Sunteți pe pagina 1din 320

Elena Daniela LAVRIC

Schimbatoare de caldura de mare


eficacitate

MATRIX ROM
BucureJti 2000

MATRIX ROM
C.P: 16-162
062510 - Bucure~ti

tel. 021.4113617
fax. 021.4114280
e-mail: office@matrixrom.ro
www.matrixrom.ro

ISBN 973-685-108-7

INTRODUCER
Necesitatea utilizlirii cat mai eticiente a entalpiei disponibile a agentilor termici, dar ~i a
spatiului ocupat de aparatele din industria chimicll, petrochlmicll, energetici!, pentru rllcirea echipamentelor electrooice etc., precum

~i

caracteristicilor unor materia le prelucrate (termolabilitate,

termosensibilitate, visco2.itate mare) in industriile de proces, a condus Ia cAutarea unor solutii pentru
reali.2.area de aparate in care transportul ~i transferul de proprietate sA se reali2.eze cu viteze mari

~i

cu

costuri cllt mai reduse (atat in privinta cheltuielilor directe, cat ~i a celor de exploatare ~i intretinere). S
au realil.at, astfel, solulii constructive compacte, cu eficacitate mare.
Cartea Schimbiitoare de c/1/durli de man efiCacitate prezintll principalele tipuri de
schimblltoare de clildurll compacte utilil.ate in industriile de proces.
Fiecare clasA de schimbAtoare de cllldurll este descrisll din punct de vedere geometric; sunt precimte aspecte legate de curgerea Ouidelor, de calculul pierderilor de presiune, rnodalitatea de dcterminare a coeticientilor Partiali ~i a celui total de transfer tennic. Este exempli.ficati!, de asemenea, modalitatea de dimensionare a fiecllrui tip de schimbAtor de cAldurll abordat, cu un exemplu de calcul in
MATCAD. Sunt subliniate, in tiecare

ca2.

in parte, principalele avantaje

~i

demvantaje, precum ~i do-

meniile de utili2.are a aparatelor prezentate.

In capitolul I, dupll evidentierea,

succintll, a principalelor modalitati de intensificare a tT811Sfe-

rului tennic in schimblitoarele de cAidurA de suprafatllllirli schimbare de fuzi!, sunt preuntate mllrimile
prin care poate fi caracterizatll performan1a termicll a schimbAtoarelor de cAidurll. 0 atentie specialll
este acordatll problemei depunerilor pe suprafuta de transfer, fiind prezentate principalele mecanisme
de formare a depunerilor, efectele acestora asupra transferului termic, precum ~i modaiitllti rnoderne de
prevenire a apari{iei depunerilor pe suprafetele de transfer de cllldurll.

Capitolul al 11-Jea este destinat schimblltoarelor de cAidurll cu suprafete extinse. Sunt pre2.entate
schimblitoarele de cAidurll cu tevi cu aripioare ~i cele cu placi cu aripioare, fiind evidentiate principalele
problemc care apar Ia modelarea acestora.
Datoritll existentei unei mari varietllti de tipuri de extinderi de suprafuti!, precum ~i a
specificitlltii relatiilor pentru calculul pierderilor de presiune, a coeficientului de transfer termic ~i a
eficacitatii extinderilor de suprafatli., modul de deterrninare a mllrirnilor mentionate este prezentat tabelat, sau sub formll de diagrarne.

ln capitolul allll-lea sunt prezentate schimbruoarele de cAidurli spirale: este precizat modul de
abordare a modeJlirjj matematice a acestora, sun! evidentiati factorii care influenteazli eficacitatea
schimbatoarelor de caldwi! spirale ~i sunt subliniate aspectele mai importante referitoare Ia
schimbruoarele de cAidwi! spirale utilizate pentru incinerarea catalitica a aerului contaminat.

In capitolul a! IV -lea sunt descrise schimbatoarele de cAldurl! cu pllici, tipurile de circulatie speciiice acestor aparate, tipurile de pllici cele mai utilizate ~i sunt sintetizate relatii le pentru calculul coeficientului de frecare

~i

a celui de transfer de cAidurl! specifice acestora. Sunt evidentiati principalii

factori care influenteazli transferul termic in schimb!ltoarele de caJdura cu placi. La sfiir~itul capi.tolului
este prezentata o comparatie intre tipurile de schimbatoare de caldwi! compacte din punct de vedere a!
operl!rii (debite, temperaturi, presiuni), a u~urintei intretinerii ~i sunt date cateva indicatii privind modul
de alegere a unui anurnit tip de schimbator de clUdurli compact pentru o anurnitA aplicatie.

Capito lui a! V -lea este destinat schimbatoarelor de cllldurA cu suprafatli raclatli. Sunt evidentiate
principalele aspecte privind curgerea fluidelor ~i transferul de cAldwi!, liind precizati factorii ~i modul
in care a~ia influenteazli consurnul de putere ~i transferul de caldurli.

Capitolul a! VI-lea contine informatii referitoare Ia schimbruoarele de clUdwi! de mare


compactitate. DupA prezentarea fundamen!Arii teoretice a avantajelor utilizArii curgeru laminare in
schimbruoare de clUdwi! cu canale mici de curgere (lungime caracteristicA mica), sunt prezentate rezultate experirnentale care valideazli discutia teoretid ~i care evidentiazli performantele acestor aparate.
Cum aceste aparatc pot fi utilizate Ia rl!cirea echipamentelor electrnnice (unde trebuie preluate fluxuri
termice foarte mari intr-un spatiu restnins), este arl!tat, de asemenea, modul in care se poate detennina
distants optimli dintre pUicile unui schimblitor de clUdurl! de mare compactitate in cazul operl!rii acestuia in convectie naturaUi, sau in convectie fortata (in regim laminar sau turbulent).

Fiecare capito l este scris pe baza unei ample docurnen!Ari bibli<>grafice, cea mai mare parte a
informatiilor fiind de datA recen.tli.
Cartea se adreseazli studentilor din anii terminali ai sectiei de lnginerie CbimicA din facultatea
de Chimie lndustrialli. Aces! material poate fi uti! izat, tnsA, cu succes, de orice specialist care dore~e
sli-~i actualizeze inforrnatiile din domeniul utilajelor destinate transferului termic, de cei care

intentioncazli sA mAreascA eficienta instalatulor in care exis!A schimblitoare de ciUdurA de suprafata


ii

(practic, toate industriile de proces), precum

~i

de cei ce doresc

sa dimemiooeze un schimbAtor de

c4ldum de mare eficacitate pentru o anumitli aplicaJie.

0 cugetare atribuitll lui Confucius, parafrazatA corespunzl\tor, sintetizeazA filozofia mea despre
procesul de predare - invliJare:
Ceea ce aud uit,

( Curs, jlirll sa se Ia noti{e )


Ceea ce vid imi aminl~
( Noti(e luoJe de srll<kn(i)
Ceea ce aud, vl d fi d~ul inJeleg.
( inva{area idea/a)
Tin sA mulrumesc prof. dr. lng. Octavian Smlgelscbl ale c4rui cuno$tinJe, Latent pedagogic,
pasiune ~i elegant! au

re~it

sl stAtneascl interesul muhor generalii de studen\i pentru domeniul dificil

al ingineriei chimice; sub tndrumarea Domniei Sale am fllcut primii ~~ tn viaJa dif~eill, dar preslraUI
cu sacisfacJii, a cerceUirii $1iintifice.
in

strucrurarea

~~ asambln= macerialului pencru aceost4 carte am fost influenl8lll de discutiile

purtale, de-a lungul ani lor, cu prof dr. lng. Gheorghlfa Jinescu ~i prof dr. ing. Emil Danclu.
A~ vrea

sa-rni exprim rccuno~linta pentru prof dr.

ing. Ovidiu Muntean $i prof dr. ing. Afexan-

dru lfloinaroschy, care au avuc rAbdarea de a pareurge manuscrisul

~~

pentru sugestiile ~~ comentariile

utile pe care le-au fllcut.


dr. ing. Daniela Lavric

Ill

Cuprins

I lntensificarea transferuJui termico Coocepte de bazil


1.1 lnt.roducere

I 02 lnlluenta depunerilor asupra transferului tennic

Io3 Metode de intensificare a coeficientului parJial de transfer tennic

14

I.4 lndici de performantll a schimblitoarelor de cl!ldurll

16

105 Analiza exergeticli a procesului de transfer termic

20

20 Schi.mblitoare de cllldurli cu supra fete extinse

37

201 Schi.mbAtoare de cl!ldurll cu tevi cu aripioare

43

2olo I Aspecte privind curgerea flu ide lor

46

20 I oI oI Pierderea de presiune Ia curgerea unui nuid peste o suprafa)A nervuratll

46

20 I. 1.2 Puterea ventilatoruJui

51

20 I 02 TransferuJ termic

52

2olo2ol Conveetia naturalli

54

2olo2o2 Transfer termic prin convectie fortatli

55

2ol.2o2ol Aripioare loogitudinale

55

20 1020202 Aripioare transversale

58

2o lo2o4 Transfer termic prin radia1ie

64

2olo2o5 Suprapunerea mecanisme lor de transfer

65

201020501 Efectul cu.mulativ al conduc1ie~ convec1iei ~i radiatiei

65

20 I 020502 Transfer termic de Ia suprafete extinse rAcite cu cea)A

66

20103 Eficieota extinderilor de suprafa)A

75

2ol.3ol Eficienta aripioarelor

75

2olo3o2 Eficienta suprafetelor extinse

77

20104 Rezisteota de contact ~i innuenta sa asupra performantelor extinderilor de


suprafatii

81

20105 Dimensionarea schimblltoarelor de cl!ldurii cu tevi cu aripioare

82

20 1.5o1 Modelul f12ic

83

202 Schimblitoare de cl!ldurll cu p!Aci cu aripioare

94

20201 Aspecte generale

94

20202 Dimensionarea schimblitoarelor de cl!ldurll cu p!Aci cu aripioare

105

3o Scbimblitoare de cl!ldurll spirale

113

3.1 Aspecte generate

113

3.2 Schimbatoare de c!ldura spirale pentru incincrarea cataliticA a aerului contaminat

130

3.2.1 Modelul simplificat

133

3.2.2 Modelul complex

134

3.3 Dimensionarea schimbatoarelor de cAidura spirale

140

4. Sch.imbatoare de c!ldura cu plllci

143

4.1 Aspecte privind curgerea tluidelor

153

4. 1.1 Circulatia tluidelor

153

4.1.1.1 Aranjament U

153

4.1.1.2 Aranjament Z

155

4. 1.2 Pierderea de presiune

157

4.2 Transferul tennic

158

4.2. 1 Efectullungimii de intrare

158

4.2.2 Coeficientul de transfer tennic

160

4.3 Dimensionarea schimbatoarelor de ciilduril cu plilci

16 1

4.3. 1 Analiza unor parametri

162

4.3.1.1 Orosimea pliicilor

162

4.3. 1.2 Distanta dintre plllci

162

4.3. 1.3 Viteza de circulatie

163

4.3. 1.4 Ancrasarea

163

4.3.2 Modelul matematic al schimbatorului de cAiduril

164

4.4 Alegerea schimbatorului de cAidura pentru anumite aplicafii

169

5. Sch.irnbatoare de c!ldura cu supra fete rae late

177

5.1 Aspecte privind curgerea tluidelor

178

5.2 Transferul termic

184

6. Scltimbiltoare de cAlduril de marc compactitate

196

6.1 Curgerea prin microcanale

196

6.2 Determinarea distantei optirne dintre plllcile unui schimbiltor de cAidura


de mare compactitate
6.2.1 RAcire prin convectie forJalil

204
204

6.2.1.1 Curgere fortatA in regim laminar

205

6.2.1.2 Curgere forJatli in regirn turbulent

209

6.2.2 Pacbet de plllci riicil in mediu infinit (convec1ie naturali)

215

Anexa I BiJantul exergetic aJ unui schimbator de cAidurli

219

Anexa 2 Caracteristici ale unor suprafete ext inse


Anexa 3 Dimensiooarea unui schimbiltor de cAidurli cu tevi cu aripioare

226
271

Anexa 4 Dimensiooarea unui schimbator de cAidurli cu pUici cu aripioare

277

Anexa 5 Dimensionarea unui schimbator de cAidurli cu plAci

284

Anexa 6 Dimensionarea unui schimblitor de cA.Idurli spiral

288
298

Anexa 7 Dimensionarea unui schimbAtor de cAidurli cu suprafata raclatA

1 lntensificatea transfetvlui tennic. Concepte de bad


1.1 lntroducere
Dezvoharea din ultimul timp a sistemelor tennice cu performanfe ridicatc (din energetica
nuclearli dar chiar $i din cea convenfiooall!, tehnica spafiaiA. industria cbimicl $i petrochimicA} a
detenninat cercetilri experimentale $i teoretice care s4 conducA Ia realizarea de aparate de schimb
tennic de mare efieacitate prin adoptarea unor solulii tehnicc complet diferite de tipul convenfional
al aparatului tubular (cu fevi $i manta). Aceste solufii sunt: schimb!toare de clldur!l cu pll!ci,
schimb!toare de ciUdurd spirale etc.
Eficacitate ridieatl! se poate realiza prin intensificarea transferului de cAidur!l. Prin intensifi
carea proceselor se ~e reducerea dimensiunii u1ilajelor oecesare pentru a atinge un anurnit
obiectiv de productie, pentru reducerea costului unui sistcm de produc{ie. Proccdeele de inteosifica
rc conduc, pe de o parte, Ia crC$1erea cbcltuielilor investilionalc (prin mllrirea complexitAJii aparatului) $ide exploatare (cre$1e energia de pompare sau cnlificarea personalului de supraveghere) iar,
pe de altl! parte. Ia mic$0rarea duratei de staJionare tn sehimb!tor prin ml!rirea debitului terrnic
transferal. RezultA. astfeL el! problema intensificilrii transferului terrnic are un caracter pluridiscipli-

nar, importaniJI ega!A nviind atfit filctorii ecooomici cfit $i cci tehnici.
in problema economici de encrgie,

a valorificl!rii resurselor energetice nccesare precum $i a

utilizArii de noi sursc de energie, este escnfiaiA cunofi$lerea fenomenelor de curgere $ide transfer de
cAldurl! $i modelarea matematicl adecvatA a acestora.
Analiziind relafia debitului de cAidurl!, Q, transferal in regim

stafionar printr-o supraJDtl! A,

perpendicularll pe direc!ia fluxului Iennie:


( 1.1)

Q = kMt.
in care:Q - debitul de cAldurl! transferal, W;
k- coeficientul total de transfer de cAidurl!, W/m1 -K;
1

A - aria suprafe1ei de transfer Iennie, m

l!.t., - forta motoare a procesului (diferenJa medie de tempcratur!l}, K.


rezultli eli intensificarea proceselor de schimb de cAldurA se ob!ine acfioniind simultan, sau separnt,
asupra celor trei factori: k, A, l!.tm. lndiferent de metoda adoptatl!, aceasta trebuie sli sc justifice tehnic $i economic prin considerarea investiliilor, a costului encrgiei de transport a fluidelor pl'in
sehimb!torul de cl!ldurl!, a cheltuielilor de exploatare a acestuia. a comportl!rii $i efectelor produse
de incadratea sa tn instalaJja consideratll datil.
In mod obi$nuit, cre$ferea difcrenfei medii de temperaturA, l!.t, care tnseamnl!, de fapt,
cre~terea

diferenlelor dintre temperaturile celor doul! Ouidc nu este consideratl! ca un procedeu de


I

intensificare a schimburilor de cAidura datoritA c~terii pierderilor exergetice datorate mAririi diferenlelor de temperaturil Mai rnuh. necesitatea mi~rlrii poluirii tennice irnpuoe recuperarea
cAklurii Ia diferen1e mici de temperatun'l.
Mllrirea ariei de transfer se fuce prin extinderea suprafe!ei cu ajutorul nervurilor; acest proccdcu este fo losit pe scam

larga. fiind asocial, in special, utilizllrii unui agent termic

gazos, Ia care

coclicientul de transfer termic prin convectie este redus. Deoarece prezenta nervurilor pe suprafuta
de transfer duce Ia reducerea grosimii, sau ruperea stratului limitii, acestea pot fi considerate promotori de turbulen!A- Nervurile se dispun fie de o singurA parte a suprafeJei (Ia schimbAtoarele de
cAidura gaz-lichid), fte pe ambele pi!rti (Ia schimbAtoarelc gaz-gaz).
Cre$1erea eoeficientului global de transfer de c41dun1, k, este echivalentA cu ~rarea rezistcntei termice totale,

R., care, pentru un perete plan spftlat de doua lluide, este (fig.
I
- R
k
'

0;

a,

"-;

a,

=-+2;- +-

1. 1):
( 1.2)

in care:
a, a 2 - eoeficien1ii pat1iali de transfer termic. W/m2 K;

0, - grosirnea pereJilor ~i a depunerilor, m;


I..; - conductivitatea termica a materialului pcre1ilor

~i

depunerilor, W/mK.
Mic$<)rarea rezistentei termice totale se poate
realiza prin sclldcrea rezistentelor termice conductive

~i

ale celor de suprafaJA (~terea ooeficien1ilor patliali de


Figura 1.1 Transferul de clildura

mtre

transfer termic).
Rezi;1enta conductivll Ia transferul de clUdurii,

doulllluide despir!ite de un perete plan

'Oflo.. se reduce prin mic$<)rarea grosirnii perctclui li ~ifsau


cre~tcrea conductiviliilii termice. Asupra acestui terrncn se poate ac1iona numai in anumite limite,

deoarece peretele trebuie sll indeplineasca anumite condilii de rezistenta chimicA, mccanicll etc.,
ceca ce impunc o anumitii grosime

o~i un anumit material. Pe de aJtii parte, adoptarea de materiale

de conductivitate termic6 ridicatll este conditiooatA de factori economici (de pret)

~i

de rezistenJa

meeanicA a aceslora. Aceste influente sunt cunoscute din faza de proiectare a echipameotului de
transfer de cAidura ~i se pot adopta masuri constructive corespunzlitoare. Rezisten!a conductivll Ia
transferul de caldurA este irnportantli, de asemenea, Ia modclarea functionirii in regim dinamic a
schimbAtoarelor de cAidurli, modelare utiHI In cazul controlului optimal ~i al operArii optimale a
instala!iei in care aparatul esle montat [I). in timpul functionirii tranzitorii, efectul conductiei radiale prin 1evile unui schimblitor de cAidurA tubular poate fi luat in considerare prin intennediul oume-

relor Biot (Bi = aOfA., in care

este coeficientul de transfer tennic. 5 este grosimea peretelui tevii,

iar >.. este cooductivitatea tennicl a materialului tevilor), care este definit ca raponul dintre rezistcnJa conductivli ~i cea convectivl\ Ia transferul de cllldwi! ~i Fourier (Fo = a:tlfJ1, in care a este
difuzivitatea termicll,

este timpul. iar 5 este grosimea peretelui tevii). Conduc!ia radia!A devine

importantll in dinamica schimbAtoarelor de cllldurll tubulare in cazul in care Bi > 0,05.

1.2 lnfluenta depunerilor asupra transferului tennic


0 parte din rezisten1cle termice conductive apar tn timpul functiooi!rii echipamentului ~i diminuarea lor este o problemA de exploatare ~i tntrc1inere. Acestea sunt datorate depunerilor pe
suprafe1ele peretelui in contact cu ccle douA fluide; prevenirea accstor depuneri prin operarea Ia viteze adecvate, prin folosirea curgerii pulsate, printr-o mai bunli functionare a instalatiei ~i
tniGturarea lor pe cale mecanicl! sau cbimicll reprczintl! mijloace de mentinere a schimbAtorului de
cllldwi! cit mai aproape de parametrii nominali de funeliolllll'C.
Tennenul de depunere defin~e orice depozit format pe suprafala de schimb de cllldurll, care conduce Ia ~erea rezistentei Ia transferultermic ~i. de obicei,

~i

Ia miirirea rezisten1ei hidrauli-

ce Ia curgerea fluidelor. Depunerile exercitA o inlluen1A considerabila asupra performanJelor tennice


ale schimbAtoarelor de cllklurll, dar ~i asupra energiei de pompare, perioadei de functionare ~i de
revizie. Existenta depunerilor presupune acumularea lor tn limp, dupll legi complexe.

In aoumite

situaJii, fluidele pot fi curate Ia intrarea in aparat, materialul de depunere form4ndu-se Ia trecerea
prin acesta Exemple in acest sens sunt solutiile reci cu sllruri cu solubilitatc inversll, soluJiile calde
saturate sau amestecurile de componenti care reacJioneazA in procesele de inciJ:zire - rlcire. Fenomenul de formare a depozitelor este datorat schimbarilor ~e in temperatura aaentului termic in
contact cu suprafuJa de transfer; cilnd agentultennic cste apa, Ia scbimbarea condifiilor de temperaturA, presiune, pH, solubilitatea ionilor minerali scade ~i ace~ia precipiti! formAnd cristale. Mecanismul de fonnare a dcpunerilor este explicat, de obicei, de procese care includ disocierca mineralelor, suprasaturarea, nucleaJia. precipitarea, cr~erea cristalelor ~i, in final, depunerea de crustll.
Murdllrirea schimblltoarclor de cllklwi! este condi1ionatA de muhe variabilc, incluzAnd caracteristicilc apei (pH, duritate, alcalinitate. prezenJa solidelor suspendate,

variaJia temperaturii). temperatu-

rile suprafetei de transfer, presiunea. vitezele fluidelor, scpararea curgerii, recircularea etc.
Neconsidcrarea depunerilor Ia dimensiooarea sehimblltoarelor de cllklurll conduce Ia rezultatc inoorecte, ~ cum rezerve lc cxagerate previ!zute pcntru compcnsarea efectelor dcpunerilor au,
de

obice~

rezultate contrare. Factorul de depunere reprezintA numai unul din multiplele clemente

restrictive concomiten~ de proiectare.

C~erea

acestui fuctor poate oonducc Ia rcducerea vitezei

de curgere a

fluidulu~

fapt care accelereazl! procesul de murd4rire $i scurteazll perioada de

functionare. De exemplu, in cazul nkitoarelor eu apA, aparatele sunt dimensionatc considen1ndu-sc


o rezistentli fina1A a depunerilor. Acesta inseamnli c!, in etapa initialli de functionarc, aparatul este
supradimensionat; ca urmare, ageotul caJd este subrAcit, iar debitul de apli de rlieire trebuie
mic$firat, ceea ce conduce Ia scliderea vitezei apei $i, tn consecin(li, a coeficientului de transfer termic ~i ridicli temperatura perctelui. Deoarcce, Ia apil dcpunerile sun! influcn]ate atilt de temperatura
suprafctei de schimb de clildurli, clit $i de viteza de curgcrc, fcoomenul de murdlirire se intensificll
foarte muh [2,3).

lotr-un schimblltor de cllldurii tubular,

principalul cfect aJ depunerilor il constituie apari]ia

unor rezisten(e !ennice suplimcntare (8$8 cum rezulti! din relatia de definitie a cocficicotului total
de transfer termic). fo uncle situatii. rezisten]a terrnicl! totaUi a depuoerilor ajunge sli reprezinte
40+ 70 % din rezistenta totalli Ia transfetul de cl!ldurli, devenind, astfel, mlirimea care controleazli
dimeosionarea sau functionarea aparatului; in acestc

cazur~

cstc ioutil calculul precis a l

cocficienrilor partiali de transfer termic.


Valoarea rezistentei termice a depuoerilor reprezintillimita superioarli a unei rezistente ter-

mice variabile, care sc adaugA Ia rezistentelc termK:e constaotc ale aparatului curat (Ia transferul
clklurii prio convec1ie ~i Ia conductia prio perete). Compensarea acestui efect se face prin prevederea unci suprafete sporite de schimb de clldurli, deci printr-o iovestitie mliritil fatil de aparatul curat
[4]. Din punct de vedere hidrodioamic, depunerile ml!rcsc rugozitatea peretilor ~i viteza de curgere a
fluidului (prio mic$firarea sectiunii de curgere), ambele efecte avind drept consecintil CtC$terea
picrderilor de presiune $i a eoergiei de pompare. Depunerile pe suprafaja tevilor altereazl! forma de

bazA a acestora, ceea ce va afecta allit climpul de curgere, c8t ~i traosferul termK: prin perete (5].
Depunerile sunt un fuctor economic important, care influenteazli direct investitia, costul
exploatilrii (intretinere $i eoergie de pompare)

~i

costul operatiilor de curii]are a aparatului. Aceste

clemente justificli o alegere atentl! a valorii rezistenlei !ennice a depunerilor Ia dimensionarea


schimblltoarelor de clUdurft.
M ecanismul d epunerii poate fi explicat prio urmiltoarele procesc fizico - chimice [3, 6):

- Crista/izore, deosebindu-se urmiitoarele tipuri:

<>

Crislalizarea slirurilor cu solubilitate ioversli, mecanismul fiind arlitat in fig. 1.2.

Aceste s4ruri prezintl! o descrc$tere a


s.,.; cu sotubilitalc

eoncentraJiei de saruratie, peste o anumitii

dir<cto

temperatura, ea o eonsecinJA follllAnd depozite


Sanwi cu solubiitatc

cristolinc in contact cu suprafete calde. Este


un proces frecvent, in special Ia apl!, care
contine multe sl!ruri cu solubilitate inversl!
(CaCOJ, caso.)

Tc:mpeutura

: Cristalizarea in soMii CO!lJinJind o singurl!

Figuna 1.2 Varia1ia eonccntmtiei cu temperatura

sore - procesul este fuarte activ, obsetvandu-se

in solutiile de sl!ruri cu solubilitate directii ~i in-

o adcrentA ridieatii a materialului faJA de pe-

versli

rete.
: Cristalizarea mixtft, care aparc in sistemele cu eonccntraJii ridieate de sAruri difcrite, ca, de
exemplu, in turnurile de rftcire, conduciind Ia depozite cu forme neregulate.

- Sedimen/areo, ca proces de depunere a panieulelor in suspensie, a..o;ociat, de obiee~ cu


un all tip de murdiirirc, inuilnit in urmAtoarele tipuri de instalarii industriale:
:0 tumuri de rAcire, cu depunere de partieule de praf ~i rug inA. care pot a-u actiune de eatalizatori;

>

rftcitoare cu apii de rliu. care coniine nlimol

~i

panicule de nisip; procesul de depunere este com-

plex, de sedimentare pc un strat cristalizat;


: rAcitoare de gaze de ardere, Ia care murdArirea estc produsl!, in principal, de particule remanente
de ardere.

Reoc{ii chimice #de po/imerizore, proces de depunere care spare, relativ des, in industria
chimici $i petroehirnieil. in industria alimentarA

~i

care este influentat de: temperatura

suprafetei, prezcn1a promotorilor de oxidare, vitUJI de curgere.

Cocsificare: Ia tempemturi suficient de ridicate, se pot forma prin reactii chimice

~i

seW-

mentare, cruste rezistente de eocs, uneori det~bilc prin exfoliere.

Crellereo de materiale orgonice (jilme biofogice)apare, ca proces ob~nuit de murdArire, in


aparatele rAcite cu apA netrataiA, combinatA, adesea.. cu alte tipuri de murdArirc (cristalizare,
sedimentare).

Coroziune, produsl! prin douA mecanisme diferite:

>

formarea unui strat de oxid rezistiv termic, catalizator in influentarea altor forme de depunere;

:0 rugozitatea suprafe1ei de schimb de ciildurl! produsl! de coroziune, care actioneazll ca puncte de

initiere pentru procescle de cristalizare ~i sedimentare.


Procesele de scbimb de d lduri innuenteazll caracteristicile
duri diferite:

~i

evolutia depunerilor in mo-

) procesele de Fncillzire sau rilcire. fliril schimbare de faz/J, fuvorizea?l!, in special, cristaliza=
slirurilor cu solubilitate directA.. sedimentarea de particule, depunerea de produse ale reacJiilor
chimice ~ide sllruri cu solubilitate i.nversll;

<

in prezenta procesului de jierbere temperatura efectivA a suprafelei are un efect deosebit, care
poate dec~ sau suprima depunerca prin reacfii chimice;

: condensarea este un proces in decursul caruia murdArirea este mai redusA, datoril4 fuptului eli
vaporii sunt flu ide relativ curate: apare. insA, fenomenul de coroziune.
C onditiile de funcponare influcn1eaza aparitia depuncrilor. Dintre acestea, eel rnai putemic
efect iJ produc: viteza fluidului (afecteaza sensibil marea mujoritate a proceselor de depunere), tem-

peratura suprafe1ei de sehimb de cAiduJii (influenteazii, in special, cristalizarea si reactille chimice),


temperatwa mcdie a lluidului ( modificA viteza de re8Ciie side cristalizare).
E fectul m ateria laJuj peretelui ti a l structurii suprafetei de SC'himb de ri.l du ri este legat
de coroziunea perctelui

~ide

rugozitatea anificialil inlluen)iind, in special, faza de iniJierc a depune-

rilor; rolul acestuia scade mult dupA acoperirea suprafe)ei cu depozite. Rugozitatea suprafetei
actioneaza ca un element de accelerare a depunerilor.
Geomelria apa ratului Ji sistemul de eurgere pot inlluenJa foarte mult procesul de depunere, care este determinat de condiJiile hidrodinamice ale curgerii (extinderile de suprafati, ca si
deniveiArile de pe pl3cile schimbAtoarelor de cAlduJii actioneaza

ca promotori de

turbulen!A, care

reduc viteza de dcpunere; schimbarea continuA a directici vectorului vitezll in schimbAtoarele de


cAiduJii spirale determinA existenJa unei viteze sclizutc de murdArire etc.).

ExistA douA metode de calcul care iau in considerare depunerile (adicA douA modalitilfi de a
calcula excesul de suprafu!Ji oecesar).
M etoda factondui de murd i rire, prin care coeficientultotal de t.ransfer termic. calculat ca
pentru aparatul c u.rat, este multiplicat cu un coeficient,

p, subunitar. Aces! fuctor depinde de natura

Ouidelor vehiculate. a materialului Jevi~ de condifiile de functionare etc.


Metoda rezisten td term.ice a d epunerilor, care ia in considerare, Ia calculul coeficieotului
total de transfer termic. rezistenJa introdusll de depuneri Ia transferul termic intre Ouide [3]. AceastA
rezistentli termicA este dependentll de caractcristicile Ouidului, natura depunerilor, temperatura lluidului si a suprafetei de schimb termic, viteza fluidului

~i

nuxul termic. Valorilc existente in literatu-

rA pentru rezistenta termicA a depunerilor nu lin seama de materialul fevii, de geometria suprafetei,
durata perioadei de funcrionare. etc.

Rezistcnta termicA a depunerilor nu este constant!, ci c~e in timp, put4nd deveni principalul obstacol in funcJionarea eficientll a apararului. Varillfia depunerilor in titnp este influenJatll de:

: Vito.a Ouidului -

crc~erea

acesteia produce nu numai intensificarea transferului termic

~~

prin

ru:easta, miclj(lrarea dimeosiunilor aparatului, ci ~i scaderea tendintei de depozitare, reducindu-

se cbeltuieWe de intn:tinere (curalafe). Mlirirea vitezei conduce, insa, Ia c~erea cAderilor de


presiune, deci a cbeltuielilor peotru pomparca fluidelor
<>!

~i

a investitiei in pompe.

Temperatura peretelui - folosirea unei diferentc medii de temperaturll ridicate tntre agentii
termici mi~reazll dimensiunile aparatului, dar acest avWJtaj este compensat de cn:~erea vitezei
de depunere ~i. in consecintA, de marirea cheltuiclilor de tntretinere (scade perioada de
functionare dintre douA operatii de cur&tire).
Evoluria rezistentei depunerilor poate fi deserisA de rclatia:
dR,
dt

=+ -+

( 1.3)

in care ~d ~i ~~ reprezinta viteza de depunere, rcspectiv de indepartare a depuncrilor de pe suprafdta


peretel~ in functie de durata, t , de functionare a aparatului. Viteza ~d depinde de tipul dcpunerii

(sedimentare, cristalizarc, polimcrizare etc.), iar +;de efortul tangential exercitat de fluid asupra depozitu!ui ~i de caracteristicilc curgerii (regim de curgen:, gcometria suprafi:lci etc.). De obicei, se
coosidera ca rezistenta termic4 a depunerilor vari82A exponential cu timpul, catre o valoan: asimptoticl, R.t' (R.t =

R.t' (1 -e.a'), datA de relatia:

[ . ]'"

R; =C,cf., (~Pit'

(1.4)

in care:
C1 - COnstantA;

c - coocentratia de irnpurit4ti:
~- conductivitatea termicA a stratului de dcpuneri;

p- densitatea fluidului:
L- luogirnea traseului de schirnb de cllldura;
G - debitul masic de lichid;
t..p - caderea de presiune corcspunzl!toarc n:gimului asimptotic de depunere.
Din rela!ia ( 1.4) se o bservll ell, prin alegerea adccvatll a vitezei fluidului, care determinll va-

loan:a efortului tangential Ia perete. rezisteota termicA asirnptoticA poate fi irnpusA astfel incat supradimeosionarea apararului curat sA fie in limite IIC()eptabile, de S - I 0 %.
in ultimul timp, datoritll dezvoltarii putemicc a tehnicii de calcul, efcctul dcpuncrilor asupra
transferului termic poate li determinat prin rezolvarea numericll a ecuatiilor de curgere ~i conservarc
a

energie~

pentru conditii Ia limita necesare integrftrii care iau in considerarc

coeficieotilor de difuziune, cfcctcle turbuleiJ!ei etc. (5].

varia~ia

localA a

Problema depunerilor pe suprafata de transfer este extrem de importantli In industria atimentara, In care este necesarll curlijirea zilnicll a suprafetelor de transfer. Sterilizarea produselor
alimcntare, cu degradarea minimli a calitlilii acestora, presupune dimensionarea corecta a echipamentelor, care se poate face numai prin luarea in considerare, a mecanismului real de formare a depunerilor ~i a caracteristicilor acestora [7), care sunt dependente de natura mediului de sterilizat (de
exemplu, pentru suspensii depind de proprietlltile fizice ale particulelor solide, de concentratia fazei
solide, de viteza relativi! dintre faze etc.) ~i de durata de stationare In aparat. ln industria laptelui,
murdlirirea se produce prin reactia proteinelor (13 lactoglobulinll

~i

cazeine)

~i

datoritA scliderii

solubilitalii slirurilor din lapte cu cr~erea temperaturii [8). Murdlirirea schimblltoarelor de cllldurll
cu plllci, utilizate pentru pasteurizare, este puternic influentatll de condijiile hidrodinamice locale
(9). In aceste aparate, murdlirirea este un proces care decurge In trei etape:

perioada de inducJie, in care viteza de depunere, n, depinde de temperatura suprafetei (To) ~i


de viteza fluidului (w):

r; ocexp(-E/RT.}/w

(l.S)

in care: E este cnergia de activare, iar R este constanta gaze lor;

perioada de depunere;
perioada post depunere, in care nivelul depunerilor cre~e asimptotic, ftrll reducerea transferului termic, dar cu cr~erea rapida a cliderilor de presiune (fig. 1.3 a ~i b).

O.JS
0.30
ii!

~ 0,25

""-5il
~

8"

0 06-~o:--*'7o~n':so~~9o~:-:1o:-:o--:17':o:-:-1=:20;--;--'
1
uo

Timp (min)

0.0

60 70

80

90 100 110 120 130


Timp (min)

(a)

(b)

Fignra 1.3 Variatia (a)- coeficientului de transfer terrnic: (b) cllderilor de presiune in tinlp
La temperaturi de 60- 70 c se produce dcnaturarea proteinelor
de sliruri solide [9). Existll trei $ituatii posibile:

~i

au loc depuneri graduale

viteza ini{ia/11 de murddrire e.ste invers proporflona/11 cu vileza fluidului - procesul de

murdArire este controlat de fluid;


viteza ini(ia/11 de murdllrire este independentl1 de viteza fluidului - murdArire cootrolatli de

reactia Ia suprafill4;
viteza ini{ia/11 de murdl1rire crete cu vilezafluidului - murdArirea este controlata de reactia

Ia suprafatli inseriata cu transferul de mas4 Ia suprafa!A.

Pentru pasteuriurea laptelui intr-un schimbAtor de clildurli cu piAci. vit~ masicli a depunerilor se poate calcula cu rela1ia [8]:
6m = -{),110+84.5 R + 384 R' -0,569 R G, - 0,368 R T

(1.6)

tn care:
&n-

viteza masicA medie de depunere, mg!m2h;

R-

viteza de rcac1ie pe unitatea de suprafatil, glm2s ( R = G,(c, - c.));

G. -

debitul volumetric, Vh;

T-

diferellf8 de temperaturA in lungul aparatului, c;

C - concentr8Jia de proteine, gil (inWcele

"i~

este folosit peottu inlnlre8 in aparat, iar "e"

pentru ~ire).
indeplirtarea depunerilor constituie uo factor de intensifieare a procesului de transfer termic.
De multe ori, prevenirea dcpunerilor se face prin utilizarea unor inhibitori chimici, ageoti
chelatici, schimbAtori de ioni, osmozli inversli.

Tot~i.

aceste metode sunt scumpe Ia nivel industri-

al. Odata murdlirite sehimbAtoarele de clildurli, depozitele sunt indeplirtate cu ajutorul aciziJor, eare
scurteazli viata tevilor, ceea ce nccesitA inlocuirea prematurli a acestora. CADd ou cste de dorit
curli!irea cu acizi, se utilizeazli raclarea, spli1area cu jet de apli, curlitirea cu jet de nisip. utilizarea
periilor metalice sau din plastic - operalii care detenninli pierdere de timp ~ costuri pentru reparapj.
Stabilirea oumlirului optim de curlitiri aoualc se poate fuce prin considerarea tuturor elementelor care compun cheltuielile cu uo schimbAtor de clildurli (de reparatie $i intretiocrc exclusiv
curlitirea, cheltuielilc de amortizare, cheltuielile de curli1ire, ioclusiv costul productiei nelivrate,
invcstitii anuale suplimeotare). NII1IIArul optim de Curliliri aouale ale uoui schimbAtor de cMdurli din

indUStria cbimicli poate fi determinat cu ajutorul relatiilor (3):

<-

pentru variatie liniarlJ cu tiropul a rezisteo1ei termice (R.o - III't):


t . (r+a+z)]
N , = k . R I [s.
....:....::...:..,::--_.:.

(1.7)

c,

<

peotru varialie paraboliclJ a rezistentei termice cu tiropul (R.o ~ III't2):

N,

I,.(r+a+z)]
=2k ,R [S,
-=..-=....:...,---__;_
I

( 1.8)

c.

Perioada de func)ionare continuA intr-un an este liN.


in rela)iile de mai sus, ml!rimile au semnifica1ia:
~- coeficientul total de transfer termic realizat in aparatul curat (W/m2K);

R1 - rezistenta termicA a depunerilor care s-ar ob!ine dupli un an de func1ionare continua a


aparatului (W/m2K)"1;

So - suprafa!a de sc:himb de cllklwi! a aparatului curat, m1;


1..,- investi)ia specificll in aparaL lei/m2 suprafa!ll de schimb;
r, a, z - cota parte din investilii care revin cheltuielilor de reparatii. de amonizare, respectiv
altor cheltuieli fixe;

C. - costul unci opcralii de curlltire (inclusiv pierderile cauzate de nefunclionarea aparatului


sau de redueerea capacitAtii de producJie a instalaJiei), lei.
Din cele prezentatc anterior rezultli ell:
rezisten&a termicll a depunerilor este o mArime lipsilA de semnificatie, dacll nu se

deftne~e

perioada de timp aferenlA stabilirii ei ~i varia1iei sale in timp;


rezervele pentru depuneri trebuie

sa

fie mai mici cdnd schimblltorul este scump, cAnd

amonizllrile sau cheltuielile fixe sunt ridicate, sau cAnd costul operaJiei de curlllire este
scAzut.

0 relatie a duratei optime de fimctionare int.re doull cwi!Jiri succesive,

ba1~tA

pe determina-

rea minimului cbehuielilor totale ale aparatului pe perioada consideralA este (3]:
C,d,fo
-.:, =

(5-n)N,.C, +(k.d, / 2l.)N,.C',

(1.9)

in care:

Cc- costul unei operatii de curli!ire, lei;

C.. C'c - pre!UI mediu al energiei corespunzlltoare pierderilor de presiune, respectiv al energiei pierdute, lei/kWh;
N,o - puterea de pompare in aparatul curat, k W;
N.o- pierderea de energie datoritli ireversibilitlilii transferului cllldurii, kW;
~ - coeficientul total de transfer termic in aparatul curat, W/m2 K;
A.,- conductivitatea termicA a depunerilor, W.mK;

a - viteza de cre~tere a stratului de depuneri, m/h;


n - exponent al vitezei de curgere a fluidului in relalia de qlcul a pierderilor de presiune.

10

Recent, a fost elaboratA o tehnologie electronicli antimwdlirire (EAFT - electronic anti fouling technology) [I 0]. in scopul

~rnrii

depunerilor in schimb!toare de cliklwil cu pllici

~i

cu

fascicul tubular in manta (ale cliror performante sunt extrem de sensibile Ia murdArire). Astfel, scade
utilizarea inhibitorilor crumici, mediul incoojwiltor fiind mai pulin poluat. Efectul principal al
acestei tebnologii este mentinerea schimbAtorului de clildurA Ia valoarea maximl1 de pcrforman!ll un
timp indelungat.
Tehnologia constA tn inducerea unui cAmp electric oscilant, prin intermediul unui cAmp
magnetic variabil temporal, intr-un solenoid ~ural in jurul cooductei de alimentarc cu apA a
schimbAtorului lonii dizolvati in spa_ avaod sarcini diferite, sunt agitaJi tn dimpul electric oscilant;
prin urmare,

c~e

frecventa cio<:nirilor dintre

~tia,

facilitaodu-sc, astfel, aglomerarea

~i

preci-

pitarea lor pc conductl!, inaintc ca apa s4 intre in schimbAtor (fig. 1.4). Dcci, cilnd ionii dizolvati
sunt transforrnafi in particule solide in conducta de alimentare, in schimbAtorul de cl!ldurl! depunerile de cruste sunt mult rnai mici.

Unittotea de com-oI
ftllli -1111ad.-.nre

Olrmlwdapoh1lla

0 o.o~ oeoe<> o :

---~

o o o o e o :-

o o eo
o -.Curyro&6
R
o ee o o

: ::
.

: :
...

' """"'" 1.., .

Ioui bicnrbonnt

Coi1ale de carbonat
de calciu iuaolubil

Agitatie moleculnrn
iu<hsn de solenoid

Figun 1.4 Schema de princ ipiu a tehnologiei clcctronice antimwdlirire

Utilizarea tehnologiei descrise a condus Ia performante termice

apr~~piate

de ale

schimbAtorului curat; pierderile de presiune au fost mai rnari (mult mai mici, insA, decal in cazul
aparatului murdar), datoritA senzitivitl!tii Ia rugozitatea suprafe)ei

~i

Ia distan)a dintre placi (chiar un

strat sub)ire de murdl!rie poate dctermina o cre~terc scmnificativii a pierderilor de presiune) (fig.
1. 5). Se constatl! cii pierderea de presiune cre~te cu 150 - 165 %in cazul utiliWii EAFT, fall! de
250 - 290 % in absen13 acestuia (mAsuriitorile au fost fllcutc, in toate cazurile, dupii 8 ore in care a
II

circulat prin sistem apil dura, cu un debit de I ,5 gpm) (fig. 1.5 (a)). Acest fapt arata o reducere semnificativA a murdaririi aparatului, In cazul utilizlirii EAFT. Cum Ia d imensionarea schimMtoarelor
de ciildurn cu placi este important calculul pierderilor de presiune, este necesari! cuno3$terea unor
relatii care sA permitA determinarea coeficientului de frecare. Pentru acest tip de schimMtoare de
cilldurn coeficientul de frecare poate fi calculat cu o relaJie de forma:

-165]'
"
f3

f-

(1.10)

Re8

in care A ~i B sunt constante determinate empiric pentru fiecare schimMtor, iar

f3

este ungbiul

pllicilor. Pentru aparatul analizat, valorile obtinute pentru pnrametrii modelului (pentru piAci M3, cu

f3 = 30") sunt (fig. 1.5 (b)):


A = 0,291

~i B

= 0,08 pentru aparatul curat initial;

A = 0,42 ~i B = 0,001 -thrii EAFT;


A

0,291

~i B =

0,02 - cu EAFT.

Valorile coeficicntului total de transfer termic sunt putcrnic afectate de depunerile in


schimbi!tor, in cazul in care nu se utilizeazA EAFT (fig. 1.5 (c)) aceasta scazand cu circa 50%

fu!ll

de valoarea initialli $i sunt modificate nesemnificativ, In cazul utilizlirii EAFT.


Performantele sistemului mentionat pot fi imbunAtAtite prin montarea unui filtru dupi! sistemul electronic [II). In acest caz se constatil imbuni!ti!tirea performantelor sistemului

fu!ll de utiliza-

rea doar a EAFT: pierderile de presiune cresc foarte putin, iar coeficientul total de transfer Iennie
scade nesemnificativ (fuctorul de murdarire cre~e de Ia 0 Ia 3,5 10"3 m2K/W).
Prin actiunea EAFT $i a filtrului scade semnificativ suprasaturarea apei, ceca ce conduce Ia
reducerea putemicil a depunerilor. Rezultatul este reflectat in variatia pierderilor de presiune, a rezistenlei !ennice a depunerilor $i a coeficientului total de transfer termic (fig. 1.6). Utilizarea acestei
tebnologii previne murdarirea schimbi!toarelor de cAidurli, meojinandu-le performanta Ia valoarea
maxintA initialli, un tirnp nedefinit.

In plus,

se eliminA utilizarea agentilor inhibitori de Gruste, a

substantelor chirnice de curA(are, ceea ce contribuie Ia protectia mediului.

12

2.5..-- - - -- - -- -.

oo~---------l
~
o1(l

...,
30
~

I>J>A

Sra.-en 1mtiaJa - curat

EAFI'
a 1 AFT

""1.5

Q.

<1 20

10

8"

""

6 --A-"

lk---J.

---<>- Clb'nt
..... _ furoEAFI'
.. - - a tEAJ-1

- - furo

6
6
10
Dtbtt voi~~~~Kiri< lpm)

.................. .... . .. ..

o.s+---.----.---.-- -,-- -1
0
1000

2000

9000

4000

5000

(b) Re

(a)

~00 ..-------------.

.. .....-

.,.

....

-o- - Cir.lt

1~+--~~--~-T--~~

s 7

10

Debitul vohuuebic l opw)


(c)

Fig un1 1.5 (a) Clklerea de presiunc in schimbatorul de c4ldulil cu pl5ci dupi 8 ore de
circula1ie a apei (cu dcbitul de I ,5 gpm; I gpm = I gallon/minut; I gallon UK 4 ,546 t1,2 gaUon USA) func1ie de debitul de lichid; ( b) Varia]ia coc fic ientului de frecare func ]ie
de num!rul Reynolds; (c)Variatia coeficientuJui total de transfer tennic cu debitul de lichid du~ 8 ore de circulatie a apei (cu debitul de I ,5 gpm).

13

.Or---------------------,

...

.... ...

J''

T irup (h)

(a)
-

(b)

Frua batru.ueot; -- N tuuat filb11 ; ....,_ muuai E.AFT;-- E.AFT+fi lb11

Figura 1.6 Perfonnantele unui schimbdtor de caldurlltubular: (a) pierderea de presiune; (b)
coeficientultotal de transfer termic in patru siruatii diferitc

1.3 Metode de intensificare a coeficientului partial de transfer termic


Rezistcntele termice Ia suprafaJA stmt date de coeticientii partiali de transfer de cAidurli ale
celor douA fluide; coeficieotul total de transfer de cAidurA nu poate

de~i

valoarea celui mai mic

coeficicnt de uansfer Iennie Ia suprafaJli, a. lmbunAtlitirea uansferului de cAidurA impune cfC$1erea


celui mai mic dintre coeficiell!ii a, sau a ambilor, dacli ~ia au

ace~i

ordin de nmime. La cur-

gerea fortatA a fluidelor, coeficientii parJiali de transfer pot fi imbunAtliJiti prin mllrirea turbulenJei,
realizat~

astfel:

- cresterea vitezei de curgere (care se realizeazA prin

mic~rarea

schimbiitoare de cAidurA cu mai multc treceri. schimbdtoare de caldurA cu

sectiunii de curgere:

~icane,

schimbiitoare de

caldurlllamelan:);

- modificarea direc{iei de curgere (serpentinele, schimbdtoare de cAidurA spirale):


- dispuncrca de promotori de turbulen~ in spaJiul de curgere (statici sau dinamici);
- folosirca unor suprafefe de schimb de caldurA de configura{ie speclaUJ cu ajutorul cArora sc
realizeazA o reducere a grosirnii stratului limitA;

- utiliuzrea oscila{iilor (suprapunerea pes1e

mi~area

oorma!A a fluidului a uoor mipri os-

cilatorii create prin vibrarea suprafetei sau pulsarea lichidutui);

14

- modiflcarea forte/or de tensirme superficia/11, ca unnare fie a unor efecte interne


( Marangoni), fie prin adaos de substantc tcnsioactive (alchil-aril sulfonatul de sodiu, izobutanolul,
acidul oleic, sau particule solide in gaze).

In fig.

1.7 sunt prezentate ciitcva tipuri de aparate in care se realizeazll conditii hidrodinami-

ce care favorizeazlltransferul termic.

()

(<)

(b)

cOUinlla

(d)

Figura I.7 Schimbfttoare de cAidurll compacte: (a) Schimblltor de caldurA cu piBci.

(b) Schimblltor de cAidurA spiral. (c) Schimblltor de cllldurB lamelar.(d) Schimblltor de cllldurA
"S PIRAFLO~.

in scopul ridicllrii performantelor echipamentclor modeme de transfer de ellldurA se


actioneazll pe urmlltoarele direetii:

- reducerea dinrensiunilor de gabarit ale aparatclor, rcspeetiv mlirirea suprafeJei de sehimb


de cllldurB pe unitatca de volum;

- cre$terea gradului de jlexibllitate in proiectarea suprafetei de iocliJzin: ~i in distributia curgerii;

- intens!flcarea turbu/en{ei ~i oblincrea, in consecintll, a unor valori mai ridicate pentru cocficientul de convecfie ~i mai scllzute pentru depuneri, ambele efecte acfionAnd in sensul reducerii
suprafeJei de schimb de ellldurB necesaril;

- miC$Orarea plerderi/or de presiune;

15

- crearea unor posibili1!Ji de IQJizare a unor game modulate de apanue, care sa satisfacA diferite cooditii de proiectare sau cerintele de exploatare.

1.4 lndici de perfonnanta a schimbatoarelorde caldura


I) Capacitatea de uansfer termic a unui utilaj de volum dat este proportionall cu produsul
dintre coeficientultotal de uansfcr de cAidurii k ~i suprafuta specificli a aparatului a (ka); in cazu1 in
care valorile coeficientilor de transfer termic ai celor douli fluide sunt egali, k-a/2. Coeficientul de
trWJSfer de clllduril, a, depinde de numllrul Nusselt:
Nu = aL = aaT
A. A.aT/ L

(1.11)

Se observli eli numlirul Nusseh poate fi privil ca un factor de eficacitate: exprirnli raportul
dintre fluxul termic aaT

~i

ceea ce se trWJSferli prin conductie pe lungimea caracteristica aleasa, L.

Dar numere Nussch rnari nu implicll, neapllral, performan)c bune de transfer tennic. dacli sunt asociate cu dimensiuni caracteristice mari.

2) Un all criteriu de perfonnanJ4 este (k6Thw) .uncle ~ este efonul de forfecare; acesta
comparli fluxul tennic objinut cu disiparea puterii fluidului produsi.
Ambele criterii de perfonnant4 (ka ~i k6Thw) au valori superioare in cazul operlirii in curgerc laminarll

unor matrici de dimensiuni mici faJll de operarea in curgere turbulenUi a unor

matrici de dimensiuni mari.

3) AsemllnAtor criteriului anterior este eel care exprimll raportul dintre debitul de clllduri!
transferal ~i puterca necesarli pomplirii Ouidelor: Qf(N 1+N 2).

4) Numlfrul de unird(i de transfer de clilduri! NTC (NTU in literatura englczll - "number of


beat transfer unit") esle definil pentru un lluid prin relatiile echivalente:

NTC _I Jk(A)iA a kA
W,
W

=11'-ti
At_

(1.12)

in care k reprttinlll valoarea medic a coeficientului global de transfer de cllldurii k(A). variabil in
lungul suprafetei de inclilzire A, iar lt'-t"l- valoarea absolutll a diferentei intre temperaturile de inIrate ~i de

i~ire

a fluidului din aparal.

Numllrul de

unitllti

de transfer este un pararnetru adimensional care caracterizeaza

posibilitA!ile de trWJSii:r de cl.ldurii ale aparatului. 0 denumire ecbivalenlA pentru NTC este de "lungime tennicli" [ 12), deoarece schimblltoarele de cllldurii cu suprafetc plane realizeazll., din pW1C1 de
vedere geometric, canale lungi pentru curgerea fluidelor.

16

Perfonnan)ele unui aparal se imbunlitA)esc prin c~lerea NTC. Pentru fluidelc cald, respecliv rece, relaJia anlerioarli devine:
NTC ~ kA ~ 1,'-1,".
I

wI

1).1-

kA
NTC ~-e

w,

11 - I,

(1.13)

11.1-

5) Eficienfa termiclJ, &, definila ca raportul dinlre sarcina lennica realli, Q, a unui aparal dal
$i sarcina 1ennica maximA posibil!, Q..,.:

Q
w ,(1,'-1, )
=--'"'7-'--'<Q_ w_(1,'-1;)

w , (t , "- t, )

(1. 14)

w _ (t ,-t,')

uncle: W,..=min(W, W2)

Q...~W.,;.(1 1 '-t2')
$i corespunde cazului limilll in care unul din Ouide ar efcctua variafia maximA de tempcratwi! disponibilll in aparat, egalil cu diferen)a dintre tempcraturilc de intrare ale fluidului cald $i rece: fluidul
care ar realiza diferen)a maximl! de temperaturA ar trebui sil aibii valoarea minimA pcntru capacitate&
caloricli (W ; Gcp), pentru a respecta bilantul termic, prin care energia tennica cedatll de un fluid
estc egalA cu cea primi1A de ceiAialt. Valoarea
cAidurli in contracurent cu suprafuJa inftnitA.

Q- ar pulea fi obJjnutA inrr-un sehimbiltor de

1n fig.

1.8 sunt pezetrtate diagramele de variatie a

tempcralurilor inrr-un schimbalor de caldurli in contracurenl. pcntru care s-a coosidenll cA pierderile
de cl\ldurll spre exterior sunt neglijabile [3). Aparatul cu suprafa)l\ infmitll are cficien)a tennicll,

&,

egnla cu unitatea.
Mllrimea c comparll sarcina tennica reala Q cu sarcina lennica maximl! Q,., a cArei lirnitA
este prineipiul al doilea al lermodinamicii $i are semnifica)ia de eficien)l\ a schimbillorului de

13=

Figura 1.8 Diagrama tempcralurilor intr-un schimbator de cl\ldwil in contracurent

17

c41dun\ din punct de vedere tennodinamic. Evident, sarcina termic4 reaJ3 a unui aparat se calculeazli
cu ajutorul eficientei termice:

(1.15)
Eficienta termic4 depinde de raportul capacitlltilor calorice ale tluidelor vehiculate prin aparat, W.,;,/W..., de schema de curgere ~i de num!rul de unitftti de transfer. Pentru scheme de curgere
simple relatia dintre eticienta termic4 a aparatului ~i numllrul de unitllti de transfer este prezentata
sub formli analitic4; pentru situatiile mai complicate, dependenta eficientei termice de numlirul de
unitllti de tranSfer este prezentatll grafic. Pentru excrnplificare,

sc prezintA, in

fig. 1.9, dependenta

cficientei termice de num!rul de unitAti de transfer, pemru apara1e in care curgerea are loc in con-

tracun:nt (a), respectiv in echicurent (b) [2].


flmdul Cflld

w, -o1"pi

Z~
w, -o,e,a
Suptllfi!Oa"' o...S.. lcnw<

NJ'C- k:\.'\V=-

NTC- L;\'"\V-

FigttrA 1.9 Eficicnta termic4 a schimblltorului de c41durD cu circulatie tn: a - contracurent;

b - echicurcnt.

Pentru sitU8Jiile din fag. 1.9. eficien)a termicll se poatc calcula folosind relatiilc:
conrracurenl:

&=~'~-~e~~~~-~N~Tc~-~0_-~w~-~~~
~~'-~)~
J-

1- ~- e~(-NTC_(I - W_/ w_))


~

echicurent:

18

(1.16)

e. 1-exp(-NTC_(I+ w..,tw_)]
I+W_ t w_

(1.17)

Din diagramele din fig. I. 9 se constatA ca eficienl8 termicli:


cre~tc

cu scllderea raportului capacilAiilor calorice, pentru o valoare constantli a

numlirului de unitAti de transfer;


-

c~e

asimptotic,

f\mctie de nurolirul de unitAii de transfer, pentru un raport constant al

capacitAiilor calorice;
Eficienta termicli este o mArime utilizatA, de obicei, pentru analiza performantclor aparatelor
cxistente.
6) Pierderea specificli de presiune dp,p este detinitli pentru fluidul cald sau reoe cu relalia
(nUJDllrul Jensen):
dp

=~

(1.18)

NTC

unde dp este pierderea de presiune a Ouidului respectiv Ia trecerea prin aparat, bar.
7) O>eficlentul ck re(inere a c/Jidurii tn aparat,

1),:

raportul dintre dcbitul de ciUdura preluat

de agentul reoe (h ~i eel cedat de agentul cald Q 1:


'1 a Q' =I-QP
' Q,
Q,

(1.19)

Cocficicntul de re1inere evalueazi! pierderile de cAidurll Qp ale aparatului in mediul ambiant


prin percJi sau izola(ie tennicll ~i are sernniticatia unui randament al izolafiei termicc.
8) Ejicien{a procesului de tnc/Jizire (riicire), '1-<Tittc) repre2:intA raportul dintre

(sdderea) de temperaturli a fluidului

~i

~erea

diferenta de temperaturli maximA din aparat; se calculealli

cu expresiile:
,..

- t, "- t:a ' ~ a P


t '- t t
6t
'
I

(1.20)

Accst indicc este recomandat in literaturli ca fiind un parametru extrern de uti1 in proiectarea
~i

calculul schimbAtoarelor de c!ldurA.


9) Randamentultermic, 1)1, este mportul dintre debitul de clildurA 02 transmis agentului recc

~i debitul

maxim de clildurA <hmax care at putea ti transmis agentului rece. Debitul de ciildura (b.,.,

poate ti obfinut in apatatul cu suprafaJA de schirnb infmitll, A

ao, ceca cc at corespunde atingerii

de clitre fluidul reoe a temperaturii fluidului oald:


t"-t'

t"-t'

11

-l
I.Jdl

2 ;tl

( "- (
I

t'

-l
I,CC(CI.OI)

( '-( I
I
1

19

(1.21)

I0) Randomemultermodinamic, Tt1do exprim! raportul dintre debitul de clldurA Q1 transmis

fluidului rece ~i debitul de clldurA Q 1 transportal de fluidul cald. Acesta din urmA corespuode debitului caloric pe care fluidul cald

n poate transmitc intr-un proces de schimb de clldwii pana Ia

echilibrul cu mediul ambiant. Ia care fluidul are temperatura 11 ~i entalpia h.O:


TJ..

QQ... W (
0

Q,

'

-t: QG,(h; - h:

Randameotul tcrmodinamic

l)od

(1.22)

.
0
W,h,-h,

W, t,- t 0,

al unui schimblltor evalueazll gradul de utiliz.are a clldurii

transportate de fluidul cald.


Criteriile prczentate iau io considerare doar aspecte patliale ale limc!ionllrii schimblltoarelor
de clldwii ~i nu pot oferi o privire de ansamblu asupra proceselor care au loc

~i

performan1elor apa-

ratelor, deoarece nu iau in considerare, simultan, toate categoriile de pierderi care se produc:
- pierderile datorate transferului de clUdurll Ia o diferenlll finita de tempcraturll intre agenlii
termici:
pierderile de clldurA prm peretii sau izolaJia termicii a scbimblltorului in mediul
ioconjurlltor;
pierderile de presiune datoritli invingerii rezistcnJei hidraulice Ia curgerea agen)ilor ter-

mici prin aparat.

1.5 Analiza exergetica a procesului de transfer tennic


0 caracterizare complctA a scbimblltoarelor de clUdwii se poate obtine prin aplicarea metodei excrgctice de analizA, care

stab~c

utilitatea unor mAsuri constructive sau functionale privind

aparatul, ca ~i efectele asupra intregii inslalatii


Exergia reprezinU!Iucrul mecanic care se poatc obtine de Ia un agent tcrmic io urma unui
proces reversibil, de Ia starea iniliall\ caracterizatll de presiunea p $i temperatura T (entalpia h ~i entropia s),

pana Ia starea linall\ de echilibru cu mediullnconjurlltor (entalpia ho. entropia so); schim-

bul de clldurA are Joe Ia temperatura mediului ambiant, To [3].

Ecuatia de definiJie a exergiei specifice este:


e = (b - h. ) - T. (s -s. )

[J/kg]

(1.23)

NoJiunile de mergie $i excrgie sunt identice pentru toate fonnele de energie care se pot
tmnsforma in lucru mecanic (energie poten!ialli, lucru mecanic, energie electric!). fn procesele in
care intervine ciildura, notiunea de exergie diferll de cea de energie (care este lcgatli de proprietlitile
generale ale sistemului); exergia este o notiune care earacteriz.eazll capacitatea de transformare $i
utilitatea energiei in condipilc date ale mediului ambiant, ai cArui parametri

20

rAman neschimbali in

des~urarea procesului. Componenta transformabilll in

lucru me<:anic este panea valoroasA a unei encrgii $i


reprezintll exergia; panea flln'l ulilitate a

eoergie~

T
T 1-- ....;....,......,.....,......,,.....,.-.,..;

aflatl!

in echilibru cu rnediul ambiant (cufundata in accsta), sc


numc~c anergie. ln diagrama T -S din figura 1.1 0,

supralilfa 2-3-5 -6-2 rcprczintll exergia E, adica partea


transformabill!

in

lucru

mecanic,

lQI--~~,.....<~~4-4-....j

corespunzlltoare

cantitAtii de cllldura Q, reprezentatl! de suprafuta 1-23

4-1. disponibilll Ia temperatura T. Suprafufa 1-4-5-6-1


reprezintA anergia, panea flln'l uti1itate a eantitA(ii de
cllldurll Q. aflatll in echilibru cu mediul ambiant cu tem-

Figura 1.10 Reprezenwea to diagrama


T-S a excrgiei $i anergici

peratura To.
Debitul de exergie E, transportatl! de debitul 0 de agent termic cu exergia specificl! e [J/kg),
cntalpia h [J/kg] si entropia s [J/kgK] este dat de:

E =Ge =G(h - T. s} [W)

(1.24)

iar debitul de exergie E con(inutll in debitul de cllldurii Q, aflatl! Ia temperatura absolutA T, este dat
de:

(l.2S)
(paranteza reprezintl! randamentul ciclului Camot, cu limitele de temperatura T si To; To tempera
tura mediului ambiant).
Exergia ia in considerare simuhan cei doi parametri care definesc energia termicA, si anume:
cantitatea, reprezentatl! prin debitul de cliJdura Q si calitatea. repreuntatii prin temperatura T.
Debitul de exergie 6E cedatA sau primitl! de un agent termic, sc calculeazA cu rela(ia:

t.E =Gt.e

IWJ

(1.26)

sau:

(1.27)
in care: 6e varia(ia de exergie a agentului tennic, J/kg;

t.Q . debitul de cAidurA schimbat de agentul tennic, W.


Pentru un schimblltor de cAldurA cu ambele Ouide aflate Ia temperaturi mai mari deciit cea a
med iului ambiant (T>To), modificarea exergiei t.E, reprezinUI surna a trei componente. care Jin
seama de pierderile posibile:

21

( 1.28)

unde: II.E..,.- pierdcrea de exergie datoratl\ ireversibilitl\tii schimbului de cAidutA Ia diferentll fmitl\
de temperatur~ (W];
II.E~om-

picrdcrea de exergie datoritl\ laminllrii (pierdcrii de presiune a) agcntului enid si rece

in aparat, l W];

II.Ew:- pierderea de exergie oon:spunz!toare pierderii de cAidutA a aparatului in mediul ambiant, [W];

:EII.S..v- suma variatiilor irevcrsibilc de entropie ale prooesclor din aparat, [WIK];

To

-temperatura de referintl\ a med iului ambiant, K.

Pierderea de exergie II.E.ct., Ia transferul debitului de cAldutA Q intre douA Ouide I (eald) si 2
(rece), se calculeazli cu relafia:

1\E
..

~TII.S.
0

=<{1 - T)-<{1- T,)=T0 II.T Q [W]


TI

T1

TI -T2

(1.29)

in care: II.T- diferenta medic de temperatura intre agentii termici [K); II.T=T,-T2; cu To, T2 - temperaturile medii ale Ouidului cald, respectiv rece (K].

Pierderea de exergie II..E..t. este reprezentatll grafic in diagrama din figura 1.11 prin suprafata
dreptunghiului hasurat, a cArui arie este Toii.S-...
Dintre cele trei pierderi de exergie care alcl\tuiesc II.E.,_ cea mai im-portantl\ contributie o are II.E"";
de aceea, pentru a perfectiona schimbl\toarele de cAidurA, principalele eforturi trebuie tlicute pentru
a reduce aceste pierderi, prin micsorarea diferentei de temperaturA II.T.
Pierderea de exergie ~ prod~ de pierderea de presiune a fluidului cald, tespectiv rece,
se compune din:

II.E,..

~ II.B._,

+II.B._, aG,l\e..,, +G,l\e.., (W)

(1.30)

unde: G 1, 0 2- dcbitul masic de fluid enid, rcspectiv rece;


Ae,.., ll.e,.:- pierderea de exergie specificA [Jikg] produsii de pierderea de pn:siune ll.p 1 a
Ouidului cald, respectiv ll.p: a Ouidului recc.
Procesul real de curgere (cu pierdere de presiunc) cste reprezentat grafic in fig. 1.12 (pentru
Ouidul cald prin linia 1'-1" (a), iar pentru Ouidul rece prin linia 2'-2" (b)).
Pentru Ouidul eald s-a considerat cA procesul este rezultanta unci curgeri izobare (I'-I), urmalli de o laminare adiabetidi (t-1"). aceasta determinand scAderea de presiune ll.p 1, echivalentl\

rezistentelor hidraulice.

22

11
l:.T

T.'I

-----

T.'2

t:.S
Figun 1.1 1 Sclllmbul de clildurii ireversibiltntre douA fluide, reprezentat in diagrama T-S
Pierderea de exergic t.E1amh Ia curgerea tluidului cald cste reprezentatA In fig. 1. 12 (a) de
suprafd(a dreptunghiului h~urat.
Pentru un fluid oarecare pierderea de exergie prin laminare se poate calcula cu relalia:

AE .. ~ T, t.S.. ~ T0 Gt.s..

[W]

(1.31)

uncle: To- temperatura mediului ambiant, K;


G- debitul masic de Ouid, kg/s;

t.s,..,- varialia irevcrsibilli de entropie, J/kgK.


Entropia se definc~te co:

s~ fc, d; -

(1.32)

r (!;),dp

Conform primului principiu aJ termodinamicii:


l)q = du+pdv = du+d(pv)-vdp=db - vdp

23

(1.33)

(b)
Figura 1.12 Curgerea agentului cald (a) $i rece (b) cu pierdere de presiune reprez.entatA in

<tiagrama T-S

Conform principiului II al termodinamicii:

l)q =Tds

(1.34)

Din combinarea exprcsiilor celor douli principii sc objine:


v

(1.35)

ds=- - dp
T

expresie prin a ~i integran: intre presiunea initial! $i fmall se objine variaJie de cnu-opie in decursu! procesului:

65._ = ds -

JvTdp

(1.36)

in care v este volumul specific (calculat ca rnedie logaritrnicA intre valorile corespW17Atoare intrari.i,
respcctiv iC$irii din aparat). m31kg (v = lip)
Pentru Ouide incompresibilc picrderea de exergie prin laminare cste datA de:

6._ =T, Gv{p'-p")=T,_.2_{p'-p") T, G, 6p = T, N [W]


T...
p-T._
T._
T,_
uode:

T~om -

(1.37)

este temperatura absolutA medie a Ouidului in procesul de laminare, K;

6p, p', p"- pierderea de presiune, presiunea iniJiall, respectiv final! a Ouidulu~ N/m1 ;
G. - debitul volumetric de fluid. m3/s;

24

N - puterea consuroata pentru invingerea rezisten1.e lor hidraulice, [W].


in calcule se poate admite T...., egaUi cu temperatura medic a fluidului T (T 1 pentru fluidul
cald, respcctiv T2 pentru eel rece).
Pentru lluidele care satisfac ecua1ia gazelor perfecte:

GR

p O.

pv

~-=--= -

pG = GRT

(1.38)

(cuR in JlkgK) pierderea de exergie prin laminare rezult!:


6,.. = T, GRint_=T, GRin _L_ =T, GRin(l + tlp) .. r,GRin llp ,.2t.._N
p"
p'- llp
p"
p' T..,

(1.39)

unde: N = G .liP este puterea consurnatd pentru pompare.


Rela)iile objinutc aratA c! pierderea de exergic este direct proportionaiA cu puterea eoosumata pentru tnvingerea rezisten)elor hidraulice ~i invers proportionaUi cu temperatura absolut! a
fluidului In procesul de laminare.
Pierderea de exergie t>Emoc~, produs! de pierderea de cAldurli Q. [W]

a aparatului in

mediul

ambiant prin pereJ~ nee~ita)i sau izola)ie termic!, sc calculeaz! cu reiapa:


(1.40)

6- = Q.(I - ; )

unde Teste temperatura medie absolutA conven)ionalll in aparat, [K] (eonsidcratA, de regulA, egaUI
cu temperatura medic a fluidului cald, T a).
Randamentul exergetic 'lee al sehimblltorului care lucreazA in domeniul de temperatura T >
To. este definit prin rcla)ia:

'1.

E;- E;
E,- E,

= t.E,
llE,

I _ tiE
tiE,

(1.41)

unde: IlEa. 62- varia)ia de exergie a fluidului cald, respectiv rece, [W];

t1Ep- pierderile de exergie ale aparatului.


Analiza filctorilor care influen)eaz! randamentul exergetic se poate face prin studierea elementelor eomponeotc ale bilanJUlui exergetic.
Notdnd cu [E 1'-Ea"lo varia)ia de exergie a Ouidului cald numai datoriU! cediirii debitului de
c!lduril Q $i cu

E...,, pierderea de exergie in rezisten)ele hidraulice, se poate seric:


E, - E; = [E;

-a; ]q + 6..,, [W]

(1.42)

Prin impllrtirea membrilor e<:ua)ici anterioare cu [ Ea '-Ea "]Q se objine:

E~- E;
1
lE,-E, JQ

=I + [E,.llE..,
.1
-E, JQ

I
'" +s,

25

l)

1.4

Analog, pentru fluidul rece:

E;-E; =fE;-E,Jo-6E._,[W]

e; -E~

~i

6E.,.,

[E;-E;L = [E;-E,L -

(1.44)

(1.45)

-c,

fnlocuind aceste expresii in relatia randamentului exergetic se obfjnc:

_IE;- E;1. I -c,

(1.46)

TJ~-~

E, - E,fJQ I + t ,

Tin.Bnd scan1a eli variatia exergiei datoratli exclusiv schimbului de clildurii pentru celc douli
fluide este:

=Q,(I-~:)
(E: -E;1 =
Q
,(l-~~)
(E; -E;1

(1.47)

( 1.48)

se objine:

(1.49)

r.
1-r,
unde: TJ ..... - randamentu1 exergetic initial, egal cu 'la.., =

1- ~

r,

.
I de retmere
.
' 'd um.. "on aparat, 11, = Q,
TJ, coe ti coentu
a Cru
Q,
1- c1
Tj.,o
, randamentul exergetic relativ exprimat prin 'lao= -I+&,

Tn fig. 1.13 este prezentatli varia!ia timctiei TJa.oo f{T1,T2 ) pentru To 2901<. Forma
curbelor arati! eli in dorneniul de temperaturi mai apropiate de temperatura mediului arnbiant,
mi!rimea TJcuo depinde in mod substan!ial de diferenta temperaturilor T,

~iT,.

Pe m4sura trecerii in

domenii mai inalte de temperaturll, influcota diferen!ei de temperaturA scade, adicii. odati! cu
mlirirea diferentei temperaturilor medii ale fluidelor se observi! o scidere mai lentla valorii TJru.,

26

1,0 ll:-1'1\~~-K""-----r~---r"'::::--,..;;;;~
T)a_m

0,81~'1-i'::T1;:;:::::~:j

900
800
700
600
500
400
350

L_jCj:::j:=::j::::~~d:::::d T2-300 K

300 400

500

600

700

800

900

- - - - + T1

1000

[Kl

Figura 1.13 Varialia 'l ...m=f1:Ta.T2) pentru T0=290K

care apoi se accc:ntueazi!. RezultA, dec~ cA pentru un schimbAtor de clilduri se pot admite diferen(e

mari de temperatwil fllrll. ca randamentul sllu exergetic s4 scad4 mult, nurnai dacA aceste temperaturi
sunt muh mai mari decat temperatura mcdiului ambiant (de aceea, rmrirea diferen(ei dintre temperaturile fluidelor (care intervine in ecuatia {I. I ) nu ponte fi consideratl\ metodl\ de intensificare

proceselor de transfer).
Coeficientul de retinere a cAidurii (rarvla-ntul izola1iei termice) 'lr care exprimll p ierderile

de clildurl\ ale aparatului in mediul inconjuriltor are valori cuprinse intre 0,95-0,99,

functie de ele-

mentele constructive.
Randamentul exerget ic relativ 'lex.o depinde de valorilc pierderilor exergetice relative

& 1 ~i

s 2. Graficul functiei 'l...o= l(s, c2) este prezentat In fig. 1.14.


Din diagrama fig. 1.1 4 se observa cA cea mai mare influenfA asupra mllrimii 'lc..o o au pierderile exergetice relative t 2, ale fluidului rece. Efcctul pietderilor relative t 1 ttle Ouidului cald este
rnai redus

~i

scade cu c~erea lui c2 Rezultl\,

dec~

eli pentru a ridica eficien(ll unui schimblitor de

clildurl\, aten(ia trcbuie indreptatl\ in primul riind asupra rezisten(elor hidraulice produsc Ia curgerea
agentului tennic rece.

27

''~

'lex.O

~ """~
~

0,6

~ ... ~~
0,4
0.2

~"-

0.5
~

0.7
0,9

OA

0,2

0,6

0,8

a,

1.0

F igura 1.14 Variatia randamentului excrgetic relativ, T);.,o functie de pierderile exergctice relative, &o ~i c2

Pierderile exergetice relative & 1 ~i &2 se calculeazli considenind T1om= T,, respeetiv T1om = T2,
cu relaPiJe:

T,
& = AE .. , =__1_~ T, .~
' [E; -E;L I- T, Q, T,-T, Q,
T,

( 1.50)

T,

aE ...,

T,

N,

[E~ - E;C 1- T. Q,

T, .~
T,-T, Q,

T,
Din cele prezentate anterior rezuhli eli:
a) gradul de perfeefiune termodinamicli a unui aparat sebimblitor de cAiduri se poate determina cu ajutorul randamentului exergetic total, T)ex;
b) randamentul exergetic initial 't'l<x.m depinde numai de tcmperaturile abso lute medii ale
agen)ilor tennic~ T, $i T2, $ide temperatura absolutli a nx:diului ambiant, To;

28

c) Ia tempemturi ale ageOlilor termici apropiate de telllpCf'8tura mcdiului To, difere018 dintn:
tempernturile medii ale fluidului caJd $i re<:e influeoteazl!., tn marc mlsurll, randamentul exergetic al
aparatulu~

iar in domenii de temperaturA ale fluidelor mull mai rnari decat To, oceasti! influentll se

reduce foarte mull;


d) mndamentul exergetic n:lativ ,.,..0 $i coeficicntul de retinere a ciUdurii 11r camcterizeazA
gradul de perfec:Jiune hidrod.inamiell,

~pectiv

calitatca $i starca iz.olatiei termice a aparatului. Pcn-

lru foarte multe schimbAtoare de ci!ldurA produsul acestor mndarnente este in medic de 0,8 + 0.9.
Performantele termice ale aparatelor schimbi!toare de ci!ldurA sunt comparate, de obicei, cu
ale celor clasice, cu fascicul tubular in manta [13]. Orice dispozitiv care are drept scop intensiticarea proceselor de tmnsfer trebuie si! indeplineasci! un obiectiv bine precizat, cum ar fi maximizarea

sarcinii termice, reducen:a ariei suprafetei de tmnsfer, sau a consumului de


energie Ia pompan:a Ouidelor. Aceste criterii de evaluare, se exprimli sub forma:
reducerea ariei suprafetci de transfer fatll de cea a unui schimbi!tor tubular can: ar
functiona in acele8$i conditii de sarcinA termicl!

~i

de oonsum de energie necesarl!

pompl!rii fluidelor, adicA:

..2.. . ~;} ~= 7
Q,

N,

(1.51)

A,

rnl!rireo sarcinii termice pentru ac~ arie de tmnsfer, n:spectiv energie de pompare:

A
N
Q
- -=1 - =7
A, N,
Q,

(1.52)

scllderca eoergiei de pompare peotru 8Cee8$i valoare a ariei suprafetei de tmnsfer termic

$i aceCO$i sarcinA termicll:


A
Q
N
m- =1 - = ?
A, Q,
N,

(1.53)

in relariile de mai sus, indicele ''0" este utilizat pentru aparatul utilizat ca ba2A de cornpamtie.

Pentru a opre<:ia eficienJa tennodinamicA a unui echiparoent, Bejan [14) a propus utilizarca
numerelor de generare a eotropiei (ecbipamentul care genen:azA minimum de entropie fiind mai eficient). Viteza de geoerare a entropiei pe unitatea de lungime estc datA de ecuatia [14):
S' = q't.T +~(-~)
.. T'
pT dx

(1.54)

in care, primulterroen, Ieptezoiilti! ire\'ersibilitatea transferului de ci!lduri! datoratl diferenfei de temperaturA dintre fluid $i pen:te, S' ATo iar al doilea este ireversibilitatea datoratl curaerii,

in ccuatia de mai sus, ml!rimile au urmAtoarea sernnificaJie:

- S'.., - viteza de generare a cntropiei de unitatea de lungime, W/mK;


29

s,..

- q'

- debitul de caJdunlliniar. W/ m;

-II.T

- diferenta de temperaturil perete - fluid (mult mai micli decat temperatura localll

(perote sau fluid) absolutl!);

-T

- temperatura absolutll a masci fiuidulu~ K;

- m

- fluxul masic de fluid. kg!m2s;

-p

- densitatea fluidulu~ kglm1 ;

dpldx -gradientul de presiune.


Dacll sc introduce raportul distribu]iei de ireversibiliwtc, ~

=S'..,/S'r ccua]ia

devine:
(1.55)

lmpactul tennodinamic al tehnicii de intensificare a transferului termic poate fi evaluat direel prin calcularea vitezei de generare a entropiei in echipamentul imbunl!tll]it,

cu sistemul de ba7.11

S'...o

s...... oomparativ

Cuantificarea impactului tcm10dinamic al tebnicii de intensificare estc

definit prin numllrul de geoemre a entropiei:

(1.56)
Tehnicilc de intensificare care conduc Ia valori Ns subunitare sunt avanwjoasc termodinamic, adicll, pe Ulngll faptul ca imbuniltil]esc transferul termic conduc Ia reducerea grudului de ireversibilitate a aparatului. Atunci cdnd, penlru ambele cchipamente comparate, q'

~i

mau ~i valoa-

re, olllDArul de gcnerare a entropiei poate fi rescris ca:

N - NT++, N,
'
I++,

(1.57)

unde:
NT

ti
St ~
D,

(1.58)

N=!t_ D
,(A)'
D, A,
(Re), = D
,A.(Re).
D.A,
'

(l.S9)

f,

in aceste expresii St, 1;

Re

(1.60)
sunt nUIDi!rul Stanton (St = alpwc,), factorul de frecare (f

T/(pYl/2)) ~i numllrul Reynolds (Re wDp/TJ). Iodicii "I ~i "0" se referi Ia ccbipamentul
imbunl!tli]it, respectiv Ia eel de bazA.

30

aratl! cA atWlCi cind echipamentul de referin!A este dominat de ireversibilitatea

&:uatia

transferului de cAiduro (+o --t 0), numllrul de generare a entropiei Ns se reduce Ia NT, care L'Sic

In

proportional cu raportul coeficieotilor de transfer termic (tmbunAUilitlbazA).

general, lnsll,

numllrul de generare a entropiei este functie de raportul coeficieotilor de transfer $i de raportul factorilor de frecare.
Raportul distributici ireversibilitAJilor poate fi calculat cu relatia:

T )'( w' ) f, II

+.=( t.T c,T

(1.6 1)

{St).

ecuatie care permite estimatea rapidA a lui +o.


NumArul de generare a entropiei poate fi calculat pcntru fiecare din obiectivele urrnl!rite Ia
imbunAtAJirea ecbiparoentelor pcntru transfcrul tcrmic ca ~i pcntru noi aparate [14, 15, 16, 17, 18].

Prin minimizarca numllrului de generare a entropiei se pot ob!ine valorile op~ime ale dimensiunilor
geometrice, sau ale unor ml!rimi de opcrare [14).
Prasad ~i S hen [19) au propus o tehnicll de apreciere a pcrforman1elor unui dispozitiv de intensificare a transferului de cAidurli bazatl! pc analiza exergeticl!. Analiza este valabiUI pentru :

schimbAtor de cl!ldurA tubular;


fluid incompresibil.

Utiliziind principiile I

~i

II ale termodinamicii este evaluatli pierderea de exergie in formli

adimensionall!. Analiza include cfectul variatiei temperaturii fluidului in lungul unui schimbAtor de
clildurA tubular.
Pentru a obJinc ecua1iile rnodelului matematic corespunzlitor analizei, se considcro un
schimbAtor de clildurA tubuL'U' in care se tmnsfera cAidurA printr-un perete de scparare de lalla un
curent de fluid care curge prin tub (fig. 1. 15). Temperatura pcretelui este mentinuta constantA; de
asemenea, se neglijeazA variatia proprietAplor fizice cu temperatura.
Exergia specifici, e, este definitli de ecuatia:
e=h-b,-T,{s- s, )

(1.62)
Q

Doell e = f{T, p), atWlCi de se poatc cxprima ca:


de=(:),dT+(:ldp

(1.63)

6QGcpcrr

jStn.'lp

'

.2

,lll,f

uosuJM~J

Folosind definitiile cntropiei, caldurii specifice ~i


primul principiu al termodinamicii, se obJin relatiile:

Figura 1.1 S Diagrama scbemat icll a


unui schimbAtor cu o singurA teavi!

31

(;;), =c,

(1.64)

( orOs), =~r

(1.65)

(:), =~(;;), ;

(1.66)

unde v este volumul specific, m11kg.


Dcrivarea pat\iaiA a ecua1iei (1.62) in raport cuT conduce Ia:

!_(Ob), -r.(as)
(()pae), c.TOT
OT,
care, impreum cu ecuatiile ( 1.64) ~i ( 1.65), se reduce Ia:
(1.67)
Derivata pat1ialli a ecua1iei ( 1.62) in raport cu p, impreunll cu ecua1ia ( 1.66), conduce Ia:

(1.68)
lntroducdnd ecua1iile (1.67) $i ( 1.68) in (1.63) se ob1ine:

( T) +;

de ; c, 1- ;

dT

(1.69)

T,dp

Pierderea de exergie, dE, pentru un element diferenlial de lungime, dx, (fig. 1.15) este:

T -T

dE= Ge \ - Ge ...- -SQ ' T

T - T0

dE = -Gde

'

T,

(1. 70)

l5Q

care, impreunll cu ecuatia ( 1.68) conduce lx


dEs GT0

[c (.!__..!_T,rL.t'

temperatura fluidului, T(x),

dp]
pT

(1.71)

se obfine din bilantul de energic tennicli pe elementul diferentiaJ din

fig. 1.15:

l5Q =- Gc, dT = aP(T - T, )dx

(1.72)

unde a cste coeficientul pailial de transfer termic (W/ m2 K), iar Peste perimetrul tubului (m).
Ecua1ia ( 1.71) poate fi rescris!l sub forma:
32

(1.73)

a clirei so lu)ie, T(x). cste de forma:


T(x) ~ T, +6T,exp(- yx)

(1.74)

unde

6T

~T,- T,

(1.75)

aP
rac,
-

(1.76)

in ecuaJiile de mai suss-au utilizat indicii "0~ pentro Slarea de referin)A $i Ml ~ penuu intrare.
lnleg~area

ecualiei (1.70) cuT T(x) din ecua)ia (1.73), penuu x = 0 pAnllla L, conduce Ia

cxpresia exergiei nete pierdute (distruse). Pierderea adimensionala de exergie (AE) este data de:

6E' ~[t{l-exp(-yL))+InC H:x:~-yL))]+


( 1.77)

fReSBrln( l+texp(-yL) )]
[ 8Nu
(l+t)cxp{-yL)
unde:

AE'~ AE

(1.78)

GT. c,
6T,
T,

(1.79)

t ~-

T}W'

SBr =-A.T,

(1.80)

este pseudo-numlirul Brinckman $i:


dp
dx

fpw'
2d

(1.81)

--~ --

in relatiile de mai sus, semnificatia mlirimilor este:


f - factor de frecare (-);

d - diameuul conductei (m);

A. - conductivitatea tennicA a tluidului (W/mK);


T} -

viscozitatea dinamicA a tluidului (kglms);

Nu - numlirul Nusselt (-);


Re - numlirul Reynolds baznt pc d (-);

w- viteza tluidului (m/s).

33

Minimizarea pierderilor de exergie conduce Ia objinerea unui optim termodinamic, care


ponte fi utilizat fie pcntru opcrarea unui aparat existent,

f~e

pcotru selectan:a unui dispozitiv de in-

teosificare. Trebuie subliniat, msa. ell optimizarea unui schimbAtor nu garanteazA gasirea optimului
intregului sistem din care acesta face parte. Metoda este, 1~ utilli pentru a evalua $i a compara
pcrformantele diferitelor dispozitive de inteosificare a transferului tennic.
Un aJt mod de a aborda problematiea optimi.zlirii termodinamice a unui schimbAtor de
cllldurli este de a lua in considerare, in defrnirea functiei obiectiv (di.strugerea ireversibild a
exergiei), pc lang! pierderile exergetice datorate schimbului ireversibil de clildurli $i a celor datorate
frecdrilor, $i a exergiei distruse prio coosiderarea ciclului de via)A, care include efectele tuturor fazelor legate de: producerea, utilizarea $i reciclan:a materialelor din care este construit Ulilajul, asupra mediului ibconjurlitor. Detalii priviod modul de deducere a functiei obiectiv sunt prezencate in

[20].

34

Biblwgraf~e

I. W.

Roetze~

The effect of heat conduction resistance of tubes and shell on transient behaviour of

beat exchangers, Int.}. Heat Mass Transfer 36, 3967 - 3973 ( 1993)

2. F. Chiriac, A. Leca, M. Pop, A. Badea, L. Luca, I. Antonescu, D. Peretz, Procesc de transfer de


cAidlri ~i masll in insUllatiile industriale, Ed. TehnicA,

Buc~~

1982

3. A. Leca, Ridicarea eficie01ei aparatelor schimbiltoare de cAidurli, Ed. TebnicA, Buc~i. 1978
4. D. $teflinescu, A. Leca, L. Luca. A. Badea, M. Marinescu. Transfer de cAidurA $i

rnasa Teorie

$i aplicaJu. Ed. DidacticA $i PedagogicA, BucurC$ti. 1984


S. D. Souris, G. Bergeles, Numerical calculation of the effect of deposit formation on heat transfer
efficiency, Int. J. Heat MassTransfer 40, 4073 - 4084 (1997)
6. D. Dobrinescu, Procesc de transfer Iennie $i utilajc specifice, Ed. Didacticll $i PedagogicA,
Bucure$(i, 1983

7. P. J. R. Schreier, P. J. Frye.-, Heat excbal!ger fouling: amodel study of the scaleup laboratry data,

Chem Eng Sci SO, 1323 - 1336 ( 1995)

8. P. J. Frye.-, $ a., A SUitislical model forfuling of a plate heat excbal!ger by whey protein solutio
at UHT conditions, Trans I Chenr

E 74, 189 - 199 ( 1996)

9. W. R. Paterson, P. J. Fryer, A reaction engineering approach to the analysis of fouling, Chem


Eng Sci 43, 1714 - 1717 (1988)
10. Y. l. Cho, B.

G. Choi, B J. Drazner, to mitigate precipitation fouling in plate - and frame beat

exchangers

II. Y. I. Cbo, C. Fan, B. G. Cboi. Usc of electronic anti- fouling technology with filtration to
prevent fouling in heat exchanger, Int. J. Heat Mass Transfer 41 ,2961 - 2966 (1998)
12. Alfu-Laval, Termal handbook, Tryckcentra AB, Vl!sterfs, 1969. Heat exchangerguidc AB
Sklnska Ccntraltryckeriet, Lund, 1974
13. R. L., Webb, E. R. Eckert, Apllication of rough surfaces to beat exchanger design, Int. J. Heat

Mass Transfer JS, 1647 - 1658 (1972)


14. A. Bejan,Entropy Generation Thrugh Heat and F7uid F7ow, Wiley, New York (1984)

I 5. R. L. Webb, Perfonnance evaluation criteria for use of enhanced heat transfer surfaces in beat
exchanger design. Int. J. Heat Mass Transfer 24, 715 - 726 (198 1)
16. V. D. Zimparov, N. L. Vulchanov, Performance evaluation criteria for enhaDCed heat transfer
surfuces, /nt. J. Heat Mass Transfer 34, 1807 - 1816 (1994)

35

17. A. E. Betgles. A. R. Blumenkrantz. , Taborek, J., Performance evaluation criteria for enhanced
heat transfer surfuces, Heat Transfer, JSME 11, 239 - 243 ( 1974)

18. A. Bejan, G. A. Ledezma. Thermodynamicoptimization of cooling techniques for electronic


packages, Int. J. Heat Mass Tran.ifer 39, 1213 - 1221 ( 1996)
19. R. C. Prasad, J. Shen, Performance evaluat.ion of convective heattransfer enhancement devices

using exergy analysis. Int. J. Heat Mass Transfer 11,4193 - 4197 (1993)
20. R. L. Cornelissen, G. G. Hirs, Thennodynamics optimisation of aheat exchanger, Int. J. Heat

Mass Transfer 42, 951 - 959 ( 1999)

36

Extinderea supraferei de schimb este folositll ca metodll de intensificare a transfcrului de


cAldurA atunci cfuxl unul (sau ambele) dintre fluidele care schimbll cA!durll este gn7.os ( incAlzire cu
gaze calde, rllcire cu aer ). Schimblltoarele de cAidurll cu suprafaJh extinsl! sunt folosite pe scarlllargll in industria criogenicA, Ia rllcirea echipamentelor de calcul. a motoarelor autovehiculelor fi a vehiculelor spapa!e, in ingineria nuclearll, in instalariile de climatizare, in instalaJiile in care sunt
inclllzite sau rl!<:ite fluide vb:oase (industria alirnentarll ). Ia fierberea

coodensarea unor Ouide

care nu depun cruste [I), Ia tnclllzirea sau riicirea sAngclui in interventille chirurgicale (2],

~in

special in industria chimicA $i petrochimica


Utilizarea acestui tip de schimblltor de cAldurll se extinde atilt datoritll compactitlltii sale
(suprafuJA specificA mare, posibilitatea realiz4rii unor schimbAtoare care sA respecte limitllrile de
dimensiuni ~i greutate impuse de instala!iile in care se monteazll, dar cu mare eficienrA ). cat ~i datorilll &118Dtajelor pe care le are aerul, ca purtAtor de cAidun'l 0 compantlie intre cei mai utili.zali

agenJi de rllcire in instalariile industriale, apa $i aerul, estc prezentatll in tabelul 2.1.
Tabelu12- t Avantajele ~i dezavantajele rncirii cu acr in roport cu riicirea cu apA
Agcntul

Avantaje

Dezavantaje

de rllcire
I) Constontc fizicc favorabile

ApA

(1.., p, c due Ia valori ricli-

cate

ale

2) Cost ridicat pentru tebnologia fi

coefteientului

Partial de transfer).

tru o sarcinA datA

instaJalia de

dedurizare $i pentru tumul de ric ire.

3) Coroziune rnllrita de poluorea chimici actualli.

2) Debite volumice mici pcn-

transpOrt

I) Sursc limitate de ape dulcL

~i.

4) Poluarca tennicA a apelor continentale; circa

deci,

800/o din apa industriaiA este folositll pentru

cu prer redus.

3) ln\'estirii moderate pentru

schimbdtoare relativ com-

riiciri.
S)

Co!11llicalii construCtive : $icane. manta. racorduri suplimentare.

pacte.
6) Dificultatea detectllrii neet80$CiUIJilor.
4) lndependcnJll de conditii
climatice.

7) DificullA!i datorate depunerii de crustc.

Prima pane aiiCCSiui capitola fost oc:ris6 l.lilizind Jucrtrile [91 >95)

37

5) Ocupli spaJii reduse.

Aer

I) Sursll nclimitatll (dcocam-

compensat prin extinderea suprafc)ei inspre aer

dalll).
2) Cheltuieli

I) Constante fizice nefavorabile. cu efect partial

de

exploatare

mai reduse (cu JO"A.-50%).


3) Lipsa crustclor

~i

a co-

roziunii in exteriorul te' ilor.


4) Detectarea rapidl! a coro-

ziunii in e~1eriorul tevilor.

5) Montarea in aer liber.


6) Evitarea poluArii termice.
7) Singura sursll in zone aride.

(aripioare).
2) Investi)ii mai mari (de 2-3 ori).

3) Debite volumice mari, deci vcntilatoare marL


cu consum imponam de energie Ia vehicularea
aerului printre )cvi

~i

aripioare (prohibitiv peste

2% din caldura preluatll).


4) Dependcnta de conditiilc clinUitice (se reco-

DUindA ca 80011. din cl!ldura disipatll in aer

sa

aibd Joe Ia ternperaturi ale nuidului tehnologic


mai mari de 60 C).

5) Ocupli tercn agricol intins.

6) Necesitatea jaluzelelor pentru recircularea aerului ~i a unci serpentine cu abur pentru decongelare (in z.one foane rcci).

Schimbdtoarele de cl!klurl! cu aripioare sunt alcAtuite. in general, din fascicule de tevi


nervuratc (In interior, in exterior, sau de arnbele pl!rti ), sau din piAci nervuratc.
Extinderile de suprafaJll se dcosebese 1ntre ele dupli forma

~i

tchnologia de realizaro. Ari-

pioarele pot fi rcalizate prin sudare, lipire, incastrare, extruderc, lumare [3, 6]; pentru oblinerea unei
eficaciiAJi corespunzitoare a nervurilor, trcbuie sll se asigure un contact intim intre accstea ~~
suprafata de bazll. In tabclul 2.2 sunt prezentate cateva tipuri de extinderi de suprafatll-

38

...,_ """""

T~~

-.

~-rrrrlll

......

AI

c......

I 11 111 1

1!;:~B~~
--- - - - - t-

....

AI

prin

atprllpu.

Ill

k-

"'"

AI

lkltlinan pe tent

AI

__-

.. ......

c.... ....,. ...

Medii~

rio

,......,.vtc~

-c:W~

'"'*~~

>

vvvvvv

Aripioure 1.-"11 p!ciur llf1l'ljate

a..

II~~~-~ mai IIW\" , 1 IW;d){Mja tcnnkn 1111 tOI'IIIt1 dorti'IM<II do l.'lllltllct ltlli piode de pro:illa cu c:11ro M tel
d.ak !,)do in G;ww.li 111Jeall tnc.""""

Tt.'mpetlltuft

< 400'c

-~

Alkdllet ............

Iaiii de~-..

< IOIJ'C

----------- III('IIIG'IR

-- -

-
-

Tapm~~url

~ ~-~~ lklblv asiprl o

LLLLLLLL

C. liH11.lul ( I)

bunl ~~
trlva oororlwlli dedi tn
OUJ.ol(l)

protVt

< 121fc

1------+

filii

((((((((

J9

. ._.. .,1m

..

Ali. . . .

_,,ll'lll...coll

,_,

C~McMC
IIIMW,

Al99.!i,.

o-f:..O&.tB~-ill _........
-.. ...- ..
as
-....-......._..... -..
...

Cocl'tdlfl~'

let t~m fc..

term.icl
mit&.

Mi Intra-

~~,.....

~.

ell..

~MIICW't

rtei~

lile.1

al

"'"*''
~(1\ - .....
lloloJt.(b)~ -liliori$YI

AI

pfalw.

~..Ki

. . . . . lllrM

lao ~ clepra~~ .._ .._.

tinril

ll'lli IUI'e<kdt I c:v tnl ftdC\k.

[J 'f"6]

sitl .supn.Jllcl dt ..,_.. tmnk

.,

Aripbn \onjl.lludinak- cu

~,,.

wn.

nal~

till AL.Cu.OL

III!IJ. (1) 'Ill vwi1biU (b). pttbtlc (t) 1&1 ..... t udlre:. In
IIIII (d)

~$4

**
,,

.......

~~
~

.,

lUcke mOO'lln., t'idcrl

tl1~ke nuci.
rtrl,...a .. '*llldArlr.
ol... oocGdd"l Mi de lrWISfer

""''

IJ.6,. 101

~....,_.,.w~wae~

(a) ----(\to~ .,.c.WIIw1


( c L - pte~ cilildior- c.W (4)
Wfpt,Akt

_
--- .........
,....,._

...

......,_
.........

I'+ llJ

....
~

1M . . . . .

u
.~-lea

~~

g.

,..

,.~~

,_,....
.......

0 )0 )0 )

_
--..
..
..

p.~

ufft,

Cor"-".._*~

16-7. "I

P"dndl

.r:ilellft de liP'
w abut lllll\1" '

~-.,
Atlploart~

rurnNt

MWJ

""" c. ........-e
,..,... . . . . -~(c)

...... (a),

- c. ~ CIOIIbllot ('1).

~..:-=- .

Ift B
'

~ tmJ.. .,

E3
ce-o::~

Cu._flc~''l bufti dt

RJcft

BBj

ncdlt

*IKft- Air lti'Mit

....

w...

C'ldcn de: P"MkN nilif

(6. JS, 361

1'- 9.11.461

2.1 Schimbatoare de caldura cu tevi cu aripioare


Schimbatoarele de c4ldurll cu tcvi cu aripioare sunt alclltuite din fascicule de tevi nervurate
sau din placi nervurate. in tigura 2.1 este schi{atll o sectiune longitudinalll printr-un tip obi~nuit de
rllcitor cu aer.

(1)

00001000

C~:xi:'x::::::> A

(~
E

<::::;:>cpc
' :::::::::>')

'-.. /

>-'

~----------------------~

Figura 2.1 Schimbator de cllldura cu tcvi cu aripioare elicoidale: rilcitor


orizomal cu doua treceri prin tevi ~i jaluzele (Canada):

(!)- Ouid tehnologic (cald); (2)- aerul de r!k:irc: A- carcasA; 8- cutie de


distributie: C - tevi cu aripioare elicoidale: D - suporti din platbendA; E jaluz.ele; F- serpentinll de incAizire cu abur; 0 - ventilator.

Rl'lcitorul continc, de obicei, doua sau rnai multe fascicule de Jevi plasate alllturat. La
schimbatoarele de cllldurll cu tevi cu aripioare elicoidale tncastrate fabricate In RonUinia, se
utiliz.cazli un ournar de tuburi pe ~ir Ia o secfie (faseicul) de II, 14, 18, 22, 26, 30 sau 34.ln uncle
cazuri fasciculele nu sunt identi<:e ~i servesc Ia rkirea a doua fiuide diferite. tevile sunt plasate in-

tercalat pe 4-8 ~iruri (de obicei 4 sau 6, mai rar 8),

tiind, in general, in triunghi echilateral.

Distanta dintre doul'l r8nduri de tuburi reprezintll pasul pe venicall'l (pu), iar distanJa inlre doua tevi
succesive dintr-un r8nd, pasul pe orizontalll (pa).
Pentru a se obtine un transfer de cllldurll ciit rnai bun, aerul este circulat peste fasciculele de
tevi cu ajutorul ventilatoarelor. Construcfille cele rnai freevenl utili:zate (ca modalitllti de amplasare
a ventilatoarelor fatll de schimbatorul de c4ldurll) sunt prezentate in tabelul2.3.

43

Tabelu12-3 ConJtnJclii ale sistcmclor ricilc cu aer (3(

Constructia

ObservaJii

Schita

Economie

Tip acoperi~

de

spatiu

Fluidul

OrizontalA

circull!

Jcvi

rAcit
prin

datorita

presiunii proprii. Folosit in

\I

zone
o

'\1b

Consum

aride.
de

putere mai mic

Ia ventilatoare.

Sisteme de ca-

Vertical!

pacitate
~i

,..._ !
I
!!

44

mica

foane mica

fn V

I'

'

Constructie
mai puJin gre-

oaie. Ventilatorul lucreazA


pe aspiraJie cu
unifonnizarea
circulatiei acrului.

Int ret inere mai


Ularl1.

C~ularll

'

Folositc Ia sistemc industriale

de

mare

capacitate.

Folosite drept

De capat

condensatoan:

pentru coloanc
cu vid. Au avantajul

ceo-

nomici
spajiu

de
$i

pierderii

'

mi-

nime de pre-

siune de partes
produsului
condensat.

45

2.1.1 Aspecte privind curgerea fluidelor


2.1.1.1 Pierderea de presiune Ia curgerea unui fluid peste o suprafstl ner-

vurata
DatoriiA interdependentei dintre intensitatea transferului termic

~i

circula)ia aerului, una din

problemele ce apar Ia dimensioDIUQ schimbl!toarelor de clllduri! cu suprafe)e extinse o oonstituie


cea a cllderilor de presiuDe (care determinA mArimea puterii consumate de pompe $ifsau ventilatoare).

Pentru cele mai multe schimb3toare de cllldurll. picrderea de presiune Ia CWierea Ouidului
de o parte a suprali:jei de schimb poate fi calculatli cu rela)ia [6]:

6p~ wl p 1[(K, + 1-<1>2)+ 2( v, -I ) +(f ~!..!!!.) -(1- <1>2 - K,)~)


2
v,
A, V!
v,
efect de intrare accelerarea rezistenta efect de iesire
wr3erii J~~Nw
'

(2.1)

unde:

K.-

K.,

contrac~

coeficien)i

pentru

respectiv expansiunea

curentului Ia intrare $i Ia ie$ire din


suprafa111 nervuratA(fig. 2.2);
<1>- raportul dintre sec)iunea IiberA

de curgere intre nervuri $i secriu-

nea IiberA a canalului in fa111 sau in


spatele suprafe)ei;
v- volumul specific ol nuidului (vm
=

(v1+v,)/2), m3/kg;

A,

~-

suprafara totaiA de schimb

de clllduri! $i see)iunea IiberA de


curgere intre nervuri,

m'.

La curgerea unui curent


perpendicular pe un fascicul de

)cvi, influen)a intrArii $i iC$irii din


Figura 2.2 Coeficien)ii de corcc)ie K., K. in func)ie de <I>

suprafara de schimb de cAidurl!


este cuprinsl! in coeficientul de re-

zistenJA $i ecua)ia (2.1) ia, pentru K.= K.~ O,forrna:

46

ll.p

w
:p,[( I+ Cll' ''\_ v, -I)+ f ~!!_]
2
A, v,
Yz

accelerarea
curgerii

Efectele de intrare -

ie~ire

rezistenta
de frecare

(2.2)

au o pondere micA in valoarea cl!derii de presiune, pondere care

scade cu creyerea numArului Reyno lds [32, 36].


fn acest caz, tcrmenul din relaria (11.54) care reprezintl! rezislenta de frecare poate fi scris cu
ajutorul relafiei Fanning pentru pierderea de presiune:

A w'

L w'
pd..o 2

1!. p - f - - p - 4f l

A,2

(2.3)

Se ob!ine, dec~ pentru factorul de frecare, relatia [7]:

r -~ d...
2pw' L

(2.4)

De cele mai multe o~ variaria factorului de frecare functie de num6rul Reynolds, este prezentaUI sub forml! grofica [4, 7, I I, 12, 36,46, 85, 86].
fn fig. 2.3 estc prezentatd vuriaria factorului de frecare funcJie de numllrul Reynolds pentru
un schimbltor de cl!ldurii reavA in teavl!, cu nervuri longitudinale [1], iar in fig. 2.4 penrru un fascicul de levi cu nervuri exterioare cireulare [46].

Figura 2.3 VariaJia factorului de freeare cu nurnl!rul Reynolds pentru un


scbimbdtor Jeavl! in teavl! cu nervuri longitudinale

47

0,00 1

3000

10

2 10

10

Figura 2.4 Varia]ia fuctorului de frecare cu num!rul Reynolds pentru un fasc:icul de Jevi cu
nervuri extcrioarc circularc

Dcoarece coeficientul de frecarc depindc, ca ~i coelicienlul p&r~ial de trnnsfer Iennie de:


pas longitudinal ~i transversal intre Jevi;
distan1a dintre aripioare;
inlll]irnea aripioarelor;
forma aripioarelor;
diametrul(evii suport;
regimul de curgere;
unghiul de alae,
corelarea datelor experimentale intr-o rela]ie valabill! indiferent de forma. dimensiunile, pasul de
~zare a aripioarclor, regimul de curgcre etc. nu a fosl posibiUI. Corela]iile cxistente in literalurA

pentru calculul coeficientului de frccare sunl valabile numai pentru condi]iile in care au fost
oblinute.

in tabelul2.4 sunt prezentate rela)ii de calcul pentru cocficientul de frecarc.


TaMiul 2.4 ReJatii pentru calculul coeficientului de frecare Ia Clltierea aerului peste
suprafe(e nervurntc

Nr. Relatia de calcul


crt.
l

Tip aripioam Observa)ii

~=0,256Re"'(~ f"(pd~~~) .,.

transversale,
elicoidale

48

Semnifica)ia
mllrimilor este cea
din fig. 11.2
d. - lungirnea caractcristicl!;
JOO < Re < 2104

Refe
rinta
23

)''( )''(l

!..= 0.96Re "(.!2 . d..


2
P.
P.

)_.,.

transversale,
elicoidale

'1 ,

Eu z 18.93 n, Re--~"

P"

).....(!!.)'"'

transversale,

d.,., - lungimea ca- 5 1


racterist icli;
IOO < Re <210'
d.,. - lungimea en- 24
racteristicli

clicoidale

DR - oumllrul de 56
riinduri

transversale,

de - lungimea en- 31

eticoidale

racteristicft; spatiuJ
dintre
tevi

P.

f = 0,032 Re'"'

oesicanat;
160 < Re < 1600

f 0.238 Re .....,

f=

transversale,
clicoidale

108
+0.088
Rc'

aciculare, de
formli rombiell (ungb.i de

45")

97

uciculare, de

f - --;-+ 0,12
Rc

de - lungimea en- 3I
racteristicli; spatiul
dinlre tevi cu sicane
in formA de T;
160 <Re< 1600
0 ' p.p, -llL/2 50
=
+ L'
.
Re' = wpD
'1
50
t.p_, D'

.Ja

forma rombicll ( unghi de f = p"

900)

.!.pw'

2 aciculare, de (), ( ..)

50

formli rombi- p 0

ca
10

~- IS~ + O.S2

aciculare, de (), ( ..)


forma rombi- p 0
,3

Re

"

c~

II

12

50

98

aciculare, de (..), ()
formA rombi- p.
c6
iY > 1,35

so

Re

14

-<1
o 5

aciculare, de ( 1 ), ( 11)
formli rombi p.
cA
0' > 1,35

1;=. +0,72

so

88
Re

~=-. + 0,7

13

iY <1,35

. ..
'

( )'"( ~)Rc..., (')'"'[')

conducte

d - diumctrul echi- 37
rcctangulare, valent
cu suprafete (....)

= I,OS :

f =0.131( ~)

.....( )--""'

intrerupte

'f"(') ,.

Re .._..,

Rc S Re,,.

conducte
d - diametrul cchi- 3 7
n:ctangulare, valent

cu suprafete c)
\nuerup\e
Re "2:. Ret.

~ = 0,8666

p; ;(

00

A... (PH o)(o latura rombului): ~ = /lp-

-1 pw'
2
-

o)
unghi de 90' Re < 500, ( ) Re .. = 44 -d

; ( 000) p;

=.&_;

..,(I)..,, 0 058 <-o< 0 0113 0 65 <-I<3 24


d

''

d'

, ,

d''

hlp <7.
Datorita modificirii structwii curgerii indusl! de prezen1a aripioarelor, coeficientul de freca.
re nu este constant pe supn&fa ecesteia [30), depinde de unghiul de ~ a aripioarelor transversale faJli de directia de CUf"&CI"C [32, 46) ca ~ide pozitia tn fascicul (de numirul ntndulw) [8, 36].
Suprafetele extinsc sunt cu atilt mai performante, cu edt consurni! mai pulinli energie pentru
pomparea agentului Iennie Ia ace~i indici de volum, nric de transfer ~ ci!ldura tranSferatA. Pe baza
accstui criteriu de comparatie, performantele aripioarele longitudinale cu marginile indoite sunt
superioare faJli de ale altor tipuri de aripioare longitudinale (fig. 2.8) [7], cele ale fasciculelor tubulare unite cu aripioare longitudinale sunt inferioare performanle1or tevi1or lise r4 ), iar cele
suprafctelor extinse rilcite cu cea!A suot superioare celor de cele rilcite cu aer uscat [62].

2.1.1..2 Puterea ventillltorului


Diferen~a

de presiunea creatl! de ventilator este su6cient de micA pentru a se folosi, Ia cal-

culul puterii, ecuatia valabiiA tn cazul fluidelor incomprcsibilc:

P= G.6p.

(2.5)

T),
unde:

a.- debitul volumetric de eer vebiculat, m1/s;


'lc randaiMntul total al ventilatorului;
6p_

=C(6p + 6p')

(2.6)

tn care:
6p - ci!derea de presiune Ia trecerea aerului peste fascicolul de tevi, N/m2 ; se ealculeazA cu relafia
(2.3). sau cu relafii de tipul celor preuntate tn tabelul 2.5 [6).
.6p' - diferenla de presiune dinamica realizata de ventilator: 6p'

pvJ/2 in care p cstc: dcnsitatea

acrului Ia presiunea fi temperatura atmosfericA, iar w vitcza aerului in sectiunea carcasc:i vc:ntilatorului (cu diarnetrul D tinlindu-se coot ca exista mai multe ventilatoare).
C - este un factor care tine sc:ama de celelalte cllderi de presiune existente (in difuzor, in. jaluzele
etc.); C = 1,2 + 1,3 [47)
6p.., este de ordinul de ml!rime 150 + 250 N/m2 [47).
50

Tabelol 2.5 ReJatii pentru calculul c!klerii depresiune de partea aerului Ia eurgerea peste uo
fascieul de 1evi eu aripioare
Nr. Rela1ia de calcul

en.
I
2
3
4

Observalii

( r.
(f
(r

d. (vezi fig. 2.5) - lungi-

r~( .!!..

Ap = 18,93 N p w ' ~
R o)J6 u - . .
e
P"

mea caracterist ica

P.

d., (vezi fig. 2.5) - Jung imea caracteristicli

0,99
' d.
Ap = Re"-" N. p_w_

0,563
, Po
Ap = Re'" N"p_ w_ d ..

( r(

A
3,96 N
, P. - d,
p = Reu .p_w_
d,

d,
p - d,
1

f( r
nh

I - nS

d... - luogimea caracteristicll;


n - numllrul de aripioare
pe metrul liniar de conductll

2.1.2 Transferu/ termic


Analiza teoreticll a transferului de clllduril printr-o suprafalll extinsll este complicatll datoritll:
mecanismului complex de cedare a cllldurii (rezultat prin suprapunerea coovectiei

~i

radialiei termicc );

neuniformitAtii cfunpului de temperaturilln luogul aripioarei;


oeunifonnitlllii coeficientilor de transfer pe suprafuta aripioarelor [8, 9, 22, 4] ;
rezistenlei term.ice care apare Ia imbinarea teavil - aripioaril.
Transferul Iennie convectiv este o combinatie complexli lntre transferul termie prin
conduct.ie ~i curgerea Ouidului, detenninante fiind fenomenele ee au loc tn stratul timitll. Ml!rimea
globeUI care reprezintA efectele mediate ale procesului convectiv de transfer termic este coeficientul
parJial de transfer termie prin eonvec1ie, a, definit prin legea lui Newton [41):
(2.7)

Valoarea acestei rnl!rimi este inOuentatli de:


geometria suprafetei;
viteza Ouidului;
proprieUitile tizice ale Ouidului;
unghiul de alae al curentului de gaz [28, 32].
Procesul radiativ de transfer termic decurge prin intermediul undelor electromagnetice ale
energiei termice (41). Debitul Iennie radiant transferal de suprafata de schimb termic depinde de

51

temperatura suprafetei, de natura materialulu~ de calitatea suprafqei ~i de mArimea acesteia, este


descris de legea Stefan- Boltzman (41]:

(2.8)

dQ=caT,'dA
In genera~ Ia temperaturi moderate, transferultermic radiant este neglijat (41).
lnvestigatii recente [9, 35, 41)

tin seama de mccanismul radiant al transferului Iennie de

Ia

suprafuta extinsa, eel pu)in in cazuJ rkirii prin convectie naturaiA ( in care coeficien)ii de transfer
prin cele douA mecanisme sunt comparabili ca ordin de ml!rirne ). Aceste srudii arati! ci! ltle('nismul
radiant poate fi oeglijat numai in cazuJ in care transferultermic convectiv este foane mare ~i temperatura suprafcfci cste moderati!.
Caracterul complex al transferului termic de Ia suprafete extinse conduce Ia modele matematice care contin ecuatii diferentiale cu derivate par)iale, neliniare, a ci!ror rezolvare se fuce cu
metode numerice cu diferen)c finite sau clemente finite

~i

tehnici de strat lirnitA.

Problema neuniformitAtii campului de temperaturA In aripioarA ~i a transferului termic pe


suprafuta aripioarclor cste pusi! in evidelllA experimental sau tratata analitic (4, 5, 16, 22, 108, 30.
45]. anltAndu-se ci! distributia coeficienrului de transfer termic pe suprafaJ& aripioarci este depane
de a fi uniformA (deoarcce proccsul este influen)at de configurapa ~ conductivitatea termicA a
suprafetei cxtinse, de ca.racteristicile curgerii, de natura fluidului).

in

litcraturi! s-a considerat

variatia coeficientului de transfer termic exprimatll fie printr-o functie putere (42, 43, 45], tinlinduse sea rna, sau nu, de generarea intema in aripioarli (caz intAlnit in ingineria nucleari!), fie printr-o
functie liniarl! [43], obtinAnduse o concordanfi! bunll cu mAsurAtorile experimcntalc.

0 problemli irnportant4, in transferul termic de Ia suprafetele extinse, este cea a rezistentei


tennice de contact, ee spare Ia imbinarea dintre suprafata suport ~i aripioari!. Pot fi considerate doull
ipotezc :
-

contact perfect - valabilll in cazul aripioarclor turnate;


contact imperfect, ciind se tine seama de rcz isten)a de contact in cazul celorlalte tipuri de aripioare.

in ciuda irnportan)C~

problema rezistentei de contact ~ a influen)ei sale asupra transfe-

rului Iennie cste puJin tratal! in literaturA [3, 41 ),din cauza dificultltii ei; detenninarca experimen-

tali! a acesteia rlimiioe, se pare, cea mai bunll solu)ic.


Un mod de evaluarc a capacitli)ii de a transfers cAldura este eficienta extinderilor de
suprafu)li, .,., definilli ca raportul dintre debitul de cllldurA transmis de o aripioarA reali!
transmis de o aripioarA idealli.
Valoarea numerici! a eficienjei aripioarei depinde de :
configuratia geometricli ;

52

~i

eel

dimensiunile aceSteia ;
natura materialului aripioarei ;
coeficientul pallial de transfer termic de Ia aripioarft Ia aer.

0 problernft important! o constituie gl!sirea domeniului de operare (dimensiuni optime ale


aripioarelor, condi)ii de operare) care 56 asigure o eficienll! cat mai mare a extinderilor de suprafa)l!
(44. 45, 54. 52].
Una din ipotezele fulosite Ia descrierea transferului termic, ipotezli care reduce muh complexitatea analizei, eSie cea a cooductivitftlii termioe constaote, cu temperatura, a peretelui solid.
Abordl!ri reoente [45] lin seama, insl!, de variaJia aceStei proprietl!)i de material.
~i problema transferului termic de

Ia suprafete extinse Ia mediul inconjurl!tor are o mare

importanJll in dimensiooarea scbimbltoarelor de cllldurl! cu aripioare, srudiile efectuate pMA acum


nu au gradul sufic:ient de generalitate pentru a putea permite dcducerea unei relalii criteriale, oriciit
de complexl!, care 56 permitll calculul coeficientului pallial de transfer termic de Ia suprafa)a ext in
56, in orice situalie. Aceasta se datoreazll, pede o parte, faptului ci! multe lucrl!ri se ocupll de cazuri
particulare ( geometric. dispunere a aripioarelor

~i

a suprafetelor suport) rezultate in urma unor te-

me contractuale, iar pede altA parte, din cauza complexitllii deosebite a problemci (suprapunerile
tuturor mecanismelor cunoscute de transfer termic, modificl!rile determinate in SlnllullimitA de prezen\& aripioarelor, profilul complex de temperaturl! in aripioard, etc.).
fn continuare, vor fi prezentate ciiteva din abordllrile mai importante, semnalate in literaturi!,
cvidenpindu-se mecanismele de transfer termic implicate ~i intercondifionarea dintre ele.

2.1.2.1 Convectia naturals


Convectia naturall! este un mecanism atractiv de rAcirc, deoarece permite evitarea problemelor legate de siguranll!

~i

consum de energie Ia dispozit ivele de transport al agentului termic.

Evaluarea t.ransferului de cllldurl prin convectie natura!A este important! ~i in cazul opririi accidentale a ventilatoarelor ~ifsau pompelor.
Cu toate acestea, literatura dedicatft domeniului este deosebit de restriinsft

~i

axatA, in speci-

al, pe cazul suprafetelor cu pll!ci cu aripioarc.


Pentru calculul coeficientului de transfer termic prin oonvecfie naturall! de Ia fascicule de
tevi prevlzllte cu aripioare circulare transversale. inalte, eSte recomandatl! relaJia [47]. pentru in calcule

inginer~ i:

Nu = 0, 20l(Gr Pr p/d.)'"

(2.9)

53

in

aceastA relarie, lungimea caracteristidi este diametrul mediu al aripioarelor, d,.

Semnificaria parametrilor geometrici este prezmtatli in fig. 2.5.

Figul"ll 2.5 Secriune prin teava prevllzutA cu aripioare trll!m-ersale circu


tare

Se recomandL de asemenea, pentru calculul coeficientului de transfer terrnic prin convectie


naturalll, ~i relaria [62):

Nu ~ 0,24 Gr Pr

p;, 5)")

(2.10)

in care lungimca caracteristicli folosiiA in criteriul Grashof este diametrul exterior al aripioarelor, D.
Coretand date experimentale proprii, Hahne ~i Zdu nu obtinut urmAtoarea ecll3fie de corelare

[63):

Nu "' 0,37\. Gr Pr pd~

5)'...

(2.11 )

in care Gr; 13 g D' l!.t I v' .

2.1.2.2 Transfer tennic prin convecpe fortatA


Convectia forratli presupune mi~area fluidului provocaiA de un dispozitiv exterior (pompA,
ventilator). f n cazul gazelor, puterca consumaiA pentru a asigura circulatia acestora prin
schimblitorul de clildurli este mare, in raport cu debitul caloric transferal, devenind, uneori, fuctorul
botlriitor in calculul tehnologic [57] .
De oceea, problemele legate de transferul termic in convectie fortatll ~i cele legate de

ci!derea dec presiune Ia curgerea aerului prin aparate cu suprafete e.xtinse au fost tratate simuhan [4,

8, II, 12, 19, 23, 24, 29, 46, 57, 86].


54

2.1.2.2.1

Aripioare longitudlnale

Pentru curgerea printrun spaJiu inelar in eare sun! montate aripioare longitudinalc, Kern [7]
a corelat datele experimentale cu ajutorul fuctorului Colburn, j.(f~g. 2.6).
La acel~i consum de putere, performanfele 1evilor cu nervuri longitudinale interioare sunt
superioare tevilor netedc [33] (fig. 2.7).

JOO

200

lOO

lOGO

2000

lOOOO

lOOOO

Figura 2.6 Transferultermic Ia aripioare longitudinale montate in


spafiul inclar al unui sch.imbAtor de ca.ldurli JeavA in teav4
Pentru Jevi cu nervuri cxtcrioare longitudinale se recomandA relaJiile :
- pentru o singurA teavA [6]:
Nu =0,022 Rc"

(2.12)

- pentru un fascicul de 1evi (6]:

Nu c 0,0295 Re"

(2.13)

sau [8]:

Nu =0,02Re''

(2. 14)

ss

Lungimea caracteristicA ce intervine in mArirnile din fig. 2.6 ~ 2.7 $i in relatiile (2.12 - 2.14)
este diametrul ecbivalent hidmulic, iar proprielltile fizice sunt evaluate Ia temperatura medic a fluidului.

Z,O

~p
t

'

B ...........

1.5

1,0

il:2

A~

j
-1

G@

0,5

10

10

R.en

105

Figura 2. 7 Performantele unor jevi cu nervuri interioare

Transferul de cllldurli este influenjat de inl\ltimca $i configui'8jia aripioarelor $i de distanja


dintre ele (8], deoarccc aceste rnllrimi influenjeazll structura curgerea
Transferul termic de Ia aripioare longitudinalc poate fi imbunllll)it prin perforarea acestora
[1 0]. Se obfine, astfel, o ~ere de 1,5 - 2 ori a coe6cientului de transfer, mllrindu-se, 'insll, $i re-

zistenta bidraulicA [8, I 0]. Coeficienrul de transfer de cildurA de Ia aripioare loogitudinale perforate,
poate fi calculat cu relatia [8]:

(2.15)

Nu = 0,045Rei :f,
unde:
a - disranta dintre fante, m
b - IAtimea fante~ m.

Performantele termodinamice ale aripioarelor loogitudinale pot fi tmbunlltAJitc prin indoirea


marginilor acestora; in acest caz, intensificarea transferului de cAldurli este insotitA de CfC$lerca liniarli a rezistentei hidraulicc (ccea ce constiruie un avantaj futll de obfinerca acelcia$i intensificllri prin
CfC$lerea

vitezei agentului termic) [8] .

56

La ace18.$i conswn de putcre, N (Ia greutate

~i volum ideotice), caracteristicilc aripioarelor

longitudinalc cu margini indoitc sunt mai bune dccAt ale )cvilor cu aripioare ncdcformatc [8] (fig.
2.8).

'0

!i~

20

1
10

Figura 2 .8 Compara)ie intre performan)ele a diverse tipuri de aripioare longitudinale: a,cd- coeficientul de transfer tcrmic incluzfind rezistcn)a tcrmicll
a aripioarelor; 1\,0 ,- suprafa)a totalii de transfer termic
1 -Jeavii netedtl cu curgere longitudinal! in exterior; 2 - teavii netedtl cu curgere trans\ersalii in exterior: 3 - Jevi cu aripioarc seamainue;4 - Jevi cu aripioare perforate; S - 1evi cu aripioare indoite

Schimbiitoarele de clllduri! formate din fascicule tubulare nedecalate cu tcvile unite cu aripioare longitudinale au performantclc mai slabe (cu 20-40%) decAl cele cu Jevi netede (datoritii
efcctului de amortizor - de atenuare a turbulentei) exereitat de aripioarele

lo~~gitudinalc

incastrate

intre tevi, care a dus chiar Ia deplasarea domeniului curgerii laminare piDA Ia Re 104) (ceca ce filce

ca. pentru o pierder-e de presiune data, configurafia cu Jevi cu aripioare sl ncccsitc cu 17-22%

mai multli suprafil)ii de transfer, Ia ll<:CC8.$i sarcinA termicll) (4].


Peotru tevi cu nervuri interioare de tipul, coeficientul de transfer termic prin convcctie poate

fi calculat cu ecuaJia criteria14 :


Nu =7,39(

~)
100

0.106

OJ

(RePr}".z<(d.,.)
L

57

(2.16)

in care lungimea caracteristica este diametrul echivalent hidraulic, iar L este lungimea nervurii in
diJ:eclia de curgere.

2. 1.2.3 Aripioare transversale


Literatura consacrata occstui domeniu este vastli, cercetllrile ocupandu-se de o mare diversitatc (ca dimensiuni ~i conditii de operare) de suprafe]e extinsc cu aripioare circ ulare, e licoidalc sau
rectangulare, rezultatele cercetArilor experirnentale asupra t:ransferului tennic fiind prezentate sub
forma de diagrame sau relatii criteriale.

in tabelul 2 .6 SUDI prezentate relatii criteriale pcntru

calculul coeficienrului de tranSfer ter-

mic prin convectie de Ia aripioare transversale.

Tabelul2.6 Rela]ii criterialc pcntru calculul cocficieotului de transfer termic de Ia aripioare


transversale Ia aer.

Relatia criterialll

Tip aripioarc

Nu= 0,022 Re''

Observatii

Referinta

longitudinale,

- o JeavA, lungimea caracte-

exterioare

rist ica diarnetrul echivalent hidraulic.

Nu = 0,0295 Rc

longitudinalc,

- fuscicul de ]evi, lungimea

exterioare

caracteristica = diametrul echivalent hidraulic

Nu = 0.02Re''

(r

Nu 7.39L~)..... (RcPr>'(d~

(of'(5f

0,364 Re'" Pr'" d.

- fascicul de tevL lungimea

exterioare

caracteristicll = diametrul e-

chivalc nt hidraulic

Nu = 0,045 Re' ' :

Nu

longitudinale,

longitudinale,

a distan]a d intre fante, m

perforate

b - U!]imca

interioare

L - lungimea nervurii in di-

fante~

m
6

rec]ia de curgere

transversa le,
elieoidale, joase

58

d.,.,-Jw>gimea caracterist ici!

23

Nu 0.224Re"'pr" ( P.d~ d '

(Pod~d , f "(1~;1)ru

r.

~i

inalte

transversale,
elicoidale

Pn - pas transversal intre


)cvi

24

Po - pas longitudinal inlrc


)evi

n - numArul de

aripioare pc

unitalea de lungiroe

Re~..

Nu - o1{p - d r
' s - d

'

transversale,

~-lungimea caracteristicA

elicoidale

~-pas

27

diagonal

Sr ' (p; ) \ p:

Nu 0,1507 Re ...., l'r'" p ~ l)r~

transversale,

II

elicoidale inahe

(p~8r~

( ar*

Nu 0,137 Re'" Pr'" p ~

(
sr
.

Nu = 0,134 Re " ' Pr'''

( p~l)r

j = 0,391 Re "'"

p~

transversale,
elicoidale joasc
~-lungimea

caracteristicA

transversale,

~-lungimea

caracteristicll

elicoidale

160 < Re < 400

transversale,
elicoidale joase
~i inahe

spajjuJ dintre jevi -

ne~ica-

nat

j = 0,.322 Re....,.

transversale,

d.-lungimea caracterist icA

elicoidale

400 < Re < 1600


spajiul diotre Jevi -

~ica-

nat

0,413 Re "'"

transversale,

~-lungimea caracteristicA

elicoidale

160 < Re < 1600

59

31

spatiul dintre tevi cu ~icane

in formll de T

Nu K. Reo.6:u <p-4.m Prn

5 < q> < 12; d.-Iungime ca-

lrllnSversale,

12

elicoidale inalte racteristicA; K=0,45 tevi decalate; K=0,3 tevi nedecalate

tevi

j = 0,249 Re ;'' ' h '" ( )'\"

aplatizate h - !nAitimea fantei;

[97]

aripioare I - lungimea aripioarei;

cu

300 < Re.t < 4000;

transversale
continue,

cu

R~

Re bazat pe pasul

fante (crestate), dintre fante;


cu sectiunea de Re.t - Re bazat pe diametrul
curgere

triun- hidraulic

ghiulari\

j=l,I8 Re~"'

(! f(. :.f"

-(:. rG.f(::f~(:.fon

tevi cu aripioare 9 - unghiul crest3turi (fantransversale


continue,

[97]

tei);
cu P - pasul fantelor;

faote

Pl - pasul dintre tevi;

a - semiaxa micli a Jevii;

o- grosimea aripioarelor
j = 0,452 Re~"'

rH( r.

Nu = ~d
-:

[97)

idem

Re " Pr' '

transversale,

de-lungimea caracteristicli

elicoidale

fascicule decalate:

14

c = 0,116; n= 0,72
fascicule nedecalate:
c = 0,25; n = 0,65
Nu = 0,586 Pr' " (0,0574 Re)'..' "'

29

transversale

0.65 < 1'/d < 3.24


cooducte
tangulare

cu

suprafeJe

in-

trerupte
60

37

rec- Re :s; RCJ;m


(~~rTr
d

Re,. = 3960 d
0,65 < I'/d < 3,24

{8f(''f.

Nu 0 0072
d

=-

conducte

Rc<: r(: J'"

Re~

RCJ,..

tangulare

cu d-dWiletru hidraulic redus

suprafe1e

in

treruple

0,058 <

8<
d

0,'11 3

hfL ; 7:1

( r

Nu = 0.201 Gr Pr

transversale,

d~

convectie naturalli

47

circulate inalte

In literaturii sunt preuotate, de multe ori, performantele termice ~i hidrodinamice sub forma
dependentei factorului Colburn (~i a coeficientului de fTccare) funcJie de numllrul Reynolds (fig.

2.9, 2.10). Dependents dintre factorul Colburn (~i rcspectiv coeficientul de frecare) $i numllrul
Reynolds pentru alte tipuri de suprafete extinse sunt prezcntate in anexa 2 [46).

2ooo rnr
. 103

I '

11 :

'

I , ~-..-.,.-,.' l ...'.

'

r:_~,-~~~~~:c~_i~~~~i~i~~~~$~

,- . ~ '1
J. 1000
800 .......
l.l. ' ''
~-H-- ~

6oo -- ~-. Ii i .

r r-r:-

400
200 ;

100+-T- ~-I-

~+-~-!-+

1 -

~ ,... L-+t++t-1-t---i
- 1= +-_-+
. -__-+~~~~-+,.,.,.~./,
_+........
.;.--++1--=-...
I I i!JItjj~:t~~

l_

... ~-

'=--;

I; !

1/

....-;

.1. '- _lH+-+-+-H+.-+

JT, '
..~ ~ , . L.
:

- --~~i~~~~~$~

"-!' ..

..-..

8o

-:-;:: --L~-
: ~-60
'.,'~
i
i
I
l !. I
40rt ":
-.a. 1 : - t-+-t-+-+1+1-j -;-30 .11( . _ ._ --' I
J.l - 5
6
4
5
4
3
3 -10
10 2 -10
10
210
Re 10

-r- -j

': WI

Figura 2.9 VariaJia lilctorului Colburn fullCJie de numArul Reynolds pentru aripioate transversale circulate (57].

61

~biD

cr

0,1140
0.030

0,020
...,_

0010

. 0,008
J 0,006
O.OOl'

1'-o

dt3/r8mm
Seq}_u_f!liu~ ;0/181

,-

S~fiufle trofll ula

1--

2,0 J.O '.,0 G.O 8,010,0


to11?e

'

SupruliJia ni!IWI'ii"' OJJS


&pf'IJfolo lola!!
'

StlfJf'Uiotu.srhimu
l JJiduri" ssr,.,~t-m'/m3

I'Oium

Figun1 2.10 Varia~ia factorului Colburn funcJie de numArul Reynolds pentru fuscicule de )evi circulare cu oerwri transversale continue (46]

Cercet4rile experimentale au demonstmt ell transferultennic prin convecfie de Ia suprafele


extinse depinde de:
forma ~i dimensiunile aripioarclor ~i a le suprafeJei suport;
-

pasul de ~ezare a aripioarelor;

prezen)a funtelor in aripioarelc longitudinale;

indoirea marginilor aripioarelor longitudinale;


unghiul de atac al agentului tennic [ 16, 32];

de pozifia in fuscicul (de numArul rindulw) [4. S, 23, 24, 30] (fig. 2.11);

de pozitia pe suprafa)a aripioarei (fig.2.12)


1

I~n '"
n

....

1--'

non v

o.':.v

0,70

~-~~ ....

1/
/

~-~.

gj~

20 !0 40 ;o
" """"""" <k D!ldm)
~0

Figura 2.11 Efectul numllrului de rfulduri asupra coeficientului mediu de tmnsfer tennic.

62

'ii.

Prr

Ret

"- 1,2 lct


><- 1.2 104
- 1,61rY

1,2
0,8

O,t
0

~~~.
30

220
84
0,7
I

Jl
);I

60

90

120

ISO

(b)

(a)

-..

Figura 2.12 Variatia coefi<:ientului relativ de transfer tennic de-a lungul inliltimii aripioarei
(a) ~i pe perimetrul tevii (b). a. - coeficienrul mediu de trWlSfer tennic pe inliiJimea aripioarei.

Compararea performan)elor termohidrodinamice pentru aripioare rectangulare montate decalat in cooducte cu diferite sectiuni de curgere a condus Ia urmAtoarele concluzii [37]:

- gradul de intensificare a transferului termic (cu indeplinirea conditiei Nu!Nu.,..,.,


2! Of-> depinde numai de tipul determinant al secriunii de cwgere a cooductei $i nu depinde de forma ~i dirnensiunilc gcneratorilor de twbulenl4;

- cand Nu!Nu,.,,., 2!
corespunzitor cresc cu

Of.-~

cre~erea

debitul caloric transferal $i numlirul Reynolds

raportului de aspect a l conducte~ earacterizat de para-

metrul blp;

- c:iod Nu!Nu.,..,., Of..,,., se pot obiine debitele calorice maxime transferate ~i


numftrul Reynolds corespunzitor pentru conducte cu diferite secfiuni de curgere (valorile
depind de T1lp08rlele hlp ~i Ud. unde d este diarnetrul hidraulic redus al suprafetci conductei);
- acoperirea suprafetei de transfer cu un strat hidrofilic conduce Ia scAderea pierderilor de presiune, fhrA afectarca pcrformantei termice [85].
Coeficientul de transfer Iennie depinde de earacteristicile gcometrice a le
suprafetei (diametrul )evii suport, pas longitudinal ~i transversal in fascicul, distanl&,
inlllimea. forma aripioarelor}, unghiul de atac, regimul de curgere etc.
Toli ace~i parametri inlluen)eaz:li puternie struclura curg~ distriburia de t~turl, deci
~i coeficientul de transfer termic. Acesta poate fi substantial !mbunlltAiit daci,

pe suprafaJII aripioa-

relor plane comune mai multor tiinduri de Jevi, se monteazll generatori de twbulenl4 [59, 60, 61).
Au fost studiate efectelc mai multor tipuri de generatori de turbulei\IA: aripioarll rectangularA, aripioarll triunghiularll (delta), pcreche de aripioare rectangulare ~i respcctiv triunghiulare ~zate Ia un
anurnit unghi una fal4 de cealaltA (fig. 2.13).

63

t:..chod

Figura 2.13 (a) Schlmbdtor de cAid~ cu Jevi cu aripioare plane pe care sunt geoeratori de turbulenJli. Tipurile de genemtori de turbulentA utilizati: A) pereche de aripioare rectangulare; B) perecbe
de aripioare triunghiulare; C) aripioarn rectangularll; D) aripioarli triungbiular4.

Desprinderea stmtului tirniUI Ia capctele genemtorilor de turbulellfA ,; aparipa viincjurilor


~1abilizate in spatelc acestora (viirlejuri care rotesc fluidul), au

schimbului de fluid intre regiunile de Ia perete

~i

drept oonsecintA intensiftcarea

din centrul canalului, ceea ce

imbunliUIJe~te

transferul de clldur!, care mai estc influenJal ~ de ungbiul de ~ a gc:neratorilor de turbulentA


fatll de direcfia de curgcre.

13, de dimcnsiunile acestora in raport cu cele ale canalului dintre pll!cile

adiacente, sau de forma lor.

Prezeoca generatorilor de turbulen!A pe supnt.l3ta aripioarelor plane are ca efect c~erea cu


mai mull de 300 % a ooeficientului de transfer Iennie (pentru un ungbi 13 = 30"}, in timp ce frecArile
cresc doar cu 165 %. Din punct de vedere al raportului dintre intensificarca transferului termic

~i

pierderilc prin frecare cele mai bune 1c are geocratorul de tip perecbe de aripioare =tangulare.

2.1.2.4 Transfer tennic prin radiafie


~i lnsot~e
~i este

transferul termic convectiv in cazultemperaturilor mari ale suprafc1ei suport

comparabil ca ordin de mllrimc cu componenta oonvecJie natural4 ( dacA care rAcirca se face

tiber) In cazul suprafetclor cu emisivitate ridicaUI., lileratura consacratii domcniului este relativ restransit Datoritii gradului ridicat de dificultate a

probleme~

majoritatea studiilor referitoare Ia acest

subiect au abordat transferul termic prin radiatie de Ia suprafete plane cu extinderi de suprafatA
(aripioare aciculare cilindrice, aripioare rectangulare discrete). Modelarea transferului termic prin
radiaJie a fost tllcutll prin scrierea ecuaJiilor care-I descriu ~i prin integrarea numcricll a acestora [9,
41). rezultatele obtinute fiind verilicatc experimental

64

2.1.2.5 Suprapunerea mecanisme/or de transfer

2.1.2.5.1

Efectul cumulativ al conductiei, convecfiei 'i radiatiei

Primele studii privind transferul tennic de Ia suprafete extinse au fost tllcute pe baza
urmlltoarelor ipoteze simplificatoare:
Conductivitatea tennicA a aripioarei este constantli.
2 CAJdwa disipatll prin supral"afa este pur convectivll ~i coeficientul de transfer
asocial este constant pe intreaga suprafuJA.
3 Variafia transversal4 a distributiei de temperaturA tn aripioarn este oeglijabill.
4 Cootactul dintre aripioarn ~i suprafaJa suport este perfect.
Doar prima ipotezA simplificatoare a fost conlirmat6 experimental.
Studiile efectuate au aritot importanra radiatiei tn prezenJa convectiei naturale [35, 52, 62]
tn cazul suprnfe{elor cen~ii a.le aripioarelor care interacjiooeazA radiativ cu cele adiacente $i eu
supralilfa suport (oeglijarea radiatiei poate introduce erori de 100 o/o [41]). Pentru sisteme care pot fi
considerate izotenne, convectia naturalli $i radiatia pot fi considerate deeuplate

~i

aditive. Qind ari-

pioarele sunt neizotenne, cele doull mecanisme sunt cuplate, iar tn cazul geometriilor complexe
apar dificultllti mari tn calculul cAklurii transferate.
Studiile experimentalc au infirrnat ipoteza constantei coeficientului de transfer tennic, ca $i
pe cea de transfer tennic unidirectional (valabilli cAnd dimensiunile transversale sunt rnici in
comparatie cu lungimea aripioan:lor sau cAnd numllrul Biot 1 [63]). Interdependent& putemicA
dintre coeficientul de transfer, distributia de temperaturA in aripioarn $i dimensiunilc aeesteia, a
condus Ia ideea studierii transferului de cA!dur3 de Ia suprafqe extinse cu ajutorul WlCi mArimi ce
inglobeazll acC$(i

parametr~

numArul Biot; aplicabilitatea aproximatiei unidimensionale depinde de

numi!rul Biot transversal $i nu depinde de raportul dintre lungimea $i grosimea aripioarei [41).
Distributia de ternperatur3 tn aripioari! este semnificativi!, solutiile date de formularea uni $i
bidimensionalA putand diferi cu mai mult de 80 %.
Din cauza complexiti!tii problemelor ce apar Ia considerarea tuturor mecanismelor de
transfer (conduc{ie tn aripioarl, convecjie $i radiatie tn mediu cu considerarea,

WlCOr~

a generiirii

interne), a conditiilor Ia limitll putemic neliniare (datoratc interdcpendentei neliniare a COtMJCtiei ~i


radiltic;i de temperatura suprafe{ei) care trebuie pose penlru integrarea ccualiei energici..eslc difieil
de ob(inlJ!, o solulie analiticA. De aceea. a fost preferatll rezolvarea nurnericA a ccuatiilor cu ajutorul
metodelor cu diferenje finite, cu elemedt finit, a metodei seriilor trunchiate, etc. [64, 41 , 44, 45, 52].

65

2.1.2.5.2 Transfer termlc de Ia supndefe ext/nse stropite cu epa


Oezavantajele ricitoarelor cu aer (volum man:, consum man: de putere) pot 6 compensate
prin folosirea schemei uscat/ud. caz in care, in timpul pcrioadei temperaturii ambicntale ridicate,
sarcina de indep4rtare a c!ldurii este ajutatli de picllturi de opl! direcjionate pe 1evilc schimbl!torului
de cl!ldur! (schema uscat/ud a fost studiata pentru centrale geotermice ~i centrale tcrmicc o~..ate in
regiuni aride) [67].
Succesul dimensionllrii unui schimbl!tor de cilldurA care functiooeaza pe schema uscotlud
depinde de inlclcgerea perfonnan1ei racitorului cu ceo(4: o estimare opcimisrA a pcrfonnanjei fuz.ei
ude ar putea duce Ia opcrarea sub randamentul normal in climatul arid, in timp cc o cstimare prea
conservativa neaga potentialele avantaje ce pot 6 objinute cu sistemul uscotlud.
AdAugarea unci cantitali mici de picAturi de lichid intrun curent de gaz de rile ire intensificli
transferul termic Ia suprafcJc so !ide [68, 80). Cind se introduc cantitap mici de opA in spray intr-un
curent de gaz, se formeazli un film subfire de lkhid core acopera o potPunc din intreaga suprafa(4.
lmbunAtAPrea transferului termic objinutA Ia curgerea bifazicA este atribuitA evapori!rii Ia interfuJli,
conee4iei forjate in filmul sub! ire de lichid ~ interac1ici dintre picllturi ~i filmul de lichid. C~erea
transfcrului termic este functie de suprafuta acopcritA de filmul de lichid, deci sunt preferabile forme geometrice care si! fucA posibil ca o arie cAt mai mare sa fie acopcriti! de un film subjire.
CerccUiri experimentale [69, 70) au demonstrat ea imburu'!taJirea transferului termic in cazul
utilizArii ricirii cu cea!ll cste foarte mare, ob!in4ndu-se, in anumite conditi~ cocficicnli de transfer
tennic de I00 de ori mai mari dec4t Ia curgerea forjatli a unui curcnt de gaz peste suprafete extinse.
Studiul transferului tennic $i al fTeearii in schimbl!toare de ciUdurli cu Jcvi cu aripioare [68]
de tip radiat<X de autornobil ( cu Jevi cu aripioare plane, cu aripioare creswe fantc ,; perfOrate)
folosind picaturi fine de apA ~i etilcnglicol in curentul de aer au arruat ea:
- apa 6n dispcrsatA nu afecteazli fuctorii de frecare;
folosirea sprayului conduce cre~terea apreciabiiA a coeficientului partial de transfer Iennie
(cu 40-50"/a), deci ~i a celui total;
efectele folosirii sprayului asupra perfortll8lljei termice se reduc continuu cu cre$ferea debitului masic (deci a numlrului Reynolds de partes aerului):
-in regim turbulent,

~erea coeficienlilor

de transfer termic este mai mare pcntru unitatile

cu aripioare plane (circa 12) declt pentru cele cu fimte fi perforate (circa 6 %).
Cel mai mare efect asupra intensificarii transferului tennic n are debitul masic de opA trimisli
in spray; diametrul picaturilor avfind un efect mic [71). Cea rnai important! sursi! de intensificare a
transferului termic, in prezen13 picAturilor de apA, este evaporarea directli a acestora pc suprafuta
schimbl!torului

66

Din date experimentale

~i

calcule teoretice Simpson

~.a

[72] au constatal c4 intc:nsificarea

transfc:rului tennic c:ste mult mai mare pentru aripioare joasc: ~c: Ia un pas mare, ddt pentru
aripioarc: inahe ~te des. La continuturi mici de ceaJA
joac4 un rol mai important, dar cu

~erea

~i

viteze apropiate suprafaJa cu aripioare

conJinutului de ceatil conlribufia suprafetei tubului de

bazA devine mai importantil.

PrezeoJ& aripioarelor transversale pe Jevile schimbAtorului are un efect pronunJat asupra eficienJei acestuia. Astfel, aripioarele
mi~rare,

mie~reazli

suprafaJa de curgere a agenrului tennic. AceastA

insoliiA de ~erea suprafetelor de transfer termic, determinil mMirea eficientei reJinerii

picAturilor de apil, conduc4nd Ia performan1e bune pentru debite miei de apil


Coeficientul partial de transfer de cildurA depinde de diferenJ& de temperaturA. Oac4 se consider-a o JeavA dintr-un fascicul tubular, aceasta va fi udatA de picAturi mici de apA (in spray) care
atcrizeazA pe suprafuJA din curent, dar ~i prin scurgerea de pe tevile superioare. fn fig 2.14 sunt prezentate trei curbe ce detalia:zA relaJiile tipice dintre coeficientul de transfer termic

~i

diferenta de

temperaturA .

Se presupune cA debitul de apA care ajunge Ia

JeavA. picAturilc ce sunt reJinute de aceasta

~i

apa prove-

nita din scurgcre, sunt coostante pentru fiecare Jeava.


Curba A prczintli cazul unui debit suficient de mare de

apil. Tubul este udat complet, astfel !neAt, pe mllsurll ce


diferen)a de temperaturA .1T cre$(e, cvaporarea intensil
c~te

coeficientul de transfer Iennie. Curba B rcprezintil

6T

situaJia unui debit moderat de apA. fn regiunea unor dife-

Figura 2.14 lnterpretarea curbelor


coeficientilor de transfer termic in cazul
suprafcJelor tevilor rilcite cu ceaJll (picAt uri de apA).

ren!e de temperaturA mici, coeficienrul de transfer tennic

mitli, mi!rirea suprafeJei uscate a tubului

cre$(e cu Cre$1erea lui 6 T datoritll intensi ficarii


evaporllrii. Pe m4surA ce .1T
~i

face simtit

efectu~

cre~te

peste o anumitll li-

coefieientul de transfer termic

incetea:zA sA creascil, apoi incepe sA scadA. Curba C reprezintA situatia unui debit de apA mic, c4nd
efectul asupra coeficientului de transfer termic datorat evaporllrii scade pe mllsurt ce AT c~c:.
lntr-un &scic:ul real de levi. plasat in curentul de ceaJli, debitul de apA care ajunge pe o feavil
nu poate fi independent de .1T; cu c~erea lui .1T, vitcza de evaporare pe alte tevi, deci distribuJia
spa)iall! a apei alimentate local in fasciculul tubulttr, este afectatA chiar atunci c4nd debitul total de
apA care alimenteazA frontal fasciculul este menJinut constant.
Forma curbelor de dependenJA a- .1T nu reflectll,
ci

~i

tot~i,

numai efectul evaporlirii pe Jeavil,

variatia debitului de apA care ajunge pe aceasta cu AT. BazAndu-se pe datele experimentale

67

objinute intr-o instala(ie (in care aerul ~i apa fin dispersatA au fost trimise in echicurent) ce con(inea

un

schim~or

de cAidurA tubular prevllzut (a) cu (cvi lise, (b) cu

Jevi

cu aripioate

~i

(c) cu

microaripioare (cu inAI(imea de I mm Ia o distan!A de 0, 7 mm) format din patru r4nduri a cate 8 (evi
a~zate decalat,

Nakayama [67] a divizat fusciculu1 de (evi in patru zone (fig. 2.15), in fiecare dintre

zone curba a- 6T aviind o formA caracteristicA.

Regiunea I con( inc Jevile din

~n

primul rand unde rela(ia a

----IV

- 6T (curba

I din fig. 2.15) este apropiatA de aceea


pentru o singurd Jeavl.
Regiunea

II

conJine

Jevile

aflate in partea superioard a r4ndurilor

5 10

(b)

5
al doilea

~i

aJ treilea; a este aproxi-

Figura 2.15 (a) Divizarea sec)iunii transversale a fasci-

mativ de acel~i ordin de mArime cu

culului in subregiuni (b) in concordan!A cu caractcristicile

eel din primul rand, cdnd 6T este mic,

dependentei a-6T.

cu o tendin!A asimptotica ootabiiA.


caracteristica simiiard curbei B din

lig. 2.14. Aceastii triisiiturii a dependentei a 6T renectll starea alimeotarii cu apii a Jevilor din regiunca II, adicll, densitatea de stropire este redusll de primul r-Snd

~i

alimentarea cu apA prin S(:urgere

este micll in partea superioarll a (evilor din fascicul.


Tevile din partea inferioarll a r4ndurilor al doilca ~i aJ trcilea, regiunea Ill, p~e mai
muhA apa, in special din scurgerea din regiunea U ~i din partea superioarll a mnei I; in aceastl zonll
se obfin coelicie!lfi mari de transfer termic. Coeficientul de transfer termic crqte cu

6T

(curba ill in fig. 2.15 b) prin mecanismul explicat pentru eurba A din fig. 2.14.
Regiunea IV corespunde randului al patrulea din fascicul, unde alimentarea cu apA este mica
dotoritA indepiirtarii picllturilor de apll de tevile din amonte ~i scl!derii atimentiirii prin scurgcre;
curba a- 6T devine similarll curbei C din fig. 2.14, rencetiind scllderea alimentarii cu apii.
Diviz.azea in regiuni este bazata pe caracterizi!ri calitative ale relaJjei

a - 6 T; nu existA

delimitari clare intre regiuni, in special intre zona II ~i Ill; aceastllimitA scade c8nd 6T ~ sau
ciind scade debitul de apA injectat in curentul principal. Relajiile tepiezentative a-6T din subregiuni
sunt afectate de: viteza aerulu~ densitatea ceJii, gcometria tubului, pasul de a~ a ~evilor.
Coeficientii de transfer tennic ob(inuti pentru tevile cu aripioare obtinuti sunt mai mari decal
cei corespunzi!tori Jevilor lise, efectul aripioarelor in cazul rdcirii cu ceaJli nefiind, insll, atat de
pronuntat cain curgerea mooofazica[67).

68

Dererminarea experimenlala a coeficienru/ui de rran.ifer rermic realizat Ia un schimbltor de


cAldunl cu tevi cu aripioare cu curgerea apei (lrimisA in spray) in oont:racurent cu aeruJ a fost filcut
folosindu-se un condensator (temperatura practic constantll in !Cvi) alc!tuit din 4, 3, 2, I rinduri de
1cvi cu aripioare inalte ( cp~2,5) (fig.2.16), lucnindu-sc in domeniul de viteze ale aerului 1,2- 2,6

ms" ; temperatura aerului ~i a apei au fost de 15-25 C ~i respectiv de - 15 C, iar dcbitul de apA
1

180-300 kglh [73].


Debitul de ciklurA transferal poate fi
determioat din debitul de coodens ob!inut. Se
define$te factorul de

intensif~eare,

W, ca ra-

ponul dintre ciklura transferati in aparat cu

(Q')

~i

llirll (Q) apa in spray:

condens at

Q' G' r 'A


Q G,rA

w ~-

in

(2.17)

figurile 2.17 - 2.19 sunt prezentate

c4teva rezultate objinute pentru factorul de iotensificare W,

.
Figura 2.16
acopcri~:

de continutul de apA in

spray Ji de debitul masic de apA.

Schema condensatorului

func!ie

Se ob5ervli (fig. 2.17 ~i 2. 18) c~erea


tip

1 - fuscicul tubular; 2 - ventilator; 3

factorului de intensificare, W, cu dcbitul total


de apll in spray $i descre$terea cu cre~erea vite-

- orificii: 4 - colector de abur; S - colector de

zei aerului. in fig. 2.19, unde factorul de inten-

condensat

sificare. W, este reprezentat func1ie de

continutul ceJii (G...,.IGJ, se ob5ervl! ca ntunArul de rinduri, N, din fascicul, are o influenJil semnilicativa.
Dac~ apa este dispcrsatll pe suprafaJa caldii a schimblltorului de cAldurA, au

Joe simultan

procese de transfer termic ~ide m~. Yn cazul studiat, intensificarea transferului termic estc afect~

in special de transferul de ~ care, in acest caz. are loc prin evaporarea piclturilor de apll din curentul de aer sau prin cvaporarea filmului format de picAturile care sc ciocnesc: de suprafaJa de
transfer termic. in conditiile expcrimentale prccizal.e , filmul de lichid se poate forma doar pc o micA
parte a suprafetei exterioare a schimbltorului de ciklunl

datoritA inliiJimii mari a aripioarelor

(q>-22,5) ~i a conJinutului mic de apA dispersatll. Lu4nd in considemre temperatura scilzuU! a aerului
de rllcire.

se poate admitc ell In condiJiile experimentale amestecul aer - apll este aproape de

saturafie.

69

2,2

2.1
2.0
1,9
1,8
1,7

1,6
1.5

1.4

2,3

~[m/s)

ell

2,0

1,3
1.7

2,2

.I/

rt

1,5
2.1
2,5
0

180
300

250

I .. /

1.9
1,8

1,5~

"k [m/s)

200

/'

2,0

II ,

I;

w 2.1

1,7
1,6
1,5

260 300

~yfk3111

intensificare
Figu ra 2.17 Factorul de intcn-

fascicul

pentru

un

trei

Jevi

din

/ .

It

:,

r- N

ti': /"

":" ,

~2

1.4 /

Figura 2.1 8 Factorul de

<\p.ay fk311)

s ilicare pentru o JeavA funcJie

funcJie de debitul masic aJ

de debitul masic al apei in

apei in spray

1,3

3
4
4
5
6
(G,pray /Gg) I 00

figllr& 2.19 Dependents fuctorului de intensificare pentru un

spray

condensator rlicit cu ceata


Determinarea coeficientului efectiv de transfer termic (a,) pe ba:za datclor cxperimentale,

se poate face utili.zAnd valorile fuctorului de intensificarc,

W. Jpotezele simplificatoare considerate

suot:
(I) Fo$ motoare (diferenl8 de temperaturli) cu ~i fhrii apa in spray se presup~tne identicli, Ia
~i

vitelA a aerului (61' = 61).

(2) Rezistenta termicA a filmului format pe suprafal8 exterioarli a 1evilor este neglijabila
(3) Eficienta aripioarelor este ~~in C82UI prezentei sau absentei apei dispersate (11' =
11

J.

Ludnd in considerare ipoteza (I), fuctorul de intensificare W poate fi exprimat astfel:

Q'

k'

W=-=Q k

(2.18)

Coeficientul total de transfer termic, k, in C82Ul in care nu se utilizeazll dec4t aer peotru
rlicirea schimbatorului cu tevi cu aripioare, este:

lcpcps
I
-=-+-+k

a,

i..

(2.19)

11,a,

Aplicind ipotezcle (2)

~~

(3), coeficicotul total de transfer termic, k', in cazul foiosirii apei

fm dispersate, poate fi dcfinit printr-o relaJie similarli:

70

cp

cps

- =- + - + k' a; A 'l,a;

(2.20)

lntroduclnd coeficienlii globali a o ~i a o' definili ca:

cp

<ps

- =-+ a. a , A.
_I =.!_+ <ps
a;, a; A.

(2.21)

in ecuatiile anterioare, factorul de intensificare poate fi seris ca:

'l,a;a;, ( 11,a! + ~)
11,a,a. 'l,a, +a.

W=

(2.22)

Din ecuapa anterioanl se poate obtine expres ia raportului coeficienJilor de l1'11ll$fer termic,
cu ~i llirll utilizarea apei:

~-

w(a~l 'l,a, )

a, -

a;, 1 +~)- w

(2.23)

'l,a,

Uo

Toate mlirimile care intervin in ecU3Jia anterioanl sunt cunoseute. Factond de intensificare
W se determinli din date experimentale. Coeficiemul de transfer terrnic de partea acrului, a., poate

fi calculat utilizand o rela1ie empirica, pentru un condensator tip

acope~. cu patru tilnduri de tevi

(71 J:
Nu

= a,d,
A

0 1331 Re0 '667

'

(2.24)

._

in care Re,- =w..Api 'll


Eficienta aripioarei 'l poate fi definitil ca o funcJie de doi parametri <+ ~i m) [57] :

m=o:d ; ~ = ( D - d )m( A.2a,;. )'"

(2.25)

A =~ o.-d,

(2.26)

"

unde:

LuAnd in considerare debitul de condens, objinut experimental coefieienJii de l1'11ll$fcr terrnic


Ia interior (a,

, a,) se pot calcula din corelatia Nusselt [55]:


(2.27)

71

unde:

Rec

=4f.;, ,;

r - debitul masic pe unitatea de lungime; 13 - unghiul de inclinare a

tevii;

. ")-"' =(TJ'1(gp')J"' (sm,.,


. ")-"'
v,. =v, (sm,.,

(2.28)

lpotezele conform clirora se poate mode/a matematic acest tip de schimbAtoare de cAidwi!
sum:
I. CAmpurile de curgere ~i termic sunt uniforme in planul perpendicular pe curentul principal (densitatea picAturilor de apA din curent ~i temperatura aerului variazA numai in directia de curgere). Fluxul masic de ap4 se noteazl! cu &<il> iar temperatura termometrului uscat cu Ta(Q unde i
reprezintii indicele ~ coloanei verticale de tevi.

2. Debitul picAturilor de ap4 repoute pe suprafata tubului este dat de produsul dintre fluxul
masic ~i aria frontalli, care este aria perpendicularii pe curent,

Ac. Debitul de apa din avalul rnndului

este determinat din bilanful de materiale.

3. Fluxul masic de apa alimental pe tubul (iJ), gt(i,j) estc dat de:
(2.29)

g,1,Jl = g1,, + Gd(i.;-o) I A ,

unde Gd(;.j-o) este fluxul de apl! scursl! de pe tevile de deasupra (fig. 2.20).
4.Temperatura picilturilor de ap4 din curentul principal se presupune
egaiA cu temperatura punctului de roua muratA in fata fasciculului (T,.).

5. Temperatura apei este aproape uniform distribuitl! pe suprafata unei


tevi. Chiar in cazul tevilor cu aripioare aceasta ipotezll este suficient de precisll

- + I'

0
0
0
0
0
0
0
0
0
0 0 0
0
0

~lj

Figura 2.20
lndicierea

rnndu-

rilor de jevi

(eficienta aripioarei este eel puJin 0,88).

6. Diferenta diotre temperatura peretelui tevii ~i a filmului de apa de pe teavli este suficient
de micli, astfel inclit poate fi neglijatA ( ambele temperaturi se noteazl! cu Tp)

7. Debitul de ciildurll transferal prio scurgerea apei este neglijabil in comparatie cu debitele
transferate prio alte mecanisme; totu~~ debitul scurs este important pentru estimarea alimenlllrii cu
apll pe o anumiti! tea vi! ~i se determina cu relatia (I)
8. Coeficieotul de transfer termic convectiv atat pentru zonele uscate, cat ~i peotru cele cu
film de apll, corespunde calculelor pentru curgerea monofuzicA. Ecuafiile corespuozlltoare sunt:
- pentru Jevi lise:
Nu<(l) = 0,2<>(i) Reu

3103 <Re<l,2IO'

unde <l>11l este coeficientul a~t riindului i:

<>(I)= I; <>(2) = 1,2; <>(l) = 1, 6; <I>(' )= 1,5


pentru tevi cu microaripioare:

72

(2.30)

31o'<Re<l,210'
<l>l'l = I; <I>(>J = 1, 5;

<!>(' )

(2.31)

= 1,6 ; <l>lJ = 1,4

- pentru tevi cu aripioare:

3103 <Re<l,210'

(2.32)

<I><J = I ; <1><21 = 1,5; <I><,J = 1,5; <I><J = 1,4


9 . Evaporarea apei din film este guvemati! de legca Lewis, forta motoare a evaporarii fiind
difcrenta dintre umiditatea absoluti! a aerului saturat corespli11ZAtoare temperaturii fevii (x, ) ~ cea a
curentului de aer (x), ultima fiind estimatli din umiditatea in futa fasciculului de tevi ~i adunatA cu
apa evaporatli pe riindurile din aval
Conform acestor ipoteze simplificatoare, viteza de evaporare pe tubul (ij) ~i partea din arie
efectivi! pentru evaporare A..<iJ) se determinA din ecuatiile [64]:
- transferul termic convectiv:
Q <(,J)

=a ;J(T, - T-<1J)A

(2.33)

unde A este suprafata de transfer termic a tevii.


- cntalpia introdusi! pe tubul (ij) din pici!turile de apA refinute:
~iJ)

=l!(;~,c,, (T,- Tu )

(2.34)

unde c,, este cAidura specifici! a apei.


- bilanful termic pe tubul (ij):
Q (i.j)

=Q L(i.J) + Q <(ij) + Q~ij)

(2.35)

unde Qeste debitul total de cAidurii, iar QLeste debitul de clildurA transferal prin evaporarea apei.
Debitul masic de apa evaporata pe tubul (ij) este:

- Q L(ij)
GcY(iJ)-~

(2.36)

Suprafafa efectivi! pentru evaporare (A..) se determinli din:

c,.,.G<'(,j)

(2.37)

Din bilantul de materiale a! apei pe tubul (ij), debitul de apA care par~te tubul prin scurgere este:
(2.38)
Existli trei moduri de contributie a suprafetei udate Ia transferul termic [67), corespunzator
valorilor fluxului masic g ,.

73

in

modul I alimentarea cu apa este relativ scAzutA ~ meat aria efectiv udatii C('C$te cu

c~erea aliment!rii cu apii. fn modul D o mare pane din suprafa!a tevii este acoperitii de filmul de
apa ~i aria udatll nu mai cr~e cu ~erea Ouxului masic al apeL Cine! alimentarea cu apll
de~~te

o anumitl! valoare filmul de lichid de pe supmfu)A devine excesiv de gros. ducind Ia

cr~terea rezistenJei termice. fn acest domeniu al modului III suprafa!a tevii este inecata de apll, eficacitatea ariei udate, reprezentatll prin aria efectivii pentru evaporare, descre~te cu cr~terea fluxului
masic al apei.
Raportul dintre ~ ~i aria totala (A) poatc fi calculat cu relapjle:

Tevi netede:

modul 1:

A.. = G,A.c,.
A

a.(x,-x)A

pcntru A.JA<0,5

(2.39)

pentru 0,5< A.JA< 0,9

(2.40)

unde t.h reprezintA diferenJll de entalpie dintre aerul saturat Ia temperatura JCvii ~i aerul din curent,
iar w reprezintl! viteza aerului in sec)iuoea minimA de curgere.

modul 11:

A.., = 0, 9 in modulll.
A

(2.41)

Tevi cu microariploart!:

modul 1: se poate aplica relatia (2.39) (A.J A < 0, 75)

modul 11: .;.;s:::. = 0, 75

(2.42)

Tevi cu aripioare:

modul 1:

pentru

~ < 0, 9
A

(2.43)

in modul ll:

A., =09
A

(2.44)

Yn fig. 2.21 este prezentata variatia raportului A.JA functie de fluxul masic al apei, pentru
fasciculul de )evi cu aripioare.
Studiul pierderilor de presiune In fasciculul men1ionat anterior a arllta1 ell diferen)a dintre
ciiderca de presiune a ceJii ~i cea a aerului ca singurll fazll estc foarte micA (fig. 2.22).

74

modi

modll

6P
(Pa)

modiD

1ol
10

0,1

/ ceab.

/..<

Y.er

1
Figura 2.11 Variatia raponului AdA

tOw tmt)

Figura 2.22 Pierderea de presi-

funclie

une pe filscieulultubular

de debi!UI G,

Aceasta sugereazll ell. Ia o putere datil a ventilatorului. s-ar putea ob)ine o imbunltiitire de
300-5000/o a transferului termic prin injeetarea apei in eurent, fllril a fi necesarll reducerea vitezei
aerului. Picllturile de apl! din curentul de aer trebuie sil capetc caracteristicile cetii, producandu-se
urm11toarele efecte asupra schimbiltoarelor de cl!ldurii cu aripioare transversale joase:
_ coeficientii medii de transfer termic pot ~e semniticativ, de 3-5 ori, fllril c~erea rezistentei Ia curgere;
- coeficientul de transfer terrnic pentru tevile individuale depinde semnificativ de forta rnotoare a transferului termic. Aceasta sugereazll imponanta evaporl!rii apei de pe suprafata udl! a
tevilor in c~terea transferului termic;

- milrimea suprafetei udate

~i eficienta sa

geometria suprafetei tuburilor. Se constat4,

in Cre$terea coeficien!Uiui de transfer depinde de

to~~

cre~ere

sub

~ep!Ari

a coeficientului de

transfer termic pentru tevile cu aripioare m)A de cele netede.

2.1.3 Eticienfa extinderllor de supra1af;i

2.1.3.1 Eficienta aripioarelor


InflueDja cantitativl! a neuniforrnitlltii temperaturii pe suprafilja aripioarelor se expriml! cu
ajutorul eficientei aripioarelor.
Debitul caloric transmis de Ia o suprafil)A extinsll, de eficieotli TJa, este dat de relatia:

(2.45)
Calculul eficientei aripioarelor se mce cu relatii specifice geometriei ncestora, tinlindu-se
seama de distribufia de temperalurii in aripioarl!.

75

De~i

eficienta aripioarelor este un parametru important, care intervine In modelul matematic

de dimensionare a schimMtoarelor de clildun'! cu suprafall! extinsli, literatura consacratll domeniului


este sllracl!, datoritil dificultlltilor deosebite In abordarea teoreticli a problemei.
Eficienta aripioarei se defin~te ca:
Debit caloric disipat de o aripioara reala
Tl, = Debit caloric disipat de o aripioara ideala

JI.a(t- t,)dA

(2.46)

a(t. - t.)A

Se nume~e aripioara ideaUJ aripioara a cilrei temperatun'! este constantil ~i ega Ia cu cea de Ia
baza.
Obfinerea unei relatii de calcul din relatia de defaniJie a eficientei presupune cuno~terea
profilului de temperatun'! pe suprafa!a aripioarelor.
Valoarea oumericll a eficientei aripioarelor depinde de:
configuratia geometricli;
dimensiunile aripioarei;
coeficicotul parfial de transfer termic de Ia aripioan'! Ia aer.
Efieacitatea aripioarei, Tl ,, se detemlina cu relatii specifice tipului de aripioan'!. Pentru aripioare circulare, se poate apliea relatia (57):

Tl,

(2.47)

3( I + r,a,) + C,a,

In care C, lnglobeazll constantele geometrice ale aripioarei :

c.

(0-d,/
21..,b

(0

vd.

(2.48)

in majoritatea lucn'!rilor profilul de temperatura a fost obtinut prin solutionarea analiticli a


ecuatiei locale de conservare a energiei termice, considenind urmatoarele ipoteze simplificatoare:
conductivitate termicll constantli;
contact perfect aripioan'!-suprafatll suport;
transfer de ciildun'! coovectiv, caracterizat de coeficient de transfer de cllldun'!
constant;
-

transfer conductiv unidirectional in aripioan'!.

!n eazul in care se considerll ~i transferul de cMdun'! prin mecaoism radiant [52], complexitatea problemei cre~e, ceca ce face ca numai rez.olvarea numericll sll fie posibiHi. Aceastli abordare,
pentru o aripioan'! transversalil rectangularl!, a dus Ia concluzia eli, pentru aripioara optimll (maximum de clildun'! transferatli coovectiv ~i radiant pe uoitatea de volum de aripioan'!), eficienta este
situatli In jurul valorii T)a=0,6.

76

Eficienta aripioarei a fost detenninatli penlru aripioarelor rec1angUlare dreple sau cilindrice
cu ~i flinl generare imemll, care functiooeazli in regim SUIJionar sau ttanziloriu, aripioara fiind considerald infinitli (izolalli Ia cap61). sau de lungime finilli, presupunindu-se coeficientul de transfer
convectiv variabil cu lemperatura dup6 o lege de tipul [44, 45, 76]:
(2.49)

S-a [62, 78] considerat $i transferul de clildurli coovectiv bidimensional in aripioare rectaogulare dreple, tfu3ndu-sc seams ~i de rezisteota tennicli a peretelui pe care sunt aripioarele, transfer
caracterizat de coeficieori de transfer termic Ia baza, Ia vfirful

~i

pe suprafuta aripioarei coostanJi.

dar inegali. presupunAndu-se temperatura Ia baza aripioan:i variabilii dup6 legea:

T = T, + acos(lt}"'/21)

(2.50)

undc: I' este llitimea aripionrei;


a este, in cele mai mulle cazur~ (Tp- T80J

Prin rezolvarea numericli a modelului ma1emat ic, a fost pusd in eviden(A influenta numlirului
Bioi asupra pcrlormantei aripioarelor ~is-a obfinut domeniul in care este recomandabil sli se utilizeze aripioare (in care ftoCCS!ea sunt eficiente).
Eficacitatea aripioarelor scade cu ~erea vitezei frontale a gazului (deoarece cr~e coeficientul parJial de transfer Iennie) [80].
Utiliziindu-se distribulia de temperaturA in aripioarli (rectaogulard, triunghlularil, parabolicli)
a fost efectuata optimizarea acesteia sub aspectul:
- formei optime [81 ], gasindu-se ell, pentru o teavA individualii cu aripioare (cu volum conSUIDI), confectionate dintr-un malerial

a cllrui conductivitate termicli este dependentli de

temperaturli, fonna opeimli este cea unifonnA;


- maximizlirii clildurii transferate clitre exterior [82]
- minimiz.Arii masei uripioarelor (pentru cAidurli tr.wsferaUi fixatli) (82, 83)
- dimensiunilor optimc [84].
in tabelul2.7 sunl prezentate relatii obfinute analitic penlru calculul eficientei ciitorva tipuri
de aripioare.

2.1.3.2 Etrcienta suptafetelorextinse


Eficienta transferului tennic de Ia o suprafacJi cu aripioare diferii de cea a unei aripioare singulare, datoritli:
modificlirilor determinate in stratullimitA de preze* aripioarelor;
intercondition!rii dintre aripioare;
intercondition!rii dinlre aripioare ~i suprafata de bazA.
77

Tal)e.lul 2.7 Rclstii pcnLru calculul eficien~ei unor exlinderi de: lSuprufu~

...

an~~re a m

iei

-:::r-m&=O

"'

.,

- ~ 8 8,

& l_.n ....

ll"h; ~ - o

IJI = ~:a); '"=f-J


(.i;

b) m - ~u;

"

J6"..-li'

:c)3 - 4- ;

...........
- .v. . !r..
3,.

,,
16

~~
(c)

.,.,
a) W .. &2; h) W .. AlP;

Bi =~
).

,.
78
Longjludiuillc cu Sliune \v\&b!IA

:
i ~m
,)-.,-:;

.,

~[

I, (1,&;")K, (1,G;) 1,(2,G;)K, (1,J;;'}


1, (2,&;')K,(2,&:) 1,(2Ji;}K, (l,&;"}

11

hin~

lo- 1, -1~ - i i 8c::sscl de $f)Clll a 1.


urdinO.~iv l

K.. K, lu!C(lllkstid 1k ~a fl.

a, on;lin 0, f'CSJ)C(Ii V I

f~ti
,..

I~

~~
~
~~~

x x,: dx O

___

, .,

._,

_!,. o

2,.,,..~

x=O: 8=&,

~
~

I 6$
~: ldl.-

d1$

_,. __

x <l: &- s.

. ! .. o

x h:

I d8

dz'

~ -;-

lt cb.

'

.,

~= 0

''

'\ mJ.(2mh)

a., 1, I; funqii Oe6el lk Sfll:lll a L.

11

IJrdinO.~Iv l

m
:,m

...:::::;,..

d' & I d&

dr'"r -

r:r,: &=&,

~ ~~~
I

- m' &- 0

r r,: '(j;' '"O

'

r,

1. I
'

dS

,-~
- m(ct-r,'
11 (11111 )K1 (m~)-1, (mr,) K, (nw,)
l, (r,) K,(nw,)J, (n11,) t4(Mr1 )

....

- """("'")
mh'

1\-

79

...,m

b'a(~tr,{ 1+0,)$lrlt)

"

'l. ....,( m( - ))"""(" (b- )]


m (a- r)(b - r)
~'

unh(mh')

1\, ~

-J~12H
I

Ptnuu ltYi w ~liUIIC' t liplicl. r w:


inluc:uiqte: OJ:

h' - b(l -.. 0,)5 1~r~p.)

P. us~Ji-o.z

' b
11
P. 1, 27br J - 0..3

=(P.-1)

_ 8!,+~If
8

a, b' - wnia.~
Jl'."T!W\IIIIInc Q(Jflt de ell~ ocddi
1<1 Ylr!\11 l'l(fvurii. b se ~ 1:11

"'in

ta:wJ l!l-r~urilor ooncin~ St

11tribu~ 60Cllrcl le'i o anUMitl


..,.-ali~ fi'qxun._i~ In CAlul
diwi~ti In ctridc:w, hex11gonala
In ca:wl d:i51n"bu~iti ib CJichier.

ll, 6

Eficacitatea medic a suprafetei de transfer tennic, 11... depinde de aria suprafctci de transfer
tennic data de aripioare, A,., de aria suprafetei lise dintn: acestea, A. (A~A,.+A,.). $i de eftcaeitatea
aripioare~

'l astfel:
_ 'l,A. + A,
'1. A

(2.51)

Pentru a tine seama de efectul miC$0r4rii temperaturii aripioarei de Ia bazllla vtlrf, s-a intro

dus ~zi.sten!B termica a aripioarei r., prin relafia :


I

r, =-- a' a

(2.52)

in care a $i a ' sunt eoeficicntii de transfer de caldur! de Ia aripioam Ia mediul lnconjur!tor In


cooditiile temperaturii constante, respectiv variabile a aripioareL
Coeficientul real de transfer tennic, a', este:

a' =fl.a.

(2.53)

Daca se line seama $ide n:zi.stenta depunerilor, rz, rezisten!B termica a aripioarci devine:

) ''1.

r, ~ ( -I + n ....:.....:_:!L..
a,
A,+ '1.
A,

(2.54)

2.1.4 Rezistenta de contact # influenta el asupra petformantelor extlnderilor


de suprafafB
Una din ipotezele folosite Ia analiza transferului termic de Ia suprafete extinse este cea de
contact perfect intre aripioam $i supramta supon. Aceasta IJ$Ili'C8Zli analiza, dar este valabilA doar
pentru aripioarele turnate. tn cazul aripioarelor at8$3te suprafetei printr-un procedeu oarecare (m
castrare, sudare, extrudere etc.), rugozitlitile suprafetei de contact lmpiedicll realizarea unui contact
bun. cu excepJia unor zone discrete (41). In plus, pcrfonnantele sistemului se dctcrioreazA continuu
din cauza dilatarilor diferitc ~ relaxeazA contactul aripioam teavll [48]. lpotcza contactului perfect poatc conduce Ia o supraevaluare a transferului tennic cu peste I 00% [48, 49].
Problema rezistcntei termice de contact CSie abordati, intr-o serie de

lucrllr~

prin prisma

unci multitudini de factori (de naturA mecanica, tennic4 $i topografica), ce influenteazll trans1erul in

zona de contact. lnterdepcndenta complexll dintre

~i

factori fitce imposibilA

~prezentarea

ma-

tematica a problemei, dar au fost investigate modele simpUficate a le contactului de Ia interfdta aripioam-suprafata suport [50, 51] care, insll, nu s-au dovedit aplicabile pentru sisteme de interes
practic.

81

totalll care

lt'C()C

prin interlil14 de contact ca o combioa1ie a cooductiei in zonele de contact ~i a

cooducJiei, convecJiei

~i

radia1iei prin interstiJiile adiacente acestora. SoluJionarea modelului mate-

matic a anltat ell o sclldere a zonei reale de contact, perete-aripioam, Ia I 0 % din aria aparentA de
contact, conduce Ia o miC$0r&rc oeglijabilll a lilctorului de intensificare {definit ca rapor1ul dintre
debitul tennic transferal prin suprafa!A extinsA ~i debitul tennic transferal prin suprafa14 neextinsA).
lpoteza de contact perfect s-a dovedit a fi valabilA piioa Ia o arie de contact de 10% din cea virtuaUi.
Rezolvarea modelului matematic, pentru diferite valori ale grosiotii aripioare~ a arlltat ell reducerea grosimii aripioarei Ia bazi are o influenJA mult mai mare asupra lilctorului de intensificare
decat un contact imperfect (41] (o reducere cu 10 %a grosimii bazei

aripioare~

care produce o

mic$(lrare a supr.lfetei de 5 %, reduce lilctorul de iotensificare cu peste 25 %).


fn cazul fixArii aripioarelor prin sudarc de suprafuta suport s-a constatat ell reducerea lungimii de penetrare a materialului sudurii sub aripioarll are o influeoJA considerabilll asupra perfor-

manJelor termice ale sistemului, acceotuatli atunci c8nd materialul de sudum are conductivitate termicll. micA.

2..1.5 Dimensionarea !ldlimbatoarelor de cllclcri cu levi cu llripioare


Dimensiooarea schimb4toarelor de clildurll cu suprafaJli extinsA presupune

cuno~erea

geo-

metriei aripioarelor, a modului particular in care. poroind de Ia elemeotul de bazll, teava cu aripioare) se define$tC coeficientul total de transfer termic, k ($i a relatiilor pentru calculul coeficien1ilor
parJiali de transfer termic ce intrA in componcnJa acestuia).
Mode!area matematicA schimblltoarelor de ellldum cu 1evi cu aripioare ridica probleme deosebite, datoritli faprului cll o anumitll. arie de transfer poate fi repartizatli in diverse moduri, atiit prin
componen1a unei secJii {numAr de secjii $i tevi pe rliod) clit $i prin legarea serie-paralel a secJiilor.
modificiindu-se, astfel ariile de curgere ale celor douli nuide, deci vitezele de curgere, coeficien1ii
de transfer tcrrnic $i pierderile de presiune (consurnul de energie pentru actionarea ventilatoarelor ~i
pompelor).
Nurnlirul mare de necunoscute:
viteza de circulaJie a aerului;
temperatura de iC$irc a aerului;
geometria schimbltorului:
numlir de sccJii:
pe ver1icaiA (legate in pamlcl);

82

pe orizontaiA (legate in serie);


llUIDllr de tevi pe orizontalli;
numAr de rdnduri de tevi;
nWI'Ill.r de treceri pentru fluidul tehnologic.
ca ~i interdepeodenta dintre ac~ti pararnetri, fuce ca dimensionarea schimblltoarelor de cAlduril cu
tevi cu aripioare sA fie posibilA doar printr-un calcul itcrativ, aplicat asupra modelului matematic.
Algoritmul de dimensionare are un grad ridicot de generalitate, putand fi folosit pentru o
gamii largli de fluide tehnologioc, pentru orice tip ~ dirnensiuni de aripioare ~i pentru orice tip de
sehjmbiltor de cliklurli (condensatoare saul~i rilcitoare cu tevi cu aripioare sau lise).

2.1.5.1 Modelul fizic


Urutatea fundamentalA a scbimblltoarelor de cAldurA rAcite cu aero constituie sectia. Aceasta
este alcAtuitli din tevi dispusc orizontal, prevlizutc cu aripioare sau netede, prinse intre douA plAci
tubulare. Dimensiunile unei sectii sunt semistandardizate, in sensu! cA numerele de tevi pe venicalA,
N11 $i pe orizontalii, N 8 , nu potlua decal anumite valori (N 8 = II ; 14; 18; 22; 26; 30; 34; NH = 3; 4;

S; 6. mai rar 8; 10 sau 12). Numi!rul de treceri ale fluidului tehoologje se confundil de

obice~

cu

numArul de tevi pe venicaUI., mai rar sunt 1,5 sau 2 rdnduri de fevi pe trecere.
Sectiile pot fi legate In paralel sau in paralel $i serie modificaoou-se astfel sec1iunile de curgere ale fluidelor.

2.1.5.2 Geometria schimbitorului de cilduri cu tevi cu aripioare incastrate


Deoarece schimblitoarele de cliklurli cu tevi cu aripioare elicoidale incastrate sunt mai ~r
de confectionat

~i

mai frecvent utilizate in indUStria chirnicli

~i

de rafinArii, se va detalia geometria

acestora. Relafiile obfinute sunt. insA, valabile ~i pentru alte tipuri de schimb4toare cu suprafete extinsc.

2.1.5.2.1 Geometria tevll cu aripioare e/ico/da/e fncastrete Ji factoru/ de extindere


(rp).
in fig. 2.23 sunt redate detaliile constructive ale 1evii cu aripioare elicoidale tnalte (cp"' 24).
Prin defmilie. coeficientul de extindere este:
D

...

cp= A,=
A
1

nd(p- 8) I,+ 2n D' -d lm + 1108!.


p
4
p
p

Figura 2.23 Geometria 1evii cu aripioare


elicoidale incastrate

83

(2.55)

in eeua1ia (2.55). se ia in considerare lungimea efeetivll a tevii. deoarece Ia capete lipsesc aripioan:le,
pentru ca aceasta sA poat6 fi fixatli in
placa tubularli. Prin s implificAri, se
obtine:

'"=I- ~ + (D+d)h + OS
...
p
dp
dp

(2.56)

din care rezulti ci esentiahl este


suprafata prezentatli de cele douli fete

ale aripioarei. Pentru teava fabricata


Figura 2.24 Sectiunc trnnsvcrsaiA printr-o bateric de tevi

Ia "Griro" S.A. (D = 59, d = 25, d, =

cu aripioare el icoidale

24, d , = 20, h = 17, 1l

9000.

1.= 8650, p =2,5,1l

2 ,5, I =

0.38 -toate dirnensiunile in mm), rezultli <p =24 (aripioarA inaltli).

2.1.5.2. 2 Geometria baterlel (modulului, secfieQ de tevi cu arlpioare ellcoldale

in fig. 2.24 este redat! o seetiune traDSVe1'Salli printr-o b&terie cu tcvi cu aripioare clicoidale
incastrate, de tip "Griro" S.A., ~tc decalat.
Ul)imea efectivll a bateriei cste :
(2. 57)
SecJiunea de arie minimli, Sm, prin care trece nerul
printr-un strat orizontal de tevi (printre tevi ~i aripioare, fig.

PH

2.25) este :

S. = Bl - N 8 (dl +2hllh)
p

(2.58)

Figura 2.25 Scctiune printr-un

2.1.5.2.3 Dimenslonarea termlci i geometrlci


A. Modclul matcmatic al tnomferului tcrmic

strat ori20ntal de tevi cu aripioare

Dimensiooan:a schimblitoan:lor de cAidurli presupune rezolvarea modelului maternatic compus din ecuatille de bilanl ~i tranSfer termic, insoJite de ecua)iile ce definesc diferelll& de temperaturA medie logaritmicA ~i coef~eienJii de transfer tcrmic (total ~i patJiali).
Ecua1ia de bilant termic permite cvaluarea debitului caloric schimbat in aparat, Q:

Q =G 1(h '1 - h "1 )

(2.59)

G 1c1(t " 2 - t ' 2)

in care:

84

0 1 0 2 - debitele masice ale fluidului cald, respectiv aerului de rl!cire, kgls;


h' 1 h~, - entalpia lluidului cald Ia iotrarea (In), respectiv ie~irea din aparat, Jlkg;
c2

c41dura specificA medic a aerulu~ JJkgK;

t'z, t''z - temperaturile aerului Ia iotrarea In), respectiv ic~irea din aparat,

f n mod

c.

ob~nuit, pentru dimensionarea schimMtoarelor de cilldurll cu Jevi cu aripioare, ecuaJia de

transfer termic este folositA in una din forrnele :

(2.60)

Q = kAt.t . k. A.6t .

in care A este aria extinsA, iat A., aria suprafeJei 1evilor netede.
OUculul m~di~i logaritmic~ a difut!nf~lor d~ tmtpeNIIur6
Pentru calculul medici logaritmice a diferenrelor de temperaturA (61,), se considero o
c irculaJie incruci~t~ a agenrilor termici: prin revi, orizontal, curge lluidul tehnologic (lichide, gaze,
vapori de rAcit sau condensat), iat printre Jevi ~i aripioare, vertical, curge aerul de rAcire, suflat, de
regulli, ascendent, de ventilatoare montate sub schimMtor (*zate, de obicei, in poziJie orizontalli,
fig. 2.26 a).
Se calculeazA, mtli, o medic logaritmicli a diferenJelor de temperatwil, considemndu-se o
dcplasare fictivA in contracurent (fig. 2.26b), cunoscllndu-se t' 1 t~., t' z $i aproximAndu-se t~z.
6 a.,cc-

6' 11"
f

In 11

t',t," (t," t',)


-

(2.61)

In t ,- tr

A"

- ttt'2

Se calculeaz.li corecJia F tn funcJie de nurnMul de treceri ale lluidului Ichnologic (N ) prin


revL de parametrii P ~i R dati de :

p = ~l
6w

t'

h -

R 5 ~.

1, 12

1'
-

62

, - ,,

h ' t '2

w2

(2.62)

wI

in cares-au notat: W, O,c ,, W2 = Ozcz (capacitAiile calorice ale agentilor termici). Calculul facto-

~
t'
I 1

t'l

I.

tj
(a)

'2

pf

ti

t'J

'2
(b)

0
(e)

Figura 2.26 Elcmcntc pentru calculu l 6tm: (a) Schema de curgere; ( b) Diagrama
variaJiei temperaturii agentilor termici Ia o deplasare fictivli, in contracurent, a agenrilor
termici; (c) Diagralll3 de calcul a corecrie i F(N, P, R).

85

rutui de corecrie, F. se poate realiza algebric sau grafic, conform diagramelor de tipul cetor prezentate in fig. 2.26 (c).
Pot fi utilizate ~i relafiile propuse de Taborek ~i Kern peniiU calculul corectiei F. Acestea

sunt (47):

I ( 1- p, )
n 1-Rp,

.JR'+I

F=

Rl

(2.63)

[~-1-R + JR'+ I

In p,

~-1-R-JRi"+l
p,

in care P, se ponte exprima in funcpe deN, P

~i

R astfel :

I-(RP- I)ii
P-1

P,

(2.64)

R-(RP-I)ii
P-1

Dac4 lilctorul R este ega! cu unitatea. ecuatia (2.63) devine nedetennioatii ~i se aplicll solutia
altemativli :
P,

F-

.JR2+I
I
P,

(2.65)

.!_ 1-R+JR1 + 1

~p~----

In

2 -I-R-JR + 1
P,
2

cu:

p,-

(2.66)

(1 )
N p-1 +I

Media corectata va fi :
(2.67)
Sc calculeazli ~i temperaturile medii a le agentilor termici (I) ~i (2), in conformitate cu
ecua)iile :
(2.68)
In carul circulatiei In cment incruci~t, c8nd unul din fluide (eel tebnotogic), trece de N ori
prin aparat, diferenta medic de temperatwi! se poate calcula ~i cu relalia [47) :

86

t.t..

(2.69)

f.t.=--~r-----~~~--------~

-Nin I + 611n
6t,~

in care diferentele de temperatura au semnificatia corespunzlltoare indicilor:


int - pentru fluidul din interiorul)evilor;
ext - pentru fluidul din exteriorul)evilor;

cr- Ia capi!tul rece;


cc- Ia capAtul cold al aparatului
~ficiLntu/ total dt! tf'tliiS}'u tl!rmic,

intr-un schlmbiltor de cilldurd cu (t!vl cu 11ripioare


Tinandu-se seama de geometria )evii cu aripioare, de sta)ionaritatea procesului de transfer
tennic

~ide

faptul cA intreg dcbitul termic, Q, oecesar a fi disipat din tluidul Ichnologic (I) in aerul

(2) suflat de ventilatoare, trece prin toate rezistentele tcnnice care intervin, conform fig. 2.27, se
dcfinesc o serie de temperaturi intermediare $i k..

Deoarece aria suprafc)ei de transfer tcnnic Ia interior (acee8$i pcntru convec1ie $i condUC)ie
prin depuneri) cste net diferit4 de cea de Ia exteriorul )evii, se serie:

.
I
).
1
Q = Wtf.t = W,/!'., atAt(t., - t,.) = - At(t,. t,,) - TA,.(t,, t.) =-A.Ct,, t,)
"

= - A,(t,- t.)

r.

up

I
- A,(t,- t, ) = a,A,(t.,- t,.,)

rz

(2. 70)

r,
k.A.f. ' = ktAt6 _.

Acest $ir de cgalitAJi poate fi pus sub forma unui $ir de rapoartc egalc

tntre difcrcntele de

temperaturA $i rezisten)ele respective raportatc toatc Ia aria extinsA A.:

Q
t .-t.,
t,.-t,,
... -t.,
-=-
A,
AA,
nAA,
l>,.AA,
<XtA,A
A,A
'A,A.,A

t .. - t.
r,

t. -t.
r,

t, - t., n

- ~ ---- -- - a,

)
"''

t -t

"

(2.71)

in care:
A

-aria tevii lisa, m2

A.

- aria extinsA a Jcvii. m1

A,.

- aria medic a Jevii, m2

A1

aria interioara a )evii, m2

Raporulnd suma numArAtorilor Ia surna numitorilor,

_g_ =

~i dcoarece

A./A <p, se ob)ine:

(2.72)

A,

87

Sc ajunge, astfel, Ia definitia cocficientului total de transfer, tennic raportat Ia aria~ :


-

k.

=[(-1 + n)~+~..!!..]cp+ r.+ r. +., + ..!_


d, A. d.

a,

(2.73)

a,

d;

t mt

-2

l rt
tpt

'P2.
t .,

Figura 2.27 Diagrama distribu)ici radiale a temperaturii Ia o teavil cu


aripioare incastrate

Raportarea Ia aria A, ealculat! cu diametrul interior d, conduce Ia:

k,

I
I
I
R _ d1
(
I d1
A - --d=-+r.+.::l.-+
r.+ r. +n+ -I ) k. A. _
k.<p
a.
A, d.
a , cp d
A Ao
do

(2.74)

Din egalitatea ~ = kA rezultA:

1
1
1
.!.=--=(- +r,)~+~..!!..+(r.+ r. + r, +k

k.<P

ao

d,

).!.

Ap dm

(2. 75)

1 <p

din care reiese, evident, efectul extinderii suprafe1ei insprc acr, adicil inspre fluidul av&nd coefocientul partial de transfer tennic eel mai mic. Astfel, dacA cp = 24 (tevi cu aripioarc tncastrate, inalte,
fabricate in Jatft) ~i k.

IOW/m1 K. rezultA kt 240W/m2 K ~~ dec~ intensifiearea importantA a

transferului termic pe ealea extinderii suprafe1ei.


fn componcnta cocficientului k. inlrll rezistenJele:

88

r1

cuprinsA intre 0,0002 ~i 0,0006 m1 KIW dupa natura fluidului tehnologic ~i tendinJa acestu-

ia de a depuoe cruste pe pereJii interiori ai 1evilor;


r1

aproximatll, de regulll, cu valoarea 0,0004 m1 KIW (praf ~i oxid de aluminiu), raportalli Ia

suprafa!a extin.sli;
- se aproximeaza sau se detenninll experimental, dupa tehnologia de depunere a aripioarelor;

r,

(in cazul aripioarelor incasuate se recomandA valoarea 0,005 m1 KIW, care este rapol1li!J Ia
suprafa~& extin.sli);

- depinde de natura oJelului din care este trasli 1eava de batll ~i dupa grosimea peretelui aceste-

ia (~);
se cak:uleazA ~cum s-a ar6tat in paragraful 2.1.3.2, cu relaJii de tipul celor din paragraful

r.

2.1.3.1 pentru cficien~& aripioarei singulare.

1/a 1

rezistcnJa spe<:ificl! a stratului limitl! termic din intcriorul fevii, rezultatn din ecua!iile

criteriale corespunzaloare;

1/a 1

rezultA din a 1 objinut 6e din ecuaJii criteriale, fie folosind factorul de transfer). propus de

Chilton ~i Colburn (vezi parqraful2.12).


Pentru sch.imWtoarele cu levi lise, <P = I

~i

r. = r. 0.

Calculul coeficientului de lnlJlSfer Iennie de partea Ouidului tehnologic,


seama de procesul pe care-I suferil acesta: rAcire, condensare, etc.

ln tabelul

a,, se face linAnd

2.8 sunt prezentate

relapi criteriale pentru detenninarea coeficientului de transfer termic de partca Ouidului tehnologic,

a,.
Tabelul 2.8 Relafii criteriale pentru determinarea coeficientului partial de transfer termic de
partea fluidului Ichnologic, a 1
Nr.
crt.
I

ObscrvaJii

Referin!B

Convec1ie fo<~&lll inrr-un rAcitor. sau


in zona de rAcire a unui condensator
Nuu Nu 1 calculat cu Re 1 2000
Nu 11 =Nu 1 calculat cu Reo 104

38

Relatia criteriall!
Re, <2000;
Nu , = I,84 (Rc, Pr, )' " -d,-; ld , < 50
1
Nu , =0,47S(Re, Pr, )"'; dl, >SO
Re > 104 Nu 1 = 0027Re
PrI'"

I
t

2000 < Rc < 104


(
)Re,- 2000
Nu,= Nu 11 - Nu 11
+Nu 11
8000

89

2
(l,= 0.72~

Condensare totalli

r,gp, ' /..,J


fl.(t, -t,Jd,

Condcnsore in prezen1il de gaze


necondcnsabile

<Xl =

_1_ Q, + _I_ Q,
(l... Q (l,_, Q
4

Nu ,

=(l,d,

[ (+]'

Curgere bifazicl

85

47

x - frac1ia masicli de lichid

1- I+

A. ,

85

XEP,

Re 1Fr1 < 109


Nu , =0,0066A(Re, Fr,}"...,

Nu , 0,0066A(Rc, Fr,)" "' Re,Frt > 109


Nu, =0,015A(Re , Fr,)"-'

( f(

A= - x- E.!..
1- x P,

r
f)
r

Rc~" Pr,0 0

TJ,

c' = &1 1 + c,'; log & = 0.9592 +log B


log e,

=(0,1675- 0.0551og

B = I -X
X

(E.!.X~
P,

'1,

log B- 0,67

(Re, Pr.)'"

Coeficientul de transfer termic de partea aerului, (l,, se poate calculeazA pe baza factorului
Colburn, j, sau cu ajutorul relaliilor criteriale (paragraful 2.1.2).
Pentru schimbi!torul de ci!lduri! cu levi netede se pot utiJiza relatiiJ.e :

Nu 1 = F{0,3+ ~(NuiJ)'+ (Nu,_,l)


,m care, Iungtmea
.
. . este l.
caractensbci!

(2.76)

1t - .

(2.77)
(2.78)

90

1.87 - 1,7..!
F=l+---r--~~p~--

(2.79)

4p I
nd' ) -0,4
d
4PaPH

d(p. - d)
2
2p.
Re2= w21
Th _ nd
1

(2.80)

4p,.p,.

B. Modeb rea malemalid a tran.sferului de impuh

Pentru a Slabili consumul energetic Ia pomparea fluidelor prin scbimbAtorul de cllldurd,

este

nccesar sA se cunoascll pierdcrile de presiune pe liecare circuit.


in tabelul 2.9 sunt prezentate relafiile ce pot fi folosite Ia evaluarea pierdcrilor de presiune
de partea fluidului Ichnologic.
TaMiul2.9 Rela!ii pentru calculul pierderii de JRSiunc de partea fluidului tehnologic

Nr.

RelaJia de calcul

Observa;ii

Referin13

crt.

l
l>p1 =

(I

NL
A,-;;+

Re 1 <2300;J.. =

Ll;, )~
N,N.
2

64
Re

0.3164
2300 < Re, <tO'; A= R oB
e,
l
Re,> IO';).=
,
( 1.8llogRe 1- 1.5)
2 t.p, -

l.56p~,N1T

f>l\.o- = f>p,<I>L

<I>L=

Cliderea de presiune Ia curgerea unci singure faze (schimbAtorul de cllldur6 funcJioneazli ca nlcitor, sau in zona de rlicirc a
vaporilor saul$i licbidului).
Felul rezistcnJei:
l;
lntrare sau ~ire din c:amenl 1,5
intoarcere 180" intre treceri 2.5
lntrarc sau ic$ire din Jevi
I .0

13

Condensare tota/ii
6p"""' = picrderea de presiune pentru 1cava
plin~ cu condens

86

Curgere bifazicii
t.p, = picrderea de presiune corespunzatoarc curgcrii individuale a lichidului
Rcgim de curgere
Faza gazoasll
Faza lichidA
c
20
turbulent
turbulent
viiscos
turbulent
12
vascos
10
turbulent
vllscos
vllscos
5

87

91

Cunosc8nd pierderea de presiune de partea fluidului tehnologic, se poate detcrmina puterea


de pompare
Q, I
p , =ll.p,--

(2.81)

p, 11,

Pierderi de presiune pe traseu ~i putcrea consumata de ventilator se calculeazli In conformi


tate cu paragraful2. 1.1.

C. Restrictii
Rezolvarea rnodelului maternatic se fuce timnd searna de anumite restriqii. Cele mai impc>nante dintre aces tea sunt :
dimensionarca schimblltoarelor de cAidura rllcite cu aer se face pentru conditii defavorabile (temperatura aerului atmosferic ridicatA: Ia noi in farli 30-32C);
temperatura de evacuare a produsului rile it nu ponte fi mai mieli deellt 50 C;
temperatura de evacuare a aerului se admite peste temperatura de evacuare a produsului
cu 0 + 20"C;
viteza aerului in sectiunea minimli de curgere trebuie sli fie cuprinsA intre 3 $i 9 mls (in

mod obisnuit, 5 + 7 mls) pentru ca transferul de elildurli $i cliderea de presiune a aerului


sli fie aceeptabi lc;

viteza de circulatie a fluidului tehnologic se impune a fi cuprinsli intre 0,5 + I mls (daeli
acesta este lichid).

0 . Algoritmul dimensio11irii schimbltoarelor de dlduri cu tevi cu a ripio8re


Pe baza modelului matematic prezentat, a fost lntocmit algoritmul de dimensionare a
schlmblltoarelor de elildura cu tevi cu aripioare, linAndu-se cont $ide rcstrictiile prezentate [95].
Acesta comportll urmlltoarele etape:
l.lnitializarea paramctrilor de operare (debit de fluid tchnologic, temperaturile de intrare si iesire
ale acestuia), a dimensiunilor geometricc (ale aripioarelor $i !Cvii suport) $i a restric:tiilor.
2. Se calculeazll temperatura medic a fluidului tebnologic.
3 . Se calculeazll proprietlltile fizice ale fluidului tehnologic Ia temperatura medie.
4 . Se calculeazll vite7ll masieli a lluidului tehnologic.
5. Se calculeazli sarcina tem1ieli a schin1blltorului.
6.Se propune ,2.
7. Se calculeazll proprietlltile ftZice ale aerului Ia temperatura sa medic.

92

8. Sc propune numlirul de 1receri N = I.


9. Se calculeazli difercnJll de 1empera1urli medie logarilmic:A.
I0. Se calculeazli aria de transfer necesan\.
I I.Calculul numlirului 101al de tevi cu geometrie standardizata.
12.Calculul coeficientului partial de transfer termic de partca lluidului tebnologic.
IJ.Calculul coeficientului partial de transfer termic de partea aerului pentru curgerca peste un fuscicul de tevi netede.
14.Calculul coeficientului total de transfer teunic.
I S.Repartizarea ariei de transfer: se ob!in numlirul de tevi pe verticalll ~i pe orizontala tntr-o secjie
$i num4rul de sectii legme in poralcl
16.Se fuce nurnllrul de trcceri ega! cu numlirul de rftnduri; in caz de inegalitate cu eel cu care s-a lucrat se recalculeazll forta motoare (salt Ia 9).
17.Se compara viteza liniarll a fluidului tehnologic cu limita inferioarll a domeniului de valori permise; dacA valoarea accsteia este mai mica deciit timita inferioarll se inseriazli secjiile; salt Ia IS.
18.Sc comparli viteza liniari a Ouidului tehnologic cu limita maximA a domeniului de valori permise; dacA valoarea acesteia este mai mare deciit timita superioarll, se miC$0reazll numllrul de treceri
(considernnd doull rtinduri de tevi/pas) ; salt Ia 9.
19.Calculul cl!derii de presiune de partca fluidului tehnologic ~i al puterii de pomparc.
20.Calculul coeficientului partial de transfer termic de partea fluidului Ichnologic.
2l.Calculul coeficientului partial de transfer termic Ia curgerea aerului peste fasciculul de JCvi cu
aripioare.
22.Calculul coeficientului total de transfer termic.
23.Calculul ariei de transfer termic $i a! ariei de curgere.
24.Calculul vitezei reale a aerului. Se comparll viteza realli cu cea de Ia iterajia anterioarL ln caz de
inegalitatc se calculeazll, cu aceastll vitczll, temperatura aerului Ia ic$irea din schirnblltor; salt Ia 9.
25.Se verifica dacll viteza aerului este mai mica deciit valoarca maximA permisll. Oacll nu, sc calculeazll temperatW'8 de qire a aerului cu valoarea maximA pennisA pentru viteza aerului; salt Ia 9.
26.Sc calculeazA cAderea de prcsiunc de partea aerului.
27.Se calculeazli numllrul de ventilatoare.
28.Se calculeazli puterea consumatl! de vemila1oare.
Rularea programului de ealcul, scris pe baza algoritmului prez.entat, a evidential existen!a
mai multor solutii, caracterizale fie prin geometrii difcrite, fie prin conditii diferite de operare; aJe..
gerea variantei optime se ponte cu ajutorul unui critcriu de optimalitate economic! [85).

93

2.2.

Schimbatoare de caldura cu placi cu aripioare

2.2.1. Aspecte generale


Schimbatoarele de ciildurti cu p/tici cu aripioare (realizate din materiale cu conductivitate
tennicll ridicatA) sw1t aparate folosite in special pcntru transferul de cllldurA 'intre douli medii gazoase. Una dintre aplicatiile importante ale schimbatoarelor de clildurli cu pllici o coostituie utilizarea
acestora ca pre'inclllzitoare de aer, pentru recupcrarea clildurii In centralele tennice.

in aceste apara-

te, pc de o parte, se pot recupera debite de cl\ldurl\ de ordioul a I00 MW Ia forte motoare relativ
mic~ iar pc de altA parte,

datoritA preincl\lzirii aerului necesar arderii eombustibilului, devine posi-

bill\ utilizarea cllrbunilor ioferiori Schimblltoarele de clildurl\ cu plllci sunt utilizate atilt ca recupcratoare, cat ~j ca regeneratoare [98, 99].
Schimbatoarele de clildurl\ cu pllici cu aripioare SWlt alclituite din pllici plane pc care este
dispusl\ o bandA metalicli ondulata; aceasta este fixatli de placa platA prin sudare. Forma ondulatiilor
benzii metalice poate fi foarte variatA, realizAnd diferite configuratii (fig. 2.28).
(d)

Figura 2.28 Configura1ii ale benzi i metalice: (a) bandll continua ~ezatA in evantai realizAod sp8\ii triunghiulare de curgere; (b) baodli continuli indoitA astfel tnc!t sll realizeze
un spatiu de curgere patrulater; (c) bandl\ intreruptli; (d) bandll continuA pcrforatll; (e) cu
generatori de v!rtej, (f) aripioare aciculare, cu diametrul in trepte.

94

Banda oodulatA are drept soop dirijarea circula1ici pe placA ~i rigidizarea mecanicA a

suprafe1ei. Spafille de acces ale celor douli gaze sunt separate prin cfite douli distan1iere peoi1U fiecare placA in parte, care fac corp comun cu placa de sprijin a suprafeJei oodulate (fig. 2.29). Aceste
aparate au suprafatA specificll mare. Deoarece spaliile celor douli tluide sunt independente, se poate
alege, pentru fiecare, cea mai potrivitll configuratie a supmfe)ei.

f igun 2.29 Schema unui schimblitor de cAidurA cu plki oodulate.

Prin acest tip de schimblltor de cAidurA fluidele circuli!, in general, in curent incruci~t.

Suprafe)ele cu pUici cu aripioare pot fi subdivizate in: arlpioare plane (care formeaz!l spa)iu de curgere de diverse forme), ariploare crestate (cu fante), ariploare intrerupte, ariploare ramiflcate, ari-

pioare acicu/are, suprafere ondulate [46], suprafere cu generator/ de turbuien(lJ. Experimenta~ a


fost demonstratA superioritatea schimblitoarelor de cAidurA cu pllici oodulate perfomte, cu pasaje
divergente-ronvergente, datoritA curgerii secundare detenninat! de efectul de aspira)ie ~ide intreruperile frecvente ale suatului limitA in fiecare ingustare [96).
Suprafetele cu aripioare plane, formand un canal de curgere cu sec)iune transversaiA rectangularn sau triunghiularil, sc caracteriz.eaz.a prin spa)ii de curgere lung~ neintrerupte, cu performante
similare celor obfinute in )evile circulare Jungi. lmbunlltll)irea transferului termic este obfinutli, in
speci~

prin ~erea suprafe)ei specifice de transfer termic.

Suprafetele cu aripioare crestate (cu fante) sunt caracterizate de prezenJ8 aripioarelor care
au fost tl!iate ~i indoite in lungul curenrului Ia anumite intervale. Scopul t!ierii aripioarelor este determinarea ruperii stratului limitil Iennie pentru ob)inerea unor coeficienti de transfer termic mai
mari decilt cei realizati utilizAnd aripioare plane, in acele~i condi)ii de curgere. Cu cat intreruperea
stratului limitl! este rnai frecventli, cu aul1 coeficientul de transfer termic este mai mare, crescAod
insll ~i factorul de frecare. Tot~~ s-au gasit anumite astfel de suprafe)e care tind sA necesite consum

95

mai redus de putere pentru frecare decat suprafetele cu aripioare plane penlru acee8$i valoare a coeficieotului de uansfer de clldunl (46].
Suprafe1ele cu aripioare inl7erupte sunt similare, tn principiu, celor cu aripioare cu fame,
siogura diferenJli fiind aceea cA secjiunile scurte ale aripioarelor sunt alioiate Ia direelia de curgere;
cu o asttel de configura1ic, se obi in lungimi de curgere mici, deci conductanle rnari de tr-.msfer termic. intreruperile de suprafa!A imbunatatesc transferul de cAidunl prio doua mecanisme iodependcote:

previn ingrD18re8 stndului limitll prio intreruperea sa periodicA (iotensificarea transferului de clldurt are loc chiar Ia valori mici ale nurnlirului Reynolds, c8nd curgerea este laminarll) Ji

peste o valoare criticA

a numarului Reyno lds, suprafetele intrerupte determinA o intensi-

ficare suplimentarli, datoritli oscilatii lor curgerii Ia formarea viirtejurilor (care produc
amestecarea nuidului din rona centrala cu eel de Ia suprafata de transfer).
Aripioarele pot fi BJCZBie decalat sau nu pe suprafata piAcilor, performan1ele hidrodinamice
$i termice ol:JPnute fiind diferite [100, 101). Tranzitia are Joe Ia oumere Reynolds mai rnari. in cazuJ
aripioarelor 3JC2llle oedecalat (in linie).

Se poate determina aranjarea optima a aripioarelor BJCZBie decalat. astfel incat, intr-uo volum fixat (dat) de aparat, sA

se preia maximum de c:Aldunl [102) (raJiooamentul filcut peolru

obtinerea relaliei de calcul cstc prezentat in capitolul 6). Distanta adimensionaiA dintre aripioare
este (elementele geometrice sunt conform figurii 2.30):

w.,. :3,2Pr-(Re ~)

(2.82)

an care: ReL =--,


w L N este nurna-

l""'~j-'.- -,iO.u-,aCizaeniir ~b-a --------; ~ H

ru I de supra fete ale pllicii spre ca-

--- -

nalul elememar, iar A cste aria


adimensionall!

de

contacl,

Nb

A=-.
L

1-- - -- - L - - -- - ---1

Studiu1 de optimi 7.are a

F igura 2.30 Pararnetrii geometrici ai unui volum echipat cu

aratat ell 3JCZllfC8 decalatd 8 ari

aripioare intreruptc a~zate decalat, supusc unui curent de gaz

pioarelor este preferabiiA cclci in

in convec1ie fortatA
~--------------------------J

linie dacll A< l ; dacll A > I, efectul

a~wii

decalate sau In lioie asupra debitului de c!lldurll

transmis este nesemnificativ.

96

Aripioarele ramificote au perfunnan)e eomparabile cu cele intrerupte, datoritA modificArilor


s imilare produse asupra stratului linUtA. Atunci cfuxl acest tip de suprafete este utilizal irl apanue irl
care sunt vehiculate tichide. transferul Iennie este pulcrnic influenJlll de natura lichidului (prin
num4rul Prandll) [103] (temperaturi mari ale fluidului determinl valori mari ale factorului Colburn,
j, Ia numere Reynolds mici).
Suprafetele cu aripioare acicu/are sunt un alt s islem de plllci cu aripioare al cl!ror scop este
de a obtine eonductante tennice foarte mari prin men)inerea de straturi limitA subtiri pe aripioara
Prin eonstruirea aripioarelor din fire cu diametru mic. lungimea efectivl de curgere, jllliilitate din
circumferin!i, poate fi foarte micA. Aripioarelc cu suprafete aciculare sun! caracterizate de fuctori
de frecare destul de mari, care pot fi atribui)i, irl primul riind, frecarii asociatA cu seperarea stratului
limit! care are Joe pe suprafa)a aciculam. Coeficientii buni de transfer Iennie care pot fi oblinuti tree
pe planul doi valorile mari ale factorilor de frecare. Aripioarele aciculare cu diametrul irl trepte (fig.
2 . 28, (f)) au performan1e tennice eomparabi le cu ale celor cilindrice, dar pierderile prin frecare sunt
mai mici [104].
Schimblltorul de ellldurt cu pllici ondulate are perfonnan1e similare celor cu plllci cu aripioare irltrerupte sau cu aripioare cu fante. Schimbllrile irl directia de curgere induse de pUicile ondulate detenninli separarea stralului limita cu efecte simi lore aripioarelor intrerupte.
SuprafeJele cu generatori de turbulen{li realizeazll intensificarea transferului termic datoritll
vortexurilor longitudinale care au traiectorii spirale schimb6nd fluidul de Ia perete clltre regiunile
din centru ale curgerii.
Generatorul de turbule~ (aripioarll rriunghiulllt'll, sau pereche de aripioare triunghiulare cu
un anumil unghi de atac) conduce Ia intensificarea transferului Iennie cu o

c~ere

relativ puJin im-

portantA a pierderii de presiune [105. 106]. Acest tip de generatori de turbulenJA indooe Wrlejuri
lo ngitudinale in spatele lor, care iau fluidul din partea de jos a darei

prin rotire tl transportA irl

partea de sus, antrcn!nd fluidul dinspre periferie spre centrul vfirtejului. Acest mecanism impiedicll
ml!rirea stratului limit! termic, avBnd ca efect cre$lcrea eoelicienrului de transfer term.ic. Yn prezen)a
unor gradienti de presiune favorabili, vortexurile longirudinale sunt stabile $i influen)a lor persista
pe o suprafu)3 de ciiteva ori mai mare decal suprafa)a aripioarei.

In practicA aceste aripioare pot fi

realizate prin $W!Jarea peretelui.


Transferul tennic $i factorul de frecare depind de num4rul Reynolds (care influellleazli pozi..
tiv valoarea coelicienrului de transfer de calduril), de paramerrii geometrici ai aripioarei $i de unghiul de atac; s-a constatat crc$(crea numl!rului Nusselt cu unghiul de atac. Aripioarele cu unghiuri
mari de atac produc vortexuri mai putemice, care au ca rezultat un transfer termic mai bun (de
exemplu, pentru aripioare singulare, un unghi de atac f} 20" duce Ia o cfe$tere a nurnl!rului Nusselt

97

cu 45.4 %

futli de canalul flrA obstacol. ll ~ 26 duce Ia numl!r Nusseh cu

I 0 % peste cazul cu

ll ~

200, iar ll c 300 duce Ia numere Nusselt cu 26,4% mai mari decAl pentru ll = 20").

fmbunAlA{irea transferului Iennie se face cu pn:tul c~terii pierderii de prcsiune- fuctorul de


frecare este aproximativ de doud ori mai mare dedit in cazul abset11ei aripioarelor $i

cre~e

cu un-

ghiul de atac, deoarece mllrirea acestuia are ca efect intensificarea circulaJiei vfutcjului, ceea ce
conduce Ia c~terea rezistentei Ia curgere. (de exemplu, pentru
aproximativ 15 % rnai mare decdt peotru ll ~ 20 iar pentru

ll ~ 300 factorul de

frecare este cu

ll = 26 cu 8,4% mai mare decdt pentru

ll "'20").

0 comparare a performan1elor diferitelor tipuri de suprafe)e poate fi fllcut6 folosind drept


criteriu (datoritli relevan1ei economice) reducerea costurilor prin miC$orarea ariei de transfer termic
necesarli pentru o anumitA sarcinlltermicli ~i o anumitA picrdcre de presiuoe. Calculul $i comparanea
obicctivului performantei - aria suprafetei redusA - necesitA relatii algebrice care sA cuaotifice
func)ia obiectiv (adicll aria suprafetei necesare ca func1ie de transferultermic, debitul masic etc.) cu
anumite restricJii (sarcina termicll fixatll putere de pompare fi-

xatll diferente de temperaturd


etc.).
S-au studiat pcrformanlcle

urmlitoarelor

tipuri

de

suprafe1e (fig. 2.31) [107]:


A- cu

formand

canal

aripioare plane
cu

sec)iune

transvcrsalli rectangularA;
'

B- cu aripioare formiind

., c

sec1iune triunghiularA;
C-cu aripioare ramificate;
D-cu aripioare crestate;
E-cu generator de \'drtej.
in fig. 2.32 sunt prelimtate performan)ele suprafetelor

Figura 2.31 Suprafetcle de transfer supuse comparatiei: Aaripioare plane formand canal de curgere cu sectiune rectangu-

larli; B - aripioare plane formAnd canal de curgere cu sec)iune


triunghiularll; C -aripioare ramificate; D - aripioare cu fante; E
- cu generatori de vilrtej.

supuse comparatiei [ I07].

98

""'
...

..---t-t-H+t-H--+-1
I-+~++-+ ii-H-'-++t+-1--+-1

//

//

//

I I

//

//

...
a) Performantele suprafetei de tip A

G~i f functie de numarul Reynolds)

'" -!-;::j::::!::"-trt"-t ....

...
:j:::. ' I+~
I
e~o'
OtO

'

~lo--r

-~-

~-------;-

'

i ~

1_ 1

oL

:
..J.

.: ~
.,. --+-n
. -.- -----

I ' ..
"+-<;:t- i ' I i 1 ~

010

~'

'

'

QQl+

..

00~ ~

.....

O(I~H

:;

,,

...

'

- --

4 \ t

f 10

---

i i I I

--~
.-;.

1'-

t-~~.JiIRr 1t0'1J~
~

!'Ill

C02

'

.,

'

6I

b) Pcrformantele suprafetei de Hp B G$i f functie de numllrul Reynolds)

.... ~

.,

"

...

1::
c) Performantele suprafetei de tip C

I
-~

.-

' '

f-., I>-,

Re
~~:---;;---\0
.
lO

G$i f functie de munarul Reynolds)

99

I .

011t-

'0

..
so
0

lOO

Of O
I

',

..o

r-7

0. .
0<0

//

~--~

.,
010

"''

010

oco

I '-.

OOt

., I

001
00<
I

'

Rt 10

4561\0,

' '

..

'

d) Performantele supra rctei de tip D (j ~i ffunctie de numlirul Reynolds)

...... -

...

000.

OJO
010

'
I

'

'

I
..

I :
I

!'-....

011

Rex 10> --+-I

010

' '

'

=
- - -

"--

'

!li8t0

1'

! :

. i' j
I

'

'} &

iI

e) Perfunnantele suprafcJei de rip E (j ~i f funcJie de numlirul Reynolds) (indicele vg- generator de Viirtej)

Figura 2.32 Pcrformantclc suprafetelor comparate (variatia factorului de frecare, f $i a factorului de transfer termic, j, liu1c1ie de numlirul Reynolds)

Valorile filctorilor j $i f sunt semnificativ mai ridicate pentru tipurile

C.

D $i E dccat pentru

A $i B, ceca ce aratA capacitatea de tranSfer termie mai marc $i, ca o c:onsecinJA, aceste tipuri implicA pierderi de presiune mai mari [I 07).
Dependentele pentru factorul Colburn, j,

$i pentru eel de frecare, f, pot fi core late cu ecuaJii

de tipul:

j
in care St

=St Pr'" =g 1(Re) = a Re

Nu ; Nu = a4'!_: Re - w 4r, ; r,
A.
TJ

RePr

(2.83)

= A,L
A

100

(2.84)

unde w., este fluxul masic (0/A.:), A. aria secpunii de curgcre. L - ltmgimea plllcii (a canalului de
curgere), A- aria suprafc)ei de transfer termic.
Coeficientii a, b, m ~i n, care eoreleazll factorii j ~i f func)ie de numArul Reynolds, pentru
suprafe)ele A, B, C, 0 ~i E cu o precizie de 6% in intcrvalul 500S ReS 2000 sunt indicati in tabelul 2.10.

Tabelul2.10 Valorile parametrilor a, b, m ~in din rela)iilc (2.83) ~ (2.84) [107]


Parametrii ecua)iilor (2.83) ~i (2.84)

Tipul suprafetei

j aRe"'
a

f~

bRe"

1,422

-0,791

7, 183

-0,85

0,72

-0,716

5.022

-0,793

0.23

-0,387

5.002

-0.588

0.15

-0,35 I

1,333

-0.432

0.634

-0,484

0,906

-0.323

Pentru a compara performan)ele suprafetelor mcn)ionate se poate utiliza criteriul de performan)A care

urmlire~e

reducen:a ariei totale de transfer cu meo)inerea unor restric)ii ca: puterea de

pornpare, P, sarcina termicA, Q, ~i debitul masic, 0 , impuse:

.Q.~i. ~.-1
P0

Q.

(2.85)

00

lndicele 0 se refeti! Ia o suprafa)A de referi.n)A. S-a ales ca suprafa!ll de rcferin)ll cea de tipul

A, celelahe tipuri considerate fiind evaluate in raport cu aceasta. Ca restric)ie geometricll, se lixeazll
r

raza hidraulicA, lb; ...i. I


r.,

Puterea de pornpare, P, este legat!l de pierderea de presiune, Ap., prin:


P~GAp. = w A Ap.
p

(2.86)

Cum f este dat de rela)ia :

r~t.

2p ~

P. w.' A

~i presupuoaoo proprietll)ilc fazicc eonstante, raportul putcrilor de pornpare P/Po aJ unci suprafe)e

relativ Ia suprafaJS de referin)ll (indice 0) poate fi ob)inut in termeoi de mctor de frecare,


101

Cnumlir

Reynolds, Re,

~i

aria totaiA a suprafetei, A:

~=.!:.(~))~

(2.87)

A,

f0 Re0

P0

Debitul de cllldurA, Q, este dat de:


Q = ec,O&T

(2.88)

undc 6 T este diferenJa dintre temperatura fluidului Ia intrare i temperatura peretelui considerata
constantli. 0 altli

rest:rictie este

fixarea diferentei de ternpet'81Ulii fluid (Ia intrare) - suprafatll de

transfer. AT~
AT,_, = I

(2.89)

&T,_,

Se obline astfel, Jinllnd cont de cele mentionate mai sus (G/Oo = l, proprietliti fiZice constante):

Q c
-=-- 1
Qo

(2.90)

&o

Deoarece condipile de operare pentru suprafetele care se comparli sunt identice, c ~ito sunt
guvemate de

aceea~i

relarie g(NTC), NTC fiind nurnllrul de unitlili de transfer (adk:A s

1-

exp(NTC) pentru evaporatoare $i condensatoare cu temperatura suprafe)ei Tp = const):

=_,g:"'(NT~C~)

_c
&0

(2.91)

g(NTC0 )

cu nurnAtul de urutliJi de transfer. NTC, legat de factorul Colburn. j, prin relatia [107):
A
.
_ , A. A
NTC = a - =J RePr11 - c,O
4r c,G

(2.92)

Tin8nd cont de restriclia debit masic, G, $i razA hidraulica, ro, fixate $i prcsupunand
proprieiAJi fizice constante, se obJine, pentru restrict in sarcinA termicli fixatd:
NTC =l~ Re = l
NTC0 j 0 A, Re0

(2.93)

Elimin8nd AlA<, din ccuariilc (2.87) ~i (2.93) rezuh!:

(1.&)"

Re
Re0

(2.94)

j. f

Cunoscfuxl Re $i Reo se poate obrine raportul Alii(, rcseriind ecuatia (2.93) in forma:
A
j Re
-=-A
j Rc
0

(2.95)

Raportul ariilor de curgere AJ~ poate 6 determinat de restJictia debitului masic fixat, G.
102

Tiniind coni de relatia de definilie a debitului masic, G = w..A. ~i inlocuind w,. din defmit:ia
numArului Reynolds (cu flo foolt) se objine:

A,
Re,
--=Ao.o
Re

(2.96)

De exemplu, se considcril ell suprafata de referintll cstc cea de tipul A opemtllla Reo ReA =
I000. lnlocuind datele performantei suprafetei E, ecuatia (2.94) se obtine Ia Ree 887 iar pentru
raportul ariilor AEIAA 0,286 adicA, suprafata de tip E oocesi!A doar

m jur de 30

suprafetei pentru a realiza acel~i debit de cllldwii Q $i putere de pompare P,

% din aria

ca $i suprafata de tip

A. cu o ~ere ~arll, de 13 %, msuprafata Iibert de curgere( ec. 2.96).


in fig. 2.33 sunt prezentate rezultatele objinute pentru un interval de numere Reynolds 500 S
Re S 2000 pentru cele cinci tipuri de suprafete analizate.

Este evident eft suprafata

---

cu generator de vilrtej produce cea

mai mare economic de suprafata


1.0

tu
0

~u

o.

...

schimbatorului

-- --..............

... ...

;oo

de tranSfer $i deci in volumul


de

cllldwii;

..o

urmeazll apoi tipul C (cu aripioare

>l

rarnificate) $i tipul D (cu aripioare

--

IE

cu fante).

- .

Suprafata cu generaloare

au

1>00

de vanej pare a fi 0 forma inovatoare, cu un potential de mare per-

Figlll"ll 2.33 Raportul ariilor de tranSfer AIAo functie de

forman{A. De aceea, se impune

numllrul Reynolds, pemru Q/Qo = I. P/P0 =I. \V/W0 I, L\T; .

optimizarea

.,'L\T; .,.o =I, rtoln..o e I.

transfer te.rmic cu generator de

suprafetelor

de

vilrtej. In acest scop, sc pot modifica: forma generatorului de vilrtej ( rectangular, triungbiular etc.),

mllrimea, unghiul de alae, rnportul de aspect, precum $i aranjarea acestora pe suprafa13 primara:
montate. ~le,

Ca

~i

mriinduri, decalate.

m cazul

schimbatoarelor de cllk!urll cu tevi cu aripioare, eficienta aripioarelor

scbimbatoarelor de cllldurll cu plilci este un parametru extrem de important, uti! Ia dimensionarea


aparatelor. Aceaslli mllrime poate fi dedusll analitic pentru cazurile simple, sau numeric, prin integrarea ecuatiilor care caractcrizcazll transferul de cllldurll, completate cu ecuatii ce tin cont de
varia)ia coeficientului de transfer termic mJungul aripioarei [108, 109).

103

Performan1ele schimbiitoarelor de cAidurA cu placi cu aripioare sunt afectate de


oeuniformitatea curgerii fluidului Ia intrarea in aparat. Neuniformitatea curgerii poate s4 fie datoratli
configur&~iei improprii a int..Vi~ distributiei neunifonne a curgerii intre piJici etc. Neunifonnitatea

curgerii poate fi chiar efcct al transferului de clildurA, astfel incat, rkitoarele de fluide viiscoase,
sau in care au loc curgeri bifazice greu de distribuit uniform, sunt afectate de distributia de curgere.
Neuniformitatile curgerii vor afecta atiit rezistenta Ia curgere, cat ~i pe cea la tmnsferul de clildurA,
modificilnd eficacitatea aparatul~ s [I 09]. Pentru schimbiitoarele de clildurA in curent incruci~t,
eticacitatea depinde de raportul capacitlitilor calorice,

c =

(<k,)..J(<k,).;.

~i

de nUIIl8rul de

unitlti de transfer, NTC, dup6 relatia [II 0]:

s = 1- exp{

d.(NTC)"-n [

exp(-C(NTC)'")- tJ}

(2.97)

Dimensiunile optime ale unui asemcnea aparat pot ti determinate pe criteriul generilrii mi-

nimc de enrropie [II 0]:


=[0 1908 (L\T")l c. J'r.
(4L)
D ...
'
St' ' RRJ '

(2.98)

in care:
L

- lungimea scbimbiitorului de clildurA (a canalului de curgere);

- diametrul hidraulic;

St

- numilrul Stanton (alwpc,):

- constanta gaze lor;

- factorul de frecarc ( f

L\pDp

2LG 2

);

o=

G , p fiind presiunea.
,j2pp
Se poate determina, de asemenea, debitul masic &dimensional optim care minimiuazJ!

nUIIl8rul de generare a enrropiei [ 110):

o.,. =

0,1908(6T")

(2.99)

3A "' st ~r

c.

in care A= 4L_I_.

o o

104

Ce= de aparate de inalt4 performan!4 care s4 ocupe spapj restriinse es1e din ce in ce mai

mare, in ap~catiile din industria aerospatialli, a rllcirii ((:hipamentelor eleclronice ~i a organelor artificiale [1 09]. Printrc aplicatiile deosebit de importante ale rllcirii cu aer, se momllrll aceea a rllcirii
echipamentelor eleclronice; cr~tcrca densillltii circuitclor conduce Ia
ca ce face dificil controlul tennic, atunci ciind se

dore~te

c~terca

cllldurii disipate, ce-

mentinerea componentelor Ia sau sub o

temperaturii maximA. Din acest motiv cxistA numeroase preocupi!ri auit pentru gAsirea celor mai bu-

ne geometrii $i dimcnsiuni ale aripioarelor. c8t $i pentru utilizarea ciit mai efocieoti! a convectiei
naturale (care elirnioi! ventilatoarele care collSU!llll energie $i provoacll zgomol ~i vibratii) [Ill +
113). Astfel, rllcirea este mai eficientA atuoci ciind este posibilll utilizarea unor aripioare cu grosime
$i ini!Itimc variabile (caracterizate prin c~terea grosimii aripioarei ~i a inilltimii accsteia in directia
de curgere) [Ill). De asemenea, inclinarea marginilor aripioarelor are un efect benefic asupra
inteositi!tii tranSferului de cllldurii, auit in convectie naturall!, ciit $i in convectie fortatii. Efectul este
maxim pentru aripioare ale cllror rnargini superioare sunt inclinale in seos invers curgerii [ 113].

2.2.2. Dimenslonarea schimbitoarelor de cMduri cu plilci cu aripioare


Descri~~ g~metriei

s uprafelei de transfer
Principalele caracteristici geometrice ale aparatului sunt (fig. 2.29) sunt:

- diametrul ecbivalent hidraulic, 0,:

4A,

(2.100)

D = p -aria SCCiiunii de curgere, A.:

(2.101)

A, <I>Ar
in care, <I> este raportul dintre aria decurgere $i aria frontalll corespunzi!tor fieci!rui fluid;
- aria frontaiA este corespunzlltoare fieci!rui fluid:

(2.102)

A , L H sau A 1 =I H

- perimeuul udat. P:

p - 2(1 + b)

(2.103)

- raportul dintre suprafata totaiA de schimb $i vo lumul aparatu.lu~ y:


(2.104)

'Y AIV

- raportul dintre suprafata plllcii de bazA (liberll de aripioare), Ao $i suprafata totaiA,

p. Ao

P:

(2. 105)

A
- V - volumultotal

lOS

Coeficientul total de transfer tennic intrun schimblltor de cAiduli! cu plru:i ondulate se


calculenzli cu relatia:

k-

(2.106)

- +~+

o'lo

1:}

>'1 2

unde:
coeficien1ii partiali de transfer tennic ai fluidelor,
eficientele medii ale suprafetelor de transfer tennie de partea celor doull fluide;
a

grosimea pllicii.

Mod elul matematic a l s chimbitoarelor de dlduri cu p iAd ond ula te este format din:
ecua1ia de bilanJtermic;
ecuatia fortei motoare (diferenta de temperaturli medie) penrru circularia in curent incruci~t;
ecua1ia de transfer termic;
ecua1ii pentru calculul coeficientilor partiali si total de trans fer Iennie;
ecuafii peotru calculul cllderilor de presiune ale Ouidelor;
completat cu urtnlitoarele ipoteze simplificatoare:
arii de transfer termic egale pentru cele doull flu ide:

(2.107)

Au Au1 = A rll

distan!e egale int.re plllci de partea ambelor Ouide:

(2.108)

b bo ln
numllr ega! de plllci pentru ambelc fluide:

n = n1= n2

(2.109)

volume cgale de schimblltor pentru ambele fluide:

v, - v,

(2. 110)

Ca o consecinJd a ipotezelor mentionate re:zultll:


supmfcJe specifice egale pe partea fiecllrui fl uid:

fl ....
" = A"'=
v, n.... . Av,...

(2.lll)

rapoarte egale intre sectiunea liberd de curgere $i sectiunea frontald corespunzlltoare. <t>, w ~:

A
A
A D,
<I> <I> 2 =<!> =.:...:.1..--= - 1
A, V I I V 4

(2.112)

106

Oimensionarea scbimbi toarelor de ciildurl cu piJci cu aripioare, presupune parcurgerea


UI'1Tidtoarelor etape:
I . Rczolvarea ecua1iei de bilanttennic:

Q: o,w, - o,w, o,c,dt, =G,c,612

2.

3.
4.

5.
6.
7.

(2. 113)
Calculul diferentei de temperaturA medic specific.~ scbcmei de circulatie aleasA, de obicei in curent incruci~at, t.tm.
Se admit pierdcrilc de presiune pentru ticcare fluid (o fractiunc -circa I - 2% din presiunea
initial!); se caleuleazli temperaturile medii ale fluidclor $i se evalueazA proprietlitilc fizice in
conditiile de lucru.
Se alegere tipul de suprafatA de tranSfer (rezultA: diametrul echivaleot al canalului de curgere,
raportul dintre suprafaJB nervurilor ~i suprafaJB totalli de schimb. raportul dintrc suprafuta totalli
de schimb ~~ volumul aparatului de partea fiecArui fluid, y,, grosimii aripioarclor (nervurilor), a
placilor (a) ~i distanta dintrc piAc~ b);
Se propun vitezele de curgcre ale tluidelor.
Se calculeazli numerele Reynolds ~i coeficienJii paJ1iali de transfer termic.
Se detennioli eficientele nervurilor (aripioarclor) 11 $i 11012 (cu relatii de calcul - vezi tabelul
2.7, sau din diagrame, tn funeJie de raportul diametrelor hidraulice ~i de produsul mh,

me

~, a fiind grosimea pllicii ondulate, iar h =br.!);

8. Se detennioli eficienJ8 suprafe[ei de tranSfer de partea fiecArui fluid, cu ecuatia:

1], =1 - ~(1 -1].,)

(2.114)

9. Se calculeazA coeficientul total de transfer terrnic, k, cu relatia (2.1 06)


I 0. Se calculeazli aria de transfer termic nccesarli (din ecuaJia de tranSfer termic).
II . Se calculeazA volumul aparatului ~tiind eli:
A A
b
b
-y =V,. 2(a+b) - y, 2(a+b)

(l.JI S)

12. Se calculeazA raportul dintre aria de curgere ~i aria frootalli. <1>:


<I> = AD,

(2.116)

13. Se calculeazA ariile de curgere (din debitul masic):


A

=...2_
' WP

14. Se caleuleazA sectiunile frontale (din raportul <1>).


15. Se rezolvli sistcmul:
An= IH
A0 = L H
V=ILH
$i se ob!in dimensiunile aparatului.
16. Se verifica pierderile de presiune.

107

(2.117)

Bibliografie
I. II. Panitsidis. R. D. Gresham. J. W. Westwater, Int. J. Heat Mass Transfer, 18, 37-42 ( 1975)
2. B. Vick. R.G. Wells, Int. J. Heat Mass Transfer, 29. 1881- 1889 (1986)
3. M. 03ni1A. V.

Mu~escu,

Riicirea cu aer fn industrie. Ed. Tebnici, B~i (1984)

4. F. C. Lockwood, D. Malila, Trans. Am. Soc. Meek Engrs . 59,563 - 572 (1937)

5. F. E. M. Saboya, E.M. Sparrow, Int. J. Heat Mass Transfer, 19,41 - 49 (1976)

6. B. Popa, H. Thiel, T.

MadlirA~n,

Schimbdtaare de ciildurii industria/e. Ed. TehnicA,

Bucure~i

( 1977)
7. D. Q. Kern, Process Heat Transfer, Me Grow Hill, New York (1950)
8. V. I. Tolubinsky, N. V. Zozuklya, Heat Exchangers: Design and Theory Sourcebook., Me Graw
Hill, New York (1974)
9. G. Guglielmini. E. Nanne~ G. Tanda, Int. J. Heat Mass Transfer, 30, 1941 - 1948 (1987)
10. J. Wisniak. C.Reinel, Can. J. Chem. Eng. SO, 136- 138 (1972)
II. D. E. Brrigs, E. H. Young, C . P. S. S., 59. I - 10 (1963)
12. A. L. London. W. M. Kays. D. W. Johnson. Trans. Am. Soc. Meek Engrs., 14, 1167-1178 (1952)
13. R. H. Perry, Chemical Engineer's Handbook, Me Graw Hill, New York (1973)
14. F.C. Pavlov, G.P. Romankov, A.A. Noskov.

Proce~e

i aparate fn ingineria chimlc6. ExerCf/fi i

probleme. Ed. Tebnicl!, Bucur~ i ( 1981)


15. F. E. M. Saboya, E. M. Sparrow, J. Heat Transfer, 96, 265 -272 ( 1974)
16. E. M Sparrow, S. R. Chastain, Int. J. Heat Mass Transfer, 29, 1185- 1191 (1986)
17. E. M. Sparrow, C. S. Preston, Int. J. Heat Mass Transfer, 29, 831 - 839 (1986)
18. E. C. Huge, Trans. Am. Soc. Meek Engrs., 59. 573- 581 (1937)
19. 0. L. Pierson. Trans. Am. Soc. Meek Engrs., 59, 563- 573 (1937)
20. E. D. Grimison, Trans. Am. Soc. Mech. Engrs., 60, 382 - 395 ( 1938)
21. S. L. Jameson. Trans. Am. Soc. Meek Engrs .. 61, 643- 655 (1945)
22. T. E. Schmidt, lnst. of Mech. Engng. and Am. Soc. Mecb. Engrs., Prac. Sire. an Heat Transfer,

sec II, p. 185, London ( 1950)


23. D. J. Ward, E.H. Young, C E. P. S. S. 29,3 7-44 (1959)
24. l. M ircovi, Heat Exchangers: Design and Theory Sourcebook,Mc Grow Hill, New York ( 1974)
25. M. Chat ilion, Bulelin du Centre de Recherches et d'essais de Chaton, 13 (1965)
26. J. Vampola, Chem. Tecnn., 17,jg. Heft, I (1965)
27. N. V. Zozulia, B. L. Kalinin, A. A. Havin,, Tep/aenergetika, 6, 103- 108(1976)
108

28. D. C. Kroger, Int. J. Heat Mass Transfer, 29, 1119 - 1125 ( 1986)
29. F. J. Schulenberg, Chemie lngr. Tech., 37,799- 811 (1965)
30. A.A. Zhukauskas, R. V. Vlinskas, f. V. Zinyavichus,, Int. Chem. Eng., 28, 527- 534 ( 1988)
3 1. S. A. Idem, C. Jung, G. J . Gonzales, V. W. Goldschmidt, Int. J. Heat Mass Transfer, 30, 1733 1741 (1987)
32. Y. N. Lee, Int. J. Heat Mass Transfer, 29, 1553- 1563 (1986)
33. W. E. Hilding, C. H. Coogan, fer Symposium on Air Cooled Heat Exchangers A. S. M.E., New
York, 57 - 85 (1964)
34. M. H. Hu, Y. P. Chang, J. Heat Transfer, 95,332-338 (1973)
35. E. M. Sparrow, S. B. Vemuri, /n/. J. Heat Mass Transfer, 29,359-368 (1986)
36. E. M. Sparrow,lnt. J. Heat Mass Transfer, 34,589 -600 ( 1991)
37. E. V. Dubrovsky, V. Vasiliev, /nt. J. Heat Mass Transfer, 31, 807-818 (1988)
38. Em.A.Bratu, Operatii unitare In ingineria Chimic4, vol ll . Ed. Tehnici, Bucure~ ~ 1984
39. R. C. Donovan, W. M. Rohrer, J. Heat Transfer, 93, 41 - 46 ( 1971)
40. L. S. Han. ASME Paper 60-WA-41 (1960)
41. M . Manzoor, Heat Flow Through Extended Surface Heat Exchanger, Springer-Verlag, Berlin,
Heidelberg ( 1984)
42. K. A. Gartner, J. Carnavos, J. Heat Transfer, 82, 279- 284 ( 1960)
43. M. V. Kulkarni, E. H. Young, Chem. Eng. Progr., 62, 69- 74 (1966)
44. C. Y. Unl!l, Int. J. Heat Mass Transfer, 30, 1465-1 476 (1987)
45. C. Y. Uml. Int. J. Heat Mass Transfer, 3 1, 1483-1496 (1988)
46. W. M. Kays, A. L. London, Compocl Heal Exchangers, Me Grow Hill, I Edition (1955)
47. D. Dobrinescu, Procese de transfer termic ii utilaje specijice, Ed. DidacticA $i Peda-gogicA,
Bucure$li (1983)
48. E. H. Young, D. E. Briggs, Chem. Eng. Progress, 6 1, 71 - 84 (1965)
49. M. V. Kulkarni, E. H. Young, Chem. Eng. Progress, 62, 69- 74 ( 1966)

SO. J. R. Barber, Int. J. Heat Mass Transfer, 14, 751-76{) ( 1971)


S I. B. B. MikiC, Int. J. Heat Mass Transfer, I 7, 205 - 21 4 ( 1974)
52. E. M. Sparrow, E. R. Nicwerth, Int. J. Heat Mass Transfer, 11, 377 - 385 (1968)
53. D.

~tefllnescu,

A. Leca, Transfer de clildurli $f masli. Teorie fi aplicatil, Ed. Didacticli ~i

Pedagogicli, Bucure~ti ( 1983)


54. L. Bolle, Int. J. Heat Mass Transfer, 19, 443 - 445 ( 1976)

109

55. V. P. Isaceoko. V. A. Osipova. A. S. Sukomel, Heat Transfer, Mir Moscow (I977)


56. K. K. Robinson, E. D. Briggs, Chem Eng. Prog. Symp. Ser., 62, 10- 17 ( 1964)
57. A. D. Kraus, D. Q. Kern, Extended Surface Heat Transfer. Me Graw Hill, New York ( 1972)
58. F.V. Tirumt, A. Melgar, A. A. Rahman, Int. J. Heal Ma.~v Transfer, 35, 1659 - 1665 (1992)
59. St. Tiggelbeck, N. K. Mitra, M. Fiebig, Int. J. Heal Mass

Tran~fer, 36,

2327 - 2337 ( 1993)

60. J. X. Zbu, N. K. Mitra, M. Fiebig, In/. J. Heat Mass Transfer. 36,2339-2347 (1993)
61. 0. Biswas, N. K. Mitra, M. Fiebig. Int. J. Heat Mass Transfer, 37, 283-291 {1994)
62. D. C. Loolc, H. S. Kang, Int. J. Heal Mass Transfer, 35. 2057 - 2060 ( 1992)
63. M. Levitaski, r, 15, 1960 - 1963 ( 1972)
64. B. Viele, R. 0. Wells, Int. J. Heal Mass Transfer, 29, 1881 - 1889 (1986)

65. VD! - Wtirmeatlas, sechste crweiterte Auflage Fa5, Fa6 ( 1991)


66. E. Hahne, D. Zbu, Int. J. Ileal Mass Transfer, 37 suppL I, 59-63 (1994)
67. W. Nakayama, H. Kuiwahara, S. Hirasawa, Int. J. Heat Mass Transfer, 31, 449-460 (1988)
68. Wen - Jei Yang, D. W. Clark, Jnl. J.Heat Mass Transfer, 18,311-317, ( 1975)
69. M. E. Goldstein, Wen - Jci. Yang J. A. Clark, AfAA Jl, 5, 43 - 50 ( 1967)
70. M. 0. Schcrberg, H. E. Wright. W. C. Elrod, Heat transfer potential of liquid-gas spray flows, Int.

Symposium on Two-Phase Systems, Technion, Israel, 197 1


71. D. R. Tree, V. W. Ooldselunit, R. W. Garett, $i H. Hach, Effect of water sprays on heat transfer of a
ftn and tube heat exchangers.(/' Int. Heat Transfer Con/., Toronto, Ont. (1978)
72. H. C. Simpson, 0. C. Beggs, ~i G. N. Sen, Heat transfer from extended surface tubes to an air-water

mist flow, Symp. on Multi-phase Flow Systems, Univ. Stratbcylde, l-22, (1974)
73. Hooorata Walczyk, Chemical Engineering and Processing, 32, I 31-138, ( I 993)
74. R. Krupiczka, H. Walczko and J. Przybyla, lnz. Apol. Chem., 6 (1978)

15. P. H. Oosthuizen, J. T. Paul, Advances in enhanced heat Transfer, editat de S. M. Shenkman, HTD
43, 101 - 207, ASME (1987)
76. S., Habchi, S. Acbrya, Int. J. Heat Mass Transfer, 29, 1711- 1722 (1986)
77. R. L. Webb, E. R. 0. Eckart. R. J. Olodslein, Int. J. Heal Mass Transfer, 14,601-617 (1971)
78. P. C. S. Juca, A. T. Prata, Int. J. Heat Mass Transfer, 36,233-236 (1993)
79. E. Assis, H. Kolman, Int. J. Heal Mass Transfer, 36. 4107 - 4114 ( 1993)
80. Yiin - Yuh Jang, Jen - Tien Lai. Long-Chi, Liu, Int. J. Heat Mass Transfer, 41, 3213 - 3337 (1998)
81. J. Peter, A. Bejan, Int. J. Ileal Mass Transfer, 31, 1635 - 1644 (1988)
82. D. C. Loolc, H. S. Kang, Int. J. flea/ Mass Tran,ifer, 35, 2057 - 2060 (1992)

II 0

83. I. Mikk. Inr. J. Ileal Mass Transfer, 23, 707- 711 ( 1980)
84. K. Laor, H, Kalman, Int. J. Heat Mass Transfer, 39, 1993-2003 (1996)
85. T. Zaleski, Chem. Eng. Sci., 42, 1517 - 1526 (1987)
86. W. M. Robsenow, J. P. Hartnett, Handbook ofHeat Transfer, MoGrow- Hill, New York (1973)
87. W. Roetzel, 8 . Spang. Chem. Eng. Res. Des.. 67, 115 - 120 ( 1989)
88. Daniela Lavric. V. Lavric, Gh. Sare, 0. Muntean, E. Danciu, Rev. Chim., 47, 455-470 (1996)
89. Cb. Ranganayakulu, K. N. Seetharamu, K. V. Srevastsan, lnr. J. Heat Mass Transfer, 40, 1261 1277 (1997)

90. Cb. Ranganayakulu, K. N. Seet.haramu,lnt. J. Heat Mass Transfer, 42, 263 -273 (1999)
91. Daniela Lavric, Procedee ii aporate intensive pentru transferultermic fluid - fluid, referat doctoral.

Universitatea Politehnica Bucure~i ( 1993)

92. Daniela Lavric, Pmodelarea matematiciJ a transferului termic fn schimbiftoarele de ciJidurd


compacte # u/tracompacte, referat doctoral, Universitates Politehnica 8ucure$ti (1993)
93. Daniela Lavric, Gh. Soare, V. Lavric, 0. Muntean, E. Danciu, Rev. Chim., 46,289-297 ( 1995)
94. Daniela Lavric, Gb. Soare, V. Lavric, 0. Muntean, E. Danciu, Rev. Chim., 46, 362 - 377 ( 1995)
95. Daniela Lavric, Gh. Soare, V. Lavric, 0. Muntean, E. Danciu. Rev. Chim., 47, 455 - 469 (1996)
96. Fujii, M., Seshirno, Y., Yamanaka, G., Int. .!. Heat Mass Transfer, 31, 135-142 (1988).
97. Yu-Juei Chang, Chi-Cbuan Wang, In/. J. Heat Mass Transfer, 40, 533- 544 (1997).
98. J. Stasiek, M. W. Collins, M. Ciofalo. 1'. E. Chew, Int. J. Heat Mass Transfer, 39, 149- 164 ( 1996).
99. J. A. Stasiek, Int. J. Heat Mass Transfer, 41 , 899-914 (1998).
100.

L. W. Zhang, D. K. Tafti, M. Najjar. S. Balaochandar, Int. J. Heat Mass Transfer, 40, 1325 -

1341 (1997).
101.

L. W. Zhang, S. Balancbandar, D. K.

Taft~

M. Najjar, Int. J. Heat Mass Transfer, 40, 2307 -

2325 ( 1997).
102.

A. J. Fowler. G. A. Ledezma, A. Bejan.lnt. J. Heat Mass Transfer, 40, 1795- 1805 (1997).

103.

S. Hu, K. E. llerold.lnt. J. Heat Mass Transfer, 38, 1053- 1061 (1995}.

104.

R. J. Goldstein, M. Y. Jabbari, S. B. Chen, Int. J. Heat Mass Transfer, 37 SuppL I, 149- 160

(1994).
105.

G. Biswas, H. Chanopadhyay,lnl. J. Heat Mass Transfer, 35, 803-814 (1992).

106.

P. Deb, G. Biswas, N. K. Mitra, Int. J. Heat Mass Transfer, 38,2427- 2444 (1995).

107.

U. Brockmeier. Th Guenterrnann, M. Fiebig, Int. J. Heat Mass Transfer, 36, 2575 - 2587

(1993).
Ill

108.

B.S. V. Prasad.. Int. J. Heat Mass Transfer, 39, 419 - 428 ( 1996).

109.

Ch. Ranganayalculu, K. N. Seetharamu, K. V. Sreevarsan, Int. J. Heat Mass TraJJJ[er, 40, 27-

38 ( 1997).
I I0.

R. T. Ogulata, F. Doba, ). Int. J. Heat Mass

Ill.

Mihaela Morega, A. Bejan, Int. J. Heat Mass

112.

T. J. Heindel, F. P. lncropera, S. Rarnadhyani, Int. J. Heat Mass TraJJJ[er, 39, 479 - 490 ( 1996).

113.

G. Ledezma. A. Bejan, Int. J. Heat Mass TraJJJfer, 39, 1773- 1783 ( 1996).

Tran~(er,

41 , 373 - 381 ( 1998).

Tran~fer,

112

37, Suppl. I, 433 - 445 ( 1994).

3.1 Aspecte generale


Schimblltoarele de cdldurd spirale au o pozi1ie aparte intre echipamentele utilizate in procesele
de incll.lzire rncire datoritll numeroaselor avantaje [I, 2]:
coeficienti mari de transfer termic (performaniA termicA ridicatll);
compactitate;
pierderi mici de prcsiune;
rezistenfll ridicatllla murdArire (pot fi folosite pentru apA netratatll, suspensii sau o!molun);
curlltare relativ u$0Wi!.
Schimblltoarele de cllldurll spirale cu multe spire oferll avantaje deosebite in aplicaliile
criogenice sau care prcsupun temperaturi inahe, deoarece supmfata extemli se reduce Ia aria curbll ex
terioarll $i Ia placile de capdt, micllQnioduse, asrfel, aponul dinspre, sau pierderile de energie clltre ex
terior.
Schimblltoarele de cllldurll spirale au fost utilizate pentru prima datll de Rosenblad [3]. Aceste aparate sunt alclltuite din doull ffi$ii metalice, infli$urate
astfcl incfit formeazll doua canalc paralele, cilte unul
pentru fiecarc fluid care schimbll cdldurll. Ul!imea caoalelor (distan1a dintre ffi$iile metalice) este cuprinsA
intre 5 $i 20 nun. Caoalele au marginile sudate ahernativ pentru a cvita amestecul agen1ilor termici (fig.
3.1 ). Aparatul este prevazut cu racorduri Ia exteriorul
spirnlc lor $i in centrul acestora, mont ate intr-o carcasll
cilindricd.
fn funcJie de distributia CW'Serii $i a mcordurilor
F'igur11 3.1 Schiml:mordc c4khri spiral
principiul de funqiooare

se deosebesc trei tipuri de schimtmoare spirale [2). Tipul J (fig. 3.2 a), pre\'1\zul cu capace plate care inchid Ia
partea superioaro $i inJmoarll canalele spirale. in care se

realizeazll curgere in contracurent, este destinat transferului termic intre fluide llirll schimbarea stllrii de
ugregare (lichid-lichid, gaz-lichid, gaz-gaz). Tipul U (fig. 3.2 b) este destinat CW'Scrii

incruc~e:

printr-un canal curgcrea este spirala, ambele margini fiind sudate, iar prin ahul axiaiA, Ia partea su-

perioarll $i inferioarll a spiralei fiind previizute camere colectoare. Acest tip este fi>losit drept coodeo113

sator de suprafu!A in insralapile de vapori7..are. Tipul ill (ftg. 3.2 c) esle asemAnAtor tipului l, dar es1e
~

cu o camerll superioarll de distnllulie, de conslnJclie specia!A. Apatatul esle deslinat

condensarii vaporilor cu continut semnificativ de gaze necondensabile

~i

subrllcitii condensului.

Subriicirea se reali.z.eazl\ In cadrul a doull-trei spire de Ia pcriferie. Condensatul $i gazele necondensabile sunt separate, evacuarea lor flicandu-se prin racorduri diferite.

;
~

a) Tq> I

b)

T"' n

'

.. . . f\~
c) T~piD

Figura 3.2 Tipurile principale de schimlxltoare de dlldurll spiralc

Pentru recuperarea cildurii din suspensii (ooroaie), se utilizeazli schimb4torul de cildurll spiral
din fig. 3.3, prin care fluidele circu!A, in contrncurent. de Ia periferie clltre centru, fac o intoan:ere de

Figura 3.3 SchimbAtor de cllldurll spiral pentru suspcnsii (ooroaie): a) curgerea prin
aparat; b) ara~amcotul de curgc1'C tntr-un schimbMor de ellldurll cu canalul d ivizat.
114

360" ~i se reintorc Ia periferie. Fiecare canal longitudinal, care are. in acest caz, IArimea Cllpl'iosa intre
20 ~i JS mm, es1e imparrit in douA cu ajutorul uoei bare, pen1ru a realiza un canallun& capabil si utili-

diferenrele mici de temperatwil. Toare conexiunile sunt realizate Ia periferia corpului aparatului_

Fiecare canal este deschis spre manta. Canalele sunt \1\iOf acccsibile pentru inspecrie

~i

curllrire manua-

111. ll!rn deconectarea conductelor, prin simpla indepnrtare 8 capacelor. Acest tip de npardt nu trebuie
utilizat atunci contruniMrea produsului esre consideratii un fuctor de rise major.
Schimbiitoarele de ciildurii spirale au o construcJic compactli (ocupii muh mai puJin spariu
ddt eele rubulare obi~nuite). Cu ajutorul acestui tip de sehimbiitoare se realizeazJi cu ~ vite
ze mari de curgere ale lichidelor (pam Ia 2 mls)

~i

ale vnporilor sau gazelor (p8na Ia 20 mls); dato-

ritll vitezelor mari $i a mi$Cllrii curbilinii a tluidului (care induce curgeri secundare, asemllnlltor cur
gcrii prin revi curbe) se realizeaza cocficienri mari de transfer termic [4]. ln sehimblltoarele de
cAidurA spirale nu existll varialii bru$te ale vitezei (ca mllrimc $i direcrie)

~i,

de aceca, rezistenJa lor

hidraulicn este mai micA ddt 8 celor tubularc Ia viteze egale ale fluidelor. ln comparaJie cu alte ti
puri de schimbiitoare de cAidurll, sunt rezistente Ia murdllrire $i se curiita relativ \1\iOC.
Schimbiitoarele de ciildurA spirale cu IArime mare $i numllr mare de tntoareeri oferA avantaje
deosebite In aplicaJiile Ia temperoruri tnahe sau criogenice, deoarece suprafara extemll se reduce Ia ultima intoarcere $i Ia piAcile de capAI, ceea ce limiteazll pierderile de ciildurii cAtre exterior sau
plltrunderea ei din exterior.

Tn anumite aplicarii

cum sunt procesarea $i reprocesarea aerului pentru cabinclc avioanelor,

camere de spital, camere industriale curate, se folosesc sehimbiitoare de ciildurA spir8le. Funcria unui
sehirnbiitor de ciildurii spiral pentru incinerarea cataliticA 8 rronoxidului de carbon, hidrocarburilor,
co~r organici,

mull. astfel inc3t

aerosolilor $i microorganismelor este de a rid.ica

~i

contaminatori si se oxideze mpid

~i

te~ra!Ura

oerului sufiCient de

complet pe supmfara acoperitll cu eataJi..

zator a sehirnbiitorului; acest seop este atins pentru o tcrnpcratwil de 900 K (3].
Printre dezavantajclc acestui tip de schimbAtoare de tnldurli, pot fi enumemte: fubricarea mai
complicatli, presiunea de lucru suficient de redusi (de obicci Ia 6 atm), costul relativ ridicat, etan~itatea dif~eil

de realizat, iar montarea

~ curAJirea

dificile. Toate acestea determinii o riispAndire limi-

tatll a acestui tip de aparat [S); din acest motiv $i eercetllriJe consacrate studierii experimentale sau

lucrllrile dedicate modeiArii rnatematice a schirnbAtorului de ciildurii spiral sunt relativ puJine $i dedicate unor eazuri particulare.
Studiile experimentale au fost efectuate, In special, pentru secJiuni transversale plltrate
pcntru rapoarte mari de aspect (intre lnlll!ime

~i

~i

rar

lAtimea caMlului), fiind limitate, mai ales, Ia curge-

ren in regim turbulent. Studiile teoretice, relativ putine, au inclus


fllcute In special peolru curgerea lamioarll.
II S

~i

rapoarte mari de aspect, tiind

Delenninarea experimentalli a numlirului Nussek Ia CW"gen:a prin scbimbruoarc: de cllldurA spirale a condus Ia obJinerea WlOI' valori mai mari deailla curgerea prin conducte dreple. La curgerea apei
Ia numere Reynolds cuprinse intre 9000 ~i 70000, s,.a obJinut o ~ere cu 40 % a coefocientului de

trJnSfer termic[6], iar in C821JI utilizllrii unui schimbAtor spiral cu canale neegale, pentru Re > 3000 s-au
oblinut valori cu 60% mai mari dedit cele pentru can.ule drcpte [7]. Buonopane

~i

Troupe [8)

~i-au

corelut propriile date experimentale, obtinute Ia curgerea apei in intervalul de nurnere Reynolds 400091000, cu o expresie care diferl! neglijabil de cea pentru canale drepte. Lucrdnd in intervalul 2.510) <

Re <

Ht Morimoto $i Houa [9] au studial influen13 razei de curbi.Jm ~i a poziliilor unghiulare ale in-

trarii $i

~ Ia

perifcrie asupra transferului termic, oblinlind coeficienJi de transfer cu 20 - 50"/o mai

mari dedit pentru conducte drepte; ~erea razei curburil influenteam negativ transferul termic, confi-

guraJia intrarelie$ire avfuld un efect pufin important. Numllrul Nussek Ia CW"gerca Ouidelor prin
schimblltoare de dlldurll spiralc poate fi calculat cu relafia [3]:
b
Nu =-,..-..!rs....._~
In I b
rc Nuo

( 3.1)

uncle:

Nu- numllrul Nussck calculat cu diametrul echivnlent ltidraulic;


rc - raza de curburA;

"+" - indicA partea exterioar5 a peretelui;


.._.. - desemneazA partea imerioarn a peretelui;

''

"0"- se refer5 Ia conduct dreaptii.

'

'\

Cheng ~i Akiyama (I 0] au studiat teoretic, pe boza

modelului din fig. 3.4, transferul temlic

~i

curgerea in re-

gim laminar prin canale rectangulare curbe, cu ajutorul urm5tourelor ipoteze simpli licatoarc:

L3\W\

- curgere laminarn complet dezvoltata. Stabilizatll hidrodi-

' '\

namic $i termic, a unui fluid viseos;


- raza de curbi.Jm a canalului rectangular esle mull mai

' '\

v
X

u
' '\
'\

mare declt diarnetrul hidraulic al sec!iunii de curgere;


- proprietllti fizice constante;

Figura 3.4 Sistemul de coordonate pen-

- se neglijeazA disiparea vllscoasll;

tru canal rectangular curb.

- condiJii Ia linlit~: a) flux ternlic axial uniform Ia peretc $i b) temperaturA a peretelui unifonnll.

116

Rezolvarea (cu ajutorul unei tehnici de relaxare) a modelului matematic format din: ecuatia de
contiouitate, ecuatia de moment, pentru curgerea secundarA, ecuatia de conservare, pe directia axiala, a
momentului, ecuatia energiei $i ecuatia presiunii locale (punctuate) avand conditiile Ia limite specifice,
pentru canale cu raportul de aspect 'Y = alb = 0,5; I $i 2 a condus Ia urml!toarele concluzii [ 10]:
- distributia vitezei $i temperaturii arata cil aproximatiile stratului limita sunt valabile pentru
valori mari ale oumarului Dean;
- pentru canal dreptunghiular, cu latura mare 8$CZSta orizontal, centrul circula)iei este apropiat de peretele exterior, iar mi$carea secundara este o diirl! Janga peretele interior;
- pentru canal dreptunghiular, cu latura mare 8$CZSIA vertical, cu cre$(erea numarului Dean
centrul de circula)ie tinde sl! se deplaseze spre peretele orizontal de deasupra sau de dedesubt;
- efectul numarului Prandtl asupra termenilor convectivi din ecuatia energiei este similar
celui al numArului Dean asupra termenilor inertiali in ecuatia momentului;
- coeficientullocal de transfer termic este mai mare Ia peretele exterior a! canalului curb;
- modul de plasare a laturii mari are un efect neglijabil asupra rezistentei Ia curgere Ia valori
mici ale numArului Dean; Ia numere Dean mari efectul numarului Dean este mult mai puternic pentru canalele cu alb < I
pentru un canal pl!trat, rez.istenta Ia curgere poate fi calculata cu rela)ia:
(fRe)/(fRe)0 =0, 225 De0, .

3.2)

relatie valabilA pentru alb = 'Y = I; ]lj < De < 1,5103; indicele 0 se referl! Ia conducta dreapta
- transferul termic este descris de ecua)ia:
Nu/Nu 0 = 0, 182De112 Pr'"

( 3.3)

peotru I :SPr :SI04;y = l;Nu/Nuo :S 1,5


- nurnarul Prandtl influentea.zli pozitiv transferul de cilldurl! Ia acee8$i valoarc a numarului
Dean (fig. 3.5).
Folosind metoda caracteristicilor Zaleski $i Lachowski [II) au

solutionat ecuatiile

diferentiale ale modelului matematic al unui schimbAtor proiectat pentru rl!cirea acidului sulfuric cu
apa. La scrierea modelului, au fost luat in considerare capacitl!.)ile termice ale fluidelor, $i a peretelui; rezolvarea modelului cu ajutorul transformatei Laplace, a permis simularea regimului termic
In tirnpul pomirii.

De$i este un aparat care oferl! multiple avantaje, existl! pufine informatii care sa permita deter
minarea eficacitatii schirnbatorului de cAidurl! spira~ chiar in cazul folosirii coeficien)ilor de transfer
termic constanti.

117

~,r----------------------------zr---------

~10

~=0.71
-'l/
p

8
6

,/

"

, 0.71

De

Figura 3.5 Comparatie a rezullalelor pentru transfenll Iennie in schimMtoarele


de caldurii spiraleob\inute de diver~i aulori [10]; (I) ~i (2)- confurm 1eoriei

Sltalului limita
Des ~i Roettel [ 12) au determinal efiCIICitntca ler-

micil a schimbAtorului de cilldurii spiral in ocord cu modelul fiZic al procesului tcnnic

~i

cu geometria aparatului.

in figura 3.6 cste prezental4 vederea de ansamblu a unui


schimblltor de cillduril spiral cu o S<X:Jiune transversuln

care permite observarea aranjamentului de curgere a fluidelor.

in dezvoltarea ce unneazil sc vor folosi

notatiile:

A - suprafu13 de transfer termic, m';


b- latimea canalului (care a fost aleasA unitate de lungime
de referinJll). m;
F - factor de corectie aJ diferentei de 1emperaturii medie

logaritmicA ;

ho- inllllimea schimbMorulu~ m;


k - cocficicntul total de transfer Iennie, W/m2K;

n - numllr de canale in schimblltorul spiral, egal cu dublul


Figura 3.6 SeCJiune transversaiA printrun schimbMor de caldurii spiral in contracurem

numl!rului de spire;
NTC - numarul de unitali de transfer, A k/W;

P - efiCIICitatea schimbMorului spiral:


q1 - densitatea red usa de flux 1ermic, definit4 peotru numere pare (impale, q.. 1);

R- raportul capacillitilor calorice, W,!W,;

118

r- raza adimensiooala;
s - paramettul lui Laplace;
T- temperatura adimensionalll a fluidului I, (t,-12~)/(tl,l-12..);
W - capacitatea calorica, WIK:,

6 1 - diferenJa localll de temperaturli in Jungul spiralei principale, T1+2- S ,. ,;


6 ..1 .diferenta localli de temperaturli in Jungul spirei laterale, T1+2 - S ..,;

S- temperatura adirnensiooala a fluidului 2, (tz-tu )/(t,,rl2,e);


~

- ungbiul total mllsurat de Ia inceputul spirale~ 211 l+<p , rad;

<p - unghiul in sistemul de coordonate polare (fig. 3.8), rad;


'I'- numllrul unitll)ilor de transfer in sec)iunea transveiSalll, 211 ~h/W,;

oo- variabilli auxiliarii, <p'l'.


lndici utilizali:
i .. intrare;

e- ~ire;
I - fluid 1 (cald);

2 - fluid 2 (rece);
j, (A,B,C) canal j in sectorul A, B, C.
Versiunea Q a teoriei termice a scbimbl!toarelor de cl!ldurl! spirale constl! in tratarea analiticl!
bazatll pe vectorul densitl!)ii fluxului termic, folosind anumite iporeu simplificatoare:
- regim statio oar;
- cl!ldura se transfcr!1 numai convectiv;

- nu are Joe transformare de fazli;


- temperaturile sunt constante intr-o sec)iune transveiSala a canalului;
- coeficient total de transfer tennic constant de-a lungul ariei de transfer;
- capacitali tennice ale fluidelor constante;
- transferul de cl!ldura conductiv prin perete are toe numai in diree)ie perpendicularil pe
suprafafA;
- nu exi.sta pierderi de cl!ldura cl!tre mediul exterior.
Confonn unor tns~iri !ennice:
comportare interesantil in distribUJia densitll)ii fluxului tennic; posibil transfer tennic invers, oscila)ii;
condiliiJe in care pentru un numllr foarte mare de unitllli de transfer se produce densitatca

max.i.mi! a fluxului termic local;


119

~i

a unei metode simple de sotutionare din puoct de vedere matematic (tehnica integtalei laplace), fo-

losi.rea vasiunii Q oferA avantaje in oompamtie cu metodele care se ocupA direct de temperaturile fluidelor, in plus, cste posibilli expriman:a unci rela)ii pentru calculul eficientei scbimbiUorului de cAidwt
spiral

lpotezele legate de geometria schimbdtorului de cAidwt spiral se refera Ia modelul spinllei deselisA ca evolventa unui poligon echilaternl ( triunghiulat: vezi figwa3.7).

S-a demonstrat, pe ba2ll datelor numcricc, cA aceasUi ipote~ despre oonstruc)ia spiralei pe ba2ll
unui triunghi oonfera o precizie ridicatil solu)iei oblinute.
Un aranjamcnt ob~nuit al curgcrilor in acest tip de schimbAtor este curgerea spiralll in nmbele
canale; de obicei, fluidele circuiA in controcurent, fluidul rece intriind pe Ia periferie

~i

curgand spre

centru, iar eel cald intriind prin ceotru ~i curgjind spre periferie.
Pentru re-.rolvarea 8!\llliticl!
a problemei se fulosesc ecua)iile
de bilan! peotru fiCCare fluid
peotru

ficcare

spirt

~i

scbimbiitorului de cAidwt spiral


-~

.~~

-~

~.A
~.II

- ~ _!n 1.11

Pentru
secJiunca

simptificarea
tranSversala

tratArii,
a

schimbatorului poate fi prin divizatA in scctoare (ca o consecinJA a

metodei alese pentru realizarea


spiralei). Deoarece spirnla a fost
oonsideratil ca fiind evolvema unui
triungbi echilaternl (vezi ftg. 3.7)

aria schimbiUorului de caldwt spiral are trei scctoare notate cu indi-

Figura 3.7 Aranjamentele de curgere intr-un schimbator de

cii A, 8, C. BilanJUI de energie in

c:AidurA spiral

fiecare din aceste sectoarc are

accea~i stn~cturn ~i

deci este suficientA scrierea bilanJUlui pentru unul singur. Conditiile diferite de

transfer termic in scbirnbatoarele de cAidwt spirnle sugerea:zll subclivizarea scctorului in trei regiuni:

centralII. cu cea mai adancA spica, regiunca princlpa/6 cu spirele caracteristice ~i regiunea extrem4 (de
capl!t) cu spira exterioarii.

Se oonsiderA o pof"!iune elemelllarii dm schimbdtor, de-a~ axei (figwa3.8).

120

Pentru Ouidul care se

race~e ~i

curge In spira cea mai adllncA, se poate scrie o ecuatie

diferentiala cu temperaturile necunoscute T, ~i Sf

-dT,
- =n(Tt-82)
d(l)

( 3.4)

unde ro este variabila independentll egall\ cu produsul dintre parametrul constant 'V ~i unghiul <p.

Figura 3.8 Teroperaturile ~i componentele ecuatiei de bilan! de energie


intr-un element de schimb!ltor de clildurll spiral
Regiunea principall\ a scc1iunii analizate include spirele In care tluidele se rllcesc sau se
inclilzesc complet iropreunl\ cu peretii care- i limiteazll; deci, pentru ficcare spirli , se poate scrie bilantul
tennic cu ajutorul ecuatiilor diferentiale:

( 3.5)
( 3.6)

121

unde indicele j =2, 3, 4, ..., n-2.


Dooarece tluidul din spica exterioara este doar tnciilzit pe o parte, ecuafia de bilanl termic pentru el constli tntr-un tennen de flux termic tn partea dreaptA a ecua(iei:

( 3.7)
Sistemul de ecuafii (3.4- 3.7) va fi supus tn plus condijiilor Ia limitA ce vor fi discutate ulterior.
Se cauta utilizarea unor astfcl de notatii care sa permitil ob(inerea de avantaje considerabile prin

solutionarea problemei atilt din punct de vedere matematic, cat ~i ingineresc.


Se admite ell se poate reprezenta ciUdura transferata prin perete prin expresiile adimensionale:
q, =~n<T, - s,+l)

( 3.8)

si

lndicele I este ega! cu numerele impare I, 3, 5, ..., n-5, n-3, n- 1. Cu nota~ia uniformli j = I, 2, 3,
4, ..., n-3, n-2, n-1 valorile q; pot fi considerate componentele vectorului tn care elementele q; cu numilr
j impar sunt propor(ionale cu densitatea tluxului termic ce trece dintr-o parte In aha a spirei principale
~i cu nllllllir par cu densitatea

tluxului termic ce trece de partea peretelui spiral; q va fi numit, tn cele ce

urmeazll, densitareajluxului termic. Cu ajutorul definitiei (3.8) ecuatii!e de bilanl de eoergie (3.4- 3.7)

pot fi transformate urmilrind procedura :

a) - se calculeazli derivatele lui if tn raport cu ro;


b) - se calculeazli relatiile (3.4 - 3. 7) in locul derivatelor tn raport cu temperatura.
Se poate caracteriza astfel comportarea termicil a schimblitorului de cillduril spiral cu ajutorul

matricii M care leaga vectorul densitiltii tluxului tennic ~i derivatele sale tn raport cu ro prin ecuatia:
dq
dro

=Mq

( 3.9)

Procedura descrisa transforrnil sistemul de ecua(ii diferentiale liniare omogene de ordinul n


tntr-unul de ordinul (n-1) cu coeficienti coru;tanti, liniar i omogen; s-a transformat astfel matricea
nesimetrica a setului de ccua(ii (3.4 3.7) lntr-o rnatrice simetricli ce are avantaje considerabile pentru
glisirea valorilor proprii (rlidacinilor) ale matricii.
Orice sector are un set de ecuatii (3.9) cu n-1 derivate ale densitA!ii tluxului tcrmic care trebuie
rezolvate analitic; orice solutie introduce n-1 constante care trebuie determinate.
Condltiile Ia limiti pentru vectorul

q sunt fornmlate pe baza priocipiului de continuitate a

temperaturii tn schimbli.tor ~i cu ajutorul temperaturilor de intrare $i

~ire date.

Se considera sectoarele A, B $i C (fig. 3.7). Conditiile Ia limitA Ia trecerea dintr-un sector tn aJ.
tul sunt date de priocipiul continuitlitii temperaturii:
122

q""(2ltljl/3)

q""(2ltlfl/3)

Jr"" - Jr,...
si

( 3.10)

q,"'(4nljl/3)

Qj,C(4ltlfl/3)

Jr,.a

J;:

indicele j luand toatc valorile de Ia I Ia n-1. Trecand de Ia primulla uhimul sector unde are loc intrarea
~i ~irea

tluidelor (adic4 de Ia A Ia C), se pot scrie oondiJiile intr-o forma similarl:


q,.,..-(0)

q,.._.,(2ltlfl)

( 3.11)

~rJ'l.A ~ Jr~.c
dar aceaSla este valabilll numai pelllru j = 2, 3, 4, ...,

~2

(relntia (3.11) da numai n-3 oondi!ii Ia limit4).

Ccle douA condi!ii care lipsesc trcbuie deduse clin temperaturile date pelllru intrare $i ie$ire: T1.A(O) = I
~i

S ..d2nljl ) = 0. Accstca sunt:

q,_.(O)_ q,-"

Jrl.A

J ~GCU(CJl)dCJl

(3.12)

(A,B,C)

(3.13)

Pentru setul de valori iniliale ale densitlifii fluxului tennic Cb,A(O) (necunoscutli temporar) metoda transformatclor Laplace dA o solutie generalll care satisface ecuaJia (3.9). In fiecare sector cu indiccle m: =A, B, C aceastA soluJic are forma:
q _..(w) =

LQ..., (0)I~ c,.e""


fll

,..

( 3.1 4)

11

unde c., este unicoi rezidual calculat clio relatia:

)N,i(s)
N,, (s) . (
c,,= ..
res
()
=
hms
-s,
()
, M s
...,
Ms

( 3.15)

ds
NlliilArntorul N;{s) reprczint4 matricea Isi+M(s) I tn care elementele nindurilor nwnerotate j ~
ooloanelor lll1lllCI'Oiale i .w lOst inlocuite in

fel inc4t sli f.e 0, cu exceplia celui care se aflli Ia

intersectia lui i $i j, care este eaaJ cu I.

Cu ajutorul oondi!iilor limitA (3.11) se poate exprima sctu1 de fluxuri q,... (2n ljl/3) $i QJ.d4n
lj//3) funcJie de setul de valori <iJ.A(O) (care trebuie g!isit). Rezulti un si.stern de ecua!ii detenninat, de
rang n-1 , ega! cu numilrul oompooentelor necunoscute <tJ.A(O) (format din ecuatiile (3. II - 3.14)). Toate

ecuaJiile meOfionate sunt liniare ~i algebrice $i acest fapt pennite exprimarea explicit!l a tuturor oompo-

ncntelor vectorilor q,., qo $i Qc. Se objine astfe~ fOrmula eficacitAtii:


123

p, = NTC,9,.,,c(2mv) =NTC,q.~.c(2mv)/ ~r,.,,c

(3.16)

Diferentele de tempel'lllllni intre fluidele curgiind in Jungul peretilor care sunt urmAriti de spiralele principale ~i laterale acestea vor fi notate analog definitiei din ecuafia (3.4):
t.,(O>) =T,(O>) 9,,,(0>)

( 3.17)

t.,.,(0>) =T ,.,(0>)- 9 ,.,(0>)


unde indicele I ia valorile impare I, 3, 5, ..., o-3, n-1.
0 .6

t-- - t - - ; - - - - t ---t-- -1-

6,
0.5

0 .6

-r---t-----11---+--t-

ilt...l

-r=---+- -+-- +--l--=:::t-

O~t--~---f----~--+
NTC=t

o.~Bd

m!rirea valorii NTC ~e influenta spirei exterioare asupra distributiei de temperaturA in schimbatorul

de cAldurl! spiral; aces~ flip( nu poate fi oeglijat in analizA. 0 altli proprielate a func:Tiei llt este IDI!ximul

oceSieia care apare intn: imran:a $i ie$irea fiuidelor $i pentru R l se deplaseazA de Ia exterior spre centrul aparatului cu ~erea NTC; tOtu$~ aceSI maxim diminueazli $i apoi dispare cu cre~erea raportului

R peste I sau cu scliderea sub I.

1n ceea ce prive$1c diferenta de temperaturi

pentru spirala lateralli (fig. 3.9 (b)) lltH, aceasta

descre$1C monoton cu cre~erca oumlirului de unitliti de transfer, NTC; de Ia o anumitll valoare a NTC
diferenta t::. .., devine negativl. Aceasta inseamnl! ell energia tronsferali de Ia fluidul rnai cald Ia eel mai
rcce imr-o regiune apropiati! de spira interni! este retumalli in regiunea principalli a schimbatorului,
acelui fluid care avea sarcina inclilzirii celui rece. Aceasta contrazice

func1ia

principalll a oriclirui

schimbator de ci!lduri!; aceastA cornportare negativi! ar putea fi o indicatie $i un avertisment pentru cei

care dimensioneazA, ell schiroblltoarele de ci!lduri! spirale tind clitre o limitA termicll atunei clind NTC
cre$[e. Aceste valori ale NTC sunt to!U$i fuarte mari $i se obtin rar in practicA. Cn:$terea in continuare a
lui NTC determinA oscilatii ale llt+t similare cu cele care apar Ia llt.
Inlluenta razei minime a schimblltorului de ellldurl! spiral asupra eficacitlltii sale este foarte

nUcA [12]; tOIU$i, problema nu poate fi igooratA atunci ctind se

wm'b~e

calculul exact in anumite

condi)ii de functionare. DependenJa P de rmin a fost eSii.matA calitativ $i cantitativ [12] in cazurile acelor
parnmetri pentru care aceastli influen)l\ este cea rnai mare. in practiell se pot indllni schimbl\toare de
cl!lduri! spirale cu raze minimc de Ia I Ia de 30- 40 ori mai mari declit distanJa dintre canale, b. Pentru
evaluarea influentei razei minime, s-a fulosit excesul sau deficitul de eficacitate fatli de valoarea
efteacitA!ii calculatA pentru r. . 0, adicil:
llP, o P(NTC.R-n.r_)- P(NTC, R.n.O)

(3.18)

Panunetrul NTC are o contributic semniticativi! Ia valoarea lui A P,. Pentru un interval practic
al valorilor NTC (in jur de 5 $i plinli spre 15, sau chiar 20) cre$1erea NTC determinl! o ml\rire U$OUfli a
eficacitillii Ia razli r"""constant!. Cu c~erea lui r""" se constalli ca diferenta ll P, i$i schimbl scmnul $i
devine rapid negativll.

!n tigura 3.10 este prezeotatA variatia AP, functie de 1/NTC pentru R =

I, n 10, 20, 30, 40 $i

r,. I, 2, 5, 10, 20, 50. Curbcle cu r- mare (adicil20 sau SO) nu suot prezeOOIIe petnu aplicarea lor
prae~icli,

in cazul unui nurnllr nUc de spire (n-10, 20. 30 sau 40), ci pentru a ari!ta comportarea

schirobdtorului de ci!lduri! spiral $i a demonstra cil ml\rirea lui r.ua nu afecteazi efteacitatea unui
schimbl\tor, care pentru rm1o-+ oo tinde clitre o valoare asirnptoticil

125

t.'P.4 HPl-+
%T

10 canale

1.2 HHtl----1

0.0

+--+-10.2

c.o
00

5.0

0.2

0.4

5.0

/.5

c
0 .1

+--+
0.2
00

5.0

2.5

0.2

O.(i

Figura 3.10 Deviatia e6caci1A\ii AP, pentru diferite valori r- funclie de JINTC pentru R=l

~i

diferite

numcrc de canale n. (a) n = 10 (cinci spire); (b) n 20; (c) n a 30; (d) n =40.
Din figura 3.10 sc poate obscrva cA, in dorncniul practic de valori ale NTC (NTC < 5), cu

126

c~erea

nurrmului de spire deviatia eficacitlltii devine din ce In ce mai midi

(~i

nu

d~e

0,2"/o

pelliN C82:1Jrile din figurile (c) ~ (d)).

Efectuarea calculelor numerioe pelllru un mare numl!.r de wlori ale parametrilor n. r..., a c:oodus

Ia oblinerea diagJ8!llCior de eficacitate, P1-P2 (ligura 3.11) [12].


Caracteristicilc termice ale schimblUorului de c!llduril spiral au fost evaluate prin comparatic cu
schirnbdtorul de c!llduril tubular in c:ontracurent, cu ajutorul factorului de c:orecfie F (fig. 3. 11). Se constall! en:

- pelllru NTC < 1 nici un schimblUor de cAlduril nu diferil mull de eel tubular $i deci nu este nevoie s4 se evidenJiae avantajele scbitnbatorului spiral;
- incep8nd de Ia NTC 1 si treclnd prin intervalul practic NTC = 2, 3 unc:ori chiar p8nA Ia 4 se

observa cA valorile factorului de corecJie sum in domeniul F =0,99; 0,97 sau 0,95 (devia)ii de
1, 2 sau 5% lntre distribu)ia de temperaturA medie intre schimbdtorul spiral si eel tubular in

contracurenl);
- pelllru numllr de eanale incep:ind cu 20 (10 spire) $i mai

pelllru eel mai obisnuit interval

de NTC < 3. deviatiile ambelor eficacitll!i sUill mai mici de 3% (in geDCI'81, cu c:8t IIW1liirul de

canale este mai mare. cu at3t este mai apropiat4 efJCaCitatea schimbdtorului spiral de a celui tubular in contracurent - in domeniul practic de vnlori ale NTC schirnbdtorul spiral are eficacitatea mai mare deciit (aproape) orice alt aranjament de curgere cu excep)ia celui in contracurent);
- pelllru valori foarte mnri ale NTC (10 pAna Ia 30 sau 40), dependent de numarul de spire, eficacitatea schimbdtorului spiral atinge un maxim. apoi scade cu ~erea in continuare a lui
NTC (in inlervalul care urmeazii wlorii maxime, schirnblitorul spiral

~i

pierde superioritatea

fuJi de celelalte aranjameme de curgere);


influenfa razei minime asupra eficacitlllii este micA $i pentru n > 20 devia!ia absolutll a
eficacitlltii nu depil$e$(: 0,2"/o comparativ cu cea calculatli pelllru r.,;, S 5.
Pentru a avea suliciente informatii asupra performan)ei termice a schirnbntoarelor de cllldura
spirale (necesare proiectantului), trebuie cunoscute relatii ndecvate si prescriptii care s4 ia in considerarc lirnitele lor tennodinamice (in particular, aceste limite se referilla eficienta lor maximA) (13). Problema ealculului Iennie al schirnbiitoarelor de clllduril spirale a fost tratatli in literal\ll'i analitic. numeric. numeric cu anumite experimente

~ analitic

cu citeva presupuneri euristice (13).

Deoarece teoria exactll a schirnblUoarelor de c4lduril spirale pcezeuratft anterior este greu de
aplicat Ia dirnensionarea acestora. Bcs si Roetzel[l3J au solu1ionat problema considemod urmatoarele
ipoteze simplificntoare:
- schirnbdtorul de cllldurll a fost divizat in trei pftr)i: partea interioaril, cu doua canale. unde
cAldura se transmite numai prinlr-un perere, pnrtea median!, care
127

ocupa volumul principal

al

schimb<'itorului de clilduril realiz.iind


Sc1

principala san: inA, unde cllldura

'Mtpnl c~

........ 2'2 .........,.;

penetreazll ambii pere)i $i partea ex-

-211

terioarii cu dou.ll canale. uncle


clildura este transferatll doar printr
un perete;
curgere in contracurent;
aranjamentul curgcrii tluidelor
este corespunzAtor celui ditt 11g. 3.7;

forma

spiralei

este

spirll

arhimediana;

fluidele sum perfect amestecate


atfu in direqie a.xiala. cat $i radiaiA in

canalul

de

curgere

(astfel

in

seqiunea transversalll aleasll Ia un

0'

.,

:t3

e._.

0.!'

unghi fOOl!, temper.uura se modiflcll


Cl..t

.._,

pas cu pas de Ia canal Ia canal, con-

...

form figurii 8);

Schimbalo<opnl40 c~naJe 2~ trltowt:cri


t 51>

lntr-un singur canal tcmpenttura

"""

este functie numai de unghiul 111 sau


raza r a spirei arhimedicne;
fluidul caJd intrll In schimb<'itorul de clilduril in cen1rul aparatului

..

iar eel rece in eel mai exterior canal;

..

numllrul de canale (spire) cstc


par (teoria este valabilll insl!. $i peotru

numllr impar de canale);


curgerea $i transfcrul temtic se

destilljoarll in regirn sta]ionar;

. ,.

diferenJele intre pere]ii ambelor


canale cu fluid cald $i rcce sunt

"

egale:

Figu n1 3. 11 Eficacita1ea schimba.toarelor de cl!lduril spirale in


contmcurcnt: a) 2 spire. r,_ = 2b: b) 20 spire, r- 5b

128

influenta spirei exterioare este


consideratli aproxirnativ: spira exte-

rioarA este analizatl! tn ~i


-

rnaruerl! ca ~i spirele din parte medianli a schimb4torului de cAldurl!;

coefociem total de transfer tennic constanl:

se neglijeaz.! pierderile de cAldurl! ditre exterior;


se neglijeaz.! prezenta dislllntierelor.
Rezolvand modelul motematic format din ecuatiilc de bilant termic pentn1 celc douA fluide,
pentru spirele principaiA $i sccundarA $i tin8nd cont de difcrentele locale de tempemturl! ca ~i de eficac~atca

schimbMorului de cA.Idurl! spiral, autorii mentionali [ 13] au propus iolroducerea unui numlir ca-

racteristic peo1ru schimbiitorul de ciildurl! srudiat, care poatc fi considers! un mcriu adirnensional
pentru schirobiitorul spiral opemt tn contracureot.. critcriu cc pennite calculul filctorului de com:Jie a1
d ifereotei medii de tempemturl!:
CN

=(.fR + l l.fR)NTC~rtA,/ A

F=ln[t+(l+
I.0

0.I

o.6

( 3.19)

~""--

n~ 1 )CN'}cw

( 3.20)
care, pentru un numlir mare de canale ~i in ipotczele

simplifocatoare menlionate amerior. se reduce Ia

f'.,

(vezi fig. 3.12):

~ [',

F= ln(I+CN 2 )1CN 2

"

o.

( 3.2 1)

Crileriul numeric, CN, poatc fi rescris utili-

['-.

ziind numerele de unitl!ti de transfer ale fluidelor,

NTC, $i NTCa:

CN =(NTC, + NTC.).jnA ,I A,

0.2 1-

forma ecuatiei arl!tiiod cA pentru un numlir mare de

o.0o.o

1.0

CN

2.0

canale

82

putca

anp--

similitudini

intre

Figu ra 3.12 Factorul de corcctie pentru

schimbl!toarelc de dlldurl! spiralc si cele in echicu-

difcrcnta medic logaritmicli de temperatura, F,

rcnt.

in

funct ie de criteriul numeric, CN

urma uoor analize euristicc. detaliate in

lucrarea citata. se recomandA pemru cr~eriul numeric ecuatia de calcul care utilizeazA media logariunicli a numerelor de unitAP de transfer:
CN* =

NTC, - NTCn ~rtA I A


In (NTC, I NTC 0 )
'

( 3.23)

Aceastl! teorie simplificatl! a schirnMtoarelor de cAidurA spirale se dovede~e utilil, rezultatele ei


fiind comparabile cu cele ale teoriei exacte, dacA nu se lucreazilla valori rnari ale NTC.
129

3.2 Schimbatoare de caldura spirale pentru incinerarea ca1alitica a


aerului contaminat
Una dintre aplicatiile imporwnte ale
schimbatoarelor spirale o constituie folosirea
acestora pentru
concentratii

mici

incinerarea catalitic4 Ia
de

contaminanJi.

monoxidul de carbon, hidrocarburi,

ca

compu~i

orgllllici, aerosoli $i microorganismc care pot


fi pre:zenti in aerul din cabinele spatiale. automobile, camcre de spital, camere industriale
curate. in aceasta aplieB! ie dldura pierduti! de
un schlmbator de calduri! teavi! in teavil ar fi
prohibitivli chiar In conditiile folosirii celei
mai bune izolatii termice (3].

A~

cum este

indicat scbema1ic In flgUT8 3.13, aerul rece


intrli in schimblitor pe Ia perifcric si cste
incal:zit convectiv in timpul curgerii spiralate

FiguJ-a 3.13 Schema unui schimbiltor de calduri! spi

rat cu intrare ~i ~ire opuse

catre interior.fn centru este incftlzit incremental de o sursll externll (de exemplu de o spiralli electrica).
trece apoi

spiral catre exterior printrun al doilea canal ~i cedea:zl! JX'in convectie toatll caldura primitll.

Curentul care iese Ia periferie retine numai caldura incremental! pl'irnitA in centru, mai pufin pierderile
catre mediul inconjurator (efectele termicc ale incinernru sunt neglijabile datoritA cooceolraliei scAzutc
de contarninanti).
Schimbatorul spiral din figura 3. 13 este alcatuit dintr-o serie de jumlltllti de cilindri ale caror
dimensiuni variw ~i care difera numai putin futA de o spiralli arhimedianll cu modificare constantll a
ra:zei de curburli. Nwnlirul de spire ale canalului prin care trece aerul de Ia periferie catre oentru a

rost

notal cu n; curentul de ~ire va tra~rsa un numllr egal de spire. Peretii canalului sunt constitui!i ficcare
din n + 112 sau 2 spire, in limp ce d ldura este transferata numai pe 1}-l/2 sau I spira a fiecArui perete,
astfel inca! dldura de Ia periferie catre mtodiul exterior ~i prin peretii mie:zului este neglijabila. Aria de
transti:r Iennie cste, dec~ 4nH(

~ 1)r pentru aparatul din figura 3.13.

Distanla foarte micii dintre spire. care cste de dorit pentru a ob!ine coefieicnti de transfer termic
mari

~i

compactitate, conduce Ia numere Reynolds in regim laminar pentru orice vitezil re:zonabila; de

altfel, este de dorit o cadere de presiune ciit mai redusll pentn1 un incinerator catalitic pentru aer, astfel

130

inc3t energia ncccsarA ventilatorului ca $i cea furnizaiA miezului s4 justifice procesul. De aceea, curge-

rea laminarn este de prefernt, dad! nu escntialli, ceea ce con1t11steaz! cu aplicatiile coovenlionale ale
schimb;!toarelor de cl!ldurn spirale pentru lichide, in care

cl!d~-rea

de presiune nu cste, de obicei, un

factor important.
lndicele de perronnanJA tennicA peotru un schimMtor spiral fulosit ca incinerator, sc define~e

ca:

E T, -T,
T, -T,
cre~crca

unde T2 - T 1 este

( 3.24)

de temperaturll, datoratli transferului termic, a curentului de aer care intr!l.

iar T 3 - T2 este cre~erea de te~ a curentului de acr care trece prin zona centraiA, datoratA unei

surse exteme de ener-gie. in muhe aplicatii sun1 specificate mai clrind cele douA temperaturi de intrare

T1 ~ T3 dedit T1 $i diferenJa T 3 - T2 Cei doi curenti pot fi Ouide diferite cu debite de curgere diferite,
dlind pa.rametrul C - WIW. MAsura potrivitli de caracterizare a performantei este consideratli, de
obice~ eficien(a rermicti:

-W(T,-T,)

( 3.25)

w_(T,-T,)
care, pentru

-w,- w. cain figura 3.13, devine:


G

T,-T, _..!.__
T,-T, E+l

( 3.26)

0 ahA mllsurn a performatljCi este factorul de corectie peotru diferenJa de temperaturA medie
logaritmicA:
F W,(Tz -T,)
kMTm

( 3.27)

F este o mllsurA a perfoml!ll1tei Ia compararea cu un schimb;itor in contracurent pur. Pentru


operatia din figura 3.13, neglijand pierderile de cl!ldurn eAtre exterior, AT., T,- T, T - T., ecuatia
(3.27) devine:

F W(T T,) _ E
2-

( 3.28)

'" kA T, - T, -NTC

unde NTC este numllrul unitli\ilor de transfer (Jr.A/W). Capacitlltile calorice implicate in relatiile de mai
sus sunt valori medii.
Modelul matemalic scris pe baza modeluhli frzic
urmi!toarele ipotcze simpliflcatoare [3]:
I. curgere complct dezvoltatli;
2. convectie complet dezvoltatli;
131

preu~

in figura 3.13 ia in considerare

3. proprieliifi fiZ.ice constante (prin aceBS' se exclude conveqia oaturalli);


4. transfer radiant oeglijabil;

5. frecare neglijabilllla perelii terminali;

6. conductie neglijabilll in planul peretiJor tcrminali;


7. grosime neglijabilll a suprafetelor spiralei

~i

deci rezistcnlll tennicli oeglijabilll Ia transferul prin

suprafatJ (conductie);

8. conducfie neglijabilli in fluid in directia de curgere;


9. transfer de ellldurli neglijabil prin peretii terminate

~i

prin suprafetele interioarA

~i

exterioarll ale

schimb!ltorului.
Primele douli ipoteze impliell neglijarea deZ\'Ohllrii coovec1iei in cele douli iotriiri (de Ia exte-rior ~ide Ia miez) ca ~i spre interior, datonull inteDSifiellrii m~ii secundare. Tn:buie sublinial ell (except3nd intensifiClirile putemice date de mi$carea secundarA ~i efectelor de intrare puternice, ca ~i variatiei nurnlirului Reynolds cu temperatura), cele douli ipotcze sunt aplicabile atat curgerii turbulente,
cat ~i celei laminare. Efectul ipotezclor mentionate va fi o valoare rnai micll a cre$(crii temperaturii (E
mai mic) iar al ipotezclor 4

~i

6. 9 o mllrire a cr~erii temperaturii (E mai mare), astfel inclt intr-un

schimb!ltor real accstea se pot compensa intr-o anumitll mAsurA.


Bilantul de eoergie pentru un sector unghiular difcrential al curenrului de intran: poate fi scris
astfel:
WdT, = kq+.dA ,(T ,-T,) + k, ..dA,.,(T,.,- T,)

( 3.29)

uode:

T,- temperatura medic a amcstecului fluid Ia intrare in orice poziTie dinjumlltatea spirei p;

T..,. temperutura medic a amesteeului Ia ~ Ouidului in spirele adiacell!e inspre interior;


T,.1- temperatura medie a amestecului Ia ie~irea Ouidu lui in spirele adiacente spre exterior;

kq..- coeficientul total de transfer tennic pentru transferul lntre T.., ~iTp;

4- coefocientul total de transfer temlic pentru transferul intn: T,., ~iT,;


In ecuatia (3.29), <1Aq.1 =

Hrq+od9 ~i dAq.o = Hr.,. 1d9

SUOI

ariile diferentialc corespunzlltoare

peretilor interior ~i exterior ai jumlltAJii spirei p a canalului de intrare. Razele rqto

~i

r.,., descresc discret

cub Ia sffir~itullicellrei jurnlitAJi de spirll.


Ecuatia (3.29) cste aplicabiiA pentru ultima jumlltate de spirii, daell kq., este

nu~

sau, similar,

pentru cea mai interioarll jumlltate de spirii, dacli kq.1 este nul. Aceastli ecuatie poole fi aplica!A fluiduJui de i~ire, inlocuindu-se G cu -G.

In cazul eel mai general, ecuatia (3.29) se poate rezolva numeric, utilizAnd o schemll implicit!
cu diferen1e finite:
132

W(T', T ,)

Ht.e

(
)
( ,
)
- r,k, T',.,T', + r.,.,k T _.-r,

( 3.30)

unde cu 'prim' s-au notal valorile calculate pcotru 9 +A9 , iar Rlrll.. cele pcntru 9 . AceliS!a conduce Ia un
sistem format din 4nn /AO ecuatii algcbrice.
Dad! se admite ipoteza ooeficientului global de transfer Iennie constant, ecua)ia (3.29) poate fi
rescris3 sub fOrmil adimensionall:

( 3.31)

undc

= (T-T1Y(T3-T2) ~i R = r/ 1, l fiind lungimea combinatll totaiA a porfiunii de suprafatll prin care

cllldura este transfcratA. Din ecuatia (3.31 ), rezuhil cil E este functie doar de NTC, pentru o geometric
datil a schimbiltorulu.i, care, Ia rfuldul ei este fimc!ie de n. r,jd, Hid ~i dispunereo int:nlrilor
Astfel

~i ~irilor.

em limp validitatea modelului este asiguratil, solutiile sunt aplicabile indiferent de regimul de

curgere. in regim turbulent, ipoleza a doua este re5lriinsl1 de dezvoltarea unor curgeri secundare, de razii mi~ratll

3.2.1 Modelul simplificat


Pe milsuril ce r. ~e, efectul curburii scade, pentru valori date ale lui b $i n. C&nd raza de curburii devine neglijabilli, ecuatia (3.29) devine, dupll adimensiooalizare:
dl,
dZ = + t,.,- 2t,

( 3.32)

unde Z: NTC(2zll), iar 27Jl este &acriunca din distants de-a lul\\ul suprafe)ei incAizite. &natia (3.32)

trebuie aplicalli ambelor fluide, pcntru fLCCare jumlitale de spirll. ajungandu-se, aslfel, Ia un set de 4n
ecuarii algcbrice liniare. Meritul deosebit al acestei varianle muh simplificale este eli modelul matemalic poate fi J'C'.OOival pcntru n suficienl de mic, rezuhfind, aslfcl, relatia func1ionalll de depcnden)ll
dintre E ~i NTC [3).
Detalii cu privire Ia procedura urmatli pentru rerolvarea oumericil a modelului matematic gene-

ral sum prezentatc in [3], tmpreunA cu difLCuhA(ile de integrare. Dacii se limiteaztl numiirul de intoarceri Ia I, ecU31ia (3.32) pcrmite g)!sirea unei solutii analitice:
E= 4NTC
4+NTC'

( 3.33)

&uaria (3.33) permite evidentierea unui maxim (E I), penuu NTC = 2, urmat de valori tin-

2ilnd asimplot.ic citre 0, pe mAsurA ce numiirul de unitAfi de transfer, NTC, crqte.


mitare geomeuicll,

Yo acest caz, de ll-

nuxu1 termic trece doar printr-o laturii a canalului ~i numai pentru o jumiitate de

&'Pirll [3]. Dacll n 3/2, solulia devine:


133

( 3.34)

care indici! o valoare maximA (E; 4/3) pentru NTC = 41n2. unnalA de o scadere asimptotica Ia E = 415,
pe mlisum ce NTC cre~e [3].

Cu ere$lerea lui n, ecuatia (3.32) cste din ce in ce mai difJCil de remlvat. merirul ecuatiilor
(3.33 - 3.34) fiind aceIa ci! demonsueazil ca maximul prezent in fig. 3.14 nu este o consecinJA a razei de
curbum sau a metodei numerice de solutio nan:.
10
6

De ascmcnea, existen)a unci valori asimptoti-

o~r = NTC
I

ce finite pentru E, pe m.'lsurft ce NTC cr~e (NTC

> I) pentru schimbatoarele alimentate prin zone opuse, implica o \'Uioare asimptoticA zero pemru cazul
alimentllrii tn oc~i mnli [3).

3.2.2 Modeluf complex

Modelul matcmatic prezentat a fost completat

..--- - ....

__ ... --

uherior, pe baa \111tWoarelor ipotc.r.c simplificatoare

.._

suplimentare (14):

20

40

60
80
NTC- Ic.AIW

Figura 3.14 Dcpenden)a indicelui de performanjAdeNTC

- se neglijeazli efectele de capat cu excep1ia pierderilor de cnldum datorate dimensiunii axiale finite a
trecerilor;
- pierderi ncglijabile de ci!ldum de Ia uhima spira

clitre mediul inconjurator;


- transfer tcrmic neglijabil intre supr.lla!JI curba care inconjoara miezul de nuid ~i acesta;
- se neglijeazli vdrialia ariei de transfer termic pe unitatca de Jungime a trocerii prin schimbator,
ceca ce implicA raze de curbum foarte mari raponate Ia spaJiul dintre pere(i;
- pierderile termice datorate pere~ilor terminali sunt

rept'C7..CIIt8l cu

ajutorul unui coeficient de

transfer termic dintre ftuidul din foecare trecere ~i mediul incoqjwlilor;


~i

a fost solu)ionat (prin utilizarea unui limbaj sirnbolic de prognunare) pentru diferitc numere de spire,

ob(inandu-se rclatii care permit evaluarea indicclui de perforrnan)i!, E, funcJie de numllrul de unitft)i de
transfer, NTC ~i geometric (atat in cazul considerarii pierderilor de ci!lduri!, cAt $i in absen!B acestora).
Modelul ma1ematic a lOst obJinut prin scrierea ecuatiilor de bilanl pentru fiecate fluid ~ pentru fiecate
jumfttate de spira; ecua)iile de bilanl exprimate in fonnli adimensiooala sunt:

134

I dt'1
- ---=t ,,- T',+ ..., t ,,
NTCdx

. O~xsl /2
( 3.35)

I -dt=
', t - T' +.,t
,,
--2
2
2

NTC dx

_ _l _dT', =t'-T'+"T'
NTCdx
'
' "'

'

1/ 2 ~x "'I
.,.
, Osx:SI / 2
( 3.36)

I dT',
T ' z+ "T'
--~-= l zv 1 . I/2:S x :S I
NTC dx

cu conditiile Ia limite:

1',(0)=0
I ' 1 (1 / 2) = t ' 2 (112)

( 3.37)

T'1 (112) = t '2 (112)+ I

T'1 {0)=T'2 (1)

in acestc rcla1ii:
,

t -T,
T1 -T2

I ----'-

T '- TT-T,
1 -T,

NTC = 2~talk

Gc

= kA
" = 4~tabk,
w , ... 21talk

2bk,
lk

a fiind r8l3 medic a spirale~ iar k. coefiCicntultotal de transfer termic intre curenrul de fluid ~i mediul
inconjurlltor, iar Pun parametru ec line coot de transferultermic prin capetele spiralei.
Solupa pentru cazul in care nu existl pierderi de dlduri dtre mediul exterior. Pentru ca-

zullimitli al izoiArii perfecte a capetelor schimblltorului de clilduri! spiral, p din modelul de mai sus devine egal cu zero. Solutia modelului red us. care poate fi oblinutli prin metode elementarc este:
1

NTC(2NTC+4)x
' =
NTC' + 4

,
12

= (2NTC2)+ NTC(-2 NTC + 4)x

NTC2 + 4
T' = (2NTC+4) + NTC(2NTC+4)x
I
NTC' + 4

T'2

( 3.38)

(2NTC' -2NTC+ 4)+ NTC(-2NTC+4)x


NTC' + 4

- ~--------~~-.-~~------~

tn care x este frac1iunca din distanta printr-o intoarcere a spiralei duble parcursll de curentul intrat.

Rezultli deci:
Et' (1)- 4NTC
'
NTC'+4

( 3.39)

rcla1ie oblinutll $i prin rezolvarea modelului simpli6cat. Anularca deriV8lei lui E in raport cu NTC dll
valoarea maxima pcntru E = 1 Ia NTC 2. Pentru NTC tinzdnd asimptotic clitre valori foarte mici, de-

135

pendenta se apropie de cea pentru schimbatorul in contracurent, adica: E c NTC in limp ce pentru
NTC tin7Jnd asimptotic catre valori mari:
( 3.40)

E-+4/NTC

care, Ia limitA, tinde catre :rero. Dcpendenta lui E de NTC aratA di valoarea maxima a lui E pentru
schimbl!torul de cllldurd dublu spiral este doar jumatate d in eea a schimbl!torului In eontracureot, Ia
acee~i

valoare a numarului de unilllli de transfer, NTC = 2. Explica):ia pentru accastA eomportare este

data de profilele de temperat\ITll care indica o

~ere

supraunitara a ~ adimensionale In zo-

na centrala pentru prima jumatate de intoarcere de Ia exterior, in timp ee pe a doua jum!itate a spirei
apare o diferenfll de temperaturll adimensionaiA uniforma mai midi deciit unitatea, pentru NTC

I.

Media acestor douA difereD~e de temperatura adimensiona.le este mai micl! deeit un#aea, avdnd drept
rezuhat un factor de perforrnan)A

~r

mai sci!zut (E 8/11) decat eel pentru schimbatorul de eiildura

in eontrocurent (E 112) (14).


Pentru NTC 20

~i ~

0, difurenta de ternperaturll este uniformA, foarte mica, In prima

jumalllte de spinl de Ia exterior ~i ceva mai micA, ncgativa, in cea de-a doua jumatate a spirei. Cea mai
marc parte a cllldurii transferate de Ia curentul de fluid intrat tn prima jumatate de spinl este returnall!
eurentului de fluid care iese in cea de-a doua jurndtllte de spinl datorita acestei

incruc~i

de tcmpera-

turi Astfe~ ~erea lui NTC prin c~erea suprafe~ei spirci, ~erea eoefteientului de transfer termic

sau d~erea debitului rnasic eonduc Ia degradarea perforrnan1ei In acest regim.


Pentru numArul optim de unitllti de transfer NTC

=2

~i

= 0,

diferenta de temperaturll

adimensionalli pan: a fi egalli cu unita!ea In prima jumauue a spirei de Ia exterior, Ia fel ca pentru
schirnbl!torul de caldura in contracurent, dar este zero in a doua jumatate de spint Nurndrul optim de
unitft[i de transfer intr-un schirnbl!tor de caldum spiral cu o spirA corespunde eondiliei incipiente peotru

lntersectarea temperaturilor ector doi curenti in eea de-a doua jumlilate a spirei.
Solutia pentru c:uul pierderilor finite de cllduri citre mediul exterior.

Solu!ia de mai sus pentru un sch.imbl!tor dublu spiral cu o spinl aratll ell uo asemenea aparat
este inferior ca perforrnanl8 tcrmicA, pentru

ace~i

numar de unitllti de transfer unui schirnb!Uor de

cllldum In eontracurent In cazul ideal al neglijArii pierderilor de eiildum elltre exterior; aoest luau este
valabil

~i

pcntru schimbiltoarele dublu-spirale cu mai multe spire.

To~~

sch.imb!Uoarele de eiildura

dublu-spirale cu suficient de multe intoarceri s-au dovedit superioare daca se face o evaluare realista a
efectului pierderilor de eiildunt

SoJutia modelului maternatic prezentat pentru o valoare finitA a lui


metoda climinArii, procesul fiind foarte Jaborios. Solu)iile rezultate sunt:
- spirala I (din ftg. 3.13) cu pierderi de eiildum Ia capete:
136

poate fi oblinull! prin

E =[{- 2emrn: - 2}P'en<re +( -4e1 rNTC - 4)PerNTC +( - 2e'rNTC + 2} P" ' ../P+2e ""'' +
2

( - 2e'nrn: +2).Jj}erNTC - e' nrn: +2e'nm: -enrn: t[(- 2c"""c - 2)P'enrrc +


( -4e1nrn: - 4)Pcnrn: +(-2e1nrrc +2}P"' ../P+2e'nrn: +( -2e' nrrc -2}P'enrrc +

( 2e2Nfc - 2enrrc ) .ffi

Jp + 2enrrc

12

+ ( 2e100c - 2) .ffi

( 3.4 1)

Jp + 2e.lll<Tcn -

r = Jp(Jl+ 2)

e>niTC + 2e' rwrc -enrrc

Efcctul pierderilor de cllldum


reprczentat de

p nu

modifica depen-

dcnta calitativa a lui E de NTC, dar


reduce valoarea maxim! a indicelui
~i

tennic de performan{A

deplascazll

ap:u-itia sa catre valori mai mici ale lui

NTC. Efectul pierderilor de ci!ldura


este mai

mare pentru NTC mai mare.

Solutii pentru schimb itoare


cu ma l mu lte s pire. Sotutiile pentru
schimblitoarele cu mai multe spire
schitatc tn fig. 3.15 tindnd cont sau nu
de pierderile de cllldurll catre exterior
sunt prezentate pe scurt In cele ce
urmeazA.
l'entru spirala 2, care eonstll
dintr-o spiro

~~

jlliDAtate pentru curgc-

rea In fiecare directie

~;

doua intoarceri

complete pcntru transferul de clildurll,


indicclc de performan{A termica pentru
cazul neglijllrii picrderilor de caldurll
Spirala 6

este dat de:

E=

4(c""c"- 1)
5cN1CI2 - 8emc~< + 5

Figura 3.15 Schita eonfiguratiilor spirale lor


( 3.42)

A$8 cum reiese din fig. 3.16, pentru spirala 2, E tinde catre un maxim cu valoarea de 413 Ia
Ntc-4ln2-2.77, dar, In contrast cu spirala I, atinge o valoare asimptoticli finita de 4/5 pentru valori
mari ale lui NTC.

137

t spirala 6

4,0

Solutiile prezentate contirm!i

Ij ~-

E
3.0

I
I /
I I

;r

cxistenta unci valori optime a NTC Ia

care se atingc un maximum al ind icelui


sp.-ala 5

~----~~

de perfurman!ll, singura exceptie fiind

cazul limitA al ncglijMii pierderilor de


clildurli pentru spirola 4

spnla4

~i

cazul comun

al spiralei 6 care degenercazll in

2,0

schimbatorul de cAidurli in contracu


rent, atunci ciind este neglijat efectul
curburii.
Profilcle de temperaturil aratd
cd valoarea finitl!, optirnli a numdrului
unit4Jilor de transfer (NTC)

eS~e

consecinJll a lncruci$drii temperaturii


Figura 3. 16 lndicele de performanJli pentru spirale in carol

curcntului de intrarc cu a celui de ie~ire


in canale adiacente. Pentru NTC mai

neglijllrii picrderilor de cdldurli

mic decru valoarea optima curentul de


intrare este incAlzit din ambele

~;

pentru valori NTC mai mari decru valoarea optima curentul de

intrare este !ncAizit prin pcretele sdu interior dar transferli energie inapoi curentului de ie$ire prin pcre-

tele sdu exterior. La valoarea optirnli a numarului unitAtilor de transfer temperaturile curentului de intrare $i at celui de ~ire sun! aproape egale cu media; in consccintli, aria pentru tmnsferul clildurii clilre
curentul intrat se reduce efectiv Ia aceea a peretelui interior (de aceea este tl!iat In jumlitate). Nu.marul
de unitl!li de transfer 8$8 cum a fost definit se bazea2l'i pe aria activl! de transfer termic prin ambii

peteli. AceaSil! definitie a

foS~

aleasli in acord cu faplul cd indicele de perl'ormanll! E converge cdtre

vaJoarea corespunz:!toare contracurenrului pur pen!ru NTC intrare -+ 0. lntrun schimMtor de cdldurl!
in contracurent pur, cdldura e!ile transferatl! Ia curentul de intrare numai prin unul din pere!i. Companlnd schimbatorul dublu spiro! cu eel in contracurent numai pc baza peretelui interior al canalului de
in~ NTC se

reduce cu un factor ega! cu doi.

ExistenJa unui maximal indicelui de perfunnanJli pentru o valoare finitl! a lui NTC inseamnA
cd o

cre~ere

cre~ere

a coefocientului total de transfer termic, o cre$tere a circumferintei medii a spirelor sau o

a debitului masic ar duce Ia degradarea perfonnantei. Dimensionarea

schimbl!torului de clildurli dubluspirol trebuie fllcutl! in jurul valorii optime a lui NTC.

138

~i

operarea

C~erea asimptoticA a

lui E cu NTC depiode de poz.itia relatiw a intmrilor ~i ie$irilor interioa-

re $i exterioare. Coodilia necesar4 pemru o vaJoare asimptoticA fmilA a lui E este sitWJrea intrarilor interioarli $i cxterioarli in ~i poz.iJie unghiularli.
Distnl>ufiile de temperaturA pentru spiralele 2, 3, 4 $i 5 sunt fuarte neregulale, o asemenea
comportare fiind in primul rMd coosccinta incruc~ii temperalurii, daeii se produce, dar este $i un rezultal al tranSferului de cAidurl! numai printr-o faJA a celor douA jumAtl\li de inloarceri sau a unei inloareeri complete a ambilor curenti de intrare $i ie$ire, functie de poz.itia intriirilor $i ie$irilor. Cu cre~erea
num3rului de intoarceri, iregularitlllile devin mai putin importante $i este de ~ s4 se mArgineascii
Ia intoarcerea inlerioarli sau exterioarli [14).
Efectul ideaJizlrUor tn model Solufiile pre1lentate sunt aplicabile peotru oriee NTC kNW,

produsul kA nevariind prin sehimbiilor. SchimbAri ale lui E cu NTC in ecuatii $i curbe pol fi produse
variind A, G (debitul masic)

~ilsau

k $i nu reflecta neccsar sehimbarea numai in conditiilc de operare

sau dimcnsionare. De exemplu, pentru o dimcnsionare datil, un punct pe o curbii a lui E funcJ]e de
NTC. Ia o valoare mare a lui NTC poate corespunde unei cw-geri laminare in limp ce un punct pe
8Cee&$i curba Ia o valoarc micA a lui NTC poate s4 corespunda unei cw-geri turbulente daloritA unei

valori mari a lui G. Similar, ace~i punct pe o curba poole corespunde unei curgeri laminare pentru o
geometric $i uneia turbulcntc penlru alta. in practicll, anumite variatii ale lui kA prin schimb!itor sum
de

a~eptat,

daloritll dezvolliirii profilului de vilc:zi! $i profilului temperaturii adimensionale,

sehimbiirilor in raportul densitlltilor fluxului lermic pe peretii opu~i ai canalului $i intensificllrii rni$cllrii
sccundare $i sciiderii ariei pe unitatea de distanfii in directia dinspre interior. Aceste deviatii de Ia idealitate sum de ~epllll s4 f.e mai semnificative liingA eapetele eanalelor

pemru sehimbAtoare cu un

grod mare de curburil (miez mie).

Transferul radiativ, care a fost complet neglijal in modelare, poote duce Ia sciiderea perfurmantei, adicd, s4 mic$oreze iodicele de performan(ll, E, deoarece o parte din energie este transferatii
dire exterior fllrA

cre~erea

proportionaUI a temperaturii fluidului care intra. Considerarea radiatiei ar

complies serios analiza, nu numai datoritA depeodentei de pulerea a patra a temperaturii, ci ~i pentru ea
bilanturile de energie ar trebui saise atiit pentru pereJi, clit $i peotru curentii de fluid. (bilanturile de
encrgie penttu pereti au fost considerate in modelul prezental prin invocarea implicit! a legii lui Ohm
pentru tranSferul roldurii de Ia un fluid Ia altul, adicA prin Ulilizarea unui coefJCienl total local pen1ru
tranSferul conveetiv). Neglijarea radi.aliei conduce Ia o supl'1)CSiimare a lui E, in particular peolru operarea Ia lemperaturi tnalte, dependenta lui E de NTC, p ~i pozitia intrllrilor ~i

ie~irilor

nefiind de ~eptat

s4 se rnodifice ealitaliv.

Analiza expus4 implid uniformitatea axialll a temperaturilor fluidelor $i peretilor ~i a vitezelor


fluidelor. Anumiti gradienti de lemperaturii trebuie s4 existe datoritA eAidurii pierdute prin peretii de

139

caplU ~i vitezei sclizute in vecinlltatca lor. Anumite pierderi in c:Aidura tranSferatA intre =Iii de fluid

opar, dar un asemenea efect mie poate fi probabiJ compensat prin ~erea ~ a coe6cieotului tOtal
de tranSfer termie efectiv de Ia fluid prin perete clitre mediul inconjurillor. Un efect mai important este

conduc)ia radialli in pere)ii de caplU datOraiA gradientului de temperaturil dinue centru ~i suprafa):a cur-

b!l exterioant Procesul duce Ia

mic~rarea

performan)ei, Ia fel ca ~i radia)ia. Pentru compensarea aces-

lui efect, poate fi crescut coelicientul total de tranSfer pentru pierderile de clldurll

In ooncluzie, se poate prcciza cA:


pentru un scbimb!ltor de c:Aidurii dublu spiral cu c8teva intoarceri, operat cu incilzire in centru
$i curgere intoarsA (inversatA), exist4 o valoare oprimd a nurnlirului unit3tilor de tranSfer. NTC. peotru
care indieele de performan)ll. E, este maxim. Pentru valori foarte mari ale numlirului de unit3ti de
transfer indicele de performan)A tinde cAtre zero sau o valoare fmitll, in functie de configuratia intrArilor
~a

ie$irilor.
pentru schimb!ltoarele dublu spiral cu cilteva lntoarceri profilele de temperaturA sunt foarte

neregulate, cu ~erca numArului intoarcerilor neregularitlllile atenuiindu-se;


in cami idealizat al neglijArii pierderilor de c:Aidurii clitre exterior, perfonnanta schimb!ltorului

de c:Aidurii dublu spiral este inferioarii celui in conttacurent pentru ace~i numlir de unitllti de tranSfer.
DacA numllrul de unitAfi de transfer se bazeazl! pe suprafn)n tot.nlli prin care se transferA cAidurll, valoarea maximA a lui E este aproximativ jumlltate din cea a schimbAtorului in contracurent.

- dacA sunt luatc in considerare pierderi realiste de cAidurii cAire exterior, indicele de performan)A pentru schimb!ltorul In conttacurent se apropie mult de o valoare asimploticA Ia cr~erea lui

NTC. in timp ce indieele de performanta al scbimb!IIOrului dublu spiral Ia valoarea opriml! a lui NTC
~e

muh cu ~ numlirului de intoan:eri. Aceasti perf0rmanf8 superioarli se datoreaz4 e~

rii doar a supraferei curbe exterioare $i perefilor de capat ai spiralei cAire exterior. comparativ cu intreag;. suprafa!ll In cazul schimb!ltorului in conttacurem.

3.3 Dimensionarea schimbatorului de caldura spiral


Existil rnai multe modnlitilli de dimensionare a schimbAtoarelor de cAidurll spirale. care presupun:

Algoritmu/1 [4]:
I . Se impun diametrul iniJial, d, al spirei ~i laJimea foii acesteia, B.., (de obieei, valoarea B.., se ia

egala cu 350 + 750 mm).


2. Se alege la)imea cnnalului, b (6 + 15 mm).
3. Se alcge grosimea perctelui, 5 (pentru ore I se ia 2 + 8 mm).

140

4. Se calculeazA temperaturile medii ale fluidelor; se determinl! proprietAJile fizice Ia aceste tempe-

raturi
5. Se calculeazll sarcina termicA a schimblltorului (din bilan1ultermic).

6. Se calculeazA diferenta de temperaturA medic logaritmicll.


7. Se calculeazA ooeficienfii parJiali ~i total de transfer termic.

8. Se cakuleazA aria de transfeT (din ecuatia de transfer tcnnic), A


9. Se calculeazA lungimea utilli a spirei. care participll Ia uunsferul de cAidurll,

eTioand seama de

imbinliri, lllfimca spirei care participllla transferul de clllduril este B'so = Bsp - 20 mm) (I = A/28 'op).
I 0. Se determinll numllrul de spire:
0 s

.J..

.:..t-_d=-41/l t- d ) \
4t
4t
2ltl

( 3.43)

in care, teste pasul spiralei, t =(b + &)2


II. Diametrul exterior a1 schimbAtorului de c3ldurli estc:

( 3.44)

D d +2nt+&
12. Se calculeazll pierderile de presiune prin aparat.

Algoritmu/11 [1, 2):


I. Se calculeazll temperaturile medii a le fluidelor ~i se detcrminll proprietlifile f1Zice Ia aceste temperaturi.
2. Se cakuleazA sarcina tennicll a schimblltorului (din bilanjultermic).

3. Se calculeazll diferenJa de temperaturA medic logaritmicll.


4. Se estimeazll valoarea coeficientului total de transfer termic.

5. Se calculeazll aria de transfer pe baza coeficientului total estimat anterior.

6. Din tabele se a.leg va.lorile recomandate pentru vitcza. de curgere in canal


sectiunea. canalului.

7. Se alege lli!imea foii spirei.

8. Se cakuleazllllltirnea. canalului (din aria de curgere).


9. Se determinA diametrul exterior a.l schimbAtorului.

I0. Se calculeazll pierdcrile de clildurl.


Pentru calcule rapide in [I) sunt prezentate nomograme.

141

~i

se calculeazll

Bibliogn1fie
l. Alfa - Laval, Terrnal handbook, Tryckcentra AB, Vi!steris, 1969. Heat exchangerguide

AB Skinska Centraltryckeriet, Lund, 1974


2. Alfit- Laval, Heat Exchanger guide, The fourth edition, 1990
3. Strenger, M.R., Churchill, W.S., Retallick, W.B., Ind Eng. Chern. Res. , 29, 1977-1984,
1990
4. Kasatkin, A.G., Procese ~i aparate principale in tehnologia chirnicif, Ed. Tehnicll,
Bucu~ti,

1963

5. Popa, B., Thiel, H.,


Bucure~ti,

Mlldllrll~,

T., Schirnbiitoare de cifldurif indtLflriale, Ed. Tehnicli,

1977

6. Baird, M.M.I., McCrae, W., Rumford, F., Slesser, C.G., Chern. Eng. Sci., 7, 112- 115,
1957
7. Tangri, N.N., Jayaraman, J., Trans lchern. E. , 40, 161- 168, 1962

8. Buonopane, R.A., Troupe, R.A., Fourth Proc. Int. Heat Transfer Conj (Paris) , vol I, I
-I I, 1970 (citat de (3))
9. Morimoto, E., Hona, K., Heat transfer - .Jpn. Res., I 7, 53 - 71 , 1988 (citat de (3))
10. Cheng, K.C., Akiyama, M., Int. J. Heat Mass Transfer, 13,471 -490, 1970
I l. Zaleski, T., Lachowski, A., Int. Chern. Eng., 27,556-565, 1987
12. Bes., Tb., Roetzel, W., Int. J. Heat Mass Transfer, 35, 1331- 1347, 1992
13. Bes., Th. , Roetzel, W. , Int. J. Heat Mass Transfer, 36, 765-773, 1993
14. Targett, M., Renalick, W.B., Churchill, W.S., Ind Eng. Chern. Res., 31, 658-669, 1992.

142

4. SchimbMoare de cfiJcjri cu pl8ci


Schimbdtoarele de c41durii cu pl!!ci au o vcehime considerabi!A, primele brevete apArind in
jurul anului 1870 [ 1], dar o-au fost exploatnte comercial pUnll prin 1930, fiind folosite in exclusivitnte in industria alimentara; astlizi. schimbdtonrele de cllldurii cu pll!ci sunt folosite in majoritatea
ramurilor industriale, datoritll avantajelor pe care le prezintll:
compactitate mare (suprafu(.ll specificA more);
grad de flexibilitate ridicat in realizareo suprafetei de transfer ~i a aranjamentelor de
curgerc (pet fi operate cu doul\ sau mai mu ltc Ouidc. care pot avea acel~i numllr de tre
ceri prin schimbdtor sau nu, fiecare trecere avilnd sau nu acela~i oumlr de canole);
turbulenJA ridicatll (chiar Ia debite mici de curgcrc). care are drept unnare realizarea unor
valori mari ale coeficien{ilor de transfer tennic:
cideri de presiuoe sc4zute;
rezisten(.ll mare Ia murdllrire ~i Ia coroziuoe (datoritll sec{iunilor de curgere relativ constante, turbulentei ridicate, eliminArii zonelor stagnante);
posibilitA{i de curiitire relativ ~arll;
u~urinta

rearanjllrii pentru indeplinirea unci alte sarcini termice;

posibilitatea folosirii pentru fluidc cu viscozitate ridicate, fluide termolabile sou murda-

re;
posibilitatea folosirii pentru recuperllri avansate de encrgic (Ia valori mici ale diferentei
medii de temperaturA;
ine!lie termicli micA (intrA practic instantaneu in regim) [2, 3, 4].
Datoritll numeroaselor avaotaje ale schimblltoarelor de c41durii cu pl!!ci, precum ~i datoritA
faptului eli pot fi realizate dintr-o gamll foarte largl! de materiale ~i iotr-o mare varietate de solutii
constructive, aces1c aparate sunt utilizate in cele mai diverse domenii: industria chirnicA, petrochimicA, alimentaril,

~tiere

navale, indust.ria automobilelor, industria eoergeticA, clirnatizare, centrale

casnice etc.
Dczavantajul schimbdtoarelor de cAldurll cu pl!!ci il constituie faptul ell nu pot fi operate Ia
tempcraturi $i presiuni ridicate.
Accstc schimbdtoare de clildurll sunl alelltuite din plllci individuate, formilnd, prin juxtapu
nere, unset, unul sau mai multe asemenea grupuri fiind asamblate iotr-un cadru metalic cu bare de
sustinere $i ghidare, ~i cu ~buri de sti'Mgere (fig. 4.1 ). Fiecare pereche de p!Aci invccinate
formeazli un canal de curgere, astfel incat in doull canale adiacente curg ftuide diferite (in echicurent sau in contracurent) (fig. 42) (3]. lo functie de modul de anmjare a garoiturilor dee~ (ca143

etan~eazA

re lasll liber sau


fluidelor

prin

orificiile

accesul
pliicii),

circulatia fluidelor se poate face in U,


sau tn Z (fig. 4.3).
l'llicile sunt executate din foi
meta lice subtiri (deci rezistenll! peretelui Ia transferul de ciildurii este neglijabilii), previizule cu ondulatii care
mliresc suprafall! de transmitere a
ciildurii, intensificii turbulenll! lichi-

Figura 4.1 Schema construct iva a unui schirnbiitor de

delor (ceea ce mlire~te transferul ter-

ciildun'! cu placi: I- placa ftxa de capiit; 2 - placii de capii

~i

mic)

mobilii; 3; placii intermediarii; 4- suport; 5- bara de ghi-

contribuie
Etan~a

plllcilor.

daj ~i susfinere; 6 - ~uruburi de slriingere.

Ia

rigidizarea

este realizatii cu

gamituri executale din materiale compatibile cu purtatorii de ciildurii ~i cu conditiile de lucru.


Un cadru de asamblare poate sll continll una sau mai muhe unitiiti, functiooand tmpreuna sau
separat, cu pllici intermediare de legiitun'!. Aparatele

se adapteazA u~r Ia eventuale modificiiri ale

--c-

id cald

I'

I'

2/
(3)

'
~

iI

I
I
I
I

II

I II II
I
I I I

~II 1~1
I
I

I
I
I

I
I

I
I

~luid r ece
"(>--

:I
I

1'-3

(2)

i
.._
(b)

(a)

Figura 4.2 (a) Principiul de functiooare a schimblitorului de ciildurii cu pliici; (b)schema de curgere Ia un aparat 4x2 - 2x4, cu patru caoale in paralel fiecare cu douli
trecer~

peolru fluidul cald $i dona caoale in paralel fiecare cu patru trecer~ pentru

fluidul rece. I - plllci ondulate, 2, 3 - placa de caplit fixli, respectiv placa de caplit
mobilii.
suprafetei de tocalzire (extindere sau reducere) prin adliugarea sau scoaterea de pllici. n interiorul
schimbiitorului, sunt posibile diverse aranjamente, cu ajutorul gamiturilor, care directioneazA flui-

144

(b)
Figura 4.3 Pl~ci cu gamituri pentru circulatia in U (a) $i in Z (b)
dele cald $i rece, de Ia intrarea fiecMuia,

c~tre

ie$irea proprie, intr-o secventll alternativa de curgere

prin canalele.
Curgerea in contracurent de o parte $i de alta a placii detenninli oblinerea uoor coeficienti de
transfer termic de 3 5 ori mai mari decat in cazul schimblltoarelor de clildurli clasice (cu fascicul
tubular in manta). De aici, posibilitatea proiectlirii unor unitati de transfer compacte. Utilizarea
schimblltoarelor de clildurli cu pll\ci este recornandatii pentru majoritatea aplica(iilor !ntiilnite in in
dustriile de proces, cu indeplinirea urml'itoarelor criterii de selectie:
presiunea de lucru sli nu depll$eascll 25 atmosfere;
limitele de temperatura, precum $i natura fluidelor sunt dependente de materialul din ca
re este confectionatll gamitura;
rnaterialul plllcilor trebuie sli fie compatibil cu lluidele procesate;
sectiunile inguste de trecere pot conduce Ia cMeri mari de presiune, determiniind incom
patibilitatea utilizlirii schimblltorului de cllldurli cu plllci pentru aplicatii in care se
vehiculeazli debite volumice mari de gaz;
lluctuatiile rapide ale prcsiunii $i temperaturii aburului conduc Ia deteriorarea garnituri
lor $i deci Ia mic$Qrarea vietii acestora. Din acest motiv, orice aplicatie in care se
utilizeaz!i aburul ca agent termic, e~1e de preferat sli nu fie coodusli intr-un schimbator de
cilldurll cu plllci;
daca tluidele procesate contin particule solide, sau ciind procesele de depunere de cruste
sunt intense, trebuie sli se aibll permanent in grijll asigurarea canalelor de curgere dintre
plllcile adiacente;
schimblltoarele de caldurll cu plllci sunt recomandate pentru forte motoare mici sau va
Iori mici ale diferelllei dintre temperatura de intrare a lluidului rece $i cea de ie$ire a
fluidului cald (I2 K) [ 4]
PW nu de mult, una din limitlirile principale ale utilizm'ii acestui tip de schimblltoare o con
stituia metoda de a lipi garniturile pe plllci in tirnpul constructiei, cu ajutorul unui clei special, printre dezavantajele metodei numliriindu-se aplicarea neuniformll a stratului de clei, posibilitllti sporite
145

de scurgeri prin zoncle nelipite ale gamiturii ~i cltiar posibilitatea amestecllrii fluidelor procesate. in
ultimul timp, schimblitoarele de cAidurll cu pllici utilizeazll un nou tip de sistem de et~, utili-

z8nd gamituri neliplte. Placa este prevAzutli din constroetie cu brli!llri

~i

stifturi, pentru a asigura

garnitura [4, 6). Metoda eliminll iregularitli)ile de e~ rnen)ionate anterior. De asemenea, ooul
sistem este mai ieftin, datoritli costurilor reduse de intre)i.nere, deoarece plllcile pot fi curA)llte, iar
garniturile schimbate filrli demontarea completli a schimblitorului.

To~~

tn cazul fluidclor cu o vi-

tezi mare de depunen:. cilnd pUicile trebuie curli)ate frecvent. prin opera)ii manuale, sistemul de
gamituri lipite este mai eficient.
Un utilaj modern apru-tJt relativ recent, din familia schimblitoarelor de clildurli cu plllci, este

schimbdtorul de ciJ/duriJ cu p/IJcl cu perefl dubli, care oferll o protectie sporitli tmpotriva defectelor
datoratc garniturii. Yo caml acestui schimblitor douli plllci standard sunt sudate tmpreunli pentru a
forma un ansarnblu cu un spa)iu intre ele. Orice scurgere de fluid va fi colectatli in acest spatiu
interstitial, filrli a contamina astfel eellllalt fluid procesat. Aplica)iile cele mai potrivite sunt [3, 4):
tncAizitoarele pe.ntru apil potabilli;
rllcirea uleiului hidraulic;
oriee proces in care contaminarca unuia din fluide este intolerabilll.
in cazul unor fluide care au viteze mari de depunere, pentru a pte\-eoi colmatarea rapidli a
spa)iului dintre plllci, se utilizeazll schimb/Jtoarele de ca/duriJ cu diston{e marl tntre pliJci.

ln aeest

caz plllcile sunt fabricate cu profile mai mari, punctele de contact intre douil piAci adiacente fiind
foarte

pufine sau chiar !.ipsa, as1fel incit sotidele ~i materialul fibros ~ nu intllloeascli rezisten!A su-

plimeotarll Ia curgere. Pentru a imbunalliti transferul termic, fluidul de rllcire circulli printre plllci
oormale, in limp ce fluidul proeesat circulli printre pllici cu distantli mare intre ele. Aplica)ii tipice
includ manipularea urmatoarelor fluide [4]:
apele rezultate in industria cartonului

~i

a bartiei;

lli!.moIur ile.

0 noutate in tebnologia de fabricare a schimblitoarelor de clildurli cu plllci o constituie cele


cu p/IJci lipite cu alamiJ [4, 6). Gamitura de elastomer este inloeuitll cu o lipiturli cu alamil, eeea ee
reduce pericolul scAplirilor in atmosferA sau ul contaminiirii celuilalt fluid de lucru. Aeeste
schimbntoare se construiesc conform standardelor fabricantului $i pot fi alese dintre mai multe tipuri. De obicei, ele func!ioneazA plina Ia 36 armosfere $i Ia te~ variind intre 19'! C $i 26ll

C, dependente de aliajul cu care se fuce lipitura. Si in acest caz se asigurli o compactitate ltl8te, datoritll vitezelor crescute de transfer termic. Printre oplicatiile tipice pot fi enumerate (4]:
evaporarea $i condensarea refrigerentilor;

recuperarea clildurii;
146

aparatele necesit4nd aliaje metalice dure;


procesarea amoniacului lichid, solutiilor cu clor, alcoolilor sau acizilor;

prelucrarea saramurilor.
Un ah tip de schimbAtorue de cA!durn cu plllci it constituie cele cu pllki sudate. Propriu
acestui tip este tnlocuirea garniturii printr-un cordon de sudutil, ceca ce conduce Ia prevenirea scurgerilor in atmosfeti! a fluidelor procesate; se recomandA pentru fluide corosive, tox.ice sau agresive.
l'lllcile sudate formeazA un compartiment incllis, sau o casett1. Rolul garniturii, de dirijare a fluidelor, este indeplinit de cordonul de sudura Fluidele agresive tree dintr-o casetA in urmlitoarea printro gamituti! inel din elastomer sau teflon, in timp ce cireuitul Ouidelor neagresive este asigurat de
garnituri standard. Utilizarea cordoanelor de sudurn reduce suprafil!a totalli a gamiturilor cu 90 %
de partea tluidului agresiv. Spre deosebire de schimbAtoarele de cA!durn cu garnituri. cclc cu plllci
sudate:
nu sunt dcrnontabile;
nu pernlit modularizarea (au suprafete flxe pe tip constructiv);
rezisiA Ia temperaturi $i presiuni mull mai ridicate decat cele cu gamituri.
Aplic&~iile specifice includ procesarea (4]:

refrigerentilor- vaporizare $i condensare:


solventilor corosivi;
solutiilor de amine.
in tabelul4.1 este prezentatA o comparatie intre schimbAtoarele de cAldurn cu plllci cu garnituri. cele cu pllici sudate $i cele cu fascicul tubular in manta [5].

Tbclu l 4.1 ComparaJie schimbAtoare cu plllciltubulare

Coeficient
de
transfer ternlic
Dimensiuni
Eficacitate
Ancrasare

Cu oldci si ~amituri
3500 + 7000 WllifK

Tio schimblltor
Cu olllci sudate
3500 + 7000 W/iifK

Cu fascicul tubular
500 + 3500 W/ m'K

referinli
70-90%
scAzuti1 in tcvi. ridicatll
intre tevi
Et30$Citatea in- foarte bunll;
foane bunll;
foarte bunll:
trc circuite
I <i corcctabilll
I~Ueu dctcctabilll
I IU'cu dctectabilll
Repararea
u~ar11 - prin inlocuirea in atelier - toate sudu- eel mai simplu este sll
I olllcilor sau 11.arniturilor
rile sunt accesibile
se obturcze t ubul fisurat
Functiuni
posibild, prm plllci m- o singurn functie
o singurll functie
multinle
termediare
10-50".4
95-98%
scllzutll

10-50%
95-98%
sc:lli;utll

147

' CuraJirea chimica


Temperatura
maximli
Presiunea max.
de lucru
Debit maxim
Suprafu(a 1Jl3x.
Pierderi de presiuoe
Recupemrea de
encrgic
Suprafu(a
de
schimb
Oiferen(a
de
temp. a11.enti
Volumul circuitelor
Fabricarea din
metale nobile

eficientli, nu cxistd zone


moane
160 c cu gamituri din
elastomcri
20 kgflcm

eficientli, nu
zone moane

exislli ou este eficientA in exteriorultcvilor

2so - Jooc

> sooc

32 kgt7cm

> I 00 kgllcm"

4000 mth

2000 mfh

1600 mz

32om

Valori functie de ccrintc

medii

funct ic de tip
functie de tip
medii

foane ridicata

ridicatll

sc4zutll

llexibiiA
(poate fi modificatd)

flXa

fD{li

paoatat - 2c

paoa Ia 2 - 3 c

panll la

sc4zut. pemru ambele circuite


- ll\ra suduril;
- cele doull circuite SunI
din acela;;i material
- metal ambutisabil
sc4zute. datoritd suprafe(ei
exterioarc sc4zute

sc4zut, pentru ambele


circuite
ccle doull circuitc
sum din acela~i material;
- metal ambut isabil
Pierde.-i termice
foane scllzute. materiat foane compact,
usor de izolat
Oimensionare
- poate fi calculat exact, trebuie sll fie supradiconform ccrintelor;
mensionat
este posibiiA adllugarea
de pllici
Materiale stan- inox
inox
dard
Pre(
sc4zut peotru suprafete mijlociu
in
inox.
mari ~i placi de inox
scllzut pentru me tale
nobile

s-tO c

ridicat
- S\tdurft;
- prc1 foarte ridicat Ia
mantaua din metal oobil
ridicate, necesita izolare

- trebuie sA fie supradimensionat

O(CI carbon
sc4zut pentru oteL mare
pentru inox

Pllicile sunt realizate intr-o gamll largll de dimensiuni si profile, in functie de firma
producatoarc. tn tabelul 4.2 suot prezentate cateva tipuri de pllici utilizate in industrie.

148

Tabelul4.2 Tipuri de plllci ~i caracteristicile lor


Firma
oroducltoe
KyflhiUS<rbOI
t~Anen

(fia. 4.4)

Schmidl
(fig. 4.5)

A llill.ava I
(fig. 4.6)

Ahlborn
(fig. 4.7)

V11ritherrn
(fi&. 4.8)

Caraaaistici

Obscn'alii

Pe virful mdullltiilor SU'II presate nerwri orizoolale, ~ in<linale fall de Jon.


girudinaiA a piAcii p<nlru a aea ltrbuleop in ,.,.,.;1e marsinaJe ale vinci de Ouid.
plkilor se &.:e prin n<nuri ~le scune In lindul canalului. iar
0.21: 0.24:
m'
0,43
' in Zlllll de inuve '' iqire pm procminente 1roncooic:c $i n<nuri longiludinale.
2b=5mm;
Orificiul distribuilor are o - ' inclinare spre inlcriorul pllcii p<nlrU a m4ri
uogbiul
Ia sectiunea de in1rare. Raportul foorte mare 1ntte pa.sul nerwrilcr ,; diSW>IO dinlre
baza navurii plllei prejudiciazJI ronnar<a 1\Wbuleotci accen1wue. Lucreu.ll cu pitl'dtl'i de presiune
45: pasul mari. Presiunea ma..ima de lucru 8 kgUan' : 1empcra1ura ma..iml de IU<rU I4o" C
nervurilor 55
mm
Suprafa!l
Nervurnria estc propioe cret\rii turbulentei accentuate prin distrugcren $trutului li
nom inaJA:
midi laminar ~ i In pilt1ile m(ll'ginalc ale Ouxului de fl uid. Dis~antarea piAcilor se raoe
0,12; 0.16; prin norvurile aces1cn, Jar zonclc de in !rare au n<rV\JI'i presa1e de rorml romboidali
0,22; 0.32; sau Jronoonicl. Au circulatie paral<ll pe placl. fiind dezavanJajoesll deoorccc
0,52; 0,62; ereeazJI Ia prcsiuni reduse un drum pref'erenJial fluxului de fluid, rllmllllnd zooe
na-vura 'it in nanili>:tte dezavllnlaj parJitl tnllllural prin presare in zmele de inlnlre $i i<$ire a
unor nervuri radiale orifi<:iului sau ncr.'Wi veaoare directiCilate din oo11u1 pllcii.
zigzag
care conduc >ina de Huid pe loell supralil~>.
Pilei cu n...vuratie In ronnt de V cu ungbi de 60 sau de 135 . Prcsi..,ea maxima
de Jucru este II t.ri. f"lm\0 Alf.o La>-.1 consmrie$Je 1oote liptrile de aporate cu
plki descrise mli sus, .,lr.., mare di>usillle de geornelrie, dimmsiuni $i matcriale
de CCII1SIJUC1ie a pltcilor (mcubce, sticll.lellan, plil - ocestea din trml sunt lllili
zate cu"""""" dllorill rezisten!Oi chimicc, In aplicaliilcln ewe a vchiculeazt HCI,
HF. H,SO., H,PO HNO..IOlvenJi ornnici ek.)
Au lOnnA atoporiMil, care le conf'erl avanlaje deosebite. [);sJantaret se rnce nu
mai prin gamiruri (nu c.xistA contact metal metal, c:eea ce evitA perioolul corwiunii
locale in punCJele de conlaCI). Profilul 1r11osversal al nervurilnr cste sinusoidol. do1ermina1 de insertin adAncl o pllcii (aprox. 45 mm Ia tipul b). l'laca a) (li'C un singtudrum hidnlulic, b) douA drumuri hidmulicc dclimilale de o gamiturA oentrniA, ior c)
1rei dctenninale de doulllW1liluri lonJtirudinale.
Profil In W pe hmgime Ia o placl $i pe lltime Ia ceo conjugall (numArul punctelor
de sprijin metal pe melal es1e mull mai mare decat Ia nervuratiilc orizmllle). TIJr.
bulenta fluidelor es1e mare, dolori!A efectelor marginate, schimbllrilor de scctiune $i

Supnlfa!l

oominala:

o;,....,_

dircclie.
Coucilhmn
(ftg. 4.9)
Creseenl
(fia. 4 to>

Fischer
(fig. 4. 11)
Vralhimmas
(fig. 4.12)

Arc nerwratie orizmtall; pliCa are $850 orificii polJ\1 ., rorml de 1riunghl doul
seac.- de c:ac.

Gmerarea 1\Wbulentci se realizeazt prin mdutapi in on: de cere cu C\I'IJura in-a


de Ia o placl Ia ceo conjupl&. ...,.. oe creeu.11 c:anale de curgere cu secti..,., van
bill. Eficacilalea si<~emului ldopta1 est< mull mai mare decAl a oelui cu nen'lnpc
V, W, zig. zag. brtdulct. dltoriiJ efectelor marginal< mai pronun)ale In zmele
latenole ale plllcii nurnArul punctelor de conJaCI es1e mai mare, ceca ce mlrqte rigi
dilalea pJnc;i. Oarninrile sunl vulcanizatc de o parte~ de a~a a ..,.,)eiqi pilei (deci
nu au canale p<nlru garni1uri). iar cea conjugatA nu are garnilll'l; In acest rei au rost
eliminalt $1111ngu14rile din zooa de intrarc a fluidului, dar Tnlocuirea gamiltrilor
esle dificill.
Pilei cu nervurn,-ie aizontai.A. cu tu1ghi Ia ba2A de 45", cu in5e11H, circula1ia fluidelor fi ind poralell.
Plac.i gofrale, cu diver.., 1ipuri de nervuri (orizootale, cu nervurario brtdule1. cu
unghiul do 12o"). Orificiile de inlraro ji iC$ir< sunl !il formliTiunghiularll cu unghi
drepl racordat Ia un sferl de cere; dezvoiiJ un !nail grad de rurbulen!L Presiunea
ma.<iml de luau I0 daNian' In cazul modulelor demonlabilo $i de 2S d1Niern 1 tn
cazul color nedemon11bile (sudate).

149

----f((ft;( ' ' f! '

flfl ' rf ' .' ' f!

Figura 4.6 PIAci Alfa- Laval

Figura 4.4 Placa

Kyflhi!uscrbOtte -

Figun 4.5 Placn Schmidt

Anen

Figura 4.8 Placa

Figura 4.7 Ptaci Albborn

Coucitherrn
150

Figura 4.9 PIAci Varithenn

Figuna 4. 11 Placll
Fischer

Performan1clc hidmulice ~i termice diferll de Ia un profil de pia


ell Ia altul, Ia stabilirea formei acestuia actionandu-se aSifel inciit

sa sc

creez.e sectiuni de curgere variabile (care determinA schimbarea perio


dica a grosimii st:ratului de lichid. realitilndu-sc pulsarea vitczci de curgere $i apariJia turbuk:n1ei).
Analizand modul de generare a turbulen(ei intre doull piAci gofrate (fig. 4.13) ale unui schimblltor de cllldurll cu plllci. se observ4 ell
prin trecerea fluidului din pof1iunea rcctil inie a canalului in cea curbd,
viteza fluidului

cre~tc

in apropierea peretelui convex, iar pres iunea. in

mod corespunzlllor, scade (efect confuzor); in partea opusll, pc pcrctclc


concav, apare in mod conlrar. scllderea vitez.ei de circulatie (dcci a
energiei cincticc) $i crC$1Crea energiei de presiune (efect difuzor). Din
punct de vedere al diSirugerii stratului limitA, efectul difuzor are o mai
mica importanJA, deoarece fluxul de fluid completeaz!l doar colrul de
Figuna -1.12 Placli
Vralhimmas

rotarie aJ plllcii. DistrugCTCa fluxului in apropierea peretelui convex duce Ia formarea inSiantWtCC a turbioanelor. a cllror zonil de ac(iune se in-

IS I

tinde pe o bunli pane din poJ1iunea rectilinie a eanalului. Prin


sectiur~ea

ace~i

efeet eonfuzor, se reduce

de curgere a vdnei de fluid. intensificandu-se fonnarea turbio&rlCior,

dee~

stabili.zarea

stratului limitll este impiedicatA. iar grosimea stratului limitA desc~e continuu Ia c:urburi apoi
cr~te

din oou pe poJ1iunile drepte.


La realizarea schimblltoarelor de cllldurll cu plllci, trcbuie sll se tinll seama de carac:teristicile

lor: posibilitatea de a rcali?..a un anumlt numiir de unitAti de transfer ~~ o anumitl! clldcrc de presiune
(speeifice

profilului

pliicii).

Din cauza resrrictiilor de una1


fix. multe cerintc nu pot fi in-

deplinite

satisfllclltor:

prea

multli suprafatn ~i 6p corect.


sau supra fatA de transfer corecta

~i

t.p prca mic, sau prea

mare.

Realizarea

care

schimbiitoarc
indeplineascl, in
Figura 4.13 Circulatia nuidului prin canalul format de doull plllci
ale schimblltorului

cerintele

de

unor

acela~i

suprafuta

timp.
de

transfer ~i clldcrc de presiune,

ncccsiUI, uneori, folosirea unor unitAJi cu NTC variabil (plllcile cu NTC mare dau $i clldere de pre.
siune mare). De exemplu, plllcilc de tip Alfa - Laval prezentate in fig 4.6 sunt earacterizate de
numar mic de unitllti de transfer (NTC

0.9) (a}, respectiv de numiir mare de uniUiti de transfer

(NTC 2,2) (b). SoiUJia eonsiA in utilizarea a doull p!Aci c:u ace~i dimensiun~ dar cu profile diCerite. asamblate impreunA, pentru a forma canalul de curgere [ 1]. Diferenta dintre pUicile prezentate
este de relief: plaea din fig. 4.6 (b) are nervuri cu unghi mare, dan<! turbulentA ridieatll (deci transfer
tcrmic intens, NTC mare, dar ~i clideri de presiune relativ mari);.placa din fig. 4.6 (a) are nervuri cu
un wJghi mult mai mic (care dau coeficienji de transfer tcrmic mai red~i. NTC aproximativ 0,5, dar
~i

clidere de presiune relativ scllzutll). Folosirea plllcilor cu NTC mic duce Ia realizarea unor

schimblltoare destinate procesllrii uoor debite de fluid mari ~i modificari mici de temperatura (de
exemplu Ia mentinerea temperaturii in fermentatoarele unde se produc proteirlC din hidrocarburi,
unde sunt necesare modificllri de temperaturA de 2-3

C ~i cllderi de presiune mici). Folosirea

plllc:ilor cu NTC mare conduce Ia realizarea de schimblltoare pentru sarcini termice mari Ia debite
moderate de fluid ~i modificllri mari de temperaturA. Pcntru un numllr intermediar de unitllti de
transfer (intre 0,5 ~i 3), pachetul de plllci poate fi realizat prin asamblarea altemativl de p!Aci cu

152

NTC mare ~i mic, sau utilizarea de placi cu NTC (NTC 1.5) me<tiu, obfinutc prin ~tanfarea, pe
~i placii. a ambelor profile, rotite Ia 180" unul fa!A de celalah [I, 6].

4.1 Aspecte privind curgerea fluidetor


4.1.1 Circulafia fluidelor
Problema distribujiei cur-

li

caldurll cu placi poate fi

r.:

l==!~r.~

'

r,

gerii intr-un schimbAtor de

ilustratd considcrond aranjamentele de curgere posibi le, cunoscute sub numele de U ~i Z (fig. 4.14).
Distribu1ia de viteze prin-

IJ:~~r.:;,

tre difcritele plllci din pa-

lj

cbet este detenninatll de


profilele de presiune in

Figura 4.14 Aranjamente de curgcre: a) U contracurent; b) U cchicurent; c) Z contracurent; d) Z echicurent

cele

dou.~

canale (distribu-

itor ~i eolcctor), pentru


fiecare curent. l>rofilul de

pres iune in astfel de canale este determinat de doi factori [7]:


(a) frecarea Ouidului in canal (care poate fi aproximat de o condUC1ll foarte rugoasA);

(b) modificArile de moment Ia desc~erea vitezei Ouidului Ia i~irea din canalul distribuitor
(de intrare) sau cre~erea vitezei Ia intrarea in canalul colector (de

ie~ire).

Variajia presiunii, datoritli acestor factori, poate avea loc in


trare, tn functie de canal (intrarc sau

4.1.1.1

i~ire) ~ide

acela~i

sens, sau in sensuri con-

aranjamcntul curgerii ( U sau Z) [7].

Aranjament U
Se considerll curgerea unui curent de fluid in aranjarnentul U, ilustrat in fig. 4. 15. Fluidul

curge dinspre canalul inferior (de intrare) spre eel superior (de iqire).
in canalul de intrare frecarea Ouidului conduce Ia cr~terea pierderii de presiune in directia

y, adicl! in directia curgerii, dar, dccelerarea fluidului detcrminatli de

ie~irea

din canal induce o

cre~tere de presiune (din consideratii de conservarc a momentului). in acest caz, efectele frecl!rii
Ouidului $i schimbl!rilor momentului Ouidului sunt opuse, rezultatul depinz!nd de mul)i factori, in
particular de pierderea de presiuoe caracteristicl! a plllcii, de viteza cu care fluidul pl!~e canalul
153

$i de picrderile prin frecare in canal care sunt afectate de dimensiunea intrArii $i de viteza fluidului
Ia intrare.

ln canalul de iC$ire. frecarea fluidului duce Ia CTC$terea presiunii in direeJia y, iar contributia
momentului este in ace18$i sens, deoarece fluidul se accelereazll spre capAtul dcschis, pe mAsurii ce
curge In canal. Cele doul! efecte se conditioneazll unul pe ccllllalt.

Canal e testre

Canal de intrare
1---+Y
Figura 4.15 Aranjament U

EcuatiiJe care descriu profilul presiunii in canalelc schimbatorului cu plllci $i distribulia vita_ei pot fi detenninate pentru liecare aranjarnent in pane.
Pentru aranjamcntul U din fig. 4.15, vitezele de intrare $i de iC$ire Ia y - 0 sunt wo, iar presiunile corespunzlitoarc sunt p 1(0) $i pz(O). Vitezele $i presiunile in cele doul! canale, Ia distanJll y de
Ia intrare, sunt w,, p,, respcctiv w2 $i pz. Corespunzlltor, efortul de forfecare Ia perete este ~... iar debitul de lichid dintre plAci pe unitatea de lungime este Oo~.. Atunci cand plAeile sunt asamblate, viteza de curgere pe placl! poate fi tratati! ca o functie continuA dey.
AdmiJind ell fluidele sunt in curgere izoterml! cu deplasare totall! (ipotezele simplificatoare),
bilantul de momeot pentru volumul de control delimitat intre y $i y + oy, pentru canalul de intrare
cste:

nO' dp
nD' d
- -.:!:l.oy+nDt,oy +-- -(pwnoy = o
4

dy

4 dy

( 4.1)

sau
dp, 4t
dw
- +..:..:!. + 2pw 1 .:..::.!. = 0
dy
D
dy
Fluidul care pi!rl!se$1e canalul ar putea sA nu iast1 normal Ia direcfia principal4 a curgerii $i,
pentru a line cont de acest efect, uhimul termen al ecua1ici antcrioare ar trebui amendat cu fuctorul

k, .
Tinand seama de efortul de forfecare dat de:

154

pw'

1
= c -f

( 4.2)

In care CF este coeficientul de frecare, se obtine:


dp1 2c,pw~
k
dw 1
+
+ 2 ,pw,--=
0
dy
0
dy

( 4.3)

Printr-o procedurii similar!~, rezultl! ecua)ia peotru canalul de i~ire:


dp,
dy

( 4.4)

Din considerente de continuitate, w 1 = w2 , iar debitul pe unitatea de lungime a pacbetului de


piAci este legat de modificiirile vitezei In canal prin:
G

1tD 2 dw1
dy

... --4

1t02 dw,

( 4.5)

=-4dY

Gvt este dependentii de diferenta locaUl de presiune dintre canale, P-Pl Aceast!l dependent!l
poate fi exprimatli, de exemplu, dupl! o rela)ie de putere, de tipul:
( 4.6)

unde a este o constantll care include pararnetrii geometrici ai schimblltorului

~i

proprietAtile fizice

ale fluidulu~ iar p este un parametru ale cllrui valnri se situeaz.l!, eel mai probabil, in domeniul [0,5
+ I) (7]. Sunt posibile ~i alte corela)ii.

Ecuatiile pot fi solutionate numeric, condi)iile Ia limite fiind: presiunile de iotrare ~i ie~ire
sunt specificate Ia y = 0, iar viteza in canal devine zero Ia y = L.
Rezultatele calitative ale variatiilor de presiune ~i a distribu)iei curgerii In pacbetul de pli!ci
sunt redate in fig. 4.16 (a).
Caracteristic aranjamentului U este faptul cA diferenta de presiune intre canale ~~

dec~

vite-

za pe placl! scade de Ia fe)ele de intrare ~i ie~ire ciitre capl!tul inchis iar distribu)ia poate fi
neuniformli, intervalul (de varia)ie) depiozand de caracteristicile caderii de presiune pe placa

~i

in

canal e.

4.1.1.2

Aranjament Z

ln cazul aranjamentului Z in canalul de iotrare freciirile deterrninA scllderea presiunii in


direc)ia y, in timp ce decelerarea fluidului deterrninll cre~erea presiunii datoritl! conservllrii momentulu~

1n

adicii cei doi factori sunt in opozi)ie, ca ~i Ia aranjamentul U.


canalul de ic~ire frecarea fluidului conduce Ia scaderea presiunii In direc)ia y, iar

contribu)ia momentului int~te aceasta, datorita acceleriirii fluidului spre capl!tul deschis datoritA
155

curgerii dinspre p laca. Cele doua efecte se intaresc unul pe celalalt, dar in aranjamentul Z gradientul
de presiune este ill sens opus celu i din canalul de ie~ire din aranjamentul U.
Ecuatia care descrie curgerea ill canalul de intrare se poate obtine in mod analog celei pentru
aranjamentul U:
dp,

- +
dy
iar pentru canalul de
dp,

2c, pw:

dw,

+ 2 pw - -= 0
' ' dy

( 4.7)

k
dw ,
+ 2 , pw , dY = 0

( 4.8)

ie~ire:

dy +

2c, pw :

Ecuatia de continuitate se scrie sub forma w 1 + w1 = const, iar debitul volumetric liniar este:
G
...

= -11D ' dw , ="D ' dw ,


4 dy
4 dy

Presiunea de intrare este specificatll Ia y = 0 iar cea de

ie~ire

la y = L; viteza ill canal devine

zero Ia y = L.
Rezuhatele calitative ale distTibuJiei presiunii in canalele d istribuitor/colector ~i vitezei de
curgere intre plllci sunt pre7-Cntate in fig. 4. 16 (b).
p

1.10

:.a"

PI

-ii

"

:::.

~ 1.00

.s

i!

(a)

<

/' ' .......

ar:w:tjt~~nent U

""-,

'

---~

'

Nuou111ll

.~

..
E

'

'-:

0.9S
0.900

,."'

a.-auj atneut Z

.~

"
.,,
"
5

;s

;;

,.

"'

~
~

' ,,

lS l.Ol

"a

c~nahdui

(<)

- ---pietdui pl'in Dec-.e tuici


--pit1-deti pt'iu fi'ecae ~"i
(b)

Figu ra 4.16 Presiunea in canalele distribuitor i colector ~i distributia curgerii in pachetul de


pl11ci pentru: a) aranjamentul U; b)aranjamentul Z; c) raportul mire curgerea ill canalul dintre
p lllci ~i cea med ie, detem1inat experimental

156

Se observli ci1 diferenta de presiune tntre canalele distribuitor-colector nu variazA atlit de


muh cain cazul distributiei in U, iar varia1ia viteui de curgere in pachetul de pll!ci tinde ci1tre valori mic~ mllrimea variariei depi.nzind de caracterislicile piAcilor ~i ale canalelor distribuitorcolector.
Detenninarea experimentala a ci1derii de presiune in canalele de

intrare-ie~ire

a confirmat

eele prezentate mai sus, ~i anume eli aranjamentul in U dll o distributie mai puJin uniformll a eurgerii decllt aranjamentul tn Z (fapt eontrazis, insa, de al!i autori [8] care, analiziind teoretic curgcrea
fluidelor prin canale circulare, a glisit ell aranjamcntul tn U asigur4 o distribu!ie a curgerii mai uni
forml!). S-a eoostatat, de asemenea, scllderea varia1iei cu debitul total (cu scllderea acestuia), ceea ee
a condus Ia tendinte de realizare a piAcilor eu intrAri foarte marl.

4.1.2 Pierderea de presiune

,,"

M :t

~~
1,~

~~

l,l

2,"'
1--' ,

,i Hf

4}

~4.
.~

~'J

..0

M=
s,~

~'

4.5

"-=<

-....;

~
a

...... ........

I"

~5'

0,4

i~
11 1

........

""a.40f It
~

.,,

~";

['t4

......

'

.....

D13

1-1

~2.

1--.I,D

"' 1-~?0~
1,1-

,~

- 1-o,,
ho,6

~)

~~q~

~z.

~1,15'
' 41-

t;lt
Hl;~

,,z

!!~
~~" '/'
l\1
~
2. 'h l

c,,

'.

~12.

~ ~ lif

3 4 5 6 7

s 9 t o'~
Re

~~~

Figuna 4.17 Dependents factorului de frecare de numllrul Reynolds, distanta dintre


pU!ci ~i unghiul
l'~erderca

pentru p!Aci cu nervuroJic orizootaUl


.
.
.
de presmne prm frecare Ia curgcrca prmtr-un schimb3tor de ciildurli cu p!Aci dc-

frecare. de profilul p!Acii ~i de distanta dintre p!Aci. Sub aspecrul objin<.>rii unor rezistente hidraulice mici. este avantajos sa se lucreze cu viteze reduse, dar Ia o
pinde, prin intermcdiul factorului de

valoare mare a oumlirului Reynolds. Aeeasta se poate objine prin mlirirea distantei dintre piAci (se

157

irui!utllle~e ins4 transferul tennic). fn fig. 4.17 estc prezentalll variaJia fuctorului de frecare func1ie
de numllrul Reynolds. distan13 dintre plllci

~i

unghiul de inclinare a ondulatiilor,

p, pemru plAci cu

nerwri oril..onta.le.
Factorul de frecare Ia curgerea printre plAci paralele, I{

Uplpwl) se poate calcula cu

relaJia:
f = (21ogRe- 2,322) '

( 4.9)

lungimea caracteristicll fiind diametrul cchivalent hidraulic.


Pentru plllci de tip APV Paraflow s-a dcterrninat, pentru factorul de frecare, dependents [9]:

f = ~ + 0,8

( 4.10)

Re

valabiiA in intervalul 410'2 < Re < 101,


iar pentru pll!ci go &ate in bnldulet:
f

= 22,4

( 4.11)

Re"'

La curgerea turbulenlll complet dezvok8LA 8 unui fluid cu proprietap constante printre plllc~

Churchill [10] a dedus, folosind analogiile fenomenelor de lnlnSfer, direct din forma de bazA (rnediatlltcmporal) a modelului cu derivate paqialc pentru conservarea masei ~i momentului, ecuaJiilc:
- plAci paralele rugoase:

r-i = 6.J5+2,46tn(~)

( 4.12)

- plllci paralele cu rugozitlip identice:

r; =-2.46 ,J t,09 + o.os2te)


\ . Re

( 4. 13)

in care b este distan13 dintre plac~ e este inliltimea rugozitiiti~ iar

e este inaltimea adimensionaiA 8

rugozitAJii.

in absen1a unei corela!ii specifice tipului de placll, factorul de frecare se poate deterrnin8 cu
rela1ia [2]:
f = 2,5Re..'

( 4.14)

Yn to8te corci8JijJe de mai sus, lungimca caractcriSLicii din numllrul Reynolds este diametrul
echivalent hidraulic (4 x votumul dintre pllici I suprafaJa udall! a pllicilor).
Tranzi1ia de Ia regimul laminar de curgere Ia eel turbulent se face Ia diferite v8lori ale
numArului Reynolds, tn functie de profilul pllieii, fiind indicate tn litennurii valori egale cu 200-300.
sau chiar mai mici.
158

4.2 Transferul tennic


4.2.1 Efectullungimii de intrare
PerformanJa terrnicii depinde de lungimea regiunii de intrare (In care se produce stabilizarca
curgerii), efectul acesteia fiind

cre~erea

ritA gradientului de proprietate

cliderii de presiune, dar ~i a vitezei de transfer termic (dato-

mare, numerele Nusselt sunt, In regiunea de intrare

termobidrodinamicii, mult mai mari dect valorile curgerii complet dezvoltate [II]). S-a constatat
teoretic [12) ell, datoritll efectelor de intrare, performantele obtinute pentru aranjamentul In U difera
de cele ale aranjamentului In Z (lungimea efectivli de tranSfer termic depinznd de conditiile de
operare), fapt confirmat experimental [13, 14).
Cllderea suplimentarll de presiune este determinatli de modificarea momentului ~i a
acumullirii incremeotale a efortului Ia perete, tntre curgerea In de-.~:voltare ~i cea dezvoltalll [15].
Lombardi

~i

Sparrow [16] au determinat, experimental, cu ajutorul analogiei transfer termic -

transfer de masll, variatia nunlllrului Nusselt local functie de distanta fatli de intrarea in canal (observnd scilderea coeficientului de tranSfer termic cu c~ acesteia), ob!infuld relafia:

( 4.1 5)

care este in concordantli cu rezukatele altor autori.

Prin solutionarea ecuatiei energiei (cu ajutorul unei

9.0

scheme implicite cu diferente) Leckner [17) a obtinut, peotru


curgerea rurbulentll complet dezvoltatll lntre pll\ci paralele,

7.0

.fl.. =

s.o
3.0

ecuaJia:

~~~

1.0
0.0

01
0.05
/0.1

Nu=5,8 +0,02 Pe" Pr 5 l ;

Pe < to'

Nu = 0,023Re" Pr~' Pr =I; Pe > 10'

( 4.1 6)

Problema tranSferului Iennie Ia curgerea fluidelor

0.2

0.4

0.8
xiL

1.0

Figura 4.1 8 Distributia axia!A a Nu

ncwtonicnc cu numere Praodtl mari printre p!Aci paralele [17)


a fost solutionatatinfuxlu-se coot de grosimea peretelui solid,

pentru diferite valori ale 1\/L (ll

rezultnd urmlitoarea ecuatie de corelare pentru nunlllrul

reprezinta jumatatea distantei dintre

Nusselt local:

p!Aci).

Nu

1,49
.= (x')
'
159

( 4.1 7)

unde:

( 4.18)
In care x = x/(4oPe). Reprezentarea graficll a numl!rului Nusselt local functie de pozitie (fig. 4.18) a
ariital variatia aeeenluatli a tranSferului termic in regiunea de intrarc [17, 26].

4.2.2 Coeficientul de transfer tennic


Ca ~i factorul de frecare, coeficientul de tranSfer terrnic depinde de tipul plllcii, multi autori in-

diciind insll ca v-alabile, eel putin pentru regimul turbulent de curgere, reJatiile obtinute Ia curgerea !lui
delor prin conducte ciliodrice, luiind ca dimensiune caracteristicl! diametrul cchiva.lent hidraulic,
tabelul4.3 sum prezelllale relatll aiteriale pentru calculul coefocientului de tranSfer tennic.
Tabe-lul 43 Relatii pentru calculul coefocicntului de transfer termic Ia curgerea printre plllci

Rclatia de calcul
Nu =0.255 Rc' ' l'r'"(

r"

:~

Nu 0,156Re.., Pr"
m = 0,4 incl!lzire; m =0,2 rl!circ
Nu =0,116Re"

f'

Pr'"(:~

(r.,.

Nu = 0 081 Re'' Pr'" Pr


'
pr,
Nu = 0,0067 Re '"' Pr'"(

Pr).

Pr,

r"
Pr''(f

Domeniu de utilizare
Placl! Albhom
150 S: ReS: 20000

Referinta
[19]

Placl! Alfu.Laval
650 S: Re S: 3500
Placii P2
50SReSHO'
Placl! Paraflow
to-'s Re s2,5 to
l'lacli Paraflow
300sRes 101

Nu = 0,135 Re'" Pr'"( Pr


Pr,
Nu

=0,19 14 Re..' Pr"

Nu = 0,28 Re'.,

Nu = 0,036 Rc''

Pr'"(~

f''

Placii APV

[2]

Re S2100
LI D. s 60

[I]

160

o.. fn

Nu = 0,374 Re'"' Pr'"

r'1:

Nu = 1,85(Re Pr)'"l

Nu = 0,25 Re'" Pr''

Nu = 1,8, Re Pr

[20)

Re $ 2100

Nu = 0,2536Re"" Pr''

[21)

(11 J"
~

T"

(r
'(1 r

Re :2: 2100

11

~ )' ~

Nu = 0,027 Re'' Pr'"

Re 5 2100
Lichide viscoase

Nu = 0,11{ ReL I25) Pr{

[22)

Re 5 2100

+(~

(r
(r
11~

Nu =0,742c.GRe' " Pr '"'


Nu = 0,317 Re',.' Pr'"

[3]

2100 :S Re 58000

8000 $ Re $104

Re 5400

[23]

400 < Re < 1200

[25]

4.3 Dimensionarea schimbatoarelor de caldura cu placi


Dimensionarea schimblitoarelor de clildur~ cu pllici constil in giisirea suprafelei de transfer
(num~

de placi active) pentru un anumit aranjament de curgere.


Dacil nu sunt prezcntate, de Ia Jnceput, pierderile de sarcina admisibile, presiunile ~i valoa-

rea rezistentei termice a depunerilor, pot fi selcctatc, pentru acela~i bilan1termic, un numAr mare de
schimblitoare, cu suprafe1e ce pot varia de Ia simplu Ia dublu.
De aceea, alegerea unui schimblitor trebuie foarte bine fundamentatli tehnic, iar unele artificii, cu efect mai mult co mercia], cum ar fi:
mic~rarea spa!iului

dintre plilc~ pentru ob!inerea unor viteze mai mari;

garnituri nelipite pentru u~urarea intreJinerii;


trebuie tratate cu mul!li precautie, deoarece nu conduc intotdeauna Ia rezultatele scontate.

161

4.3.1 Analiza unor parametri

4.3.1.1

Grosimea plicllor

Alegerea grosimii p!Acilor se fuce functie de presiunile fluidelor de lucru $i de tipul constructiv al pllicii [5] .
ExistA tendinta generald de reducere a grosimii, explicabilll prin urmlitoarele avantaje:
scliderea preiUiui; de exemplu, o reducere a grosimii de Ia 0,6 Ia 0,5 mrn are ca efect o
reducere cu 5 - 10".4 a pretului (Ia cumplirdtor), fuocJ:ie de materialul plilcii;
reducen:a greutl!Jii echipamenrului

La alegerea unei grosimi redu.se de placli trebuie sl! se tinli seama de ciiteva restrictii importante (care, de multe ori, conduc Ia rcnuntarea utilizlirii unor pllici mai subJiri}:
evolutia presiunilor In instalatia In care se monteazll aparatul trebuie studiaU! cu grijll,
astfel inciit presiunea de calcul sl! fie aleasli corect $~ evident, sl! fie sub presiunea rna

ximll admisibilli pe o parte a pllicii;


oecesitatea realizllrii unor presiuni de striingen: mai mici conduce Ia necesitatea uti!izlirii

unor gamituri cu duritate redusl! $i cu un protil care sl! asigure o suprafa!J de contact mai
redusli cu contraplaca.
Aceste douli restrictii au drept consecintli:
limitarea domeniului de utilizare;
reducerea duratei de viatll a garniturilor;
imposibilitatea realizArii unei ahe cote de striingere deciit cea iniJ:ialli;
o proastA ~ dupli prima desfucere a schimblltorului.
A viiod in vedere cele meotiooate, nu se recomandl! utilizarea unor pllici cu grosime mai mi
cade0,6 mm.

4.3.1.2

Distants dintre placi

Oistanja diotre pllici este determinantl! pentru valoarea vitezei de curgere a fluidelor
dec~

(~i,

peotru coeficientul total de transfer de clildurli}. Mic$0rarea distan!Ci dintre plilci conduce Ia

c~erea coeficientului de transfer; marirea vitezei de curgen: are drept efect,

insl!, $i Cfe$terea pu-

temicli a pierderilor de presiune prin frecare care au, de multe o~ o valoare impusl!.

La alegerea corectll a distaotei dintre plllci trebuic luate in considerare $i alte aspecte:
continutul de suspcnsii ~i din1ensiunile max.i me a le acestora (nurnai particulcle solide cu
dimensiuni mai mici cu eel putin 2 mm deciit distanta dintre pllici pot trece printre acestea);

162

ancrasarea suprafe)elor pliicilor afecteaza mai rapid caracteristicile scbimbAtorului Ia o


distan)a mica tntre plilci: astfel, Ia

aceea~i

grosime de crusta (chiar de 0,1 mm) efectul

este cre~erea pierderilor de presiune, de exemplu cu 18% pentru distanta de 2,5 mm ~i


de I 0% pentru o distan)A de 4 mm.

Viteza de circula1ie

4.3.1.3

Este un parametru foarte important, datorita influen)ei asupra 11Wimii coeficienlului de


transfer termic (deci asupra ariei suprafe)ei de transfer), precum
(coeficientii partiali de transfer sunt proportionali cu

.Jl3,

~i

asupra pierderilor de presiune

iar pierderile de presiune ap oc '~). De

multe ori, viteza de curgere este determinata din valoarea limiiA impusA a pierderilor de presiune.
Cum pierderi mari de presiune inseamnli cosluri mari de exploatare (cu energia de pompare), Ia stabilirea valorii oplime a vitezei de curgere este bine sA se fuca un calcul tehnico - economic, tn care
sA se ia tn considerare costul exploatllrii ~i investitia.

4.3.1.4

Ancrasarea

Jnfluenta depunerilor asupra caracteristicilor transfurului de caldura esle luaiA tn considerate


Ia calculul ariei suprafetei de transfer prin valoarea rezistentei termice a stratului depus in timpul
func)ionArii, care depinde de natura fluidelor, de condi)iile de operare etc.
Aviind in vedere u~urin)a ~i eficienta deosebitii cu care se curli)A scbimbatoarele de ciUdurli
cu placi, sc poate lua in calcul un slral de depuneri cu grosime mull mai mica decat tn cazul
schimbiitoarelor de caldura clasice (cu fuscicul tubular in manta), ceea ce are un efect economic irnponant, in sensu! reducerii supradimensionArii ini)iale.

La alegerea uneia din solutiile constructive posibile este bine sA se tina seama de criteriile
din tabelul4.4.

Tabelul 4.4 Criteriile de care trebuie sA se tina seama Ia alegerea schimbiitoarelor de clUdura
Criteriul
S 2,5 mm
'G

""
c..
.,
!::1

c
,_

sc

.,

u;

<: 3 mm

Avantaie
Tehnice
- Pentru constructor:
coeficient de transfer
de ciildura mai bun.
Pentru utilizator: nici
unul

Financiare
Suprafa)i!
instalalA
redusA, deci
pre) redus

- Durata de
functionare tnArita
- Varia)ie mica a pierderilor de oresiune

163

lnconveniente
Tchnice
financiare
- Ancrasare mai rapidA - duratil de
functionare redusA
Cre~ere rapida a
pierderilor de presiune
Pre) mai
Nici unul
ridicat

!>0,5 mm

- Prer redus

""
c..
~
8

;;;

~0,6

mm

0
Fixa

- Farii deformarea
piAcilor
- Duratii de viatii ridicalli
Nici unul

Nici unul

"c00

,.,
l:l
~

.,"'

-o

Variabilli

Durata de via~ ridicatli a garniturilor


Nici unul

"~ ""

Oil
~

"
:;
-o

r:::

-"
X

IJ.l

~
~

;;;

O;
c., a

-,.,

..S co

- Rise de deformare
a piAcilor
- DuratA de viafli a
placilor redusii (nu
cstc posibilli nici o
compensare a uzurii
garnit urii)
Nici unul

- Nccesitatea unci
cote de strangere
unieli, pentru compensarea riscurilor
de expulzare a garniturilor
- In func1ie de sistem
riscul pentru garnituri de a nu putea fi
demontate ulterior
Nici unul

:;
]
a.

- Comportare
necorespunzAtoare Ia
loviturile de berbec
- Ourm~ de via~ a
I piAcilor redu~
Nici unul
-Pre! mai
ridicat

- Garnitur~ men1inutli
- comportare foartc
bunilla presiune
- Declipsare ~i clipsare
dupa necesitati

4.3.2 Modelul matematic a/ schimbitorului de catdura cu plki


Aria de curgere a fiecarui fluid, prin schimblitorul de clildura cu plllci, este determinata de
dimensiunile canalului dintre p liici, de numiirul de canale pe trecere (!Jci) $i de oumarul de treceri
(llp;):

Ac1 = b x a x nc~ x n, 1
Aa ~ bxaxnax n,2

( 4.19)

unde:
a

- llltimea placii, m;

- distants dintre pli1ci, m;

164

Aria de transfer tennic depinde de dimensiunile pl~cilor ~i de num~J acestora. ln cazul


unui scbimb~tor de cMdurl! strll~tut de doull fluide:
A = bxLx(2x n,, x n,, - I) = bxLx(2x " " x n,,- I)

( 4.20)

Mode lui matematic al sehimblltorului de c41durll. cu plllci este format din:


- ecuafia de bilanf /ermic:
( 4.21)

Q = G,c,,(t,.- tr) s G, c, (h-tr) = W,6t, = W, 6 h


- ecuafia de transfer /ermic:

Q= kA6t.

( 4.22)

kAF6t...,.

Wca]d _
Vlrece

0,8

0.7
0.6
0.5
0.4
0

0,54J---:':
l 0,----~2~0;::===3;.,...0

0,2

0,4

II

Figura 4.20 Dependcnta factorului


de corecpe, F, de nwnlirul de canale

Figura 4.19 Dependeo)a fuctorului de corect:ie,


F, de NTC,. $i de WJW, pentru n =30 canale
Factorul de corectie a diferentei medii de temperaturll,

F, depinde de nwnlirul de canale, n,. in fig. 4.19 este prezentat factorul de corectie, F, pentru NTC,.=0,8
$i WJW,= I (lnclllzirea tluidului este aproximativ 8001c. din diferenta temperaturilor de intrare) [24).

:~~~:c~~~------------i8
10

0,9

0.8

0.7
0.6

0.5

0 6

'

o'.!:----~~-...,.t""
o---.I7S-Nr--c,-+zo

r
l

wuld = 1

w....,.

0.4ol : - - --;-5--~10;:------;1';-5-NTC-::::-:--,::20
1

Figura 4.21 Eficacitatea schimMtorului de clildurll cu plllci functie de raportul capacitllt:ilor calorice, respectiv de numll.rul de canale, n
Se observll ell pentru un numllr mare de canale raportul tinde clitre o valoare limitll; In acest caz,
valoarea factorului de corectie, F, depinde putemic de ownlirul de unitllt:i de transfer
165

~i

de raportul

capacitl!tilor calorice (figura 4.20). Situafia din fig. 4.20 este prezentatll in termeni e - NTC in figura
4.21. in aceasta diagramil, NTC este nurniirul total de unitiiti de transfer aJ schimbatorului :
NTC - .,;(".:.....::...1)c:._F...::k

( 4.23)

w....
Se observli cre$terea eficacitiitii schimbatorului cu nurniirul de canale.

in figura 4 .22 este prezentata variatia fuctorului de corectie cu NTC peotru un schimbiitor de
cilldurll cu 200 pUle~ aviind ca paramettu numiirul de tteceri [2).

-----

LO

F
0.9

1/1 treceri
2/2 becen
- 5/5 beceri

0.8
10/10 beceri

0.7
0.60

3 NTC

Figura 4.22 Variatia factorului de corcctie a l diferentei de temperatura medie


logaritmica cu numiirul de unitati de transfer
Literatura (23) indica pentru fuctorul de corectie valoarea F

0,967 pentru numiir par de

curenJi (n.,, =11c2) sau n =0,42 pentru nurnlir impar de curenti (llct = llcz I).
Coeficientul total de transfer rennie realizat in schimbiitoarele de caldurii cu p!Aci se
calculeazii cu relatia:
k

( 4.24)

o I
-+-+I

ao

A.

a,

iar coeficientii partiali de transfer termic a 1 $i a 2 se determina cu relatii specifice tipului de placii $i
regimului de curgere.
Algoritmi d e dimensionare
AJgoritrnul de dimensionare a unui schimbator de caldum cu pliici cu ajutorul metodei faetorului de coreetie este [23):
I. Se rezolva ecuatia de bilanJ termic (din care se calculeazii sarcina termica a

debitul sau temperatura necunoscutii).


2. Se calculeazl! diferenta de temperatura medie logaritmicii.
3. Se propune o valoare pentru coeficientul total de transfer termic.

166

schimbatorulu~

$i

4. Se alege tipul de placa (rezultli astfel ~i dimensiunile a, b ~i L) ~i distanJa dintre pllici.

5. Se propune numarul de canale ,n., (legate in paralel) de curgere pentru ftecare fluid.

6. Se calculcazA:
temperaturile medii ale fluidelor (se detcrminli, deci proprietlitile fizice Ia aceste temperaturi);
vitczele de curgere ale fluidelor;
coeficientii partiali de transfer tennic;
coeficientul total de transfer Iennie.
7. Se alege valoarea lui F (pentru numl!r de curen)i par~ sau impari, de exemplu).

8. Se calculeazA aria suprafe)ei de transfer tennic (din ecuatia de transfer termic).

9. Se determina numlirul de pllici active (n.oc =

AI~).

I 0. Se determinli numlirul de treceri pentru fiecare fluid (n,. = n..lllc);


II. Se calculeazA cliderea de presiune pentru fiecare fluid.

Alii autori [ 19] sugereazA calculul ariei de transfer prin m etoda pierderilor d e p resiune
impose:
1. Se impune valoarea maximli admisibila a clidcrilor de presiuoe.
2. Se propune viteza de curgere prin canal.
3. Se calculeazA factorul de frecare (cu relatii de tipul celor prezentate anterior).
4. Se calculeazA numlirul de canale legate in paralel (de obicci,

accl~i

pentru ambele fluide) din

relafia vitczei:

G
w- --=-pabn.

5. Se determina numlirul de treceri prin schimblitor din relatia cl!derilor de presiune:

w' L

( 4.25)

Ap=fp--n
2 d
,

6. Se calculeazA sarcina tennicli a schimblitorului, diferenta de temperatura medic logaritmicli.


7. Se calculeazA temperaturile medii ale fluidelor, coeficientii Partiali ~i total de transfer terrojc.
8. Sc calculeazA aria de transfer ~i numarul de pliici.
9. Sc calculeazA oumarul de treceri tiniind coni de aria de transfer ~i de numl!rul de caoale (ca Ia
metoda anterioarli) ~i se comparli cu valoarea rezultatli din calculul hidrodinamic; in caz de inegalitate, se propune o alta valoare pentru viteza de curgere.

167

Finna Alfa-Laval (3] indicA douli metode de dimensionare a schimblitoarelor de clildurA cu


placi:

A
I. Se rewlva ecuatia de bilanttermic (din care se calculeazli sarcina termicll a schimblitorulu~ ~i
debitul sau temperatura necunoscutl!).
2. Se calculeau'i diferen1a de temperatura medic logaritmica.
3. Se propune o valoare pentru coeficicntul total de transfer termiC.
4. Sea lege tipul de placli (rezultil astfel ~i dimensiunile a, b ~i L).
5. Se propune debitul volumetric de curgere prin fiecare canal, G.o, (specific tipului de placli - este
tabelat in lucrarea respectivil pemru diferite fluide (in cazul uti.lizl!rii altor fluidc se pot folosi
datele din tabel dar trebuie aplicate corecJii care dcpind de proprietA!ile fizice ~i de tcmperatu-

rll)).
6.

Se calculeau'i numiirul de canale legate in parole! (n. ~ G,/G~).

7. Se calculeazli coeficientultotal de transfer termic.


8. Sc calculeazli aria totala de transfer tennic ~i numilrul de placi.
9. Se calculeazli numllrul de treceri pentru fiecare fluid.
I 0. Se evalueazli pierderile de presiune.

8
Firma Alfa -

Laval [3] prez intll nomogramc care permit determinarea elcmcntelor

schimblltorului. Pentru utilizarea acestora, este necesar sll se parcurgli urmlitorii ~i :


I. Se calculeazli diferenJ8 de temperaturA adimensionalil (NTC) pentru fiecare fluid:

e, -

l\t, ; e, = l\t,
l\ t.
l\ t.

(4.26)

2. Se impun cliderile de presiune admisibile l\p1 ~i l\J)l.


3. Se calculeau'i cllderea de presiune specificll pentru fiecare fluid (numllrul Jensen):

(4.27)
4. Din nornograrnll se alege tipul de placil

~i

se determinli numllrul de canale legate in pa-

role! ca ~i numllrul de treceri corespu1tziltor debitului volumetric de lucru.

168

4.4 Alegerea schimbatorului de caldura, pentru anumite aplica1ii


Aparatele compacte, caracterizate prin valori ale suprafe(ei speeifice de peste 400
1

/rJ, (spirale, cu plllci, lamelare) prezintll multe avantaje fa(A de schimblitoarele de

cl\ldurl\ c lasice (cu fascicul tubular in manta).


Alegerea unui anumit tip de aparat, eel mai potrivil pcntru o anumitA aplicatic, se
fuce astfel inciit acesta sA indcplineascll cerin(ele de compactitate (sA fie eficient),
~r de opera!,

sa fie

iar costurile de investiJie, operare $i intre(inere sA fie cat mai sclzute.


in realizarea acestor condiJii t.r ebuie sA se Jinll

ll.P

MPa

seama de urmlitonrele aspccte [27]:


a)

.....
2
1

:-......

const ructie.

executate, praclic, din orice material care se poate

..........

.,

de

Schimblilonrele convenJionale cu tevi $i manta pot fi

Materia le

~ ~

suda, cu indeplinirea condi(iilor de coroziune. Aceste


aparate necesilll o cantitate mai mare de materiale. in

'

schimb au un timp de litbrica(ie mai scurt. conducand, in general, prin utilizarea materialelor ieftine
(de exemplu oJel carbon), Ia pre( uri mai scilzute.

200

Mantalelc,

fla~le ~i

pUieilc tubularc sunt p iese

Flgurn 4.23 Oomeniul de utilizare presiu-

grele, $i de accca cxecu(ia lor din maleriale mai

ne-tempcraturA Ia alegerea schimbl!toarelor

scumpc nu cstc ecooomicli.


Aparatele compacte se reali.zeazi din materi-

de c:tklurA compacte: a - schimblitor de


cliklurii cu plllci lipite cu a lamA: b - aparat

ale care se pot presa (cele cu p!Aci) ori suda (cele spi-

lamelar; c - aparat cu placi cu gamituri din

rale $i lamelare). in general, tehnologia acestor apa-

cauciuc; d

scbimb~tor

de cdldurd cu

pl~ci

cu garnituri di.o ~nur de fire de azbest; e -

rate este mai costisitoare deciit a aparatelor tubulare,


ceea cc conduce Ia investilii mai mari.
Un aparat compa.c t de schimb termic necesita

schimbl\tor de c:tldurli spiral.

o suprafa(li de transfer de clildurA atiit de redusA, incat. executa! din o(el inoxidabil poate avea un cost egal sau chiar mai mic dec4t un apara1
convenJional executa! din OJCI carbon. in astful de C82Uri, este mai indicatll alegerea aparatulu.i compact; Ia aceasta se adaugli

~i

avantajul rezistentei Ia coroziune a o(elului inoxidabil in timpul

func(ionllrii ~i in timpul opcra(iilor de curl!tire chimicA, preeum ~i pc durata opririi, ciind apararul
este expus actiunii aerului ~i lichidelor reziduale.

169

b) D omeniul de presiune

~i

temperaturli. Aparatele tubulare pot fi proiectate, practic,

pemru orice combinatie de presiune ~i temperaturii lntalnitli In tehnica Scbimbiitoarele mari, care
functioneazli Ia parametri ridicaJi, prezintli, pe liinga constructia masiva, unele probleme caracteristice: solicitliri Ia obosealli produse de modificarile

b~te

ale SCCJiunii transversale de curgere

~i

de

varia!iile presiunii ~i temperaturii, dilatliri termice care indue concentrari puternice de efort, vibratii,
putin cunoscute, In speeialla viteze mari in manta.
Spre deosebire de aparatele tubulare, schimbiitoarele de cllldura compacte sunt construite din
materiale cu perep sub\iri, variatiile b~e de sectiune transversala de curgere fiind practic absente.
Este limitat, astfel, doroeniul de presiune ~i temperatura In functionarea acestor aparate, dar eliminli
problemele legate de vibraJii, obosealli

~i

solicitiiri termice, care reprezintA, de multe

or~

surse de

defectare mecanica a schimbiitoarelor tubulare. In fig 4.23 este pre-.rentatii diagrarna presiunetemperaturli pentru domeniul de folosire a aparatelor compacte [6].

c) Capaeitatea d e trecere (debitul volumetric maxim). Tabelul 4.5 cuprinde valorile


comparative ale debitului volumetric maxim ~i suprafetei de incalzire pentru diferite tipuri de aparate de transfer de caldura [3).

Tabelul4.5 Valorile aproximative ale debitului volumetric maxim ~i suprafetei de inclllzire pentru
diferite tipuri de schimbiltoare de ca!dura [3]
Tipul schimbi\torului

Debitul volumetric Debitul volumetric S uprafuJa de incalzire


de gaz, m31h
a unui aparat, m2
de lichid, m' lh

Cu placi

500

5000

0,1 400

Spiral:
- curgere spirala pe ambele pl\rti;
- curgere transversa Ia pe o parte

400
7000

4000
70000

I 150

Lamelar

3500

35000

50. 1000

Tubular (cu tevi ~i manta)

practic nelimitat

Majoritatea aparatelor compacte suot adecvate curgerii In contracureot, folosind eficient


diferenta de temperatura disponibilii.. Scbimbi\toarele cu pll!ci ~i, mai ales, cele lamelare pot
func1iona, in contracurent, Ia debite volumetrice mari. Ele nu sunt insi1 juStificate, economic, peotru
regimuri termice reduse, respectiv pentru rapoarte (t-t)IDt,... < 0,3 ...0,4 pentru licbide putin viiscoase sau pentru rapoarte (t-t)/&tmed < 1,5... 2 pentru gaze. Schimbl!toarele spirale, aviind curgerea axialli a unui fluid, sunt recomandabile pentru debite volumetrice mari (cum este cazul condensarii vaporilor cu presiune scazutii.). La condensare vaporilor sub vid avansat (cazul condensatoarelor turbi-

170

nclor cu abur), datoritA debitelor volurnetrice extrem de mari, este ecooomicll folosirea unor
schimbAtoare ob~uite cu tevi ~i manta.
d) Formarea depuneri lor este eel mai mult influentatA de regirnul de curgcre (vitd,

distributia fluidului, varialia secJiunii transversale, forma canalului

~i

starea pcretilor). Geometria

schimb3toarelor de cAldurll compacte (caracterizatA prin sectiuni de curgere uniforme, care determinA variatia continuli a directiei vectorului vitezA, creand conditii de turbulenJA rid icatA). filce ca
acestea 53 fie mai rezistente Ia murdArire decat aparatele cu tevi

~i

manta (Ia care sunt greu de evitat

regiunile stagnante sau cu vitezli redus3).


Evident, dimensiunile canalelor de curgere trebuie 53 fie suficient de mari, tncat 53 pcrrnitli
trecereu celor mai mari particule din fluid; in cazul sectiunilor tubulare, diametrul tevilor trebuind
53 fie de eel putin de 3- 4 ori mai mare deciit diamctrul cclor mai mari particulc. Canalul unui
sehimblitor de cAidurA spiral sau lamelar. trebuie 53 fie de 2 - 3 ori mai lat dedit diametrul maxim.
Q1nd toate

particulele au dimensiuni mici, cu diametrul sub 2 mm, se utilizeazA SCP, Ia diarnetre de

S - 8 mrn SCS. Aceste indicatii sunt valabile pcntru concentratii nu prea mari de fazli solida, astfel
incAt curgerea 53 aibA Joe fltA dificultAti: altfel, in cazul unor COncentrafii mari de solid. sau dacli
fluidul are tendinta de a adcra Ia suprafat4, aparatul ales trebuie testa!.
Pentru lichide care contin fibre in suspcnsie (max. 70 ppm, industria hdrtiei), se utilizeazA
SCS. Pentru conccntratii mari de fibre (piinli Ia 0,5% proccnte de ma53) se utilizeazil SCS cu ll!Jime
mare a canaluluL

In cazuJ mcdiilor care contin panicule abrazive. cea mai bunil solutie o cons1ituie utilizarea
SCS (datoritA schimbArii continue a vectorului vitezA).

in general, in conditii severe de 111Uld3rire, in 1oc 53 se prevadli o supraliltA de tncAlzire suplimcntarli mare pentru compensarea efectului depunerilor, este de preferat 53 se aleagA un aparat cu
o mai bunA distribuJie a curgerii

~i

cu o vitezli maximll posibiiA corelatA cu pierderile admisibile de

presiune.
e) Alege~a ,1 t ntrqinerea aparatelor. Tabelul 4.6 contine indicatii gencrale de alegere

a tipului de schimbAtor de cllldurll pentru aplicatiile tehnice frecvente. iar tabelul 4.7 modul de satisfacere de clltre aparatele de transfer de clildum a cerintclor de
reparatie [6].

171

contro~

curl!Jare, extindete

~i

Tabelul 4.6 Jndicatii de alegere a tipulu.i de schimb4tor de c41dwii [6).

Utilizate
Fluid

Recomand4ri
put in

SCP necesita suprafa13 minimA. Cund nu se pot uriliza garnituri din elas-

vtiscos - fluid tomeri. se prefera un SCP cu plllci duble. Pentru suspensii se utilit.ea7.li SCP cu
puJin vascos

distanJft marc intre placi. Pentru debite vo lumctrice mari, Ia presiuni ~i temperaturi
ridicate se utilizcazl! SCT. Pentru fluide corosive. sau apticatii Ia presiunc ~i/sau
temperatura ridicatA se utilizeazll SCT.

Lichid
put in Pentru fluidc nccorosive se adoptA un SCT din otel carbon. La presiuni moderate
v:\scos - abur se utilizeazA SCP. C3nd sunt neccsare oteluri inoxidabile sau putemic aliate se
folo~e un SCS sau SCL; idem, Ia debite volumetrice mari ale aburului. Pentru
abur cu presiuni medii se recomandA SCP.
Flu ide cu vtis- Se folo~e SCP. Cand gamiturile ridicA probleme, sau Ia con1inut marc de panicozitatc medic cule solide (fluide murdare) se prcfcra SCS.
Flu ide foarte SCP oferft avantajul unci distributii bune a curgerii ~i necesitll suprafata de incAIvdscoase
zirc minima. La viscozitliti foane mari sc prcfera SCP cu distantft marc iotrc pilei,
sau SCS.
Lie hide care Datoritft distributiei bune a curgerii sc prefcrft SCS sau SCP cu distant~ mare intre
formcazl! de- plAci; Ia ultimul e~1e 8\'llotajos acecsul u~r pentru cun\jire.
puneri
SCS are cele mai bune caracteristici. In anumite cazuri poate fi folosit. de ascmcnea, SCP.

Suspensii.
paste.
Mmoluri
Liehide
molabilc

ter- SCP ofcrl cele mai bune caracteristici; uncori, poate fi preferat SCS.

Rftc ire cu aer

Se utilizeazl! aparatc cu suprafe(c cxtinse. Poate fi luat in considcrare SCS.

Gaz sau aer Se ponte folosi SCP standard sau cu: de obicei. insa. se adoptll un SCT cu susub presiune
prafata ext insii pe partea gazului.
Criogenie

SCP cu plllci lipite cu alaml; sau schimb4toare de caldwii din aluminiu, cu pUici
cu aripioare alllmite (structurli de fagure).

Condensarea
vaporilor

In abscn!U coroziunii sc prefera un SCT din o1el carbon. La folosirea otelurilor


inoxidabilc sau putemic aliate solu1ia optimA cste datli de SCS (tipulll sau Ill) sau
SCL. Pcntru abur cu presiuni medii sc poale folosi ~i un SCP.

Condensarea
umcstceurilor
gaz-vapori

Se folose$lC SCS (tipul3) cooceput special pentru aceastl utilizare.

vaporizatea

La presiune schut<l se utilizeazl! SCS tipul II, Ia presiune

lichidelor

presiuni ridicate scr.

moderatft SCP. iar Ia

lnstalatii
de Pentru coloanelc de distilare sunt adeevote aparatele compacte - SCS - tipul I
distilarc, vapo- pcntru presiune joasli, SCP (standard snu cu plllci duble pentru presiuni moderate
rizarc sau se- ~i SCT din ntel carbon pentru medii nceorosive.
parare
lnstalatii
absorb)ic

de La presiune schutll - SCS de tipulll ;

172

lnstalalii
cvaporare

de SCS II pentru prcsiune scllzutA; SCP (standard sau cu pliici duble) pentru presiuni
moderate; SCT din o1el carbon pentru medii necorosive.

UtilizAri
cu Se folosesc tipuri spcciale de SCT.
prcsiuoc
~i
tcmperaturn
ridicatd
Med ii extrem SCP din gra Gl.
de corosive

ln tabelul 4.6 s-au folosit

ootatille: SCT - schimbdtor de cAidurii tubular: SCP -schimbator

de cAidurii eu piAci; SCS- schimbator de cAidurii spiral; SCL- schimbdtor de clildurii lamelar.

Tabelul 4. 7 1ntrep.neriea, inspcc1ia, repararea ~i posibilitA!ile de extindere a schimbatoarelor de


caldum [6].
Tipul schimbdtorului
OpernJia

Acccsul
SCP

scs

SCPA

SCT

SCL

Controlul depu- - pe o parte


nerilor
- pe ambcle p:irti

a
a

b
bsau d

b
d

b
bsau d

Controlul scur- - pe o pane


gcrilor
- pe ambcle pArti

b
b

a sau b
a sau b

d
d

Controlul coro- - pco pane


ziunii
- pe ambcle pdrli

a
a

a sau c
b saud

d
d

b
bsau d

Curlilire chimicft - pe o pane


- pe ambcle p:lrti

b
bsau c

b
b

b
bsaud

b
d

b
d

Curn1ire mecanicA

- pe o pane
- pe ambcle p:lrti

bsau c
bsaud

Extindcrc

Repara!ie

..
..
Notafti: a-foarte bun; b-acceptab1l; c-greu; d-mposbl

Cu datele din tabelul 4.7 se poate face o oompara1ie cantitativft a aparatelor de schimb de
cllldurii. Av8nd in vedere cele prezentate, schimbdtoarele de clildurii lamelare vor fi prezeotate extrem de succint.
Schimbatoarele de cAidurii lamelare (fig. I. 7 c) au suprafaf8 de inclilzire executatll din benzi
prolilate din o1e1, sudate in perechi $i asamblate tntr-un fascicul introdus tntr-o manta cilindricA.
Un fluid circuli prin canalele plate ale lamelelor, iar cellilalt prin Sp&liile dintre lamele, In
contracurent; aparatul este o variantli a schimbatorului de cAidurii tubular eu curgerea axialli pentru
173

ambele fluide. Extremitatile fasciculului de lamele sunt sudate cu piese de legaturli, astfel inct se
creeazli spatii et~ de curgere pentru celc doull medii. Diferentele de dilatare termica intrc fuseiculul de lamele $i manta sunt preluate de o presetupa sau, in cazuri speciale, de un compensator
lenticular. Lamelele nu prezinta tendinta de formare a depunerilor datorita turbulentei ridicate, curgerii uniform distribuitc $i suprafetelor netede. Spa1iul din interiorul Jamelelor poate fi curatat chimic, iar dintre lamcle chimic sau manual In schimbatoarele de caldurli lamelare se pot realiza
coeficienti totali de transfer termic de 2000-3000 W/m2K.

174

Bibliografie
I. D.F. Clark, Plate Heat Exchanger Design and RecentDevelopment, The Chemical Engineer,

May 1974, 275-279


2. A. Cooper, Recover More Heat with Plate Heat Exchangers, The Chemical Engineer, May 1974,
280-285
3. Alfa-Lav-dl, Thermal handbook, Tryckecentra AB, Vilsteris, 1969. Heat exchager guide AB
Skinska Centraltryckeriet, Lund, 1974
4. J. Boyer, G. TrumpfheUer, Specification tips to maximize heat, Chemical Engineer, May, l993,
90-97

5. Vicarb, Gasket Plate and Frame Heat Exchangers, 1994


6. AI fa - Laval, Compact Heat Exchanger Guide, the fourth edition, 1990
7. W. L. Wilkinson, Flow Distribuiton in Plate Heat Exchangers, The Chemical Engineer, May
1974, 289-292
8. J.B Riggs, Development of an Algebric Design Equation for Dividing, Combining, Parallel, and
Reverse Flow Manifolds, Ind. Eng. Chem. Res. , 26, 129-1 33 (1987)
9. M.P. Eduard, A. A. Changal Vaie, D. L. Parrot, ,Heat Transfer and Pressure Drop
Characteristics of a Plate Heat Exchanger Using Newtonian and Non-Newtonian Liquids, The

Chemical Engineer, May 1974, 286-289


10. S. W. Churchill, Chern Eng. Techno/., 13, 264-272 (1990)
11. M. Molki, C. M. Yuen,, /nt. J. Heal Mass Transfer, 29, 987-995 (1986)

12. V.M.K.Sastri, K.Mastanaiab, Heat Transfer Parameters of a Parallel Plate Heat Exchanger, Int.

J. Heal Mass Transfer, 16, 857-863, ( 1973)


I 3. Gheorghi!a .Jinescu, Daniela Lavric, Aspecte privind transferul termic in schimblitoarc de

caldurli cu plac~ Cooferinta de Chimie ~i lnginerie Cbimicli, Bucure~ti, 1992


I 4. K. C. Chiu, F. Rosenberger, Mixed convectin between horizontal plates - I. Entrance effects,

Int. J. Heat Mass Transfer, 30, 1645- 1654 (1987)


15. T.V. Nguyen, , Int. J. Heat Mass Transfer, 35, 1733-1741 (1992)
16. G. Lombard~ E. M. Sparrow, Measurements of local transfer coefficients fur developing laminar
flow in flat rectangular ducts, Int. J. Heat Mass Transfer, 17, 1135-1139 (1974)
17. B. Leckoer, Heat transfer in the entrance region with fully developed turbulent flow between
parallel plates, Int. J. Heat Mass Transfer, 15, 35 46 ( I972)
18. W. C. Lee, Y. H. Ju,Jnt. J. Heat Mass Transfer, 29,941-947 (1986)
19. Gh. Luca, Probleme de operapi ~i utilaje in industria a limentarii, Ed. Tebnicli, Bucure~i ( 1978)
20. R. A. Buono pane, Chem. Eng. Progress, 58, 57 - 68 ( 1963)
175

21. J. Mariotte, The Chemical Engineer, 127-134 (1971)


22. K. Najim., Process modelling and control in chemical engineering, MarceiDecker (!989)
23. J. Naighton, The Chemical Eng. Guide to Heat Transfer, New York (1986)
24. A.

Settar~

J. E. S. Venart, Approximate Method for the Solution to the Equations for Parallel and

Mixed-flow Multi-Channel Heal Exchangers, Int. J. Heat Mass Transfer, 15, 819 - 829 (1972)

25. W.

Roetze~

K. D. Sarit, X. Luo, Measurement of the heat transfer coefficient in plate heat

echangers using a temperature oscillation technique, Jnr. J. Heat Mass Transfer, 37, suppl. I, 325 -

331 (1994)
26. J. B. Campos Silva, R. M. Cotta. J. B. Aparecido, Analytical solutins to simultaneously developing
laminar flow inside parallel-plate channels, Tnt. J. Heat Mass Transfer, 35, 887 - 895 (I 992)

27. A. Leca, Ridicarea eficientei aparatelor schin1batoare de ci\ldurA, Ed. TehnicA, Buc~ti, 1978

176

5.

Sctirnbi~Gn de cattri cu Stf'li1llefe rae'

Schimb4toarele de ci!ldutii cu suprafete raclate (SCR) sunt utilizate in industriile alimentarli


~i

chimici! de multi ani, datoriti! cnracteristicilor lor unice de a permite maoipulnrea de flu ide dificile

(primuJ patent - 1928) [ 1].


Schimb4torul de ci!lduri cu supralii!li raclalli este alci!tuit din doi cilindri coocentrici inc~i
Ia ambcle capete (fig. 5.1 ). Cilindrul i.nlerior este conectat Ia o unitate cu vitezA variabi!A
a~e

~i

are

Ia exterior lamele. Cine! cilindtul interior se rotf:$e. lamelele racleazli suprafuta interioarl a

cilindrului exterior producAnd astfel un transfer de ci!lduri bun.

in absenJ& actiunii de

raclare a

lamelelor s-ar forma un strat gros de lichid viiscos pe supralilta interioarli a cilindrului exterior
detcrminiind un transfer de ci!lduri putin intens intre mediul din spatiul anular

~i

mediul de rlicire

sau tncillzire. Dup! cum exist& sau nu spatiu intre lamelc ~i suprafata interioarli a cilindrului exterior
schimb4torul de ci!lduri eu suprafa!A raclatA se nume$1e "cu scurgere" sau ''BrA scurgere" [2].

in

uncle cazuri, pe ax este plasalli o lamelli elicoida!A (mete). care are tot o fDi:are de rotatie, sau
eventual, o ~ longitudinaiA dus-intors, pe o distant! egalA cu pasul elicei (se acoperll intreaga
supraliiiA a tubului) [3).

Figura 5.1 Sectiune longitudinala printr-un schimblltor de cAiduri cu suprafatA raclatli:


I intrare produs; 2 -

~ire

produs; 3 - intrare agent de rAcire; 4 -

ie~ire agent

de rile ire; 5 - ax;

6 - lamelii racloare.

Schimb4toarele de ci!lduri cu suprafete rae late sunt folosite uzual pentru:


procesarea materialelor viscoase, caz in care actiunea raclorului serve$1e Ia intensificarea
transferului termic;
in procesele in care mediile cristalizeazA, caz in care mecaoismul de rw:lare este instalat
pentru a preveni depunerile, adici! mlirirea nedoritA a stratului de cristale pe peretele pe care are loc
I

177

schimbul de c!lduri (de exemplu Ia izolarea paraxilenului de izomerii s!i (o11oxilen, metaxilen,
etilbenzen)).

~terea

intlq>IAtoare a cristalelor are o influent! negativt asupra economiei

procesului ~i/sau calitAtii produsului. Depuneri.le afecteazA serios transferul tennic, datoritA
introducerii unci rezistente aditionale in coeficientul total de transfer Iennie.

C~erea

necontrolatll

a cristalelor duce, de multe ori, Ia includerea de impuritllti; viteze de nucleatie prea mari ar putea
conduce Ia prod~i fin~ care ar determina dificultllti in etapa de separare solid-lichid. Controlul
lemperaturii peretelui in scopul reducerii sau eliminllrii cre"erii nedorite 8 crist81elor contribuie Ia
imbunlltlltirea calitlltii produsului Deoarece pentru o capacitate de productie fixatA fluxul Iennie
transferal prin perete

~i

temperatura masei sunt invariabile, singura posibilitate de a controla

cempe1atura peretelui schimbillorului o constituie actionarea asupra coefieientului de transfer


termic.

5.1. Aspecte privind curgerea fluidelor


Studiul compoi1Arii curgerii este important deoarece [1]:
pentru a asigura coeficienti mari de transfer termic ~i deci un gradieot mare de
temperatura Ia suprafal8 de transfer termic, temperatura licb.idului care este in contact cu
peretele dupA trecerea lamelei ar trebui 5A fie cAt de aproape posibil de cea 8 masei
lichidului. Acest proces este influentat de distribufia lichidului racial de Ia perete spre

masa lichidului din spatiul anular, distributie determinalll de comportarea curgerii.


compol'1area curgerii determinll eforturile de forfecare in lichid ~i deci disiparea de
energie;

dispersia axialll are ca efect scMerea fortei motoare 8 transferului de cAidurt, efect care
poate fi foa11e impo118nt pentru schimblltoarele de cAiduri cu suprafuJA raclatA.
distributia durotelor de stationare

~i

istoria temperaturii pa11iculelor de lichid care tree

prin schimblllorul de cAldurA cu suprafnta raclalll sunt determinate de comportarea


curgerii. Dacll schimblltorul de cllldurli cu suprafal8 raclalll este utilizat drept cristalizor
sau sterilizator, aceste aspecte sunt foa11e impo118nte.
Viteza tangentialll intr-un schimblltor de cAiduri cu

mai mare dec8t componenta axialll a vitezeL

supraJilta

raclat! este, de

obice~

mull

~terea numlirului Reynolds rotatio.nal conduce

Ia

modificarea structurii curgerii. Studiul curgerii intr-un nstfel de schimblltor de cAiduri a dus Ia
decelarea urmAtoarelor regimuri:

Curgere Coue/le. Aceasta esle curgerea prin forfecare simplli, in care componentele axialll ~i
radialli ale vitezei sunt nule. to acest regim liniile de curent sunt cercuri concentrice cu lamelele

deschise.
178

Vortexuri Taylor. Peste o anumi!A valoare (critic!) a numiirului Reynolds rolafional se

formeaz.li virtejuri toroidale sccundare de mlrime apreciabiiA, sub formii de pet'CChi rotiiOare in
sensuri opuse. Diametrul vonexului este de ordlltul de milrime al lliJimii spetiului inelar. La nUIIICI'C
Reynolds rotalionale mari, vortexurile

scbimbl! fonna, pfuJA ciind in c8mpulturbulent tangential

de curgere este format! o structurA regulatll de vonexuri sccundare mari.


Pentru valori mai mari ale numllrului Reynolds, structura regulatll este penurbatll, iar dacA
numllrul Reynolds cre$10 $i mai mult, vftrtejurile sccundare mari continuA sA se manifesto in zona

inelarA. Tranzitia de Ia curgerea Couette Ia vortexuri.le Taylor are loc functie de numArul Reynolds
rotalional, definit de( I):

7t'(0.5 +

nd,(d, -d.)
4l'J

'"

d, )
d, - d,

( 5.1)

in care:

- d.

- diametrul arborelui de antrenare, m;

-de

- diametrul (interior al) tubului (exterior) de transfer termic, m;

-n

- viteza de rotatie, s' 1;

l'J

- viscozitatea Ouidului, kg/ms.


Valoarea criticll a numArului Reynolds se aflllln domeniul conditiilor normale de operare ale

scbimbl!torului de cllldurA cu supra1iltll racla!A.


Profilele de vitezll depind de tipul de lamellii"'ICloare: deschisi, sau inchisi.
Pentru lamelll deschisA, raportul dintre componenta

tangentialli

viteze~

we $i viteza

tangentialllla peretele SCR, wo este (I):

w,

~ 289404 - 0,82J86r+O,J81246rlnr
r

W0

( 5.2)

unde r este eoordonata cilindricll (In mm in relaJia (5.2)),


iar peotru lamelll inchisll:

w, 982,00 -2,37374r +0,5119Irlnr


w.

( 5.3)

Profilele de vitezil pentru cele douA tipuri de lamele sunt prezentate in figura 5.2, iar vitezele
lichldului in apropicrea lamelelor I"'ICloare suot prezentate tn fia. 5.3.

179

1.0

o.s

~"'~"' 0.6
0,4

0,6

0,4

0.2

0.2

o. -6

-l

68
D~

64

60

de In ax (Will)

(a)

~6

0.0 1=----:~->o,~ w-+.---*--7


76
36
-0.2
-0,4
Dist:>utn de Ia a."< (mm)
(b)

Figura 5.2 Vitcza tangenrialll funclie de distanla fulil de ax: (a) pentru lamele dcsehisc; (b)
pentru lamele tnchise (linia continull - masuratli; linia punctatA- in acord cu ec. (5.2),
respectiv (5.3)

UtilizAnd componenta tangen)ialll a ccuaTiei de

mi~carc

scrisA in coordonate cilindrice, se

pate detennina gradientul tangen)ial de


presiune:

pentru Iamele deschise:


dp = 1731111

( 5.4)

dO

- pentru lamele tnchise:


( 5.5)
Duralll de otafionare a elementelor

de

lichid

care

se

deplasca71!

pnn

1/lt/111
,, jll

schimbAtorul de cA idurli cu suprafa!A raclatli

ou este uniformli. Aceasta se datorcazl!


(a)

diferen;elor de 'ite;rA In lungul aparatuluL in


lungimea diferitelor linii de curent ~i paf1ial

'

(b)

Figura 5.3 Vitezele licbidului in zona din

dispersiei datorate vortexurilor ~i crectului apropierea lamclelor racloare (a) - lameiA deschisll;
de pompare determinat de lamelelc racloarc.

(b) -lamciO lnchis!i; wo- viteza Ia perete

Oispcrsia axiaJA este suficicnt de marc ca detenninArile experimentale llicute Ia debite masiee mici
sA condueA Ia valori ale

for~ei

motoare a transferului de cAidurli mai mici deait cele calculate ca

pentru curgerea tip piston.

180

Consumul d~ putm

esle un element imponant in funcJX>narea schimbAtoorelor de catdurli

cu suprafuJ4 raclatll. Factorii care determinll consumu1 de putere intr-un asemenca schimbAtor de
cllldurli sunt efonurile de forfecore create de lichid, acriunea de raclare a 1amelelor asupra perete1u~

frecllrii in 1agllre

~i

rotaria masei cilindrului interior $i a lame1elor. Necesarul de putere pentru a

compensa toate frecllrile de viteza de rotarie a cilindrului interior, depinde de proprietdJile fizice ale
Ouidului de 1ucru (densitate, vdscozitate, tcnsiune superficiuld), de geometria axului rotor (4). Oeci:

P = f{p, T), a , B, M6 , n, L,d,)


unde : P

( 5.6)

- puterea consumatli;

- numArul de lamele raclare;

Ma

- masa unci lamele, kg;

- 1ungimea rotorului ;

a. p, 11 - sunt tensiunca superficia1li, densitatea $i viscozitatca dinamicll u lichidu.lui.


Pentru ca datele experimentale sll poatA fi corelate au fost introduse urmlltoorele oumere
adimensiooale:
factorul lame lei: B, = BM ~
T)nd,
numl\ru1 puterii: Po -

pnJd:L'

pn 'd'
criteriul Weber: We = --'a

Ecuatia care coreleazll dntele experimenta.le pentru coosumul de putere esle (4):
Po = 1746,6We ..."s:J'

( 5.7)

Se constatli, deci. urmlltoarele componente ale consumului de putere:


puterea necesarll invingcrii forrelor ineqiale ale rotorului;
puterea necesarll accelcrllrii vilnei (filmului) de lichid de clltrc rotor;
puterea necesarll invingerii fortelor viscoase $i de tensiune superficialli pentru a forma filmul pe
suprafa):a ci1indrului exterior.
In dezvoltarea corelafiei pentru consumu1 de putere a fost exclus debitu1 roasic de fluid;
aceasta se justificl! dcoarece fractiunea de fluid necesarll fonnArii filrnului este independentll de
debitul masic, dupll atingerea grosintii filrnului stationar. Cu alte cuvinte, vo1umu1 fi1mului de lichid
depinde de geometria lamelei $i puterea necesard accelcrllrii acestuia de clitre rotor nu variazll cu
dcbil ul masic. Necesarul de putere pcotru accelerarea vaoei de fluid este nesemnificativ in
cornparatie cu aceta al compensllrii fortelor inerJiale ale rotoru1ui (fig. 5.4) (4).
181

In cele ce urmeaza va ti analiza!

----- Lamele grele (0,228 gllamela)


3000 --Lamele 11soare (0,114 gllamela)

efectul

,..-----...---..-

"' - ---~ .

2700

putere cre$(e cu

2100
, Apa

...

cre~terea

vitezei lichidului

(fig. 5.5). S-a constat, de asernenea, c3 Ia

Parafina (I)
Gliceriua

:;:;' 1500

asupra

Vitcza rotorului, n. Consumul de

B=4

s:' 1800

parametri

consumului de putere.

n- 3.33 rot/s

2400

diferi!ilor

viteze mari cre$(erea valorii coeficientului


total de transfer termic nu este apreciabila.

- ---- -~r- :.::.:.:~...- - -

1200

,..-----

Din acest motiv nu este avamajoasa

900

operarea Ia viteze mari. Viteza rotorului

600

.......

1rebuie aleasa astfel !neat

300

- - - ---.--

valoare optimli a coeficientului total de

00

sa

se obfinii o

transfer tcrrnic cu piistrarea consumului de

0.017 0,034 0,051 0.068 0.085


G [kg/s]

putere in anumite limite. Este interesant de


observat ell, Ia o viteza data a rotorului,

Figura 5.4 Varia)ia puterii consumate func!ie de

consumul de putere pentru apii este mai

debitul masic de fluid

mare

deciit in cazul lichidelor rnai

vascoase, fapt care poate ti atribuit tensiunii superficiale mai rnari a apei deciit a celorlahe douii
Jichide (parafina lichidA are tensiunea superticialli cea mai mic3 ~i consumul de putere eel rnai
red us). De obicei, se lucreazA cu n - 0, I5 - 0,35 rolls.
JOOO

.... .. Lruuele grele (0.228 glloonela)


- - Lamele l.ISOt\re (0,114 gtlruuel3)

2700

7200 Apa

2400

,. Glicerin.'\

6400 Poomina (!)

s;'
::::. 5600

"'

GO,OZS~

4800

Apa
...

Gfi cerin.a

, , Parafwa (I)

..
'/'

"'1800

3200
900

2400

600

1600
800

,..A

,/
/

//

rI'

------~
~

/
2

4.17 5,00

/,

1500
1200

0.83 1.67 2,50 3.33

//

'l r

<1000

00

u - 2,5rot/s

~2100

.; ''
.
'

B- 4

----- Lrunele 2l'ele (0.228 gllnmeln)


Lruuele uSonre (0,114 Sfhuuela)

.-

u [rot/s]

Figura 5.6 Efec1ul numiirului de lamele

Figura 5.5 Neeesarul de putere, functie de

asupra consumului de putere

tura!ia axului
182

Numlrul de lamele, B. Efectul cre$terii numiirului de lamele este similar aceluia al c~terii
vit~i

rotorului (fig. 5.6). C!"e$terea numllrului de lamele peste patru nu duee Ia o intensificare

apreciabilll a transferului tennic, deci nu este avantajoasll.

Factond lamelei,

B~.

S-a eonstatat ell este oecesar sA se piistieu masa lamelelor cAt mai

sdzuUI (deoarece coeficientul total de transfer tennic este mai mic peotru lamele mai grele, iar
puterca eonsumatA este mai mare pentru lamele grele).
Consumul total de putere in cazul in care sehimMtorul de cAidurll cu suprafnJA raclatll este
folosit en reactor (de exemplu in fabricile pcntru parafinll) de tip "tlirii scurgere" poate fi pus sub
forma:
( 5.8)
in care primul termen reprezintii puterea disipatll in lichid caoo operarea se fuce in regim laminar iar

ce al doilea termen este considerat tennenul frecArilor. K 1 $i I<, sunt constante, iar K 1 poate fi
calculat tcoretic din dimensiunile reactorului. Dcoarece s-a demonstrat

ca ~i

Ia curgerea in regim

laminar nu existll concordaolll suficientli intre primul termen al ecuatiei de mai sus $i datele
experimcotale, s-a estimat puterea disipatli cu ajutorul unei CCU8Jii empirice, bezatll pe date
experimentale. in unna prelucriirii date lor experimcntale proprii, Altiokka [2] a core!at consumul de
putere In lichid datorat eforturilor de forfecare interne cu relatia:

P = 251d ,'"B'" L n t)o.o'


L

(d, -d.)'"

( 5.9)

care cstc ascmllnlitoare celei obfinute de Trornmclen [51 pentru schimbl!toare de cllldurll cu
suprafiiJli rae latA "cu pierderi".
Ada.ugaoo tennenul trecArilor

~i

considerand diarnetrul rotorului, diarnetrul cilindrului

exterior, nurnlirul de lamele ~i Jungimea lamelelor constante peotru un aparat dat, consurnul total de
putere poate fi scris astfel:
( 5.10)
in tabelul 5.1 sunt prezentate valorilc parnmelrilor a, b, c ~ d obtinute de diferiti cercetlitori
[2] .
Tabclul 5.1 Valorile parametrilor din ecuaJia de calcu l a puterii consurnate de un schimblltor de
clildurll cu suprafutll raclatii

a
34,44
29.05
53.4
39.31
104.5

b
1,93
2
1,79
2
1,73

c
0 61
0.66
0,68
I
1,27
183

d
34,88
43,96
40,41
79,6

99.21

5.2.

Transferul tennic
Studiile experimentale privind traosferul tennic in schimMtoarele de dldurii cu suprafuJli

raclat4 au pus in evidentll intensificarea putemicl! a acestuia, in cazul utilizArii mediilor vascoase
(caz in care s-au oblinut coeficienti totali de transfer Iennie de ordinul a 3000 7000 W/ m2 K) .
Pentru medii neviscoase, efcctul actiunii de raclare asupra coeficientului de transfer Iennie s-a
dovedit a fi mai put in pronun!llt.
Oeterminarea cocficientului de transfer termic in filmul racial este dificilll datorit4
nUJ'tWului mare de variabile care influenteazli procesul de transfer:
conditii de operarc (viteza de curgere, vite'Z8 de rotafie, numl!rul $i masa lamelelor
racloare, tipul accstora. tipul procesului - incAizirelriicire sau cristalizare, poziJia
aparatului - orizontal sau vertical etc.);
natura $i proprictAtile fwce ale fluidului proeesat.

in literaturA existl! atfit rcla!ii deduse empiric, in urma determinl!rilor experimentale, cat $i
exprcsii deduse pe calc analiticA.
Pentru ealeularca coeficientului de transfer tennic de partea solutiei supuse riicirii cu
cristalizare, se rccomandll relatia [3]:

a=

~pc, )'"

d'B

1,13: ( '
'

1-[ (d - d

)w2.78

1..

] '"
pc, + 200

( S. II)

in care w este vite'Z8 medic de curgere a fluidului, iar proprielliJile fizice sunt valori medii (celelalte
mlirimi au semnificapa eunoscutli).
Pe ba2a modelului penetratiei in regim nestationar, aplicat pentru conditii ideale:

materialul cu temperaturA uniformli se deplaseazll continuu in spatele suprafetei lamelelor


racloare unde este incl!lzit sau riicit prin conductie pAnA clind urmlitoarea larnelll il indepllrteazl!
$i se amested in rnasa fluidului;

se neglijeazA variatia viteu:i periferice in stratul sublire in care are loc transferul Lennie
(deoarece adancirnea de penetrare a elildurii transmise conductiv pe pas este micA in comparaJie
cu domeniul de vitezli unahiulari! in care sunt operate SCR);

se neglijeazA efeetelor de intrare comparativ cu intensitateo omesteclirii transversale pentru un


timp de contact dat, sc ponte obtine urmlitoarea expresie pentru calculul coeficientului efcctiv de
transfer termic in filmul racist [6]:

184

a={ ..:
unde

( 5.12)

- coeficientul de transfer termic in filmul racial, BTU/brft2"F;

1..

- conductivitatea termicli; BTU~/ft;

- dcnsitatea, lblft3;
- clildura specificll, BTU/lbF;

- timpul de contact = 1/Bn (B- numArul de lamele; n- turatia in h' )

Pentru un schiml>Ator cu B = 2 lamcle ecuapa devine:


a= 1,6(~..pc,n)"'

( 5.13)

Relalia (5.13) descric o situatie idealizat4; din acest motiv, datele experimentale se abat de Ia
valorile prezise de ecuatie.
Utilizand date experimentale obtinute in regimul de tranzitie, SkeUand a obtinut pentru
coeficientul de transfer termic [6) relatia empiricA:

w''
a= -)(',..pc
( L O.J1

Y"n "'

( 5.14)

in care w este viteza Ia suprafa]A in ft!hr, iar L este lungimea rotorului, ft.
Pentru regimul turbulent, cu apli ca fluid de 1ucru, s-a obtinut relafia [6]:

a .. (

ir(A.pc,nt'

( 5.15)

ecuatie care, functional este in bunll. concordan!A cu (5.13).


Determinarea experimentaJA a coeficicntului de transfer de cAidurA In schimbAtoarele de
caldurA cu suprafete raclate orizontale utiliziind ca fluide de lucru apa, etandiol, parafinA lichidA $i
glicerinA (asiguriindu-se, astfe~ variatia nurnll.rului Prandtl in intervalul 3- 1270) In care s-a folosit

ca agent termic abur, a condus Ia urmAtoarele relatii de corelare, valabile pentru interva1ele de
numerele Reynolds 0,15 < Ret < 631 pentru filmu1 de lichid, respectiv 690 < ReR < 12-10' pentru
rotor. [4]:
- pentru lamele grele (0,228 kg/lamelA):
Nu = 00017Re Re 0" ' Pr""'
'

s"

( 5.16)

- peotru lamele U$Qare (0,114 ~14):


Nu = 0,0022 Re;" Re~" Pr"" B''

( 5.11)

- indiferent de J'll8lill ~ei:


Nu = 0,0124Re;" Re~" Pr'"'

S:"'

(.5.18)
185

ln reJatiile de mai sus:


ad

0
Re, : d-; Re -- d;np
'1
"'
" '1
Examinarea corela)iilor anterioare relativ Ia efee1ul
Nu=~;

dive~ilor

parametri de proces asupra

coeficientului de transfer Iennie in filmul rac ial, trebuie lllculli In corelare cu mecanisrnele
fundamcntale ale transfcrului Iennie in filmul subtire al schimblltorului. Din acest motiv, a fost luatli
in

consider-are

semnifiea1ia

fiecA.rui

parametru.
in fig. 5.7 este ilustral meeanismul
propus peruru a explica formarea filmului,

curgerea fluidului, ac)iunea lamelelor care se


rotesc, asupra transferului Iennie
modificlirilor

coeficientului

de

~i

cauzele
transfer

termic datorate pararnetrilor de operare [4).

'I!>'G#.)L-- -- 4

Dupa ce intoii In schirnblltorul de


clildurii fluidul tinde sll riiminA Ia baza
acestuia

~i,

in !ipsa ac)iunii Jrunelelor

rolitoare, ar cliuta sll iasll afaril Fieeare

Figu ra 5.7 Fomwea filmului ~i inclilzirea lui

larneiA antreneazli o cantitate oarecare de

sensibila in SCR. ( I)- peretele schimblltorului; (2)

lichid din bazin, accelerAnd-o de-a lungul

- axuJ rotorului; (3)- armAture (spi)a) rotorului; (4)

suprafetei de transfer termic.

lame lA; (5)- acumulare de lie hid; (6)- viioa de


lichid; (7)- filmul de lichid.

fn

oriee

moment, fluidul antrenat de lame lA este


distribuil fie sub forma unui film in spatele
lame lei, fie ca viinll de Uchid in faja acesteia.

Acjiunea lamelei de1erminll amestecarea uoei p!lr)i a fluidului din film cu o parte din vllnli,
men)iniind in permanen)ll grosimea filmului, permi)ilnd ca o cantitate egaiA de fluid sll se reverse
peste vilrful larnelei. lo principal, transferul terrnic are loc in filmul fluid prin conduc)ie. Acest film
se amestecli uherior cu viioa de fluid, datorilli

~ii

de rotatie a lamelelor. Pe mllsurll ce lamela

avanseazl!, temperatura viloei de fluid c~e cootinuu. La s~it, viioa de lichid se intoarce in bazio,
detenninilnd c~erea temperaturii acestuia. Procesul se reia cielic, Ia fiecare rota~ie.
Dupa cum se observa in diagrarnele 5.8 -5. I 0, debitul masic de fluid, viteza de rotatie ~i
factorul de formll pentru lamelA influeoteazJ! poziliv valoarea coeficieotului par)ial de transfer
Iennie.

186

---- Lamele grele (0,228 &flamela)


-Lamele usoare (0.114 g/lawela)

600
~00

r 0.83

Crqterea debitului masic are drept unnare


mArirea vAnei de fluid dupa ee filmul $i-a atins

rolls

grosimea fina!A. 1n consecintA, cantitatea de fluid care

2.~0 rot/s
3,33 rot/1

intrli In contact cu supmfata de fluid sau cu filmul de

1.67 rot/a

fluid cre~tc, avund drept consecintll valori mai mari ale

{400

"'
~ 300

coeficientu lui de

<I

transfer termic.

Pentru filme

verticalc, cxponentul numllrului Rer a fost obtinut ca

200

apartinAnd intervalului 0,46-0,76 [4).


0 0.011 o.034

Crqterea vitezei rotorului are drept unnare

o.o~ 1

G. k__llfs

O.G68

Figura 5.8 Influenta debitului de fluid

mArirea turbulentei in

frecventll mai

mare a amesteclirii sale cu masa de lichid, eeea ce


determinll

asupra transferului termic

vana de lichid $i 0

cre~terea

coeficientului partial de tmnsfer

termic.

1n aee~i limp, mArirea vitezei rotorului conduce Ia scaderea duratei de contact al filmului
de lichid cu suprafaJ& de lncllzire, rezultind o scAdere a tmnsferului de c41duril Aeeasta explic4

limilarea ctqterii

coef~eientului

de transfer termie peste 4, 17 rot/s. $i pentru filme verticale

exponenrul recomandat pentru num.llrului Reynolds rotatiooal este tot 0,5.


Se constat! ell mArirea numllrului de lamele racloare are un efect asemAnlltor celui al mlitirii
vitezei rotorului, adicA mlirirea turbulentei in vdna de Ouid $i a frecventei amestecllrii acesteia cu
---- Lamele grele (0.228 11/lam.Jn)
-Lamele uso:n (0.114 ttfliWiela}

G-11.0201r8f~
80 G-O.orkg:a
G=0.0~3b/R

700 G-0.067~

ISO
160
~1-10

~120
<I JOO
80

300

200
100

. . . ......... --- _.......


,_/,. ...--- - ~ --........

_..,.

--

0 0,831,672.50 3,JJ 4.1


tt,

--- Lamele grele (0,228 gfliWJela)


-Lamele usoare (0,114 i/lnmela)

60
40

-----

---- 0.83 rM/s


2.SO i-Otla
3,33 rot/t
, . -4,17 rot/a

~'

.,

G 0,02 kgls

o~--~2----~4----~6~--~s-

rolls

transferului Iennie pentru parafinl!

......... -

20

s.o

Figura 5.9 Influenta turatiei asupra

- -

__

-___..- ____
.--

, ... ,..,...--~
/
,,
... ~-* /...,,.....-"'

..,.,,;.-/"
,..

Figura 5.10 lofluen13 numllrului de lamcle


tmnsferului termic, pentru parafinll

187

masa fluidului. fn ace~i timp, ~erea nurnlirului de Jamele determiol! mArirca cantitll)ii de fluid
care formeazll o vfinll
Factorul lamelei, BF, semnific4, in special, efectele inertiale ale rotorului deoarece line cont
de masa Jamelelor ~i poate fi variat prin modificarea numllrului lamelelor sau a rnasei acestora. In
figurile 5. 8 - 5.10 este indicat ,; efectul masei Jamelelor racloare asupra cocficicntului parj:ial de
transfer termic. Pentru toate fluidele studiate, in coodi)ii similare de operare, Jamelele mai ~
conduc Ia valori mai mari ale cocficientului de transfer decat cele grele.
Efectul poate fi pus pe seams cre~erii fortelor centrifuge datorate Jamelelor, determinand o
cantitate mult mai micll de fluid sll treacll peste lamell!. Altfel spus, lamele le cu masll

mare,

determinl! formarea WlOr vine muh mai grosse de lichid, amestecarea acestora cu filmul fluid,
consecinJ4 a actiunii lamelelor, fiind mai micl!. ~cum s-a arltalla consumul de energie Jamelele

mai grele determinl! conswnuri energetice mai mari. Din acest motiv, larnelele grele nu oferll nici
un avantaj.
Aplicarea teorici reinnoirii suprafetei Ia studiul transferului lermic (reinnoire datoratli pede
o parte &Ciiunii periodice de raclare a Jamelelor $i pe de altli parte turbulelllei axiale) in

schimbitoarde de clldurll cu suprafete raelate a coodus Ia Ul1llitoarea ecuatie pentru coelicicntul de


transfer termic [7]:

g[" /I:JerfQ+
exp(-1-..!.)]
}'.,.~ Jln

V~LVI.,.~'

( 5.19)

uode 1 este dunlla medic de 5181ionare datoratli raclllrii, iar ' estc durata medic de stationare datoratli
twbulelllei axiale.

In

cazul modclului Trommelen [I] oblinut pentru licbide v8scoase (aolu)ii apoase de

glicerinll) sunt puse in eviden)i! doul! tipuri de curgere [8]:

Couette, pentru ReR < 300, c4nd nu are Joe amestecarea filmului lichid cu mass de fluid
dupA raclare;
- vortexuri Taylor, pentru

R~

> 1000, c3nd amestecarea nu are Joe datoritl! adancirnii mici

de penetrare.
Mode lui de transfer termic ad mite existents a trei etape:
penetrarea cllldurii intr-un film subtire stagnant intre acpunile a doul! raclllri;
egalizarea pat1iall! a tempuaturii in stratul licbid rllmas temporar impreunl cu larnela dupll
indepArtarea sa de Ia perete;
transportul radial prin convectie al filmului rece Jicbid in masa de fluid acesta este imbunltlitit
datoritll turbulen)ei.

188

Pe baza teoriei penetratiei a fost fonnulatA o n:latie empiric! de calcul pentru coeficientul de
transfer tennic:
( 5.20)

In care N este num!lrul de lilnduri de lamele racloare, iar <I> este un coeficient empiric care tine
seama de dispersia axialil, de amestecarea ~i egalizarea de temperaturA incomplete. Din date
experimentale, dependenJ8 coeficientului <I> de numArul P6clct (RePr) este:
<I> ~ I-2,78(Pe+200t"(400 < Pe < 6000)

( 5.21)

iar In regiunea In care vortexurile Taylor sunt complet dezvohate, valoarea sa este eoostantll ~i ega!A
cu 0.5.
Dup4 cum se observil, investigatiile din literaturli au fost limitate Ia curgerilc laminarli ~ide
tranzitie ~i mai putin Ia curgerea turbulenta complet dezvoltatil, datoritli vitezei axiale mari. Dac4
definirea num!rului Reynolds se fuce conform relatiei:

Re~ pwD ,
'1
bazatll pe diametrul hidraulie Da, (4SIP.)

( 5.22)
~ pe viteza

medie axiaJa, se poate admite c4 regimul

turbulent complet dezvoltat corespunde numerelor Reynolds > 10000.


0 descriere simplificaUI a curgerii turbulente se bllzeazli pe impirJirea sectiunii transversale
a conductei in douli domenii :
(I) un miez turbulent, cu profile de vitezll, temperaturA $i concentratie uniforme (ceca ce
implic4 absents gnldienJilor radiali In accastll n:giune);
(2) un strat limitll intre miezul turbulent

~i

perete, a cllrui grosime depinde de numllrul

Reynolds. Tn acest stra1 lirnitil, gradientii radiali de vitezll, temperaturA ~i concentratie,

fiind foT!B motoare pentru transportul de moment, cilldurli ~i masli

tn directie

radialll,

sunt constant i.
Pentru descrierea matematicl a modelului de curgere turbulentll se impune deftnirea
stratului limita ca fiind acea parte a mediuJui in curgcre, in care transferul prin conductie este mai
putemic decat transponul convcetiv datorat virtejurilor turbulente.

1n abscnJB

larnelelor racloare coeficientul pallial de transfer tennic In ipotezele mai sus

mentionate poate fi estimat cu ecuatia Gnielinski:


( 5.23)

in care:

189

; =(1,82log Re-1,64)'

( 5.24)

care este recomandata deoarece ia in considerare atat efectele datorate intrarii i ieirii fluidului, clit
i generarea de caldura prin frecare. Relatia s-a dovedit valabilli in regimurile de tranzitie i
turbulent.

In cazul eurgerii prin spatii inelare, transferul termie elltre tubul interior poate fi calculat

eu ecuatia:
Nu =Nu, ( dd: )'''

( 5.25)

iar, presupunlind ell nu au Joe pierderi de calduri\ prin suprafata externll. a tubului exterior, transferul
de clllduri!. clltre acesta poate fi calculat cu relatia:
Nu =Nu, [t - 0,14(d, I d}'' ]

( 5.26)

dacll tubul interior este perfect izolat (Nuo se calculeazll ca Ia curgerea prin conducte).
Starea stationarli cste perturbatli de prezenta larnelelor racloarc aflate tn miCare de rotatie,
care tndeplirteazll stratul limitll de Ia perete cu o frecvcofli datll. Presupunaod arnestecarea (dintre
stratul limitli tndeplinat ~i masa fluidului) perfect~ imediat dupli trecerea lamelei, temperatura
lichidului aflat in vecini!.tatea peretelui devine egalli cu temperatura rnasei de fluid. Din acest
moment, apace un gradient de vitezli in direc(ie radial!!., in conformitate eu teoria penetratiei penetrarea clildurii poate fi privitli ca avand Joe intr-un mediu stagnant. Pentru tndeplinirea acestei
conditii, In cazul curgerii laminare stratul limitli trebuie sll dezvohe aeeeai vitezli cu care are Joe
penetrarea cllldurii.

aceastli perioa~ raportul dintre adaneimile de penetrare ale momentului (I>J.)

i cll.ldurii (0.) este:

o, ~=Prill
o, .j{imJ

( 5.27)

(in care v este viscozitatea cinemati~ a difuzivitatea termicll, iar t timpul)


iar in cazul straturilor limitll complet dezvoltate raportul devine:

~=Pr'"
o,

( 5.28)

Analiza ecuatiilor anterioare aratli ci!. pentru fluide pentru care Pr > I grosirnea stratului
limita termic este rnai micll decal a eelui hidrodinamie. Exponentii diferiti ai eelor douli ecuatii aratii
ci!., dupi!. trecerea lamelei, stratul limitli hidrodinamic se dezvoltli rnai rapid decal eel Iennie. Cum
conditia anterioara este intotdeauna valabilli dacll fluidul este liehid, descrierea matematicll a
dezvoltllrii protilului de temperaturA cu ajutorul teoriei pcnetratiei este justifieatll.
l'rofilul de temperaturli in stratul limitll se obtine prin rezolvarea ecuatiei Fourier
(eonsiderand ncglijabil transportul de caldurli in directie axialll):

190

or
Ot

pc,1.. o'T

( 5.29)

ily'

in care y este distan!ll de Ia perete.


Rezolvarea ecuatiei (5.29) se face tinand cont de conditiile Ia limite:

y =0, T

=T,

y -Ho, T

=T~

\t-r > 0

( 5.30)

'V't > 0

( 5.31)

~i iniJialli:

1: = 0'

T =T

\ty

( 5.32)

Profilul de temperatum obtinut este:

T-- T,

T -T,

2 f i(, ,r.;) ..,.


e dy

- .r;

( 5.33)

"

ln fig. 5.11 este prezentat profil ul de temperature in stratullimitli, obfinut cu relatia (5.33).

!11 conditiile prezentate mai sus, coeficientul

momentan de transfer termic poate fi calculat

cu relaJia:
( 5.34)
Cand mecanismul de transfer terrnic dintre douli
rac!rui poate fi descris cu ajutorul teoriei penetratiei,
valoarea medie temporalli a coeficientului de transfer termic
Y.rca't'1vno:t V1ta"t3
2

este:

( 5.35)
Prin combinarea ultimelor douli ecuatii se obtine:

-cx = 2tpc
- -
nO

Figura 5.11 Dezvoltarea profilului


termic in conformitate c u teo ria
penetraJiei

( 5.36)

iar dacli se exprimli durata dintre douli rac!Ari in funetie de numlirul de lamele racloare ~i viteza de
rotalie:

9= -

( 5.37)

Bn

rezuhA:

a=]; ("Apc, Bnt"'

( 5.38)

identicli relatiei oblinute de Latinen pentru curgerea JaminarA.


191

Rezultli deci ell descrierea teoreticll este

~i

pent.ru curgerea lam.inarA $i pentru cea

turbulentli, fupt datonu ipoteui ell procesul de transfer tennic poate 6 descris de teoria penetraliei
pe tot intervalul dintre doull raciAri succesive. Aceastl ipotezll este valabilli, insl, numai daell
intervalul dintre doull raciAri este mai mic decal durata necesarli penetrlrii complete a stratului
limitA. Dec~ pentru curgerea turbulentli, teoria penetralici poate fi utilizatll numai pentru valori ale
viteui de rotalie aflate peste o anumitl limitl. Adncimea de penetralie este

&, = ~n'A.t I pc, .

Durata necesarli dezvoltlrii stratului limitA term.ic va fi:

f>:pc,
n'A.

1', =sau,

( 5.39)

linind cont ell Ia curgerea turbulentl grosimea stratului limitlltermic se poOle cxprima ca II, =

Ala:

'A.pc,

( 5.40)

= -1((11

TinW coot ell9 I IBn se obf:ine pentru vileza de rotalie minimA, relatia:

na'

( 5.41)

B'A.pc,

Pentru procesele care se desfa$oarli cu vitezli de rotalie inferioarli limitei men1ionate (ec.

5.41 ), trebuie int.rodusll o ipotezll supliment.arll: dupll penetrarea completA a ellldurii prin stratul
limitli, procesul de transfer decurge cala curgerea turbulent! prin conducte p4nll Ia urm.Atoarea
trecere a raclorului. Aceasta impliell impJirlirea medic temporalll a coeficientului de transfer termic
in doull pllrJi:

(I) prima pane. de Ia 0, pdn3 Ia

t&

cW transferul termic este guvernat de teoria

penetraliei;
(2) a doua pane, cuprinsn intre

t6

$i 9, in timpul cllreia coeficientul de transfer term.ic se

calculeazll ca pentru curgcrea turbulentA prin conducte, in acelea$i condilii.


Valoarea medic ternporalll a coeficientului de transfer termic va fi dependent! de viteza de
rotalie $i de debitul volumetric (deoarece ooeficientul de transfer Ia curgerea turbulentl prin
conducte depiode de debitul de fluid). Exprimarea in term.eni matematici este:

I.

a{n.o.) = ~u a.,{t}lu a.,(o.}lt]


in care

a.,(t)

( 5.42)

este coeficientul de transfer termic dependent de limp corespunzlltor perioadei de

penet.ralie, iar termenul dependent a.(G.) este coeficientul de transfer termic dependent de debitul
volumetric corespunzlitor curgerii turbulente prin conduct!.

192

Evaluarea integralelor din ecuatia (5.42) cu ajutorul ec. (5.34)

~i

eliminarea lui

~&

din ec.

5.40 ~i a lui 0 din ec. 5.37 conduce Ia:

-c
a

n,G.)= Bl..pc
(G )"+a, <G, )
1t<X,

( 5.43)

..

EcU81ia (5.43) prezice o variatie lin ian\ intre a{n,G.) ~i n in regiunea cuprinsa intre n ~ o ~i
n=

"-

pentru o valoare dala a lui Ctc(G.). Utilizarea ec. (5.41 ) conduce Ia a(n,O.) = 2a, {G.)cind

n = Dmm Pentru n > n,;. este valabila ec. (5.38), care implica a(n,G.)oc:

.Jn.

Relatia dintre

a(n,G.) $in. cu a,(G.) ca parametru estc prezentatli in fig. 5. I 2 (a) .

"'I

..,

3000

300

ooo

.000

2000

2000

22.~

1M

20

ofJ--_......:.;=:.......-1-..__

10
6.9

tooo

10

t600
1200
800

15

(a)

Figura 5.12 Repre?..entarea graficli a ecuatiei (5.43)

Relatia dintre
reprezinlli valoarca lui

a(n, G.) $~
llmin,

cu n ca parametru este prezentatli in fig. 5.12 (b). Diagonala

pentru care a{n, G.)= 2a, (G.). lntreaga regiune din stiinga diagonalei

este guvematA de ecua1ia (5.38) (ceca ce tnseamnli eli a(n,G.) depinde numai den), iar regiunea
din dreapta este descri.sil. de ec. (5.43). Se observli eli influenta lui ar(G.) ~i, deci, a lui G. scade cu
c~erea

vitezei de rotalie-

Fig. 5.12 (c) reptezintli ec. (5.43) utiJizand a{n,G.) ca parametru. Regiunea din stanga
curbei cu n ="In cstc guvernatA numai de teoria pcoetratiei.
Procesul de transfer termic intr-un SCR este influen\llt de condijiile de operarc.
Optimizarea performantei unui SCR ino;eamnJ! glisirea valorilor oplime ale parametrilor de
operare, pentru obtinerea unei valori rnaxime a coeficienrului total de transfer de clldurt, k. Pentru
aceasta este nevoie de un model matematic care sli lege coeficientul total de transfer termic de
parametrii de operarc ~ide proprietlltile fizice, de forma:

193

k = f(G,Pr,w,, B,M 0 )
Uo a.slfel de model

( 5.44)

a fost objinut prin corelatea datelor existeote pentru c:oeficientultotal de

transfer termie (kJ in diverse condi)ii de operare ~i pentru diferite fluide de lucru (incllzire cu abur
co agent terrnie) (4) :
k , = -1 42,0 + 7576,0 G - 0,605 Pr+ 105,55 w , + 71,3 B
-569,4 M . - 16985,80 ' + 0,0006 Pr' - 13,61 w ! -3,95 B'

+ 6207,5 M ' - 12,00 Pr+ 1953'OG w ,_ +299'6G B

( 5.45)

-26636,_2 G M -0' 02 w e Pr+O' 031 Pr B -0,535 Pr M a


- 4 ' 07w ' B-2207w
M

c M -1636B

Coeficientul de corelare este 0.887.


Pentru a ob)ine valoarea variabilelor procesului pentru care k, este maximA pentru unset dat
de condilii de operare, ec. (5.45) trebuie sli fie continuA $i diferen)iabilll in punctulin care se obtine
maximul.
Ecua(.ia de predic)ie (5.45) ajutA Ia optimizarea tuturor vaciabilelor sistcmului. De exemplu,
viteza optimA de rola!ie se objine pun8nd conditio ilk, I iJw, = 0 $i detenninand valoarea vitezei
periferice, w., peotru care

o2 lc1 / iJw! < 0. Procedure se repetll peotru determinarea valorilor Optime

ale celorlal)i parametri rllffi8$i.


Variabilele de operare care influen)eazA performan)a unui SCR sunt temperatura de intrare a
nuidului (T,), debitul masic (G), viteza periferica a rotorului (w,), oumarul (rdoduri de lamele) (B),
masa lamelei (Ma) $i de proprietlltile fizico - chimice ale fluidului. Toate influen)eazA profilul
temperaturii fluidului in aparat ~i temperatura de ie$irc.
Datele experimentale existente. peotru inclllzirea in SCR cu abur ca agent termic au fost
corelate pentru a obfine c~erea de temperatura func)ie de parametrii de operare (4):

"~

- T

r_-r,'

" 0,267 + 1,94 G -0,10 I w, - 0,03 1 B + 0,9 M

+ 20,52 G' + 0,002 B' -1,085 M ! - 1,0 II G w,

( 5.46)

- 0072GB+2,13GM +0006w B

'

+ OOIIw M -0019 B M
'

in care. indicele

~e"

'

'

a fost wilizat peotru ie$irca din aparat. iar "i" peotru intrare. Coeficieotul de

corelare al ecua)iei (5.46) este 0.87.


Ecuatia (5.46) permitc cstimarea rapidh a temperaturii de ie$ire pentru un set dat de condi)ii
de operare. Evident, cAnd condi)iile de operare sunt ccle care conduc Ia ob)inerea valorii optime a
lui k, temperatura de ie$ire ob)inutA cu ec. (5.46) va fi ceo optimA.

194

Bibl.i ografie

I. A. M. Trommelen, W. J., Beek, Flow phenomena in a scrnper - surfilce beat excbangeT

e vol8tor"-type). ChemEngSci 26. 1933-1942 ( 1971)


2 . M. R. Altiokka, Power Consumption for a Scraped-Surface Heal Exchanger wilb a "NoLeak"Reaclor, Ind. Eng. Che. Res., 31,2385-2388 (1992)

3. D. Dobrinescu, Procese de transfer tennic ~i ulilaje specifice, Ed. D.P., Bucure$li ( 1983)
4. II. Abichandani, S. C. Sarma, Heat transfer and power requirements in horizontal thin film
scraped surface beat exchangers. Che. Eng Sci 43, 871 - 881 (1988)

5. A. M. Trommelen. Physical Aspects of Scraped Surtace Heat Exchange. Thesis. Technische


Hogescboo1 Delft ( 1970), citat de [2]

6. G. A. Latinen, Di..'iCution of the paper "correlation of scraped-film beat transfer in the vol8tor,
Che. Eng Sci 9, 263 - 266 ( 1958)
7. T. Lindon, An analysis ofueat transfer for turbulent axial llow in close clearance ex.cbangers,

Che"t Eng. Sci. 27, 1029 - 1034(1972)


8. R. De Goede, E. J. DeJong, Heat Transfer Properties Of A Scraped-Surfilce Heat Ex.cbanger In
The Turbulent Flow Regime, Che. Eng. Sci 48, 1393- 1404 (1993)

195

6 SchimbMDate de cMcJuta de mare compactital!e


6.1 Curgerea laminari prin microcanale
lntensificarea procesclor este un termen folosit pentru a descrie strategia reducerii dimensiunilor utilajelor necesare penuu a atinge un anumit obiectiv de productie; se reduc, in acest
mod, costurilor de productie ~i exploatare ale acestora. Dac4 volumul echipamentelor ar putea fi redus scmnificativ (de exemplu de 102 +

to' ori) sau daci intr-un singur echipament s-ar indeplini mai

muhe functiuni, at unci s-ar obline o redooere substanlial4 a cheltuielilor.


Cercetiiri relativ recente, [I) au !ncercat folosirea curgerii laminare pentru intensificarea
operatiilor de transfer termie care nu presupun schirnbare de faVL
Performanta tennicA a unui utilaj este caracterizatl de nwnArol Nusseh, Nu, care este legat de
proprietl{ile Ouidului ~i de numllrul Reynolds, Re, care caracterizeazA curgerea. Din definitia sa:
Nu e aL = ru1T
A.
AL\TIL

( 6.1)

se obscrvli ell acesta poate fi privit ca un factor de eficacitate: exprimll raportul dintre Ouxul termic
transferal convectiv, a&; $i ceca ce se transferi prin conductie pe hmgill!C8 caracteristicA a utilajului, L. Deci, numere Nussch rnari nu implicA, neapdrat, performante bune de transfer tcnnic, dacA
sunt asodate cu dirnensiuni caracteristice rnari. Canalele inguste apar, in consecinlll, ca atractive, dacA nu ridicA probleme practice deosebite (cum ar fi murdiirirea). Penuu a evidentia avantajele
utilizllrii curgerii !n canalele inguste, se vor analiza consecintele curgerii laminare

~i

turbulente in

transferul de cAidurll.
Transferul termic in curgerea turbulent! complet dezvohatl intre plllci paralele netede este
corelat de:
Nu 0,023Re" Pr' '

( 6.1)

cu diametrul hidraulic, d., considerat dirnensiune caraeteristicA, dat de relatia:


d. ~

2d

( 6.3)

in cared reprezintll distanta dintre plllci.

Daca se presupune ell valorile cocticientiJor de transfer tcrmic ai celor doull Ouide sunt egali,
atunci capacitatea de transfer termic a unei rnatrici de volum dat este proportlonalll cu ka, unde k

o/2. Din ecuatia (6.2) rezultl cA o modalitate de a reduce dirnensiunea caracteristicA a utilajului de
transfer termic este operarea Ia viteze mari ale Ouidului; cAderea de presiune corespunz4toare Cre$te
foarte muh, ceca ce limiteazA vitezele plinA Ia care se poate Iuera.

196

in ultimul timp eslc utilizat

drept criteriu de pcrfol'll18l1JI raportul MT/ rw. Aeesla comparl\

Ouxul termic transferat cu puterea disipatA in masa de Ouid. Efortul de forfecare.,

~.

pentru o plac4

netedli, este dat de relalia Blasius. Pentru 3000 < Re < lOS:
't

0,04Re...,

--, =

pw

( 6.4)

lntr-o re1ea datA de plllc~ suprafilJa specificli, a, depinde de distanJa dintre placi ~i de grosimea plllcii Considelind un caz orbitrar, in care grosimea pUicii este jlllliMate din distaol8 dintre ele,

A atunci:

2
a36

( 6.5)

Deci:

{ )... (w;A':,''')

(ka} =6 7xl0 ' .


'

'

'l

Pr''

( 6.6)

~i:

( 6.7)
Ecualiile analoge pentru curgerea laminaril sunt:
- daca temperatura peretelui este constant! [2):

Nu

=7,6

( 6.8)

~ = 6W111t.,

( 6.9)

(ka ), - 1,27)J 6~

( 6.10)

Deci:

kaT) 0,32 1..t.T ~

'1

( 6.11)

WL

Comparand performanJele corespllDZlitoare curgerii laminare intr-o matrioc finll cu acelea


corespllDZlitoare curgerii turbulente intr-o matrioe de dimensiuni ~ se obJine:

(ka),

= 1,95 ><

to'( )u Pr,.'(~~w~
a: )
11
p

f kt.T) = 1,1Pr.o(~)'
( kaT)
'tW ... 'l 't'\V r
wt.

( 6.12)

( 6.13)

197

fn cazul ape~ utilizatA ca agent tennic. fie lntr-o matrice cu

t4 = 0,510'1

m,

wL

0,5 m/s,

(cwgerc laminarA. Re 500). fie In alta cu .6T 2,5-10-l m, w,- = 5 mfs, (cwgere turbulentli,
Re-2,510'), din ecua1iile (6.12- 6.13) se objine:

(ka).
(ka),

=18: (k.6T) t(k.6T) =50


TW

tW

( 6.14)

Este, deci, evident, cA strategia utilizllrii curgerii laminare este mai atractivA pentru proiectarea de schimbiUoare de cAidurA de mare compactitate $i eficienJA, presupuntind cA se

de~

problemele practice. legate de colmatarea matricilor fine. tn natura, cu foarte puJinll encrgic (putere)

Ia dispozitic. organismele efectucazli operatii de transfer termic $i de masli tn curgere laminarii in alveole (Jesuturi Iungi), tuburi (rinichi), capilare (curgerca sangelui). Colmatarea (murdArirea) este innibatll prin generarea mucusului Ia perete (Jesuturi lungi). urmatll de indepA.rtarea intermitcolll a
acestuia (tuse).
Murdarirea echiparncntclor destinate transferului tcnnic sau de rnasA este problema impor-

tantli, care a fost, insa, rclativ pu)in studiatll.


Baza uoei comparaJii intre comportarea Ia murdruirc in conditii laminare $i turbulcntc ar putea

li efonul de forfec.are Ia suprafa)ll ( mai cunind decih viteza Ouidului). Deoarece viteza rnioimll pentru

a !mpiedica depunerile (murdArirea) Ia curgerea turbulentll este consideratll w,- I mls, folosind
ccualiile (6.4 $i 6.9) pentru a stabili efortul de forfecarc rclativ

~vf'r

Ia curgcrea apei intr-o matricc

realizatll din plllci, se obtinc: TVTr =2,24 (peotru .dr"'2,SxiS-l m, wr=l m/s, RCT-SxlO; .dL 0,510'1
m, " 'L = 0,5 mfs, ReL 500 ). Dcci, uoitllJiJe in care cwgerea estc laminarii ar putca fi mai rezistente Ia

murdarire.

,_---1

Considera)iile de mai sus au condus ( l J Ia realizarea


unor schimbatoarc de cdldura de dimcnsiuni mici (dirunetrul
hidraulic de 1, 19 mm). utili7And douli tehnici : fotogravare $i
~tanJarea (fig. 6.1 ).

Tehnico fotogravlirii este preferabilll c4nd este necesar


un numAr mic de plllci; se pot genera profile foarte precise

~i

detaliate. in timp ce tehnica ~!Arii cu matri)A este mai ieftinli, dar mai puJin precisa

II

Re7.ultatclc experimentale obtinutc in schimbatoare de


129

M a todal: tlt...

150

t U,o.' - a - ' -

Figura 6.1 PU!ci realizate prin


stanJare

clildura cu plAci de dimcnsiuni mici au fost comparatc cu valorile calculate pentru curgerea laminarii intre douA plllci paralele [2) (fig. 6.2).
198

Numlirul Nusselt teoretic

100

"'~

z~

cu lungimi de intrare

mici caraclerizale de valori Peclct mari avand pentru Pe/(xldJ

"'~------

< 7 valoarea 7,6.

,,~~------~----~---'

cre~te

10

"

~e deh."

Cclc mai imponante concluzii legate de transferultermic tn schimbatorul realizal prinfotogravare sunt (fig. 6.3):
1. Numarul Nusselt este aproape 2 cand Re " 0.

Figura 6.2 Nu mediu prezis pen-

2. Nwnarul N ussell depinde puternic de Rein doroeni-

tru curgerea laminar~ tntre pl~ci

ul invcstigat.

plane paralele

Aceste caracteristici sunl, probabil, o

consecin~

a defi-

cien(elor In construirea ~i o perarea matricei. in regiunea de


Nu

intmre a fluidului (care esle

triunghiular~),

care reprezinta

cam 28% din suprafata de transfer termic, curgerea a fosl in

curent incruc~t. De asemenea, lnllltimea neadecvata a canale lor centrale a permis aparilia unor curgeri incruCi$ale. Un
all efect II constituie eel al conducpei axiale (in matricea cu-

Figura 6.3 Rezultatele transferului

pru-alamA) care a imb~tlitil cam cu 7% lluxul net transferal

termic pentru plllci realizate prin

in cazul celor mai lente curgeri reali:zate. La viteze sclizute

otogravare, distanra medie - 0,3

comparativ cu cele estimate pe baza curgerii in contracurent

mm

pur. Cea ma i buna perfomlWltli, Ia numere Reynolds mai


mari, es1e

atribuit~

deplawii laterale a fluidului peste creste;

aceasta corespundc uoor lungimi de intrare foane mici (Pel(xldJ "'' 01) care, ~cum rezuM din fig.

6.2. sunt benefice.


Performantele matricii au corespuns unor coeficienti volumici de transfer lermic de 7

MW/m3 K Ia o vitezA a apei de 0, 18 m/s.

...40
S4

Performanta pl~cilor ~tan!ate (din titan) a fost foarte bunll,

)I)

datoritAcurgerii sinuoase (fig. 6.4).

lO

La cea mai mare vitezA utilizatli (1,3 m/s) $i presupum'ind ~


lungimea de intrare corespunde distantei dintre creste, Pel(x!dJ

5100, s-ar obline un nurnAr Nusselt teoretic egal cu 30. Valoarea


observat~ experimental a fost ceva mai btma, de aproximativ

11

Figura 6.4 Rezultatele

35. transferului lermic pentru pll!ci

SurprinzAtor este ca numlirul Nusselt nu tinde c~tre 7,6 cand viteza

o ndulate din titan _ distanla

tinde ~lre zero. La viteze tn jur de I m/s (Re = 1300), coeficientul

medic _ 0,68 mm

199

volumic total de transfer termic a fost 7,3 MW/ m' K - valoare similara celei oblinuUi in matricea
fotogravatli, Ia un numlir Reynolds mull rnai mare.

----

Eficien1a schimbiltorului de caldurli prez.entat este superioarli schimbiltoarelor cu fascicul tubular,

~i

chiar celor cu

plac~

operate tn

apa atiit pe traseul fluidului cald, cat

~i

acelea~i

conditii, utiliziind

al celui rece. Pentru un

schimbator tubular cu jevi de 20 mm asezate In pAtrat cu pasul de 30


mm, un coeficient total de transfer de 3 kW/m2K corespuode unuia
volumic de 0,21 MW!m' K. Coeficientul total de transfer de
5kW/m2 K oblinut intr-un schimbator de ciildurli cu placi distan!ate Ia

r-7
~
--.
1,-:::,----

.
J puis Ia 30 nun

' '

""''f
vi1cza 0,29 mls
~~,: ~n~
f

1)

l, t

u.mp,

4 mm, corcspuode unuia volun1ic de 1,25 MW/m3K. Aceasta


demonstreazll avantajul uti.li.ziirii c urgerii laminarc in canale ingustc.

Realizarea practicA a dispozitivelor cu curgere laminarli depinde, in mod critic, de rezistenJa lor Ia murdiirire. S-a studiat rezis-

o~,-1-~~~ ~_,s~~,-~7
tlqNf, .

tenJa Ia murdiirire a schimMtoarelor prezentate [1], ajungilndu-sc Ia


concluzia

ca o

metod~!

de curlllire efectivil a depozitelor realizate pe

suprafata este impunerea unei curgeri intermitente inverse (fig. 6.5),

Figura 6.5 Efectul pulsl!rii


dacl! sistemul a fost curat Ia
pornire (a) respectiv dacii

in afarl! de adl!ugarea unor substante anti-murdarire.


Sunt prezentate rezultatele pentru cMerea de presiune In cazul in care, Ia pomire, sistemul a fost curat (a)

~i

cele care

pulsarea se folose~e dupli un


t imp de Ia pornire (b)

t__ _ _ _ _ _ _ _ __ j

demonstreazl! abilitatea de a elimina dcpozitele in cazul folosirii unui sistem de curlitare prin pulsare.
Folosind tehnica prelucrlirii prin aschiere de
precizie cu microdiamante a foliilor, Schubert

~.a.

[3]

au realizat microschirnbiltoare de cllldurli cu plilci striate din aliaje de AI

~i

Cu (fig. 6.6); cu aceste micro-

schimbiltoare (utile acolo unde trebuie preluate fluxuri


Figura 6.6 Schimbiltor de cllldurli de mare
compactitate

tem1ice mari de cAtre utilaje cu volum ~i greutate mici aero ~i astronautidi) cu volum util de I em' s-a realizat

transferarea unei puteri de circa 20 kW Ia o forJil motoare de 60 K, folosiod ca mediu de lucru apa.
Aceasta corespunde unui cocficient total de transfer termic, raportat Ia volumul utilajulu~ de 300
MW/m3 K.
Schimbiltorul de cllldurll, cub cu volumul de I em' , a fost alcl!tuit din placi nervurate, cu latura de I em, asezate astfel !neat curgerea sl! fie in curent lncruc~t (canalele rasucite Ia 90"), stranse

200

intre douli plAci de cap!t; principalele date

Tabelul 6.1 Date constructive ale microschimbi!to-

constructive ale schimbi!torului realizat

rului de clUdurli

sun\ prezentate in tabelul 6. I [3).

Volnm de transfer activ

I em'

Suprafata de transfer, cu nervurli

142,4 em'

pcntru medii foarte pure, vehiculate in cir-

Numlir canale I trecere

4000

cuit inchis, s-au obtinut coeficien1i totali de

Dirnensiunile canalelor

100 J.UD x 78

transfer termic, raportati Ia volum, de 324

Diametrul hidraulic

87,6 ~m

MW/m3K adicli 22800 W/m2K, dar ~i

Grosimea pllicii sub nervurli

22

clideri de presiune relativ irnportante (fig.

Liitimea nervurii

22 J.lffi

Cu acest schimblitor, recomandat

~m

~m

6.7 ~i 6.8).
SchirnMtoarele de caldura de mare compactitate au aplicatii in multe domenii, incluziind bioingineria ~i biotehno logia, domeniul

aerospatia~

procesarea ~i producerea materialelor etc. (de exem-

plu, microcanalele ~i schimbi!toarc le de clildurA de mare compactitate in care curgerea sc face prin
canale avand dimens iuni cuprinse intre cdteva r"i2S!S;;:::=============:::;~
sute de microni

~i

0, I Jolin

~i-au

glisit aplicatii in

bioreactoarele pentru modificarea ~i separarea


celulelor biologice ~i membranelor selective). in
ultimii ani au lost fllcute progrese rapide in cercetarea fenomenelor de transport Ia scarli micro ~i
nano, cu aplicatii importante in tebnologii ca microelectronica

~i

0~0--------~
5 --------~l~O~G~v~~~~.~~~~~lS

controlu l termic al navelor cos-

mice. Probabil eli eel mai promitlitor dintre aces-

Figura 6. 7 v ariatia coeficientului total de

tea este domeniul microelectronicii, unde con-

transfer termic cu dcbitul de Iichid

trolul eficient al componentelor

~i

dispozitivelor

putere mari, este de

~4

irnportanta decisivli in dezvoltarea circuitelor in-

a."
<l)

electronice cu densitate

~i

tegrate de din1ensiuni mari (care necesitli disiparea unor Ouxuri de peste 106 Wm"2).
S-a demonstrat [4 + 7] eli cipurile electronice pot fi rlicite prin curgerea apei in

a.

<12

1
00

microcanale realizate 1n interiorul acestora sau in


panoul circtlitului pe care ele sc monteazli,
coeficienJii de transfer termic obtinuti pentru

10 Gv [tlmin)

1~

Figura 6.8 Cliderea de presiune in functie de


debitul de lichid
201

curgerea laminarn prin microcanale fiiod mai marl decal cei care s-ar obJine Ia curgerca lUJ'bulenlA
prin canaJe de dimensiuni marl. Performan1ele tennice ~ bidrodinamice (tranziJia de Ia regimullami-

oar se produce, tn acest caz. Ia valoarea criteriului Reynolds de aproximativ 300, iar Ia turbulent!
complet dezvoltatd, Ia aproximativ 1000) sunt influentate de oatW11, temperatura ~i viteza ticbidului
de rncire, precum
mllre~te

~i

de geometria microcanalelor (4 + 7]: in

genera~

coeficienlul de transfer se

dacli temperalW11 tichidului scade sau dacil vileza acestuia cre~te (ambii factori determinlind

deplasarea punctului in care are Joe tranzitia, altenlnd, semnlficativ, valoarea cocficienrului de
transfer termic). De ascmeuea, dimensiunile microcanalelor afecteazll performantele termice ~i
tranzitia de Ia un regim Ia ahul (existdnd, din acest punct de vedere, o dimensiune optima a acestora)
(fig. 6.9).
:.: 7000

"'.@6000
~

!15000

~~~~==~~~T~t~l
... r a.tNr.l

~ Ta.tNr.l

1000 '20

60

10

100 1'20

l-40

160

Figu.,. 6.9 Efectul din1ensiunilor microcanalelor


pentru o anumilA vitezA a lichidului: (a) peotru apa.

115

~11 ~-

(b) penlru melaool (lestull: W, = 0,8 mm.

L.

H. 0, 7

mm; lestul2: W, 0,6 mm, H.~ 0,7 mm; lestul3:

W, = 0,4 mm, H, 0,7 nun; testu14: W, 0,2 mm,


H, 0, 7 mm, W, fiind Hitimea, carutlului, iar He fiind
inllltimea accstuia)

Peorru determinarea coeficientului de transfer termic se pol utiliza rela{iile (obJinutc utilizBnd
apii ca fluid de lucru) [7):
. Ia
regtm
JDrnar:

Nu = 0,1165(

~:

r ~~. f"
11

( 6.15)

Re'" Pr'"

curgere rurbulentA complet dczvohata:

202

Nu =0 072(~)'" [1 - 2 42 1(Z - O5)' ]Re'' Pr'"Z - min(H,, p)


'
W~
'
'
'
max(H o'P)

( 6.16)

sau (5):

Nu

=0,00805 Re"' Pr"'

( 6.17)

relatie valabilll pentru curgerea turbulenta complet dezvoltata, dedusa folosind, ca fluide de lucru,
apa ~i metanol (peste pasul - distanta dintre centrele a douli canale alaturate, w.+W,)
La curgerea lichidelor prin microcanale, factorul de frecare,/ if =2di4Pip.th

= 8r,!p.i),

poate fi calculat cu una din relafiile [7):


- regim laminar:

32400

( 6.18)

Re'"

- regim turbulent complet dezvoltat:

f - 20100

( 6.19)

ReL.n

Utilizarea teoremei

na

lui Buckingham Ia transferul termic Ia curgerea prin microcanale a

condus Ia evidentierea influeotei criteriului Brinkman, 1n special in cazul curgerii larninare. Numerele
adimeosionalc care intluen1eazll procesul pot fi corelate intr-o ecuatie criteriala de forma [8]:

Nu =A'-(Re)' (Pr)'

(ol D,)< (Br)'

( 6.20)

in care 6 reprezintl! dimensiuoea criticl! a microcanalelor, D. este diarnetrul hidraulic al acestora, iar
Br este numlirul Brinkman:

TJW '

( 6.21)

Br= - A.t.T

Numlirul Brinkman ou este numai o ml!surli a importantei relative a disipllrii viscoase in


microcanale, ci decide limita peotru reducerea dimeosiunilor microcanalelor. Acest criteriu este mult

mai important in cazul curgerii in regim laminar, deciit in regim tranzitoriu sau turbulent.
In cazul fluidelor iocalzite, exponcntul numl!rului Brinkman este pozitiv, iar in cazul celor
rl!cite, este negativ [8].
Feoomenele interfaciale electrice sunt ignorate Ia scarl! macro in mecanica tluidelor. Majoritatea suprafetelor sotide pot avea incl!rcliri e lcctrice, adicl! un potent.ial electric Ia suprafatil. Daca lichidul care se deplaseazll pe suprafutA contine o cantitate micl! de ioni, sarcinile electrostatice ale
suprafetei le vor atrage pe cele de sernn contrar din lichid, stabilindu-se un c3mp electric. Aranjameotul sarcinilor e lectrostatice pe suprafata solidi! ~i at sarcinilor opuse in lichid, se n~e strat
dublu electric (electric double layer- EDL). Grosirnea stratului dublu electric poate varia de Ia ca{iva

203

nanometri, piini\ Ia sute de nanometri, In func~ie de potentialu l e lectric aJ suprafetei solide, de


concentratia ionicA ~ide aile proprietilti ale lichidului [9).
Transferul tennic Ia curgerea prin microcanale este influentat de existenta stratului dublu
interfacial electric, care induce un ciimp de potential ce dirijeazli ionii ~i dec~ rnoleculele lichidul~ si\
se deplaseze In sens contrar directiei de curgere (ceea ce conduce Ia scliderea viteze~ fa!li de teoria
conventionalli).
ExistenJll stratului interfacial electric Ia interfata solid - lichid, afecteazll nu numai performanta termicil, ci ~i pierderile de presiune, aviind ca cfcct coeficienti de frecare mai mari, viteze de
curgere mai mici ~i numere Nusselt mai mici, In functie de geornetria microcanalelor rectangulare, de
concentratia ionidi din solulii ~ide potenpalul zeta al peretelui canalului [9, 10).
Forma canalelor poate fi optimizatA, astfel meat si\ se obtinn minimizarea sau maximiz:area
temperaturii sau a gradientiJor de temperaturA Ia suprafitta lnci\lziti\. Gradientii de temperaturA nu
sunt de dorit, deoarece, printre allele, detenninli dilatllri termicc neuniforme, eforturi termice ~i obo-

sealli mecanici\, In special Ia interfa{a dintre doun materiale; de asernenea, gradienlii de temperaturA ~i
eforturile pot afecta negativ propriet!file serniconductoare ale materialelor.

U4imea conductelor uniforme ale unui rnicroschimblitor de ci\lduri\ poate fi optimizatA, astfel
meat si\ se reduca temperatura max.imli a suprafetei lnci\lzite uniform. Reduceri suplirnentare ale temperaturii maxime sunt posibile prin realizarea unor conducte cu liitime neunifonn!!, variabi!A functie
de coordonata axialli (11).

6.2 Determinarea distantei optime dintre placile unUJ schimbator de


caldura de mare compactitate
6.2.1 Racire prin conveqie fortatA
Distanta dintre pllicile unui schimblitor de ci\ldurli inJluenteazll atat transferul termic, cat

~i

pierderile de presiune (cu cat este mai mare, cu atJit pierderile de presiune sunt mai rnic~ dar transferul de clilduri\ este mai putin intens). Determinarea distaoJei optirne se va face pentru a obtine maximum de clildurli transferatli de Ia un pachet de pllici paralele ri\cite In convecpe fortatli (aplicape:
ri\cirea fortatli cu aer a unui pachet de pliici care mllrginc~e un circuit electronic; In aceastli aplicape
este de interes maximul de ciUduri\ transferata, adicli maxirnul densiti\lii de clilduri\ generatli de dispozitivul electronic, care poate fi preluati\ lntr-un pachet de pli\ci cu volum specificat) [ 12).

204

Se considera geometria din fig. 6.1 0, In care temperatura de iotrare a agentu1ui de r!lcire T. $i
cAderea de presiunea admisibil4 pe SCMC, dP sunt fixate.

..

T--+

k-- - L. - --

-o

Figura 6.10 Pachct de pldci paralele r~citc prin


convectie fortatA

6.2.1.1 Curgerefor1ati in regim laminar


ln IIC castA analizA cwgeca va 6 considerall laminarlJ $i temperatura plilcii ,T~ constantlJ.
Fiecare placA an: grosimea t, suficient de mic4 fa!A de distanla dintte ele, D. Calculul distantei optime
dintre piAci este echivalent cu stabilirea oumArului optim de piAci (o > 1) care pot ocupa un spaJiu de
grosime (inl!ltime) H:
H

n:: 0

( 6.22)

u) Fie D -+ 0 (cana1ul este suficient de subtire, astfe1 meat curgerea este complet dezvoltat6
pe lntreaga lungime L).

in acest caz limitA, temperatura de ie$ire a fluidului se apropie de temperatu-

ra piAcii, T,. Viteza medie a fluidului in fiecarc canal este:

D' dP

( 6.23)

\\1 = --

12'1 L

iar debitul masic raportat Ia uoitatea de lungime a piAcii (in direcJie pe:rpendiculam pe fig. 6.1 0) care
rrece prin pacbetul de IDA4ime H este:

D' dP
o. =pwH:pH--

( 6.24)

12'1 L

Debitul total de cAldurA transferal in SCMC de debitul masic GL este:

q,
Dec~

D' <1P
=G.c,(T,-T.)= pH-c,(T, - T_)
12'1 L

( 6.25)

c8nd D-+ 0 debitultotal de riicire (sau debitultotal de inclUzire prio efect Joule posibil

in pachet) este proportional cu 0 2 dup6 cum se observll in curba (a) din fig. 6.11.

205

b) Fie 0

ao (stratullimitii adiacent suprafetei devine "distinctj. Fiecare canal aralii care-

giunea de intrare dintre doull pllici parale le. Oeoarece ciiderea de presiunc totalli este fixalii Ia AP,

trebuie detenninata viteza curentului tiber, w.. care spa1a aceste straturi limitii.

BilanJUI total de forte pe volumul de control Hx L este:


( 6.26)

APH = n2 t , L
in care n este numi!rul de canele, iar

f'

este efortul de forfecare Ia peme medial pe L:

~ , ,=I
'28Re"'"
_J
" .!..pw'
2

( 6.27)

CombinAod ecualille (6.26) $i (6.27) se obtine:


I

AP H )'"

( 6..28)

w - nL"'pv'"
( 1.328

Debitultotal de ciildurl! transferal de Ia o suprafutl! de lungime L (q' 1) poate 6 calculat Colo-

sind own!irul Nusselt mediu:


a.L
A

q L =0,664Pr'"( w L)'"

T, -T. A

( 6.29)

care, dupl! prelucti!ri algebrice, conduce Ia:


q', =

q"L = A(T,- T.)l,664Pr'" w~L "'

( )

( 6.30)

Debitul total de cl!ldurl! transferal prin intregul pachet este de 2n ori mai mare deeAt q' 1 (s-a
presupus eli ambele suprafeJe ale plkii sunt inclilzite prin efect Joule Ia T ,):

q', = 2nq', = 2n..t(r,-

r.) 0,664Pr"'(w:L)"'

( 6.31)

Coosiderfuld pentru o ~i w .. expresiile date de ecualiiJe (6.22) ~i (6.28), debitul total de


::aklurl! devine:

Pr 11 , L1116Pm
q', = 1,208A(T, - T.)! ,, "'O"'

( 6.32)

p v

Se poate observa eli.. in cazul limitl! 0

ao debitul total de clilduri transferal este

>roporfional cuI>"', teodint4 ilustratli prin curba (b) din fig. 6.1 I. Se evidentiazli, astfel eli maximul

octual (oecW109CUt) a! eurbei q'(O) or putea apl!rea Ia o

distant! o... care este de acela$i ordin de

olirime cu valoarea lui D obJinulii prin intersectarea asimptotelor (6.25) ~ (6.32).

206

,
'

'

I
'-

~ /-.(,_

.......... ..;- q'

o-2/3. limita (b)

~~-- -

_/

Dop~

Figu n 6.1 1 Determinarea dislantei optime prin intersectarea

asimptotelor (6.25) ~i (6.32)

Se poate arAta cd impunerea conditiei q', "" q 'b ( ordine de mArime egale) conduce Ia detenninarea distantei optime pentru convectia JaminarA fortatA:
~:27
0
\ ....!!!.._)"'
L
'
6PL'

in care '1

~i

( 6.33)

a sunt viscozitatea ~i difuzivitatea tennicl ale agentului de rAeire.

Qrdinul de mllrime al debitului maxim de cA!durA trWISferat care corespunde lui D D""' este
obtinut prin combinarea ecuatWor (6.25) $i (6.32):

.,( 61')"' Hc,(T,-T_}

q'- S 0,6'\_PPr

( 6.34)

Semnul "<"provine din 6lptul eli max:imul actual q' este mal mic decAt valoarea q' ob{inut!
prin intersectia ~otelor (a) ~i (b) in fig. 6.11. GNpul de proprietip

dimensiuni fonmat in par-

tea dreapt! a ecuatiei (6.34) reprezintii scala corectA a lui q',....


Cele prezcntate mai sus se aplica $i in cazul in care numai o fatii a piAcii este incllzitli prin
efcct Joule Ia T po cealaltA placa putand fi considerata adiabaticl. Singura modificarc cste ca 2n se
inlocuie~e cu n in

ccuatia (6.32), deci relaj:iile (6.33) si (6.34) devin:

( 6.35)

./ 61')'" Hc,(T, -T.)

q'_ s O,J ,~PPr


Este important

sa

( 6.36)

se compare (6.35) $i (6.36) cu (6.33) si (6.34) pentru a evidcntia

mentinerea scalelor "corecte obfinute pentru D""'

~i

q' ... (schimbarea conditiilor Ia limit! ale cana-

?07

lelor dintre p!Aci afecteazA cu un factor de ordinul I numai valoarea coe6cientului numeric in expresiile obfinute pentru t.,. ~i q..).

Rezultatele anterioare au fost validate prin considerarea unei analize mai exacte a dezvoltruii
curgerii ~i transferului Iennie in fiec:are canal dintre plilc~ reg4sindu-se ordinul de mllrime pentru variabilelc analizate.
Compararca rezuhatelor obfinute numeric pentru cazuJ Oux termic uniform pe suprafete cu
ccle obtinute pentru cazul suprafetelor izotennc aratl! ell tipul conditii)or Ia limitll are un efect mic
asupra distantei optime dintre p!Aci.
Valoarea maximA a debitului de cl!ldurA transferal pentru condilia limitli Oux tennic uniform
este cu aproximativ 20% mai micA decal cea corespunzAtoare pUicilor izoterme; T, fUnd temperatura

maximA posibiUI a suprafetei pentru ambele cazuri, suprafa1a izotermli are un Oux termic muh mai
ridicat aproape de capAtul de atac (din fatAl dccilt suprafata cu flux termic uniform. Cu ahe cuvinte,
suprafa14 izotermil asigurA o forta motoare maximA Ia

~ire. in

timp ce suprafata operatA Ia Oux uni-

form atinge nivelul maxim doar Ia capl!tul de Ia intrare.

Se demonstreazll, dec~ posibilitatea calcularii distantei optime dintre p!Aci pentru a maximiza
debitul total de clUdurA transferal de Ia un pachct HxL Ia agentul de rAcire, in confonnitate cu analiza
ordinului de marime. ec. (6.35)

(6..36).

A~

meiOdl a permis o

evidenfiere rapidA a in11uentei

conditiilor Ia limilli asimetrice (adicli o placll ce genereazA cl!ldurA pe o parte

~i

este izolatli pe

cealahli parte), ~urn ~i a faptului eli efectul condiJiilor limilli termice asupra distantei optime dintre

plllci ~i a debitului maxim de cilldurlltransfernt este minor.


Alcgerea agentului de rAcire afecteazli perfonnanta ansamblului prin valoarea g.rupului (lJa) 114.
De exemplu, dacli ll..P ~i L sunt fixate, proprietlltile fizice sunt responsabile de descre$1erea, de patru
o~ a spatiului optim Ia inlocuirea aerului (I atm, 100 C) cu freon 12 (aproape de liehid saturat Ia

367 K):
II.
( )11'
.....,, - lJB "":'." ;;; 0,26

( 6.37)

('lay_

~~.._

Debitul maxim de cl!ldurA transferal este proportional cu (T,-Too), H ~i (ll..P) 111, ec. (6.36).
CorespunzAtor, dcnsitatea volumicll de cl!ldurli genernlli pe pacbetul HxL CJ'e$1e cu (T,-Too)
(ll..P) 111 $i descre$1e cu L:

( )'''

( )"' c..
=q-cc(r - r )ll..P

-HL

' Pr

208

( 6.38)

Alegerea potrivitll a agentului de racire in scopul c~terii lui q"'- este descrisa de grupul de
proprietllli ~r)'". De exemplu, dac! (T.-Teo), (AP) $i L sunt fixate, trecerea de Ia acr Ia freon 12

areca rezuhat o c~tere de 20 de ori a densitapi maxime a caldurii generate:

q...,_ll

q:..,...

L (pt Pr)'" L
~..

20

ll -

( 6.39)

[c, (p/Pr)'" [

Rezuhatele prezentate sunt valabile pentru curgere laminalil. Aceasta condilie ac~ioneazi ca o
coost:rlingere asupra diferen1ei de presiune impusA ficdrui canal Curgerea laminarli este ecbivalenta
cu satisfitcerea condiliei caRe,. S5xlo', deoarece L este de ace~ ordin sau mai mic declit hmgirnea

hidrodinamica de intrare, cl\nd nW"l"liirul Prandtl este de ordinul I sau mai mare (L este intotdeauna de

acela$i ordin de mllrime cu lungimea termica de intrnre). Criteriul curgerii laminare se reduce Ia:
(

A~~L'

( 6.40)

S 10' Pr '"

Raportul adimensional care intervine in ecuafia (6.40) a fost denumit criteriul Bejan 113]
Coocluziile rezuhate ca urmare a optimizArii lui q' difcrA de cele care s-ar obline daci1 SCMC
din fig. 6.1 0 ar 6 privit ca un schimb4tor de caklurA conventional. lo acest C82, un criteriu mai sugestiv de apreciere a performanJCi este raportul dintre debitultotal de calduril transferal, q ', $i puterea
necesarli pentru pompare, P GL(AP)/p. Acest raport tinde clltre urrtllltoarele asimptote in cazurile
limita (a) $i (b) prezentate anterior:

~ =';; (T,-T.)(o-+ o)
q', =I 46 fX, (T - T { l]a
P
' AP '
"'\APL'

(6.41)

)'''(!:.)'
,
A

Pr "' (D -+ co)

Aceste expresii aratll ca raportul q'/P estc independent de distanJa dintre plllci, D cl\nd

aceasta este foarte micA (0 -+ 0) $i scade proporfional cu

o-<n dnd D -+ co.

Deci, raportul dintre

debitul total de caldura transferal $i puterea de pompare scade monoton cu cresterea distanlei D,
avllnd cea mai mare valoare in cazuJ limitll

D -+ 0.

6.2.1..2 Curgere for1ati in regim bJrbulent

to caZld eurgerii fortate in regim turbulent (fig. 6.12) se urrtlllre!l!e maximkarca transferului
tennic de Ia pacbetul de plllci, q'/(Tmax - T.,), prin alcgcrca corespuozAtoare a distantei D dintre
plllci, cu considerarea grosimii piAcii [ 14].

209

Metoda analiticli de solu1ionare cons!A

cstirnarea transferului tennic de Ia pachet in diferite regimuri de curgere;


intersectarea

cclor

doua

solulii

asirnptotice.

Figura 6.12 Pacbet de placi (care genereazli

In aceasta analizJ! curgerea este conside-

eAiduro) echidistante, rtcit prin eom~ fo<l81A

ratl! turbulentl! iar temperatura agcntului de

in regim turbulent

roc ire este T"' in tirnp ce on:linul reprezentativ


de mArime pentru temperntura plllcii, Tmax ~i caderea de presiune pe schimbiltor, AP, sunt fixate.
Au fost studiate urmAtoarele situa1ii limitA:
a) D este foarte mic: temperatura de

ie~ire

a agentului de rocire este a~i cu temperatura

placii:
q'= Gc. (T_

- T. )

unde G este debitul masic pe unitatea de Uitime a pachetului. G ~ npwD, unde w este viteza me<fie
prin fiecare canal, in care curgerea se destli!joaro in regirn turbulent:
w

=(06P)'"

( 6..42)

pLf

Conductan)a termicA totalli va fi:


-)
(___9.~
T_ T.

0 ,.

c. ~ (p~ 6P)'
I+

( 6..43)

0
unde

q'- debitul de eAlduro transferal de pacbet pe unitatea de lungime, [W/m];

cp- cA!dura specific! a agentului de rocire,[JikgK];


H - grosimea totalli a pacbetulu~ [m]

t - grosimea plkii, [m)


p - densitatea, [kglm3]

f- fuctorul de frecare

L - lungirnea pacbetul~ [m)

b) D este mare: 0-+ ao

( 6.4.4)

HAP=2ntL
in care

este eforrul de forfecare medial pe L.


210

Ecua!ia (6.44) a fost scrisll consideriind cA grosimea pUicii este muh mai mica in comparape
cu distan1a D, astfel incut convecfia exprimatA pe fiecare capAt de atac este dominatA de frecarea pe

te1ele cu hmgimea L. Accasta este echivalent cu a scrie, ca ordin de o:Wime, cA:


I

-2 pw ' << 2'<L

{ 6.45)

care, din punct de vedere al definirii coeficicntului mediu de frecare, C, = t t(pw! /2) inscamnli cA
se pn:supune:
I

- 2C,

( 6.46)

Combiniind ec. (6.44) cu definilia coeficientului de frecare. C,., se obfine:

'"

( )
HoP

w f)

( 6.47)

= npLC,

C4Jdura totalll tramferatA de Ia o placA (adicli printr-un strat limitA) este:


q\ = q1.. = St Lpc, w .(T_ -

T.)

( 6.48)

unde q" este lluxul medial pe lungime. NumArul Stanton, St = q"/pc, w.{T_ - T.) poate fi evaluat
prin analogia Colburn dintre transferul de moment $ide cAidwil tn stratullimit! turbuleot,
St aS, Pr-"' (Pr <!: 0,5)
2

( 6.49)

C4Jdura totalll transli:ratli de Ia pacbetul de piJici este:


q'=2nq'
L

=( T q'- T )
-

unde

=c H Pr ..!' (pLC ' 6P)i

t+D

( 6.50)

D-

Pr - nlllllArul Prandtl;

Cr- coeficient de frecare (pe suprafalli) pe fe!ele de lungime L.


(c) IntersecPa reginwrilor asirnptotice
Ecuafiile (6.43) $i (6.50), aralli cre$ferea conductanlei termice cu distanJa D dintre piJici,
Cllnd aceasta este micA (cazul (a)) $i

descrc~tc

cu D cUnd acesta este mare (cazul (b)). Aceasta

inseamnA cA q'I(T... - T. ) este maxim Ia o valoare optimli intennediar.l a lui D, care se objine prin

interseclia ecuaPiJor (6.43) ~ (6.50). Rezuhatul intmcctiei e51e:

211

(Pr ;;.: 0,5)

( 6.51)

Valoarea maximll a conductan)ei tennice totale se obtine substituind 0 cuD.,. in una din cele
doud ecuaJii corespunzl!toarc primelor doull cazuri:

q'L- T.) ]_ -< (C):


_ , Pr' 1+- )7 . (dPL')i
[i.. H (T_
f
D.,.
11a
1

( 6.52)

uncle a reprezintA difuzivitatea terrnica.


Rezultatele metodei prezentatc conduc Ia calculul distantei optime dintre pllk:i pentru diverse
cazuri posibile.
Astfe~

pentru suprafeje oetede, folosind corela)iile standard pentru factorii de frecare:

10'( Re.,. ( 10'

f = 0.046 Re.,! ,

10'( Re, ( 10'


in care D,

=20,

Re.,.

( 6.53)
( 6.54)

=2Dw/ v'i Re = w.Li v. Utilizarea acestor relaJii perrnite sll se lege w


1

$i w~ cu 6P prin combinarea relatiilor (6.42) ~i (6.53) pentru w $i a ecua(iilor (6.47) $i (6.54) pentru

w =

,.

()

5,98D'"v~"' ~

w . = 4,25L "'v '"(

t.P(~ +

( 6.55)

)r

( 6.56)

Pentru distan)a optimd se obtine urtJJlitoarea expresie (14]:

r~ lf'"' "~r~ :l

( 6.57)

in fig. 6.13 este prezentatli distan(a optimli calculatll cu ajutorul ec. (6.57) pentru curgere
turbulentli. Se ol>servi, ell in acest caz, raportul DoptiL nu depinde nurnai de criteriul diferenjei de
presiune (6.1'L2tva), ci $ide Pr $ide raportul t/L. Rezultatul corespunz!tor regimului laminar e~1e:

212

D.,.:_3
{ ,
dPL
-)~'"

( 6.58)

11a

Sensu! geometrical rela)iei (6.57) devine clar dacA sc estimeazi ordinul de mArime al termenului din mernbrul drept. Re 0 , din ecua)ia (6.53) poate fi rescris in terrneni de ll.P util.izlind ecualia
(6.55}, ~i presupllll!ind cA (I + t/0.,.)"1111 "' l~i Pr = 0,72 (acr):
0.1

~
L

\\

curgere laminara( l2]

'v'

.....

Pr
0.72

''

O,Ql

.....\

curgere turbulenta

Figura 6.13 Distanta optimA functie de numArul diferentei de presiune, de numArul l'randtl ~ide grosimea adimensionala a pllicii (tiL)

p :) "'
0,09 > ( a '1~
> o,032

( 6.59)

Similar, ReL speci6cat din ecua)ia (6.54) poale fi rcscris util.iz8nd ecuatia (6.56):
dPL' )~""
0,087 > ( --;;.> 0,038

( 6.60)

RetapiJe (6.59) $i (6.60) aratA eli ordinele lui Re., $i Rec oorespund

ace~

ordin de

mllrimc al grupului adimensional dPL1/T)a. Luate impreunil. ecualiile (6.57), (6.59) $i (6.60) aratil eli

roportul (O.,..IL) ia valori cuprinse intre 0,003 ~i 0,007 $i este relativ independent de difereo)a de pre~
siune aplicat!i.
Pentru suprafe)e netede, conform ecuariilor (6.53}, (6.54}, expresia conductan)ei maxime devine:
213

s 0,57 Pr""'(l +

q' L
]
[ !..H(T - TJ -

_!_). .""'( PL' )"'"


6

D.,.

( 6.61)

11a

tn cazul unui fluid cu Pr"' I, ex.presia (6.61) este aproape identici! relaJiei generate (6.52) (cu
ooostanta 0,57 in locul lui (c,/!}

114
).

Relafia arati! eli valoarea conductantei maxime c~te ca ~i 6P

112

0 aha modalitate de a ioterpreta informatille furnizate de ecuafia (6.57) este sa se considere


uo aranjament de rlicire in care nu este specificat (irnpus) 6P, ci viteza agentului de rlicire inaiotea
pachetului de plltci, wo. In acest caz, eliderea de presiune in lungul fiecllrui canal va fi 6P

=~ p w!

care se poate substitui in relaJiile (6.57) ~i (6.58) pentru a obJioe:

pentru regirnul turbulent de curgere se obfioe relafia (14}:

D /L

(!+t i"'D.,. riu -0.076 Pr " Re ,"


.!

.!

( 6.62)

care evidenfiazli dependenfa de Prandtl ~i de tiL, comparativ cu regirnullamioar de curgere;

pentru regirn lamiMr:

D
L

~::

3,8 Pr-'' Re~112

( 6.63)

in care Ret. = woL/v.


Conductanta termic:A maxima (ecuatia 6.61) poate fi exprirnatli in tenneni de ReL astfel:

,_

q'.L
]
[ 1..-HtT
-T)
...

" ( 1+- I ) : (6P . L'


S0.41 Pr*
0

n-a
.,

)~

( 6.64)

Reprezentarea grafici! a conductantei termice funcpe de numi!rul cllderii de presiune de


rnonstreazli eli porfiunea turbulentli este o extensie a celei laminare (fig. 6.14).
1010

10'

lrf

Pr

072

..... 7

0
t/L>oO
. 0

101
!0 6

1120
1/20

tos

1/2~

1120

:u

10

lol
!oliO

10S
(~

10

(fir

~)

Figura 6.14 Conduct8111a termicll maxima (de Ia pachct Ia mcdiul incoojurlitor), functie de diferenta
de presiune irnpusll (a) sau de viteza curentului liber (b)
214

6.2.2 Pachet de placl r8cit in mediu infinit (convecfie natura/8)


Problema intensificarii transferului de cAldurll, care are importante aplicatii in domeniul
dimensionArii termice a componentelor electronice, constli in minimizarea rezistentei termice intre un
fluid de ri!cire aVli.nd campul de viteze ~i temperaturi (w0, To) ~i un anurnit volum (LxHxW) in care
se genereazl! debitul de cAidurli q (fig. 6.15) [15]. Rezistenta termicA totalll este q I (T....-T0), unde

T"""' este cea mai mare temperaturli care apare intr-un punct din volumul in care se genereazl!
cAidurli.
Pentru ca fluidul de

racire sA aibA acces Ia o


suprafata

'~
.

'\

\:_

t-

-i

cat

mai mare din

volurn, debitul de cAldurli Q

T
w

este generat/distribuit intr-

care formeazl! (n-1) canale.

Figura 6.15 Pachet de pllici neechidistante rilcite de un mediu infinit

un numi\r irnpus de pllici (n),

Fluidul de ri!cire curge atilt


prin canale. cat

~i

peste tn-

trcgul pachet de pllic~ a


ci\rui

arie

frontala

este

HxW; pllicile nu sunt neapiirat echidistante (aplicatia cea mai ob~nuitli este rilcirea unui pachet de
pllici paralele de circuite integrate cu aer in convecpe Iibera). in acest caz, se poate aproxirna cii.ldura
generatll, Q, ca fiind uniform distribuitii pe cele 2n suprafeJe, sau eli fluxul rnediu transferal (q =

Q/2nLW) este uniform.


0 altii aplicape a acestei tehnici de transfer termic este ri!cirea componentelor electronice
echipate Ia v3rf cu aripioare plane paralele ~i scAidate de un curent liber.
rli a componentei eleruonice poate fi reprezentatii de

tn fig. 6.15, partea superioa-

aria bazei LxH. care genereazl! debitul de

clildurli Q. DacA fiecare placA este suficient de subfire ~i bunll conducAtoare pentru a functiona ca o
aripioariJ scurriJ in direclia W, temperatura plAcii depinde. in special de pozitia longitudinala x.

Numi\rul gradelor de libertate ale problemei de optimi2are a riicirii componentului in spapul


LxHxW (din fig. 6.1 5) poate fi destul de mare (distanl8 dintre plAci, numi\rul de pllici), chiar dacli
numi\rul de plllci este rnic. Din acest motiv, este important sA se gliseascA cele mai generale concluzii
de dirnensionare, fMA sA se facA ipoteze care sA lirniteze aplicabilitatea rezultatelor. Obiectivele principale sunt:

modalitatea optimli de a distanta piAcile intre ele intr-un volum dat;


numW-ul optim de piAci care trcbuie montat in volurnul dat;
corelarea concluziilor individuate de optimizare in rclatii cu aplicabilitate generalii.
lndeplinirea acestor obiective a fost realizatli prin rczolvarea numericii a modelului maternatic
bidimensional scris pentru ansarnblul din fig. 6.15, considerand curgerea laminarn a unui fluid incompresibil, newtonian, cu proprietiiti fiz.ice constante.
Primul obiectiv este deosebit de important, in cazul dimensioniirii, atunci ciind sunt puline
piAci (de ex. n =4), deoarcce pllicile exterioare reprezintiijumll.tate din toatii aria de transfer; este de
~eptat

ca riicirea uoei piAci exterioare sii fie diferitl! de a uneia din interiorul pacbetului. Reprezenta-

rea distribufiei de temperaturA a piAcilor a ariitat eli pentru o diroensionarc optimli este rccomandabil

ca placile sii fie ~te echidistant, intr-un pachet cu mai mull de ~ placi.
Pentru solufionarea celui de al doilea obiectiv, a fost studiat un pachet alclituit din piAci echidistante, impunandu-se cliderea de presiune 6P intre x

= 0 ~i x

L; tn aceastii anal.izll curgerca din

canale s-a considerat identicli, dcoarece pachetul fiind riicit intr-un canal bidimensional format intre
douli pllici adiabatice (adica nu existii fluid in jurul pachetului)Rezolvarea a fost tlicutli in ipoteza ca
grosimea piAcii este neglijabilii ~i ca distanta dintre piAci este nesemnificativll fatli de inliltimea aces-

teia, H (adica ourniirul de pllici este mare, n =HID 1), ulterior, analiza fiind completatli prin luarea in considerare a grosimii piAcii.
Se considerii ca nq. >> I $i ca viteza curentului

Wo

este impusii (nu pierderca de presiune in

lungul pachetului). Ordinul de mll.rime al caderii de presiune este:


I

( 6.65)

6P oc: - pw!
2

ace~i

pentru toate canalele.


n,.

$~

H
=D",+t
>> I

( 6.66)

tn acord cu analiza prezentatli anterior:


2

14

Dt =3.~ ~ r (Pr~0.7)

( 6.67)

EJ.im.inand 6P ~i D.,. intre ecuatiile (6.65) ~i (6.67), se obline o estimare a distanlei funclie de
conditiile curentului liber <Rei. = w0Liv):

Dop,

T"'

3,8
Pr u4

( 6.68)

Re 1Ln

216

$i. pentru niiDWul optim de placi:


0, 26 II

n .,.

Pr'" Re~2
(Pr~0.7,

nl)

( 6.69)

I+ 0 26 Pr'" Re"'
'
L
I.

Conductanl8 termicA maximl! corespunzlitoare distributiei optime a pllcilor (ec. 6.67) era
(pentru Pr ~ 0,7, n >> I, I << D):

( 6.70)
Eliminiind aP utilizdnd scala presiunii (6.65) $i se adimensionaliziind temperatura cu relalia:

T-T0
8 = q'l J.. , q' =q I W

( 6.71)

in care A este conductivitatea termic4 a Ouidului, se poote obline temperatura minimA a pW1Ctului
(zonei) caJd (e):

L
8tdd.- ii 3,5 II Pr-tn Ref.1

( 6.72)

Daci se Jine seama de 11rosirnea plllcii se ob\ine (in locul ec. 6. 70):
112
q'
)
"
0,4cpll (pt:..P)
( r.... -10 -!+tiD_ Pr

'"""

( 6.73)

fnlocuind cAderea de presiune (ec. 6.65), se obtine:


8

<dd,..

.c. 1+C2 (tt L)Rer


1 II
Pr lfl ReL

( 6.74)

in care, C, $i C, sunt doull constante dimensiooale, care au valorile (objinute din date experimentale):

c,- 1,85 $i c,=3,27.

!n concluzie:
Cea mai bunli rnodalitate de a poziliona plllcile una fa!A de alta este de a le

ecbidistant.

Pozilia relativt a placilor devine mai pu!in important4 cu Cfe$terea numiirului de placi.
Cind viteza curentului liber $i dimensiunile totale ale pachetului sun1 impuse, exist4 un numilr op-

tim de piAci, care minimil:eazi rezistenta termicli intre pachet

curentul hber, scala ac:estei rezis.

tente putdnd fi determinatd (ec. 6.74).

Un pachet cu un numllr de plllci mai mare decAl eel optim poate fi modelat ca $i un mediu poros saturat, in care curgerea este de tip Darcy.

217

BibliogJ'afie
I. W. T. Cross. C. Ramshaw, Process Intensification: Laminar Flow Heat Transfer, Chem. Eng.

Res. Des., 64, 293 -301 (1986)


2. J. G. Knudsen. D. L. Katz,, Fluid Dinamics, 1958

3. K. Scbuben, W. Bier, 0 . Linder. D.

Seide~

Hcstellung und Test vn kompakten

MikrowArmeObertragem, Chemie lngenieur Technik, 61 , I - 13 (1989)


4. X. F. Peng, B. X. Wang, 0. P. Peterson. H. B. Ma, Experimental investigation of heat transfer in

flat plates with rectangular microchannels, lnt.J Heat Mass Tran.ifer, 38, 127 - 137 ( 1995)
5. B. X. Wang, X. F. Peng, Experimental investigation :n liquid furced convection beat transfer
through microcbaooels, lnl. J. Hear Mass Transfer, 37, supl.l, 73- 82 (1994)

6. X. F. Peng, 0. P. Peterson, 1be effect oftbermofluid and geometrical parameters on convection


of liquids through rectangular microchnnnels, lnt.J. Heat Mass Transfer, 38, 755- 758 (1995)

7. X. F. Peng, 0. P. Peterson, Convective heat transfer andllow friction for water in microcbannel
structures, Int. J. Heat Mass Transfer. 39,2599-2608 (1996)
8. C. P. Tso, S. P. MMN~ikar, The use of the Brinkman number for single phase forced convective
heat transfer in mictochanne!s, lnt. J. Heat Mass Transfer, 4 1, 1759- 1769 ( 1998)

9. G. Mohiuddin Mala, Dongqing

L~

J. D. Dale, Heat transfer and Ouid flow in microchannels, Int.

J. Heat Mass Transfer, 40, 3079 - 3088 ( 1997)

10. Chun Y~ Oongqing L~ J. H. Masliyah, Modeling forced liquid convection in rectangular

microcbaooels with elcc:trokinetic effects. Int. J. Heat Mass Transfer, 41, 4229 - 4249 ( 1998)
II. Haim H. Bau, Optimization of conduits" shape in micro heat exchangers, Int. J. Heat Mass

Transfer, 41 ,2717-2723 (1998)


12. A. Bejan, E. Sciubba, The optimal spacing of paraUel plates cooled by forced convection, Int. J.

Heat Mass Transfer, 35, 3259- 3264 (1992)


13. S. Petrescu. Commems on "The optimal spacing of parallel plates cooled by forced convectin",
Letter to the editors, Int. J. Heat Mass Transfer, 37, 1283 ( 1994)
14. A. Bejan,. AI. M. Morega, The optimal spacing of a stack of plates cooled by turbulent

convection. Int. J. Heal Mass Tran.ifer, 37, 1045- 1048 (1994)


IS. A. M. Morega, A. Bejan, S. W. Lee, Free stream coollneof a stack of parallel plates, /nJ.. J. Heat

Mass Transfer, 38,519-531 (1995)

218

ANEXA 1 Bilantul exergetic al unui scbimbitor de cilduri


Si! sc mtocmeascl! bilantul cxergetic al unui schimbi!tor de cl!ldurl! apl! - api!. Apa caldl! are
debitul de 7,2 tlh ~i se rl!ce~te d~ Ia 100 c Ia 40 c, incl!lzind un debit de 21 tlh apl! de Ia 20 c Ia
40

c. ScbimbAtorul de cl!ldurll utilizat are N =

I trccero prin (evi, 37 de tevi cu diamctrul de 20 " 2

mm $i lun.gimea de 6 m, diametrul nominal at mantalei

fiind D 0,2 m.

~tuJUrile de alimentare $i

evacuare a apei au diametrul de 50 " 2 nun. Rugozitatea suprafefelor se va coosidera e 0,2 nun.
Conductivitatea termicl! a materialului fevii se va considers

A.t 40 W/mK. Temperatura mediului

ambiant se va considers To 273 K.

Raolvare

in cele

ce w mc:azi se vor utiliza indicii: ~c" pentru Ouidul caJd, ~" pentru Ouidul rece. " i"

pcntru condi!iile corespunzl!toare intrl!rii, "e ' pentru cele corespunzl!toare ~irii din aperat. iar "m"
pentru cele corespunzl!toare temperaturii medii.
Datele problemei sunt:

'er : 40 o C

-3
3
N : l trecere; n :=371810. de : 2010 m ; 11 := 2 10 m ;

D := 0.2m ; 1: 6 m

Din tabele se obtin, pcntru proprietatile fizice ale Ouidelor, valorile:

kg
pic := 958.4~
m

c pc :

4187 ~

kgK

kg
p ec :: 992.2-

p me := 977.8-

mJ

m3

).. c :

0.668~

mK

kg

'lc :=40.4 10

219

-5

Pea

kg

p ir :~ 998.2 ~

c pr :a 4 176-

Per :~

P ec

)..,:ao.6 1 5~

kg-K

mK

11 r := 79.23-10

Pas

Pentru uuocmirea bilanfului cxergetic este necesart dclerminarea debitelor de c41durA Q 1 (cedat
de Ouidul cald), Qz (primit de fluidul rece) ~i Q. (pierdut clltre mediul exterior) din bilan1ul Iennie aJ
aparatului:

Q I =5.024-105 W
Q 2 := G r-c pr ( t er- 1 ir)

Q2 =4.872-to5 w

Picrderile de cAidurA cAtre mediul exterior sunt:

Coeficientul de retinere a cAldurii in aparat va fi:

1l p =0.97
Variatille de exergie datoritli exclusiv schimbului de cAidurA peotru fluidul cold sunt:

6EQ.t = 1.02510 W

6EQ.2 = 4.823 10 W

in care T(t..)

~iT(...,)

sunttemperaturile absolute medii ale celor douli fluide.

Detenninarea pierderilor de exergie datoritA laminArii presupuoe calculul picrderilor de presiune


pentru fiecare fluid.

220

Pierderea de presiune pentru invingerea frecArilor de partea fluidului rece (printre tevi)
presupune determinarea urmlltoarelor mArimi:
aria sectiunii de curgere:
2

Ar=0.02 m

viteza Iicbidului prin spatiul intertubular:

w, =0.296 -

diametrul echivalent al sectiunii de curgere:

A,

d ech =0.027 m

d cch := 4 -r---:-~
+ nd

n(D

e)

valoarea numarului Reynolds:


w rdech"Pmr
Rcr := - - - - -

Rer =9.972-10

11r
Din diagrarna A= f(Re) se g4s~e, pentru rugozitatea relativli e/d..t, = 7,46xl0"3 ~iRe, = 9972,
4 = 0,037.

Pierderea de presiune prin frecare este:


I
ll.p r := A fr- -p
d ech

wr

mr-

ll.pr=361.181 Pa

Pentru determinarea pierderilor de presiune prin frecare pentru fluidul cald se determin~:

secfiunea de curgere:
2

n
di
A :=-nc N
4

.J

Ac =7.43910

viteza de curgere:

m
s

w c = 0.275-

221

numlirul Reynolds:
4

Re c = 1.06510

Pentru rugozitatea relativi eld; = 0,013 ~iRe.= 1,065104 rezultA, din diagrama A.- Re valoarea
~=0,042.

Pierderea de presiune dinamicA in tevi este:


2

we

.O.p d = 36.959 Pa
.O.p d := P mc2
Pierderea de presiune pentru invingerea frecArii Ia curgerea prin tevi este:

Coeficientii de rezisten!A corespum:litori carnerelor de intrare $i de

i~ire

se consider! l; = I ,5,

iar pentru intrarea ~i ie~irea din spatiul tubular se consider! l; = I ,0.

In $tuturile de alimentare ~i evacuare a apei din schimbAtor viteza de curgere este:


Gc
w rae:-

w rae = 1.256 -

P ic -n d rae

Pierderea de presiune dinamicA in ~ este:


2

wrac

.O.p din_rac := P ic

.O.p din_rac = 155.565 Pa

Deoarece viteza in ~I este mai mare declt viteza in tevi, :tl; = 2I ,5 pentru camera de intrare ~i
ie$ire se stabile~e dupA viteza in ~\Uri, iar :tl; = 21 pentru spatiul tubular dupA viteza in tevi:
.O.p rl := 3 .0.p din_rac+ 2 .0.p d
Rezisten!S hidraulicA tota!A a schimbAtorului de cAidurA:
.O.pc:=.O.pft+.O.prl

.O.pc=2.92310 Pa

Deoarece temperatura peretelui diferA de temperatura JicbiMnj, vUo.ral obpnutl pentru


pierderile de presiune 4p. trebuie corectatA cu un coeficient de
relajia:
222

corecPe. a c:lrui valoare este datA de

x=(~f
In care Pr, este valoarea numArului Prandtl calculatA Ia tempemtura suprafetei

Pentru calculul temperaturii peretelui se utilizcazA intersectia de fluxuri:


a . d1 {t. - t,,) a ~ d. ( t,1 - t,1 } =a ,. d, {101 - t,.}

(I)

ceca ce prcsupune detenninarea coeficieDfilor partiali de transfer de cAidurA a. $i a,..

Coeficientul partial de transfer de clldur! de partes fluiduhri cald se calc:ulea2A cu relapa


(valabilll pentru curgerea in regim turbulent):
Nu c =0 023 ReuPr"'
c
c
t

din care rezultli:


Ac

a c: : -

.023Rec:'Pr c:'

a c: =2.11510 . . _
m2K

di

Coefic:ientul partial de lr8DSfi:r de cAidurA Ia c:urgerea prin spaliuJ extratubular se c:alc:uleazli c:u
relaJia c:riterialll:
OJo

Nu,

= CRe~66 1'~o)J .

..!]__
(

TJ,, )

In care lungimea carac:teristic:A este diametrul exterior aiJevii, iar coostanta C = 1,16d..b0-'.

Temperaturile peretelui tevii, t,. 1 $i 1,.2, rezult! prin rezolvarea sistemului de ec:ua1ii care exprimll
fluxultermic transferal ( I):
A Ol

~'pt ' p2) :=a c: d r (t me - t pi ) - s-d m{t pi - t p2)


g(t pl 'p2) :=a c:'<~ r (t me - lpt ) - a , (tp2) d e (t p2 - tmr)

223

Given

~~ plpt p2p) =O
g( t pip t p2p) =O

tp2 s =322.051 K

tpls =323.857 K

Rezultli, pentru fuctorul de corectie x valoarea:

-3
x:= ( Pr(tpt s))
Pr c

X=

1.187

Pierderea de presiune prin frecare pentru curentul neizotenn (care se riice~e) este:
lt.p cneizotemi= lt.p cx

lt.Pcnci7.oterm=3.4710 Pa

Pierderea de exergie prin laminare este:


-

pentru fluidul cald:

To
lt.E lam! := T( t me) G cv clt.p cneizotenn lt.E lam! = 5.665 W
pentru fluidul rece:

To
lt.E lam2 :=

) G rlt.p r v r

T tmr

t.E 1am2 = 1.907 W

in care v. ~i v, sunt volumele specifice (calculate ca rnedie logaritmicA intre intrare ~i i~ire) ale celor
douA fluide:

224

Pic

Pee

3
-3m

v c =1.02610 -

v r = 1.00510- 3 ~

v r :=

kg

kg

Pic

Pee

Per

Pie!derile de exergie produse de pierderile de presiune ale oelor douA fluide sunt:
&E lam:= &E lam! + &E 1am2
Pierderile de exergie datorit! ireversibilitlltii scbimbului de cAldurli in aparat sunt:

(t me-t mr)
&E sch :: T 0

{
) { ) Q I
T tmc T tmr

&E sch = 5.27910 W

Pierderile de exergie cauzate de pi.erderile de clildurll in mediul ambiant sunt:

&Emed :: Q p( l-

T~:))

Suma pierderilor de exergie este:


&Ep := &Esch + &Elam+ &Emed
V ariatia de exergie a fluidului cald este:

&E

I:: (1- T~:))Q I

+<1Etamt

&E 1 = 1.02510 W

Analog, pentru variatia de exergie a fluidului rece rezuhli:

<1E2

::(I-T~:))Q 2-

<1E1am2

<1E2 =4.82310 W

Randamentul exergetic aJ aparatului care funcJioneazi! in conditiile precizate va fi:

'1 ex =0.47

225

ANEXA 2 Canu:teristicile unor suprafele extia.s e - confonn W. W. Kays ~i A. L.


London, Compact beat exchangers, Me Grow Hill, New York. 1958
Valorile numerice ale caracteristicilor geometrice indicate pe figuri sunt exprimnte In mm.
...l

0060

I~

1-

0~

'

f-

O.OJO - -

1-- 1--

0.020

-...
0.010

~-~ l1 ir:
<P

~~ -

-{t-

t:-

<V -1
d_v ~IO,lll :
A'J7s-(fJ
21

1-

+ a ~o,JJ

t-

""'

!"'-- I"

t'-- ,..... ]-.,.

........
f"""-.,.

0.008

.............

r---.....

0006

jo.()()6
04

r-.......

I
I

........

0.6

08

1.0

,.......

r-.. t--

Rel0' 3
I

2.0

Diametrul exterior d. ~ 10,2 11 mm


Pasul aripioarelor 3,175 mm
Diametrul hidraulic aJ 5ee1iunii de curgere 3,633 mrn
Grosimea aripioarei 0,33 mm

Suprafata ijberli (de curgere) I Suprafajll frontal! a = 0,534


Suprafala arij>ioarei I Supmfuta tota1A 0,839
Suprafa(a de transfer I Volumu1tota1 = 587,27 m2 1 m1

226

lD

60

ao

10.0

Q060

~-

_!

1-

0.~0

Jl,
--:J; -$;
l-.u,ol5

0 .030- -

1-

1-

'

0.010
0 .008 -

--

r-

0.020

t-- ~-- 1-..

$,277,1-+ . 0,4()6

-r- r--

t- t- t-

r-.........

1--...

F:::.::

0.1)()6

F::::::

1-.

'Reto-3

0 .004
O.'f

Q6

0.8

1.0

'
2 .0

3.0

Diametrul exterior d. = 17, 17 mm


Pasul aripioarelor 3,277 mm
Diamelrul hidraulic a! sectiunii de curgere 3,865 mm
Grosirnea aripioarei 0,406 mm
Suprafata liberll (de curgere) I Suprafata frontala a= 0,497
Suprafata aripioarei I Suprafuta totalii = 0,905
2

Suprafuta de transfer I Volumul totaJb 482,283 m I m

227

4.0

r---.. t--

6.0

ao

1.0

I nnE ' f-.,Q

j A

..

-4-

r- p....

In

.'
-

: .!

i ..

'
I

1---

'" ID

I
I

Cea mai buna --{

':.

IQ02w

InN"'

.I'
0

l''lt-.. '

.' ."f \

~ -:

1-

I
\
I

'J

-~ ~~ !

, -

~r,

In Nn

- t '.:v

\
..,.._,

'o
.

In

...,

3,454ojf- o,m4

'

lo'

I R.eto-3
10.8 tQ

~'

lnnntC

O.f

i:

~~

t-...

In

_..~ t::-

1.5

2 .0

3.0

4.0

Diametrul exterior d.= 9,652 nun


Pasul aripioarelor 3,46 mm
Diametrul hidraulic al sec1iunii de curgere 4,694 nun
Grosimea aripioarei 0,457 mrn
Suprafalaliberil (de curgere) I Suprafata frontala a= 0,538
Suprafata aripioarei I Supraful8 totalll = 0,892
Suprafuta de transfer I Yolurnul total= 459,318 m2 I m3

228

~0

6D

"'"
a.o

lo

1--

10.0

1~0

20.0

0.060

""

0050

'
..

~~

:
0.04~

0.030

r\
Cea mai buna corela!ie

0.02
0.04 5

......

,~

t'

tll ~ ......

...,
-r:r:
' .t:J

=~

-,

'

I~

--~r:~

. -;

'

I
I

'r7
_..t.

\;~-;f;
l-20,32

t\'-T"'

10

lj

O.DlO

o.ooe

..

~
0

0.006

II

...

::1
~

.~- ~

.. r-

0.00!1

0.00
0 .4 0.5 0.6

Reto- 3
0.8

1,0

1.5

2.0

30

Oiametrul exterior de = 9,652 mm


Pasul aripioarelor 2,913 mm
Diametrul bidraulic at sectiunii de curgere 3,926 mm
Grosimea aripioarei 0,457 mm
Suprafuta LiberA (de curgere) I Suprafuta frontalll cr =0,524
Suprafuta aripioarei I Suprafuta totalll = 0,9 1
- ---,
Suprafuta de transfer I Volumultotal =534,777 m2 1 m3

229

4.0

5.0 6.0

8.0

10.0

o.o.o

- -r---- --

0.~0

0.030

0.020

- -I

i'

......._ ........_

0.008

r-

-~~~l,u-H-

I
..........

0.010

1-

I--.

o.D06

I
Reto 3

~ - o,l54

34,3

....

1.0

2.0

"-0

8 .0

8J)

Oiametrul exterior d. 16,38 mm


Pasul aripioarelor 3,63 nun
Oiametrul hidraulic a! secJiunii de curgere 6,675 mrn
Grosimea aripioarei 0,254 mm
SuprafuJa Iibera (de curgere) I Suprafnta frontala o = 0, 449
Suprafata aripioarei I Suprafnta totalli 0,83
SuprafiiJa de tranSfer I Volumultotal =269,029 m2 / mJ

230

100

20

30

0 .070

s-

0060

r-- ~

0050

r-

0.040

... r-- 1--- r--.

0030

--

0.020

........

0.010
0 .008 .

r-.....

....

1"---.
2.0

3.0

4.0

16!38
' 0>

31,29

8.0

0,25

Distanta

~ r-....
6.0

~ "" H

r--

Relo- 3
1.0

~ ~~2~47
. --

...

4,2'"'

r-....

0.006

r--

- ~~~ !

~ ['-.._

s
1

....

46,94

1().0

Diametrul exterior d.= 16,38 mm


Pasul aripioarelor 2,92 nun
Grosimea aripioarei 0,254 nun
Suprafa(a aripioarei I Suprafa(a totaiA = 0,862
Diametrul hidraulic al secpunii de curgere
Suprafa1a IiberA (de curgere) I Suprafa(a frontala o
Suprafula de transfer I Volumul total

'

231

5,477

12 nun

0,443

0,628

323,819

215,551m2 1m3

~ I
,

0.0<4
0

- r-.--;.._ ...._

_B

:E

o.03~~t--

- --

-...:._-- --- . .... -

I
-...;::_1

I I

0.02 ~--+--.----4-----~---~

'

0.010

'

.
.

..._

r---..._......_

'

'

i'

;-.-..

0.~ ~

t-:::-- I..._

;--..1--..
1--

t----: 1- s

0.004
t

15

Rel 0"3

3.0

4.0

2.0

L.

lf,SS

44,45

II

se,u

44,45

" .l iS

4.4 ,4 5

".115 20,32

Distanta

10

IAE

1.0 10.0

&0

51,34

34,43

Diamelrul exterior d. ~ 19,66 mrn

Pasul aripioarelor 2.81 mm


Grosimea aripioarei 0.305 mrn

Suprafdla aripioarei I Supraf.11a totala = 0.835


Diametrul echivalent hidruulic (mm) A
5, 124

Suprafata Iibera I SuprnfaiJI frontaiA 0. 455


Suprafala de lnUlSfer I Volumultotal 354.331

8, 184

14

4,837

6,425

0,572

0.688

0,537

0,572

279,199

203.084

442.913

354,33

(m2 1m1 )

232

Q060

a_

0.050

0.040

OD30

AQ020

---- t---B

QOIO0.008

r- r-.

f-. ~ t-

.-t -

t-.

-. t-

~rrr~

_, '~ 4l 12 Ji1dWd
26 01

r---.....

..... t-.....

..............

Q.006

t--....

.......

Reto-3 -

io

t--

52,4

...........

.....

2.0

, ,.,.
\~l~'TP'
H~J\fh
-- .+ r~ ryrnfn
ll\ h Kl

.....

.........

1.0

1-

4.0

t- 1-

r-.... 1-

6.0

a.o

.....

10.0

Diametrul exterior d, = 26,01 mm


Pasul aripioarelor 2,89 mm
Grosimea aripioarei 0,305 mm

Suprafafa aripioarei I Suprafata' iotala = 0,825


A

5,873

14 rom

Suprafafa Iibera I Suprafata frontala

0,439

0,643

Suprafafa de transfer I Volumul total

299,213

190,617 m2 / m3

Diaroetrul echivalem hidraulic

233

2,888--i .. +

& 0,305

Distant-a

45,76
78,2 1

-;;:;./U8

o.oso
.

o.o4e
I

~
I

0.030

11f?4

[',.

i.

~~

0 .020

LnP98~

...~~

2,614

\' ~

!
I

0.015

0.0~8

' ' ....... .

.....

0.010~ .....

~ 24,914 !. ~

'-!.......t.

r--.

}-

......

Cea mai buna corelatie

{'

.....

O.Ob6
I
0.005 -

0.0 04

0003
I

0.4 0.5 0.6

da LO

. Re J0' 3

1.5

lO_ 4.0

2.0

Pasul aripioarelor 2,624 mm


Diamctrul hidraulic al secJiunii de curgere 3,597 mm
Grosimea aripioarei 0,102 mm
SuprafaJa Iibera (de curgere) I Suprafata frontalli a 0,697
Suprafata aripioarei I Suprafa)8 totala = 0,795
Suprafata de transfer I Volumultotal = 751 ,312 m2 1 m3

234

60

,.

8..0 10.0

. ! I I

L
.,.-. .

i- 13;,+ c:

o.oeo - . . . -:-- -

jooso - hn.do

~'-'~9 --'

: I

-I-

! .

.......

-1l-2,7t4

L~:::;::::;::~::;::,__;.~

'

-1--f-!1---1-f- t - --4

N.
- 2?.......~......-i---+-+-+.-+++----t
I

1-Cea mai bun a cor ela!ie

i'ar--,

0.010

'r
; _
,~,5121-"0,06

-:"(,;~-+---+--

==J::J

18,72-1

r.:

- II l I ~
I

- t- -

! ; "-..

P-0001-~7-j- I

==>c : =

2,54

:--.,

~~ -- +-~-r~---~~~~
~---4--4-~4-+4~~~

p~

p., ---i-~ -

p.004--1-.

f-

~i

1----+---+----=:!:i-~ --'-+-4---jHH+---

-l ---- --+----+--- - ~~
"-"
- i~.~~

- t-

1-~ -~-!

08 : 10

,__ ~- - --- R.el0-3

1.5

2.0

3.0

Pasul aripioarelor 2,791 mm


Diametrul hidraulic al sectiunii de curgere 4,206 mm
Grosimca aripioarei 0, 102 mm
Suprafata IiberA (de curgere) I Suprafata frontala cr 0,788

Suprafata aripioarei I SuprafaJa total! = 0,813


SuprafaJa de transfer I Volumultotal 734,908 m2 / m1

235

!;:'-

)I -.. -

1---4-- ---t

t--i"'
-

o jo

40

6.0

80

JOo

'

'Ill

2,54

L -- .l
c;cr;:=; J
l-- ~- . "'- .~ ~ - i L...:;1:::::::,:;=:;::::::;:::::;::::::;:::.....~.::.::j

fo.060 ~-pose --- I .,


'?

-~ ' "

,..;.- =::::::l

I -

'

1--- - l - -l-1
I

13197

'

1- 4,572t-20,06

1-

"-18,72--4

,: -i- .' - ~ ......


r.:.....,__ +---4i_ _
I
~
~
.

"'0201- l . I
fA'
-+--+- .

N.

~........"-i--l-+-+-H+---1

i- . ~-~--1-

. . !'

t=n:: .

}tr

Cea mai buna corela!Je

p.oto
h.
!O.ooe ~ +-+--1f-+-;-,+-

.of ~2,794

~~ -+f--+- -f-.l.~-..-...--~~~-~-~~----.. : !_!: ~i-=~~


: : - .--~
+---K_~-.-. . +-_+f-+++--~

p.004
'

- i-~ ~-- 3

o:4 05 o.6

08 : 10

- -

ol ~

--

- -

Re J0'

1.5

2.0

3.0

Pasul aripioarelor 2,624 rom


Diametrul hidraulic al secjiunii de curgere 3,597 mm
Orosimea aripioarei 0,1 02 rnm
Suprafaja liber! (de curgere) I Suprafa1a frontalli o 0.697
Suprafata aripioarei I Suprafuta totalll 0,795
Suprafata de transfer I Volumultotal 751,312 m2 1 m3

236

4.0

~ t-~':"~-14--~
6.0

fo
8.0 ul.o

2,54

G:

I
.()6() '

050

I'

040 :

"".

" ~~

....

o30+

--

I
re>

13 97
l-18
L'
~,63~~-

---"""'

... lo1,743

t--6,35

'--
~

...

.015

'

::5

n-1~4,s7il-2o,u

Cea mai buna corelatie

"' ['.

~ I'-

010

f--

"""

......_

I
f';:::

008 -

.-.,.......

IXJ8

......h

1005
004

d.4 c15 06 o:e .:o

;-

t:lo

Rel0-3
1."> 2.0

3.0

Pasul aripioarelor 2,734 mm


Diametrul hidraulic al sec1iunii de curgere 4,121 rrun
Grosimea aripioarei 0, I 02 mm
Suprafu1a IiberA (de curgere) I Suprafu1a frontalll a ~ 0.788
Suprafu14 aripioarei I Suprafa14 IOia1A 0,814
Suprafa1a de tranSfer I Volumul total = 784,031 m1 1 m1

237

40

s.o eo 110.0
!

0.07~

0.060
005..!.

'Y
0.040
1-

r*
.I"-

1'.

I'- ~

~r--.:.

o.o~l
~

0.010

13971-u ,n
~

..j'

t.:m

-l

,
.::.::4.,572 \... 2 , ,

0.030

0.011

:>

1,54

~~

lo.oo:s ~

/-..,
'"';-- f....

0.005

0.00~
I

r--.....

0.00~1
Relo-3I

0 .4 0 .5Q6 0.8 1.0

1.5

~ .......

30 4.0

Pasul aripioarelor 2,244 mm


Oiametrul hidraulic al sectiunii de curgere 3,511 mm

Grosimea aripioarei 0,102 mm


Suprafuta IiberA (de curgere) I Suprafata frontalA a = 0,78
Suprafuta aripioarei I Suprafata totalil 0,845
Suprafal'l de ttansfcr I Volumul total a 885,827 m2 / m 3

238

- .

.-r-.

2-0

--~ ~2.135

l-6,35

I\_ Cea m ai buna corelatle

t-

-"

T""'

t--

60 8.0 10.0

o.osd ~-+-+-+-+-+---+---+-----!
o.oJI
~r==-~-=i _____ __
I 63 am

0.030

ffi
-~
-~

-~-*~~~----~-+----~-.--~~-.~~~~
~;~~~
"'

f'- 1'-

~~0-+-r~~~
, ~--.-r.-+---r-+-+~~++~
0.015,1--+-~-+-1-+-___.::~
,~--L-l-.-. -+--+--+-+-+-+--1-+------j

~~.: .

1\

O.OIO -~-~H-++----I-lt-\---1f---+=:...a:,;r--:..-.t-.-+-+-1--H-~-1

jo.OO 1

~u

I'

~ 1-

Cea mal bllna corelatie

Pasul aripioarelor 4,792 mm


Diamelrul hidraulic al sccpunii de curgere 6.145 mm
Grosimea aripioarei 0, 152 mm

Oistanta dintre pll!ci b 11,938 mm


Suprafata aripioarei I Suprafuta totall 0,719
Sllprafuta de transfer I Volumul
dintre pll!ci

239

030

-,--:
I'-

.....

~'

I'

.0 15

+ -

.010

J_

..

"""~

.006
.oos~

.0 0 4

f-to,;; _j

1=3 5 -

l,.,

.008

-- 1-- r-

--

8,179

.020 -

\
~

" I~

1)-- Cea mai buua corela!ie

003

..

Re 10"3

0.6

08 1.0

1.5 2.0

3.0

Pasul aripioarelor 4.097 mm


Diametrul hidraulic al sec1iunii de curgere 5,587 mm
Grosimea aripioarei 0,254 mm
Distan(a dintre piAci b = l 0,287 mm
Suprafuta aripioarei I Suprafata totalll 0,728

SuprafuJa de transfer I Volumul

=669,291 m2 1 m1

dintre plllci

240

4.0

6.0

8 .0 10.0

l!iO

.030
.020
.015

"

- --- ---

~
5,:29

-( - -

--

------ -- 1--

~20,904~

I = 302 nun

~~
\

.......

.008

.004

.010

.006
.005

---

---

- f- -1=-

1\

"~
-

\
1)-,cea mai buna corela~ie

""-.

'

.003

r-.....

v
0

Re 10"3

.002
0.6 0.8 LO

2.0

15

. 3.0 4.0

Pasul aripioarelor 2,813 mm


Oiametru1 bidraulic al sectiunii de curgere 4,639 mm
Grosimea aripioarei 0,203 mm
Oistanta dintre pllici b = 20,904 mm
Suprafata aripioarei I Suprafata totalA 0,888
Suprafa1a de transfer I Volumul

800,525 rn 1 m )

dintre pllici ,

241

6.0

8.0 10.0

15.0

.050

'

'

040

i.

.020
.015

'

- t- . -

-~ -- ,__

i . - - - - -

U--~-

--

, ,33 ., .

,-- - - - . - -- --- -f:!

"' - - -- .. - -

030

I = 63,!531

; ~.~~
'

- -- - - --- --

.1-. - - -

~.
i
. l;::":j.~:~
L .:.~-~-_:--:~=

t--t--t--+-----':\,--
'. ~

~-

'

---

-=--=-:~-=--~-=-= ... ~.,Cea mai b~na-cl..o-r-el..a_


!. .ti_e-----1---~
1-----f~-=--=-:':_~;::-=-:
--+-- +--- ---f
/
r--.._
+-+--+-"'~N
._..--'r-/-7"1r----- r - -r- ..
I - . ' I

. -c.:-

!
.

T----'
I

'-+-+-+-t-+-+----'----l;---i--t---~
. I

,-

Re-10-

0 .5 0 .6

0.8

1.0

1.5

2.0

3.0

Pasul aripioarelor 2,288 mm


Diametrul hidraulic a! sec)iunii de curgere 3,085 =
Orosimca aripioarei 0,152 mm
Distan)a dintre placi b = 6,35 mm
Suprafu)a aripioarei I Suprafn)a totall! =0,756

Suprafn1a de tranSfer I Volumul


dintre plllci
242

'

4 .0 50 6 .0

I'

t--1

. ~
I'";-~I"' ..-8.0 10.0

--

.050
040

"'

.030

!..:
.

)';

~" ..I

015

.010

'

008
.006

.:

.........

--

,.....

!I

l
?:

Reto-3

1.5

2.0

3 .0

Pasul aripioarelor 2,286 mrn


Diametrul hidraulic a! sectiunii de curgere 3,399 mrn
Grosimea aripioarei 0,203 mrn
Distan!S dintre plllci b = 12,192 mrn
SuJ>rafuta aripioarei I Suprafu)a totalli = 0,854
1

Suprafata de transfer I Volumul


dintre p!liei

""'
0.8 1.0

'

Cea mal buna corela!ie

0 .6

.003
0.4

!--712' 192...

1 192.416 mm

'"' r"..:

.004

of

- f.-

r--..

zA:

Aer

020

..l..

1024 m I m3

243

4.0

6.0

8 .0 10.0

15.0

050

.040

mo
020

t--8,382-f

I = 6$,84' DUll

"""

..r
---,.;
____
~ .J. _
---.....

I'

"-

'\'
\ ""' ~

Dl5

.010-

.ooe

~
~

.006

005 .....

'

0 .8 11.0

. I

--

---.

Reto 3
1.5 20

Pasul aripioarelor 1,72 mm

Diarnetrul hidraulic al sectiunii de curgere 2,585 mm


Grosimea aripioarei 0,152 mm
Distan14 dintre pll!ci b 8,382 mm
SupralD.Ja aripioarei I Suprafata totalli = 0,844
Suprafa14 de transfer I Volurnul
dintre plki

~ Cea mal bun a corelafie

0 .5 0 .6

'

004

oo..,

*!

=1378 m2 1 rnJ

244

3.0

'
~

-; ---;- r- 1-

40 5.06.0

8 .0 10.0

'

.0 ':/J

0 40
030

""

"'

3,3,8

~~

.L..:----

r--.,

"

as

008
006

"

"'

Cea mai buna corela!ie

\"-..

I
~ !j

I
0.6

0.8 10

Rel o-3

"""~

15

20

Pasul aripioarelor I,684 mm


Diametru! hidraulic aJ seqiunii de curgere 2,67 mm
Orosimea aripioarei 0, IS2 mm

Distantadintre plki b l0,617 nun


Supru.!i!Ja aripioarei I Suprafata to tall! 0,87

Suprafata de lllUlSfer I Volumul

- ----J
...,

--

1358 m1 1 m3

dintre plllci

245

"

30 4.0

6.0

1-

- -f-

- t O,U 7

,\"~

---f-

'

0.4

~-

-- ----- -- -F-- 1\. I 173,55 -

.0 03

E -r

......

'

004

...

- - 1 - - '-

~-

020

010

.--.

-- -- -

ao

~.

t'--..

"'[
....

030

"'
-.;;;

020

"'\

1\

""

!""'

~ ....

I'

- -

~
.............

it-..

I'"

loo3

a 4 c:5(6

'

~ I Cea mai buna corela!ie

""'

006
005

.
~

6,3S-j

r--...

008

_____
----.

015

ioiO

I = 6S,62S mm

'e

R to-3

ID

2.0

e I.S

30

Pasul aripioarelor I ,279 nun


Diametrul hidraulic a! secfiunii de curgere 1,875 nun
Grosimea aripioarei 0, 152 mm

'

Distanta dintre pllici b = 6,35 mm


Suprafa(a aripioarci I Suprafal!!.totalli =0,849
Suprafata de transfer I Volumul
dintre pllici

246

4.o

:o6.0

a b I~ ).o

.080

"'-

--i'

060
.~0
.040
.030

I ' t...:

1\ -.. ~

'

Po.

~-

'

lA

~~
.........

1-

-~

, ,525 -

..

1-

\l!

K. h t--

Cea mal buna

c:orela~ie

.,......

008

r-., ~

.()()6

.00&
0.4

. ..::::

.01~

\ -

'

.020

~'\::
:l

""""'

._ _

.010-

--

lo

s- 1,3'_7
>\--..
.

ReJ 0"3
1

0&

0.8

lO

I
1.5

zb

'-0

Pasul aripioarelor 4.191 mm


Oiametrul hidraulic al sectiunii de curgere 4,45 mm
Grosimea aripioarei 0,152 mm

Oistanl8 dintre piAci b = 6,35 mm


Suprafnta aripioarei I Suprafata tota!A = 0,64
Suprafutn de transfer I Volumul

839,895 m 1 m

dintre pllici

247

4.0

6.0

ti

8.0 10

: !

3,302

I:

,.....

. 10
0 60

1060
050

"I

-...-.._.

..
I

'

0 30

.I
I

II

~ Cea mai buna corela!ie

1/

1015 I

010

v
I

r--

~~

I
1'-b.

I
I

008

.
.
:--...,
j

006
0 4 05 06

:" ,...

'

::pJ

m
9,525 I<

020

'I

lo40

-. 1
-.
~~

,- .....

-f '~ 1--

8,8 ?

; to
cB

.., r--,

Re l o-3

L5

~0

Pasul aripioarelor 4,191 mm


Oiametrul hidraulic al sectiunii de curgere 4,45 mm
Grosimea aripioarei 0,152 mm
Oistan]a dintre plki b 5 6,35 nun

Suprafuta aripioarei I SuprafaJ8 totala = 0.64


Suprafata de tranSfer I Volumul

839,895 m1 / m3

dintre plllci

248

40

60

a-8 ,0

~~

lo o

.oeo-1
1---

-:':-~-d

DGO--+---'~----"'""'

.oso-- -----!~~

040----+--

~f----

. .\

.. --

--~~

-:::::j[~~.~~~j_~_J

\
. '

030 ---i-----~r----r---~l \

020 --'----~1

- -

.015 ----1

I \

+--i+- ----i!

-;

----:'

~-----+---006-

-.

~ -- , '

0 .6

. ~... . l. +--l

~--------~~~~

Rcto-3 .

0 .8 1.0

I
3.0

15

I.

Pasul aripioarelor 4, 191 rnrn


Diametrul bidraulic al sec~iunii de curgere 4.45 mm
Grosimea aripioarei 0,152 mm
Distan~

--- ' .
,

dintre pUici b 6,35 mm

Suprafata aripioarei I Suprafi!Ja totaiA 0,64


Suprafa~ de transfer I Volumul

corela~ie

_.;.- .. I

j ~-1----

1---i---l-----'------l

/ !

- ----t--'1-tl--4-l+' ......:-

008 .

)>- Cea rnai bun a

,
010

_J-+1--~-~

839,895 m2 1 m3

dintre piAci

249

4.0

' !

,.-

.10 -

L_ "

! .......
-

.0 60 -

- -

oso ......

...

..

3,302

\,

0,88f \ -

6,35 ,._.
~

_,_.,_,

>

:;;~~ ~ ~

0 80

'

~
\
'

~~

f-" ~ oL
r~
, .\\l
1"

... .

L '-..!.
1

,~

1"

:-r-1----l

0 4 0 - --'-'- - - ' - -.L.


' .'

~'K"'~1-

1--u 7 ......!
1.

. . '

.o:30 Cea mai buna corelatie

0 20 ---

--i..1. v .

r ,

015

.....

.1 .

010

r---

. I;

'

--~~--:-r--- ~

tI

- -~

oo8 --+--t-- 1- -

f--

.oo6 -

'

. -I

Re -10 3

0.5 0 .6 . 0 8

1.0

1.5

J
~0

Pasul aripioarelor 4.191 mm


Diamctrul hidrau1ic a1 sectiunii de curgere 4.45 mm

Grosimea aripioan:i 0, I 52 mm
DistanJ3 dintre plllci b = 6,35 mm
Suprafa13 aripioarei I Suprafafa totaJa a 0,64
Suprafa!S de transfer I Vo1umul

839,895 m21 m3

dintre piAci

250

30

40

60

80 10.0

0 .08

........ ~

0.06

f' 1'-

0.05
0.04

00

.,

. :::i

..__

+-~

"'~'-----------l .
.I
-

~ ~ .. ~

0.03

!::]
r3,,
_
-~~

.~1,52__ _

['...

9,525

'

\:

0.02

"'

0.015
0 .010 f-

I'

>--- Cea mai buna corela~ie


~

"'

~/,.

0.00~

~ ..,....
~

0.006I
0.005
I
0.4

h-- :-:,..

' r;!--

Re l0-3

cis

8 1 {o

'

1~5 2.b

3.0

Pasul aripioarelor 2,92 mm


Diametrul bidraulic at sectiunii de curgere 3,645 mm
Grosimea aripioarei 0,152 mm
Distanta dintre piAci b ~ 6,35 mm
Suprafa)a aripioarei I Suprafuta totalli = 0,705
Suprafuta de transfer I Volumul
dintre piAci

251

4.0

6.0

8.0 10.0

..,

.10

oso- 060

050
040

030

I.

020 - - ;015 - -

0 10
1-

.ooe

006
.0 05

"1\ -

I.

;-.., -+-Y/-1 r--

-1--'f-.,......._i:-/./

- - 1-

[<-<> -!>--

-1---+--t--t--++-

----

Cea mai buua corelalie

'

:~-'--I'- t

~-rl--

--

.... !--..

~~ .

I0.8 1 10R.et o-31.5

__; [!

+---+- .

-- >-.

-~!~-t--r--f- 1- Jl--~-.1----1
04 05 0.6

20

Pasul aripioarelor 2.92 mm

Oiame1nd hldraulic al sec1 iunii de curgere 3,645 mm

Grosimea aripioarei 0,152 mm


Distanta dintre pUici b = 6,35 mm

Suprafala aripioarei I Suprafa1a totalii = 0,705


Suprafa1a de tnlllSfer I Volumul
dintre p!Ac i

252

3.0

40

: I

. ----t

.100

' l, ......._
'

.080

'

.
'

050

'~ I
'
\ ~

'

.\

.030
I

'

'K .....
- I ' '

1"---

'

~ .._

'

)f '

.--,;;::.:

'

"-:--

.006
04 0.5 Q6 I o.e 1.0

......

I'

~~

Cea mai buna corela!ie

.008

-..._

---~~~.~~.
- - ~ 4,762 J..
-._

:'

'

.010

I ::::::::-::::

'

.040

0 15

~0,889
...r
-- ~
-- -------'--

........

......

.020

r-6,3~ ~

.060

Re t o-3
1.5 2.0

3.0

Pasul aripioarelor 2,288 mm


Diametrul bidraulic a! sectiunii de curgerc 3,085 mm
Grosimea aripioarei 0, !52 mm
Distan1a dintre pllici b = 6,35 mm
Suprafata aripioarei I Suprafala tota!A = 0,756
Suprafala de transfer I Volumul
dintre piAci

253

4.0

~. ...
6.0 l e.o 10.0

. 100
~

.080

.....

\ '

...
.050
.060

\::l~ --~~:

t.:..
r-... ....

.0 30

-.

~ ~~5-l
~

1\ i
1\

.0 4 0

~--

r-!c:--~ . _,__,
"1

"C

r-....._
~ .......

~ '-

1\ Cea mai buna corela!ie


1/

.020

......
.015

I/

~
K

1--, .....

.....

.010

r---.

.008

Ret o 3

.006
0.3

0.4 050.6

0.8 1.0

15

Pasul aripioarelor 2,288 mm


Diametrul hidraulic al scc(iunii de curgere 3,085 mm

Grosimea aripioarei 0,152 mm


Oistan(a dintre p!Aci b s 6.35 mm

Suprafa(a aripioarei I Suprafa(a tota!A = 0,756


Suprafa1a de ttanSfer I Volumul
dintre piAci

1204 m2 1 mJ

254

2.0

3.o

4.0

t-6.0 8.0 IIC

.060

----

~: ~"-

.10

r-..

.08

,.. 6,35-;

.,-i'

~--~

___.,--..._--......_,--~

""" t--"' ~6,3S...r-


\ ~

'+-

.050

............

f\

D40

-i

'

f\

D30

1
}- Cea mai buna corela!ie
D20
.ot5

'

~
!"'<.

.otO

r-. ......

~ r--

.-

008
006

Reto-3
0.4 0.50.6

0.8 lD

I "'

Pasul aripioarelor 2,288 mm


Diametrul bidrauUc al secfiunii de curgere 3,085 mm
Grosimea aripioarei 0,152 mm
Distanta dintre pllici b ~ 6,35 mm
Suprafuta aripioarei I SupraJilla tota!A =0, 756
Suprafuta de transfer I Volumul
d intre pllici

= 1204 m2 1 m3

255

?.0

'0

4:o

ts:o

18.0

'

laoo

1006
jo.o5

"' r-...

1'-. ~

1004

. --

-.

. -

. . ----

~
--

- ~=---~397
~ 952.9

~
.........

\'

0.03

~:-C
; ~t'"'~_:g--- ~ :::. .N-4

,6,351

~f-..

I'

......

!.
!'--

Q02

;-....

0015

~ Cea mal bun a corelatie

!'--,

t---

jo.ol

"~

I/
..........

QOO~I

aoo5
I
o:4

Reto-3

0.6

o.a l ,:o

1.5

2 .0

3.0

Pasul aripioarelor 2,288 nun


Diametrul hidraulic aJ sectiunii de curgere 3,085 mm
Grosimea aripioarei 0,152 mm
Distan\8 dintre pll!ci b ; 6,35 nun
Suprafuta aripioarei I Suprafata totala = 0,756
Suprafuta de transfer I VolumUJ

= 1204 m21 m1

dintre pllici

256

4.0

..

.....
t-.....
6.0

1--- ~

8.010.0

f-6,35-

F
D60

050 - - - 1 -

D40 - - - i -

..

lo30 - --+- : ' . . . .


1

!
I
~0

'

'

f015

.010-

foo8
I~

_l-!..
i . . . . ._ . ._

----+~-~
I

I
1

.....-.........,..:.....,._;~-..._-=--l

--~- - -- -~.

Cea mai buna corel~tie

---- :
I

~
- -~ - ----,

I
I

-'

I
I

~~
-
--1.-+---- --- ---1-1
-::,..
.
i
Re
--.J-o-
3~-~~;-----,:-I

--~--~-------------I
!

,,

C4

o5 o~ ; oe l t:o

1~5 2.0

Pasul aripioarelor 2,288 mm


Diametrul hidraulic aJ 5ee1iunii de curgere 3,085 nun
Grosimea aripioarei 0,152 mm

Distanta dintre pllici b 6,35 mm


Suprafuta aripioarei I Suprafuta totalA 0,756
Suprafuta de transfer I Volumul
dintre plAci

257

3b

-10

-+:'

1--~
I

S:o-1...>oU-1
so

.....__.........>.

.080
t- .060

....._

It}

f',

.0 40 ...

""' -~ 1--

.020

1=----

.....

'

"" ~

.010

t"l

/
"

---

I.

...;.-

12-, 7

L
1 I I

'

'

I
I

'

[>- Cea mal buna corelatie

--

...._

'

Re10 3
1.5 2.0

Pasul oripioarelor 2,288 mm


Diamctrul hidraulic al sectiunii de curgere 3,085 mm
Grosimea aripioorei 0,152 mm
DistanJa dintre placi b = 6.35 mm
SuprafaJa aripioarei I Suprafata totalll 0,756
SuprafaJa de transfer I Volumul
dintre pUici

258

I
~
.
0 I~

006
OB l1.0

.008

050.6

. 1-

'

-~S=;;

........

.005

.........

~. 1

.0 30

.015

........

..;
'-..!._

~~~

--------

r - -

r--.

.050

. f;:" -

!:~'

lo

!
I

30

4.0

... t-
6.0

.'

80
. 10.0

pro
f050
fo-tv-

"'-

AI
- ;r

- . .
~

'

I
;

'

015

OIC>-

--

!'

~
I
~

r-,,35,...

l ,l7

- -.. .. ...~ r---- lf,O!

\~~
.;,--=t i

020

l.:f.;.< .

I ~
'1 ~ ~~

fcoo

~ 1,016

- - _-t;- 1- - --~
=.j- -~~
-

.I
0<

......

...........

..!.

-.j

y - -cea mal buna corela!ie

"

I
~

lnnA

I ""

J. ___ -

006 .

-.......... ..... .,_

0.4 0 50 6

o'e i 1:0

,5

2!)

l'asul aripioarelor 2,288 mm


Diamelrul hidraulic al SCCJiunii de curgere 3,085 mm
Grosimea aripioarei 0,152 mm
DislanJa dintre plici b - 6,35 mm
Suprafa)a arjpioarei I Supra{afa toeaiA ~ 0,756
SuprafaJa de transfer I Volumul
dintre plllci

259

.
:> 0

'

lb.

Relo-3

004

''

40

r-..

--;.._~

60

ao loa

, / '~''

1". .,.

jo6o

1050 -

~ .;

~ fo

I'

,--INn -

~~

I ~ ~

lo2o l>15

---....
-

---

~!<>~

'

~ r--...

['<>-..,

l>10

j.) Cea mal buna

vv
I'

"""'-

I.OOB .....

'"I:

,,_..__

1
.006

''"'"'
~~

..

t-- ~

.-

' .\
-

"

..
04

.
05 06 10 8

......
0

Re t o-3
tO

LS

20

Pasul aripioarelor 2,288 mm


Diametrul hidraulic al sectiunii de curgere 3,085 mm
Grosimea aripioarei 0, I 52 mm
Distanta dintre plllci b = 6,35 rom
Suprafntn aripioarei I Suprafuta lolalli =0, 756
Suprafata de transfer I Volumul
dintre plllei

260

30

4.0

60

lc ro 18.0

110

ORO --

.0 70
.060

t\10,~89

t'--.

050

"l. -
...
l .

""-.....!.

0 40
.030

1\
~

008

....

lI
'

r--.......

'

'

)-cea mai "buna c r elat[e


'

"" ~ -< v

~ ......

.010

l
!

""'

....

'

.... llo.....
~

t--,

b..

006

.0~

Q4 0.5 0.6

0.8

1.0

Reto-3
1.5 2.0

Pasul aripioarelor 2,288 mm


Diametrul hidrau1ic a1sectiunii de curgere 3,085 rnm
Orosimea aripioarei 0,152 mm
Distanta dintre placi b = 6,35 mm
Suprafata aripioarei I

~
-t::;;;;"

i I

0 20

:-.......

i::._

.....

i\

1-6,35 ~

"" r--. .........

.
.

1--6,35._;

Suprafu~& totalli =

0,756

Suprafata de transf~ I Volumul


dintre pll!ci

261

3.0 .4.0

:-....

6 .0

"'

_8.(ll00

I~

10
.08

.06

2,381~-

I
:

"

L--- --T---

l,t l l . . -

--

,............
~

.05

r-..
t

\\

.03

.02

.0 15

t'1 I' I' / v


.-....,..._,

.01 -

-,.I
I

~Cea

-.

mai buna corela~ie

I'

:--.. ........,

.008

.0 06
1005

r-....
.
0506

3
.I Ret oQ8 10
1.5

--.......... ,..,...

'
'

04 -

t-U,llf-1

20

3.0

Pasul aripioarclor 2.079 mm


Dirunet.rul hidraulic aJ sec!iunii de curgere 3,414 nun
Grosimea nripioarei 0, I02 nun
Lungimca aripioarei 2,388 mm
Distanta d intre placi b = 12,319 mm

Suprafuta aripioarei I Suprafata totala 0,868


Suprafata de tranSfer I Volumul
dintre piAci

262

4.0 5 o60

r---

r-.

80 110.0

.150

.100

.080

..
'

"-~

l(f

L-1

l'"i-- - ~
--- -=t._
o,m ; ..
...., ....
-!
. I
II

-....::...-:: ....
i

I" "

APROX.

!'...,

.060

'

.050

I
~

.0 40

-- -

.0 30

l>- -Cea mai buna corela~le

.0 10

0~3 Q4 0.5Q6

'

- o-o-- ~

Relo08 LO
1.5
1

l - --

Pasul aripioarclor 1,67 1 mm


Diametrul hidraulic a! sectiunii de curgere 2,646 mrn
Grosimea aripioarci 0,152 mm
Lungimea aripioarci 3,175 mm
Distanta dint:re plllci b = 10,516 mm
Suprafata aripioarci I Suprafuta total4 s 0,873
Suprafuta de tranSfer I Volumul

.I'

.0 15 -

.020 -

.008

L-'

..1__-

1368 mz / m3

dint:re pllici

263

00

--

''

2 .0

3.0

4.0 506.0

8.0

-..o!!.

.10

:r~

~~

----

I"

.06 - -

~ lo

--c:

'
-~ ......
--- ..........__._. ~.f-t. !,.....~

.0 4

1>-- .....

f...

Cea mai buna corelatie

.02
.015

:
I

.L~

.03

t--

.08

f--lO,fb

.,

/I

I--

! )'

.010

';,...

0 .....

.008

t-...
0

r---- t-....
I>'

.006
0 .3

0 .4

0.6

Reto-3
'oe 1 1.0
1.5 2.0

Pasul aripioarelor 2,22 mm


Diametrul hidraulic al sectiunii de curgere 3,231 mm
Grosimea aripioarei 0, 152 mm
Distanta dintre pl~ci b s 10,49 mm
Suprafata aripioarei I Suprafata totala = 0.847
Suprafata de transfer I Volumul
dintre pl~ci

264

3.0 4.0

60

8.0 100

"" - 10,.9 ~-

10 +-t---t--t----,H-- -+--+--i
t - -
t-- .1"'-08 ~~~~-+--~r---r--,_~
f--

06

~['~~~

05

_:.__>

t - - - ..J' J
t:::: .. . '--.)
c ...
-~

. .....~f.q.

04
03
i

Cea mai bun a

corela~ie

01~+--~~
~~
~-+~+h.....,-'+---+---+---+--+---+-H-H-----f

I ... ~t--::-..
010

.-

~-+--~+---r4------~--~~
.~~~---1--+-1--r-~~----~

.008 ~+-4-+--4~----~-+~-.~~~--+-+-+-~4---~

006 '---'--!--,_......
04
0.6 0.8 10

Re l o-3
1.5 20

3.0

Pasul aripioarelor 1,427 mm


Diametrul bidraulic a! secJiunii de curgere 2,121 mm
Grosirnea aripioarei 0,152 mm
DistnnJa dintre piAci b I 0,49 mm
Suprafata aripioarei I SuprafaJ8 totalll =0,892
SuprafaJ8 de tranSfer I Volumul
dintre plllci

265

4.0

f..

60

80 100

.
.10

I-

.08

,,

.060
0"\0

Cea ma i

l .o ~ "

.~'t . t-=v-'

'

.....

''!!
I

. . -t

s::

~ - H - .&-

"'-...

~ r--....

r...
~

lnnA

l as

Re-~o3
10

I~

2 .0

3.0

4 .0

,..n

Diametrul aripioarelor aciculare I ,016 mm


Posullongitudinalal aripioarelor (paJalel cu direcJia de curgere) 3,175 mm
Posul transversal aJ aripioarelor (perpendicular pe direclia de curgere) 3,175 mm
Diamctrul hidraulic al secfiunii de curgere 4,40 l mm
Distanja d intre plllci b = 6,096 mm
Su.Prafata aripioarci I Suprafata totalll 0,5 12
Suprafaja de transfer I Volumul

I - It .

1.010

Q4 0.50.6

o- +
17!
bma corela ~ie ~ ~,~~-

1 .01~

\
1\

n 4n

IMo

...

..

. = 6 16,798 m1 1 m3

dintre pUici

266

AO

111'\n

l'o ~!__:~~~ri----------------~~-+~;~+----

- :

'

~i.G.~4~--.-~
, f.-"--~~. .._:-.rt".;..-,"1"1...__

l.loo ~~~;-++4 +----

~~~-+-~4-~~ --- ---------~---~~~~~~~--~


i
j.oao+--+-- -+--+-+ 1--

.010 +---'1---+-+-H-+0 .4 O.S 0.6


0.8 1D

1.5

2.0

3.0

Diametrul aripioarelor aciculare 1,016 mm


Pasul longitudinal a! aripioarelor 2,438 mm
Pasul transversal a! aripioarclor 3,048 mm
Diametrul hidraulic a! sectiunii de curgere 3,572 mm
Distanta dintre pllici b = I0,106 mm
Suprafata aripioarei I Suprafata to tall! = 0,686
Suprafata de transfer I Volumul

669,291 m I m

dintre pll!ci

267

4.0 5.0 8.0

1-0 10.0

t--

.oeo

.oeo
~

..

- -

f'....

.()40

.020

Cn molbou\ro~l~

.030

... .

r-. r-. f....


I

--

DIS

mh
"' c
I

_, 1-t

i'-........._ j

.010 -

-........

HI,S7S

. 7!

_,~

...........

I-

:l]

......

!-..,..... ..........

.00.

l,l88H

18.137

u.os

..-.;;;;:

.006
. 0.1!1

02

o:"'

0 .4

O 'l

Re 10"3
os o.a

Diametrul aripioarelor aciculale 0, 787 mm


Pasul longitudinal a1 aripioarelor 1,575 mm
Pasul transversal a1 aripioarelor 1,575 mm
Diamctrul hidrnulic al seetiunii de curgere I ,634 mm

Distanta dintre p!Aci b 19,05 mm


Suprafata aripioarei I Suprafuta total! 0,843
Suprafata de transfer I Volumul
dintre pUici

268

.~

~n

li.O

4 :0

llo

.:o

~ro

pt5
J.D

p.os

~-.- :

I
I

'

..

'
1 ...............

...._

~2

--

~"

Foo

9-"
~-~
e-~~

~~$-
- ~-

L5

20

r-U,~l-

!---0,432~I

.
'-

~~

Re J0-3
1.0

f-

11-..

a 6 aa

,..
~ ~~ l s,m

004

....

' (O J

0.05

41

- r-- 1-
l,l1s~ r ~'51

Cea mai buna cor elatie

po6

0.0 3

3.0

4.0 5.0 6.0

Diametrul aripioarclor aciculare 1,651 mm


Pasulloogitudinal al aripioarelor 3.175 mm
Pasul traJliSVerSal al aripioarelor S.OSS mm
Diametrul hidraulic al sec)iunii de curgere 5.669 mm
Distanta dintre pli!.ci b = 12,75 1 mm
Sup.rafuta aripioarei I Suprafa)a tolalA = 0.704
Sup.rafu)a de transfer I Volumul
dit)tre placi

269

~ ";;- .....
8.0 10.0

J,.o zao

0100
0.080

. .

...

0 .060

1\

0.0 40

~~

--,--.

I I I
~ I
I 6,04S
-"1-
~ 1...,,78
-

O.OliO

0 .020

'

.._,

8,432 ......
r-- ......

0 .010

o.ooa

r-. 1"--- r-.. .....

....,..
~

Re l0-3

'2

Diametrul aripioarelor aciculare I ,65 I mm


Pasullongitudinal a! aripioarelor 4,978 mm
Pasul transversal al aripioarelor 6,045 mm
Diametrul rudraulic a! sectiunii de curgere 9,053 mm
Distanta dintre pll!ci b 12,954 mm
Suprafata aripioarei I Supralilta to.t al! s 0,546
Suprafata de transfer / Volumul

L..u,,t-.1

-l-~ , . . 1,6SJ

Cea mai buna corelatie

315,617 m2 / m3

dintre pllici

270

10

;-20

ANEXA 3 Dimensionarea unui schimb'~Cjr 4e d ldo ri co fevi co aripi oare


Sa se dimensioneze tehnologic un mcitor cu aer, penlru racirea a G. - 60 ll h ulei de
transformator, de Ia 4,; = 150 Ia luc 70 c. Aparatul este plasat Ia o altitudine de 250 m. Schimbiltorul
de clUdurAeste echipat cu 1evi cu aripioare inalte (GRTRO}, ~i are urmAtoarele caracteristici geometrice:
lungimea 1evii L = 9 m; diametrul exterior altevii supon d. 25 mm; diarnetrul interior al )evii supon
d1 20 mm; diarnelrul exterior al aripioarelor D s 59 mm; inAI)imea aripioarelor h 17 mm; nU!IWul
de aripioare n = 400 aripioarelm: pasul aripioarelor b 2.5 mm; grosimea medie a aripioarelor S = 0,35
mm; pasuJ pe orizontall! PB 64 mm; pasuJ pe vertical! Ptt 62 mm; lungimea IiberA de Ia capetele
tevii It 50 mm; numArul de supot1i n.

= 5;

IAtimea suponului I.

= 50

mm; lll)imea ramelor (prin

intermediul cllrora se solidarizeazA cutiile co1eetoare cu plllci1e laterale) I,

80 mm; 1Aiimca cutiei

colcctoare 1., 250 mm; distun1a de Ia aripioare Ia pll\ci lc latcrale lp = 4 mm; inAI)imea liberll a
fasciculului ht =SO mm. Rezistenlele termice ale depunerilor se vor considera R... 310.. m2 KJW, R.,
5-10 .. m2KIW. aripioarele sunt realizate din ahlminiu (A. 200 W/mK), iar )evile din Olel cu A.o = 40
WlmK.

Temperatura medie a uleiului este t.m = 110 C, Ia care proprietlltile fizice ale acestuia sunt:

Pu:=825.7k~;cu := 2202
m

_J_;
kgK

A.u := O.t03

Se admit pentru ocr temperatura de intrare loi 32

; llu :=l8.410"

Pas

mK
~i respectiv cea de ie~ire egalli cu cea a

fluidului tebnologic, t.. 70 c. La temperatura medie, prop.-ietl\tile fizice ale aerului sunt:

c a := 1005

kgK

lla'Ca
; lJ 8 := I9 I 0-6 Pas ; Pr 8 := - , - mK
A. a

A. 8 := 0.028 - w

Pr 8 =0.682

Debitul de aer necesar rezultll, ca ~i sarcina termicA o aparatului, din bilantul de cAidurA:

Q := G uc u(t ui - 1 ue)

=2.936106 w

G a =76.879

kg

Presiunea atmosfericllla innllimea Ia care este amplasat aparatul este:

s(

) 5.256

Pa =~.CJ310

Pa :: 1.01310 1 -2.257-10. H

N
2

m
271

Densitatea aerului Ia acc85tli presiune ~i Ia temperatura sa medie este:

kg

p a = 1.053 -

mJ

Se admit douil fascicule (se<:!ii) de 1evi (nr s 2), liecare fascicul aviind 30 1cvi pe orizontaiA (N 8

30 levi).
Lungimea tubului libcr cste:

Lungimea nerwrata a 1evii este:

Ulimea interioarA a unci sectii:

I = 1.955 m
Sectiunea minimA de cw-gen: a aerului este:

Smin:= n r(Lrl- dcL rN B- 2blin 8 L 0 N B)


Viteza de curgere a aerului:
Gva
wa := - -

S rrun
.

care este o valoare acceptabilll.


Utimea totaiA a aparntului va fi:

11 = 4.23 m
Lungimea totall! a schimbltorului de clldurli este:

L 1 = 9.5

Suprafu!a planll oeupatil de aparat:


2

Lflt =40.185 m

272

Smin=l8.617 m

Pentru a putea calcula diferenta de temperaturli medie logaritmicli se impune numArul de ]evi pe
verticalii, N11 = 6 ~i o,;, = 2 ~iruri de ]evi pe pas. Rezulta, astfel, numArul de incruc~i: N
care se va determina forta rootoare:

N H:= 6

nsir
Aria de transfer Iennie a aparatului este:
A e := n rN sN H1t d eL 0

A e = 244.573 m

InAitimea ocupatii efectiv de filscicul:

hr= 0.369 m
ioal]imea totaiA a fasciculului de ]evi e~1e:

For]a rootoare a procesului de transfer Iennie este:

6 1 iot'= 1 ui- 1 ue

6 tm := ---.------------------------,
Nh----~--~----~

t.tiot

6t;m - 6lext

1-r ~ b - - - --

61ext
61cr
t.t int - 61 ext" - -

( \Icc)

Calculul coeficienplor par]ia li d e transfer terrnic:


- coeficientul partial de transfer termic al tluidului cald:

4G u

wu = l.071

273

= N11/o,;,, cu

wuPud i
Re u:=- - flu

Nu u = 106.261

au =547.246

m K
coeficientul partial de transfer termic de partea aeru1ui:

Nu := 0.134Re

0681

Pr

~3 {b-.,-.)0.2(b
.)0.1 13
-.,
--

\ O

a. a= 37.496

w
2

m K

S 1 =L794

s 2 =0.068
S e :="de

S e =0.079

X =0.556

274

m
2

m
m

= 0.863

Pentru contact imperfect se amendeazA t cu 0,95, deci, ooeficientul partial de transfer Iennie de
partea aerului va fi:

cx ar = 734.742

m K
Coeficientul total de transfer de cllldurA este:

Aria de transfer termic necesarA :

nee

:=

kt.t

A nee =242.5 1

care se gAse~e intr-o eroare de 0,843 % fatll de suprafata pusA Ia dispozitie (A.).
C alculul pierderilor de p re$iune
Cllderea de presiune in tevi:
'

- 0.316

" r-

"' r= o.o32

0.25
R eu

2
t.p :: A.
u (

w p
L
r-N
+ 4) ._u
d.
2
u

t.p u = 4.26910

Cllderea de presiune Ia curgerea aerului peste faseiculul de tevi:


Raportul dintre Jungimea totals a aparatului ~i llltimea acestu.ia (LJI, 2,9) indicA utilizarea unui
numiir de 3 ventilatoare.
Debitul volumetric de aer (eonditii normale) necesar este:
275

s m

G van =2. 1510


Se vor utili7.a 3 ventilatoare de tate 72 000

m\,fh. cuD.

1,2 m, $i 6p,,., 300 N/m1

Densitatea aerului Ia intrarea in \-entilatoare:

kg

Pai=l. ll8 -

m3

Viteza aerului Ia iC$irea din ventilator este:

w vent:=

w vent =20.26 1

P arN vent" D v

Pierderea de presiune dinamicA va fi:


2

P ai'w vent
.O.p vent : - -,---2

.O.p vent= 229.539

N
m2

Cliderea de presiune totalli a aerului estc:

6p 1 := 1.25 (6p 8 ~6Pven~

6p 1 =351.286m2

Puterea CO""IDWtl de venl.ilatoare (considerind randamentul ventilatorului 'l 0, 7 $i pe eel al


tnmsmisiei 'l - 0,9) este:

.O.ptG a
P:= - - P ai''l v'TJ t

p =3.833 10

Se pot admite motoare de tate 15 kW.


Raponul dintre puterea consumatll $i debitul de cllldurll transferal este: P/Q 1.306% valoare
satistliclltoare (< 3 %)

276

ANEXA 4 Dimeosiooarea uoui scbimbator de caldura cu placi cu aripioare


SA se dimensioneze un schimMtor de ca!dum pentru recuperarea energiei gazelor evacuate

intr-o instalatie de turbinA cu gaze cu circuit deschis, care functioneaza in urrnlltoarele conditii:
debitul gazelor evacuate: G. = 20 kgls;
temperatura gazelor Ia intrarea in aparat: ta~= 450 C;
temperatura gaze lor Ia ie~ire din aparat: tge =200 c;
presiunea gaze lor Ia intrarea in recuperator: pg; = I ,31 05 Nlm2 ;

c;
temperatura aerului Ia ie~irea din recuperator: t,. = 350 c;
temperatura aerului Ia intrarea in recuperator: t.i = 150

presiunea aerului Ia intrarea in recuperator: p,; = 91 05 Nlm2 ;


.tat de partea aerului, cat ~ide partea gazelor, se va utiliza o suprafutll de schimb de cllldum planll, cu
ervuri discontinue (plllci cu aripioare), din otel inoxidabil (A.. = 15 W/mK).
Se va utiliza suprafata de schimb de cllldum din anexa 2, pag. 246, ale cllrei caracteristici
eometrice sunt:
diametrul echivalent al sectiunii de curgere: d..:J, = !,875 mm;
grosimea aripioarei: S = 0, 152 mm;
pasul aripioarelor: I ,279 mm;
distants dintre plllci: b =6,35 mm;
grosimea pllicilor se va considera: a = 0,5 mm;
suprafuta aripioarei I suprafuta totalll: A,/A = cr = 0,849;
suprafata de transfer I volumul dintre placi: AIV 1 = y 1 = 1841 m2/ m3;
Din datele precizate rezultll raportul dintre suprafata piAcii de bazA ~i suprafata totalll:

P = l- A, = l-u = O.t51
A

Prop rietiitile fWce ale Ouidelor


Aer:
densitatea Ia intrarea in aparat :

Po:= LOIHO

To:= 273

Po := 1.29

kg

277

p ai =6.575
densitatea nerului Ia ie~irea din recuperator (se presupune o cadete de presiune de I %):

ae

:= p [

To

0.99p

ai]

p ae = 4.42

- t ae_+_2_7_3_~_P
_o_

kg
mJ

volumcle specifice (Ia intran~ $i Ia ie~ire):

I
vae:=-Pae

I
m
"ai:=- "ai=0.152p ai
kg
vohunul specific mediu:

m3

v am :

"am=0.189kg

temperatura medic a aerului:

tai+ 1ae

tam : ---:--

caldura specilici a aerului;


J
c 8 := 1023 - kg){
conductivitatea termicli (sc utilizcazA relatia: ..t =(2, 45 + 0, 0075 I) 10-', W/mK):

A 8 rtam =0.043 mK
viscozitatca dinamicA (se utilizeazli rela1ia: 11 (17,2 +0,0471 t)-I O-', Pas):

1'(

allam) =2.89710-s

Pas

numArul Prandtl:

Pr a =0.685

Gazele se presupune cA au proprietlitile fiZice ale aerului:


278

densitatea Ia intrarea in aparat:

p gi - 0.625

kg

densitatea Ia ~ire (pentru o pierdere de presiune de I %):

Pge == Po

TO

0.99p gi

l ge"~" 273

P0

volumele specifice Ia intrare ~i Ia ie~ire:


m3

v ge = 1.057 -

vgi:=p gi
volumul specific mediu:

kg

v gi+ v ge

vgm:

temperatura medie:

proprieLAtile fizice Ia temperatura medie:


Cg := l051

kgK

mK

-s Pas

11 g 3.25 11 0

numArul Prandtl:

Pr ll =0.699
Din bilanJul de cAidura se deten:nin! dcbitul de c:Aiduril transferal ~i debitul de aer:
6

Q = 5.255-10

kg
Ga = 25.684 -

Forta motoare calculata ca pentru cont.racurent este:

279

atmcc=72. 135 K

care se va co recta cu un factor de corectie ce depinde de parametrii P ~i R:


Va1oarea fuctorului de coree-tie, corespunzlitoare valorilor parametrilor rnentionati

~i

circulatiei

In curent tncruci~l este: F = 0,63.


Calculul coeficientului total de transfer termic

Ca/culul coeficientului de trarufer de partea aerului


Sc admile, pcntru viteza aerului, valoare w, = 5 m/s, pentru care:

Rea :=

wad cch
(
\

l1 a 1 arn;"v am

Re 8 = 1.7110

I oi - I ge
= "'"
18e-tai

R = 1.25

Din diagrama corespun7Atoare suprafetei alese, rezultA j, = 0,0042 ~i f, = 0,013. Cum j

StP~, iar St = alwpc, rezultli:

a a= St a w a--c a
vam

Pra

a a= 146.087

w
2

m K

Coeficientul parJial de transfer termic de partea gaze/or se calculeazA in

acela~i

mod,

admitlind, tnsA, o vite7A w1 = I 0 m/s (se tine coot, astfel, ca volumul specific al ga2elor este mull mai
mare decill eel al aerului). Rezultli:
w gd ech
Reg := --='---11 gv gm

Reg = 434.182

pentru care, din diagrama se objin j, = 0,011

~i

r, = 0,038.

Rezulta:
-2
3

St g := j g Pr g

81 g = 0.014

a g=St g w gv
~c
g
gm

Calculul eficientei suprafefe/or se face cu relatia:


280

a g =110.488

w
m2 K

tn care 11 reprezintd eficien(3 suprafetei de partea fiec!roi Ouid, iar 11 reprezintA eficien1a nervurilor de

partea fiediruj Ouid, rndrime care se calculeazd utilizand ecuatia:


tanhmh

'1.

mh

in care h e~~e jumlltate din distanl3 dintre plllci, iar m este dcfinit ca:
m = J2a

..to

Eficien(a suprafefei de parte aeru/ui:

m 8 =357.976

b
h:= -

'1 na = 0.716

-3

h = 3.l7510

11 a:= I- o ( t- '1 na '

11 8 0.758

Eficien(a suprafefel de parleCI gaze/or se determind utilizllnd acelea~i relatii ca ~i pentru aer,

rezultiind valorile:

m. 311.319 m'

'1 = 0. 766

'la 0.80 I

U>eficienlul Iota/ de lransfu term/c este:


k := - : - -- - -- : - -

k 49.12

- -- + - + - - aa'la A.o ag'lg


Aria suprafefe/ de transfer termlc necesarn:

A :=-

..:..Q_

kll.t 1nccF

Raponul dintre suprafa13 de transfer termic A $i volumul total al aparatului, y, este:


b
1
y := y 2(b+a)

281

In consecinlli, volumul recuperatorului va fi:


A
V:=-

V =2.759 m

Raportul dintre scctiunca IiberA de curgere (Ac) a unuia dintre cele douA fluide

~i

sectiunea

fronta!Acorespunzlltoare, Ar a recuperatorului este:

d""'
A,
A d.m
= 4 - => <1> = - /
A
V 4

I fiind lungimea canalului de curgere:

Se obtine astfel:

<1> :=Ad ech

v
ace~i

<1> = 0.4

pentru ambele tluide.


Sectiunile de curgere necesare sunt:
Gavam
Aca:=--wa

08

=0.972 m

Ggvgm
A 0 g :=

Wg

A 0 g=2.657 m

Suprafetele frontale sun!:

Aca
Ara:= <1>

A fa =2.43

Oimensiunile

recuperatorului

2
m
rezuM

din

rezolvarea

sistemului

Afo = ac;A4 = b c;V= a bc

fl(a,c) :=Am-ac

O(a,b,c) := V - abc

Valorile de start pentru necunoscute se considerA:


a:= I

b := I

c := 5

Rezolvarea sistemului de ecua1ii conduce Ia:

282

de

ecuatii:

Given
fl(a,c}=O
t2(b,c)=O
O(a,b,c)=O
a
b := Find(a,b,c)

a=0.415 m

b=l.l36 m

c=5.85 m

c
Schi!a recupcratorului este reprezentatllin figura de maijos.

Gau

Aer

Calculul pierderilor de presiune se va face utiliz.dnd relatia (2.1), in care, coeficientii pcntru
contractia, respcctiv expansiunea curentului Ia intrare ~i Ia ie~ire au valorile: K. ~ 0,52,

t.p 8

~ 3.33710

K.

0,23.

3 N
-

m2

care repre2intli 0,417 % din presiunea initiala a aerului;


Util izind ac~i relatie de calcul In care se introduc marimile caracteristice gazelor, se obtine:

t.p g = 882.574 -

m2

care reprezintA 0,68 %din presiunea initial!.

283

ANEXA 5 Dimensionarea unui schimbitor de ci lduni cu plici


SA se dimensiooeu un schimbiUor de cAidurl! cu plac:i pentru rkirea unui debit Gvt I0000 Vb

o.J m3/s) lapte integra~ de Ia 25 c Ia 4 c. RAcirea se va face cu apa de puJ, care intrA in aparat

(2, 778 1

cu temperatura de I c ~i icse cu temperatura de 7 c.


Proprietl plc fizice ale fluidelor Ia tempcraturile medii ale acestora tm1 5 14,5 c. rcspccliv t,.
4 c sun1 (proprieiAtile fizice ale laplelui sunt luate din Gh. M. llicscu - Constanle termofizice ale
principalelor produse alimenlare, Ed. TehnicA, Buc~~ 1971):

c 1: 3935.6

P a := 999.8

c a:= 4214

i.. 1:= 0.495

kgK

J
kgK

;., a : 0.566

w
mK

.)

1J I :: 1.8041 0

'1 a : 1.56710 3 Pas

mK
Schlmbalorul de cAidurA va fi alcAtuil din pilei P2 din inox, cu caracteristicile:
mJ

lungime: L = 1,08 m;
IAtime: I = 0.58 m;

distanJa dintre plac:i: A 3 rrun:


grosimea placii: o= 2 mm;
conductivitatea lermicA o otelului ;... = 15 W/mK.

Sectiunea de curgere dintre douA piAci va fi:


Acl

=1.74103

Aria suprareJei de transfer Iennie a placii:


2

A II =0.626 m

Oiametrul echlvaJent hidraulic:


A cl
d cch := 4 -:-2.-::(1~1'-11-:-)

Sarcina tcrmicA a aparatului. dcterminata din bilantul termic esle:

Q := G vfP rc J' 1 ti - 1 le
iar debitul de apa de rAe ire necesar:

Q=2.36HO5 W

kg
Ga =9.316-

284

Pas

Predimeosiooarea schimblUorului de cAidurA se va face considerind cA valoarea coeficientului


total de transfer terrnic este k,.

= 2300 W/rn2 K). Se va presupuoe cA cele douA fluide au acela~i numAr

de curenti (aparatul are numAr irnpar de piAci), adicA factorul de corectie al di ferentei medii de
temperaturA va fi F = 0,942.
Forta motoare pentru circulatia in conlracurent va fi:
{lli-tae) - {1 1e- t ai)

(t"In u

61 mcc :=

ae

61 rncc = 8.372 K

1 1e - 1 ai

Aria predirneosiooat~ a schimbi!torutui va fi:


A

- .,--.,...Q
..:....__

p .- k F6t
p

A P = 13.05

mcc

RezultA, peotru nlllllArul de plki valoarea:

n p =21

Ceea ce inseamnA cA fiecare fluid va avea un numflr llc = 10 curenti.


C alculul coeficieotilor partiali de transfer terrnic realizati in aparalul rezultat tn urrna
predimensionArii:

lapte:
viteza de curgere:
4Gvl
w I :=
0

cAcl

nurnArul Reynolds:
w rd echp 1
Rc 1:= - - - -

'11

numArul Prandtl:

285

Coeficien(ii pat1iali de transfer tennic se vor cak:ula din rela(ia criterialA:


Nua0, 116Re0' Pr0' 0

Pr Jo.ll
Pr,

Deoarece temperaturile medii ale nuidelor sunt relativ apropiate, se va considera c.'! (Pr1Pr,)0)$
.. 0,95. Valoarea coc6cicntului pat1iaJ de transfer tenruc va fi:

apa
viteza de curgerc:

Ga

w 3 = 0.536

wa := - - - -

PaAcl'0c

numaru I Reyno Ids:

Re 8

w o'<~ ecb'P a

:= - - - -

Re 8 = 2.04-10

'1a

IWJDirul PrandtJ:

Pr a= 11.667
Coeficienrul pat1ial de transfer termic se va calcula cu relatia de mai sus, in care (Pr1Pr,r25 "'
1.05:

1..

"7Pr 110,431.05

:= 0.116~Re 8

d ech

Codicientul total de muufer termic:


I

1:: := - - - - - : - 1
5
I

k &2.283103

a,

-+-+"-p na

Aria de transfer tennic necesara rczultA:

286

Q
A nee := _ __;,._

A nee = 13.146 m

kllt mccF

Eroarea de supradimcnsionare eSte:

&

:=

npA 11 - A nee

100

=0.061 %

n pA t1

Pierderile de prHiune se calculeazli urili:nind rela)ill criteriaiA:


Eu= tlp = 4100 Rc,.~'

p.;

Lapte:

Apd:

Pierderile de presiunc ale celor douli flu ide sunt occeptabile.

287

ANEXA 6 Dimeosionarea unui schimbitor de cilduri spiral


Sa se dimensioneze un schimbAtor de cAldurll pentru industria uleiului, care

sa

lucreze in

urmatoarele coditii:
- debitul de ulei supus riicirii: G,. ~ I OOOOVh;
- uleiul cald intrA cu t.; = 180 c ~i piimse~e aparatul cu temperatura t.,. = I00 c;
- mcirea se realizeazli cu ulci, care se inciilze~te de Ia tn = 40 c, piinllla t,. s 90 c;
Se vor analiza douii variante de schimbAtor:
- schimbi!tor de cllldurll muhitubular;
- schimbi!tor de cAidurll spiral.
Proprietl!tile fizice ale uleiului de floarea soarelui variaza cu temperatura astfel (corelatiile au
fost obtinute prin regresia datelor prezentate in Gh. M. lliescu - Constante termofizice ale principalelor
produse alimentare, Ed. Tehnicii, Bucure~i, 1971):
p (t) := 932.779 - 0.6991

-4

M t) := 0.169- 1.324-10 t -

mK

J
c( t) :=l704+-4.069t.

T]( t} :=

kgK

175.110- 3

Pas

100.3185t.;. 38.68

Sarcina termicll a aparatului, calculatA din bilantuJ termic este:


Q := Gcc(tc~(t ci-tce)

Q=4.07710

Debitul de ulei riicit este:

Gr = 4.142

288

kg
s

A SchimbAtor de cllldurA multilubular


Forta motoare calculatli ca pentru circulatia in contracurent este:
(t cilit mcc :=

Ire) - (t ce- tri)

AI mcc = 73.989 K

ln( t ci- l re)


1 ce- 1 ri

Predimensionarea se va face utilizttnd valoarea coeficientului total de transfer kp = 75 W/m2K


(deoarece fluidul rece are viscozitate foarte mare):

A p := -:--.....:...k pAI mcc

Ap=73.474m

Din STAS se va alege un schimbator de clildurli tubulare cu 4 treceri prin tevi ~i cu ~icane in
2

-3

11 := 210

-3

N :=4

A STAS := 88.7 m

n 1 := 392 tevi
manta, cu caracteristicile geometrice:

de := 2010
I:= 4 m

-3

d i:= 1610 m

I sic:= 0.2 m b sic:= 0.145 m D sic:= 0.596 m

Calculul coeficientilor partiali de transfer termic:

Ulei rece- prin tevi


- viteza de curgere:
4NG r
w r ---:.2

p(t ~

lt n

m
s

w r = 0.237-

t"d i

numl!rul Reyno Ids:

wrdrp (t~
Rer:=

11(tJ

Re r = 238.857

nurnlirul Prandtl:
Pr(t) := 11(1)~
A.(t)
Deoarece curgerea se

Pr r := Pr{t~
deslll~ar

Pr r = 172.835

in regim laminar, coeficientul partial de transfer termic se va

calcula utilizttnd relatia criteriala:


Nu = 0.17 Re'-'' l'r'" Gr''

289

numarul Orashhoff fiind:

Gr

gdiPP'((t,,-r~)

coeficientul de dilatare termicll fiind ~ = 7 10.. K' 1, iar tp2 fiind temperatura suprafetei tevii de partea
fluidului rece, care se va determina din intersectia de fluxuri.
RelaJia de calcul a coeficientul de transfer de cllldurll de partea fluidului rece devine:

a r ( I p2)

n 0.33 p 0.43 0r( ) 0.1


0 17 /.. (td~
- '"-e r - r r - t p2

:= -

Ulei cold (prin manta)- se apticll rclatia criteriaiA:

....

Nu = C

06
-Re -

Pr

"-

()
;.

In care t'Jp reprezintli viscozitatea fluidului cald Ia temperatura suprafetei tevii de partea sa, '

Pentru curgere prin manta cu $K:ane:

c = 1,16-d"..;!
in rela!ia de mai sus, lungimea caracteristicll este diametrul exterior al fevii d., iar diarnetrul
echivalent hidrautic eSte:

4 ::Z:(D'
- n' d' )
4 -A.,
4

d.., =- - - -"-.,.,:---:-;:F..
n(D.+n,d,J
iar viteza se calculeazll cu sec1iunea minimA de curgere, care, In cazul ~icaoelor tn formA de segmente
de cere este media geometrieA dintre suprafioja longitudinalll ~i cea transversaiA:

q> foind jumlltate din unghiul Ia centro format de coarda cu diametrul egaI cu 0,;., iar n1 fiind numMul de

tevi din secpunea Iibera (care

rllman In exteriorul $icanei), care

suprafata ocopatL Uoghiul q> se detenninii astfel:

'P =arceos

290

poate fi considerat proportional cu

D. -2h~

D.

Sec1iunea tronsversalll este:


t

S, I., D. { 1-

~)

tiind pasul de ~a 1evilor, care se va considers 1 32 mm.


inlocuind datele numerice in relaliile precizate, rezultll:

diametrul echivalenl hidraulic:

+ 1.028
D

S sic : ~(
4

+- sir(+) eos(+))

oumlltul de 1evi din sec1iunea Iibert:

n 1:= o 1

S sic
2

nD 01

n t 73.055

- sectiunea longitudinal!:
d 2
e
S 1: S sic- "I'"~
4

- sec1iunea uansversalll:

S:ID
t
sJCm(I - ~\
11

S 1 =0.045 m

- sectiunea miniml de curgere:

s min' Js rs t
- viteza lichidului cald:
Gc

" c' - --1

P em S min

m
wc 0.073s
291

numlirul Reynolds:
P (1cm)
Rec:= wcde (
\
'1 tcm;

Re c = 335.951

numlirul Prandtl:
Pr c := Pr(tcm)

Pr c =55.1 19

Coeficientul de transfer de clildura va fi functie de temperatura suprafetei !nspre lichidul cald,


'' care se va delermina, impreuni\ cu t p2 din intersectia de fluxuri:
1
1 cm)
~
(
0.6
0.33 ( '1 ( cm)) .

Re c Pr c ( )

0 14

0.6

ct

c(t pi ) := l.l6d ech

de
1'1 'pi
CAidura transferata de Ia fluidul cald Ia eel rece se scrie tiniind coot de toate rezistentele
termice:

ac ffd l(t
~

(.r

-1pi

)=A.,O ffd l(t

pi

-1p

,)=a

ffdI l(t' 2 - t,.. )

Sistemul de ecualii care trebuie rezolvat se pune sub forma:

A. p

g(t pi ,I p2) := ad m(t pi

- l

p2) - ct

,(1p2) d i' (t p2 - t rJ

Se considera '- = 40 W/mK, dm = 18 mm, valorile de start pentru rezolvarea sislemului '' =
130 c, t., = 100 c $i se ob)ine:
Given
f(tp l 'p2) =0
g(t pi ,I p2) =0

pi ]

:=find{I pi ,I p2)
tp2 =93.283
'pi =93.552
lp2
Cunoscand temperaturile suprafetei se pot calcula coeficientii partiali de transfer de caldura:
[

292

a c (t pi ) = 103.775

Codkientul total de t:nrufer termie va avea valoarea:

k := - - - - - - , - - - - , - - - - - - - : - 1
dm !i
I
dm

ac (1 pl ) de+ Ap +a r{1p2)

k =71.705

d;

Aria de trarufer termic oecesa nl sc vo calcula dupll gllsirea factorului de corec1ie a difcrcntci
medii de temperaturll, F, care depinde de:
p =0.357

Din diagrama de

R= 1.6

variaJie a factorului de coreqie specificl circulaJiei din aparat (o trec:ere prin

manta, 4 treceri prin tevi) rezuhll F = 0,96.


Aria de transfer tennic necesarli va fi:
A nee-

Q
kll.t mccF

2
A nee = 80.053 m

care CSIC CU 9,5% mai micll decat AsTAS


Cakulul pierderilor de presiune se va face pentru Ouidul rece (care are viteza de curgere mult
mai maftl clcc4t eel enid i in plus rezistentcle hidraulice sunt mai numeroase):

Coeficientul de frecare Ia curgerea prin 1evi:

64

A fr '= Rer

A &=0.268

!Ucordurile de alimeotare - evacuare se vor dimeosiooa coosideriind eli vite:ta de curgere este
w,.. I,S m's:

d rae 0.063 m

293

Valoarea obtinutll se standardizeazli Ia d""' = 65 nun, aria sectiunii de curgere a acestuia fiind:
2

d rae

-3

srac =3.31810

S rae := 11 - 4

Sectiunea de curgere a dh-tribuitorului se considerii Y. din sectiunea transversalA a aparatului:


2

Om

S 1 := - 11 - -

S 1 =0.071

2
m

Sec]iunea tevilor dintr-o trecere este:

"t

d;

2 :=-11-

Coeficientii de rezistentA !ocalA:


- Ia trecerea din racordul de intrare in distribuitorul primei treceri (IArgire bruscA de sectiune):

; I (I- ~cr
:=

ss

~~ = 0.908

- Ia intrarea din distribuitor in tevile primei treceri (ingustare de secjiune):

;2:= 0.5(1-

:~)

- Ia ie~irea din prima trecere in al doilea distribuitor (lllrgire brusca de sectiune):

~ 3 := (-:~)

3 =0.721

- Ia ie$irea din uhimul distribuitor in racordul de ie$ire (ingustare de sectiune):

~ 4 :=0.5 -(1- ss~cr

; 4 =0.454

de Ia o trecere Ia alta curentul de lichid efectueazA o intoarcere de 90 , pentru care


coeficientul de re-~istcnta este:

; 5 := 1.13
Cliderea de presiune Ia curgerea uleiului rece prin schimbiltorul de cAidurA multitubular va fi:

294

I
6pr : ~>.. fr-N +~I + 4 ~ 2 +4.; 3 +~ 4 + 6~ 5 p
d.I
'

w,2
I

nn

Schimbitorul de cildun'l spiral


Se aleg UllllftloBrele carac1erislici geometrice
d.i amemd inilial al spirei d = 300 mm;

lajimea canalului b I 5 mm;

grosimea perctelui ~ 2.5 mm;


llllimea spimlei B' 0,6 m;
adancimea canalului a 0,02 m.
Uijimea activA o spirei este B B' - 20 mm 0,58 m.

Aria sec)iunii de cw-gere:


3 2
Ac =8.710
m

Vitezele de curgere ale fluidelor sum:


m

w c = 0.319

w, = 0.537-

Numerele Reynolds ale fluidelor sunt:

Re r = 988.753
Coeficienlii de tmnsfer Iennie se vor calcula utilizand ecua1ia criteriall! folositll anterior pentru
regimul laminar de curgere

~i

se vor majom cu 60 %. Temperaturile suprafelei de partea celor doull

lluidc se vor determina, de asemenea, rez.olvfuld sistemul de ecua1ii rezuhat din egalitatea fluxului de
cllldurlltmnsferat ~ considcrind ca valori de star! pentru remlvarea acestuia valorile precizate anterior.

'-p

f\ lpt 1p2) :etc('pl )'\1cm - 1pt ) - 3 1pl - 1p2

;,.P
s (pl ' p2) :=s-(pl- 1p2) -ar(1p2){tp2 - 1nn)
295

Prin rez.olvarea sistemului de ecuatii reztdta:


Given

~~pi ,t p2) =0
g(tpltp2) =0

pi

=102.172

Rewltii, pentru coeficientii partiali de transfer de cAldurAvalorile:

\V

a c(t pi) = 335.731 m2 K

a r(t p2) = 349.105 m2 K

Coeficieotul total de transfer de cAldurll este:


I
k := - - - - - - - - - 1
o
I

-----,.-, +-

m2K

A. p

1.6a c(t p1)

\V

k =269.222--

1.6a r(t p2)

Factorul de corccrie al fortei motoarc t.t,.. se dcterminA cu rcla(ia (3.21):


F = ln(l + CN)'
CN1
In care criteriul numeric CN este:

CN =(NTC, +NTC, )Jtr

NTC fiind numArul de unit4P de transfer (NTC = kAIGc).


Deoarcce In calculul criteriului numeric intervine aria de transfer, A, aceasta se va ob!ine prin
Te'>!Olvarea ecll3liei oeliniare:
Q=kA I!J_,F

NTC c(A) :=

kA
(

Gee tcmJ

F(A) := in( 1 + CN{A) )


2
CN(A)

296

t{A) :=

Q
-A
kLI.I mccF{A)

A:= root(t{A),A)

2
A =20.51 I m

Lungimea efecliva a aparalului esle:


A

ler= 17.682 m

I ef'= 28

Pasul spiralei este:


I:= {b + li)2

= 0.035

Numllrul de spire este:


2

I- d
{I - d\
I ef
n:=41 + 41} + 2nl

n = 7.272

spire

Diamelrul exterior al spiralei:


D =0.811 m

Pentru calculul pierderilor de presiune se aplicA relalia:

/" ) pw'

t;p= ( n a+~- - cu b =~
d..,
2
I
~d*

Se vor calcula numai pierderile de presiune ale tluidului rece:


2

1ef
wr
Ll.p r := na + b l"d ech p r"2
(

care sunt cu 59,6% mai mici decal cele corespunzl!loare in schimbAtorul multilubular.

297

ANEXA 7 Dimension area unui schimbitor de cilduri cu suprafata raclata


SA se dimensiooeze un schimbiilor de cAidurA pentru rAcirea a 24 tlb concentrat de tomate cu
con!inutul de 25 % substan)a uscatli, de Ia temperatura de fierbere (41= I 02 q, pAnA Ia temperatura de
40

c. Agentul de racire este apll care intrA in aparat cu temperatura de 20 c ~i iese cu 35 c.


Dcoarece viscozitatea dinamicli a concentratului de tomate este foarte ridicatli, se va utiliza un

sehimbAtor de cAidurA cu suprafata raclata.


Proprietiitile fizice ale fluidelor Ia temperaturile medii t"" = 71

c, t,m = 27,5 c.

Concentrat de tomate (conform datelor prezentate in Gh. M. lliescu - Constante tennofizice a le


principa1elor produse alimentare, Ed. Tehnicli, Buc~ti, 1971) :

s
p 1 := 1092

kg
m3

/.. 1 := 0.505

mK

rezultAnd, pentru c!Udura specifica valoarea:

At

3 J
c 1 = 3.30310 kgK

c t :=--

P t '8 t
Apd:

p a := 996.3

kg
m3

c := 4178 a

kgK

A a := 0.611 -

mK

-3

11 a := 0.845 I 0

Pas

Dimensionarea schimbiitorului d e ciildurii presupuoe mai inti rezolvarea ecua)iei de bilan)


termic (din care se ob)in debitul de caldura transferal in aparat

G 3 :=

~i debitul de apa

de racire):

kg

G 3 =21.786-

5
ca( 1 ae- 1 ai)
Schimbiltorul de caldurA va fi alcatuit din elemente cu diametrul interior di

0,152 m (6 incb),

diametrul exterior Oi a 0,203 m (8 inch), avnd B = 4 lamele montate pe un ax cu diametrul d.,. = 0,04
m, care se rotc~tc cu o tura)ie n 2 rolls, fiecare element avnd lungiroea L ~ 15 m.

Coeficientul partial de transfer de ciildurtl al concentratului de tomate se va calcula cu relatia

indicatA de SkeUand (A. H. P. Skelland, ~a., Brit. Chern. Eng., 7 (5), 346 (1962)):

Nu ~ a:, ~ a(c~qn(d; -:~)wpf( d:)"fl( ~


298

B"D

cu

a=0,014

b = 0,96

pentru lichide viscoase;

a = 0,039

b = 0,70

pentru lichide neviscoase.

Viteza de curgere a concentratului de tomate este:

w I :=

I
P t'n \d i2- d a/ )

w, = 0.359 -ms

Coeficientul partial de transfer terrnic este:

o. 1

062
1
.
9
6
[[[
(
d i- d ax) w 1
p t]I.Ol (d;n) (dax)o.ss o.s3
]
:=-.0 14Pr
B
i.

di

,,

w,

a 1 = 1.57810

di

w
2

m K

Coeficienlul par(ial de lransjer de cllldurti a/ apei se va determina cu o relatie criteriald


specified regirnului de curgere. Se considern grosirnea peretelui tevii interioare S = 3 mm (deci
diametrul acesteia va fi d. = d; + 2o). Sec)iunca de curgere a apei este:
Aca:=: (Di2-

de2)

Viteza de curgere a apei de rncire:


Ga

wa :=

p 8 Ac 8

1719 m
wa =
-;-

Nuntarul Reynolds (calculal cu diametrul echivalent al secJiunii de curgere, d...= D;-<1;):


w aP a d ech
Re 3 := - - - - 'la

Rea= 9.07810

Tn consecin!A, relatia criterialll este cea corespunzatoare regimului de curgere rurbulent


(lungirnea caracteristicd fiind diametrul echivalent al seqiunii de curgere);
A, a
0.8
0.4
a a := - -0.023 Re a Pr a
d ech

Considerand

a a = 5.85610 - m2K

ca rezistenta tennica a depunerilor este ~ = 7104

transfer de cll.ldurll. are valoarea:

299

m2K/W, coeficieotul total de

k =934.57

Forta motoare corespunzAtoare circulaliei in contracurent este:

t.t mcc = 38.876

A =37.579 m

A: =-~-

k.!l.t mcc

din care se calcuJeaza numlirul de elemente cu caracteristicile precizate:


n e:=ceJ A \
\"de-L}
Consumul de putere pentru un element (relaria (5.10 ~i tabeluJ 5.1) este:
93

P c := 34.44nl.

'61 + 34.88 n

p c =208.851

't) 1

300