II.1.

Calculul parametrilor la PIP in configuratia 3 PJP 1 PIP

Filiera PWR
Puterea termică 2400 MW
Număr de grupuri 3
Presiunea aburului viu 56 bar
Temperatura apei de alimentare 206 ⁰C
Temperatura apei din râu 16 ⁰C
Cota de apă de râu 0.9
Numărul de preîncălzitoare regenerative fără
degazor 4

Calculul circuitului termic secundar

2.1.1. Parametrii de condensare ai aburului

Se va propune temperatura apei provenite de la turnul de răcire tt = 25 ⁰C.

Din ecuaţia de bilanţ rezulta valoarea temperaturii apei de răcire la intrarea în

condensator:

tr1 = r*trau + (1-r)tT = 0.9*16 + 0.1*25 = 16.9 ⁰C

Creşterea de temperatura a apei de răcire în condensator este:

∆t = 8÷10 ⁰C

Diferenţa dintre temperaturile condensatului şi a apei de răcire la ieşirea din

condensator este:

∂t = 2÷5 ⁰C

Temperatura condensatului va fi:

tc min = tr1 + ∆tmin + ∂tmin = 26.9 ⁰C

tc max = tr1 + ∆tmax + ∂tmax = 31.9 ⁰C

 Utilizând softul de calcul Computer-Aided Thermodynamic Tables 3 (CATT3) se
vor determina presiunile din condensator în funcţie de presiunea de saturaţie şi cele
două temperaturi, minimă şi maximă:

pc min = f(psat, tc min) = 0.0354 bar

pc max = f(psat, tc max) = 0.0473 bar

Alegem pc = 0.04bar şi determinăm utilizând CATT3 temperatura în condensator

ca fiind:

tc = 28.96 ⁰C

2.1.2. Circuitul de preîncălzire regenerativă

Se aleg numărul de preîncălzitoare de înaltă presiune nPIP = 1 şi preîncălzitoare

de joasă presiune nPJP = 3. Se consideră creşterea de entalpie a condensatului, în
pompa de alimentare. Se consideră creşterea de entalpie a condensatului, în pompa de
alimentare, ∆iPA = 8.4 kJ/kg şi căldura specifică a apei în stare lichidă cp = 4.2 kJ/kgK.

Rezultă încălzirea condensatului în pompă:

∆tPA = 2 ⁰C

Într-o primă fază, creşterea de temperatura a condensatului, pe un preîncălzitor, este

aproximată cu:

∆tPR = 35.005⁰C

Rezultă temperatura la ieşirea din degazor:

tDEG = (nPJP + 1)* ∆tPR + tc

tDEG = 168.98 ⁰C

Acestei temperaturi îi corespunde o presiune de saturaţie pDEG. Temperatura se va

calcula cu ajutorul softului CATT3, în funcţie de tDEG şi x = 0.

pDEG = 7.735 bar

În continuare se va folosi valoarea aproximată:

pDEG = 7.736 bar

Cu ajutorul valorii aproximate şi a softului CATT3 se va recalcula tDEG în funcţie de pDEG

şi

x0 = 0:

tDEG =168.99 ⁰C

Plecând de la tDEG recalculat se va determina ∆tPJP:

∆tPJP = 35.007 ⁰C
Presiunea de refulare este:

pref = 1.11*p0

pref = 1.11*56 = 62.16 bar

Randamentul pompei de alimentare este:

ηPA = 80%

Volumul specific este media volumelor specifice ale apei la saturaţie la presiunile de
refulare şi aspiraţie.

Cele două valori alea volumelor specifice se vor determina utilizând softul CATT3, în
funcţie de pDEG, pref şi x = 0:

νasp = 0.001112 m3/kg

νref = 0.001109 m3/kg

νmed = 0.001105 m3/kg

Cu aceste valori se va calcula creşterea de entalpie în pompă:

∆iPA =7.55 kJ/kg

Creşterea de temperatură în pompă se calculează folosind valoarea căldurii specifice

medii. Aceasta se determină similar cu volumul specific mediu.

Utilizând softul CATT3 în funcţie de pDEG, pref şi x = 0 determinăm căldurile specifice:

cp asp = 4.294 kJ/kgK

cp ref = 4.966 kJ/kgK

cp med = 4.63 kJ/kg

Se va recalula creşterea de temperatură în pompă folosind valoarea căldurii specifice

medii determinate:

∆tPA = 1.79 ⁰C

Pentru preîncălzitoarele de înaltă presiune se va calcula creşterea de temperatură cu

următoarea formulă:

∆tPIP = 35.206 ⁰C

Cunoscând creşterile de temperatură în fiecare preîncălzitor se calculează

temperaturile în punctele caracteristice ale circuitului de preîncălzire regenerativă.
Presiunile în aceste puncte se calculează dela degazor şi considerând că pierderea de
presiune pe un preîncălzitor este de 2 bar, iar în amonte de degazor este necesară o
rezervă de presiune de 1 bar.

Pentru aburul scos la prize se calculează temperatura de saturaţie, respectiv presiunea

la saturaţie, cosiderand diferenţa terminală de temperatura la intrarea aburului în
preîncălzitor (condensator) ∂t = 3 ⁰C. Temperatura aburului condensat la ieşirea din
preîncălzitor (subracitor) se calculează considerând diferenţa terminală de temperatură
în acest punct ∆t = 5 ⁰C
Se vor nota cu indicele i parametrii de intrare şi cu indicele e cei de ieşire.

ti PJP1 = tc = 28.96 ⁰C

te PJP1 = ti PJP1 + ∆tPJP = 28.96 +35.005 = 63.965 ⁰C

ti PJP2 = te PJP1 = 63.965 ⁰C

te PJP2 = ti PJP2 + ∆tPJP = 98.97 ⁰C

ti PJP3 = te PJP2 = 98.97 ⁰C

te PJP3 = ti PJP3 + ∆tPJP = 133.975 ⁰C

ti DEG = te PJP3 = 133.975 ⁰C

te DEG = tDEG = 168.99 ⁰C

ti PIP1 = tDEG + ∆tPA = 170.794 ⁰C

te PIP1 = ti PIP1 + ∆tPIP = 206 ⁰C

pe DEG = pDEG = 7 bar

pi DEG= pe DEG + 1 =8 bar

pe PJP3 = pi DEG = 8 bar

pi PJP3 = pe PJP3 + 2 = 10 bar

pe PJP2 = pi PJP3 =10 bar

pi PJP2 = pe PJP2 + 2 =12 bar

pe PJP1 = pi PJP2 = 12 bar

pi PJP1 = pe PJP1 + 2 = 14 bar

pi P1P1 = pref = 62.16 bar

pe P1P1 = pi PIP1 - 2 = 60.16 bar

În continuare se vor determina valorile entalpiilor la intrare şi la ieşire din

preîncălzitoarele regenerative în funcţie de temperaturile şi presiunile calculate anterior,
utilizându-se softul CATT3.

tc = ti + 5 °C

ts = te + 3 °C

Valorile presiunilor la saturaţie se vor determina în funcţie de temperaturile la saturaţie

şi x = 1, utilizându-se softul CATT3.
Toate mărimile calculate se vor afişa în tabelul de mai jos:

Unitate de
Mărime măsură PJP1 PJP2 PJP3 Degazor PIP1
ti °C 28.96 63.96 98.97 133.97 170.79
te °C 63.96 98.97 133.97 168.99 206
pi bar 14 12 10 8 62.16
pe bar 12 10 8 7 60.16
hi kJ/kg 123 268.86 415.94 563.83 714.63
he kJ/kg 268.86 415.94 563.83 714.63 881.07
tc °C 33.97 68.98 103.98 138.98 175.95
ts °C 66.98 101.98 136.98 171.95 209
ps bar 0.273 1.087 3.319 8.316 18.703
pp bar 0.279 1.109 3.386 8.468 19.084
hc kJ/kg 142.1 288.56 436.3 585.07 746

ΔtPR °C 35.206 35.206 35.206 35.206 35.206

 2.1.3 Destinderea aburului în turbină

Schema circuitului principal al destinderii aburului in turbina:

(GA) - generator de abur

(CMP)- corp de medie presiune
(CJP)-corp de joasa presiune
(SMU)-separator mecanic de umiditate
(SII)-supraincalzitor intermediar
(COND)- condensator
(PIP)-preincalzitor de inalta presiune
Plecând de la p0 se calculează presiunile aburului din circuitul secundar:

p1 = (1 – 0.04)*p0 = 0.96*56 = 53.98 bar

p2 = p PIP1 = 19.084 bar

p3 = (1 – 0.007)*p2 =18.97 bar

p4 = (1 – 0.011)*p3 =18.41 bar

p5 = (1 – 0.018)*p4 =18.08bar

p6 = (1 – 0.043)*p5 =17.31 bar

p7 = pc = 0.04 bar

p8 = (1 – 0.007)*p0 =55.664 bar

p9 = (1 – 0.008)*p8 =55.247 bar

Se va considera ca aburul viu are la ieşirea din generatorul de abur (GA) titlul x0 = 0.99

Astfel, în funcţie de x0 şi p0, utilizând softul CATT3 se vor determina celelalte mărimi din
punctul 0.

s0 = 5.892 kJ/kgK

ν0 = 0.03456 m3/kg

t0 =271.09°C

h0 = 2770.37 kJ/kg

Pentru punctul 1 se va folosi p1 şi h1 = h0 în calculul celorlalte mărimi:

s1 = 5.904 kJ/kgK

ν1 = 0.03597 m3/kg

t1 =268.75°C

x1 = 0.9887
Se vor considera randamentul brut al centralei ηbCNE = 31% şi

debitul specific d0 = 5.3 kg/kWh.

Se calculează puterea electrică la bornele generatorului:

Pe = Pt * ηbCNE = 744 MW,

respectiv debitul de abur viu la ieşirea din generatorul de abur:

D0 = Pe*d0 = 1095 kg/s

Debitul de abur prin corpul de medie presiune va fi:

DCMP = 0.92*D0 = 1008 kg/s

Debitul de abur prin corpul de joasă presiune va fi:

DCJP = 0.54*D0 = 602.43 kg/s

Debitul volumetric de abur la intrarea în corpul de medie presiune va fi:

DvCMP =

nCMP = 1

DvCMP = 6513.25 m3/h

Randamentul intern de bază al corpului de medie presiune se va citi în funcţie de

debitul volumetric şi raportul dintre presiunile punctelor 1 şi 2 dintr-un grafic de
specialitate.

ηi bCMP = 90.5 %

Coeficientul de corecţie pentru treapta de reglaj este C2 = 0.995, iar coeficientul de

corecţie pentru umiditate C3 se citeşte din diagramă, în funcţie de umiditatea media în
corpul de medie presiune şi de presiunea p1.

C3 = 0.99
ηiCMP = C2*C3* ηi bCMP = 89.147 %

Se va determina în funcţie de p2 şi s1, utilizând softul CATT3 entalpia teoretică din

punctul 2:

h2t = 2579.7 kJ/kg

h2 = h1 - ηiCMP*(h1 – h1t) = 2525.17 kJ/kg

Se va calcula eroarea relativă, comparându-se cu 1%.

În acest caz, eroarea este mai mare de 1%, urmând să se repete calculul iterativ cu

h2t’ = h2

h2 = 2599kJ/kg

Mărimile din punctul 2 se vor determina în funcţie de p2 şi h2 utilizând softul CATT3.

s2 = 5.948 kJ/kgK

ν2 = 0.0934 m3/kg

t2 =210°C

x2 = 0.89579

Similar se vor determina punctele 3,4,5,6,8,9 şi 10.

În funcţie de p3 şi h3=h2, cu ajutorul softului CATT3 se determină mărimile punctului 3:

s3 = 5.9461 kJ/kgK

ν3 = 0.09407 m3/kg

t3 =209.7°C

x3 = 0.895

În funcţie de p4 şi x4 = 0.995, cu ajutorul softului CATT3 se determină mărimile

punctului 4:

s4 = 6.3269 kJ/kgK
ν4 = 0.1069 m3/kg

t4 = 208.18°C

h4 = 2776.84 kJ/kg

În funcţie de p10 = p3 şi x10 = 0, cu ajutorul softului CATT3 se determină mărimile

punctului 10:

s10 = 2.422 kJ/kgK

ν10 = 0.001174 m3/kg

t10 = 209.7°C

h10 = 896.89 kJ/kg

În funcţie de p8 şi h8 = h0, cu ajutorul softului CATT3 se determină mărimile punctului 8:

s8 = 5.8935 kJ/kgK

ν8 = 0.0347 m3/kg

t8 = 270.7°C

x8 = 0.98

În funcţie de t5 = t9 - ∆t şi p5, cu ajutorul softului CATT3 se determină mărimile

punctului 5:

∆t = 16°C

t9 = 270.2°C

t5 = 254.22°C

s5 = 6.6317 kJ/kgK

ν5 = 0.12554 m3/kg

h5 = 2919 kJ/kg

În funcţie de p9 şi x9 = 0, cu ajutorul softului CATT3 se determină mărimile punctului 9:

s9 = 2.978 kJ/kgK

ν9 = 0.001302 m3/kg

t9 = 270.2°C

h9 = 1186 kJ/kg

În funcţie de p6 şi h6 = h5, cu ajutorul softului CATT3 se determină mărimile punctului 6:

s6 = 6.6513 kJ/kgK

ν6 = 0.1312 m3/kg

t6 = 252.6°C

În ceea ce priveşte corpul de joasă presiune (CJP), destinderea aburului se împarte în

două zone:

 Zona I – destinderea aburului supraîncălzit

 Zona II – destinderea aburului umed

Pentru zona I se va calcula debitul volumetric la intrarea în corpurile de joasă presiune:

DVCJP =

DVCJP = 4739.5 m3/h

Pentru a determina presiunea la care aburul atinge curba de saturaţie se va

calcula iterativ până se va obţine o eroare relativă mai mică 0.1, urmărind următorii
paşi:

 Se va propune o valoarea pentru presiunea p6x;

 Se va citi din diagramă (procedura C3) randamentul intern al turbinei pe zona I;

 Se va determina entalpia h6t cu ajutorul softului CATT3;

 Se va calcula entalpia h6x.

Se va propune p6x = 7 bar.

Conforma diagramei C3, randamentul va fi ηI = 91%

Se va determina în funcţie de p6x şi x = 1, utilizând softul CATT3 valoarea entalpiei h6x:

h6x = 2755kJ/kg

În funcţie de presiunea p6x şi entropia s6, utilizând softul CATT3 se va determina

entalpia h6xt:

h6xt = 2737.1 kJ/kg

h6xr = h6 – ηI*(h6 - h6xt) = 2765.79 kJ/kg

Se va obţine o eroare relativă de 1.22 care este mai mare decât 0.1. Astfel, se va relua
calculul cu o nouă valoare a presiunii.

Se va propune nouă presiune p6x = 7 bar.

Conforma diagramei C3, randamentul va fi ηI = 91%

Se va determina în funcţie de p6x şi x = 1, utilizând softul CATT3 valoarea entalpiei h6x:

h6x = 2755 kJ/kg

În funcţie de presiunea p6x şi entropia s6, utilizând softul CATT3 se va determina

entalpia h6xt:

h6xt = 2762 kJ/kg

h6xr = h6 – η*(h6 - h6xt) = 2716.55 kJ/kg

Eroarea relativă în acest caz este 0.08.

Mărimile finale din punctul 6x sunt:

h6xt = 2762 kJ/kg

ηI = 91.%

h6x = 2755 kJ/kg

t6x = 128.7°C

s6x = 6.691 kJ/kgK

ν6x = 0.271 m3/kg

Pentru zona de destindere a aburului umed, sau zona II, se va folosi metoda dezvoltată
de General Electric. Astfel, se utilizează presiunea de calcul la condensator pcc =
0.0508 bar şi debitul masic de calcul DmC = 1360800 kg/h. Cu acest debit masic se
calculează debitul volumetric, de bază, pe un flux la intrarea în zona II:

Dv fluxC =

Dv fluxC = 136152 m3/h

Dv flux =

Dv flux = 27279.25 m3/h

Randamentul intern al turbinei în zona II este ηIICJP = ηbu*C7 , unde ηbu se va citi din
diagramă în funcţie de debit şi de raportul presiunilor p6x şi pcc. Factorul de corecţie C7
are valoarea 0.999.
ηbu = 99.4%
ηIICJP = 99.3%

2.1.4. Stabilirea parametrilor aburului la prize

Cu randamentul calculat anterior se trasează destinderea aburului pe zona II şi

se determină punctul de ieşire din CJP (punctul 7).

Se va determina entalpia teoretică a aburului la priză degazorului în funcţie de

presiunea prizei degazorului (pp DEG = 8.486 bar) şi a entropiei din punctul 6, utilizând
softul CATT3:

hp DEG t = 2792 kJ.kg

hp DEG = h6 - ηI*(h6 - hp DEG t)

hp DEG = 2789kJ/kg

Utilizând entalpia reală a degazorului şi softul CATT3 se vor determina celelalte mărimi
ale aburului la prize:

sp DEG = 6.683 kJ/kgK

νp DEG = 0.2323 m3/kg

tp DEG = 181.4°C

Similar se va determina entalpia teoretică a aburului la priză PJP3 în funcţie de

presiunea prizei PJP3 (pp PJP3 = 3.368bar) şi a entropiei din punctul 6x, utilizând softul
CATT3:

hp PJP3 t = 2625.18 kJ/kg

hp PJP3 = h6x - ηIICJP*(h6x - hp PJP3 t)

hp PJP3 = 2641kJ/kg

Utilizând entalpia reală a PJP3 şi softul CATT3 se vor determina celelalte mărimi ale
aburului la prize:

sp PJP3 = 6.7304 kJ/kgK

νp PJP3 = 0.5184 m3/kg

tp PJP3 = 137.69°C

xp PJP3 = 0.95764

Similar se va determina entalpia teoretică a aburului la priză PJP2 în funcţie de

presiunea prizei PJP2 (pp PJP2 = 0.696 bar) şi a entropiei prizei PJP3, utilizând softul
CATT3:

hp PJP2 t = 2441.5 kJ/kg

hp PJP2 = hp PJP3 - ηIICJP*(hp PJP3 - hp PJP2 t)

hp PJP2 = 2478.34 kJ/kg

Utilizând entalpia reală a PJP2 şi softul CATT3 se vor determina celelalte mărimi ale
aburului la prize:

sp PJP2 = 6.7904kJ/kgK

νp PJP2 =1.4001 m3/kg

tp PJP2 = 102.56°C

xp PJP2 = 0.9106

Similar se va determina entalpia teoretică a aburului la priză PJP1 în funcţie de

presiunea prizei PJP1 (pp PJP1 = 0.279 bar) şi a entropiei prizei PJP2, utilizând softul
CATT3:

hp PJP1 t = 2247.89 kJ/kg

hp PJP1 = hp PJP2 - ηIICJP*(hp PJP2 - hp PJP1 t)

hp PJP1 = 2308 kJ/kg

Utilizând entalpia reală a PJP1 şi softul CATT3 se vor determina celelalte mărimi ale
aburului la prize:

sp PJP1 = 6.6864 kJ/kgK

νp PJP1 = 4.847 m3/kg

tp PJP1 = 67.46°C

xp PJP1 = 0.8652

Punctul 7 reprezintă ieşirea din CJP. Similar calculelor făcute celorlalte prize, iniţial se
va calcula entalpia teoretică la prize în funcţie de entropia de la priză PJP1si presiunea
din punctul 7 (p7 = pc = 0.04 bar), utilizând softul CATT3.

h7t = 2016 kJ/kg

h7 = hp PJP1 - ηIICJP*(hp PJP1 - h7 t)

h7= 2104.35kJ/kg

Utilizând entalpia reală a punctului 7 şi softul CATT3 se vor determina celelalte mărimi
ale aburului la prize:

s7 = 6.982 kJ/kgK

ν7 = 28.36 m3/kg

t7 = 28.97°C

x7 = 0.81474

Similar se vor determina şi parametrii prizelor preîncălzitoarelor de înaltă presiune.

Pentru priză PIP1 se va determina entalpia teoretică utilizând softul CATT3 în funcţie de
pp PIP1 şispDEG.

hp PIP1t = 2582.17 kJ/kg

hp PIP1 = hp PJP1 - ηCMP*(hp PIP1 - hp PIP1t)

hp PIP1= 2599.2 kJ/kg

Utilizând entalpia reală a prizei PIP1 şi softul CATT3 se vor determina celelalte mărimi
ale aburului la prize:

sp PIP1 = 5.994 kJ/kgK

νp PIP1 = 0.093 m3/kgtp PIP1 = 210°C

xp PIP1 = 0.8857
 Unitate de
Mărime PJP1 PJP2 PJP3 Degazor PIP1
măsură
Presiune bar 0.279 1.109 3.386 8.486 19.084
Entalpie
kJ/kg 2247.8 2441.5 2625.18 2792 2582.17
teoretică
Entalpia reală kJ/kg 2308 2478.3 2641 2789 2599.2
Entropie kJ/kg K 6.868 6.791 6.7304 6.683 5.994
Titlul x 0.8652 0.9106 0.9576 - 0.8857
Temperatura °C 67.47 102.6 137.6 181.04 210
Volumul
m3/kg 4.847 1.4001 0.5182 0.2323 0.093
specific

2.1.5 Calculul separării de umiditate

Se va considera o separare internă de umiditate doar la treptele din dreptul primelor

două prize de preîncălzire regenerativă.

Fig.2.1.5.1
Priză 2

Presiunea aburului la priză:

 pp2 = pp PJP2 = 1.109 bar

Temperatura de saturaţie:

 tsat p2 = tp PJP2 = 102.56°C

Entalpia teoretică la priză:

 hp2t = hp PJP2 t = 2441 kJ/kg

Randamentul destinderii calculate iniţial:

 ηIICJP = 88.11%
Entalpia reală la priză:

 hp2r = hp PJP2 = 2478 kJ/kg

Titlul masic la priză:

 xp2 = xp PJP2 = 0.911

Entropia la priză:

 sp2 = sp PJP2 = 6.79 kJ/kgK

Corecţia randamentului datorată umidităţii:

 C5 = 0.99

Eficienta separării de umiditate:

 C10 = 0.13

Entalpia teoretică finală pentru destinderea fără separare de umiditate:

 Se va calcula în funcţie de pcc şi sp2 cu ajutorul softului CATT3, valoarea ei fiind

h’7t = 2048.35 kJ/kg

Entalpia reală pentru destindera fără separare de umiditate:

 h’7 = hp2r - ηIICJP*(hp2r – h7t) = 2132.46 kJ/kg

Căderea reală de entalpie până la pcc:

 ∆Hr = hp2 – h’7 = 345.54kJ/kg

Căderea teoretică de entalpie până la pcc:

 ∆Ht = hp2 – h’7t = 429.65kJ/kg

Randamentul de bază al destinderii de la pp:

 ηb = 99.3 %

Factorul de multiplicare a randamentului:

 C = 1-C5*(1 – xp2) = 0.912

Randamentul corectat:

 ηc = C * ηb = 94 %

Umiditatea disponibilă:

 up2 = 0.0695

Procentul de apă drenată:

 a2% = C10*(1 – xp2) = 0.01162

Procentul de apă rămasă după extracţie:

 100 - a2% = 98.838

Titlul aburului la priză după extracţie:

 x*p2 = = 0.912
Entalpia la priză după extracţie:

 Se va calcula în funcţie de pp2 şi x*p2 cu ajutorul softului CATT3, valoarea ei fiind

h*p2 = 2481 kJ/kg

Entropia la priză după extracţie:

 s*p2 = 6.7987kJ/kgK

Entalpia punctului final al destinderii teoretice, după extracţie:

 h*7’t = 2048 kJ/kg

Factorul de multiplicare a randamentului:

 C* = 1-C5*(1 – x*p2) = 0.912

Randamentul corectat:

 ηc = C* * ηb = 81.208 %

Entalpia punctului final al destinderii erale, după corecţie:

 h*7’ = h*p2 * ηc*( h*p2 - h’7) = 2131kJ/kg

Priză 1

Presiunea aburului la priză:

 pp1 = pp PJP1 = 0.279 bar

Temperatura de saturaţie:

 tsat p1 = tp PJP1 = 67.46°C

Entalpia teoretică la priză:

 hp1t = hp PJP1 t = 2248 kJ/kg

Randamentul destinderii calculate iniţial:

  η =ηc = 88.11%
Entalpia reală la priză:

 hp1r = 2308 kJ/kg

Titlul masic la priză:

 xp1 = xp PJP1 = 0.865

Entropia la priză:

 sp1 = sp PJP1 = 6.868 kJ/kgK

Corecţia randamentului datorată umidităţii:

 C5 = 0.99

Eficienta separării de umiditate:

 C10 = 0.245

Entalpia teoretică finală pentru destinderea fără separare de umiditate:

 Se va calcula în funcţie de pcc şi sp1 cu ajutorul softului CATT3, valoarea ei fiind

h’’7t = 2077kJ/kg

Entalpia reală pentru destindera fără separare de umiditate:

 h’’7 = hp1r - η*(hp1r – h7t) = 2131.05 kJ/kg

Căderea reală de entalpie până la pcc:

 ∆Hr = hp1 – h’’7 =176.95 kJ/kg

Căderea teoretică de entalpie până la pcc:

 ∆Ht = hp1 – h’’7t = 231 kJ/kg

Randamentul de bază al destinderii de la pp:

 ηb = 91.143%
Factorul de multiplicare a randamentului:

 C = 1-C5*(1 – xp1) = 0.87

Randamentul corectat:

 ηc = C * ηb = 77.46%

Umiditatea disponibilă:

 up1 = 0.1855

Procentul de apă drenată:

 a1% = C10*(1 – xp1) = 0.0331

Procentul de apă rămasă după extracţie:

 100 - a1% = 96.699

Titlul aburului la priză după extracţie:

 x*p1 = = 0.869

Entalpia la priză după extracţie:

 Se va calcula în funcţie de pp1 şi x*p1 cu ajutorul softului CATT3, valoarea ei fiind

h*p1 = 2096 kJ/kg

Entropia la priză după extracţie:

 s*p1 = 7.201 kJ/kgK

Entalpia punctului final al destinderii teoretice, după extracţie:

 h*7’’t = 2136.79 kJ/kg

Factorul de multiplicare a randamentului:

 C* = 1-C5*(1 – x*p1) = 0.87

Randamentul corectat:

 ηc = C* * ηb = 77.46%

Entalpia punctului final al destinderii reale, după corecţie:

h*7’’ = h*p1 * ηc*( h*p1 – h’’7) = 2131 kJ/kg

II.2. Calculul parametrilor la PIP in configuratia 3 PJP si 2 PIP

Filiera PWR
Puterea termică 2400 MW
Număr de grupuri 3
Presiunea aburului viu 56 bar
Temperatura apei de alimentare 206 ⁰C
Temperatura apei din râu 16 ⁰C
Cota de apă de râu 0.9
Numărul de preîncălzitoare regenerative fără
degazor 5

Calculul circuitului termic secundar

2.2.1. Parametrii de condensare ai aburului

Se va propune temperatura apei provenite de la turnul de răcire t t = 25 ⁰C.

Din ecuaţia de bilanţ rezulta valoarea temperaturii apei de răcire la intrarea în

condensator:

tr1 = r*trau + (1-r)tT = 0.9*16 + 0.1*25 = 16.9 ⁰C

Creşterea de temperatura a apei de răcire în condensator este:

∆t = 8÷10 ⁰C
Diferenţa dintre temperaturile condensatului şi a apei de răcire la ieşirea din
condensator este:

∂t = 2÷5 ⁰C

Temperatura condensatului va fi:

tc min = tr1 + ∆tmin + ∂tmin = 26.9 ⁰C

tc max = tr1 + ∆tmax + ∂tmax = 31.9 ⁰C

Utilizând softul de calcul Computer-Aided Thermodynamic Tables 3 (CATT3) se

vor determina presiunile din condensator în funcţie de presiunea de saturaţie şi cele
două temperaturi, minimă şi maximă:

pc min = f(psat, tc min) = 0.0354 bar

pc max = f(psat, tc max) = 0.0473 bar

 Alegem pc = 0.04bar şi determinăm utilizând CATT3 temperatura în condensator
ca fiind:

tc = 28.96 ⁰C

2.2.2. Circuitul de preîncălzire regenerativă

Se aleg numărul de preîncălzitoare de înaltă presiune nPIP = 2 şi preîncălzitoare

de joasă presiune nPJP = 3. Se consideră creşterea de entalpie a condensatului, în
pompa de alimentare. Se consideră creşterea de entalpie a condensatului, în pompa de
alimentare, ∆iPA = 8.4 kJ/kg şi căldura specifică a apei în stare lichidă cp = 4.2 kJ/kgK.

Rezultă încălzirea condensatului în pompă:

∆tPA = 2 ⁰C

Într-o primă fază, creşterea de temperatura a condensatului, pe un preîncălzitor, este

aproximată cu:

∆tPR = 29.173⁰C

Rezultă temperatura la ieşirea din degazor:

tDEG = (nPJP + 1)* ∆tPR + tc

tDEG = 145.65⁰C

Acestei temperaturi îi corespunde o presiune de saturaţie pDEG. Temperatura se va

calcula cu ajutorul softului CATT3, în funcţie de tDEG şi x = 0.

pDEG = 4.235 bar

În continuare se va folosi valoarea aproximată:

pDEG = 4 bar

Cu ajutorul valorii aproximate şi a softului CATT3 se va recalcula tDEG în funcţie de pDEG

şi

x0 = 0:

tDEG =143.3 ⁰C

Plecând de la tDEG recalculat se va determina ∆tPJP:

∆tPJP = 28.585 ⁰C

Presiunea de refulare este:

pref = 1.11*p0

pref = 1.11*56 = 62.16 bar

Randamentul pompei de alimentare este:

ηPA = 80%

Volumul specific este media volumelor specifice ale apei la saturaţie la presiunile de
refulare şi aspiraţie.

Cele două valori alea volumelor specifice se vor determina utilizând softul CATT3, în
funcţie de pDEG, pref şi x = 0:

νasp = 0.001112 m3/kg

νref = 0.001084 m3/kg

νmed = 0.001105 m3/kg

Cu aceste valori se va calcula creşterea de entalpie în pompă:

∆iPA =7.55 kJ/kg

Creşterea de temperatură în pompă se calculează folosind valoarea căldurii specifice

medii. Aceasta se determină similar cu volumul specific mediu.

Utilizând softul CATT3 în funcţie de pDEG, pref şi x = 0 determinăm căldurile specifice:

cp asp = 4.294 kJ/kgK

cp ref = 4.966 kJ/kgK

cp med = 4.63 kJ/kg

Se va recalula creşterea de temperatură în pompă folosind valoarea căldurii specifice

medii determinate:

∆tPA = 1.79 ⁰C

Pentru preîncălzitoarele de înaltă presiune se va calcula creşterea de temperatură cu

următoarea formulă:

∆tPIP = 30.455 ⁰C

Cunoscând creşterile de temperatură în fiecare preîncălzitor se calculează

temperaturile în punctele caracteristice ale circuitului de preîncălzire regenerativă.
Presiunile în aceste puncte se calculează dela degazor şi considerând că pierderea de
presiune pe un preîncălzitor este de 2 bar, iar în amonte de degazor este necesară o
rezervă de presiune de 1 bar.

Pentru aburul scos la prize se calculează temperatura de saturaţie, respectiv presiunea

la saturaţie, cosiderand diferenţa terminală de temperatura la intrarea aburului în
preîncălzitor (condensator) ∂t = 3 ⁰C. Temperatura aburului condensat la ieşirea din
preîncălzitor (subracitor) se calculează considerând diferenţa terminală de temperatură
în acest punct ∆t = 5 ⁰C

Se vor nota cu indicele i parametrii de intrare şi cu indicele e cei de ieşire.

ti PJP1 = tc = 28.96 ⁰C

te PJP1 = ti PJP1 + ∆tPJP = 28.96 +30.455 = 59.415 ⁰C

ti PJP2 = te PJP1 = 59.415 ⁰C

te PJP2 = ti PJP2 + ∆tPJP = 89.87⁰C

ti PJP3 = te PJP2 =89.87 ⁰C

te PJP3 = ti PJP3 + ∆tPJP = 120.325 ⁰C

ti DEG = te PJP3 = 120.325 ⁰C

te DEG = tDEG = 143.3 ⁰C

ti PIP1 = tDEG + ∆tPA = 145.09 ⁰C

te PIP1 = ti PIP1 + ∆tPIP = 175.545 ⁰C

ti PIP2 = te PIP1 = 175.545 ⁰C

te PIP2 = ti PIP2 + ∆tPIP = 206 ⁰C

pe DEG = pDEG = 4 bar

pi DEG= pe DEG + 1 =5 bar

pe PJP3 = pi DEG = 5 bar

pi PJP3 = pe PJP3 + 2 = 7 bar

pe PJP2 = pi PJP3 = 7 bar

pi PJP2 = pe PJP2 + 2 = 9 bar

pe PJP1 = pi PJP2 = 9 bar

pi PJP1 = pe PJP1 + 2 = 11 bar

pi P1P1 = pref = 62.16 bar

pe P1P1 = pi PIP1 - 2 = 60.16 bar

pi P1P2 = pe PIP1 = 60.16 bar

pe P1P2 = pi PIP2 - 2 = 58.16 bar

În continuare se vor determina valorile entalpiilor la intrare şi la ieşire din

preîncălzitoarele regenerative în funcţie de temperaturile şi presiunile calculate anterior,
utilizându-se softul CATT3.
tc = ti + 5 °C

ts = te + 3 °C

Valorile presiunilor la saturaţie se vor determina în funcţie de temperaturile la saturaţie

şi x = 1, utilizându-se softul CATT3.

Toate mărimile calculate se vor afişa în tabelul de mai jos

Unitate de
Mărime PJP1 PJP2 PJP3 DEG PIP1 PIP2
măsură
ti ⁰C 28.96 59.415 89.87 102.235 145.09 175.54
te ⁰C 59.415 89.87 102.235 143.3 175.54 206
pi bar 11 9 7 5 62.16 60.16
pe bar 9 7 5 4 60.16 58.16
hi kJ/kg 122.4 248.5 376.1 427.2 608 739.5
he kJ/kg 248.5 376.1 427.2 301.6 739.5 874.3
tc ⁰C 33.96 64.416 92.87 105.23 150.09 178.54
ts ⁰C 64.416 92.87 105.23 146.3 178.54 209
ps bar 0.243 0.697 1.09 4.67 9.03 17.59
pp bar 0.238 0.711 1.12 4.76 9.21 17.94
hc kJ/kg 142.3 269.6 389 441.1 632.1 756.8
ΔtPR ⁰C 29.173 29.173 29.173 29.173 29.173 29.173
 2.2.3 Destinderea aburului în turbină

Schema circuitului principal al destinderii aburului in turbina:

(GA) - generator de abur

(CMP)- corp de medie presiune
(CJP)-corp de joasa presiune
(SMU)-separator mecanic de umiditate
(SII)-supraincalzitor intermediar
(COND)- condensator
(PIP)-preincalzitor de inalta presiune
Plecând de la p0 se calculează presiunile aburului din circuitul secundar:

p1 = (1 – 0.04)*p0 = 0.96*56 = 53.98 bar

p2 = p PIP1 = 9.21 bar

p3 = (1 – 0.007)*p2 =9.14 bar

p4 = (1 – 0.011)*p3 =9.03 bar

p5 = (1 – 0.018)*p4 =8.86bar

p6 = (1 – 0.043)*p5 =8.47 bar

p7 = pc = 0.04 bar

p8 = (1 – 0.007)*p0 =55.664 bar

p9 = (1 – 0.008)*p8 =55.247 bar

Se va considera ca aburul viu are la ieşirea din generatorul de abur (GA) titlul x0 = 0.99

Astfel, în funcţie de x0 şi p0, utilizând softul CATT3 se vor determina celelalte mărimi din
punctul 0.

s0 = 5.892 kJ/kgK

ν0 = 0.03456 m3/kg

t0 =271.09°C

h0 = 2770.37 kJ/kg

Pentru punctul 1 se va folosi p1 şi h1 = h0 în calculul celorlalte mărimi:

s1 = 5.901 kJ/kgK

ν1 = 0.03592 m3/kg

t1 =268.8°C

x1 = 0.9874
Se vor considera randamentul brut al centralei ηbCNE = 31% şi

debitul specific d0 = 5.3 kg/kWh.

Se calculează puterea electrică la bornele generatorului:

Pe = Pt * ηbCNE = 744 MW,

respectiv debitul de abur viu la ieşirea din generatorul de abur:

D0 = Pe*d0 = 1095 kg/s

Debitul de abur prin corpul de medie presiune va fi:

DCMP = 0.92*D0 = 1008 kg/s

Debitul de abur prin corpul de joasă presiune va fi:

DCJP = 0.54*D0 = 602.43 kg/s

Debitul volumetric de abur la intrarea în corpul de medie presiune va fi:

DvCMP =

nCMP = 2

DvCMP =70802.4 m3/h

Randamentul intern de bază al corpului de medie presiune se va citi în funcţie de

debitul volumetric şi raportul dintre presiunile punctelor 1 şi 2 dintr-un grafic de
specialitate.

ηi bCMP = 91.7 %

Coeficientul de corecţie pentru treapta de reglaj este C2 = 0.995, iar coeficientul de

corecţie pentru umiditate C3 se citeşte din diagramă, în funcţie de umiditatea media în
corpul de medie presiune şi de presiunea p1.

C3 = 0.99

ηiCMP = C2*C3* ηi bCMP = 90.78 %

Se va determina în funcţie de p2 şi s1, utilizând softul CATT3 entalpia teoretică din
punctul 2:

h2t = 2454 kJ/kg

h2 = h1 - ηiCMP*(h1 – h1t) = 2626.17 kJ/kg

Se va calcula eroarea relativă, comparându-se cu 1%.

În acest caz, eroarea este mai mare de 1%, urmând să se repete calculul iterativ cu

h2t’ = h2

h2 = 2626.17kJ/kg

Mărimile din punctul 2 se vor determina în funcţie de p2 şi h2 utilizând softul CATT3.

s2 = 6.284 kJ/kgK

ν2 = 0.195 m3/kg

t2 =176.4°C

x2 = 0.9267

Similar se vor determina punctele 3,4,5,6,8,9 şi 10.

În funcţie de p3 şi h3=h2, cu ajutorul softului CATT3 se determină mărimile punctului 3:

s3 = 6.287 kJ/kgK

ν3 = 0.09407 m3/kg

t3 =176°C

x3 = 0.926

În funcţie de p4 şi x4 = 0.995, cu ajutorul softului CATT3 se determină mărimile

punctului 4:

s4 = 6.599 kJ/kgK

ν4 = 0.2132 m3/kg
t4 = 175.5°C

h4 = 2764kJ/kg

În funcţie de p10 = p3 şi x10 = 0, cu ajutorul softului CATT3 se determină mărimile

punctului 10:

s10 = 2.101 kJ/kgK

ν10 = 0.001122 m3/kg

t10 = 176°C

h10 = 745.7 kJ/kg

În funcţie de p8 şi h8 = h0, cu ajutorul softului CATT3 se determină mărimile punctului 8:

s8 = 5.89 kJ/kgK

ν8 = 0.03479 m3/kg

t8 = 270.8°C

x8 = 0.9884

În funcţie de t5 = t9 - ∆t şi p5, cu ajutorul softului CATT3 se determină mărimile

punctului 5:

∆t = 16°C

t9 = 270.3°C

t5 = 254.3°C

s5 = 7.004kJ/kgK

ν5 = 0.12554 m3/kg

h5 = 2956 kJ/kg

În funcţie de p9 şi x9 = 0, cu ajutorul softului CATT3 se determină mărimile punctului 9:

s9 = 2.978 kJ/kgK
ν9 = 0.001303 m3/kg

t9 = 270.3°C

h9 = 1179 kJ/kg

În funcţie de p6 şi h6 = h5, cu ajutorul softului CATT3 se determină mărimile punctului 6:

s6 = 7.024kJ/kgK

ν6 = 0.2785 m3/kg

t6 = 253.6°C

În ceea ce priveşte corpul de joasă presiune (CJP), destinderea aburului se împarte în

două zone:

 Zona I – destinderea aburului supraîncălzit

 Zona II – destinderea aburului umed

Pentru zona I se va calcula debitul volumetric la intrarea în corpurile de joasă presiune:

DVCJP =

DVCJP = 4739.5 m3/h

Pentru a determina presiunea la care aburul atinge curba de saturaţie se va

calcula iterativ până se va obţine o eroare relativă mai mică 0.1, urmărind următorii
paşi:

 Se va propune o valoarea pentru presiunea p6x;

 Se va citi din diagramă (procedura C3) randamentul intern al turbinei pe zona I;

 Se va determina entalpia h6t cu ajutorul softului CATT3;

 Se va calcula entalpia h6x.

Se va propune p6x = 7 bar.

Conforma diagramei C3, randamentul va fi ηI = 91%

Se va determina în funcţie de p6x şi x = 1, utilizând softul CATT3 valoarea entalpiei h6x:

h6x = 2763kJ/kg

În funcţie de presiunea p6x şi entropia s6, utilizând softul CATT3 se va determina

entalpia h6xt:

h6xt = 2912 kJ/kg

h6xr = h6 – ηI*(h6 - h6xt) = 2915.96 kJ/kg

Se va obţine o eroare relativă de 1.22 care este mai mare decât 0.1. Astfel, se va relua
calculul cu o nouă valoare a presiunii.

Se va propune nouă presiune p6x =6 bar.

Conforma diagramei C3, randamentul va fi ηI = 91%

Se va determina în funcţie de p6x şi x = 1, utilizând softul CATT3 valoarea entalpiei h6x:

h6x = 2757 kJ/kg

În funcţie de presiunea p6x şi entropia s6, utilizând softul CATT3 se va determina

entalpia h6xt:

h6xt = 2878 kJ/kg

h6xr = h6 – η*(h6 - h6xt) =2885.02 kJ/kg

Eroarea relativă în acest caz este 0.08.

Mărimile finale din punctul 6x sunt:

h6xt = 2878 kJ/kg

ηI = 91.%

h6x = 2757 kJ/kg

t6x = 158.9°C
s6x = 6.76 kJ/kgK

ν6x = 0.3157 m3/kg

Pentru zona de destindere a aburului umed, sau zona II, se va folosi metoda dezvoltată
de General Electric. Astfel, se utilizează presiunea de calcul la condensator pcc =
0.0508 bar şi debitul masic de calcul DmC = 1360800 kg/h. Cu acest debit masic se
calculează debitul volumetric, de bază, pe un flux la intrarea în zona II:

Dv fluxC =

Dv fluxC = 136152 m3/h

Dv flux =

Dv flux = 27279.25 m3/h

Randamentul intern al turbinei în zona II este ηIICJP = ηbu*C7 , unde ηbu se va citi din
diagramă în funcţie de debit şi de raportul presiunilor p6x şi pcc. Factorul de corecţie C7
are valoarea 0.999.
ηbu = 99.4%
ηIICJP = 99.3%

4.1.4. Stabilirea parametrilor aburului la prize

Cu randamentul calculat anterior se trasează destinderea aburului pe zona II şi

se determină punctul de ieşire din CJP (punctul 7).

Se va determina entalpia teoretică a aburului la priză degazorului în funcţie de

presiunea prizei degazorului (pp DEG = 4.76 bar) şi a entropiei din punctul 6, utilizând
softul CATT3:

hp DEG t = 2829 kJ.kg

hp DEG = h6 - ηI*(h6 - hp DEG t)

hp DEG = 2840.43 kJ/kg

Utilizând entalpia reală a degazorului şi softul CATT3 se vor determina celelalte mărimi
ale aburului la prize:

sp DEG = 7.049 kJ/kgK

νp DEG = 0.439 m3/kg

tp DEG = 192.4 °C

Similar se va determina entalpia teoretică a aburului la priză PJP3 în funcţie de

presiunea prizei PJP3 (pp PJP3 =1.12 bar) şi a entropiei din punctul 6x, utilizând softul
CATT3:

hp PJP3 t = 2469 kJ/kg

hp PJP3 = h6x - ηIICJP*(h6x - hp PJP3 t)

hp PJP3 = 2470.06kJ/kg

Utilizând entalpia reală a PJP3 şi softul CATT3 se vor determina celelalte mărimi ale
aburului la prize:

sp PJP3 = 6.762 kJ/kgK

νp PJP3 = 1.381 m3/kg

tp PJP3 = 102.8 °C

xp PJP3 = 0.9065

Similar se va determina entalpia teoretică a aburului la priză PJP2 în funcţie de

presiunea prizei PJP2 (pp PJP2 = 0.711 bar) şi a entropiei prizei PJP3, utilizând softul
CATT3:

hp PJP2 t = 2401 kJ/kg

hp PJP2 = hp PJP3 - ηIICJP*(hp PJP3 - hp PJP2 t)

hp PJP2 = 2401.7 kJ/kg

Utilizând entalpia reală a PJP2 şi softul CATT3 se vor determina celelalte mărimi ale
aburului la prize:

sp PJP2 = 6.762kJ/kgK

νp PJP2 =2.006 m3/kg

tp PJP2 = 90.36°C

xp PJP2 = 0.8865

Similar se va determina entalpia teoretică a aburului la priză PJP1 în funcţie de

presiunea prizei PJP1 (pp PJP1 = 0.238 bar) şi a entropiei prizei PJP2, utilizând softul
CATT3:

hp PJP1 t = 2250 kJ/kg

hp PJP1 = hp PJP2 - ηIICJP*(hp PJP2 - hp PJP1 t)

hp PJP1 =2251.516 kJ/kg

Utilizând entalpia reală a PJP1 şi softul CATT3 se vor determina celelalte mărimi ale
aburului la prize:

sp PJP1 = 6.766 kJ/kgK

νp PJP1 = 5.488 m3/kg

tp PJP1 = 63.87 °C

xp PJP1 = 0.8447

Punctul 7 reprezintă ieşirea din CJP. Similar calculelor făcute celorlalte prize, iniţial se
va calcula entalpia teoretică la prize în funcţie de entropia de la priză PJP1si presiunea
din punctul 7 (p7 = pc = 0.04 bar), utilizând softul CATT3.

h7t = 2038 kJ/kg

h7 = hp PJP1 - ηIICJP*(hp PJP1 - h7 t)

h7= 2040.135kJ/kg

Utilizând entalpia reală a punctului 7 şi softul CATT3 se vor determina celelalte mărimi
ale aburului la prize:

s7 = 6.982 kJ/kgK

ν7 = 28.36 m3/kg

t7 = 28.97°C

x7 = 0.81474

Similar se vor determina şi parametrii prizelor preîncălzitoarelor de înaltă presiune.

Pentru priză PIP1 se va determina entalpia teoretică utilizând softul CATT3 în funcţie de
pp PIP1 şispDEG.

hp PIP1t = 2989 kJ/kg

hp PIP1 = hp PJP1 - ηCMP*(hp PIP1 - hp PIP1t)

hp PIP1= 2981.62 kJ/kg

Utilizând entalpia reală a prizei PIP1 şi softul CATT3 se vor determina celelalte mărimi
ale aburului la prize:

sp PIP1 = 7.035 kJ/kgK

νp PIP1 = 0.921 m3/kg

tp PIP1 = 266.6°C

xp PIP1 = 0.8857

Pentru priză PIP2 se va determina entalpia teoretică utilizând softul CATT3 în funcţie de
pp PIP2 şi x = 1.

hp PIP2t = 2797 kJ/kg

hp PIP2 = hp PJP1 - ηCMP*(hp PIP2 - hp PIP2t)

hp PIP2= 2791.58 kJ/kg

 Utilizând entalpia reală a prizei PIP2 şi softul CATT3 se vor determina celelalte mărimi
ale aburului la prize:

sp PIP2 = 6.369 kJ/kgK

νp PIP2 = 0.1105 m3/kg

tp PIP2 = 207 °C

Unitate de
Mărime PJP1 PJP2 PJP3 Degazor PIP1 PIP2
măsură
Presiune bar 0.238 0.711 1. 12 4.4285 9.21 17.94
Entalpie
kJ/kg 2250 2401 2469 2829 2989 2797
teoretică
Entalpia reală kJ/kg 2251.56 2401.7 2470 2841.43 2981.62 2791.58

Entropie kJ/kg K 6.766 6.762 6.762 7.049 7.035 6.369

Titlul x 0.8802 0.8865 0.9065 - 0.886 1

Temperatura °C 63.87 90.36 102.8 192.4 266.6 207

Volumul
m3/kg 5.488 2.006 1.381 0.439 0.921 0.1105
specific
2.2.6. Calculul separării de umiditate

Se va considera o separare internă de umiditate doar la treptele din dreptul primelor

două prize de preîncălzire regenerativă.

Fig.2.1.5.1

Priză 2

Presiunea aburului la priză:

 pp2 = pp PJP2 = 0.711 bar

Temperatura de saturaţie:

 tsat p2 = tp PJP2 = 90.36°C

Entalpia teoretică la priză:

 hp2t = hp PJP2 t = 2401 kJ/kg

Randamentul destinderii calculate iniţial:

 ηIICJP = 88.11%
Entalpia reală la priză:

 hp2r = hp PJP2 = 2401.7 kJ/kg

Titlul masic la priză:

 xp2 = xp PJP2 = 0.8865

Entropia la priză:

 sp2 = sp PJP2 = 6.762 kJ/kgK

Corecţia randamentului datorată umidităţii:

 C5 = 0.765

Eficienta separării de umiditate:

 C10 = 0.175

Entalpia teoretică finală pentru destinderea fără separare de umiditate:

 Se va calcula în funcţie de pcc =0.04 bar şi sp2 cu ajutorul softului CATT3,

valoarea ei fiind

h’7t = 2037 kJ/kg

Entalpia reală pentru destindera fără separare de umiditate:

 h’7 = hp2r - ηIICJP*(hp2r – h7t) = 2080.764 kJ/kg

Căderea reală de entalpie până la pcc:

 ∆Hr = hp2 – h’7 = 320.796 kJ/kg

Căderea teoretică de entalpie până la pcc:

 ∆Ht = hp2 – h’7t = 320.236 kJ/kg

Randamentul de bază al destinderii de la pp:

 ηb = 99.3 %
Factorul de multiplicare a randamentului:

 C = 1-C5*(1 – xp2) = 0.913

Randamentul corectat:

 ηc = C * ηb = 91 %

Umiditatea disponibilă:

 up2 = 0.0695

Procentul de apă drenată:

 a2% = C10*(1 – xp2) = 0.01986

Procentul de apă rămasă după extracţie:

 100 - a2% = 99.9801%

Titlul aburului la priză după extracţie:

 x*p2 = = 0.913

Entalpia la priză după extracţie:

 Se va calcula în funcţie de pp2 şi x*p2 cu ajutorul softului CATT3, valoarea ei fiind

h*p2 = 2462 kJ/kg

Entropia la priză după extracţie:

 s*p2 = 6.928 kJ/kgK

Entalpia punctului final al destinderii teoretice, după extracţie:

 h*7’t = 2457.75 kJ/kg

Factorul de multiplicare a randamentului:

  C* = 1-C5*(1 – x*p2) = 0.947

Randamentul corectat:

 ηc = C* * ηb = 93.75 %

Entalpia punctului final al destinderii erale, după corecţie:

 h*7’ = h*p2 * ηc*( h*p2 - h’7) = 2479.71kJ/kg

Priză 1

Presiunea aburului la priză:

 pp1 = pp PJP1 = 0.238 bar

Temperatura de saturaţie:

 tsat p1 = tp PJP1 = 63.87°C

Entalpia teoretică la priză:

 hp1t = hp PJP1 t = 2250 kJ/kg

Randamentul destinderii calculate iniţial:

 η =ηc = 88.11%
Entalpia reală la priză:

 hp1r = 2251.56 kJ/kg

Titlul masic la priză:

 xp1 = xp PJP1 = 0.8802

Entropia la priză:

 sp1 = sp PJP1 = 6.766 kJ/kgK

Corecţia randamentului datorată umidităţii:

  C5 = 0.75

Eficienta separării de umiditate:

 C10 = 0.245

Entalpia teoretică finală pentru destinderea fără separare de umiditate:

 Se va calcula în funcţie de pcc =0.04 bar şi sp1 cu ajutorul softului CATT3,

valoarea ei fiind:

h’’7t = 2038 kJ/kg

Entalpia reală pentru destindera fără separare de umiditate:

 h’’7 = hp1r - η*(hp1r – h7t) = 2063.62 kJ/kg

Căderea reală de entalpie până la pcc:

 ∆Hr = hp1 – h’’7 =187.94 kJ/kg

Căderea teoretică de entalpie până la pcc:

 ∆Ht = hp1 – h’’7t = 213.56 kJ/kg

Randamentul de bază al destinderii de la pp:

 ηb = 91.143%

Factorul de multiplicare a randamentului:

 C = 1-C5*(1 – xp1) = 0.87

Randamentul corectat:

 ηc = C * ηb = 77.46%

Umiditatea disponibilă:

 up1 = 0.1855
Procentul de apă drenată:

 a1% = C10*(1 – xp1) = 0.02935

Procentul de apă rămasă după extracţie:

 100 - a1% = 99.9706

Titlul aburului la priză după extracţie:

 x*p1 = = 0.88023

Entalpia la priză după extracţie:

 Se va calcula în funcţie de pp1 şi x*p1 cu ajutorul softului CATT3, valoarea ei fiind

h*p1 = 2245 kJ/kg

Entropia la priză după extracţie:

 s*p1 = 7.66 kJ/kgK

Entalpia punctului final al destinderii teoretice, după extracţie:

 h*7’’t = 2136.79 kJ/kg

Factorul de multiplicare a randamentului:

 C* = 1-C5*(1 – x*p1) = 0.87

Randamentul corectat:

 ηc = C* * ηb = 77.46%

Entalpia punctului final al destinderii reale, după corecţie:

h*7’’ = h*p1 - ηc*( h*p1 – h’’7) = 2105.37 kJ/kg

 III. ANALIZA VARIAŢIEI ENERGIEI REZIDUALE ŞI A RANDAMENTULUI
TERMIC AL CICLULUI PENTRU DIFERITE LUNGIMI ALE PALETEI
FINALE A CJP

3.1.1 Corecţiile punctului final al destinderii pentru configuraţia 3 PJP şi 1 PIP

Fig.3.1.1.1 Schema circuitului secundar în configuraţia 3 PJP şi 1 PIP

Entalpia teoretică a punctului final al destinderii se va determina utilizând softul CATT3,

în funcţie de presiunea la condensator (pc) şi entropia prizei 1 după extracţie (s*p1),
calculată în subcapitolul 2.1.5.
hPFDt = 2067 kJ/kg
Utilizând randamentul corectat şi entalpia la priză după extracţie (h *p1) se va calcula
entalpia reală a punctului final al destinderii:
hPFD = h*p1 - ηc*( h*p1 - hPFDt)
hPFD = 2073.67 kJ/kg
Variaţia entalpiei punctului final al destinderii reprezintă diferenţa dintre entalpia
punctului final al destinderii reale după corecţie (h*7’’) şi entalpia reală a punctului final al
destinderii calculate anterior:
ΔhPFD = h*7’’ - hPFD
ΔhPFD = 63.12 kJ/kg
Volumul specific şi titlul punctului final al destinderii se va determina în funcţie de h PFD
şipc, utilizând softul CATT3:
xPFD = 0.8024
νPFD = 27.92 m3/kg
Se va calcula Cu în funcţie de titlul punctului final cu următoarea formula:
Cu = 0.87* xPFD*(0.65* xPFD + 0.35)
Cu = 0.6084
Entalpia punctului final după extracţie va fi:
h* = hPFD + ΔhPFD* Cu
h* = 2112.07 kJ.kg
Utilizând softul CATT3 se va determina titlul punctului final după extracţie în funcţie de
h* şi pc.
x*PFD = 0.8182
Cu acest titlu se poate determina C*u, după cum urmează:
C*u = 0.87 * x*PFD *(0.65* x*PFD +0.35)
C*u = 0.6277
Debitul masic de la condensator va fi egal cu:
Dcond = 0.47*D0 = 568.7 kg/s
Debitul volumic se va calcula în funcţie de volumul specific după cum urmează:

Dv =
Dv = 2401.3m3/s
Pentru turaţia de 1500rpm avem următoarele configuraţii ale turbinei:

Configuraţi Lungimea paletei Diametrul mediu Aria de eşapare pe un flux

e finale (mm) (mm) (m2)
I 890 2594 7.8
II 965 3239 9.82
III 1092 3353 11.5
Viteza reziduală reprezintă raportul dintre debitul volumic şi aria de eşapare.
În funcţie de această viteză reziduală se va determina, citindu-se din diagrame de
specialitate entalpia reziduală şi apoi se va calcula entalpia finală corectată.
Entalpia finală se va calcula cu următoarea formula:
hPFR = hPFD + ΔhPFD* Cu + Δhresidual* C*u
Restul mărimilor punctului final se vor determina în funcţie de entalpia h PFT şi presiunea
pc.
Toate aceste mărimi, pentru fiecare configuraţie a turbinei se pot găsi în tabelul de mai
jos

Configuraţie wrez Δhrezidual hPFR tPFR sPFR νPFR xPFR

Unitate de
m/s kJ/kg kJ/kg °C kJ/kgK m3/kg -
măsură
2073.6
I 307.85 83 28.96 6.884 27.92 0.8024
7
2212.0
II 244.53 54 28.96 7.341 29.9 0.8593
7
2127.7
III 208.81 32 28.96 7.063 28.7 0.8248
6

3.1.2 Calculul debitelor de abur la prize

Se vor nota cu ai debitele de abur la prize, cu α debitul de abur cu care se face

supraîncălzirea după separarea externă de umiditate şi cu β debitul de condens
evacuat din SMU. Toate aceste debite sunt raportate la debitul de abur viu D 0.
Aceste debite se vor determina rezolvând ecuaţii de conservare a energiei pentru
preîncălzitoare, degazor, supraîncălzitorul intermediar şi separatorul mecanic de
umiditate.
SII:
(1 – α – β - a6 – a5)*h4 + α*h8 = (1 – α – β - a6 – a5)*h5 + α*h9
SMU:
(1 – α - a6 – a5)*h3 = ((1 – α – β - a6 – a5)*h4 + β*h10
PIP1:
1*hi PIP1 + a5*hs PIP1 + (α + a6)*hc PIP2 = 1*he PIP1 + (α + a6 + a5)*hc PIP
Rezolvând ecuaţiile se vor obţine următoarele valori:
α = 0.07
β = 0.082
a5 = 0.067
Ecuaţia de conservare a energiei pentru degazor este:
a4*hs DEG - a4*hi DEG = he DEG – β*h10 - (α + a5)* hc PIP1 – (1 – α – β– a5)*hi DEG
a4 = 0.044 = aDEG
PJP3:
(1 – α – β - aDEG– a5)*he PJP2 + a3*hp PJP3 = a3*hc PJP3 + (1 – α – β - aDEG– a5)*hePJP3
a3 = 0.049
PJP2:
(1 – α – β - aDEG– a5)*he PJP1 +a2*hp PJP2 + a3*hc PJP3 = a2*hc PJP2 + (1 – α – β - aDEG -
a5)*he PJP2 + a3*hc PJP2
a2 = 0.046
PJP1:
a’2% = a2%*(1 – α – β - aDEG– a5 – a3)
a’2% = 0.00792
a’1% = a1%*(1 – α – β - aDEG– a5 – a3 – a2 – a’2%)
a’1% = 0.02094
(1 – α – β - aDEG– a5)*hi PJP1 + a1*h*p1 + (a3 + a2 + a’2%)*hc PJP2 + a’1% * h’p PJP1 = a1*hcp1 +
a’1%*hc PJP1 + (1 – α – β - aDEG– a5)* he PJP1 + (a3 + a2 + a’2%)*hc PJP1
a1 = 0.041
3.1.3 Calculul indicilor de performanţă
Randamentul termic
ηt = 1- [(1 – α – β - aDEG – a1 – a2 – a3 –a5 – a’2% - a’1%)*(hPFR – hi PJP1) + (a1 + a2 +a3 + a’2%
+ a’1%)*(hc PJP1 – hi PJP1)]*1/(h0 – he PIP2)
Cantitatea de căldură preluată de circuitul secundar este:
Q1 = Pt*ηSNPA = 2340.48 MWt
ηSNPA = ηR*ηcd1*ηGA = 97.5 %
ηR = 99 %
ηcd1 = 99.5 %
ηGA = 99 %
Puterea utilă:
Pu = Q1*ηt
Puterea aparentă:

S= , coş Φ = 0.9
Randamentul mecanic:

ηmec =
Se va propune randamentul mecanic ηmec = 99.5 % şi se va determina ΔPmec.

Puterea mecanică transmisă la cupla este:

Pmec = Pu - ΔPmec
Randamentul generatorului:
ηgen = (Pmec-ΔPgen)/Pmec
Puterea la bornele generatorului:
Pb = Pmec-ΔPgen
Puterea aparentă la bornele generatorului:
Sb = Pb/cosφ
Energia specifică la borne:
eb = ηmec×ηgen×lt
Debitul de abur viu:
D0 = Pb/eb
Randamentul de bază al grupului nuclear:
ηb = ηSNPA×ηcd2×ηt×ηmec×ηgen
Toţi indicii se vor calcula pentru cele trei configuraţii ale lungimii paletei şi se vor scrie în
tabelul de mai jos:
Configuraţ
ηt Pu S ηmec ΔPmec Pmec ηgen Pb Sb eb D0 ηb
ie
Unitate de
% MW MVA % MW MW % MW MVA kJ/kg t/h %
măsură
99.5 784.2 774.1 860.1
I 35.4 798.8 876.6 4.734 98.71 657.8 1.23 32.62
0 6 2 3
790.2 99.5 786.6 776.4 862.7 681.4
II 34.3 878.6 3.65 98.67 1.23 31.65
7 0 2 8 5 6
764.9 99.5 761.1 751.0 690.4
III 33.2 849 3.71 98.69 834.5 1.23 30.75
2 0 9 5 2

3.2.1 Corecţiile punctului final al destinderii pentru configuraţia 3 PJP şi 2 PIP

Fig.3.2.1.1 Schema circuitului secundar în configuraţia 3 PJP şi 2 PIP

Entalpia teoretică a punctului final al destinderii se va determina utilizând softul CATT3,

în funcţie de presiunea la condensator (pc) şi entropia prizei 1 după extracţie (s*p1),
calculată în subcapitolul 2.1.5.
hPFDt = 2170 kJ/kg
Utilizând randamentul corectat şi entalpia la priză după extracţie (h*p1) se va calcula
entalpia reală a punctului final al destinderii:
hPFD = h*p1 - ηc*( h*p1 - hPFDt)
hPFD = 2154.4 kJ/kg
Variaţia entalpiei punctului final al destinderii reprezintă diferenţa dintre entalpia
punctului final al destinderii reale după corecţie (h*7’’) şi entalpia reală a punctului final al
destinderii calculate anterior:
ΔhPFD = h*7’’ - hPFD
ΔhPFD = 22.1 kJ/kg
Volumul specific şi titlul punctului final al destinderii se va determina în funcţie de hPFD
şipc, utilizând softul CATT3:
xPFD = 0.8356
νPFD = 29.08 m3/kg
Se va calcula Cu în funcţie de titlul punctului final cu următoarea formula:
Cu = 0.87* xPFD*(0.65* xPFD + 0.35)
Cu = 0.6493
Entalpia punctului final după extracţie va fi:
h* = hPFD + ΔhPFD* Cu
h* = 2168.75 kJ.kg
Utilizând softul CATT3 se va determina titlul punctului final după extracţie în funcţie de
h* şi pc.
x*PFD = 0.8415
Cu acest titlu se poate determina C*u, după cum urmează:
C*u = 0.87 * x*PFD *(0.65* x*PFD +0.35)
C*u = 0.6566
Debitul masic de la condensator va fi egal cu:
Dcond = 0.47*D0 = 568.7 kg/s
Debitul volumic se va calcula în funcţie de volumul specific după cum urmează:

Dv =
Dv = 2756.3m3/s
Pentru turaţia de 1500rpm avem următoarele configuraţii ale turbinei:

Configuraţi Lungimea paletei Diametrul mediu Aria de eşapare pe un flux

e finale (mm) (mm) (m2)
I 890 2594 7.8
II 965 3239 9.82
III 1092 3353 11.5

Viteza reziduală reprezintă raportul dintre debitul volumic şi aria de eşapare.

În funcţie de această viteză reziduală se va determina, citindu-se din diagrame de
specialitate entalpia reziduală şi apoi se va calcula entalpia finală corectată.
Entalpia finală se va calcula cu următoarea formula:
hPFR = hPFD + ΔhPFD* Cu + Δhresidual* C*u
Restul mărimilor punctului final se vor determina în funcţie de entalpia h PFT şi presiunea
pc.
Toate aceste mărimi, pentru fiecare configuraţie a turbinei se pot găsi în tabelul de mai
jos:

Δhrezidua
Configuraţie wrez hPFR tPFR sPFR νPFR xPFR
l
Unitate de kJ/kgK
m/s kJ/kg kJ/kg °C m3/kg -
măsură
353.3 2231.7
I 96 28.96 7.407 30.19 0.8674
7 9
280.6 2210.1
II 63 28.96 7.335 29.88 0.8585
8 3
239.6 2195.6
III 41 28.96 7.287 29.67 0.8526
8 8

3.2.2 Calculul debitelor de abur la prize

Se vor nota cu ai debitele de abur la prize, cu α debitul de abur cu care se face
supraîncălzirea după separarea externă de umiditate şi cu β debitul de condens
evacuat din SMU. Toate aceste debite sunt raportate la debitul de abur viu D 0.
Aceste debite se vor determina rezolvând ecuaţii de conservare a energiei pentru
preîncălzitoare, degazor, supraîncălzitorul intermediar şi separatorul mecanic de
umiditate.

SII:
(1 – α – β - a6 – a5)*h4 + α*h8 = (1 – α – β - a6 – a5)*h5 + α*h9
SMU:
(1 – α - a6 – a5)*h3 = ((1 – α – β - a6 – a5)*h4 + β*h10
PIP1:
1*hi PIP1 + a5*hs PIP1 + (α + a6)*hc PIP2 = 1*he PIP1 + (α + a6 + a5)*hc PIP1
PIP2:
1*hi PIP2 + α* h9 + a6* hs PIP2 = 1* he PIP2 + (α + a6)*hc PIP2
Rezolvând ecuaţiile se vor obţine următoarele valori:
α = 0.0859
β = 0.08879
a6 = 0.04917
a5 = 0.0508
Ecuaţia de conservare a energiei pentru degazor este:
a4*hs DEG - a4*hi DEG = he DEG – β*h10 - (α + a6 + a5)* hc PIP1 – (1 – α – β - a6 – a5)*hi DEG
a4 = 0.03795 = aDEG
PJP3:
(1 – α – β - aDEG - a6 – a5)*he PJP2 + a3*hp PJP3 = a3*hc PJP3 + (1 – α – β - aDEG - a6 –
a5)*hePJP3
a3 = 0.03657
PJP2:
(1 – α – β - aDEG - a6 – a5)*he PJP1 +a2*hp PJP2 + a3*hc PJP3 = a2*hc PJP2 + (1 – α – β - aDEG -
a6 – a5)*he PJP2 + a3*hc PJP2
a2 = 0.03455
PJP1:
a’2% = a2%*(1 – α – β - aDEG - a6 – a5 – a3)
a’2% = 0.007914
a’1% = a1%*(1 – α – β - aDEG - a6 – a5 – a3 – a2 – a’2%)
a’1% = 0.02761
(1 – α – β - aDEG - a6 – a5)*hi PJP1 + a1*h*p1 + (a3 + a2 + a’2%)*hc PJP2 + a’1% * h’p PJP1 =
a1*hcp1 + a’1%*hc PJP1 + (1 – α – β - aDEG - a6 – a5)* he PJP1 + (a3 + a2 + a’2%)*hc PJP1
a1 = 0.00631
3.2.3 Calculul indicilor de performanţă
Randamentul termic
ηt = 1- [(1 – α – β - aDEG – a1 – a2 – a3 –a5 – a’2% - a’1%)*(hPFR – hi PJP1) + (a1 + a2 +a3 + a’2%
+ a’1%)*(hc PJP1 – hi PJP1)]*1/(h0 – he PIP2)
Cantitatea de căldură preluată de circuitul secundar este:
Q1 = Pt*ηSNPA = 2340.48 MWt
ηSNPA = ηR*ηcd1*ηGA = 97.5 %
ηR = 99 %
ηcd1 = 99.5 %
ηGA = 99 %
Puterea utilă:
Pu = Q1*ηt
Puterea aparentă:

S= , coş Φ = 0.9
Randamentul mecanic:

ηmec =
Se va propune randamentul mecanic ηmec = 99.5 % şi se va determina ΔPmec.

Puterea mecanică transmisă la cupla este:

Pmec = Pu - ΔPmec
Randamentul generatorului:
ηgen = (Pmec-ΔPgen)/Pmec
Puterea la bornele generatorului:
Pb = Pmec-ΔPgen
Puterea aparentă la bornele generatorului:
Sb = Pb/cosφ
Energia specifică la borne:
eb = ηmec×ηgen×lt
Debitul de abur viu:
D0 = Pb/eb
Randamentul de bază al grupului nuclear:
ηb = ηSNPA×ηcd2×ηt×ηmec×ηgen
Toţi indicii se vor calcula pentru cele trei configuraţii ale lungimii paletei şi se vor scrie în
tabelul de mai jos:
Configuraţ
ηt Pu S ηmec ΔPmec Pmec ηgen Pb Sb eb D0 ηb
ie
Unitate de
% MW MVA % MW MW % MW MVA kJ/kg t/h %
măsură
30. 714.0 793.4 99.5 710.5 98.6 700.8 778.7 568.0
I 3.57 1.23 28.62
52 9 3 0 2 4 8 6 1
31. 730.7 811.9 99.5 727.1 98.6 717.4 797.1 581.4
II 3.65 1.23 29.30
23 7 6 0 1 7 7 9 6
31. 741.8 824.3 99.5 738.1 98.6 728.5 809.4 590.4
III 3.71 1.23 29.75
70 8 1 0 7 9 3 8 2