinute după realizarea proiectelor sunt:

• energie electrică: sistemul de monitorizare va genera o economie de energie electrică de
aproximativ 486,4 MWh/an, reprezentând echivalentul a 36.500 dolari SUA/an;
• gaze naturale: economiile generate de sistemul de monitorizare sunt estimate la
429.650 Nm3/an, respectiv 76.900 dolari SUA/an; modernizarea sistemului de abur/condens
al maşinii de fabricat celuloză/hârtie generează economii de 974.000 Nm3/an de gaz natural;
incluzând toate costurile de producţie, economia financiară este de 238.100 dolari SUA/an;
• productivitate crescută: prin creşterea eficienţei maşinii, societatea obţine o producţie
suplimentară de 2.100 tone/an, respectiv echivalentul a 75.100 dolari SUA/an.
• reducerea consumului de apă tratată: prin colectarea mai eficientă a condensului, costurile
cu tratarea apei vor scădea cu aproximativ 71.000 dolari SUA/an;
• întreţinere, manoperă etc.: modernizarea maşinii de fabricat hârtie duce, prin creşterea
fiabilităţii sale, şi la diminuarea costurilor de întreţinere şi manoperă; aceste economii
financiare sunt estimate la 62.000 dolari SUA/an.
Analiza fluxului de lichidităţi a fost realizată pe o perioadă de 20 de ani, pe baza preţurilor la

energie din anii 2004 şi 2005.
Tabelul 2.13 Analiza financiară în cazul investiţiei Someş Tabelul 2.14 Analiza investiţiei în cazul Someş Dej
Dej (sursa: http://www.free.org.ro/). (http://www.free.org.ro/).
Proiectul 1: Modernizarea sistemului abur/condens Modernizarea sistemului de abur/condens la maşina
Anul (h)
Indice
0 1 2 3 ... 19 20
de fabricat hârtie de la Someş Dej
I -540 - - - ... - - Investiţie (1I2I) dolari SUA 540.000
*
CFh -540 446 446 446 ... 446 446 Beneficii (1E2E) dolari SUA 446.200
Sh -540 -94 352 799 ... 7.938 8384
FAh 1,00 0,89 0,80 0,71 ... 0,12 0,10
SAh -540 -142 214 532 ... 2.747 2.793 Termen de recuperare brut ani 1,2
TRB 1,2 ani Venit net actualizat dolari SUA 2.793.000
TRA 1,4 ani Rata internă de rentabilitate % 83
VNA 2.793 mii dolari SUA *
RIR 83 % din economia de gaze naturale, apă tratată şi întreţinere
Proiectul 2: Monitorizarea consumurilor energetice

Indice
Anul (h) Implementarea sistemului de monitorizare a
0 1 2 3 ... 19 20 consumurilor energetice la Someş Dej
I -400 - - - ... - -
CFh -400 113 113 113 ... 113 113
*
Sh -400 -287 -173 -60 ... 1.755 1.868 Beneficii (2E3E) dolari SUA 113.400
FAh 1,00 0,89 0,80 0,71 ... 0,12 0,10 Majorare venituri (2VP3VP) dolari SUA 0
SAh -400 -299 -208 -128 ... 435 447
TRB 3,5 ani
Termen de recuperare brut ani 3,5
TRA 4,9 ani Venit net actualizat dolari SUA 447.000
VNA 447 mii dolari SUA Rata internă de rentabilitate % 28
RIR 28 % *
din economia de gaze naturale şi energie electrică
Pentru prima investiţie de 540.000 dolari SUA şi economii financiare de 446.200 dolari SUA,
termenul brut de recuperare a investiţiei a fost calculat la 1,2 ani, venitul net actualizat este de
2.793.000 dolari SUA iar rata internă de rentabilitate de 83%.
Pentru cea de-a doua investiţie în valoare de 400.000 dolari SUA şi considerând obţinerea unor
economii financiare de 113.400 dolari SUA, termenul brut de recuperare a investiţiei a fost calculat la
3,5 ani, venitul net actualizat este de 447.000 dolari SUA iar rata internă de rentabilitate de 28%.
Analiza de sensibilitate a scos în evidenţă că orice majorare a preţului gazelor naturale conduce
la îmbunătăţirea performanţelor financiare ale investiţiei. Analiza financiară este redată în tabelul 2.13.

În comparaţie cu un volum anual de vânzări în anul 2004 de 30.030.000 dolari SUA (la un preţ
de 715 dolari SUA/tonă), cu începere din anul 2007, volumul anual de vânzări se majorează, prin
creşterea productivităţii maşinii de fabricat hârtie la 31.531.500 dolari SUA, respectiv cu 1.501.500
dolari SUA/an.
Faţă de costuri energetice anuale în anul 2004, de circa 10.606.141 dolari SUA, după realizarea
celor două proiecte ale investiţiei, se vor înregistra costuri energetice anuale de 10.046.541 dolari
SUA, respectiv cu 559.600 dolari SUA/an mai mici.
În raport cu aceste date, informaţiile necesare analizării investiţiei constituite din cele două
proiecte, primul vizând o modernizare tehnologică iar cel de al doilea, monitorizarea energiei, sunt
redate sintetic în tabelul 2.14.
Din datele prezentate anterior rezultă că, înainte de realizarea modernizării tehnologice,
intensitatea energetică IE1 avea valoarea de 0,3532 dolari SUA energie/dolari SUA venituri.
După realizarea modernizării, prin combinarea efectelor generate de majorarea valorii prin
creşterea volumului de produse finite şi scăderea consumurilor energetice, valoarea estimată a
intensităţii energetice IE2 ar putea fi de 0,3222 dolari SUA energie/dolari SUA venituri.
Realizarea celui de al doilea proiect, monitorizarea energiei, ar putea induce o scădere

suplimentară a intensităţii energetice de la IE2 cu valoarea de 0,3222 la IE3 cu valoarea de 0,3186.
Scăderea intensităţii energetice în cele

două etape 1 → 2 şi 2 → 3 este redată în figura
II Valoarea energiei (mii dolari SUA/an) I
IS1 E IE1 = 0,3532
IE2 = 0,3222
2.15.
1” 1E 1
IS2
Din analiza figurii 2.15 se observă că, 2”
1200
2
2E
după realizarea modernizării tehnologice, IS3 3”
productivitatea virtuală a investiţiei este 800
supraunitară şi egală cu 2,7806 dolari venituri/ 3E 3
400
IE3 = 0,3186
dolari investiţie, iar după realizarea sistemului
de monitorizare a consumurilor energetice, 3I 2I 1I 0 1VP 2VP = 3VP
I VP
productivitatea virtuală a investiţiei rămâne 1600 1200 800 400 0 400 800 1200 1600
supraunitară şi devine egală cu 1,5973 dolari 1’
400
venituri/ dolari investiţie. 1I
800 2’
Rezultă că ponderea în obţinerea PI = 1
beneficiilor după realizarea investiţiei revine 2I
1200
scăderii valorii energiei ca efect al scăderii
consumului de energie electrică şi gaze naturale. 3I 3’
I
Referitor la investiţia specifică, valorile Epură Investiţia (mii dolari SUA) IV
IS1, IS2 şi IS3 se pot determina dacă se ia în Figura 2.15 Analiza unei investiţii în modernizarea
considerare valoarea actualizată a investiţiei tehnologică şi creşterea eficienţei energetice
iniţiale pe baza căreia au fost achiziţionate şi la Someş Dej: modernizarea sistemului
puse în funcţiune vechile echipamente. abur/condens la maşina de fabricat hârtie şi
implementarea unui sistem de monitorizare a
consumurilor energetice (sursa:
Dacă IS1 ar fi egală cu 1 dolar http://www.free.org.ro).
investiţie/dolari energie, IS2 ar avea valoarea
1,2102 dolari investiţie/dolari energie iar IS3 ar avea valoarea 3,5273 dolari investiţie/dolari energie.

2.5.8. Finanţarea proiectelor
Conducerea companiei a decis să investească 940.000 USD pentru modernizarea maşinii de

fabricat hârtie şi implementarea sistemului de monitorizare a consumurilor energetice.
Pentru finanţarea celor două proiecte, Someş Dej a accesat un împrumut de 752.000 USD,
reprezentând 80% din volumul total al investiţiei, restul de 20%, adică 188.000 USD, fiind acoperit
din surse proprii. Împrumutul accesat are o maturitate de 4 ani şi o perioadă de graţie de 12 luni.
Garanţiile constituite au fost: (i) scrisoare de garanţie bancară; (ii) bilete la ordin. Rambursarea
împrumutului se face în rate trimestriale egale conform solicitării societăţii şi a situaţiei fluxului de
numerar.
2.5.9. Impactul proiectelor
economiile de energie şi, într-o măsură mai mică, din majorarea veniturilor ca urmare a creşterii
volumului de hârtie de ambalaj.
Economiile anuale totale de gaze naturale au fost estimate la 1.403.650 Nm3/an iar estimările
referitoare la economiile anuale totale de energie electrică sunt de 486,4 MWh/an. În total, economiile
anuale totale reprezintă echivalentul a 1.130 tep/an.
Efectul combinat al economiilor de energie duce la reducerea emisiilor de CO2 care vor scădea
cu aproximativ 2.807 tone/an.
În urma monitorizării funcţionării maşinii de fabricat hârtie, conducerea societăţii a declarat că

economiile anuale au fost, în anul 2007, de 3.178 tep, reducerile anuale echivalente de emisii fiind de
9.957 tone CO2.
Beneficiile financiare anuale efectiv obţinute pentru o funcţionare pe durata unui an, în valoare
de circa 1.573.813 dolari SUA, provin preponderent din reducerea consumului de energie electrică şi
duc la o recuperare brută a investiţiei în 0,9 ani.
2.6. Studiul de caz Eneas Bucureşti: instalarea, punerea în funcţiune şi

operarea unei unităţi de co-generare în beneficiul unui terţ
2.6.1. Sinteză
ENEAS Bucureşti este o companie de servicii energetice (ESCO), al cărei beneficiar este
societatea CarmOlimp Ucea de Jos, judeţul Braşov, în prezent unul dintre cei mai mari procesatori de
carne din regiune.
Fondată în 1993, în baza unei afaceri de familie, CarmOlimp operează două cazane de abur pe
gaze naturale de tip Panini şi două boilere pentru apă fierbinte. Aburul este utilizat pentru nevoi
tehnologice, încălzire şi prepararea apei calde de consum.
În anul 2006, consumul de gaze naturale a fost de 360.604 Nm3, iar consumul de energie
electrică de 1.131 MWhe. Compania achiziţionează întreaga cantitate de energie electrică necesară.
Perspectiva dezvoltării afacerii a dus la estimarea unei creşteri a consumului de energie electrică
cu 169% şi a consumului de energie termică cu 63%.

În consecinţă, CarmOlimp a decis instalarea unei unităţi de cogenerare pentru producerea de

energie electrică şi termică, cu ajutorul unei companii de servicii energetice fondată în anul 2007,
ENEAS Bucureşti.
Logica unei astfel de colaborări era limitarea creşterii facturilor de energie prin achiziţia de
energie electrică şi termică (energie termică obţinută prin recuperarea căldurii gazelor de evacuare şi
celei din sistemul de răcire al unităţii de cogenerare) mai ieftine decât energia electrică achiziţionată de
la furnizorul regional, respectiv decât energia termică generată în prezent în centrala termică a
societăţii.
În scopul depăşirii inconvenientelor legate de lipsa de informaţii privind realizarea unui astfel
de proiect şi al eliminării unor eventuale obstacole legate de transferul tehnologic şi stabilirea schemei
de finanţare, precum şi a riscurilor tehnologice şi financiare, CarmOlimp a decis să colaboreze cu
- Operate - Transfer).
Într-un astfel de cadru, ENEAS se angaja să acceseze finanţarea, să achiziţioneze

echipamentele, să realizeze investiţia, să deţină în proprietate, să pună în funcţiune şi să opereze
unitatea de cogenerare.
CarmOlimp urma să beneficieze de energia electrică şi termică produse în cogenerare la costuri

mai mici decât cele iniţiale şi, după recuperarea investiţiei, să preia cu titlu gratuit dreptul de
proprietate deţinut de ENEAS.
Colaborarea dintre CarmOlimp şi ENEAS s-a materializat printr-un contract de tip economii
partajate, în cadrul căruia ENEAS a garantat CarmOlimp facturi mai mici decât cele care ar rezulta din
producerea şi achiziţionarea aceloraşi cantităţi de energie ca în condiţiile iniţiale.
Contractul de tip economii partajate este în vigoare 5 ani de la data punerii în funcţiune a
unităţii de co-generare iar partajarea veniturilor variază în raport cu numărul de ore de funcţionare pe
an.
În cazul în care ar fi continuat să producă energie termică, CarmOlimp ar fi folosit o cantitate

anuală de 486.240 Nm3/an de gaze naturale pentru a genera 3.186 MWht/an pentru acoperirea parţială
a necesarului de energie termică şi ar fi achiziţionat suplimentar 2.304 MWhe/an pentru acoperirea
necesarului de energie electrică.
După realizarea proiectului, consumul total de gaze naturale creşte la 657.660 Nm3/an, în timp
ce consumul de energie electrică ar rămâne neschimbat, respectiv de 2.304 MWh/an şi producţia de
energie termică de 3.186 MWht/an (respectiv 2.740Gcal/an).
În concluzie, CarmOlimp va consuma mai mult gaz natural dar va achiziţiona mai puţină
energie electrică (de la 3.200 MWhe/an la 896 MWhe/an) şi va acoperi o parte din necesarul de energie
termică cu căldură reziduală produsă practic gratuit (63% în medie).
Unitatea de co-generare are o puterea electrică nominală de 384 kWe şi o putere termică de 531
kWt. În plină sarcină, randamentul electric este de 37,0% iar randamentul termic este de 51,0%.
Costul total al proiectului a fost de 623.000 dolari SUA.
Economiile de energie sunt estimate la 574.464 Nm3/an (echivalentul a 462 tep anual); costurile
de întreţinere şi de personal vor fi inexistente atât timp cât ENEAS operează unitatea şi se ocupă de
lucrările de întreţinere, revizie şi reparaţii.

Analiza financiară a fost realizată atât pentru proiect cât şi pentru compania de servicii
energetice.
Analiza fluxului de lichidităţi a luat în considerare o perioadă normată de viaţă a unităţii de

cogenerare de 10 ani precum şi costurile energiei electrice şi gazelor naturale din anul 2007. Rata de
actualizare luată în considerare este de 12%.
Pentru analiza fluxului de lichidităţi generate de proiect au fost considerate numai beneficiile
rezultate din economiile de energie realizate pentru o durată anuală de funcţionare de 6.000 ore/an
(stabilită ca minimă în contractul de economii partajate), respectiv beneficii financiare de 332.144
dolari SUA/an.
Termenul brut de recuperare (TVA inclus) este de 2,2 ani, valoarea netă actualizată este de
1.135.000 dolari SUA iar rata internă de rentabilitate este de 44%.
Pentru analiza fluxului de lichidităţi realizate de ENEAS, au fost considerate numai veniturile
anuale minime, garantate prin contractul de tip economii partajate (176.219 dolari SUA/an).
Termenul brut de recuperare pentru întreaga investiţie (TVA inclus) este de 4,2 ani, valoarea
netă actualizată este de circa 254.000 dolari SUA, iar rata internă de rentabilitate este de 20%.
Astfel, executivul ENEAS a decis să investească 623.000 dolari SUA pentru instalarea unei
unităţi de co-generare în locaţia CarmOlimp şi pentru furnizarea de energie electrică şi termică la
preţuri mai scăzute.
Fiind o investiţie în eficienţă energetică realizată de o companie de servicii energetice, ENEAS

a aplicat pentru un împrumut de 499.000 dolari SUA (80%), restul de 124.000 dolari SUA (20%),
reprezentând contribuţia proprie.
Maturitatea creditului este de 4,5 ani, care includ o perioadă de graţie de 3 luni. Rambursările
sunt efectuate trimestrial în rate egale conform solicitării ENEAS.
Garanţiile constituite au fost: (i) cesiunea creanţelor ENEAS în raport cu debitorul său
CarmOlimp; (ii) gaj asupra echipamentelor achiziţionate în cadrul proiectului; (iii) gaj asupra unor
echipamente aparţinând CarmOlimp; (iv) bilete la ordin.
Economiile de gaze naturale au fost estimate la 574.464 Nm3/an (echivalentul a 462 tep pe an),
iar reducerea de emisii de CO2, la 1.101 tone/an.
În prezent, la CarmOlimp funcţionează 2 cazane tip Panini de abur pe gaze naturale şi două
boilere de apă caldă de tip ţeavă şi manta.
Cazanul nr. 1 produce 1 t/h abur cu presiunea de 9 bar şi temperatura de 170ºC şi cazanul nr. 2
produce 1 t/h abur cu presiunea de 7 bar şi temperatura de 160ºC. Aburul este folosit în scopuri
tehnologice, pentru încălzire şi preparare apă caldă de consum.
În anul 2006, consumul anual de gaze naturale a fost de 360.604 Nm3 iar cel de energie electrică
de 1.313 MWhe; comparativ cu 2006, în 2005 valorile diferă nesemnificativ. Energia electrică este
integral achiziţionată de la Electrica Transilvania Sud.
Iminenta dezvoltare a capacităţilor de producţie decisă de CarmOlimp va duce la creşterea

rapidă a consumului de energie (energia electrică cu 169% şi cea termică cu 63%).

Într-o astfel de perspectivă, CarmOlimp a solicitat ENEAS să instaleze o unitate de co-

generare (motor pe gaze naturale - generator - recuperator de căldură) la fabrica din Ucea de Jos
(figurile 2.16 şi 2.17).
Motivul avut în vedere de executivul CarmOlimp în luarea deciziei a fost limitarea facturilor
de energie prin achiziţionarea de energie electrică şi termică (recuperată din gazele de ardere), cu
costuri mai mici decât cele aferente energiei
electrice furnizate de furnizorul regional şi
producerii energiei în centrala termică existentă.
Figura 2.16 Unitatea de co-generare echipată cu un

Figura 2.17 Unitatea de co-generare echipată cu un motor tip MAN E 2842 LE312 şi un
motor tip MAN E 2842 LE312 şi un generator tip HCI 534 E la CarmOlimp
generator tip HCI 534 E la CarmOlimp Ucea de Jos (sursa: http://www.free.org.ro).
Ucea de Jos (sursa: http://www.free.org.ro).
Continuând să funcţioneze în condiţiile existente, creşterea capacităţilor CarmOlimp ar conduce
la un consum anual de 486.240 Nm3/an pentru a produce anual 3.186 MWht şi la achiziţionarea unei
cantităţi anuale de energie electrică de 2.304 MWhe pentru acoperirea consumului de energie electrică.
După realizarea proiectului, consumul total de gaze naturale va creşte la 657.660 Nm3/an, în
timp ce consumul de energie electrică va fi de 2.304 MWhe/an şi producţia de energie termică de
3.186 MWht/an (respectiv 2.740Gcal/an). Puterea calorifică inferioară a gazelor naturale considerată în
calcule a fost de 8.050 kcal/Nm3 (echivalentul a 33,688 kJ/ Nm3).
În concluzie, CarmOlimp va consuma mai mult gaz natural dar va achiziţiona mai puţină
energie electrică (de la 3.200 MWhe/an la 896 MWhe/an) şi va acoperi o parte din necesarul de energie
termică cu căldură reziduală practic gratuită (circa 63%).
Unitatea de co-generare (figura 2.16 şi 2.17), este echipată cu un motor tip MAN E 2842 LE312
şi un generator tip HCI 534 E. Puterea electrică nominală este de 384 kW iar cea termică de 531 kW.
În plină sarcină, randamentul electric este de 37,0% iar randamentul termic este de 51,0%, rezultând
un randament total de 88,0%.
Exploatarea şi controlul sunt asigurate de ENEAS până la recuperarea integrală a investiţiei şi

transferul dreptului de proprietate asupra unităţii către CarmOlimp.
Scopul proiectului este de a asigura o dezvoltare durabilă a afacerii CarmOlimp prin

promovarea co-generării de înaltă eficienţă bazată pe cererea utilă de energie termică prin intermediul
unei companii de servicii energetice.
Principalele avantaje ale proiectului sunt:

• reducerea consumului de energie: prin instalarea unităţii de co-generare, CarmOlimp va
consuma mai mult gaz natural dar mai puţină energie electrică. Cum energia electrică din

sistemul naţional se produce pe bază de gaze naturale cu randamente inferioare, economii

echivalente de gaze naturale vor fi obţinute.
• reducerea impactului asupra mediului: reducerea consumului de energie duce la reducerea
emisiilor de poluanţi, în special a celor de CO2.
Instalarea unităţii de cogenerare de către ENEAS la fabrica din Ucea de Jos a CarmOlimp a
demarat în luna mai a anului 2007 şi a durat circa 5 luni. Punerea în funcţiune şi producerea simultană
şi combinată a energiei electrice şi termice a avut loc la finele lunii septembrie 2007. Costurile
investiţiei au fost de 623.438 dolari SUA şi sunt detaliate în tabelul 2.15.
Tabelul 2.15 Costurile aferente instalării de către Tabelul 2.16 Analiza financiară în cazul investiţiei Eneas
Eneas a unităţii de cogenerare la Bucureşti la CarmOlimp Ucea de Jos (sursa:
CarmOlimp Ucea de Jos (sursa: http://www.free.org.ro/).
http://www.free.org.ro/). Analiza financiară în cazul investiţiei
Costuri investiţie dolari SUA* Indice
Anul (h)
0 1 2 3 ... 9 10
Echipamente (1 motor tip MAN E 2842 472.692 I -742 - - - ... - -
LE312, 1 generator tip HCI 634 H2 etc.) CFh -742 333 333 333 ... 333 333
Proiectare, construcţii şi montaj 150.746 Sh -742 -409 -77 256 ... 2.251 2.584
FAh 1,00 0,89 0,80 0,71 ... 0,36 0,32
Total 623.438 SAh -742 -445 -180 57 ... 1.030 1.137
*
Costurile includ toate taxele vamale şi de import şi nu TRB 2,2 ani
includ TVA. TRA 2,7 ani
RIR 44 %
2.6.5. Beneficiile proiectului Analiza financiară în cazul Eneas Bucureşti
Anul (h)
Indice
0 1 2 3 ... 9 10
Economiile estimate de energie şi I -742 - - - ... - -
beneficiile financiare obţinute după realizarea CFh -742 176 176 176 ... 176 176
investiţiei sunt: Sh -742 -566 -389 -213 ... 844 1.020
FAh 1,00 0,89 0,80 0,71 ... 0,36 0,32
• gaze naturale: exploatarea unităţii de SAh -742 -585 -444 -319 ... 197 254
co-generare va duce la obţinerea unor TRB 4,2 ani
TRA 6,2 ani
economii de 574.464 Nm3/an (circa 462 VNA 254 mii dolari SUA
tep/an), reprezentând echivalentul a RIR 20 %
332.144 dolari SUA/an;
• întreţinere, manoperă: în raport cu situaţia actuală, ENEAS va acoperi toate costurile de
operare, întreţinere şi reparaţii, care, în contextul fiabilităţii ridicate şi automatizării vor fi
nesemnificative.
Analiza fluxului de lichidităţi a fost realizată, în primul caz, pentru investiţie şi, în al doilea caz
pentru ENEAS Bucureşti. În ambele situaţii, analiza a fost realizată pe o perioadă de 10 de ani, pe
baza preţurilor la energie din anii 2007.
Pentru analiza fluxului de lichidităţi generate de investiţie au fost considerate numai beneficiile
financiare de 332.144 dolari SUA/an, rezultate din economiile de energie realizate pentru o durată
anuală de funcţionare de 6.000 ore/an (stabilită ca minimă în contractul de tip economii partajate).
Analiza financiară în cazul investiţiei este redată în tabelul 2.16.
Termenul brut de recuperare este de 2,2 ani, valoarea netă actualizată este de 1.135.000 dolari
SUA iar rata internă de rentabilitate este de 44%.
Pentru analiza fluxului de lichidităţi realizate de ENEAS, au fost considerate numai veniturile
anuale minime de 176.219 dolari SUA, garantate prin contractul de tip economii partajate. Analiza
financiară în cazul ENEAS este prezentată tot în tabelul 2.16.

Termenul brut de recuperare pentru întreaga investiţie (TVA inclus) este de 4,2 ani, valoarea
netă actualizată este de circa 254.000 dolari SUA iar rata internă de rentabilitate este de 20%.
Contractul de tip economii partajate dintre ENEAS şi CarmOlimp este în vigoare cel puţin 5 ani
de la data punerii în funcţiune iar partajarea economiilor avantajează CarmOlimp cu cât durata anuală
de funcţionare este mai mare.
Analiza de sensibilitate a scos în evidenţă că orice majorare a preţului gazelor naturale şi

energiei electrice duce la îmbunătăţirea performanţelor financiare ale investiţiei.
Faţă de venituri anuale în anul 2006 de 21.934.621 dolari SUA (la un curs de 2,5632 lei pentru
un dolar SUA), cu începere din anul 2007, prin extinderea capacităţilor de producţie, veniturile anuale
ale CarmOlimp se vor majora, la 28.925.728 dolari SUA, respectiv cu 7.991.107 dolari SUA/an.
În anul 2006, consumul anual de gaze naturale a fost de 360.604 Nm3 iar cel de energie electrică
de 1.313 MWhe. Cum în decembrie 2006, preţul energiei electrice, inclusiv taxa pe valoarea adăugată,
a fost de 189 dolari SUA/MWh iar preţul gazelor naturale, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, a fost
de 450 dolari/1000 Nm3, factura energetică anuală în anul 2006 a fost de circa 410.429 dolari SUA (la
acelaşi curs de 2,5632 lei pentru un dolari SUA).
Continuând să funcţioneze în condiţiile existente, creşterea capacităţilor CarmOlimp ar fi

condus la un consum anual de gaze naturale de 486.240 Nm3/an şi la achiziţionarea unei cantităţi
anuale de energie electrică de 3.200 MWhe pentru acoperirea consumului de energie electrică. Pentru
aceleaşi preţuri din decembrie 2006 şi la acelaşi curs de 2,5632 lei pentru un dolari SUA, factura
Tabelul 2.17 Analiza investiţiei realizate de Eneas
Bucureşti la CarmOlimp Ucea de Jos II Valoarea energiei (mii dolari SUA/an) I
(http://www.free.org.ro/). E
Instalarea unei unităţi de cogenerare la CarmOlimp IE2* = 0,0285
Ucea de Jos: investiţia propriu-zisă 6000
IE2 = 0,0170
* IE1 = 0,0187
Majorare venituri (1VP2VP) dolari SUA 7.991.107 IS2*
Termen de recuperare brut ani 2,2 2* ” 2*E 2*
IS2
Venit net actualizat dolari SUA 1.137.000 2” 2E
IS1 2
Rata internă de rentabilitate % 44 1” 1E 1
* I VP
din economia de energie electrică 8000 6000 2I 1I 2000 0 1VP 2000 4000 6000 2VP
2000
Instalarea unei unităţi de cogenerare la CarmOlimp 1I 1’
Ucea de Jos: investiţia realizată de Eneas Bucureşti 4000
*
Beneficii (1E2E) dolari SUA 176.219 6000 2I PI = 1
2’
Termen de recuperare brut ani 4,2
Venit net actualizat dolari SUA 254.000 I
Rata internă de rentabilitate % 20 Epură Investiţia (mii dolari SUA) IV
*
din economia de energie electrică
Figura 2.18 Analiza unei investiţii în instalarea, punerea
energetică anuală ar fi fost de circa 823.608 în funcţiune şi operarea unei unităţi de co-
dolari SUA. generare în beneficiul unui terţ (sursa:
După realizarea investiţiei în unitatea de cogenerare, consumul anual de gaze naturale se va
ridica la 657.660 Nm3/an, iar cantitatea anuală de energie electrică achiziţionată va scădea la 896
MWhe/an.

Pentru aceleaşi preţuri din decembrie 2006 şi la acelaşi curs de 2,5632 lei pentru un dolar SUA,
factura energetică anuală va fi de circa 491.464 dolari SUA, respectiv cu 81.035 dolari SUA/an mai
mari faţă de anul 2006 dar cu 332.144 dolari SUA/an mai puţin dacă investiţia nu ar fi fost realizată. În
raport cu aceste date, informaţiile necesare analizării investiţiei propriu - zise, constituită din
instalarea, punerea în funcţiune şi operarea unei unităţi de co-generare în beneficiul unui terţ, sunt
redate sintetic în tabelul 2.17.
Din datele prezentate anterior rezultă că, înainte de instalarea şi punerea în funcţiune a
instalaţiei de cogenerare, intensitatea energetică IE1 avea valoarea de 0,0187 dolari SUA energie/dolari
SUA venituri.
După instalarea şi punerea în funcţiune a instalaţiei de cogenerare, valoarea estimată a

intensităţii energetice IE2 ar putea fi de 0,0170 dolari SUA energie/dolari SUA venituri.
Dacă extinderea capacităţilor de producţie ar fi avut loc fără instalarea cogenerării, intensitatea
energetică de la IE2* ar fi avut valoarea 0,0285, în mod evident superioară intensităţii energetice
iniţiale.
Scăderea intensităţii energetice în cele două etape 1 → 2 este redată în figura 2.18. De remarcat
este faptul că variaţia intensităţii energetice după linia 1 → 2* ar fi însemnat de fapt o creştere a
intensităţii energetice în condiţiile producerii exclusive a energiei termice de către CarmOlimp şi
achiziţionării energiei electrice de la furnizorul regional de energie electrică.
Din analiza figurii 2.18 se observă că, după instalarea şi punerea în funcţiune a instalaţiei de
cogenerare productivitatea virtuală a investiţiei este supraunitară şi egală cu 46,3971 dolari venituri/
dolari investiţie.
Rezultă că ponderea în obţinerea beneficiilor după realizarea investiţiei revine creşterii

volumului vânzărilor ca efect al extinderii capacităţilor de producţie în condiţiile creşterii valorii
energiei ca efect al scăderii consumului de energie electrică şi creşterii consumului de gaze naturale.
echipamente tehnologice. Dacă IS1 ar fi egală cu 1 dolar investiţie/dolari energie, IS2 ar avea valoarea
1,8770 dolari investiţie/dolari energie.
Prin realizarea proiectului la fabrica din Ucea de Jos a CarmOlimp, executivul ENEAS a optat
pentru creşterea eficienţei utilizării gazelor naturale prin producerea combinată şi simultană a energiei
electrice şi termice şi pentru reducerea, în mod corespunzător, a facturii de energie a CarmOlimp.
unităţi de co-generare în locaţia CarmOlimp din Ucea de Jos şi pentru furnizarea de energie electrică şi
termică la preţuri convenabile.
Fiind o investiţie în eficienţă energetică, realizată de o companie de servicii energetice, ENEAS

a apelat la finanţarea prin terţi, accesând un împrumut de 499.000 dolari SUA (80%), restul de
124:000 dolari SUA (20%), reprezentând contribuţia proprie. Maturitatea creditului este de 4,5 ani
care includ o perioadă de graţie de 3 luni.
Rambursările au loc trimestrial în rate egale conform solicitării ENEAS şi în corelare cu fluxul
de lichidităţi generate de investiţie.

Garanţiile constituite au fost: (i) cesiunea creanţelor ENEAS în raport cu debitorul său
CarmOlimp; (ii) gaj asupra echipamentelor achiziţionate în cadrul proiectului; (iii) gaj asupra unor
echipamente aparţinând CarmOlimp; (iv) bilete la ordin.
economiile de energie.
Economiile estimate de gaze naturale sunt de 574.464 Nm3/an (respectiv de 462 tep/an).
Economiile de gaze naturale vor conduce la o reducere a emisiilor de CO2 cu aproximativ
1.101 tone/an.
În urma monitorizării funcţionării unităţii de co-generare, conducerea societăţii a declarat că

după punerea în funcţiune în luna iulie 2007, cantitatea de energie electrică şi termică produse au fost
de 412 MWhe şi 283 MWht, economiile de gaze naturale fiind de numai 18.563 Nm3, reprezentând o
reducere a emisiilor de CO2 cu aproximativ 36 tone.
Beneficiile financiare efectiv obţinute de la punerea în funcţiune, în valoare de circa 20.419

dolari SUA, sunt insuficiente pentru a justifica rentabilitatea investiţiei.
2.7. În loc de concluzii
Studiile de caz prezentate corespund unor investiţii în domeniul energetic sau al modernizărilor
tehnologice, care au fost deja realizate şi care generează beneficii financiare [2.07], provenind, cu
preponderenţă, din economiile de resurse primare şi energie [2.12, 2.13].
Cazurile trecute în revistă reprezintă tot atâtea situaţii în care beneficiarii, operatori economici
din industrie, au recurs la finanţarea externă pentru realizarea investiţiilor proprii. Acestea sunt:
• studiul de caz Unio Satu - Mare: înlocuirea compresoarelor cu piston;
• studiul de caz Ulerom Vaslui: montarea unui cazan de abur saturat pe biomasă;
• studiul de caz Arc Dorohoi: modernizarea unor echipamente tehnologice;
• studiul de caz Someş Dej: modernizarea sistemului de abur/condens a maşinii de fabricat
celuloză şi hârtie şi implementarea unui sistem de monitorizare a consumurilor energetice;
• studiul de caz Eneas Bucureşti: instalarea, punerea în funcţiune şi operarea unei unităţi de
cogenerare în beneficiul unui terţ.
aer comprimat. Costurile anuale de exploatare ale compresoarelor vechi însumau circa 310.000 dolari
SUA, la o cifră netă de afaceri în anul 2005 de 23.706.894 dolari SUA. Investind 290.000 dolari SUA
în compresoare noi, cu randament mai mare şi cu costuri de întreţinere scăzute, societatea estima
beneficii financiare anuale de aproximativ 110.000 dolari SUA, prin scăderea consumului de energie
electrică urma să scadă cu aproximativ 34%.
Proiectul a fost considerat fezabil având un termen brut de recuperare a investiţiei de 2,6 ani şi o
rată internă de rentabilitate de 37%. Societatea a accesat un împrumut de 130.000 dolari SUA pentru o
perioadă de 3 ani, cu o perioadă de graţie de 6 luni. Garanţiile constituite au fost (i) gaj asupra
echipamentelor achiziţionate care fac obiectul proiectului energetic; (ii) bilete la ordin. Rambursarea
împrumutului se face în rate trimestriale egale, conform solicitării companiei şi a situaţiei fluxului de
numerar.

Noile echipamente instalate în staţia de compresoare vor produce aceeaşi cantitate de aer
comprimat folosind mai puţină energie electrică. Reducerea consumului de energie electrică conduce
la o economie anuală estimată la aproximativ 440 tep şi implicit la diminuarea emisiilor de noxe.
Echipamentele de alimentare cu energie electrică vor fi echipate cu compensatoare de putere reactivă,
care permit reducerea suplimentară a facturii aferente consumului de energie electrică a societăţii.
Reducerea consumului de energie electrică conduce şi la reducerea emisiilor de noxe (CO2, SO2, NOx,
particule). Presupunând că energia electrică furnizată de Sistemul energetic Naţional este produsă prin
arderea combustibililor fosili, emisiile de noxe s-ar putea reduce cu aproximativ 1.530 tone de CO2 şi
27 tone de SO2. În fine, un alt beneficiu este constituit de faptul că uleiul folosit de noile compresoare
este biodegradabil.
În urma monitorizării funcţionării staţiei de compresoare după realizarea investiţiei, conducerea

societăţii a declarat că, economiile anuale de energie electrică au fost, în anul 2007, de 1.199 tep iar
reducerile anuale echivalente de emisii de noxe au fost de 3.758 tone CO2 şi 74 tone SO2. În raport cu
estimările iniţiale privind beneficiile financiare anuale în valoare de 111.000 dolari SUA, care duceau
la obţinerea unui termen brut de recuperare a investiţiei de 2,6 ani, beneficiile financiare anuale
efective, în valoare de circa 302.475 dolari SUA, obţinute prin reducerea consumului de energie
electrică, conduc la o recuperare brută a investiţiei de numai 1 an.
şi şroturi furajere din seminţe de floarea soarelui şi soia. În anul 2004, consumul total de gaze naturale
a fost de 2.083.414 Nm3/an, reprezentând circa 350.639 dolari SUA, la venituri anuale exclusiv din
vânzări, de 12.490.890 dolari SUA. Pentru prelucrarea seminţelor de floarea soarelui şi de soia,
societatea opera 4 cazane de abur saturat, din care trei funcţionau pe gaze naturale şi unul pe coji de
floarea soarelui. Iniţial, capacitatea lunară de prelucrare a companiei a fost de 5.000 tone/lună de
seminţe de floarea soarelui pentru o perioadă de 5 luni pe an. În urma acestei activităţi, rezultau
450 tone/lună de coji de seminţe de floarea soarelui. Creşterea capacităţii de prelucrare a seminţelor de
floarea soarelui şi de soia, decisă de conducerea Ulerom, până la 8.000 tone/lună, însemna obţinerea
unei cantităţi de 1.200 tone/lună de coji de seminţe de floarea soarelui. În final, creşterea preconizată a
capacităţii de prelucrare a companiei la 9.000 tone/lună, însemna un disponibil lunar de coji de
seminţe de floarea soarelui de 1.350 t.
Prin instalarea unui nou cazan pe coji de floarea soarelui, Ulerom a dorit să limiteze efectul
acestor creşteri ale capacităţii de producţie asupra facturilor de gaze naturale, optimizând valorificarea
utilizării cojilor de seminţe de floarea soarelui pentru producerea de abur tehnologic. Generând o
diminuare considerabilă a consumului de gaze naturale, acest proiect a fost finanţat parţial printr-un
împrumut securizat, cu o maturitate de 4 ani şi o perioadă de graţie de 12 luni. Termenul de recuperare
a investiţiei este de 4,3 ani. Pe lângă economiile de combustibil, proiectul a dus şi la diminuarea
emisiilor de gaze cu efect de seră, în special a emisiilor de CO2. Economiile de gaz natural generate de
proiect sunt estimate la 557.000 Nm3 gaze naturale în primul an de la implementare, respectiv
echivalentul a 451 tep/an. În anii următori, proiectul va genera economii anuale de aproximativ
835.000 Nm3 gaz natural, respectiv echivalentul a 676 tep/an. Prin reducerea consumului de gaze
naturale, proiectul are un impact pozitiv asupra mediului înconjurător prin diminuarea emisiilor de
gaze cu efect de seră. Astfel, emisiile de CO2 vor scădea cu aproximativ 992 tone/an în primul an şi cu
1.487 tone/an de CO2 în anii următori.
În urma monitorizării funcţionării noului cazan funcţionând pe bază de coji de seminţe de

floarea soarelui, conducerea societăţii a declarat că, economiile anuale au fost, în anul 2007, de 1.461
tep, reducerile anuale echivalente de emisii de noxe fiind de 3.017 tone CO2. Faţă de beneficiile
financiare anuale iniţial estimate la 141.500 dolari SUA, care duceau la obţinerea unui termen brut de
recuperare a investiţiei de 4,3 ani, beneficiile financiare anuale efectiv obţinute în anul 2007 au fost
de circa 305.816 dolari SUA, ceea ce determină o recuperare brută a investiţiei în numai 2 ani.

ARC Dorohoi folosea pentru fabricarea articolelor din sticlă şi porţelan mai multe linii
tehnologice cu consumuri mari de gaze naturale şi, într-o măsură mai mică, de energie electrică.
Echipamentele şi instalaţiile de producţie erau uzate fizic şi moral iar modernizarea, cu scopul de
creştere a competitivităţii companiei pe piaţa de profil, avea la bază un ambiţios proiect de scădere a
consumurilor de energie simultan cu eficientizarea unor linii tehnologice de fabricaţie a produselor din
sticlă şi porţelan. Acesta viza centrala termică, staţia de aer comprimat, gospodăria de apă,
compensarea factorului de putere, modernizarea cuptoarelor de topit sticlă şi recuperarea energiei
termice în scop tehnologic.
La un volum anual de vânzări în anul 2005 de 970.820 dolari SUA, costurile anuale de operare,
care includeau costurile cu energia, întreţinerea, reparaţiile şi costurile de personal au fost de
circa 930.667 dolari SUA. Prin realizarea investiţiei cu un volum total de 513.600 dolari SUA,
societatea îşi propunea să economisească anual 305.789 dolari SUA. Consumul de energie electrică
urma să scadă cu 35%, producerea de energie reactivă urma să fie eliminată în proporţie de 100% iar
consumul de gaze naturale urmă să se reducă cu 25%.
Proiectul a fost considerat fezabil, având un termen brut de recuperare a investiţiei de 1.7 ani şi
o rată internă de rentabilitate de 60%. Implementarea proiectului conduce şi la diminuarea emisiilor de
noxe, inclusiv a celor de gaze cu efect de seră precum CO2. ARC Dorohoi a accesat un împrumut de
400.000 dolari SUA cu o maturitate de 4 ani şi o perioadă de graţie de 12 luni. Rambursarea
împrumutului urma să se facă în rate trimestriale egale, conform cererii iniţiale a societăţii şi a situaţiei
fluxului de numerar.
Cu noile echipamente, ARC SRL Dorohoi va putea produce articole de calitate din sticlă şi
porţelan, cu consumuri reduse de energie. Astfel facturile de energie vor scădea. Economiile totale
rezultate direct din economia de gaze naturale şi indirect (din reducerea consumului de combustibil
pentru producerea de energie electrică în centralele termoelectrice) vor însuma circa 898 tep/an. În
consecinţă, emisiile de CO2 se vor reduce cu circa 2.218 tone.
În urma monitorizării funcţionării atât a noilor echipamente cât şi a celor modernizate,

conducerea societăţii a declarat că, economiile anuale au fost, în anul 2007, de 705 tep, reducerile
anuale echivalente de emisii fiind de 1.910 tone CO2. Estimările iniţiale privind beneficiile financiare
anuale erau în valoare de 305.8000 dolari SUA şi duceau la obţinerea unui termen brut de recuperare a
investiţiei de 1,7 ani. Beneficiile financiare anuale efectiv obţinute pentru o funcţionare sub un an, în
valoare de circa 240.077 dolari SUA, provin în mod egal din reducerea consumului de gaze naturale şi
de energie electrică şi conduc la o recuperare brută a investiţiei în 2,2 ani.
SOMEŞ Dej care este cel mai mare combinat de producere a celulozei şi hârtiei din România,
are o producţie anuală de 40.000 tone hârtie şi 70.000 tone celuloză, din care 40.000 tone sunt
destinate exportului.
Societatea deţine o centrală de cogenerare echipată cu 3 turbine, totalizând o putere instalată de

15 MWe. În anul 2004, consumul total de energie electrica al societăţii a fost de aproximativ 97.286
MWh, la un preţ de 75 dolari SUA/MWh.
Pentru nevoi tehnologice, combinatul mai consumă abur pe mai multe nivele de presiune: 40
ata, 13 ata şi 4 ata. Cazanele de abur din centrala de cogenerare utilizează gaze naturale, deşeuri
lemnoase şi leşie neagră. Consumul anual de gaze naturale, la nivelul anului 2004 a fost de 31.908.000
Nm3 (echivalentul a 25.688 tep), la un preţ de 179 dolari SUA/1000 Nm3, iar cel de energie
regenerabilă (deşeuri lemnoase şi leşie neagră) a reprezentat echivalentul a 43.470 tep. La un volum
anual de vânzări în anul 2004 de 30.030.000 dolari SUA (la un preţ de 715 dolari SUA/tonă), costurile
energetice anuale au fost de circa 10.606.141 dolari SUA.

Someş Dej a decis să investească în modernizarea sistemului de abur/condens al maşinii de

fabricat celuloză şi hârtie şi în implementarea unui sistem de monitorizare a consumurilor energetice.
Scopurile principale au fost scăderea facturii de energie şi atenuarea impactului asupra mediului.

regruparea cilindrilor uscători pe nivele de presiune şi temperatură a aburului. Această modernizare a
determinat îmbunătăţirea controlului temperaturii de uscare a hârtiei şi celulozei şi, implicit, la
creşterea calităţii produsului finit şi a productivităţii maşinii.

acestor echipamente, în sensul reducerii consumurilor. Prin realizarea investiţiei cu un volum total de
940.000 dolari SUA, societatea viza (i) reducerea consumului anual de gaze naturale, estimată la
1.403.650 Nm3 (echivalentul a 1.130 tep) şi o reducere a consumului anual de energie electrică
estimată la 486,4 MWh, echivalentul a 140 tep; (ii) monitorizarea şi înregistrarea fluxurilor de
apă/condens care vor facilita diminuarea consumurilor energetice şi identificarea echipamentelor a
căror funcţionare va fi optimizată; (iii) reducerea emisiilor de noxe, în special de CO2, care ar trebui să
scadă anual cu 2.800 tone.
Proiectele au fost considerate fezabile, pentru prima investiţie rata internă de rentabilitate fiind
de 83% şi termenul brut de recuperare a investiţiei de 1,2 ani iar pentru cea de-a doua investiţie rata
internă de rentabilitate fiind de 28% iar termenul brut de recuperare de 3,5 ani.
Someş Dej a decis să investească 940.000 dolari SUA în implementarea celor două proiecte
energetice, aplicând astfel pentru un împrumut securizat de 752.000 dolari SUA (80% din valoarea
investiţiei), restul de 20% (188.000 dolari SUA) provenind din surse proprii. Împrumutul cu o
maturitate de 4 ani, are o perioadă de graţie de 12 luni, rambursarea împrumutului urmând să se facă în
rate trimestriale egale, conform cererii iniţiale a societăţii şi a situaţiei fluxului de numerar.
economiile de gaze naturale care au fost estimate la 1.403.650 Nm3/an iar estimările referitoare la
economiile anuale totale de energie electrică sunt de 486,4 MWh/an. În total, economiile anuale totale
reprezintă echivalentul a 1.130 tep/an. Efectul combinat al economiilor de energie duce la reducerea
emisiilor de CO2 care vor scădea cu aproximativ 2.807 tone/an.
În urma monitorizării funcţionării maşinii de fabricat hârtie, conducerea societăţii a declarat că,
economiile anuale au fost, în anul 2007, de 3.178 tep, reducerile anuale echivalente de emisii fiind de
9.957 tone CO2. Estimările iniţiale privind beneficiile financiare anuale erau în valoare de 559.600
dolari SUA şi duceau la obţinerea unui termen brut de recuperare a investiţiei de 1,7 ani. Beneficiile
financiare anuale efectiv obţinute pentru o funcţionare pe durata unui an, în valoare de circa 1.573.813
dolari SUA, provin preponderent din reducerea consumului de energie electrică şi duc la o recuperare
brută a investiţiei în 0,9 ani.
ENEAS Bucureşti este o companie de servicii energetice (ESCO), al cărei beneficiar este
societatea CarmOlimp Ucea de Jos, judeţul Braşov. CarmOlimp operează două cazane de abur pe gaze
naturale de tip Panini şi două boilere pentru apă fierbinte. Aburul este utilizat pentru nevoi
tehnologice, încălzire şi prepararea apei calde de consum. Factura energetică anuală în anul 2006 a fost
de circa 410.429 dolari SUA faţă de venituri anuale în anul 2006 de 21.934.621 dolari SUA.
Perspectiva dezvoltării afacerii a dus la estimarea unei creşteri a consumului de energie electrică cu
169% şi a consumului de energie termică cu 63%. În consecinţă, CarmOlimp a decis instalarea unei
unităţi de cogenerare pentru producerea de energie electrică şi termică, cu ajutorul unei companii de
servicii energetice fondată în anul 2007, ENEAS Bucureşti.

În scopul depăşirii inconvenientelor legate de lipsa de informaţii privind realizarea unui astfel
de proiect şi al eliminării unor eventuale obstacole legate de transferul tehnologic şi stabilirea schemei
de finanţare, precum şi a riscurilor tehnologice şi financiare, CarmOlimp a decis să colaboreze cu
- Operate - Transfer). Într-un astfel de cadru, ENEAS se angaja să acceseze finanţarea, să
achiziţioneze echipamentele, să realizeze investiţia, să deţină în proprietate, să pună în funcţiune şi să
opereze unitatea de cogenerare. CarmOlimp urma să beneficieze de energia electrică şi termică
produse în cogenerare la costuri mai mici decât cele iniţiale şi, după recuperarea investiţiei, să preia cu
titlu gratuit dreptul de proprietate deţinut de ENEAS.
Colaborarea dintre CarmOlimp şi ENEAS s-a materializat printr-un contract de tip economii
partajate, în cadrul căruia ENEAS a garantat CarmOlimp facturi mai mici decât cele care ar rezulta din
producerea şi achiziţionarea aceloraşi cantităţi de energie ca în condiţiile iniţiale. Contractul de tip
economii partajate este în vigoare 5 ani de la data punerii în funcţiune a unităţii de co-generare iar
partajarea veniturilor variază în raport cu numărul de ore de funcţionare pe an. După realizarea
proiectului, consumul total de gaze naturale creşte la 657.660 Nm3/an, în timp ce consumul de energie
electrică ar rămâne neschimbat, respectiv de 2.304 MWh/an şi producţia de energie termică de 3.186
MWht/an (respectiv 2.740Gcal/an). În concluzie, CarmOlimp va consuma mai mult gaz natural dar va
achiziţiona mai puţină energie electrică (de la 3.200 MWhe/an la 896 MWhe/an) şi va acoperi o parte
din necesarul de energie termică cu căldură reziduală produsă practic gratuit (63% în medie).
Costul total al proiectului a fost de 623.000 dolari SUA. Economiile de energie sunt estimate la
574.464 Nm3/an (echivalentul a 462 tep anual); costurile de întreţinere şi de personal vor fi inexistente
atât timp cât ENEAS operează unitatea şi se ocupă de lucrările de întreţinere, revizie şi reparaţii.
Pentru analiza fluxului de lichidităţi generate de proiect au fost considerate numai beneficiile
rezultate din economiile de energie realizate pentru o durată anuală de funcţionare de 6.000 ore/an
(stabilită ca minimă în contractul de economii partajate), respectiv beneficii financiare de 332.144
dolari SUA/an. Termenul brut de recuperare (TVA inclus) este de 2,2 ani, valoarea netă actualizată
este de 1.135.000 dolari SUA iar rata internă de rentabilitate este de 44%. Pentru analiza fluxului de
lichidităţi realizate de ENEAS, au fost considerate numai veniturile anuale minime, garantate prin
contractul de tip economii partajate (176.219 dolari SUA/an). Termenul brut de recuperare pentru
întreaga investiţie (TVA inclus) este de 4,2 ani, valoarea netă actualizată este de 254.000 dolari SUA,
iar rata internă de rentabilitate este de 20%.
unităţi de co-generare în locaţia CarmOlimp şi pentru furnizarea de energie electrică şi termică la
preţuri mai scăzute. Fiind o investiţie în eficienţă energetică realizată de o companie de servicii
energetice, ENEAS a aplicat pentru un împrumut de 499.000 dolari SUA (80%), restul de 124.000
dolari SUA (20%), reprezentând contribuţia proprie. Maturitatea creditului este de 4,5 ani, care includ
o perioadă de graţie de 3 luni. Rambursările sunt efectuate trimestrial în rate egale conform solicitării
ENEAS.
Economiile de gaze naturale au fost estimate la 574.464 Nm3/an (echivalentul a 462 tep pe an),
iar reducerea de emisii de CO2, la 1.101 tone/an. În urma monitorizării funcţionării unităţii de co-
generare, conducerea societăţii a declarat că după punerea în funcţiune în luna iulie 2007, cantitatea de
energie electrică şi termică produse au fost de 412 MWhe şi 283 MWht, economiile de gaze naturale
fiind de numai 18.563 Nm3, reprezentând o reducere a emisiilor de CO2 cu aproximativ 36 tone.
duceau la obţinerea unui termen brut de recuperare a investiţiei de 2,2 ani. Beneficiile financiare
efectiv obţinute de la punerea în funcţiune, în valoare de circa 20.419 dolari SUA, sunt insuficiente
pentru a justifica rentabilitatea investiţiei.
* * *

Studiile de caz prezentate se referă la operatori economici care, la momentul realizării

analizelor proiectelor energetice din punct de vedere tehnic şi financiar, prezentau reale perspective
de creştere şi care au agreat să ramburseze împrumuturile, în principal, din beneficiile financiare
care urmau să rezulte din economiile de energie generate de investiţii.
Cu câteva excepţii, investiţiile făcute au generat suficiente economii de energie şi lichidităţi

pentru serviciul datoriei. Situaţia centralizată este prezentată în tabelul 2.18.
Tabelul 2.18 Restituirea împrumutului pe baza estimărilor privind beneficiile financiare rezultate exclusiv din economiile de
energie (sursa: http://www.free.org.ro/).
Investiţia specifică Restituire împrumut
Proiect (data punerii în (dolari SUA la 1 dolar SUA
Termen brut
Client Maturitate Restituire din
funcţiune) economie energie) de recuperare (ani)
(ani) economii (%)
Înlocuirea compresoarelor vechi
Unio Satu Mare cu compresoare elicoidale mai 2,8430 2,6 3,0 100
eficiente (2005)
Montarea unui cazan de abur pe
Ulerom Vaslui coji de floarea soarelui (martie 3,9580 4,3 4,0 93
2006)
(i) Montarea unui sistem de
monitorizare a consumurilor 3,5273
energetice
Someş Dej (ii) Modernizarea sistemului 1,7 4,0 100
abur-condens la maşina de 1,2102
fabricat hârtie de ambalaj
(octombrie 2006)
Modernizare tehnologică
Arc Dorohoi
(octombrie 2006)
1,6795 1,7 1,0 n.a.
Instalarea, punerea în funcţiune
Eneas Bucureşti şi operarea unei unităţi de co-
(ESCO) generare la un terţ (septembrie
1,8770 2,2 4,5 100
2007)
Rezultatele prezentate în tabelul 2.18 pot fi considerate ca relevante în susţinerea ideii că

beneficiile financiare obţinute din economiile de energie generate după realizarea investiţiilor în
eficienţa energetică facilitează rambursarea împrumuturilor accesate de operatorii economici din
industrie pentru finanţarea acestor investiţii.
BIBLIOGRAFIE
[2.01] Tomiţă, T., Paraipan, L., Gurmăzescu, A., Vanghelescu, A., ‘Dicţionarul de Management al
Riscului’, BRM Business Consulting, ISBN: 973-0-03700-0, Bucureşti, 2004.
[2.02] El Ghayaly, Z. M., Stoian, M. (conducător ştiinţific), Evaluarea eficienţei economice a
proiectelor de investiţii în industria mobilei în Egipt, Teză de doctorat, Academia de Studii
Economice, Catalog online, http://www.biblioteca.ase.ro/catalog/, Bucureşti, pp. 86 - 120, 2005.
[2.03] Malamatenios, Ch. (coordonator), Vezirigianni, G., Grepmeier, K., Energii regenerabile &
Eficienţa energetică: ghid de instruire, Editura NicVox, ISNB (13) 978-973-8489-37-0,
Bucureşti, 2007.
[2.04] Frăsineanu, C., Perfecţionarea metodelor de evaluare a patrimoniului, Curs digital, Academia de
Studii Economice, Biblioteca Digitală, http://www.ase.ro/biblioteca/, Bucureşti, 2005.
[2.05] Duplouy, J.C., Ciobanu, A., De la Phare la Fondurile Structurale • Programarea şi implementarea
asistenţei de pre-aderare pentru PHARE CES şi tranziţia spre Fondurile Structurale, modul A 2.1
Instruire pentru analiza economică şi financiară şi evaluarea riscurilor, Proiect finanţat prin
Phare, Beneficiar Guvernul României Ministerul Integrării Europene, Bucureşti, 2004.
[2.06] Florio, M. (responsabil ştiinţific), Ghid pentru analiza cost - beneficii a proiectelor de investiţii,
Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul de Coeziune şi ISPA, DG Politici
Regional, Comisia Europeană, Bruxelles, Belgia, 1997.
[2.07] * * *, Dicţionar financiar, http://www.obb.ro/, Bucureşti, 2007.
[2.08] * * *, Legea nr.56/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 199/2000 privind utilizarea
eficientă a energiei, Monitorul Oficial al României, partea I, Anul XVIII - Nr. 291, 31.III.2006.
[2.09] Vasilescu, I. (coordonator), Cicea, C., Dobrea, R., C., Eficienţa investiţiilor aplicată, Editura
Lumina Lex, Bucuresti, 2003.
[2.10] Buhociu, F., Negoescu, G., Investiţiile în economia de tranziţie, Editura Evrica, Brăila, 1998.

România, Editura AGIR, Bucureşti, ISBN 973 - 720 - 087 - X, 978 - 973 - 720 - 087 - 7, 2007.
[2.13] * * *, Directive 2004/8/EC of the European Parliament and of the Council of 11 February 2004
on the promotion of cogeneration based on a useful heat demand in the internal energy market
and amending Directive 92/42/EEC.
[2.14] Vasilescu, I., Românu, I., Cicea, C., Investiţii, Editura Economică, Bucuresti, ISBN 973-590-
368-7, 2000.
[2.15] Gaskin, T., Indicatori financiari perfecţi • Tot ceea ce îţi trebuie pentru a reuşi de prima dată,
Editura Naţional, Bucuresti, ISBN 973-9038-36-8, 1998.
[2.18] * * *, Terminologie, http://www.anre.ro/, Bucureşti, 2007.
[2.19] * * *, Glosar de termeni, http://www.arceonline.ro/, Bucureşti, 2007.

3. Studii de caz: MUNICIPALITĂŢI
3.1. Introducere
La nivelul municipalităţilor, oportunităţile pentru investiţii profitabile în domeniul energetic se

manifestă cu precădere la sistemele de alimentare centralizată sau locală cu energie termică şi la
sistemele de iluminat public stradal şi ambiental [3.13].
Deşi parte din investiţii pot fi considerate de mică anvergură, de cele mai multe ori beneficiarul
investiţiei nu poate recurge la finanţarea internă în condiţiile existenţei unor restricţii bugetare [3.19],
generate de existenţa unor multiple priorităţi de finanţare la nivel local, cărora este obligat să se
supună.
În aceste condiţii devine evident că, în cazurile în care, datorită anvergurii semnificative a
proiectelor energetice, pe lângă resursele interne sunt necesare şi resurse atrase prin finanţare externă,
singura problemă care se ridică este legată de modul în care pot fi atrase aceste resurse pentru
completarea schemei de finanţare.
Studiile de caz prezentate în continuare corespund unor investiţii în domeniul energetic care au
fost deja realizate de autorităţi locale, operatori de servicii publice municipale sau instituţii publice şi
care generează beneficii financiare [3.07], provenind, cu preponderenţă, din economiile de resurse
primare şi energie [3.12, 3.13].
realizarea investiţiilor proprii în timp ce într-un singur caz, autoritatea locală a decis realizarea
În majoritatea cazurilor considerate, stabilirea obiectivului şi definirea proiectului au fost făcute

de beneficiari în baza unor analize energetice (efectuate direct sau prin achiziţia de servicii
specializate) şi au fost influenţate de:
• posibilitatea realizării proiectului în condiţiile existente,
• limitele de finanţare pe care beneficiarul proiectului a fost constrâns să le respecte,
• existenţa resurselor proprii pentru finanţarea internă,
• eligibilitatea beneficiarului pentru finanţare externă.
Analiza financiară pentru fiecare caz în parte a presupus evaluarea costurilor şi beneficiilor
aferente analizei cost beneficiu (nerelevantă, în condiţiile în care în studiile de caz prezentate nu au
fost incluse şi soluţii tehnice alternative), analiza fluxului actualizat de lichidităţi [3.01], determinarea
principalilor indici de profitabilitate ai proiectului şi analiza de risc şi sensibilitate.
În evaluarea costurilor totale ale proiectului au fost considerate costurile directe provenind din
consultanţă, proiectare, construcţii şi montaj, achiziţionarea tehnologiei, exploatare şi au fost neglijate
orice alte eventuale costuri indirecte.
În evaluarea beneficiilor proiectului au fost considerate beneficiile directe provenind din

economiile de resurse utilizate în producţie şi au fost neglijate orice alte eventuale beneficii indirecte
(deşi pentru fiecare studiu de caz în parte a fost evaluată şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
provenind din economiile de resurse primare şi energie).
Analiza fluxului anual actualizat de lichidităţi [3.01, 3.02], a avut, ca punct de plecare,
calcularea fluxului anual de lichidităţi prin scăderea din beneficiile financiare anuale (provenind, în
principal, din economiile de resurse primare şi energie) a cheltuielilor anuale de operare (inclusiv
cheltuielile de întreţinere, reparaţii, personal etc.).

48 Studii de caz: MUNICIPALITĂŢI
Pentru actualizarea fluxului anual de lichidităţi a fost folosită metoda actualizării [3.01, 3.03],
utilizând, conform [3.02, 3.03], o rată de actualizare comună pentru toate studiile de caz (a = 12%). În
condiţiile în care, după [3.03], la momentul actual rata riscului de afacere variază în intervalul r =
1÷2,5%, şi de rata de securitate în intervalul s = 0,5÷1%, înseamnă că pentru costul capitalului folosit
pentru realizarea investiţiilor a fost considerată o valoare c = 8,5÷10,5%. Comparând acest cost cu
dobânzile anuale efective utilizate de societăţile din sectorul bancar din România rezultă că rata de
actualizare utilizată [3.11], este credibilă.
Aplicarea metodei actualizării, a fost făcută conform [3.04], considerând că:

• evoluţia beneficiarului investiţiei, în contextul în care acesta este o autoritate publică locală,
o instituţie publică sau o societate de servicii publice municipale, este afectată de un risc
coborât;
• perioada explicită a fost bazată exclusiv pe ciclul de viaţă al echipamentelor şi instalaţiilor
care fac obiectul investiţiei; 10 ani pentru echipamentele şi instalaţiile specifice proiectelor
energetice (ex. iluminatul public şi distribuţia energiei termice geotermale etc.) şi cu valori
mai mari pentru alte tipuri de echipamente (ex. 20 de ani în cazul producerii energiei
termice pe biomasă şi 25 de ani în cazul distribuţiei energiei termice);
• pentru estimarea valorii reziduale [3.07], a fost reţinută valoarea de lichidare a acesteia
[3.07], în condiţiile în care investiţiile în domeniul energetic au o durată finită de viaţă.
Fluxul anual actualizat de lichidităţi a fost folosit pentru determinarea principalilor indici de
profitabilitate ai proiectului energetic [3.03, 3.05]: venitul net actualizat, rata internă de rentabilitate,
termenul brut de recuperare şi termenul actualizat de recuperare.
În fiecare studiu de caz este prezentată analiza investiţiei care ia în considerare informaţii
referitoare la veniturile anuale realizate de beneficiarii investiţiilor în anul precedent realizării
investiţiei.
Se obţin astfel detalii referitoare la modul de variaţie a intensităţii energetice [3.11], ca rezultat
al realizării investiţiei şi dacă variaţia este influenţată în mod preponderent de realizarea economiilor
de resurse primare şi/sau energie.
Pentru vizualizarea variaţiei intensităţii energetice, a investiţiei specifice şi a productivităţii

investiţiei [3.14, 3.15, 3.16], în fiecare studiu de caz în parte este reprezentată grafică variaţia
mărimilor menţionate anterior.
Rezultatele analizei investiţiei confirmă apartenenţa proiectului domeniului creşterii eficienţei

energetice sau al modernizărilor tehnologice.
Finanţarea investiţiilor a fost realizată prin împrumuturi securizate şi prin intermediul unei
asocieri contractuale de tip public - privat, operatorul privat recurgând la contractarea unui împrumut
securizat[3.08, 3.17].
Finanţarea sub formă de împrumut securizat (garantat), a fost însoţită de o dobândă variabilă
(Libor6luni [3.01]) şi pe o perioadă de rambursare (maturitate [3.07]) de cel mult 5 ani, care a inclus
întotdeauna şi o perioadă de graţie de cel mult 1 an, cu plata trimestrială a ratei de rambursare a
creditului şi a dobânzii.
Finanţarea unei investiţii publice prin intermediul unui operator economic privat a fost realizată
în baza unui contract de asociere în participaţiune [3.20], prin care a fost asigurată legătura între
participarea financiară la realizarea investiţiei şi repartizarea beneficiilor financiare anuale obţinute
după realizarea acesteia.

Analiza riscurilor care pot afecta semnificativ costurile şi beneficiile avute în vedere la analiza
financiară a unui proiect energetic a fost făcută considerând, după [3.03], că:
• riscul tehnic este nesemnificativ atât timp cât pentru toate investiţiile menţionate în studiile
de caz au fost alese tehnologii verificate pe plan naţional şi internaţional, riscurile de punere
în funcţiune, tehnologic şi, în unele cazuri, de creşterea capacităţii instalate fiind moderate
spre coborâte;
• la momentul actual, riscul ratei de schimb valutar este inexistent atât timp cât moneda
naţională se apreciază, împrumuturile se acordă într-un număr redus de tranşe şi pe perioade
de utilizare scurte, de cel mult 12 luni iar rambursarea se face trimestrial, pe perioade de
rambursare de ordinul zecilor de luni;
• riscul de nerespectare a obligaţiilor asumate la contractarea finanţării externe este mediu
spre coborât, atât timp cât, anual, sunt solicitate informaţii privind gestiunea autorităţii
publice locale, instituţiei publice sau societăţii de servicii publice municipale, beneficiară a
investiţiei, iar garanţiile de acoperire a riscului de finanţare au un grad acceptabil de
lichiditate;
• într-un singur caz, riscul corporativ este moderat spre ridicat, în condiţiile în care, numărul
de acţionari semnificativi este scăzut şi anual, sunt solicitate informaţii privind modificări în
structura acţionariatului;
• riscul extern este moderat spre coborât în condiţiile în care obţinerea de autorizaţii, licenţe,
anvergura preţurilor şi tarifelor, competitivitatea pe piaţă şi cadrul legal şi de reglementare
sunt în concordanţă cu practicile din spaţiul european politic şi economic unic.
Urmând recomandările din [3.06], pentru analiza de risc a fost realizată exclusiv analiza
sensibilităţii, fără a fi studiată distribuţia probabilistică a variabilelor selectate şi calcularea valorii
aşteptate a indicatorilor de profitabilitate ai proiectului.
Analiza sensibilităţii a evidenţiat impactul pe care schimbările presupuse ale variabilelor critice
care intervin în determinarea costurilor şi beneficiilor le au asupra indicilor de profitabilitate calculaţi
(rata internă de rentabilitate şi valoarea netă actualizată).
Urmând criteriul general recomandat [3.02, 3.05, 3.06], au fost stabilite variabilele „critice”,
care au fost, fără excepţie, preţurile la energie şi resurse energetice primare.
Variabilele critice au suferit variaţii de 5% şi 10%, care au permis obţinerea plajelor de variaţie
a ratei interne de rentabilitate şi a venitului net actualizat şi conturarea concluziilor referitoare la
stabilitatea costurilor şi beneficiilor avute în vedere la determinarea valorilor de bază ale indicilor de
profitabilitate ai proiectelor de investiţii din studiile de caz prezentate.
În toate studiile de caz prezentate a fost evidenţiat impactul preconizat şi, în anumite cazuri, cel
real prin prezentarea comparativă a estimărilor făcute în faza de proiect şi a rezultatelor efectiv
înregistrate după intrarea în funcţiune a instalaţiilor şi echipamentelor care au făcut obiectul
investiţiilor.
la sonda geotermală nr. 4767
• Spitalul Clinic Judeţean Oradea: Instalarea de noi cazane de apă fierbinte şi abur

3.2. Studiul de caz Transgex Oradea: racordarea a 5 puncte termice din

cartierul Ioşia Nord, municipiul Oradea la sonda geotermală nr. 4767
3.2.1. Sinteză
instituţii publice.
Societatea deţine licenţe de foraj pentru terenuri situate în partea de nord vest a ţării. Ponderea
acestor resurse din potenţialul total al ţării este estimată la 50%.
aferente. Investiţia a fost parţial finanţată printr-un împrumut cu o maturitate de trei ani şi care a
urmărit creşterea capacităţilor de producţie a energiei termice din resurse geotermale, înlocuindu-se
astfel o parte din energia termică produsă pe bază de combustibili fosili la CET Oradea.
Garanţiile constituite au fost: (i) ipotecă pe una dintre clădirile administrative ale societăţii; (ii)
gaj asupra echipamentelor achiziţionate în cadrul proiectului; (iii) bilete la ordin.
Termenul brut de recuperare a investiţiei a fost estimat la 2,5 ani.
Pe lângă economia de combustibil, proiectul urma să contribuie la diminuarea emisiilor de gaze

cu efect de seră, în special a celor de dioxid de carbon.
Figura 3.1 Vechea staţie geotermală a Transgex Oradea Figura 3.2 Staţia geotermală modernizată a Transgex Oradea
(sursa: http://www.free.org.ro/). (sursa: http://www.free.org.ro/).
Proiectul a constat în racordarea a 5 puncte termice aflate în proprietatea municipiului Oradea

(cartierul Ioşia Nord) la sonda geotermală nr. 4767, situată în apropiere. Pentru a facilita
implementarea proiectului, Transgex a încheiat cu Consiliul Local al Municipiului Oradea un contract
de asociere în participaţiune.
Staţia termică geotermală (figura 3.1 şi figura 3.2) situată în imediata apropiere a sondei
geotermale, în care se produce apa fierbinte pentru încălzire şi apa caldă menajeră, a fost complet
modernizată. Cele 5 puncte termice prin intermediul cărora este distribuită energia termică produsă în
staţia geotermală, au fost modernizate în întregime prin folosirea de schimbătoare de căldura cu plăci,
de pompe moderne antrenate de motoare cu turaţie variabilă şi de instalaţii de măsura şi automatizare.

În municipiul Oradea, circa 50.000 Gcal/an (5% din consumul anual de energie termică) sunt
produse având ca sursă energia geotermală. Restul de 95% din consumul anual este furnizat de CET
Oradea, care vinde energia termică la un preţ de 38 dolari SUA/Gcal.
Diferenţa dintre preţul plătit de consumatori (28 dolari SUA/Gcal) şi preţul energiei termice
furnizate de CET Oradea era în trecut suportată de municipalitate. La momentul iniţierii proiectului,
căldura şi apa caldă menajeră furnizate din resursele geotermale erau livrate consumatorilor casnici la
preţul de 24,7 dolari SUA/Gcal, respectiv sub preţul plătit de consumatori.
Scopul proiectului a fost de a înlocui o parte din energia termică produsă la CET Oradea pe
combustibili fosili cu energie termică produsă prin valorificarea resurselor geotermale disponibile în
zona Municipiului Oradea.
Principalele avantaje ale proiectului sunt enumerate mai jos:

• utilizarea resurselor de energie regenerabilă: folosirea energiei geotermale pentru acoperirea
unei părţi din consumul de energie termică al municipiului Oradea, duce la economii de
combustibili fosili; în acelaşi timp, preţul de producţie şi preţul de livrare a căldurii către
populaţie sunt mai mici decât cele dinainte de implementarea proiectului;
• reabilitarea reţelei de transport şi distribuţie: conductele de transport şi distribuţie a apei
calde menajere şi a apei fierbinţi au fost înlocuite, reducându-se pierderile termice şi masice;
• reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră: reducerea consumului de combustibil fosil al
CET duce la diminuarea emisiilor de CO2.
Tabelul 3.1 Costurile investiţiei pentru modernizare staţia Tabelul 3.2 Analiza financiară în cazul investiţiei Transgex
termică geotermală şi cinci puncte termice la Oradea (sursa: http://www.free.org.ro/).
Transgex Oradea (sursa: http//www.free.org.ro/).
Anul (h)
Indice
Costuri investiţie dolari SUA* 0 1 2 3 4 ... 10
I -1.178 - - - - ... -
Construire staţie geotermală (2004) 91.810
CFh -1.178 472 472 472 472 ... 472
Echipamente staţie geotermală (2004) 174.303
Sh -1.178 -706 -234 238 710 ... 3.542
Reţele de transport (2004) 220.199
FAh 1 0,89 0,80 0,71 0,64 ... 0,32
Echipamente puncte termice nr. 510-514 101.007
SAh -1.178 -757 -380 -44 256 ... 1.489
(2004)
TRB 2,5 ani
Pompă pentru sonda geotermală (2004) 104.032
TRA 3,1 ani
Total (2004) 691.351
Echipamente punct termic geotermal
57.997 RIR 40 %
(inclusiv 2 cazane de vârf) (2005)
Reabilitare reţele distribuţie (2005) 426.126
Total (2005) 487.123
Total investiţie 1.178.474 3.2.4. Costurile proiectului
*
transportul şi nu includ TVA. Proiectul a fost implementat în două
etape. Prima etapă a debutat în 2004 printr-o investiţie de aproximativ 690.000 dolari SUA. Cea de-a
doua fază a proiectului a constat în instalarea a două cazane de vârf pe gaze naturale în staţia termică
geotermală şi continuarea reabilitării reţelelor de distribuţie. Această a doua fază a ridicat efortul
financiar total la aproximativ 1.180.000 dolari SUA. Costurile totale ale investiţiei sunt prezentate în
tabelul 3.1.
Potenţialele beneficii directe estimate în faza premergătoare realizării investiţiei sunt prezentate
în continuare:
• energie primară/combustibil: prin utilizarea sursei de energie regenerabilă, proiectul
conduce la reducerea consumului de combustibil fosil (cărbune) la CET; această reducere
este estimată la o cantitate de căldură livrată de 42.000 Gcal/an;
• întreţinere, manoperă: echipamentul nou este mai fiabil decât cel vechi, îmbătrânit atât fizic
cât şi moral şi este complet automatizat; astfel se vor genera economii băneşti prin

diminuarea cheltuielilor de întreţinere şi manoperă; prin proiect s-au montat schimbătoare de

căldură cu plăci care au condus la diminuarea pierderilor de căldură şi a cheltuielilor de
manoperă şi întreţinere; economiile realizate sunt cuantificate în suma prezentată la alineatul
precedent.
Analiza fluxului de lichidităţi pe următorii 10 ani a fost realizată, având ca bază de calcul
preţurile la energie din perioada 2004-2005. Evaluarea fezabilităţii acestui proiect a fost făcută pe baza
următoarelor criterii: termenul brut de recuperare a investiţiei, rata internă de rentabilitate (RIR) şi
venitul net actualizat (VNA), calculate pentru o rată de actualizare de 12%.
O sinteză a analizei financiare este prezentată în tabelul 3.2. Având în vedere că investiţia
financiară totală a fost de 1.178.474 dolari SUA şi că beneficiile financiare anuale sunt estimate la
472.000 dolari SUA, termenul brut de recuperare a investiţiei este de 2,5 ani iar rata internă de
rentabilitate este de 40%.
Informaţiile necesare analizării investiţiei sunt redate sintetic în tabelul 3.3. Transgex Oradea a
realizat venituri totale de 2.214.855 dolari SUA în anul 2004, de 3.363.729 dolari SUA, în anul 2005
şi de 3.810.407 dolari SUA, în anul 2006. Din informaţiile prezentate anterior rezultă că, înainte de
realizarea investiţiei, intensitatea energetică IE1 avea valoarea de 0,0124 dolari SUA energie/dolari
SUA venituri, iar după realizarea investiţiei, intensitatea energetică IE2 a coborât la valoarea de 0,0081
dolari SUA energie/dolari SUA venituri.
Tabelul 3.3 Analiza investiţiei în cazul Transgex Oradea
(http://www.free.org.ro/). II Valoarea energiei (mii dolari SUA/an) I
Modernizarea staţiei termice geotermale şi a cinci E
puncte termice la Transgex Oradea
Investiţie (1I2I) dolari SUA 1.178.474 IS1 IE1 = 0,0124
*
Majorare venituri (1VP2VP) dolari SUA 0 1” 1E 1

Termen de recuperare brut ani 2,5 IE2 = 0,0081
2” 500 2E 2
Venit net actualizat dolari SUA 1.489.000 IS2
Rata internă de rentabilitate % 40 0 VP
* I
exclusiv din reducerea pierderilor de energie termică 2
2000 I 1000
1I 0 500 1000 1500
500
Scăderea intensităţii energetice 1 → 2 este 1I 1’
PI = 1
redată în figura 3.3. 1000
Din analiza figurii 3.3 se observă că 1500

2I 2’
productivitatea virtuală a investiţiei este
PI = 0
subunitară şi egală cu 0 dolari venituri/dolari I
investiţie. Epură Investiţia (mii dolari SUA) IV
Figura 3.3 Analiza unei investiţii în domeniul eficienţei
Rezultă că ponderea covârşitoare în energetice: modernizarea staţiei termice
geotermale şi a cinci puncte termice la Transgex
obţinerea beneficiilor după realizarea investiţiei Oradea (sursa: http://www.free.org.ro).
revine scăderii valorii energiei ca efect al
reducerii pierderilor de energie termică şi de agent termic.
valoarea actualizată a investiţiei iniţiale pe baza căreia au fost realizate şi puse în funcţiune vechile
puncte termice şi vechea staţie termică geotermală. Dacă IS1 ar fi egală cu 1 dolar investiţie/dolari
energie, IS2 ar avea valoarea 2,4968 dolari investiţie/dolari energie.

Finanţarea primei faze a proiectului a fost acoperită după cum urmează: 60% prin accesarea
finanţării externe sub formă de împrumut iar restul de 40% de la Transgex Oradea prin contribuţie sub
formă de numerar şi în natură. A doua fază a proiectului a fost finanţată integral de către Transgex din
fonduri proprii.
Împrumutul în valoare de 425.000 dolari SUA, a avut o maturitate de 3 ani, cu 6 luni perioadă
de graţie.
Garanţiile constituite au fost: (i) ipotecă pe una dintre clădirile administrative ale societăţii; (ii)
gaj asupra echipamentelor achiziţionate în cadrul proiectului; (iii) bilete la ordin.
Rambursarea împrumutului a fost făcută în rate trimestriale inegale, conform solicitării

beneficiarului investiţiei şi a situaţiei fluxului de numerar.
Pentru acoperirea unei părţi din contribuţia proprie pentru prima fază a proiectului, Transgex a
încheiat un contract pentru vânzarea drepturilor de emisii de dioxid de carbon cu Agenţia Daneză
pentru Protecţia Mediului.
Transgex vinde aceste “credite de carbon” în perioada 1 ianuarie 2005 - 31 decembrie 2012.
Suma totală a acestei tranzacţii este de 473.400 euro împărţită astfel: 54.600 euro sub formă de avans
(suma deja plătită către Transgex) şi 8 rate anuale a câte 52.350 euro, începând cu anul 2006.
Considerând că prin valorificarea energiei

geotermale se va produce o cantitate anuală de
energie termică de 42.000 Gcal, iniţial furnizată
de CET Oradea, economiile anuale de
combustibil, au fost estimate la 5.774 tep.
În ipoteza că CET utilizează cărbune şi

gaz natural pentru producerea energiei termice,
reducerile anuale de dioxid de carbon sunt
estimate la 14.300 de tone. Această cantitate este
luată ca bază de calcul pentru suma pe care
Guvernul Danez ar urma să o plătească către
Transgex în urma achiziţionării unităţilor de
reducere a emisiilor de CO2. Reducerile emisiilor
Figura 3.4 Staţia geotermală a Transgex Oradea după de dioxid de sulf, NOx şi pulberi sunt
modernizare (sursa: http://www.free.org.ro/).
semnificative.
Utilizarea unei surse de căldură care generează energia termică la un preţ mai mic faţă de CET,
duce la reducerea presiunii asupra bugetului municipalităţii prin reducerea subvenţiilor acordate CET
Oradea.
În urma monitorizării funcţionării staţiei termice geotermale (figura 3.4) şi a celor 5 puncte
termice, conducerea societăţii a declarat că economiile anuale de combustibili au fost, în anul 2006, de
5.627 tep şi reducerile anuale echivalente de emisii de CO2 au fost de 22.169 tone iar în anul 2007, de
6.928 tep, respectiv de 27.296 tone de CO2.
Obţinerea, în anul 2006, a unor economii anuale de combustibili sub estimări este justificată de
severitatea moderată a sezoanelor de încălzire 2005-2006 şi 2006-2007. Rezultatele peste estimări cu

privire la reducerile anuale echivalente de emisii de gaze cu efect de seră au la bază producerea de
energie termică la CET Oradea cu randamente mai mici decât cele iniţial estimate şi folosind
combustibili fosili inferiori în cantităţi mai mari decât considerate în faza de proiectare.
SUA, care duceau la obţinerea unui termen brut de recuperare a investiţiei de 2,5 ani, beneficiile
financiare anuale efective, în valoare de circa 562.000 dolari SUA conduc la o recuperare brută a
investiţiei de 2,1 ani.
3.3. Studiul de caz CET Iaşi: modernizarea a 3 puncte termice şi a reţelei de

distribuţie aferentă acestora
3.3.1. Sinteză
totală instalată este de 250 MWe. Puterea termică totalizează 907 MWt, din care 260 MWt sub formă
de abur pentru consumatori industriali şi 647 MWt sub formă de apă caldă pentru consumatori casnici.
Structura consumului de combustibil al companiei este următoarea: 44% gaze naturale, 25%
păcură şi 31% cărbune.
Proiectul de modernizare a 3 puncte termice şi a reţelei de distribuţie aferentă acestora, finanţat

parţial printr-un împrumut cu o maturitate de doi ani şi şase luni perioadă de graţie, face parte dintr-un
proiect complex de modernizare a sistemului centralizat de alimentare cu căldură al municipiului Iaşi,
care a inclus şi realizarea de module termice (figura 3.5).
Totodată, prin implementarea acestui

proiect, societatea doreşte să arate hotărârea
pentru îmbunătăţirea serviciilor oferite în special
populaţiei.
Realizarea proiectului a determinat

reducerea consumului de combustibil şi de
energie electrică, a debitelor de agent termic şi a
cheltuielilor de întreţinere, reparaţii şi salariale.
Termenul brut de recuperare a investiţiei

este estimat la 6 ani.
Garanţiile constituite în vederea acoperirii

Figura 3.5 Modul termic exploatat de CET Iaşi după riscului de creditare au fost: (i) cesionarea
realizare şi punere în funcţiune (sursa:
creanţelor din relaţia contractuală cu furnizorul
regional de electricitate; (ii) gaj asupra unuia
dintre conturile curente ale societăţii; (iii) bilete la ordin.
Pe lângă economiile de energie termică şi agent termic, proiectul duce şi la diminuarea emisiilor
de gaze cu efect de seră, în special a celor de dioxid de carbon.
Proiectul a constat în modernizarea a trei puncte termice (figurile 3.6 şi 3.7) şi a reţelei de
distribuţie aferentă acestora. În cadrul punctelor termice au fost montate schimbătoare de căldură cu
plăci în locul celor tubulare, pompe cu turaţie variabilă şi sisteme de contorizare şi automatizare.

Clădirile punctelor termice şi instalaţiile electrice au fost, de asemeni, modernizate. Canalele

termice au fost extinse prin montarea de conducte de recirculare pentru apa caldă menajeră.
Conductele sistemului de distribuţie au fost înlocuite cu conducte preizolate.
Figura 3.6 Punct termic la CET Iaşi înainte de modernizare

Figura 3.7 Punct termic la CET Iaşi după modernizare
Scopul proiectului a fost de a îmbunătăţii calitatea serviciilor de alimentare cu căldură şi cu apă

caldă pentru consum a consumatorilor casnici conectaţi la cele trei puncte termice operate de CET Iaşi.
Prin acest proiect, societatea a acţionat pentru inversarea tendinţei actuale de evoluţie a numărului de
consumatori prin reducerea debranşărilor şi chiar prin rebranşarea unor foşti consumatori.
Principalele avantaje ale proiectului sunt:

• reducerea cheltuielilor: după implementarea proiectului cheltuielile aferente producerii şi
distribuţiei energiei termice se vor reduce; totodată, calitatea alimentării cu căldură a
consumatorilor casnici se va îmbunătăţi;
• reabilitarea reţelei de distribuţie: conductele de distribuţie şi transport a apei calde de
consum şi a apei fierbinţi vor fi înlocuite, reducându-se astfel pierderile de energie termică
şi de agent termic.
• reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră: reducerea consumului de combustibil fosil al
CET conduce la diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră, în principal a emisiilor de
CO2.
Tabelul 3.4 Costurile investiţiei pentru modernizare a trei Proiectul a fost implementat în prima
puncte termice la CET Iaşi (sursa:
http://www.free.org.ro/). parte a anului 2005. Costul total al proiectului a
fost de 1.250.000 dolari SUA. O detaliere a
PT102 Tudor Vladimirescu 575.000 acestor costuri pentru fiecare punct termic este
Echipamente şi lucrări în punctul termic 70.000 dată în tabelul 3.4.
Materiale şi lucrări pentru reţeaua de 505.000
distribuţie
PT8 Cantemir 575.000 3.3.5. Beneficiile proiectului
Echipamente şi lucrări în punctul termic 70.000
Materiale şi lucrări pentru reţeaua de 505.000
distribuţie În urma implementării proiectului
PT10A Cantemir 100.000 estimările privind economiile de energie sunt
Echipamente şi lucrări în punctul termic 100.000
şi 3 module termice
prezentate mai jos:
Total investiţie 1.250.000 • energie primară şi combustibil: prin
*
Costurile includ taxele vamale, taxele de import, stocare şi înlocuirea schimbătoarelor de
transportul şi nu includ TVA. căldură şi a conductelor din reţeaua
secundară, pierderile de căldură şi de

agent termic vor scădea; la CET, economia estimată de combustibil, pentru perioada
cuprinsă între a doua parte a anului 2005 şi anul 2011 este evaluată la 9.273 t cărbune;
• energie electrică: înlocuirea pompelor din punctele termice cu pompe cu turaţie variabilă şi
cu randamente îmbunătăţite, conduce la economii de energie electrică iar debitele vehiculate
de agent termic vor fi diminuate.
• întreţinere, manoperă, costuri salariale: echipamentele noi care au fost montate au fiabilitate
ridicată şi sunt complet automatizate; în aceste condiţii vor fi generate beneficii financiare
prin diminuarea cheltuielilor de întreţinere şi manoperă; în plus, personalul afectat acestor
puncte termice va fi mai redus numeric iar costurile salariale aferente vor fi diminuate.
preţurile la energie şi combustibil din perioada 2004-2005. Evaluarea fezabilităţii acestui proiect a fost
făcută pe baza următoarelor criterii: termenul brut de recuperare a investiţiei, rata internă de
rentabilitate şi venitul net actualizat calculate pentru o rată de actualizare de 12%. O sinteză a analizei
financiare este prezentată în tabelul 3.5. În această analiză s-a ţinut cont şi de evoluţia numărului de
consumatori casnici estimată de către societate. Având în vedere că investiţia financiară totală este de
1.250.000 dolari SUA şi considerând că beneficiile financiare anuale sunt cele prezentate în tabelul
3.5, termenul brut de recuperare a investiţiei este de 6 ani.
Tabelul 3.5 Analiza financiară în cazul investiţiei CET Iaşi Tabelul 3.6 Analiza investiţiei în cazul CET Iaşi (sursa:
(sursa: http://www.free.org.ro/). http://www.free.org.ro/).
Anul (h)
Indice
0 1 2 3 4 5 6
Modernizarea trei puncte termice la CET Iaşi
I -1.250 - - - - - - Investiţie (1I2I) dolari SUA 1.250.000
CFh -1.250 206 203 203 206 213 221 *
Sh -1.250 -1.044 -841 -638 -432 -219 2
FAh 1,00 0,89 0,80 0,71 0,64 0,57 0,51 Majorare venituri (1VP2VP) dolari SUA 0
SAh -1.250 -1066 -904 -760 -629 -508 -396 Termen de recuperare brut ani 6,0
TRB 6 ani Venit net actualizat dolari SUA 459.000
TRA 11,5 ani
VNA 459 mii dolari SUA
Rata internă de rentabilitate % 17
*
RIR 17 % exclusiv din reducerea pierderilor de energie termică
(continuare)
Anul (h)
Indice
0 7 8 9 ... 24 25 3.3.7. Analiza investiţiei
I -1.250 - - - ... - -
CFh -1.250 229 229 229 ... 229 229
Sh -1.250 231 460 689 ... 4.124 4.353
FAh 1,00 0,45 0,40 0,36 ... 0,07 0,06
SAh -1.250 -292 - 200 - 117 ... 445 459 sunt redate sintetic în tabelul 3.6.
TRB 6 ani
TRA 11,5 ani
VNA 459 mii dolari SUA În anul 2004, CET Iaşi a realizat venituri
RIR 17 % totale de 61.343.118 dolari SUA, în anul 2005,
de 72.485.532 dolari SUA, iar în anul 2006, de
102.370.906 dolari SUA.
În anul 2005, înainte de realizarea investiţiei, cheltuielile anuale aferente furnizării energiei
termice către consumatori au fost de 780.396 dolari SUA iar în anul 2006, acestea au fost estimate la
551.396 dolari SUA.
Scăderea intensităţii energetice 1 → 2 este redată în figura 3.8. Din informaţiile prezentate
anterior rezultă că, înainte de realizarea investiţiei, intensitatea energetică IE1 avea valoarea de 0,0108
dolari SUA energie/dolari SUA venituri, iar după realizarea investiţiei, intensitatea energetică IE2 a
coborât la valoarea de 0,0054 dolari SUA energie/dolari SUA venituri.
Din analiza figurii 3.8 se observă că productivitatea virtuală a investiţiei este subunitară şi egală
cu 0 dolari venituri/ dolari investiţie. Rezultă că ponderea covârşitoare în obţinerea beneficiilor după

realizarea investiţiei revine scăderii valorii energiei ca efect al reducerii pierderilor de energie termică
şi de agent termic.
Referitor la investiţia specifică, valorile IS1

II Valoarea energiei (mii dolari SUA/an) I şi IS2 se pot determina dacă se ia în considerare
E valoarea actualizată a investiţiei iniţiale pe baza
căreia au fost realizate şi puse în funcţiune vechile
puncte termice.
IS1 IE1 = 0,0108
1000
1” 1E 1
Dacă IS1 ar fi egală cu 1 dolar
2” 500 IE2 = 0,0054 investiţie/dolari energie, IS2 ar avea valoarea
IS2
2
5,4585 dolari investiţie/dolari energie.
0 2E VP
I
2000
2I 1000
1I 0 500 1000 1500 3.3.8. Finanţarea proiectului
500
1I 1’
PI = 1 Prin implementarea acestui proiect pilot,
1000
societatea doreşte să demonstreze ca serviciile de
alimentare cu căldură a populaţiei pot fi
1500
2I 2’ îmbunătăţite.
PI = 0
I
Epură Investiţia (mii dolari SUA) IV Proiectul face parte dintr-un plan de
modernizare a întregului sistem centralizat de
energetice: modernizarea a trei puncte termice alimentare cu căldură a municipiului Iaşi.
la CET Iaşi (sursa: http://www.free.org.ro).
Urmând aceste obiective, conducerea
companiei a decis să investească 1.250.000 dolari SUA pentru modernizarea a trei puncte termice
reprezentative şi a reţelei de distribuţie aferentă acestor puncte.
Fiind un proiect energetic, conducerea companiei a apelat la finanţarea externă, contractând un

împrumut de 980.000 dolari SUA (78%) şi asigurând o contribuţie de 270.000 dolari SUA (22%) din
surse proprii.
Împrumutul acordat s-a derulat pe o perioadă de 2 ani, cu 6 luni perioadă de graţie. Rambursarea
împrumutului a fost făcută în rate trimestriale egale, conform solicitării companiei şi a situaţiei
fluxului de numerar.
Garanţiile constituite pentru acoperirea riscului de creditare au fost: (i) cesionarea creanţelor din
relaţia contractuală cu furnizorul regional de electricitate; (ii) gaj asupra unuia dintre conturile curente
ale societăţii; (iii) bilete la ordin.
Principalul impact avut în vedere de către conducerea CET Iaşi în realizarea programului de
modernizare a sistemului de alimentare centralizată cu energie termică a municipiului Iaşi a fost
îmbunătăţirea imaginii societăţii prin ameliorarea calităţii serviciilor de alimentare cu căldură a
consumatorilor casnici.
În acest context, modernizarea celor 3 puncte termice la care, în urma desfăşurării procedurilor
de achiziţii publice şi a obţinerii unor economii de resurse financiare, s-a adăugat modernizarea a unui
al patrulea punct termic şi a reţelelor de distribuţie aferente, a avut în vedere obţinerea unor economii
de energie ale căror estimări sunt prezentate în continuare.
Economiile anuale de combustibili au fost estimate la circa 937 tep. Prin reducerea cantităţilor
de combustibil ce vor fi arse, proiectul are un impact pozitiv asupra mediului înconjurător prin

diminuarea emisiilor de poluanţi. În aceeaşi perioadă, emisiile de CO2 vor scădea cu aproximativ
25.500 tone. Reducerile emisiilor de dioxid de sulf, NOx şi pulberi sunt de asemenea semnificative.
Reducerile anuale de emisii de CO2 sunt estimate la 3.550 tone de CO2.
În urma monitorizării funcţionării celor 4 puncte termice modernizate, conducerea societăţii a

declarat că economiile anuale de combustibili au fost, în anul 2007, de 496 tep iar reducerile anuale
echivalente de emisii de gaze cu efect de seră au fost de 7.581 tone CO2.
Obţinerea unor economii anuale de combustibili sub estimări este justificată de gradul moderat
de severitate al sezoanelor de încălzire 2006-2007 şi 2007-2008.
Rezultatele peste estimări cu privire la reducerile anuale echivalente de emisii de gaze cu efect
de seră au la bază producerea, transportul şi distribuţia de energie termică cu randamente mai mici
decât cele iniţial estimate şi folosind combustibili fosili inferiori în cantităţi mai mari decât cele
considerate în faza de proiectare.
SUA, care duceau la obţinerea unui termen brut de recuperare a investiţiei de 6 ani, beneficiile
financiare anuale efective, în valoare de circa 109.000 dolari SUA conduc la o recuperare brută a
investiţiei de 11,3 ani.
3.4. Studiul de caz Consiliul Local Bran: modernizarea sistemului de iluminat

public stradal şi ambiental
3.4.1. Sinteză
Staţiunea turistică Bran, situată în judeţul Braşov, are o populaţie de aproximativ 5.350 de
locuitori. În dorinţa de a valorifica şi mai mult potenţialul turistic al zonei, Consiliul Local Bran a
decis să modernizeze sistemul de iluminat public a localităţii.
Înainte de realizarea proiectului,

iluminatul public era asigurat de 272 surse
luminoase. Sursele folosite erau uzate moral
(surse cu vapori de mercur), cu o durată de viaţă
scurtă, un consum de energie electrică ridicat şi
nu îndeplineau condiţiile prevăzute prin
standardele în vigoare.
Sistemul de iluminat public consuma

iniţial 63,7 kW, în condiţiile în care iluminatul
stradal era acoperit numai în proporţie de 29,1%
raportat la numărul de stâlpi existenţi. Totodată,
cheltuielile cu întreţinerea acestui sistem erau
ridicate în special datorită duratei de viaţă.
Figura 3.9 Staţiunea turistică Bran, judeţul Braşov (sursa:
http://www.gapo.ro/). Hotărârea privind realizarea proiectului a
avut la bază decizia Consiliului Local Bran de a reduce factura energetică a Primăriei şi de a
îmbunătăţi condiţiile sociale ale locuitorilor şi turiştilor din localitate. Investiţia a fost finanţată în
proporţie de 80% prin accesarea unui credit garantat, şi are un termen brut de recuperare a investiţiei
estimat la 3 ani.
Garanţia pentru acoperirea riscului de creditare a fost constituită din veniturile proprii la bugetul
Consiliului Local Bran, cu respectarea restricţiilor impuse de prevederile legale referitoare la gradul de
îndatorare al autorităţilor administraţiei publice locale [3.19]. După realizare, investiţia a condus la

obţinerea unor economii substanţiale de energie electrică şi a unui impact pozitiv asupra mediului
ambiant prin diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivelul sectorului energetic din România.
Proiectul a constat în montarea a 523 de corpuri de iluminat noi, crescând astfel gradul de
acoperire până la 56%. Corpurile au fost prevăzute cu surse cu vapori de sodiu sub presiune,
economice şi cu un randament luminos ridicat.
Puterea surselor noi variază între 125 W şi 400 W şi au fost alese conform cu cerinţele
standardelor româneşti în vigoare.
Durata de viaţă a acestor surse este considerabil mai lungă decât cea a surselor cu vapori de
mercur, putând varia între 12.000 şi 24.000 ore de funcţionare.
Performanţele acestor surse sunt păstrate pe o perioadă mai lungă, fapt ce duce la diminuarea
cheltuielilor de întreţinere şi la îmbunătăţirea condiţiilor de iluminat din localitate.
Puterea instalată a noului sistem de iluminat este de aproximativ 29,5 kW. Noile surse, cu puteri
de peste 150 W sunt echipate cu relee şi cu dispozitive de tip „dimmer” care pot genera economii
suplimentare de energie electrică de până la 35%.
Proiectul a avut drept scop modernizarea sistemului de iluminat public stradal şi ambiental prin
instalarea unor surse de lumină cu consum energetic scăzut care respectă normele în vigoare
referitoare la iluminatul public. Principalele avantaje ale proiectului sunt:
• reducerea consumului de energie electrică, prin implementarea noului sistem de iluminat
public obţinându-se o reducere a consumului de energie electrică cu până la 50 %.
• reducerea emisiilor de poluanţi prin reducerea consumului de energie electrică, în special a
celor de CO2.
• impact social pozitiv prin creşterea calităţii serviciilor de iluminat public.
Modernizarea sistemului de iluminat public a demarat în luna noiembrie 2005 şi s-a încheiat la
sfârşitul lunii martie 2006. Costurile totale ale proiectului au fost de 125.000 dolari SUA şi sunt
detaliate în tabelul 3.7.
Beneficiile obţinute după implementarea proiectului sunt estimate mai jos:

• energie electrică: modernizarea sistemului
de iluminat public duce la economii de Tabelul 3.7 Costurile investiţiei pentru modernizare
sistemului de iluminat public stradal din
339 MWh pe an, respectiv 37.400 dolari
localitatea Bran, judeţul Braşov (sursa:
SUA/an; http://www.free.org.ro/).
• întreţinere şi manoperă: instalarea
corpurilor noi de iluminat, bazate pe o Echipamente 100.000
tehnologie modernă, duce la diminuarea Lucrări de proiectare şi montaj 25.000
costurilor de întreţinere; economiile Total proiect 125.000
*
Costurile includ TVA precum şi toate taxele vamale, taxele
datorate reducerii costurilor de întreţinere
de import, stocare şi transport.
au fost estimate la de circa 4.000 dolari
SUA/an.

preţurile la energie şi combustibil din perioada 2004-2005 şi luându-se în considerare garanţia de 5 ani
acordată de furnizor pentru echipamentele achiziţionate pentru realizarea investiţiei
Tabelul 3.8 Analiza financiară în cazul investiţiei Tabelul 3.9 Analiza investiţiei în cazul Consiliului Local
Consiliului Local Bran, judeţul Braşov (sursa: Bran (sursa: http://www.free.org.ro/).
http://www.free.org.ro/). Modernizarea iluminatului public stradal şi
Indice
Anul (h) ambiental în localitatea Bran, judeţul Braşov
0 1 2 3 4 5 6 Investiţie (1I2I) dolari SUA 125.000
I -125 - - - - - - *
CFh -125 41,4 41,4 41,4 41,4 41,4 37,4 Beneficii (1E2E) dolari SUA 37.431
Sh -125 -83,6 -42,2 -0,8 40,6 82,0 119,4 Majorare venituri (1VP2VP) dolari SUA 0
FAh 1,00 0,89 0,80 0,71 0,64 0,57 0,51 Termen de recuperare brut ani 3,0
SAh -125 -88 -55 -26 1 24 43
3 ani
Venit net actualizat dolari SUA 169.000
TRB
TRA 4 ani Rata internă de rentabilitate % 32
*
VNA 169 mii dolari SUA exclusiv din reducerea consumului de energie electrică
RIR 32 %
(continuare)
Indice
Anul (h) Evaluarea fezabilităţii acestui proiect a
0 7 8 9 ... 19 20 fost făcută pe baza următoarelor criterii:
I -125 - - - ... - -
CFh -125 37,4 37,4 37,4 ... 37,4 37,4 termenul brut de recuperare a investiţiei, rata
Sh -125 156,8 194,2 231,6 ... 605,7 643,1 internă de rentabilitate şi venitul net actualizat
FAh 1,00 0,45 0,40 0,36 ... 0,12 0,10
SAh -125 60 75 89 ... 165 169
calculate pentru o rată de actualizare de 12%.
TRB 3 ani
TRA 4 ani O sinteză a analizei financiare este
VNA 169 mii dolari SUA
RIR 32 % prezentată în tabelul 3.8.

sunt redate sintetic în tabelul 3.9. II Valoarea energiei (mii dolari SUA/an) I
E
În anul 2004, la bugetul Consiliului Local
Bran au fost colectate venituri totale de 839.000
IS1 IE1 = 0,0588
dolari SUA, în timp ce în anul 2005, acestea au 100
fost estimate la 1.189.000 dolari SUA. 1” 1E 1

50 IE2 = 0,0099
IS2 2”
Înainte de realizarea investiţiei, cheltuielile 2
0 2E VP
anuale aferente consumului de energie electrică I
2I 1I 0
pentru iluminatul public stradal erau de 49.304 200 100 50 100 150
dolari SUA. După modernizare, acestea au fost 50
1I 1’
estimate la 11.873 dolari SUA. PI = 1
100
Din informaţiile prezentate anterior rezultă
150
că, înainte de realizarea investiţiei, intensitatea 2I 2’
energetică IE1 avea valoarea de 0,0588 dolari SUA PI = 0
I
energie/dolari SUA venituri, iar după realizarea
investiţiei, intensitatea energetică IE2 a coborât la
Epură Investiţia (mii dolari SUA) IV
valoarea de 0,0099 dolari SUA energie/dolari SUA Figura 3.10 Analiza unei investiţii în domeniul eficienţei
energetice: modernizarea sistemului de
venituri. iluminat public din staţiunea Bran (sursa:
Scăderea intensităţii energetice 1 → 2 este
redată în figura 3.10. Din analiza figurii 3.10 se observă că productivitatea virtuală a investiţiei este
subunitară şi egală cu 0 dolari venituri/ dolari investiţie.

Rezultă că ponderea covârşitoare în obţinerea beneficiilor după realizarea investiţiei revine

scăderii valorii energiei ca efect al reducerii consumului de energie electrică.
valoarea actualizată a investiţiei iniţiale pe baza căreia a fost realizat şi pus în funcţiune vechiul sistem
de iluminat public. Dacă IS1 ar fi egală cu 1 dolar investiţie/dolari energie, IS2 ar avea valoarea 3,3395
dolari investiţie/dolari energie.
Consiliul Local al localităţii Bran a decis să investească 125.000 dolari SUA pentru realizarea
unui proiect energetic constând în modernizarea sistemului de iluminat public stradal şi ambiental prin
instalarea unor surse de lumină cu consum energetic scăzut.
Pentru finanţarea proiectului, conducerea Consiliul Local Bran a apelat la finanţarea externă
accesând un împrumut de 100.000 dolari SUA (80%), Consiliul Local asigurând 25.000 dolari SUA
(20%) din surse proprii. Împrumutul are o maturitate de 4 ani şi 12 luni perioadă de graţie.
Garanţia pentru acoperirea riscului de creditare a fost constituită din veniturile proprii la bugetul
Consiliului Local Bran, cu respectarea restricţiilor impuse de prevederile legale referitoare la gradul de
îndatorare al autorităţilor administraţiei publice locale [3.19]. Rambursarea împrumutului se face în
rate trimestriale egale, conform solicitării Primăriei şi a situaţiei fluxului de numerar.
Economiile anuale de energie electrică au fost iniţial estimate la circa 339 MWh în fiecare an
(echivalentul a 97,4 tep). În urma implementării proiectului, emisiile de CO2 vor scădea cu
aproximativ 373 tone/an.
În urma monitorizării funcţionării sistemului modernizat de iluminat public, Consiliul Local

Bran a declarat că economiile anuale de combustibili au fost, în anul 2007, de 248 MWh (echivalentul
a 71 tep) iar reducerile anuale echivalente de emisii de gaze cu efect de seră au fost de 272 tone CO2.
Obţinerea unor economii anuale de combustibili sub estimări este justificată de creşterea
consumului de energie electrică în raport cu valoarea de calcul.
SUA, care duceau la obţinerea unui termen brut de recuperare a investiţiei de 6 ani, beneficiile
financiare anuale efective, în valoare de numai 30.293 dolari SUA conduc la o recuperare brută a
investiţiei în circa 8,2 ani.
3.5. Studiul de caz Spitalul Clinic Judeţean Oradea: instalarea de noi cazane
de apă fierbinte şi abur funcţionând pe peleţi din lemn
3.5.1. Sinteză
Spitalul Clinic Judeţean este cea mai mare unitate medicală din judeţul Bihor care furnizează
servicii medicale spitaliceşti şi ambulatorii unui număr de peste 200.000 de locuitori din municipiul
Oradea şi 600.000 de locuitori din întreg judeţul Bihor.
Spitalul Clinic Judeţean are 1.049 paturi şi furnizează 29 de servicii clinice specializate. Spitalul
deţine spaţii în cinci locaţii diferite: ‘Staţionar I’, ‘Staţionar II’, ‘Ambulatoriu Specializat’, ‘Secţia
Externă de Boli Infecţioase’ şi ‘Blocul Administrativ’.

Clădirea ‘Staţionar I’ este situată în municipiul Oradea şi a fost construită în anul 1987.
‘Staţionar I’ este dotat cu peste 700 de paturi, în cadrul acestuia fiind 19 clinici specializate. Clădirea
propriu-zisă (figura 3.11) este structurată în trei corpuri distincte A1 şi A2 (în clădirea de 9 etaje) şi
A3 (în clădirea de 5 etaje).
Energia termică în locaţia ‘Staţionar I’ a Spitalului Clinic Judeţean este furnizată de o centrală
termică pentru producerea aburului şi a apei fierbinţi, construită în anul 1988 şi un punct termic
racordat la sistemului de alimentare centralizată cu energie termică a municipiului Oradea.
Aburul şi apa fierbinte erau produse prin intermediul a trei cazane vechi de tip ABA cu
capacitatea nominală de 1 tonă/oră, presiunea
nominală 16 bar şi suprafaţa activă 3,5 m2.
Conducerea executivă a spitalului a decis

să desfiinţeze două din cele trei cazane de tip
ABA şi să instaleze două cazane moderne.
Proiectul a constat în înlocuirea cazanelor

uzate fizic şi moral, funcţionând pe bază de
combustibil lichid uşor cu un cazan de apă
fierbinte (figura 3.12) şi un cazan de abur de tip
Binder, funcţionând pe bază de peleţi din lemn.
Figura 3.11 Spitalul Clinic Judeţean Oradea: clădirea
‚Staţionar I’ (sursa: http://www.free.org.ro).
Cazanul Binder pentru producerea apei
fierbinţi are puterea nominală de 1,4 MWt. Cazanul Binder pentru producerea aburului are puterea
nominală de 0.5 MWt. Trecerea la producerea energiei termice pe bază de peleţi duce la eliminarea
folosirii combustibilului lichid.
Figura 3.12 Centrala termică a Spitalului Clinic Judeţean Figura 3.13 Centrala termică a Spitalului Clinic Judeţean
Oradea: cazanul de tip Binder pe peleţi din Oradea: cazanul de tip Binder pe peleţi din
lemn (sursa: http://www.free.org.ro). lemn (sursa: http://www.free.org.ro).
Pentru realizarea investiţiei, conducerea spitalului a recurs la finanţarea externă accesând un

împrumut de 324.000 dolari SUA cu o maturitate de 3 ani şi o perioadă de graţie de 6 luni.
Împrumutul a fost garantat de către Consiliul Judeţean Bihor prin intermediul unui acord de garantare
cu veniturile la bugetul propriu [3.19].
Proiectul constă în dezafectarea a două din cele trei cazane vechi de tip ABA funcţionând pe
bază de combustibil lichid uşor şi instalarea a două cazane moderne pentru producerea aburului şi a
apei fierbinţi (figura 3.13 şi figura 3.14).

Cazanul Binder tip RRK 1200 - 1650 are capacitatea de 1.4 MWt şi produce apă fierbinte cu
presiunea de 3 bar şi temperatura de 95°C pentru încălzire şi apă caldă de consum.
Cazanul Binder tip DK 400 - 600 are capacitatea de 0.5 MWt produce abur cu presiunea de 7
bar şi temperatura de 120°C, pentru nevoi spitaliceşti.
Din motive de siguranţă, punctul termic legat la sistemul de alimentare centralizată cu energie
termică a fost păstrat şi va fi pus în funcţiune numai pentru preluarea vârfurilor de încălzire pe
perioada sezonului rece.
Proiectul a avut drept scop reducerea semnificativă a costurilor energetice ale spitalului, în
special prin eliminarea completă a utilizării combustibilului lichid uşor.
Principalele avantaje ale instalării cazanelor pe peleţi sunt:

• eliminarea completă a consumului de combustibil lichid: prin instalarea cazanelor pe peleţi,
consumului de combustibil lichid uşor va fi eliminat, producerea de energie termică sub
formă de abur şi apă fierbinte urmând a fi realizată exclusiv pe bază de peleţi din rumeguş;
• reducerea emisiilor poluante: eliminarea completă a utilizării combustibilului lichid duce la
reducerea semnificativă a emisiilor de CO2; o reducere indirectă provine şi din reducerea
consumului de energie termică din sistemul centralizat.
Investiţia a fost realizată în perioada octombrie 2006 şi mai 2007 iar volumul total al acesteia a
fost de circa 405.000 dolari SUA. Costurile în detaliu sunt redate în tabelul 3.10.
Tabelul 3.10 Costurile investiţiei pentru instalarea de cazane
noi de apă fierbinte şi abur funcţionând pe
peleţi din lemn (sursa: http://www.free.org.ro/).
Cazan Binder tip RRK 1200 – 1650 apă
fierbinte cu puterea nominală de 1,4 MWt 156.750
(cu toate echipamentele auxiliare etc.)
Cazan Binder tip DK 400 – 600 abur cu
puterea nominală de 0.5 MWt (cu toate 76.530
echipamentele auxiliare etc.)
Lucrări de construcţii, montaj şi instalare
(inclusiv proiectare, echipamente, 171.695
fitinguri etc.)
Total 404.975
*
Costurile includ toate taxele vamale, taxele de import,
stocare şi transport şi nu includ TVA.
3.5.5. Beneficiile proiectului Figura 3.14 Centrala termică a Spitalului Clinic Judeţean
Oradea: schimbătoare de căldură cu plăci
(sursa: http://www.free.org.ro).
Beneficiile financiare care vor fi obţinute
după realizarea investiţiei şi punerea în funcţiune a cazanelor sunt:
• combustibil: instalarea cazanelor pe peleţi duce la o economie anuală de 72.000 dolari SUA,
ca diferenţă dintre cheltuielile cu combustibilul înainte şi după realizarea proiectului;
• întreţinere, salarii etc.: fiabilitatea ridicată şi completa automatizare a cazanelor vor
contribui la reducerea semnificativă a cheltuielilor de întreţinere şi salariale.
Analiza fluxului de lichidităţi generat de proiect pe o perioadă de 20 ani a fost realizată folosind
preţurile la energie din anul 2006. Evaluarea fezabilităţii proiectului a fost efectuată pe baza

următorilor indicatori economici: termenul de recuperare a investiţiei, rata internă de rentabilitate

(RIR) şi venitul net actualizat (VNA), folosind o rată de actualizare de 12%. Analiza financiară este
prezentată în tabelul 3.11.
Tabelul 3.11 Analiza financiară în cazul investiţiei de la Tabelul 3.12 Analiza investiţiei în cazul Spitalului Judeţean
Spitalul Clinic Judeţean Oradea, judeţul Bihor Oradea (sursa: http://www.free.org.ro/).
Instalarea de cazane pe peleţi la Spitalul Clinic
Anul (h) Judeţean Oradea
Indice
0 1 2 3 4 5 6
I -405 - - - - - - Investiţie (1I2I) dolari SUA 405.000
*
CFh -405 72 72 72 72 72 72 Beneficii (1E2E) dolari SUA 72.000
Sh -405 -333 -261 -189 -116 -44 28 Majorare venituri (1VP2VP) dolari SUA 0
FAh 1,00 0,89 0,80 0,71 0,64 0,57 0,51
SAh -405 -341 -283 -232 -186 -145 -108 Termen de recuperare brut ani 5,6
TRB 5,6 ani Venit net actualizat dolari SUA 134.000
TRA 9,9 ani Rata internă de rentabilitate % 17
VNA 134 mii dolari SUA *
RIR 17 % exclusiv din eliminarea consumului de combustibil lichid uşor
(continuare)
Anul (h) 3.5.7. Analiza investiţiei
Indice
0 7 8 9 ... 19 20
I -405 - - - ... - -
CFh -405 72 72 72 ... 72 72
Sh -405 100 172
244 ... 966 1,038
FAh 1,00 0,45 sunt redate sintetic în tabelul 3.12. În anul 2005,
0,40 0,36 ... 0,12 0,10
SAh -405 -76 la bugetul Spitalului Clinic Judeţean Oradea au
-47 -21 ... 126 134
TRB 5,6 ani
TRA 9,9 ani fost colectate venituri totale de 458.881 dolari
VNA SUA, în timp ce în anul 2006, acestea au fost
134 mii dolari SUA
RIR 17 % estimate la 473.842 dolari SUA. Înainte de
realizarea investiţiei, cheltuielile anuale aferente
achiziţionării combustibilului erau de 188.337 dolari SUA.
După instalarea cazanelor pe peleţi din lemn, cheltuielile anuale aferente achiziţionării
combustibilului au fost estimate la 102.438 dolari SUA.
Din informaţiile prezentate anterior rezultă că, înainte de realizarea investiţiei, intensitatea
energetică IE1 avea valoarea de 0,4104 dolari
II Valoarea energiei (mii dolari SUA/an) I SUA energie/dolari SUA venituri, iar după
E
realizarea investiţiei, intensitatea energetică IE2 a
IS1 IE1 = 0,4104 coborât la valoarea de 0,2162 dolari SUA
200
energie/dolari SUA venituri.
1” 1E 1
100 IE2 = 0,2162
Scăderea intensităţii energetice 1 → 2 este
2”
IS2 2
0 2E redată în figura 3.15. Din analiza figurii 3.15 se
I VP
2I 400 200 1I 0 100 200 300 observă că productivitatea virtuală a investiţiei
100 este subunitară şi egală cu 0 dolari venituri/
1I 1’ dolari investiţie.
PI = 1
200
Rezultă că ponderea covârşitoare în
300 obţinerea beneficiilor după realizarea investiţiei
2I 2’
revine scăderii valorii energiei ca efect al
PI = 0
400 înlocuirii combustibilului lichid uşor cu peleţi.
I Referitor la investiţia specifică, valorile IS1

Epură Investiţia (mii dolari SUA) IV şi IS2 se pot determina dacă se ia în considerare
valoarea actualizată a investiţiei iniţiale pe baza
energetice: instalarea de cazane noi de apă căreia a fost realizată şi pusă în funcţiune vechea
fierbinte şi abur funcţionând pe peleţi din centrală termică a Spitalului Clinic Judeţean
lemn la Spitalul Clinic Judeţean Oradea Oradea.
(sursa: http://www.free.org.ro). Dacă IS1 ar fi egală cu 1 dolar

investiţie/dolari energie, IS2 ar avea valoarea 5,6250 dolari investiţie/dolari energie.
Conducerea executivă a spitalului a decis modernizarea producerii locale a energiei termice prin
eliminarea folosirii combustibilului lichid uşor în cazane învechite şi cu randamente mici şi utilizarea
biomasei în instalaţii de înaltă eficienţă.
Astfel, conducerea a decis să investească 405.000 dolari SUA pentru modernizarea centralei
termice a spitalului. Termenul brut de recuperare a investiţiei a fost estimat la 5,6 ani.
Pentru finanţarea investiţiei în eficienţa energetică, conducerea spitalului a apelat la finanţarea

externă accesând un împrumut de 324.000 USD (80%), spitalul asigurând 81.000 USD (20%) din
surse proprii. Împrumutul are o maturitate de 3 ani şi o perioadă de graţie de 6 luni.
Împrumutul a fost garantat de către Consiliul Judeţean Bihor prin intermediul unui acord de
garantare cu veniturile proprii la bugetul Consiliului Judeţean [3.19]. Rambursarea împrumutului se
face în rate trimestriale egale, conform solicitării conducerii executive a spitalului şi a situaţiei fluxului
de numerar.
3.5.9. Impactul asupra mediului
Economia anuală de combustibil lichid uşor a fost estimată la 199 tone (187 tep). Reducerea
consumului de combustibil lichid duce la reducerea emisiilor anuale cu circa 445 tone de CO2.
Emisiile anuale de SO2 şi NOx se vor reduce, de asemeni, semnificativ.
3.6. În loc de concluzii
Studiile de caz prezentate corespund unor investiţii în domeniul energetic care au fost deja
realizate de autorităţi locale, operatori de servicii publice municipale sau instituţii publice, şi care
generează beneficii financiare [3.07], provenind, cu preponderenţă, din economiile de resurse primare
şi energie [3.12, 3.13].
realizarea investiţiilor proprii în timp ce într-un singur caz autoritatea locală a decis realizarea
la sonda geotermală nr. 4767
• Spitalul Clinic Judeţean Oradea: Instalarea de noi cazane de apă fierbinte şi abur
instituţii publice. Societatea deţine licenţe de foraj pentru terenuri situate în partea de nord vest a ţării.
Ponderea acestor resurse din potenţialul total al ţării este estimată la 50%.
aferente. Investiţia a fost parţial finanţată printr-un împrumut cu o maturitate de trei ani şi care a

urmărit creşterea capacităţilor de producţie a energiei termice din resurse geotermale, înlocuindu-se
astfel o parte din energia termică produsă pe bază de combustibili fosili la CET Oradea. Garanţiile
constituite au fost: (i) ipotecă pe una dintre clădirile administrative ale societăţii; (ii) gaj asupra
echipamentelor achiziţionate în cadrul proiectului; (iii) bilete la ordin. Termenul brut de recuperare a
investiţiei a fost estimat la 2,5 ani.
Considerând că prin valorificarea energiei geotermale se va produce o cantitate anuală de

energie termică de 42.000 Gcal, iniţial furnizată de CET Oradea, economiile anuale de combustibil, au
fost estimate la 5.774 tep. În ipoteza că CET utilizează cărbune şi gaz natural pentru producerea
energiei termice, reducerile anuale de dioxid de carbon au fost estimate la 14.300 de tone.
totală instalată este de 250 MWe. Puterea termică totalizează 907 MWt, din care 260 MWt sub formă
de abur pentru consumatori industriali şi 647 MWt sub formă de apă caldă pentru consumatori casnici.
Structura consumului de combustibil al companiei este următoarea: 44% gaze naturale, 25% păcură şi
31% cărbune.
Proiectul de modernizare a trei puncte termice, finanţat parţial printr-un împrumut cu o

maturitate de doi ani şi şase luni perioadă de graţie, face parte dintr-un proiect complex de
modernizare a sistemului centralizat de alimentare cu căldură al municipiului Iaşi. Totodată, prin
implementarea acestui proiect, societatea doreşte să arate hotărârea pentru îmbunătăţirea serviciilor
oferite în special populaţiei. Realizarea proiectului a determinat reducerea consumului de combustibil
şi de energie electrică, a debitelor de agent termic şi a cheltuielilor de întreţinere, reparaţii şi salariale.
Termenul brut de recuperare a investiţiei este estimat la 6 ani. Garanţiile constituite pentru acoperirea
riscului de creditare au fost: (i) cesionarea creanţelor din relaţia contractuală cu furnizorul regional de
electricitate; (ii) gaj asupra unui cont curent al societăţii; (iii) bilete la ordin.
Economiile de combustibil generate de proiect pentru perioada cuprinsă între a doua parte a
anului 2005 şi anul 2011 au fost estimate la 9.300 t cărbune, adică echivalentul a 5.450 tep.
Economiile anuale de combustibili au fost estimate la circa 937 tep. Prin reducerea cantităţilor de
combustibil ce vor fi arse, proiectul are un impact pozitiv asupra mediului înconjurător prin
diminuarea emisiilor de poluanţi. În aceeaşi perioadă, emisiile de CO2 vor scădea cu aproximativ
25.500 tone.
Consiliul Local Bran, în dorinţa de a valorifica şi mai mult potenţialul turistic al zonei, a decis
să modernizeze sistemul de iluminat public a localităţii. Înainte de realizarea proiectului, iluminatul
public era asigurat de 272 surse luminoase. Sursele folosite erau uzate moral (surse cu vapori de
mercur), cu o durată de viaţă scurtă, un consum de energie electrică ridicat şi nu îndeplineau condiţiile
prevăzute prin standardele în vigoare. Sistemul de iluminat public consuma iniţial 63,7 kW, în
condiţiile în care iluminatul stradal era acoperit numai în proporţie de 29,1% raportat la numărul de
stâlpi existenţi. Totodată, cheltuielile cu întreţinerea acestui sistem erau ridicate în special datorită
duratei de viaţă.
Decizia privind implementarea proiectului a avut la bază decizia Consiliului Local Bran de a
reduce factura energetică a Primăriei şi de a îmbunătăţi condiţiile sociale ale locuitorilor şi turiştilor
din localitate. Investiţia a fost finanţată în proporţie de 80% prin accesarea unui credit garantat, şi are
un termen brut de recuperare a investiţiei estimat la 3 ani. Garanţia pentru acoperirea riscului de
creditare a fost constituită din veniturile proprii la bugetul Consiliului Local Bran, cu respectarea
restricţiilor impuse de prevederile legale referitoare la gradul de îndatorare al autorităţilor
administraţiei publice locale [3.19].
Economiile anuale de energie electrică au fost iniţial estimate la circa 339 MWh în fiecare an
(echivalentul a 97,4 tep). În urma implementării proiectului, emisiile de CO2 vor scădea cu
aproximativ 373 tone/an.

Spitalul Clinic Judeţean Oradea este cea mai mare unitate medicală din judeţul Bihor care
furnizează servicii medicale spitaliceşti şi ambulatorii unui număr de peste 200.000 de locuitori din
municipiul Oradea şi 600.000 de locuitori din judeţul Bihor. Spitalul Clinic Judeţean are 1.049 paturi
şi furnizează 29 de servicii clinice specializate. Spitalul deţine spaţii în cinci locaţii diferite: ‘Staţionar
I’, ‘Staţionar II’, ‘Ambulatoriu Specializat’, ‘Secţia Externă de Boli Infecţioase’ şi ‘Blocul
Administrativ’. Clădirea ‘Staţionar I’ este situată în municipiul Oradea şi a fost construită în anul
1987. ‘Staţionar I’ este dotat cu peste 700 de paturi, în cadrul acestuia fiind 19 clinici specializate.
Clădirea propriu-zisă este structurată în trei corpuri distincte A1 şi A2 (în clădirea de 9 etaje) şi A3 (în
clădirea de 5 etaje). Energia termică în locaţia ‘Staţionar I’ a Spitalului Clinic Judeţean este furnizată
de o centrală termică pentru producerea aburului şi a apei fierbinţi, construită în anul 1988 şi un punct
termic racordat la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică a municipiului Oradea.
Aburul şi apa fierbinte erau produse prin intermediul a trei cazane vechi de tip ABA cu capacitatea
nominală de 1 tonă/oră, presiunea nominală 16 bar şi suprafaţa activă 3,5 m2.
Conducerea executivă a spitalului a decis să desfiinţeze două din cele trei cazane de tip ABA şi
să instaleze două cazane moderne. Proiectul a constat în înlocuirea cazanelor uzate fizic şi moral,
funcţionând pe bază de combustibil lichid uşor cu un cazan de apă fierbinte şi un cazan de abur de tip
Binder, funcţionând pe bază de peleţi din lemn. Cazanul Binder pentru producerea apei fierbinţi are
puterea nominală de 1,4 MWt. Cazanul Binder pentru producerea aburului are puterea nominală de 0.5
MWt.
Termenul brut de recuperare a investiţiei a fost estimat la 5,6 ani. Pentru realizarea investiţiei,
conducerea spitalului a recurs la finanţarea externă accesând un împrumut de 324.000 dolari SUA cu o
maturitate de 3 ani şi o perioadă de graţie de 6 luni. Împrumutul a fost garantat de către Consiliul
Judeţean Bihor prin intermediul unui acord de garantare cu veniturile proprii la bugetul Consiliului
Judeţean [3.19].
Trecerea la producerea energiei termice pe bază de peleţi duce la eliminarea folosirii

combustibilului lichid şi contribuie la diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră, în special a celor
de dioxid de carbon. Economia anuală de combustibil lichid uşor a fost estimată la 199 tone (187 tep).
Reducerea consumului de combustibil lichid duce la reducerea emisiilor anuale cu circa 445 tone de
CO2. Emisiile anuale de SO2 şi NOx se vor reduce, de asemeni, semnificativ.
* * *
Studiile de caz prezentate se referă la autorităţi locale, operatori de servicii publice municipale
sau instituţii publice care, la momentul realizării analizelor proiectelor energetice din punct de
vedere tehnic şi financiar, prezentau evoluţii financiare pozitive şi care ar fi putut agrea să
ramburseze împrumuturile, în principal, din beneficiile financiare care urmau să rezulte din
Tabelul 3.13 Restituirea împrumutului pe baza beneficiilor financiare rezultate exclusiv din economiile de energie (sursa:
Investiţia specifică Termen brut Restituire împrumut
Proiect (data punerii în (dolari SUA la 1 dolar SUA
Client de recuperare Restituire din economii
funcţiune) economie energie) Maturitate (ani)
(ani) (%)
Modernizarea staţiei geotermale,
Transgex Oradea a 5 puncte termice şi a reţelei de 2,4968 2,5 3,0 100
distribuţie aferente (2005)
Modernizarea a 4 puncte
CET Iaşi termice şi a reţelei de distribuţie 5,4585 6,0 2,0 33
aferente (2005)
Modernizarea sistemului de
Consiliul Local
Bran
iluminat public (septembrie 3,3395 3,0 4,0 100
2006)
Montarea a două cazane de abur
Spitalul Clinic
Judeţean Oradea
şi de apă caldă menajeră pe 5,6250 5,6 3,0 54
peleţi (octombrie 2007)
economiile de energie generate de investiţii, dacă aceste beneficii ar fi putut fi evidenţiate din punct
de vedere contabil în bugetele de venituri şi cheltuieli.

În două dintre cazurile analizate, investiţiile făcute au generat suficiente economii de energie
şi lichidităţi pentru serviciul datoriei. În cazurile CET Iaşi şi Spitalul Clinic Judeţean Oradea
beneficiile financiare nu ar fi fost suficiente pentru rambursarea împrumuturilor. Situaţia
centralizată este prezentată în tabelul 3.13.
Rezultatele prezentate în tabelul 3.13 susţin ideea că beneficiile financiare obţinute din
economiile de energie generate după realizarea investiţiilor în eficienţa energetică pot facilita
rambursarea împrumuturilor accesate de autorităţi locale, operatori de servicii publice municipale sau
instituţii publice, pentru finanţarea acestor investiţii.
BIBLIOGRAFIE
[3.01] Tomiţă, T., Paraipan, L., Gurmăzescu, A., Vanghelescu, A., ‘Dicţionarul de Management al
Riscului’, BRM Business Consulting, ISBN: 973-0-03700-0, Bucureşti, 2004.
[3.02] El Ghayaly, Z. M., Stoian, M. (conducător ştiinţific), Evaluarea eficienţei economice a
proiectelor de investiţii în industria mobilei în Egipt, Teză de doctorat, Academia de Studii
Economice, Catalog online, http://www.biblioteca.ase.ro/catalog/, Bucureşti, pp. 86 - 120, 2005.
[3.03] Malamatenios, Ch. (coordonator), Vezirigianni, G., Grepmeier, K., Energii regenerabile &
Eficienţa energetică: ghid de instruire, Editura NicVox, ISNB (13) 978-973-8489-37-0,
Bucureşti, 2007.
[3.04] Frăsineanu, C., Perfecţionarea metodelor de evaluare a patrimoniului, Curs digital, Academia de
Studii Economice, Biblioteca Digitală, http://www.ase.ro/biblioteca/, Bucureşti, 2005.
[3.05] Duplouy, J.C., Ciobanu, A., De la Phare la Fondurile Structurale • Programarea şi implementarea
asistenţei de pre-aderare pentru PHARE CES şi tranziţia spre Fondurile Structurale, modul A 2.1
Instruire pentru analiza economică şi financiară şi evaluarea riscurilor, Proiect finanţat prin
Phare, Beneficiar Guvernul României Ministerul Integrării Europene, Bucureşti, 2004.
[3.06] Florio, M. (responsabil ştiinţific), Ghid pentru analiza cost - beneficii a proiectelor de investiţii,
Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul de Coeziune şi ISPA, DG Politici
Regional, Comisia Europeană, Bruxelles, Belgia, 1997.
[3.07] * * *, Dicţionar financiar, http://www.obb.ro/, Bucureşti, 2007.
[3.10] Buhociu, F., Negoescu, G., Investiţiile în economia de tranziţie, Editura Evrica, Brăila, 1998.
România, Editura AGIR, Bucureşti, ISBN 973-720-087-X, 978-973-720-087-7, 2007.
[3.14] Vasilescu, I., Românu, I., Cicea, C., Investiţii, Editura Economică, Bucuresti, ISBN 973-590-
368-7, 2000.
[3.15] Gaskin, T., Indicatori financiari perfecţi • Tot ceea ce îţi trebuie pentru a reuşi de prima dată,
Editura Naţional, Bucuresti, ISBN 973-9038-36-8, 1998.
[3.17] * * *, Terminologie, http://www.anre.ro/, Bucureşti, 2007.
[3.18] * * *, Glosar de termeni, http://www.arceonline.ro/, Bucureşti, 2007.
[3.19] * * *, Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale, Monitorul Oficial al României, partea
I, Anul XVIII - Nr. 618, 18.VII.2006.
[3.20] Voronca M.M., M. Cruceru, 'Fondul Român pentru Eficienţa Energiei, promotor şi finanţator al
investiţiilor în domeniul valorificării surselor regenerabile de energie', Lucrările Conferinţa
Naţională şi Expoziţia de Energetică Sinaia 07 - 09 Noiembrie 2007, volumul II, ISSN: 1843-
6005, Editura S.I.E.R., pp. 896-903, 2007.

Aplicatii Finantarea Proiectelor Energetice Mihai Marius VORONCA 30 Septembrie 2017

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aplicatii Finantarea Proiectelor Energetice Mihai Marius VORONCA 30 Septembrie 2017

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UPB.02.S.MS9.

012 Finanţarea proiectelor energetice: Aplicaţii i

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREŞTI

FINANŢAREA PROIECTELOR ENERGETICE

SURSE REGENERABILE DE ENERGIE (SRE)

Dr. ing. Mihai - Marius VORONCA

Facultatea Energetică Programul de master MS9 Surse Regenerabile de Energie (SRE)

Disciplina FINANŢAREA PROIECTELOR ENERGETICE, cod UPB.02.S.MS9.012,

Materialele prezentate în manualul de faţă au fost preluate din lucrarea FINANŢAREA

Facultatea Energetică Programul de master Surse Regenerabile de Energie (SRE)

Disciplina FINANŢAREA PROIECTELOR ENERGETICE are ca obiectiv trecerea în revistă a

Scopul disciplinei este de a contribui la obţinerea de competenţe operaţionale tehnice,

Aplicaţiile aferente disciplinei au drept scop crearea deprinderilor necesare determinării

Studiile de caz prezentate se referă la operatori economici care, la momentul realizării

Cu câteva excepţii, investiţiile făcute au generat suficiente economii de energie şi lichidităţi

Rezultatele prezentate la finele capitolului 2 pot fi considerate ca relevante în susţinerea ideii că

Facultatea Energetică Programul de master MS9 Surse Regenerabile de Energie (SRE)

Prezentul suport scris al aplicaţiilor în cadrul cursului având codul UPB.02.S.MS9.012

Facultatea Energetică Programul de master Surse Regenerabile de Energie (SRE)

Facultatea Energetică Programul de master MS9 Surse Regenerabile de Energie (SRE)

2.6.5. Beneficiile proiectului ............................................................................ 37

Facultatea Energetică Programul de master Surse Regenerabile de Energie (SRE)

1. Analiza unei investiţii energetice

Studiile de caz fac referire la investiţii în echipamente tehnologice, instalaţii de producere a

Investind în compresoare noi, cu randament mai mare şi cu costuri de întreţinere scăzute,

Someş Dej a decis să investească în modernizarea sistemului de abur/condens al maşinii de

Facultatea Energetică Programul de master MS9 Surse Regenerabile de Energie (SRE)

Scopurile principale au fost scăderea facturii de energie şi atenuarea impactului asupra

Această modernizare a determinat îmbunătăţirea controlului temperaturii de uscare a hârtiei şi

Sistemul de monitorizare a consumurilor energetice contribuie la supravegherea şi centralizarea

Perspectiva dezvoltării afacerii a dus la estimarea unei creşteri a consumurilor de energie

Într-un astfel de cadru, ENEAS se angaja să acceseze finanţarea, să achiziţioneze

CarmOlimp urma să beneficieze de energia electrică şi termică produse în cogenerare la costuri

Facultatea Energetică Programul de master Surse Regenerabile de Energie (SRE)

Realizarea proiectului a determinat reducerea consumului de combustibil şi de energie electrică,

Decizia privind implementarea proiectului de modernizare a iluminatului public a avut la bază

Proiectul a constat în înlocuirea cazanelor funcţionând pe bază de combustibil lichid uşor cu un

Trecerea la producerea energiei termice pe bază de peleţi duce la eliminarea folosirii

1.2. Analiza unei investiţii în retehnologizarea producerii de energie termică

Retehnologizarea sistemului de încălzire a halelor industriale a constat în achiziţionarea şi

Facultatea Energetică Programul de master MS9 Surse Regenerabile de Energie (SRE)

Scăderea intensităţii energetice este redată în figura 1.1.

Majorare venituri (1VP2VP) dolari SUA 0

În concluzie, retehnologizarea sistemului local de încălzire a halelor industriale prin instalarea

Facultatea Energetică Programul de master Surse Regenerabile de Energie (SRE)

1.3. Analiza unei investiţii în reabilitarea echipamentelor din instalaţiile

Scopul investiţiei a fost reducerea consumului de abur al cilindrilor uscători şi creşterea

Reabilitarea în sine a constat în reorganizarea cilindrilor uscători în funcţie de presiunea şi

Realizarea investiţiei a dus la scăderea intensităţii energetice de la 0,3467 dolari SUA

În concluzie, investiţia a avut ca scop reabilitarea echipamentelor din instalaţiile tehnologice şi a

Facultatea Energetică Programul de master Surse Regenerabile de Energie (SRE)

2. Studii de caz: INDUSTRIE

În aproape toate sectoarele economice există oportunităţi pentru investiţii profitabile în

În cazurile în care, datorită anvergurii semnificative a proiectelor energetice, pe lângă resursele

În evaluarea beneficiilor proiectului au fost considerate beneficiile directe provenind din

Facultatea Energetică Programul de master MS9 Surse Regenerabile de Energie (SRE)

Aplicarea metodei actualizării, a fost făcută conform [2.04], considerând că:

Pentru vizualizarea variaţiei intensităţii energetice, a investiţiei specifice şi a productivităţii

Rezultatele analizei investiţiei confirmă apartenenţa proiectului domeniului creşterii eficienţei

Contractul a asigurat legătura între plata serviciilor prestate beneficiarului investiţiei şi un

Facultatea Energetică Programul de master Surse Regenerabile de Energie (SRE)

Facultatea Energetică Programul de master MS9 Surse Regenerabile de Energie (SRE)

2.2. Studiul de caz Unio Satu - Mare: înlocuirea compresoarelor cu piston

Costuri dolari SUA