Calculul parametrilor circuitului secundar al unui reactor de tip PWR…

2. CALCULUL PARAMETRILOR CIRCUITULUI SECUNDAR AL

REACTORULUI DE TIP PWR

2.1 Date de proiect

Se va proiecta partea clasicǎ a unei centrale nuclearo-electrice, plecând de la urmǎtoarele date
iniţiale:
- filiera: PWR
- numǎrul de grupuri nucleare: n𝐺 =3
- puterea termicǎ a reactorului nuclear: 𝑃𝑡 =2440 MWt
- presiunea aburului viu: 𝑝0 = 57 bar
- temperatura apei de alimentare: 𝑡𝑎𝑙 = 205°C
- temperatura apei râului: 𝑡râu = 16°C
- cota de apǎ de rǎcire luatǎ din râu:𝑟 = 0.9

-temperatura apei provenite de la turnul de racire: 𝑡𝑡 =25°C

- numǎrul de preîncǎlzitoare regenerative 𝑛𝑃𝑅 fǎrǎ degazor:𝑛𝑃𝑅 = 5 dintre care: 𝑛𝑃𝐼𝑃 = 1;
𝑛𝑃𝐽𝑃 = 4

2.2 Parametrii de condensare ai aburului

Se propune temperatura apei provenite de la turnul de rǎcire 𝑡𝑡 =24÷26°C, iar din ecuaţia
de bilanţ:
𝑡𝑟1 = 𝑟 ⋅ 𝑡râu + (1 − 𝑟) ⋅ 𝑡𝑡 = 16 ∗ 0.9 + 25 ∗ (1 − 0.9) = 16.9∘ 𝐶
rezultǎ valoarea temperaturii apei de rǎcire la intrarea în condensator 𝑡𝑟1 .
Creşterea de temperaturǎ a apei de rǎcire în condensator este:
Δtmin=8 °C
Δtmax=10 °C
iar diferenţa dintre temperaturile condensatului şi a apei de rǎcire, la ieşirea din condensator,
este:
δtmin=2 °C
δtmax=5 °C.
Temperatura condensatului va fi:
𝑡𝐶 = 𝑡𝑟1 + 𝛥𝑡 + 𝛿𝑡

1
Calculul parametrilor circuitului secundar al unui reactor de tip PWR…

𝑡𝐶𝑚𝑖𝑛 = 𝑡𝑟1 + 𝛥𝑡𝑚𝑖𝑛 + 𝛿𝑡𝑚𝑖𝑛

𝑡𝐶𝑚𝑎𝑥 = 𝑡𝑟1 + 𝛥𝑡𝑚𝑎𝑥 + 𝛿𝑡𝑚𝑎𝑥

Dar 𝑝𝐶 = 𝑝𝑠𝑎𝑡 (𝑡𝐶 )

Deci se citesc 𝑝(𝑡𝐶𝑚𝑖𝑛 , 𝑥 = 0) şi 𝑝(𝑡𝐶𝑚𝑎𝑥 , 𝑥 = 0) Se alege 𝑝𝐶 şi se citeşte 𝑡𝐶 (𝑝𝐶 ).

Figura 2.1 Evoluţia temperaturilor în condensator în funcţie de suprafata de schimb de căldură.

𝑡 ∘𝐶𝑚𝑖𝑛 = 26.9 ∘ 𝐶
𝑡 ∘𝐶𝑚𝑎𝑥 = 31.9 ∘ 𝐶
𝑝(𝑡𝐶𝑚𝑖𝑛 ( ))𝐶𝑚𝑖𝑛 = 0.04295 bar

𝑝(𝑡𝐶𝑚𝑎𝑥 ( ))𝐶𝑚𝑎𝑥 = 0.05691 bar

𝑝𝐶 = 0.05 bar
𝑡𝐶 (𝑝𝐶 , 𝑥 = 0) = 32.88∘ 𝐶

2.3 Circuitul de preîncǎlzire regenerativǎ

Se alege numǎrul de preîncǎlzitoare de înaltǎ presiune 𝑛𝑃𝐼𝑃 şi de joasǎ presiune 𝑛𝑃𝐽𝑃 ,
preîncǎlzitoare de joasǎ presiune (în afarǎ de degazor). Se considerǎ creşterea de entalpie a
condensatului, în pompa de alimentare, 𝛥𝑖𝑃𝐴 = 8.4kJ/kg şi cǎldura specificǎ a apei în stare
lichidǎ 𝑐𝑝 = 4.2kJ/kg K. Rezultǎ încǎlzirea condensatului în pompǎ:
𝛥𝑖𝑃𝐴 8.4
𝛥𝑡𝑃𝐴 = = = 2∘ 𝐶
𝑐𝑝 4.2
Într-o primǎ fazǎ, creşterea de temperaturǎ a condensatului, pe un preîncǎlzitor, este
aproximatǎ cu:
2
Calculul parametrilor circuitului secundar al unui reactor de tip PWR…

𝑡𝑎𝑙 + 𝑡𝐶 − 𝛥𝑡𝑃𝐴 205 + 32.88 − 2

𝛥𝑡𝑃𝑅 = = = 28. 3533∘ 𝐶
𝑛𝑃𝐼𝑃 + 1 + 𝑛𝑃𝐽𝑃 1+1+4
Rezultǎ temperatura la ieşirea din degazor:
𝑡𝐷𝐸𝐺 = (𝑛𝑃𝐽𝑃 + 1) ⋅ 𝛥𝑡𝑃𝑅 + 𝑡𝐶 = 5 ⋅ 28.3533 + 32.88 = 174.6467∘ 𝐶
Acestei temperaturi îi corespunde o presiune de saturaţie𝑝𝐷𝐸𝐺 . Se alege o valoare
rotunjitǎ pentru 𝑝𝐷𝐸𝐺 pentru care se citeşte temperatura de saturaţie 𝑡𝐷𝐸𝐺 .
𝑝𝐷𝐸𝐺 (𝑡𝐷𝐸𝐺 , 𝑥 = 0) = 8.846 bar , aleg 𝑝𝐷𝐸𝐺 = 7 bar⇒ 𝑡𝐷𝐸𝐺 = 165∘ 𝐶
Plecând de la aceastǎ temperaturǎ se calculeazǎ:
𝑡𝐷𝐸𝐺 − 𝑡𝐶 165 − 32.88
𝛥𝑡𝑃𝐽𝑃 = = = 26.424∘ 𝐶
𝑛𝑃𝐽𝑃 + 1 4+1
Considerând cǎ presiunea în refularea pompei de alimentare este:
𝑝𝑟𝑒𝑓 = 1.11 ⋅ 𝑝0 = 1.11 ⋅ 57 = 63.27 bar
𝑚3
𝑣𝑟𝑒𝑓 = 𝑓(𝑡𝑑𝑒𝑔 , 𝑥 = 0) = 0.001104 𝐾𝑔

𝑚3
𝑣𝑎𝑠𝑝 = 𝑓(𝑝𝑑𝑒𝑔 , 𝑥 = 0) =0.001108 𝐾𝑔

Randamentul pompei este:

𝜂𝑃𝐴 = 80 %
Volumul specific este:
𝑣𝑎𝑠𝑝 +𝑣𝑟𝑒𝑓 0.001104+0.001108 𝑚3
𝑣𝑚𝑒𝑑 = = = 0.00111 𝐾𝑔
2 2

Rezultǎ creşterea de entalpie în pompǎ:

(𝑝𝑟𝑒𝑓 −𝑝𝐷𝐸𝐺 )⋅𝑣𝑚𝑒𝑑 (6327000−700000)⋅0.00111 𝐽
𝛥𝑖𝑃𝐴 = = 80 = 7779.3275
𝜂𝑃𝐴 𝐾𝑔
100

Ca şi volumul mediu se calculeazǎ o cǎldurǎ specificǎ medie a apei în pompǎ.

Folosind valoarea cǎldurii specifice calculate se recalculeazǎ creşterea de temperaturǎ în
pompǎ:
𝛥𝑖𝑃𝐴 ∗ 0.001 7779.3275 ∗ 0.001
𝛥𝑡𝑃𝐴 = = = 1. 8522∘ 𝐶
𝑐𝑝 4.2
Pentru preîncǎlzitoarele de înaltǎ presiune se calculeazǎ:
𝑡𝑎𝑙 − 𝑡𝐷𝐸𝐺 − 𝛥𝑡𝑃𝐴 205 − 165 − 1.8522
𝛥𝑡𝑃𝐼𝑃 = = = 38.1478 ∘ 𝐶
𝑛𝑃𝐼𝑃 1
Cunoscând creşterile de temperaturǎ în fiecare preîncǎlzitor se calculeazǎ temperaturile în
punctele caracteristice ale circuitului de preîncǎlzire regenerativǎ.
3
Calculul parametrilor circuitului secundar al unui reactor de tip PWR…

Presiunile în aceste puncte se calculeazǎ de la degazor şi considerând cǎ pierderea de

presiune pe un preîncǎlzitor este de 2 bar, iar în amonte de degazor este necesarǎ o rezervǎ de
presiune de 1 bar.
Pentru aburul scos la prize se calculeazǎ temperatura de saturaţie, respectiv presiunea la
saturaţie, considerând diferenţa terminalǎ de temperaturǎ la intrarea aburului în preîncǎlzitor
(condensator):
δt=3°C.
Temperatura aburului condensat la ieşirea din preîncǎlzitor (subrǎcitor) se calculeazǎ
considerînd diferenţa terminalǎ de temperaturǎ în acest punct:
Δt=5°C.

Figura. 2.2 Evoluţia temperaturilor în preîncălzitoarele regenerative în funcţie de suprafaţa de schimb de căldură.

Figura. 2.3 Principalii parametrii in preîncălzitoarele regenerative.

4
Calculul parametrilor circuitului secundar al unui reactor de tip PWR…

Ştiind presiunile şi temperaturile se citesc din tabele termodinamice, entalpiile

condensatului la intrarea şi ieşirea din fiecare preîncǎlzitor, respectiv entalpia aburului condensat
la ieşire; Presiunile aburului scos la prize se calculeazǎ cu relaţia:
Calculul temperaturilor in punctele caracteristice ale circuitului de preincalzire
regenerativa:

- 𝑡𝑖𝑃𝐽𝑃1 = 𝑡𝐶 = 32.88 ∘ 𝐶
- 𝑡𝑖𝑃𝐽𝑃2 = 𝑡𝑖𝑃𝐽𝑃1 + 𝛥𝑡𝑃𝐽𝑃 = 59. 304 ∘ 𝐶
- 𝑡𝑒𝑃𝐽𝑃1 = 𝑡𝑖𝑃𝐽𝑃2 = 59. 304 ∘ 𝐶
- 𝑡𝑒𝑃𝐽𝑃2 = 𝑡𝑖𝑃𝐽𝑃2 + 𝛥𝑡𝑃𝐽𝑃 = 85. 728 ∘ 𝐶
- 𝑡𝑖𝑃𝐽𝑃3 = 𝑡𝑒𝑃𝐽𝑃2 = 85. 728 ∘ 𝐶
- 𝑡𝑒𝑃𝐽𝑃3 = 𝑡𝑖𝑃𝐽𝑃3 + 𝛥𝑡𝑃𝐽𝑃 = 112. 152 ∘ 𝐶
- 𝑡𝑖𝑃𝐽𝑃4 = 𝑡𝑒𝑃𝐽𝑃3 = 112. 152 ∘ 𝐶
- 𝑡𝑒𝑃𝐽𝑃4 = 𝑡𝑒𝑃𝐽𝑃4 + 𝛥𝑡𝑃𝐽𝑃 = 138. 576 ∘ 𝐶
- 𝑡𝑖𝐷𝑒𝑔 = 𝑡𝑒𝑃𝐽𝑃4 = 138. 576 ∘ 𝐶
- 𝑡𝑒𝐷𝑒𝑔 = 𝑡𝑖𝐷𝑒𝑔 + 𝛥𝑡𝑃𝐽𝑃 = 165∘ 𝐶
- 𝑡𝑖𝑃𝐼𝑃1 = 𝑡𝑒𝐷𝑒𝑔 + 𝛥𝑡𝑃𝐴 = 166. 8522 ∘ 𝐶
- 𝑡𝑒𝑃𝐼𝑃1 = 𝑡𝑖𝑃𝐼𝑃 + 𝛥𝑡𝑃𝐼𝑃 = 205 ∘ 𝐶

Calculul presiunilor începe de la degazor, luând în considerare că pierderea de

presiune pe un preîncalzitor este de 2 [bar], iar în amonte de PJP4, degazorul
reține o rezervă de un [bar].

- 𝑝𝑒𝐷𝑒𝑔 = 7 𝑏𝑎𝑟
- 𝑝𝑖𝐷𝑒𝑔 = 𝑝𝑒𝐷𝑒𝑔 + 1 = 8 𝑏𝑎𝑟
- 𝑝𝑒𝑃𝐽𝑃4 = 𝑝𝑖𝐷𝑒𝑔 = 8 𝑏𝑎𝑟
- 𝑝𝑖𝑃𝐽𝑃4 = 𝑝𝑖𝐷𝑒𝑔 + 2 = 10 𝑏𝑎𝑟
- 𝑝𝑒𝑃𝐽𝑃3 = 𝑝𝑖𝑃𝐽𝑃4 = 10 𝑏𝑎𝑟
- 𝑝𝑖𝑃𝐽𝑃3 = 𝑝𝑖𝑃𝐽𝑃3 + 2 = 12 𝑏𝑎𝑟
- 𝑝𝑒𝑃𝐽𝑃2 = 𝑝𝑒𝑃𝐽𝑃3 = 12 𝑏𝑎𝑟

5
Calculul parametrilor circuitului secundar al unui reactor de tip PWR…

- 𝑝𝑖𝑃𝐽𝑃2 = 𝑝𝑒𝑃𝐽𝑃2 + 2 = 14 𝑏𝑎𝑟

- 𝑝𝑒𝑃𝐽𝑃1 = 𝑃𝑖𝑃𝐽𝑃2 = 14 𝑏𝑎𝑟
- 𝑝𝑖𝑃𝐽𝑃1 = 𝑝𝑒𝑃𝐽𝑃1 + 2 = 16 𝑏𝑎𝑟
- 𝑝𝑖𝑃𝐼𝑃1 = 𝑝𝑟𝑒𝑓 = 63.27 𝑏𝑎𝑟
- 𝑝𝑒𝑃𝐼𝑃1 = 𝑝𝑟𝑒𝑓 − 2 = 61.27 𝑏𝑎𝑟
Entalpiile la intrarea si ieșirea din preîncălzitoare se vor determina utilizând softul (CATT
thermodynamic properties) in funcție de presiunea și temperatura la intrarea, respectiv
temperatura și presiunea la iesirea din preîncalzitoare.
𝑘𝐽
ℎ𝑖𝑃𝐽𝑃1 = 139.2 𝑘𝑔

𝑘𝐽
ℎ𝑒𝑃𝐽𝑃1 = 249.4
𝑘𝑔

𝑘𝐽
ℎ𝑖𝑃𝐽𝑃2 = 249.4 𝑘𝑔

𝑘𝐽
ℎ𝑒𝑃𝐽𝑃2 = 359.8 𝑘𝑔

𝑘𝐽
ℎ𝑖𝑃𝐽𝑃3 = 359.8 𝑘𝑔

𝑘𝐽
ℎ𝑒𝑃𝐽𝑃3 = 471 𝑘𝑔

𝑘𝐽
ℎ𝑖𝑃𝐽𝑃4 = 471 𝑘𝑔

𝑘𝐽
ℎ𝑒𝑃𝐽𝑃4 = 583.3 𝑘𝑔

𝑘𝐽
ℎ𝑖𝐷𝑒𝑔 = 583.3 𝑘𝑔

𝑘𝐽
ℎ𝑒𝐷𝑒𝑔 = 697.4 𝑘𝑔

𝑘𝐽
ℎ𝑖𝑃𝐼𝑃1 = 708.6 𝑘𝑔

𝑘𝐽
ℎ𝑒𝑃𝐼𝑃1 = 876.7 𝑘𝑔

Pentru aburul scos la prize se calculează temperatura de saturație, respectiv presiunea la

saturație considerand diferența terminală de temperatură la intrarea aburului în preîncălzitor.

6
Calculul parametrilor circuitului secundar al unui reactor de tip PWR…

Temperaturile la saturație:
- 𝑡𝑠𝑃𝐽𝑃1 = 𝑡𝑒𝑃𝐽𝑃1 + δt = 62.304 ∘ 𝐶
- 𝑡𝑠𝑃𝐽𝑃2 = 𝑡𝑒𝑃𝐽𝑃2 + δt = 88. 728 ∘ 𝐶
- 𝑡𝑠𝑃𝐽𝑃3 = 𝑡𝑒𝑃𝐽𝑃3 + δt = 115. 152 ∘ 𝐶
- 𝑡𝑠𝑃𝐽𝑃4 = 𝑡𝑒𝑃𝐽𝑃4 + δt = 141.567 ∘ 𝐶
- 𝑡𝑠𝐷𝑒𝑔 = 𝑡𝑒𝐷𝑒𝑔 + δt = 168 ∘ 𝐶
- 𝑡𝑠𝑃𝐼𝑃1 = 𝑡𝑒𝑃𝐼𝑃1 + δt = 208 ∘ 𝐶
Temperaturile condensatului:
- 𝑡𝑐𝑃𝐽𝑃1 = 𝑡𝑖𝑃𝐽𝑃1 = 37. 88 ∘ 𝐶
- 𝑡𝑐𝑃𝐽𝑃2 = 𝑡𝑖𝑃𝐽𝑃2 + 𝛥𝑡 = 64. 304 ∘ 𝐶
- 𝑡𝑐𝑃𝐽𝑃3 = 𝑡𝑖𝑃𝐽𝑃3 + 𝛥𝑡 = 90.728 ∘ 𝐶
- 𝑡𝑐𝑃𝐽𝑃4 = 𝑡𝑖𝑃𝐽𝑃4 + 𝛥𝑡 = 117.152∘ 𝐶
- 𝑡𝑐𝐷𝑒𝑔 = 𝑡𝑖𝐷𝑒𝑔 + 𝛥𝑡 = 143.576 ∘ 𝐶
- 𝑡𝑐𝑃𝐼𝑃1 = 𝑡𝑖𝑃𝐼𝑃 + 𝛥𝑡 = 171.8522 ∘ 𝐶
Presiunile la saturație :
- 𝑝𝑠𝑃𝐽𝑃1 = 0.2271 𝑏𝑎𝑟
- 𝑝𝑠𝑃𝐽𝑃2 = 0.6682 𝑏𝑎𝑟
- 𝑝𝑠𝑃𝐽𝑃3 = 1.699 𝑏𝑎𝑟
- 𝑝𝑠𝑃𝐽𝑃4 = 3.777 𝑏𝑎𝑟
- 𝑝𝑠𝐷𝑒𝑔 = 7.541 𝑏𝑎𝑟
- 𝑝𝑠𝑃𝐼𝑃1 = 18.31 𝑏𝑎𝑟
Presiunile aburului scos la prize se calculeaza utilizând relatia:
𝑃𝑆
𝑃𝑃 = ;
0.98
Presiunile la prize :
- 𝑝𝑝𝑃𝐽𝑃1 = 0.2262 𝑏𝑎𝑟
- 𝑝𝑝𝑃𝐽𝑃2 = 0.6818 𝑏𝑎𝑟
- 𝑝𝑝𝑃𝐽𝑃3 = 1.7337 𝑏𝑎𝑟
- 𝑝𝑝𝑃𝐽𝑃4 = 3.8541 𝑏𝑎𝑟

7
Calculul parametrilor circuitului secundar al unui reactor de tip PWR…

- 𝑝𝑝𝐷𝑒𝑔 = 7.6949 𝑏𝑎𝑟

- 𝑝𝑠𝑃𝐼𝑃1 = 18.6837 𝑏𝑎𝑟
Entalpiile condensatului f(𝑡𝑐 , 𝑝𝑠 ) :
𝑘𝐽
ℎ𝑐𝑃𝐽𝑃1 = 158.7 𝑘𝑔

𝑘𝐽
ℎ𝑐𝑃𝐽𝑃2 = 269.1 𝑘𝑔

𝑘𝐽
ℎ𝑐𝑃𝐽𝑃3 = 380 𝑘𝑔

𝑘𝐽
ℎ𝑐𝑃𝐽𝑃4 = 491.3 𝑘𝑔

𝑘𝐽
ℎ𝑐𝑑𝑒𝑔 = 640.7 𝑘𝑔

𝑘𝐽
ℎ𝑐𝑃𝐼𝑃1 = 727.9 𝑘𝑔

Tabel centralizator pentru mărimile calculate anterior:

Tabelul 2.1 Mărimile caracteristice pentru preîncălzirea regenerativă.

Unitate de
Mǎrime PJP 1 PJP 2 PJP 3 PJP4 Degazor PIP1
mǎsurǎ

𝑡𝑖 ∘𝐶 32.88 59.304 85.728 112.152 138.576 166.8522

𝑡𝑒 ∘𝐶 59.304 85.728 112.152 138.576 165 205

𝑝𝑖 bar 16 14 12 10 8 63.27

𝑝𝑒 bar 14 12 10 8 7 61.27
𝐾𝑗
ℎ𝑖
𝐾𝑔 139.2 249.4 359.8 471 583.3 708.6
𝐾𝑗
ℎ𝑒
𝐾𝑔 249.4 359.8 471 583.3 697.4 876.7
𝑡𝐶 ∘𝐶 37.88 64.304 90.728 117.152 143.576 171.8522

𝑡𝑆 ∘𝐶 62.304 88.728 115.152 141.576 168 208

𝑝𝑆 bar 0.2217 0.6682 1.699 3.777 7.541 18.31

𝑝𝑝 bar 0.2262 0.6818 1.7337 3.8541 7.6949 18.6837
𝐾𝑗
ℎ𝐶
𝐾𝑔 158.7 267.1 380 491.3 604.7 727.9
𝛥𝑡𝑃𝑅 ∘𝐶 28.424 26.424 26.424 26.424 26.424 38.1478

8
Calculul parametrilor circuitului secundar al unui reactor de tip PWR…

2.4 Destinderea aburului în turbinǎ

Figura 2.4 Punctele de calcul pe traseul de abur.

Plecând de la 𝑝0 se calculeazǎ presiunile aburului, din circuitul secundar:

4 4
𝑝1 = (1 − 100) ⋅ 𝑝0 = (1 − 100) ⋅ 58 = 54.72 bar

𝑝2 = 𝑝𝑃𝐼𝑃1 = 18.6837 bar

0.7 0.7
𝑝3 = (1 − 100) ⋅ 𝑝2 = (1 − 100) ⋅ 18.6837 = 18.5529 bar
1.1 1.1
𝑝4 = (1 − 100) ⋅ 𝑝3 = (1 − 100) ⋅ 18.5529 = 18.3488 bar
1.8 1.8
𝑝5 = (1 − 100) ⋅ 𝑝4 = (1 − 100) ⋅ 18.3488 = 18.0185 bar
4.3 4.3
𝑝6 = (1 − 100) ⋅ 𝑝5 = (1 − 100) ⋅ 18.0185 = 17.2437 bar
0.7 0.7
𝑝8 = (1 − 100) ⋅ 𝑝0 = (1 − 100) ⋅ 57 = 56.601 bar

9
Calculul parametrilor circuitului secundar al unui reactor de tip PWR…

0.8 0.8
𝑝9 = (1 − ) ⋅ 𝑝8 = (1 − ) ⋅ 56.601 = 56.1482 bar
100 100

𝑝7 = 𝑝𝐶 = 0.05 bar
𝑝10 = 𝑝3 = 18.5529 bar

Considerând cǎ aburul viu are la ieşirea din generatorul de abur titlul x=0.99,
rezultǎ parametrii aburului în punctul 0:
𝑝0 = 57 bar =5.7 MPa
𝐾𝑗
𝑓(𝑝0 , 𝑥) ⇒ 𝑠0 = 5.884 𝐾𝑔⋅𝐾

𝑚3
𝑣0 = 0.03396 𝐾𝑔

𝑡0 = 272. 3∘ 𝐶
𝐾𝑗
ℎ0 = 2772 𝐾𝑔

La intrarea în corpul de medie presiune aburul viu are presiunea 𝑝1 = 54.72 bar =5.472 MPa şi
𝐾𝑗
entalpia ℎ1 = ℎ0 = 2772 , rezultǎ:
𝐾𝑔

𝐾𝑗
𝑓(𝑝1 , ℎ1 ) ⇒ 𝑠1 = 5.899 𝐾𝑔⋅𝐾

𝑚3
𝑣1 = 0.03544 𝐾𝑔

𝑡1 = 269. 7∘ 𝐶
𝑥1 = 0.9986

Considerând randamentul brut al centralei 𝜂𝑏𝐶𝑁𝐸 = 0.34% şi debitul specific 𝑑0 =

𝐾𝑔
5.5 𝑘𝑊ℎ, rezultǎ puterea electricǎ la bornele generatorului:

𝑃𝑒 = 𝑃𝑡 ⋅ 𝜂𝑏𝐶𝑁𝐸 = 2440 ⋅ 0.34 = 829.6 MW= 829600KW

respectiv debitul de abur viu la ieşirea din generatorul de abur:
5.5 𝐾𝑔
𝐷0 = 𝑃𝑒 ⋅ 𝑑0 = 829600 ⋅ 3600 = 1267.444 𝑠

Debitul de abur prin corpul de medie presiune va fi:

𝐾𝑔
𝐷𝐶𝑀𝑃 = 0.93 ⋅ 𝐷0 = 0.93 ⋅ 1267.444 = 1178.7233 𝑠

10
Calculul parametrilor circuitului secundar al unui reactor de tip PWR…

iar prin corpurile de joasǎ presiune

𝐾𝑔
𝐷𝐶𝐽𝑃 = 0.56 ⋅ 𝐷0 = 0.56 ⋅ 1267.444 = 709.7689 𝑠

Debitul volumetric de abur la intrarea în corpul de medie presiune este: (ținând cont de faptul că
este in dublu flux 𝑛𝐶𝑀𝑃 = 2)
𝐷𝐶𝑀𝑃 ⋅𝑣1 1178.7233⋅0.03544 𝑚3
𝐷𝑣𝐶𝑀𝑃 = = ∗ 3600=75193.1189
𝑛𝐶𝑀𝑃 2 ℎ

Randamentul intern de bazǎ al corpului de medie presiune:

𝐶𝑀𝑃
𝜂𝑖𝑏 = 92.2% =0.922
𝑝
Se citeşte din diagramǎ în funcţie de debitul volumetric şi de raportul 𝑝1=2.9288
2

Coeficientul de corecţie pentru treapta de reglaj este 𝐶2 = 0.995, iar coeficientul

de corecţie pentru umiditate (𝐶3 ) se citeşte din diagramǎ, în funcţie de umiditatea medie în corpul
de medie presiune şi de presiunea 𝑝1.
𝑥2 = 0.884
(𝑥2𝑝𝑟𝑜𝑝 + 𝑥1 ) (0.884+0.9986)
𝑦2 = 1 − =1− = 0.0637
2 2

𝐶3 = 𝑓(𝑝1 , 𝑦2) = 0.98

𝜂𝑖𝐶𝑀𝑃 = 𝐶2 ⋅ 𝐶3 ⋅ 𝜂𝑖𝑏
𝐶𝑀𝑃
= 0.995 ⋅ 0.98 ⋅ 0.922 = 0.899= 89.9%

𝑘𝐽 𝐾𝑗
ℎ2𝑡 = 𝑓(𝑝2 , 𝑠1 ) = 𝑓(18.6837 𝑏𝑎𝑟, 5.899 ) =2573 𝐾𝑔
𝑘𝑔𝐾

𝑘𝐽
ℎ2𝑡 = ℎ1 − 𝜂𝑖𝐶𝑀𝑃 ⋅ (ℎ1 − ℎ2𝑡 ) = 2772 − 0.899 ⋅ (2772 − 2573) = 2593.09
𝑘𝑔
𝑥2 = 𝑓(ℎ2 , 𝑝2 ) = 0.8924

Se itereazǎ pânǎ la o eroare relativǎ mai micǎ de 1%.

0.8924 − 0.884
𝜀= ∗ 100 = 0.9413% < 0.1%
0.8924

𝐾𝑗
𝑓(𝑝2 , ℎ2 ) ⇒ 𝑠2 = 5.941 𝐾𝑔⋅𝐾

11
Calculul parametrilor circuitului secundar al unui reactor de tip PWR…

𝑚3
𝑣2 = 0.09517
𝐾𝑔

𝑡2 = 209∘ 𝐶
𝑥2 = 0.8924
𝐾𝑗
Punctul 3 este determinat de 𝑝3 = 18.5529 bar şi ℎ3 = ℎ2 = 2593.09 . Din tabele
𝐾𝑔
termodinamice se citesc:
𝐾𝑗
𝑓(𝑝3 , ℎ3 ) ⇒ 𝑠3 = 5.943 𝐾𝑔⋅𝐾

𝑚3
𝑣3 = 0.09582 𝐾𝑔

𝑡3 = 208.6∘ 𝐶
𝑥3 = 0.8926
Punctul 4 este determinat de 𝑝4 = 18.3488 bar şi 𝑥4 = 0.995. Din tabele termodinamice
se citesc:
𝐾𝑗
𝑓(𝑝4 , 𝑥4 ) ⇒ 𝑠4 = 6.353 𝐾𝑔⋅𝐾

𝑚3
𝑣4 = 0.1078 𝐾𝑔

𝑡4 = 208.1∘ 𝐶
𝑥4 = 0.995
Punctul 10 este determinat de 𝑝10 = 𝑝3 = 18.5529 bar, aici având apǎ la saturaţie (𝑥 =
0). Din tabele termodinamice se citesc:
𝐾𝑗
𝑓(𝑝10 , ℎ10 ) ⇒ 𝑠10 = 2.412 𝐾𝑔⋅𝐾

𝑚3
𝑣10 = 0.00117 𝐾𝑔

𝑡10 = 208.6∘ 𝐶
𝑥10 = 0
𝐾𝑗
Punctul 8 este determinat de 𝑝8 = 56.601 bar şi ℎ8 = ℎ0 = 2772 . Din tabele
𝐾𝑔
termodinamice se citesc:
𝐾𝑗
𝑓(𝑝8 , ℎ8 ) ⇒ 𝑠8 = 5.887 𝐾𝑔⋅𝐾

𝑚3
𝑣8 = 0.03422 𝐾𝑔

𝑡8 = 271.9∘ 𝐶
𝑥8 = 0.99
12
Calculul parametrilor circuitului secundar al unui reactor de tip PWR…

Punctul 5 este determinat de 𝑝5 = 18.0185 bar şi de 𝑡5 = 𝑡9 − 𝛥𝑡, unde

𝑡9 = 𝑡𝑠𝑎𝑡 (𝑝9 ) = 𝑓(𝑝9 , 𝑥9 = 0) = 271. 3∘ 𝐶

şi Δt=15 °C.
𝑡5 = 𝑡9 − 𝛥𝑡 = 271.3 − 15 = 257. 3∘ 𝐶
Din tabele termodinamice se citesc:
𝐾𝑗
𝑓(𝑝5 , ℎ5 ) ⇒ 𝑠5 = 6.64 𝐾𝑔⋅𝐾

𝑚3
𝑣5 = 0.1271 𝐾𝑔
𝐾𝑗
ℎ5 = 2929 𝐾𝑔

Punctul 9 este determinat de 𝑝9 = 56.1482 bar, în acest punct având apǎ la

saturaţie (𝑥 = 0). Din tabele termodinamice se citesc:
𝐾𝑗
𝑓(𝑝9 , 𝑥 = 0) ⇒ 𝑠9 = 2.987 𝐾𝑔⋅𝐾

𝑚3
𝑣9 = 0.001306 𝐾𝑔
𝐾𝑗
ℎ9 = 1191 𝐾𝑔

𝐾𝑗
Punctul 6 este determinat de 𝑝6 = 17.2437 bar şi ℎ6 = ℎ5 = 2929 . Din tabele
𝐾𝑔
termodinamice se citesc:
𝐾𝑗
𝑓(𝑝6 , ℎ6 ) ⇒ 𝑠6 = 6.659 𝐾𝑔⋅𝐾

𝑚3
𝑣6 = 0.1329 𝐾𝑔

𝑡6 = 256∘ 𝐶

13
Calculul parametrilor circuitului secundar al unui reactor de tip PWR…

Destinderea aburului in CJP

Se împarte destinderea aburului în corpurile de joasǎ presiune în douǎ zone:
• zona I - destinderea aburului supraîncǎlzit şi
• zona II - destinderea aburului umed.

Figura 2.5 Atingerea saturaţiei şi destinderea pâna la presiunea de condensare în CJP.

Se calculeazǎ debitul volumetric la intrarea în corpurile de joasǎ presiune:

𝑛𝐶𝐽𝑃 =6
𝐷𝐶𝐽𝑃 ⋅𝑣6 709.7689 ⋅ 0.1329 𝑚3
𝐷𝑣𝐶𝐽𝑃 = = ⋅ 3600=56596.9712
𝑛𝐶𝐽𝑃 6 ℎ

Pentru a determina presiunea (𝑝6𝑥 ) la care aburul atinge curba de saturaţie se calculeazǎ
iterativ:
• se propune o valoare pentru 𝑝6𝑥 ,
Valoarea propusa :𝑝6𝑥 = 7 bar
• se citeşte din diagramǎ (procedura𝐶3 ) randamentul intern al turbinei pe zona I,
𝑝6 17.2437
= = 2.4634 => 𝜂1𝐶𝐽𝑃 = 92.2% = 0.922
𝑝6𝑥 7
• se citeşte din tabele termodinamice ℎ6𝑥𝑡 ,
𝐾𝑗
ℎ6𝑥𝑡 = 𝑓(𝑝6 , ℎ6 ) = 2742 𝐾𝑔

• se calculeazǎ ℎ6𝑥𝑟 ,
𝐾𝑗
ℎ6𝑥𝑟 = ℎ6 − 𝜂𝑖𝐶𝐽𝑃 ⋅ (ℎ6 − ℎ6𝑥𝑡 ) = 2929 − 0.922 ⋅ (2929 − 2742) = 2756.586 𝐾𝑔

14
Calculul parametrilor circuitului secundar al unui reactor de tip PWR…

• se comparǎ cu ℎ(𝑝6𝑥 , 𝑥 = 1) = ℎ𝑠𝑎𝑡 .

𝐾𝑗
ℎ𝑠𝑎𝑡 = 𝑓(𝑝6𝑥 , 𝑥 = 1) = 2763 𝐾𝑔

Se itereazǎ pânǎ la o eroare relativǎ a e,ntalpiei ℎ6𝑥𝑟 mai micǎ decât 1%.
ℎ𝑠𝑎𝑡 −ℎ6𝑥𝑟 2763−2756.586
| | ⋅ 100 = | | ⋅ 100 = 0.2327% < 1%
ℎ𝑠𝑎𝑡 2763

Rezultǎ valorile:
𝐾𝑗
𝑓(𝑝6𝑥 , ℎ6𝑥 ) ⇒ 𝑠6𝑥 = 6.692 𝐾𝑔⋅𝐾

𝑚3
𝑣6𝑥 = 0.272 𝐾𝑔
𝐾𝑗
ℎ6𝑥 = ℎ6𝑥𝑟 = 2756.586 𝐾𝑔

𝑡6𝑥 = 165∘ 𝐶
𝑝6𝑥 = 7 𝑏𝑎𝑟
𝐾𝑗
ℎ6𝑡 = 2742 𝐾𝑔

Pentru zona II se foloseşte metoda dezvoltatǎ de General Electric. Se foloseşte

presiunea de calcul la condensator 𝑝𝑐𝑐 = 0.0508 bar şi debitul masic de calcul
𝐾𝑔
D  1360800
c
m . Cu acest debit masic se calculeazǎ debitul volumetric, de bazǎ, pe
ℎ

un flux la intrarea în zona II:

Dcm ⋅ v6x 1360800 ⋅ 0.272 𝑚3
Dcvflux = = = 61689.6
nCJP 6 ℎ

De asemenea se calculeazǎ debitul volumetric la intrarea in zona II 𝐷𝑣𝑓𝑙𝑢𝑥 , plecând de la

debitul real de abur 𝐷𝐶𝐽𝑃 .

DCJP ⋅ v6x 709.7689 ⋅ 3600 ⋅ 0.272 𝑚3

Dvflux = = = 115834.2845
nCJP 6 ℎ

15
Calculul parametrilor circuitului secundar al unui reactor de tip PWR…

𝐶𝐽𝑃
Randamentul intern al turbinei în zona II este: 𝜂𝐼𝐼 = 𝐶7 ⋅ 𝜂𝑏𝑢 ( % ), unde 𝜂𝑏𝑢 (%) este citit
𝑝6𝑥
din diagramǎ în funcţie de debit şi de raportul , iar factorul de corecţie 𝐶7 (0.999).
𝑝𝑐𝑐
𝑝6𝑥
= 137.795 𝜂𝑏𝑢 = 83.2% = 0.832
𝑝𝑐𝑐

𝐶𝐽𝑃
𝜂𝐼𝐼 = 𝐶7 ⋅ 𝜂𝑏𝑢 = 0.999 ⋅ 0.832 = 0.831 = 83.1%

2.5 Stabilirea parametrilor aburului la prize

Cu acest randament se traseazǎ destinderea aburului pe zona II (pânǎ la 𝑝𝑐𝑐 ) şi se
determinǎ punctul de ieşire din CJP (7).
Se citesc din tabele termodinamice urmǎtoarele valori:
Intersectând procesul aburului în CJP cu izobarele corespunzǎtoare prizelor turbinei se
determinǎ parametrii aburului la fiecare prizǎ.
- Pentru Degazor:

𝑝𝑝𝐷𝐸𝐺 = 7.6949 bar

𝐾𝑗
𝑠6 = 6.659 𝐾𝑔⋅𝐾
𝑘𝐽
ℎ𝑝𝐷𝑒𝑔𝑡 = 𝑓(𝑝𝑝𝑑𝑒𝑔 , 𝑠6 ) = 2760 𝐾𝑔
𝑘𝐽
ℎ𝑝𝐷𝑒𝑔 = ℎ6 − 𝜂1𝐶𝐽𝑃 ⋅ (ℎ6 − ℎ𝑝𝐷𝑒𝑔𝑡 ) = 2929 − 0.922 ⋅ (2929 − 2760) = 2773.182 𝐾𝑔
𝐾𝑗
𝑓(𝑝𝑝𝑑𝑒𝑔 , ℎ𝑝𝑑𝑒𝑔 ) =⇒ 𝑠𝑝𝐷𝑒𝑔 = 6.689 𝐾𝑔⋅𝐾

𝑚3
𝑣𝑝𝐷𝑒𝑔 = 0.2512 𝐾𝑔

𝑡𝑝𝐷𝑒𝑔 = 171.2∘ 𝐶

- Pentru PJP4:

𝑝𝑝𝑃𝐽𝑃4 = 3.8541 bar

𝑘𝐽
𝑠6𝑥 = 6.692 𝐾𝑔⋅𝐾
𝑘𝐽
ℎ𝑝𝑃𝐽𝑃4𝑡 = 𝑓(𝑝𝑝𝑃𝐽𝑃4 , 𝑠6𝑥 ) = 2647 𝐾𝑔
𝐶𝐽𝑃
ℎ𝑝𝑃𝐽𝑃4 = ℎ6𝑥 − 𝜂2 ⋅ (ℎ6𝑥 − ℎ𝑝𝑃𝐽𝑃4𝑡 ) = 2756.586 − 0.831 ⋅ (2756.586 − 2647) =
𝑘𝐽
2665.5 𝐾𝑔
𝑘𝐽
𝑓(𝑝𝑝𝑃𝐽𝑃4 , ℎ𝑝𝑃𝐽𝑃4 ) =⇒ 𝑠𝑝𝑃𝐽𝑃4 = 6.737 𝐾𝑔⋅𝐾
16
Calculul parametrilor circuitului secundar al unui reactor de tip PWR…

𝑚3
𝑣𝑝𝑃𝐽𝑃4 = 0.463
𝐾𝑔

𝑡𝑝𝑃𝐽𝑃4 = 142.3∘ 𝐶
𝑥𝑃𝐽𝑃4 = 0.9666

- Pentru PJP3:

𝑝𝑝𝑃𝐽𝑃3 = 1.7337 bar

𝑘𝐽
𝑠𝑝𝑃𝐽𝑃4 = 6.737 𝐾𝑔⋅𝐾
𝑘𝐽
ℎ𝑝𝑃𝐽𝑃3𝑡 = 𝑓(𝑝𝑝𝑃𝐽𝑃4 , 𝑠𝑝𝑃𝐽𝑃4 ) = 2530 𝐾𝑔

ℎ𝑝𝑃𝐽𝑃3 = ℎ𝑝𝑃𝐽𝑃4 − 𝜂2𝐶𝐽𝑃 ⋅ (ℎ𝑝𝑃𝐽𝑃4 − ℎ𝑝𝑃𝐽𝑃3𝑡 ) = 2665.5 − 0.831 ⋅ (2665.5 − 2530) =

𝑘𝐽
2552.877 𝐾𝑔
𝑘𝐽
𝑓(𝑝𝑝𝑃𝐽𝑃3 , ℎ𝑝𝑃𝐽𝑃3 ) =⇒ 𝑠𝑝𝑃𝐽𝑃3 = 6.796 𝐾𝑔⋅𝐾

𝑚3
𝑣𝑝𝑃𝐽𝑃3 = 0.9335 𝐾𝑔

𝑡𝑝𝑃𝐽𝑃3 = 115.8∘ 𝐶
𝑥𝑃𝐽𝑃3 = 0.9335

- Pentru PJP2:

𝑝𝑝𝑃𝐽𝑃2 = 0.6818 bar

𝑘𝐽
𝑠𝑝𝑃𝐽𝑃3 = 6.796 𝐾𝑔⋅𝐾
𝑘𝐽
ℎ𝑝𝑃𝐽𝑃2𝑡 = 𝑓(𝑝𝑝𝑃𝐽𝑃2 , 𝑠𝑝𝑃𝐽𝑃3 ) = 2408 𝐾𝑔

ℎ𝑝𝑃𝐽𝑃2 = ℎ𝑝𝑃𝐽𝑃3 − 𝜂2𝐶𝐽𝑃 ⋅ (ℎ𝑝𝑃𝐽𝑃3 − ℎ𝑝𝑃𝐽𝑃2𝑡 ) = 2552.877 − 0.831 ⋅ (2552.877 − 2408) =

𝑘𝐽
2440.5 𝐾𝑔
𝑘𝐽
𝑓(𝑝𝑝𝑃𝐽𝑃2 , ℎ𝑝𝑃𝐽𝑃2 ) =⇒ 𝑠𝑝𝑃𝐽𝑃2 = 6.864 𝐾𝑔⋅𝐾

𝑚3
𝑣𝑝𝑃𝐽𝑃2 = 2.184 𝐾𝑔

𝑡𝑝𝑃𝐽𝑃2 = 89.26∘ 𝐶
𝑥𝑃𝐽𝑃2 = 0.9009

17
Calculul parametrilor circuitului secundar al unui reactor de tip PWR…

- Pentru PJP1:

𝑝𝑝𝑃𝐽𝑃1 = 0.2262 bar

𝑘𝐽
𝑠𝑝𝑃𝐽𝑃2 = 6.864 𝐾𝑔⋅𝐾
𝑘𝐽
ℎ𝑝𝑃𝐽𝑃1𝑡 = 𝑓(𝑝𝑝𝑃𝐽𝑃1 , 𝑠𝑝𝑃𝐽𝑃2 ) = 2278 𝐾𝑔

ℎ𝑝𝑃𝐽𝑃1 = ℎ𝑝𝑃𝐽𝑃2 − 𝜂2𝐶𝐽𝑃 ⋅ (ℎ𝑝𝑃𝐽𝑃2 − ℎ𝑝𝑃𝐽𝑃1𝑡 ) = 2440.5 − 0.831 ⋅ (2440.5 − 2278) =

𝑘𝐽
2304.0778 𝐾𝑔
𝑘𝐽
𝑓(𝑝𝑝𝑃𝐽𝑃1 , ℎ𝑝𝑃𝐽𝑃1 ) =⇒ 𝑠𝑝𝑃𝐽𝑃2 = 6.942 𝐾𝑔⋅𝐾

𝑚3
𝑣𝑝𝑃𝐽𝑃1 = 5.916 𝐾𝑔

𝑡𝑝𝑃𝐽𝑃1 = 62.75∘ 𝐶
𝑥𝑃𝐽𝑃1 = 0.8681

- Iesirea din CJP punctul 7:

𝑝𝑐𝑐 = 𝑝7 = 0.05bar
𝑘𝐽
𝑠𝑝𝑃𝐽𝑃1 = 6.942 𝐾𝑔⋅𝐾

𝑘𝐽
ℎ7 = 𝑓(𝑝7 , 𝑠𝑝𝑃𝐽𝑃1 ) = 2117 𝐾𝑔

ℎ7 = ℎ𝑝𝑃𝐽𝑃1 − 𝜂2𝐶𝐽𝑃 ⋅ (ℎ𝑝𝑃𝐽𝑃1 − ℎ7 ) = 2304.0778 − 0.831 ⋅ (2304. .0778 − 2117) =

𝑘𝐽
2148.5847 𝐾𝑔
𝑘𝐽
𝑓(𝑝𝑝𝑃𝐽𝑃1 , ℎ𝑝𝑃𝐽𝑃1 ) =⇒ 𝑠7 = 7.047 𝐾𝑔⋅𝐾

𝑚3
𝑣7 = 23.44
𝐾𝑔

𝑡7 = 32.88∘ 𝐶
𝑥7 = 0.8297

18
Calculul parametrilor circuitului secundar al unui reactor de tip PWR…

Tabelul 2.2 Parametrii la prizele de abur pentru preîncalzirea regenerativă.

Prizǎ
Iesire CJP PJP1 PJP2 PJP3 PJP4 Degazor

p(bar)
0.05 0.2262 0.6818 1.7337 3.8541 7.6949
𝐾𝑗
ht (𝐾𝑔 ) 2117 2278 2408 2530 2647 2760
𝐾𝑗
h (𝐾𝑔) 2148.5847 2304.0778 2432.4599 2552.877 2665.5016 2773.182
𝐾𝑗
s (𝐾𝑔⋅𝐾 ) 7.047 6.942 6.864 6.796 6.737 6.689
𝑥
0.8297 0.8681 0.9009 0.9335 0.9666 -

𝑡(∘ 𝐶) 32.88 62.75 89.26 115.8 142.3 171.2

3
v (𝑚𝐾𝑔 ) 23.44 5.916 2.184 0.9451 0.463 0.2512

19
Calculul parametrilor circuitului secundar al unui reactor de tip PWR…

2.6 Calculul separǎrii de umiditate

Figura 2.6 Destinderea aburului în CJP cu separare internă de umiditate.

Se considerǎ cǎ se face separare internǎ de umiditate doar la treptele din dreptul

primelor douǎ prize de preîncǎlzire regenerativǎ.

- Pentru PRIZA 2:

1.Presiunea la priză : 𝑝𝑝2 = 𝑝𝑝𝑃𝐽𝑃2 = 0.6818 bar

2. Temperatura la saturație : 𝑡𝑠𝑝2 = 𝑡𝑝𝑃𝐽𝑃2 = 89.26∘ 𝐶
𝑘𝐽
3. Entalpia teoretică la priză: ℎ𝑝2𝑡 = ℎ𝑝𝑃𝐽𝑃2𝑡 = 2408 𝐾𝑔
𝐶𝐽𝑃
4. Randamentul destinderii calculat inițial: 𝜂𝐼𝐼 = 83.1%
𝑘𝐽
5. Entalpia reală la priză: ℎ𝑝2 = ℎ𝑝𝑃𝐽𝑃2 = 2432.4599 𝐾𝑔

20
Calculul parametrilor circuitului secundar al unui reactor de tip PWR…

6. Titlul masic la priză: 𝑥𝑝2 = 𝑥𝑝𝑃𝐽𝑃2 = 0.9009

𝑘𝐽
7.Entropia la priză: 𝑠𝑝2 = : 𝑠𝑝𝑃𝐽𝑃2 = 6.864 𝐾𝑔⋅𝐾

8.Corecția randamentului datorată umidității in funcționare:

𝑃𝑝2
= 3.014 , rezulta astfel coeficientul de corecție 𝐶′′5 .
𝑝𝑝𝑃𝐽𝑃1

𝐶′′5 = 0.82
9.Eficiența separării de umiditate 𝐶10 , 𝑃𝑝2 = 0,6818 𝑏𝑎𝑟 rezultă:
𝐶10 = 19%
10. Entalpia teoretică pentru destinderea fără separare de umiditate:
𝑘𝐽
ℎ′7 = 𝑓(𝑝𝑐𝑐 , 𝑠𝑝2 ) = 2095 𝐾𝑔

11.Entalpia reală pentru destinderea fară separare de umiditate:

𝑘𝐽
ℎ′7 = ℎ𝑝𝑃2 − 𝜂2𝐶𝐽𝑃 ⋅ (ℎ𝑝2 − ℎ′ 7𝑡 ) = 2432.4599 − 0.831 ⋅ (2432.4599 − 2095) = 2151.974 𝐾𝑔

12.Căderea reală de entalpie pănă la 𝑝𝑐𝑐 :

𝑘𝐽
𝛥𝐻𝑟′′ = ℎ𝑝2 − ℎ′ 7 = 2432.4599 − 2151.974 = 280.4858 𝐾𝑔

13. Căderea teoretică de entalpie până la 𝑝𝑐𝑐 :

𝑘𝐽
𝛥𝐻𝑡′′ = ℎ𝑝2 − ℎ′ 7𝑡 = 2432.4599 − 2095 = 337.4599 𝐾𝑔

14.Randamentul de bază al destinderii de la 𝑝𝑝 :

𝛥𝐻𝑟 280.4858
𝜂𝑏 = = 337.4599 = 0.831 = 83.1%
𝛥𝐻𝑡

15. Factorul de multiplicare al randamentului

𝐶′′ = 1 − 𝐶′′5 ⋅ (1 − 𝑥𝑝2 ) = 1 − 0.82 ⋅ (1 − 0.9009) = 0.9187
16. Randamentul corectat:
𝜂′′𝑐 = 𝜂′′𝑏 ⋅ 𝐶′′ = 0.831 ⋅ 0.9187 = 0.764 = 76.4%
17.Umiditatea disponibilă:
𝜇𝑝2 = 1 − 𝑥𝑝2 = 1 − 0.9009 = 0.0991
18.Procentul de apa drenata:
𝑎2% = 𝐶′′10 ⋅ (1 − 𝑥𝑝2 ) = 0.19 ⋅ (1 − 0.9009) = 0.01883
19.Procentul de apă rămasă după extracție:
100 − 𝑎2% = 100 − 0.01883 ∗ 100 = 98.1171%
21
Calculul parametrilor circuitului secundar al unui reactor de tip PWR…

20. Titlul aburului la priză după extracție:

∗ 𝑥𝑝2 0.9009
𝑥𝑝2 = 1−𝑎 = 1−0.01883+0.9009⋅0.01883 = 0.903
2% +𝑥𝑝2 ⋅𝑎2%

21.Entalpia la priză după extracție:

𝑘𝐽
𝑓(𝑝𝑝2 , 𝑥 ∗ 𝑝2 ) =⇒ ℎ ∗𝑝2 = 2437 𝐾𝑔

22. Entropia la priză după extracție:

𝑘𝐽
𝑓(𝑝𝑝2 , 𝑥 ∗ 𝑝2 ) =⇒ 𝑠 ∗𝑝2 = 6.877 𝐾𝑔𝐾

23. Entalpia punctului final al destinderii teoretice, după extracție:

𝑘𝐽
𝑓(𝑝𝑐𝑐 , 𝑠 ∗ 𝑝2 ) =⇒ ℎ′ ∗7𝑡 = 2099
𝐾𝑔

24.Factorul de multiplicare al randamentului:

𝐶′′∗ = 1 − 𝐶′′5 ⋅ (1 − 𝑥𝑝2
∗
) = 1 − 0.82 ⋅ (1 − 0.9009) = 0.9201
25. Randament corectat:
∗
𝜂′′𝑐 = 𝜂′′𝑏 ⋅ 𝐶 ′′ = 0.831 ⋅ 0.9201 = 0.7648 = 76.48%
26. Entalpia punctului final al destinderii reale, după extracție:
𝑘𝐽
ℎ7′∗ = ℎ𝑝2 ∗ − 𝜂𝑐′′ ⋅ (ℎ𝑝2 ∗ − ℎ7𝑡
′∗
) = 2437 − 0.7648 ⋅ (2437 − 2099) = 2178.5066 𝐾𝑔

- Pentru PRIZA 1:

1.Presiunea la priză : 𝑝𝑝1 = 𝑝𝑝𝑃𝐽𝑃1 = 0.2262 bar

2. Temperatura la saturație : 𝑡𝑠𝑝1 = 𝑡𝑝𝑃𝐽𝑃1 = 62.75∘ 𝐶
𝑘𝐽
3. Entalpia teoretică la priză: ℎ𝑝1𝑡 = ℎ𝑝𝑃𝐽𝑃1𝑡 = 2278 𝐾𝑔

4. Randamentul destinderii calculat inițial: 𝜂′ = 𝜂𝑐′′ = 76.48%

𝑘𝐽
5. Entalpia reală la priză: ℎ𝑝1 = ℎ𝑝𝑃𝐽𝑃1 = 2304.0778 𝐾𝑔

6. Titlul masic la priză: 𝑥𝑝1 = 𝑥𝑝𝑃𝐽𝑃1 = 0.8681

𝑘𝐽
7.Entropia la priză: 𝑠𝑝1 = : 𝑠𝑝𝑃𝐽𝑃1 = 6.942 𝐾𝑔⋅𝐾

8.Corecția randamentului datorată umidității in funcționare:

𝑃𝑝1
= 4.453 , rezulta astfel coeficientul de corecție 𝐶′′5 .
𝑝𝑐𝑐
22
Calculul parametrilor circuitului secundar al unui reactor de tip PWR…

𝐶′′5 = 0.79
9.Eficiența separării de umiditate 𝐶10 , 𝑃𝑝1 = 0.2262 𝑏𝑎𝑟 rezultă:
𝐶10 = 24%
10. Entalpia teoretică pentru destinderea fără separare de umiditate:
𝑘𝐽
ℎ′′7𝑡 = 𝑓(𝑝𝑐𝑐 , 𝑠𝑝1 ) = 2119 𝐾𝑔

11. Entalpia reală pentru destinderea fară separare de umiditate:

𝑘𝐽
ℎ′′7 = ℎ𝑝1 − 𝜂′ ⋅ (ℎ𝑝1 − ℎ′′ 7𝑡 ) = 2304.0778 − 0.7648 ⋅ (2304.0778 − 2119) = 2162.535 𝐾𝑔

12.Căderea reală de entalpie pănă la 𝑝𝑐𝑐 :

𝑘𝐽
𝛥𝐻𝑟′ = ℎ𝑝1 − ℎ′′ 7 = 2304.0778 − 2162.535 = 141.5426 𝐾𝑔

13. Căderea teoretică de entalpie până la 𝑝𝑐𝑐 :

𝑘𝐽
𝛥𝐻𝑡′ = ℎ𝑝1 − ℎ′′ 7𝑡 = 2304.0778 − 2119 = 185.0778 𝐾𝑔

14.Randamentul de bază al destinderii de la 𝑝𝑝 :

𝛥𝐻𝑟 141.5426
𝜂′𝑏 = = 185.0778 = 0.7648 = 76.48%
𝛥𝐻𝑡

15. Factorul de multiplicare al randamentului

𝐶′′ = 1 − 𝐶′′5 ⋅ (1 − 𝑥𝑝1 ) = 1 − 0.79 ⋅ (1 − 0.8681) = 0.8958
16. Randamentul corectat:
𝜂′𝑐 = 𝜂′𝑏 ⋅ 𝐶′′ = 0.7648 ⋅ 0.8958 = 0.6851 = 68.51%
17.Umiditatea disponibilă:
𝜇𝑝1 = 1 − 𝑥𝑝1 = 1 − 0.8681 = 0.1319
18.Procentul de apa drenata:
𝑎1% = 𝐶10 ⋅ (1 − 𝑥𝑝1 ) = 0.24 ⋅ (1 − 0.8681) = 0.03166
19.Procentul de apă rămasă după extracție:
100 − 𝑎2% = 100 − 0.03166 ⋅ 100 = 96.8344%
20. Titlul aburului la priză după extracție:
∗ 𝑥𝑝1 0.8681
𝑥𝑝1 = 1−𝑎 = 1−0.03166+0.8681⋅0.03166 = 0.8717
1% +𝑥𝑝1 ⋅𝑎1%

23
Calculul parametrilor circuitului secundar al unui reactor de tip PWR…

21.Entalpia la priză după extracție:

𝑘𝐽
∗
𝑓(𝑝𝑝1 , 𝑥𝑝1 ) =⇒ ℎ∗𝑝1 = 2313 𝐾𝑔

22. Entropia la priză după extracție:

∗ ∗ 𝑘𝐽
𝑓(𝑝𝑝1 , 𝑥𝑝1 ) =⇒ 𝑠𝑝1 = 6.968 𝐾𝑔𝐾

23. Entalpia punctului final al destinderii teoretice, după extracție:

𝑘𝐽
∗
𝑓(𝑝𝑐𝑐 , 𝑠𝑝1 ) =⇒ ℎ∗′′
7𝑡 = 2126 𝐾𝑔

24.Factorul de multiplicare al randamentului:

𝐶′′∗ = 1 − 𝐶′′5 ⋅ (1 − 𝑥𝑝1
∗
) = 1 − 0.79 ⋅ (1 − 0.8681) = 0.8987
25. Randament corectat:
∗
𝜂′𝑐 = 𝜂′𝑏 ⋅ 𝐶 ′′ = 0.7648 ⋅ 0.8987 = 0.6873 = 68.73%
26. Entalpia punctului final al destinderii reale, după extracție:
∗ ′ ∗ 𝑘𝐽
ℎ′′∗ ′′∗
7 = ℎ𝑝1 − 𝜂𝑐 ⋅ (ℎ𝑝1 − ℎ7𝑡 ) = 2313 − 0.6873 ⋅ (2313 − 2126) = 2184.4782 𝐾𝑔

Tabelul 2.3 Datele calculate pentru separarea internă de umiditate.

MǍRIME PRIZA 2 PRIZA 1

Presiunea aburului la prizǎ 𝑝𝑝2 = 0.6818 bar 𝑝𝑝1 = 0.2262bar
Temperatura de saturaţie 𝑡𝑆𝑝2 = 89.26∘ 𝐶 𝑡𝑆𝑝1 = 67.75∘ 𝐶
Entalpia teoreticǎ la prizǎ ℎ𝑝2𝑡 = 2408
𝐾𝑗 𝐾𝑗
𝐾𝑔 ℎ𝑝1𝑡 = 2278
𝐾𝑔
Randamentul destinderii 𝐶𝐽𝑃
𝜂𝐼𝐼 = 83.1% 𝜂′ = 𝜂𝑐′′ = 76.48%
calculat iniţial
Entalpia realǎ la prizǎ ℎ𝑝2 = 2432.4599 𝐾𝑔
𝐾𝑗 𝐾𝑗
ℎ𝑝1 = 2304.0778
𝐾𝑔
Titlul masic la prizǎ 𝑥𝑝2 = 0.9009 𝑥𝑝1 = 0.8681
Entropia la prizǎ 𝑠𝑝2 = 6.864
𝐾𝑗 𝐾𝑗
𝐾𝑔⋅𝐾 𝑠𝑝1 = 6.942
𝐾𝑔 ⋅ 𝐾
Corecţia randamentului datoratǎ 𝐶5 = 82% 𝐶5 = 79%
umiditǎţii

24
Calculul parametrilor circuitului secundar al unui reactor de tip PWR…

Eficienţa separǎrii de umiditate 𝐶10 = 19% 𝐶10 = 24%

Entalpia teoreticǎ pentru ℎ′7𝑡 = 2095
𝑘𝐽 𝑘𝐽
𝐾𝑔 ℎ′′7𝑡 = 2119
destinderea fǎrǎ separare de 𝐾𝑔

umiditate
Entalpia realǎ pentru ℎ′7 = 2151.974
𝑘𝐽 𝑘𝐽
𝐾𝑔 ℎ′′7 = 2162.5352
destinderea fǎrǎ separare de 𝐾𝑔

umiditate
Cǎderea realǎ de entalpie pânǎ la 𝑝𝑐𝑐 𝑘𝐽 𝑘𝐽
𝛥𝐻𝑟 = 280.4858 𝛥𝐻𝑟 ′ = 141.5426
𝐾𝑔 𝐾𝑔
Cǎderea teoreticǎ de entalpie pânǎ la 𝑘𝐽 𝑘𝐽
𝛥𝐻𝑡 = 337.4599 𝛥𝐻𝑡 ′ = 185.0778
𝑝𝑐𝑐 𝐾𝑔 𝐾𝑔
Randamentul de bazǎ al 𝜂′′𝑏 = 83.1% 𝜂𝑏 ′ = 76.48%
destinderii de la 𝑝𝑝
Factorul de multiplicare a 𝐶′′ = 0.9187 𝐶′′ = 0.8958
randamentului
Randamentul corectat 𝜂′′𝑐 = 76.4% 𝜂′𝑐 = 68.51%

Umiditatea disponibilǎ 𝜇𝑝2 = 0.0991 𝜇𝑝1 = 0.1319

Procentul de apǎ drenatǎ 𝑎2% = 0.01883 '𝑎1% = 0.03166
Procentul de apǎ rǎmasǎ dupǎ 100 − 𝑎2% = 98.1171% 100 − 𝑎1% =
extracţie 96.8344%
∗ ∗
Titlul aburului la prizǎ dupǎ 𝑥𝑝2 = 0.903 𝑥𝑝1 = 0.8717
extracţie
Entalpia la prizǎ dupǎ extracţie 𝑘𝐽 𝑘𝐽
ℎ𝑝2 ∗ = 2437 ℎ𝑝1 ∗ = 2313
𝐾𝑔 𝐾𝑔

Entropia la prizǎ dupǎ extracţie ∗

𝑠𝑝2 = 6.877
𝐾𝑗
∗
𝐾𝑗
𝐾𝑔⋅𝐾 𝑠𝑝1 = 6.968
𝐾𝑔 ⋅ 𝐾
Entalpia punctului final al 𝑘𝐽 𝑘𝐽
ℎ∗′7𝑡 = 2099 ℎ′′∗
7𝑡 = 2126
destinderii teoretice, dupǎ 𝐾𝑔 𝐾𝑔

extracţie
Factorul de multiplicare a 𝐶 ∗′′ = 0.9201 𝐶 ∗′ = 0.8987
25
Calculul parametrilor circuitului secundar al unui reactor de tip PWR…

Randamentului
Randamentul corectat 𝜂′′𝑐 = 76.48% 𝜂𝑐 = 68.73%

Entalpia punctului final al 𝑘𝐽 𝑘𝐽

ℎ∗′7 = 2178.5066 ℎ∗′′
7 = 2184.4782
destinderii reale, dupǎ extracţie 𝐾𝑔 𝐾𝑔

2.7 Corecţiile punctului final al destinderii

Punctul final al destinderii aburului în turbinǎ are entalpia:
𝑐𝑢 = 0.87 ⋅ 𝑥7∗′′ ⋅ (0.65 ⋅ 𝑥7∗′′ + 0.35)=0.6601
𝑐∗𝑢 = 0.87 ⋅ 𝑥7 ⋅ (0.65 ⋅ 𝑥7 + 0.35)=0.6419
𝑘𝐽
∆ℎ𝑃𝐹𝐷 = ℎ7∗′′ − ℎ7 = 32.5042
𝑘𝑔
𝑘𝑔
𝐷𝑐𝑜𝑛𝑑𝑒𝑛𝑠𝑎𝑡𝑜𝑟 = 0.47 ⋅ 𝐷0 = 0.47 ⋅ 1267.444 = 595.6989
𝑠
𝑣7′′∗ 23.44 𝑚3
𝐷𝑣 = 𝐷𝑐𝑜𝑛𝑑𝑒𝑛𝑠𝑎𝑡𝑜𝑟 ⋅ 𝐷0 = 595.6989 ⋅ ⋅ 1267.444 = 2328.1898
𝑛𝐶𝐽𝑃 6 𝑠
Din proceduri rezulta:
Aesapare  11.5 𝑚2

𝑙𝑝 = 1.092m
𝑑𝑚 = 3.353m
𝑟𝑜𝑡
n  1500 𝑚𝑖𝑛
𝑘𝑔
𝐷0 = 1403 𝑠

𝐷𝑣 2328.1898 𝑚
𝑤𝑟𝑒𝑧 = = = 202.4513
𝐴𝑒𝑠𝑎𝑝𝑎𝑟𝑒 11.5 𝑠
∆ℎ𝑟𝑒𝑧𝑖𝑑𝑢𝑎𝑙 = f(𝑤𝑟𝑒𝑧 )
𝑘𝐽
∆ℎ𝑟𝑒𝑧𝑖𝑑𝑢𝑎𝑙 = 25
𝐾𝑔
ℎ𝑃𝐹𝐷 = ℎ7 − ∆ℎ𝑃𝐹𝐷 ⋅ 𝑐𝑢 + ∆ℎ𝑟𝑒𝑧𝑖𝑑𝑢𝑎𝑙 ⋅ 𝑐𝑢∗ = 2148.5847 − 32.5042 ⋅ 0.6601 + 25 ∗ 0.6419
𝑘𝐽
= 2143.1779
𝑘𝑔
𝑝7 = 0.05 𝑏𝑎𝑟
26
Calculul parametrilor circuitului secundar al unui reactor de tip PWR…

𝑘𝐽
𝑓(ℎ𝑃𝐹𝐷 , 𝑝7 ) =⇒ 𝑥𝑃𝐹𝐷 = 0.8346
𝐾𝑔⋅𝐾

𝑘𝐽
𝑠𝑃𝐹𝐷 = 7.086 𝐾𝑔⋅𝐾

𝑚3
𝑣𝑃𝐹𝐷 = 23.53 𝐾𝑔

Destinderea in turbina
3000

2900

2800

2700

2600

2500

2400

2300

2200

2100
5.8 6 6.2 6.4 6.6 6.8 7 7.2
Destinderea in turbina

Fig2-x Destinderea aburului in turbina

27
Calculul parametrilor circuitului secundar al unui reactor de tip PWR…

2.8 Calculul debitelor de abur la prize

Figura 2.7 Sistemul de preîncălzire regenerativă.

Se noteazǎ cu 𝑎𝑖 debitele de abur la prize, cu 𝑎 debitul de abur cu care se face

supraîncǎlzirea, dupǎ separarea externǎ de umiditate, şi cu β debitul de condens
evacuat din separatorul mecanic (extern) de umiditate. Aceste debite sunt raportate la
debitul de abur viu 𝐷0 . Ecuaţiile de conservare a energiei scrise pentru preîncǎlzitorul
de înaltǎ presiune, supraîncǎlzitorul intermediar şi separatorul mecanic de umiditate
alcǎtuiesc urmǎtorul sistem:
(1 − 𝛼 − 𝑎6 ) ⋅ ℎ3 = (1 − 𝛼 − 𝛽 − 𝑎6 ) ⋅ ℎ4 + 𝛽 ⋅ ℎ10
(1 − 𝛼 − 𝛽 − 𝑎6 ) ⋅ ℎ4 + 𝛼 ⋅ ℎ8 = (1 − 𝛼 − 𝛽 − 𝑎6 ) ⋅ ℎ5 + 𝛼 ⋅ ℎ9
𝑎6 ⋅ ℎ2 + 𝛼 ⋅ ℎ9 + 1 ⋅ ℎ𝑖𝑃𝐼𝑃1 = 1 ⋅ ℎ𝑒𝑃𝐼𝑃1 + (𝑎6 + 𝛼) ⋅ ℎ𝑐𝑃𝐼𝑃1

Rezolvând acest sistem rezultǎ 𝑎6 , α, şi β.

𝛼 = 0.068675
𝛽 = 0.088209
𝑎6 = 0.073073

28
Calculul parametrilor circuitului secundar al unui reactor de tip PWR…

Ecuaţia de conservare a energiei pentru degazor este:

(𝑎6 + 𝛼) ⋅ ℎ𝑐𝑃𝐼𝑃1 + 𝛽 ⋅ ℎ10 + 𝑎5 ⋅ ℎ𝑝𝐷𝑒𝑔 + (1 − 𝛼 − 𝛽 − 𝑎5 − 𝑎6 ) ⋅ ℎ𝑒𝑃𝐽𝑃4 = ℎ𝑒𝐷𝑒𝑔

𝑎5 =0.030325

Ecuaţia de conservare a energiei pentru PJP4 este:

𝑎4 ⋅ ℎ𝑝𝑃𝐽𝑃4 + ℎ𝑒𝑃𝐽𝑃3 ⋅ (1 − 𝛼 − 𝛽 − 𝑎5 − 𝑎6 ) = 𝑎4 ⋅ ℎ𝑐𝑃𝐽𝑃4 + (1 − 𝛼 − 𝛽 − 𝑎5 − 𝑎6 ) ⋅ ℎ𝑒𝑃𝐽𝑃4

𝑎4 = 0.038207

Ecuaţia de conservare a energiei pentru PJP3 este:

𝑎3 ⋅ ℎ𝑝𝑃𝐽𝑃3 + ℎ𝑒𝑃𝐽𝑃2 ⋅ (1 − 𝛼 − 𝛽 − 𝑎5 − 𝑎6 ) + 𝑎4 ⋅ ℎ𝑐𝑃𝐽𝑃4
= ℎ𝑐𝑃𝐽𝑃3 ⋅ (𝑎3 + 𝑎4 ) + ℎ𝑒𝑃𝐽𝑃3 ⋅ (1 − 𝛼 − 𝛽 − 𝑎5 − 𝑎6 )

𝑎3 = 0.035899
Ecuaţia de conservare a energiei pentru PJP2 este:
𝑎′2% =𝑎2% ⋅ (1 − 𝛼 − 𝛽 − 𝑎3 − 𝑎4 − 𝑎5 − 𝑎6 )=0.0125

(1 − 𝛼 − 𝛽 − 𝑎5 − 𝑎6 ) ⋅ ℎ𝑒𝑃𝐽𝑃1 + ℎ𝑐𝑃𝐽𝑃3 ⋅ (𝑎3 + 𝑎4 ) + ℎ

𝑝𝑃𝐽𝑃2
⋅ (𝑎2 + 𝑎′ 2% ) =

(1 − 𝛼 − 𝛽 − 𝑎5 − 𝑎6 ) ⋅ ℎ𝑒𝑃𝐽𝑃2 + ℎ𝑐𝑃𝐽𝑃2 ⋅ (𝑎4 + 𝑎3 + 𝑎2 + 𝑎′ 2% )

𝑎2 = 0.021417

29
Calculul parametrilor circuitului secundar al unui reactor de tip PWR…

Ecuaţia de conservare a energiei pentru PJP1 este:

𝑎′1%=𝑎1% ⋅ (1 − 𝛼 − 𝛽 − 𝑎2 − 𝑎′ 2% − 𝑎3 − 𝑎4 − 𝑎5 − 𝑎6 )=0.02

ℎ𝑖𝑃𝐽𝑃1 (1 − 𝛼 − 𝛽 − 𝑎5 − 𝑎6 ) + ℎ𝑝𝑃𝐽𝑃1 ⋅ (𝑎1 + 𝑎′1% ) + ℎ𝑐𝑃𝐽𝑃2 ⋅ (𝑎4 + 𝑎3 +𝑎′ 2% + 𝑎2% ) =

ℎ𝑒𝑃𝐽𝑃1 ⋅ (1 − 𝛼 − 𝛽 − 𝑎5 − 𝑎6 )+ℎ𝑐𝑃𝐽𝑃1 ⋅ (𝑎4 + 𝑎3 + 𝑎2 + 𝑎′ 2%+ 𝑎1 + 𝑎′1% )

𝑎1 = 0.01244

Se considerǎ un contur, în jurul sistemului de preîncǎlzire regenerativǎ, pentru

care se face bilanţul de energie. Puterea intratǎ, raportatǎ la debitul 𝐷0 , este:
𝑄𝑖 = ℎ𝑖𝑃𝐽𝑃1 (1 − 𝛼 − 𝛽 − 𝑎5 − 𝑎6 ) + ℎ𝑝𝑃𝐽𝑃1 ⋅ (𝑎1 + 𝑎′1% ) + ℎ𝑝𝑃𝐽𝑃2 ⋅ (𝑎2 + 𝑎′ 2% ) + ℎ𝑐𝑃𝐽𝑃3 ⋅
𝑎3 + ℎ𝑐𝑃𝐽𝑃4 ⋅ 𝑎4 + ℎ𝑝𝐷𝑒𝑔 ⋅ 𝑎5 + ℎ2 ⋅ 𝑎6 + 𝛼 ⋅ ℎ9 + 𝛽 ⋅ ℎ10 + ∆ℎ𝑃𝐴 ⋅ 10−3 = 895.5754

𝑘𝐽
𝑄𝑖 = 895.5754 ⋅𝑠
𝑘𝑔
Puterea evacuatǎ este:
′ ′
𝑄𝑒 = ℎ𝑒𝑃𝐼𝑃1 + (𝑎4 + 𝑎3 + 𝑎2% + 𝑎2 + 𝑎1% + 𝑎1 +) ⋅ ℎ𝑐𝑃𝐽𝑃1 = 898.9961

𝑘𝐽
𝑄𝑖 = 898.9961 ⋅𝑠
𝑘𝑔

Eroarea relativǎ este:

𝑄𝑒 −𝑄𝑖 898.9961−895.5754
𝜀= = ∗ 100 = 0.382 < 1 %
𝑄𝑖 895.5754

30
Calculul parametrilor circuitului secundar al unui reactor de tip PWR…

2.9 Calculul indicilor de performanţǎ

Randamentul termic al ciclului cu abur este:

𝑄𝑐 𝑄𝑐
𝜂𝑡 = 1 − =1−
𝑄𝑝 ℎ0 − ℎ𝑒𝑃𝐼𝑃
′ ′
𝑄𝑐 = (𝑎1 + 𝑎2 + 𝑎3 + 𝑎1% + 𝑎2% ) ⋅ (ℎ𝑐𝑃𝐽𝑃1 − ℎ𝑖𝑃𝐽𝑃1 )
′ ′
+ (1 − 𝛼 − 𝛽 − 𝑎5 − 𝑎4 − 𝑎3 − 𝑎2 − 𝑎1 − 𝑎1% − 𝑎2% ) ⋅ (ℎ𝑃𝐹𝐷 − ℎ𝑖𝑃𝐽𝑃1 )
𝜂𝑡 = 0.3561 = 35.61%
Cantitatea de cǎldurǎ preluatǎ de circuitul secundar este:
𝑄1 = 𝑃𝑡 ⋅ 𝜂𝑆𝑁𝑃𝐴
𝜂𝑆𝑁𝑃𝐴 = 𝜂𝑅 ⋅ 𝜂𝑐𝑑1 ⋅ 𝜂𝐺𝐴
𝜂𝑅 = 99%
𝜂𝑐𝑑1 = 99.4%
𝜂𝐺𝐴 = 98%
𝜂𝑆𝑁𝑃𝐴 = 0.99 ⋅ 0.994 ⋅ 0.98 = 0.9644 = 96.44%
𝑄1 = 𝑃𝑡 ⋅ 𝜂𝑆𝑁𝑃𝐴 = 2440 ⋅ 0.9644 = 2353.0843 𝑀𝑊
Puterea utilǎ este:
𝑃𝑢 = 𝑄1 ⋅ 𝜂𝑡 = 2353.0843 ⋅ 0.3561 = 837.998 𝑀𝑊
Puterea aparentǎ este:
𝑃𝑢 837.998
𝑆= = = 931.1089 𝑀𝑉𝐴
𝑐𝑜𝑠 𝜑 0.9
𝑐𝑜𝑠 𝜑 = 0.9
Randamentul mecanic se propune:
𝑃𝑢 − 𝛥𝑃𝑚𝑒𝑐
𝜂𝑚𝑒𝑐 = = 98.76%
𝑃𝑢
837.998 − 𝛥𝑃𝑚𝑒𝑐
= 0.994 ⇒ 𝛥𝑃𝑚𝑒𝑐 = 837.998 − 837.998 ∗ 0.994 = 5.028 𝑀𝑊
837.998
Puterea mecanicǎ, transmisǎ la cuplǎ, este:
𝑃𝑚𝑒𝑐 = 𝑃𝑢 − 𝛥𝑃𝑚𝑒𝑐 = 837.998 − 5.028 = 832.97 𝑀𝑊

31
Calculul parametrilor circuitului secundar al unui reactor de tip PWR…

Randamentul generatorului este:

𝑃𝑚𝑒𝑐 − 𝛥𝑃𝑔𝑒𝑛
𝜂𝑔𝑒𝑛 =
𝑃𝑚𝑒𝑐
𝑘1 = 1.11
𝑘2 = 1
𝑆 ⋅ 𝑘1 ⋅ 𝑘2 931.1089 ⋅ 1.11 ⋅ 1
𝛥𝑃𝑔𝑒𝑛 = = = 10.3353 𝑀𝑊
100 100
𝑃𝑚𝑒𝑐 − 𝛥𝑃𝑔𝑒𝑛 832.97 − 10.3353
𝜂𝑔𝑒𝑛 = = = 0.9876 = 98.76%
𝑃𝑚𝑒𝑐 832.97
Puterea la bornele generatorului este:
𝑃𝑏 = 𝑃𝑚𝑒𝑐 − 𝛥𝑃𝑔𝑒𝑛 = 832.97 − 10.3353 = 822.6347 𝑀𝑊
Puterea aparentǎ la borne este:
𝑃𝑏 822.6347
𝑆𝑏 = = = 914.0385 𝑀𝑉𝐴
𝑐𝑜𝑠 𝜑 0.9
Energia specificǎ la borne este:
𝑒𝑏 = 𝜂𝑚𝑒𝑐 ⋅ 𝜂𝑔𝑒𝑛 ⋅ 𝑙𝑡
𝑘𝐽
𝑙𝑡 = 𝜂𝑡 ⋅ (ℎ0 − ℎ𝑒𝑃𝐼𝑃1 ) = 0.3561 ⋅ (2772 − 876.7) = 674.9684 𝐾𝑔

𝑘𝐽
𝑒𝑏 = 0.994 ⋅ 0.9876 ⋅ 674.9684 = 662.594 𝐾𝑔

Debitul de abur viu este:

𝑃𝑏 822.6347⋅3600 𝑡
𝐷0 = = = 4469.5317
𝑒𝑏 662.594 ℎ

Consumul specific de cǎldurǎ al circuitului secundar este:

1 1 𝑀𝐽
𝑞𝑏 = = = 2.8604
𝜂𝑡 ⋅ 𝜂𝑚𝑒𝑐 ⋅ 𝜂𝑔𝑒𝑛 0.3561 + 0.994 + 0.9876 𝑘𝑊ℎ
Consumul specific de cǎldurǎ al grupului nuclear este:
𝑞𝑏 2.8604 𝑀𝐽
𝑞𝑐 = = = 2.9661 ⋅ℎ
𝜂𝑆𝑁𝑃𝐴 0.9644 𝑘𝑊
Debitul specific de abur viu este:
1 1 𝐾𝑔
𝑑0 = 𝑒 = 622.594 ⋅ 3600 = 5.4332
𝑏 𝐾𝑊ℎ
32
Calculul parametrilor circuitului secundar al unui reactor de tip PWR…

Randamentul de bazǎ al grupului nuclear este:

𝜂𝑏 = 𝜂𝑆𝑁𝑃𝐴 ⋅ 𝜂𝑐𝑑2 ⋅ 𝜂𝑡 ⋅ 𝜂𝑚𝑒𝑐 ⋅ 𝜂𝑔𝑒𝑛
𝜂𝑐𝑑2 = 98.1% = 0.981
𝜂𝑏 = 𝜂𝑆𝑁𝑃𝐴 ⋅ 𝜂𝑐𝑑2 ⋅ 𝜂𝑡 ⋅ 𝜂𝑚𝑒𝑐 ⋅ 𝜂𝑔𝑒𝑛 = 0.9644 ⋅ 0.981 ⋅ 0.3561 ⋅ 0.994 ⋅ 0.9876 = 0.331
= 33.1%

CONCLUZII

Tema acestui proiect a fost calculul circuitului secundar al unei centrale de tip PWR,
pentru configuratia cu 3 preincalzitoare de joasa presiune, un degazor, un preincalzitor de inalta
presiune, si pentru configuratia cu 4 preincalzitoare de joasa presiune, un degazor si un
preincalzitor de inalta presiune.
Au fost determinat randamentul ciclului cu abur, randamentului global si indicii specifici
de performanta pentru ambele configuratii.
Adaugarea unui preincalzitor de joasa presiune conduce la cresterea randamentului de
baza al grupului nuclear cu 0.29%, de la 32.93% la 33.22% deasemenea se modifica parametrii
pentru fiecare preincalzitor.
Punctul final al destinderii ajunge de la entalpia de 2172 kj/kg la 2195kj/kg, dar desi
aburul se destinde mai putin in turbina de joasa presiune, creste si titlu aburului de la 0.839 la
0.849, aspect pozitiv pentru durata de viata a turbinei.

33