A J Loree, lng. HRISTACHE GRECU 4 y-/772 TEHNOLOGIA TNDOIRII TEVILOR Edifia a H-a, revizuita gi completata $I PROFILURILOR | k EDITURA TEHNICA Bucuresti — 1977Lucrarea reprezinti reeditarea primei edifil aparula in anul 1072. Iowa edifie prezinté o formA Imbundtatitd prin restringert, compleiari, adaptari si addugiti, Din cele zece capitole ale vechit eaqit a rémas nesehimbat in noua ediije doar cap. 3 si sou Sdguget dows eapitole not (eap. 9 §1 10). La cap. 2, care prezintA Grsteniaidle, sau {aut complesiel privind corespondenja oteluri- Jor, Cap. 2'a fost restrins cao freime, La cap. 3 se prezinta nol Ndiaje pentru fasarea nisipuldl In fevi gl se fac precizari privind ineaizirea fevilor din jel Inoxidabil st tratamentul termic cores- punzitor, Cap. 4 a fost reffieut in Intregime prin addugares unor Rot subeapitole ; feasarea gautilor ovale, tehnologia formarii gu- Torului si defectele ce apar, dispozitive de berciuit, La cap. 6, privina Indoirea la rece, se fae preciziri detaliate, prin tabele si Rfagrame, privind subtieres perejiior fevilor la Indotre, La cap. fete revleborat subeapitolul privind Indoitea Yevilor prin matritare fa calc, Capitolele 9 gi 10 sint nol (ou au facut parte din prima Gdifiey sf frateaza formarea fevilor (cap. 8) si eontrolul ealitatit faiprocesul de indoire a acestora (cap. 10). La eap. 11 se fac noi pretizari privind definitivares termenilor ce intervin 1a operatia Re incoire a profilelor laminate, se adauga nofiuni nol in les fara eu arcuitea elastica st se fac precizari privind raza de In- Solve minima pentru ofelurile Inoxidabile si refractare, La cap. 12 Se adaugh SD-V-vri cu care se poate dota magina echosiovacd Xe 120/18 pentru a executa serpentine de jevl, precum si curbe din semifevi sau din platbenai de tabla Inoxidabila, Tucrarea se adresesei muncitorilor si cadrelor tehnice care au de Tezelvat. probleme tehnologiee privind indoirea tevilor st profilurilor. ecgctos {ang PAUE,TORDAN Guna iia wae eat rca poliraticd (Buisunal Ofc” — © 1 4]. MATERIALE 1.1, JEVI DIN OTEL FARA SUDURA ‘Tevile din ofel, care se indoaie in ateliere sint executate din ofeluri carbon, ofeluri slab aliate si ofeluri aliate. Cu titlu orienta tiv, in tabelul 1.1. sint indicate continuturile procentuale, din fie- care element de aliere, care determing incadrarea ofelului in una din aceste eategorii Tabetut 1.1 Incadrarea ofelusilor dup confinuturile procentuale ale elementelor de aliere a La —_ ere net ‘Siicia ‘Mangan ‘Crom, Niche! Molibden ‘Vanadiw Titan Bor144. COMPOZITIA CHIMICA A OFELURILOR FOLOSITE, IN FABRICAREA TEVILOR In tabelul 1.2 sint indicate compozifiile chimice ale ofelurilor folosite la fabricarea tevilor din fara. 1.12, CARACTERISTICILE MECANICE ALE OTELURILOR —* FOLOSITE LA FABRICAREA TEVILOR Caracteristicile mecanice ale otelurilor folosite’ la fabricarea fevilor din ofel, tn jar, se gasesc cuprinse in tabelul 1.3. 1.2, TIPURILE PRINCIPALE DE TEVI In prevent, gama de tevi care se executa in jar, cuprinde ur- matoarele tipuri — tevi pentru constructii — tevi pentru cazane ; — jevi pentru industria petroliera ; — tevi pentru instalatii ; — tuburi de protectie P.ELL. ; — tevi din ofel fara sudurd cu destinafie comercialA, Sortimentele, dimensiunile, calitatile de eava, precum si stan- dardele respective ce reglementeazi executia lor se gasese cuprinse fin tabelul 1.4, 1.21. TEVI PENTRU CONSTRUCTH FARA SUDURA ‘Tevile din ofel pentru constructii far sudura sint, in general, destinate constructiilor de masini, constructiilor metalice, agricul turii, industriei miniere si transportului diverselor flulde (in afara conductelor pentru industria petrolier§), Tevile pentru constructii fara sudurd, in functie de procedeele de fabricatie, se clasifiel astfel Dupit procedeete de fabricatie, in : — {evi laminate la cald ; — tevi laminate la cald si reduse la cald ; —fevi laminate la cald si trase (laminate) la rece ; — tevi laminate ia cald gi la rece si trase la rece. 4 ‘Tabetut 12 ja chimicd a ofelutilor folosite in fabriearea fevilor Comper 6 Hels] 8] 2] 8 é| 8/8 dele | & v| a oot ae ae ate TAS K|s out 45 cost 300-71 0.14.02] 040..0.687 = [28 ; Fao ae ve wu) wave svas [or O* 39 OF aslo et 10"90'0 ero [seo [von craps" iI oforerev] um swe» | ~ —_fpvorsropeer oxo avo| unsere svas| © OC 9 Sisojyonposd jouyZN worse ET VE pis fav | vr — Teoyponpoud Towle wasoware ET XVE PIs 1a rd 0 per xew OVE PIS 1dV eo = ovr~svo|aro~er'o] ove Ps lav ed so — Joornexo|evoreeo] ove pis 1a¥ rommu| ove bis Tv | @ a SD ere ES has barn} =} =| ao HF OH] BB) — | ceo borxeafyo-xeu| ove mis tav | tan sho ao HT SorpApoad Toupen eavewoTe eT allel : ‘a0 | 0 Saea Sapo Pout wNVaHTE PT eee i ao [aw SiR NPORT HURT SORE FT yore Ue ‘ soo to! 0? savortonpid souten vasoaot9 e7 9-28 2909 | * SSID | worse TT [RR IsoD z | ‘saeoWWaNpOIM FUT oT pord Sane ae FT Ize is0o SLT TATLLO “IT =_ [Srey ao SFE 1809 [78 70.7 Teer are [warns | sz Da THETG| wa TSOD | FAL i555 | don Nia | Pens aE DoT NIG | ew Se Dore NIG [Ee os OOFET NIG | F516 15 wa Teo] v9-0G0F ESOD| sro xem aro xe B00 [OF “wo [too | eae : %'0| 09-0s0r ISOH| SE “| $0] ITO] OORT ISOS ca ore F-02090) 09-080T ESD | OF mee ier aso | 8 = 7 Te-08e 805] e4s sf a | oe 8 | mem [eeeTabelul 12. Caracteristicile mecanice ale ofelurilor folosite ta fabricares fevitor Tabelul 1.2 (continuarey ere nee. | Sgkee | gga = face |e] watson | ce eee venom [tt [| action [i | somimam | | a] ai | a Fase [pn iio Ste aie = ere Se a RRSt 47-8 | DIN 17100 1. OTELURI CARBON st. 492-2 | DIN 17100 [Stas sun “nus.se-s [ous uG_ GOST 5058-65 wea |sosr somes —| nga [aowrs 10 G 251 GOST 5n5n-85 | HL OTELURI ALIATE corres | 0 | |= | 2 — | Gost 632-86 12 ‘api sia sa | a 2 ‘API sia sa | 2 JStasterty | so7_| ser | sea | ass.on | GOST 6K ra K-55 API Std 54. 7 eal | “API Std 5A. f= |_| z APL Std 5A 7 | — | 19 198° | i [Apt sa 540 [arr [aasci98-|—— a | P1087 [ar sas ax |e [ra | oon [ie | —| ost awn Pao fartam sae [or [ res fae ae [cost sw. emea [Stas sem | ~.s0 [2 [= [a cost aen-n | iWermoa —[stas a1werr | —as-sn | a» | =| an | GOST 380-71 12CrMoV3_| STAS 184-77 | min, 48 | 96 a | ——| 20st so-r4 10GrMo10 Stas eise77 | —4s-an [a1 [=| an ——| ose user | omecss [sta sisit7 | min. a2 [a7] 2 | SOST 1050-74 | Observapie : *) S-an indicat limitele inferioare si superioare In functie de grosimea. GOST 10 sete Samat es 9Tabetut 14 ‘Tipusi principale de fevi ‘tabelul 14 (continuace) Tm nn baa Stan ] Execute t 1 Touma go, | Bsscutate i basa stand Gamage, |__Besewiots tm pero sender | ee, |_=——— Denys own | teal ‘Denumirea, (Glametra ‘Produsuius ‘Tipul tevit exterior “‘Tevi, laminate at Tout tev i stamina PeOumist aie taminste | SMeay | Twaardon Sato Ses | Teme | ror mae | 7 ~ sw | suas tao — | 114.408 | Gost 622-68 = Tet | ascise | Stas sot = | ——_|___—_— Tamnanate, ‘STAS 6068-70 | 114..168 | GOST 632-64 — sudura [ a ——— f i 30.400 | STAS 404-71 - | x69..905 | CIMTU 9394-52 : | | _____|_____|____ itivaos |STAS #70 |S STAS 7657-71 a \— ‘Test pentru SzAas muon | apes 143.208} SPas 75-70 _ construct ND 687-70 |_— NID 2-09 i — ere 1162.90] API Sia £4, 58 = leer Gosr 1070863 | aes bs dat 5.a19 GOST 10705-63 Gost ioros-03 124,3..1889) API Std sa, Gost ozor-03 SAX, 3B - Sin 1020 J [DIN 2458 ‘Fevi pentru: a BIN 2308 fev pent 1143.27 | API Sta SAX, DIN. 2394 petrol a8 - 6.63 | sras se7s-08 | qevi ae 267..1348 | STAS 024-69 = - iN TST | TSG | 805. 889 | apr si ta. se spew pentew | Fev tame | API Std #4; 5B. cazane sudurl 5 | (ae | aeeeeereeen eta nae |sras.aue-oo | = ooa..1645 | gras 75-71 = i | u | Stas nee = prajint de | o0.2.168] SrAS 7510-78 9.402 | Gosr s7a2-s8 - E TAS 097-75 Lee |—__— . Sa TAS. evi pentra | seri zentn | Sac aa feonducts | 99,168 | GOST a7a-68 - petroliers —|——— | —— Pragini de 129.4004 | API Std sl, 58 _ rat $6 | gos. aas9] SAS gnsts9 faa06a | AP Std sta 58 1 fuel STAS 320-08 - |__| susate \ 9.4064 | API Std sLx, se] — 10 n | t | (eee eer es eee __ .‘Tabelul 1.4 (continuare? Tebelul 14 (continuare) Samana | " lecame de gee Moor a deen pemeine | al | “ee fev) mm suaure a { ] : sea.cona | apr sta ot, 90 rensudate | asaae9 | — __[stastoss-er —e Snes ‘Tevi pentra | 98,9..168, | API Std 5LX, 5t - —. ae ene ania Tevi din et | | roate aie [1D 135-60 - | : Ta Sac | ‘aie |S Aor masa | = apr sa cect | Shs Bin " comerciala | ‘Jevi pentru ‘industria ‘Fevi pentru ‘onduete, sudate eleoidal Tea fv arele = feet extn rele Prajini grele Prajini de ‘Fev pentru ‘nstalatil ‘Fevi laminate|_| ‘tara sudard ‘Fevi sudate Tongitadi | STAs sava/i-o8 419.1 020 JSTAS 6898)2-68 8 | STAS 2685-66 ea9..2840 | SAS 1898-71 _ SPAS 7656-16 SEAS (weer | = 179..1408 | STAS 7658-76 STAS 9560-07 4 175..1605 | STAS 7656-66 GOST 3262-02 | i Dupa executie, in: — tevi cu capete netede ; — tevi cu capete lirgite sau ingustate ; — {evi cu capete ingrosate ; — jevi cu capete calibrate. Dupai sectiune, tn: — {evi cu sectiune rotunda ; {evi cu sectiunea rectangularé ghiulara) ; — {evi cu diverse sectiuni (eliptice, stea ete.) Dupa gradul de precizie, in: ‘revi de procisic obignuitl ; — {evi de precizie inalta (pitrat’ sau dreptun- 1.2.1.1, Tevi laminate la eald pentru constructit ‘Tevile laminate Ia cald pentru constructii se exeouta de la dia~ metru de 25 mm pind la @ 406 mm si au grosimea de perete de la 2,5 mm la 36 mm, conform STAS 404/2-71, Livrarea fevilor, in functie de forma capetelor, se poate face — cu capete normale netede ; — cu capete lirgite sau ingustate ; — cu capete ingrosate ; — cu capete calibrate. Conform tabelului 1.5 di ‘cut in mod curent. jensiunile incadrate in chenar se exe- 13‘Tevi din ofel firi sudur’, 1a cal pentru constructii (STAS 404/71) Tabelut 15 See Del Leo TT el Le ae se | ve Jee eT nea =A 75 [190] 1es|uae) 20m] 220) 2.87 zai =T=)2=)eo1=)oToTe a3 as} 198 |2 2. 22 2/2} Ifcy)o}cysz 30| i270] Xoo | 220 20 355 |= 7 =f=f- = z2| im] 215| 246/270] 3.05] 332 ba ;oj 2 ie jee ell st| “| 225) 2es| 26] s27]_ 350 asl f= =}ryricolc |= 3a] — | 250] 298) 3.35) 3.72] 407) aya eae Thr} c = a2] — | 2ao| ase] as] 46] 4.50 5a SPI Spe ==|2 = =| sor) sss] 290] ae) 40 370] IJ IPoPTpcysypryct }= = | sas] see| sas] ass] 5.20 62 ee my o[t Z| SEs Sto) Sea) Sao] Ser 89 rags) ae) = | =} =}s = =] sin] e30| 423) 549) sc 739 ere) — | — | = = [| 805) Sie] 52s) sa] 6 hs Bal ael >] =} =o] =] =| = SY aaa | 52 67 2 1329) 142i] 15a] — | — | | as| —| — | ste] Se iB es wat Bas | = | =] | - “o| — | — | sz] esi] tax] sox) a2s) 9.7 ras 1933] aaa] — | | | 3) — eai| 760| 6.39| 5 18,05 2249] 24a) — os wl =] = So] toa) 83 ba Teoe] avai] asee| astat | = wl} —| a To] en) 92 i ari] 2299] ed ee {=| =| $50] G3] ise] sos) nas 20 2%] 349] dea] B a] —| = Soa soos] ito] its] 23.17 nar 23.0 = = wo2| — | = reso) sor] 10.82) 1196) 13.00) 142 26363) 3030} 33.90] 9 : = wee = | = | =] so26] an49) 27 ani] #245] 200) ans sua = ha] =) = | = | ws] 2 , B0,19) 3453} 30.67] a2'e9 ed wy | =] | ie) aes isos] sea] 1790 3226] 3604) n3] 45,72 3eu0 = it =| = | was) 158 | 1 § ; iw] | = 23¢| 1317a| 17:29] 18,79 Perales erated Bal | vol — | - iag ara 48.93) 54,10 ‘aoa| 774| a5.3| 92,9 wel =| = aa 308 530] 56.0 soo e138] aon] oLe8 wzj) —}] —| -| — 41,43] £3,66) 59,48) 7880] 85,62] 94,70| 102,09 2) =] ) —] | sete] sssopaoay 22d fie] aban] soe] see ase ba oa 10023000 aao| — | — | —| — | = | ase} zoe] 232% i 42,59) 46,17) 59,08) 06,59] | 88,16) 96,67| 109,33] 117,19 ie) =] 2) =| =| =] as 23 254 4 $520) 40.23 6282) 71,02I 84.83] 494] 10420) 11621] 12606 i wy) x} op | x) S | sal a) ae | Sta] sae 40-24] ‘ats) ean) 9.90 10819| 11469] t27a5| tao oT | we) =| =) = | 84s] aad 8038} 6923) 915) 11385] Got sto] ere tena | 28 Z| =o} alt= i 48] 6396 36} 100,77] 110.98 s20.9| 133 49,84 1680 188 28 = = | iin] 1724) sole sora} io‘ 12679] tooo] 15200] Local a0 oleae | | ml —)=|=|=]=|= = i F243) 9609] 0840] 6712674 r37.6 120,29] r0a9s] 739] a30.73] 2034 eff =|) a} ot =| = 90) 91,42 315,82| 150,01] 165, 230,38| 988,67 i os} =| =|=| =] =| 99.38 x09] 1.80%] 1040] 150.01] 18,7102] 20s 20858 99,4 8 08 | eo | —|—|—]| —]- Gone 115 | 192.21] 120] 155.36 172.1] 108.2] 21200 24,70] 26.4] anne | mm) —| =] =) = [ie] i cal a S| SSF aoa oi ain) Pal | lees SUR ays [1729 16. 20852 949] | al ant | | 2 u i 5 15De retinut of pentru fevile de consiructii, In funclie de, desi: atic, ce cer conditi atit de executie cit si de livrare mit ridicate Gecit la tevile de instalatii si anume — conditii de precizie dimensional si aspect ; e eonaitii de compozitie chimici si pentru caracteristiclle me ice ale ofelulu “presiune de proba hidrostaticé mai mar T femperaturi de lucru ridicate in exploatare + conaitt de plasticitate, pentru indotri, aplatisiri si bordulre¢ — ‘conditii de rezistenté la coroziune ete. ‘Fevile din ofel {ard suduri laminate Ja cald, pentru constructii, in functie de destinatie, se livreaza se garantarea probei Ge presiune hidrostaticd’ (H) — Sh garantarea caracteristicilor mecanice gi a probel de siune hidrostatics (M-H.) + © riea garantarea’ compozitiel chimice, a, carséteritillor met nice Gi a presiunil de probé. hidtostaticd (C.Mit) Tevile laminate 1a cald, pentru constructif se livreaza de la 4 m pind la 12 m lungime. Toate evile laminate pentru constructii (ST (drostaticd, astfel : 2 pre- ‘AS 404/2-71) se in- eared la presiunea hic ‘rot tort ] estinea de tncecare, dalen? =e ee caprem: | % Cu eapete urate | 2 1.2.1.2, Tevi pentru constructii, laminate si trase la rece TTevile laminate la rece'se executa conform SPAS 530/271 54 caprind fevi cu diametre de la 4mm Ja 85 mm si grositt de perete oPia'g8 mm la 12 mm, executate din ofel carbon sau din ofel aliat. ‘Specificatia fevilor pentru constructit, laminate $1 4% Ia rece se giseste in tabelul 1.6, iar abaterile 18 care se executé (si pentru fevile laminate la cald) sint date fn tabelul 1-7- 16 a) Verificari care: — verificarea aspectulul ; — verificarea rectlinitatii; — verificarea masel ; +) Verificéri si incerci Siciarului meres — analiza chimicd ; — verificarea macrostructurii; — incerearea la duritate ; — incercarea la tractiune ; — Incercarea la presiune hidraulic’ ; — controlul defectoscopic nedisiructiv; ~ incerearea la lBrgire a inelului ; ~ incercarea la aplatisare ; — incerearea la risfringere. \Caracteristicile mecanici Tr cn uGigactristcle mocanice, conform STAS 8188-68, sint indicate Din ofel pentru fevi OLT 32 se executa en nyt penta vl OLT 82 se execu fev pentru ctaane,fevt Din ofel pentru tevi OLT 35 A | Dino 1 5 se executé fevi pentru constructil teu ferbionre, tov de conducte few! penteu constenetl in ofel pentru jevi OLT 55 se execu 1 Riot ete eT Solos [execa ee beste cone _Din ofel pentru fevi OLT 65 se exocuta fovi pentru burlane si Drink de fong, fa de extract ee “es uprafata tevilor trebuie s& fie fara rizur 7 ‘transversale, fara sufluri si inchuziuni cae citar renul longitadioal, remiltate dim. procesl tehnologie de girl! renurt Tongitudnale, resulta din procul tehnolgic de Jebricatie, numa grosimea peretelui rimire in limi - peor si dachecesten nu ifloeneazltlzoea teflon care se fac numai Ia cererea bene- 1.2.1.3, Corespondenta otelurilor pentru evi din ofel carbon Corespondenta calititii ofeluril wn 0 epeon ealt urilor pentru fevle din ofel carbon a-em 7i Tabelut 16 {Fork pentru construct taminate Wi trae Ta rece (STAS 5902-70 a —_—_— 0.043] 0,063) 0,074] 0.08] 0055) 0,083] 0.090) 0,112) 0,126 [0.123)_0,142/ 0,166) 0,786) o07|— a | 0.290 | 087 | 0260 = 0.275 |_0,286| 0.518} 0,330] i a 0;310| 0.345 0,960 401 or7|o.182)"03 0,305 0,395 349) 0221} 0204 0.52|-0.95|-0.52|-o ae [onse| one9 = =| =| = {oava|-0.260 4379 ‘0.51 | 0,50 |"0.040| 0709 Fo906 nee || a.179|-0 209 {oras| 681] “o.60s| o.r71| 08 {-oas] 1.00 0-191 |<,300| 0,570] 0.30) 0,399|-eg2a|oe0i| rar] one ¢ (tae | 0,216) 0,340] 0,419) “0.497 |-0,717 | t 25 1 ER | 150 0 | oo) 370] 0a80| 0.558 [ee foe a i 28" [70,302| 0,470} 0.509] "0,705|-o,g60 [1.03 [11a [1.26 | “1 Ee i 28 | 0.0) 0.590] nate 0.790 Lie | 18 ao [aor Bt ae ET ST OT NE 220 33 | 0,386] 0,615]_0,755|-0.910 14 [a8 [162 | aa0 (276 | TO ia | 8.06 5.33 i 367 | 04a0|_.00s|-cans| 03, (ian | tx" ee [tas aot |e aaa seal == | Taf ossei|"0739)-a9| 10019 fae Lae a0 [335 | a 3. == 40” | o.01| o.rra) o.pe2|a.i5-|"1aa | 60 (ae? [208 5 [ss |a4 | 432 | a1 = = hor ar (ise | ew [aor fae a7 ams [aa en ales ar F 0) est [ar asra|a2 asa |pae | ao zy 7a_—_|— : fesse fr aos aor as [oa Snr aan | a 3 [Ptas|aas| ot — / [rizr [as [te | ate [97 | as | 298 | 401 | 454 | 5054855 603] —e.1] 7.49] 8.28) 0.10] o.se| 1095) vias i 136 [a8 |190_| 227 (201 | 276 (aa a7 | awe 7194] e.9| 0-76] 70.60 en | 2m [290 [206 (2am |a30 as" | 3.02 a0| 97} V0.9] 11.34 [iso — [an 36 eo | 9 63/7] 1085) Th 1a ae | Bae [as [ass “aaa | 559 9135) 10-24|-U1.32| 12.33 iss 230i | 3a0 [an a0 | #:75| 10.95| 12.10] 1319 Ls sao as 337 Tosa| 1.87) ta.10) 14.50 1.70, 5.74 | | 9.47|"to.na|" 12.23) 13, 14 agi] 1.9] 18.04 1421] 1854] io-ae| Fray ARP Tae ta [-aoo7| vos | iagel a5] o520) v2] — 11.65!"18.51-15.18) 16 sal tedsl_— [(e.60_|7.9_] 708 17.98 19‘Tabelut 1.7 Abateri Hmité admise 1a {evi pentru construcfii, laminate si trase I rece Tabetut 18 Caraeteristicite mecanice ale fevilor din diferite mirci de ofeluri tT a ‘essienta va ‘Tevi laminate sau trase: | vimita ae curgere Ja trachiune: ‘Alungirea la rupere imensunea | ‘pevi laminate Ie cal ‘rece Marca oletulul ‘Rafah ae igen da Tu ~~ Precaia de fabeatia | = | Ss T OLT 32 ata | 32 eo 7 aaa ‘OLT 35 23 \ 2 28) normal | “eeiametrat our 4s fete 6 \ pint ie Eis am | our ss 22 ss 8 diametra peste our 6 2 6 Tem, 2m = - » tna Obeerose. Yuloaia caracarticiog meme determines i oinafilo atmontre ame pind la ie Wiante. (SEAS. Galt) oe Traian epruvete nouatale crime ‘penta OLE 32 Bm + 5mm | 4 5mm INDE GE Motnin cats aa Melee peti OL ncn ~3..6 ms +10mm | +10 mm ema pent. ao Zp om tint | Hie mm Diame' | Pint 10 i = = | orsmen| 030 mm Tin. ap mm; | 08 mm|re park de in] + og0mm| £05 mm ~ a1... 50 mm ; | Los mm | tetogere intre | + o4oanm| +020 xm Tot 19 ums Ma | peeduattor s:| T Gom | ok Posie 219mm | 1.25% j = Diametnad ete | or al. capeie- for eatorte: | pind et08min; | OS mm —peste 102 mm. 05% | Grosimea pe- | __FUeNU mmm; | +1286 [Pe bazd.de in| +10% [Pe bach de in- : | EBRY Flacgere eee gare ttre x proteins Produettoe 9 —peste 15 mm. ieee beneficiar beneficiar 20 ‘Tabelul 1.9 Corespondenfa mircilor de ofeluri pentru {evi dupa diferite standarde T T crs | msz, PN. ron, wre: Numi | shies | haw [cin | ERS | a, | Me | | ore | — | — | - [asf = ours [arse |asar|nss [sree] seaa | ua eas S82 | ia curse | wom ws | eae OLT 55 | 42031) - R55 W| St 55 ‘St 55.4 1.0509 ore jaan) — frew! — | — :Tavelut 1.10 ctor de ofeluri nealiae, pentru {evi tam up diterie standarga | (°™ Uminale Ia cal, Corespondenta, ee eo St35 a ‘St 35, i 5 ; ssmfsoe | | ae | me] a St35 b 35, sen : woos seme | wiser | ison | ursis | aanae St 55 Siss4 | a5;se5 | 2080 St 52g sea | asen | arses 1.2.1.4. Recomandare de echivalares mircilor Recomandist de echival seat échivalere @ maretlor de ofel pentra sev conatructie, dupa diferitestandande se gasese in'iatela Tas Pavel 141 Recomandiri de echivalare a marcilor de ofel pentru jevi de construc e lor de ofel_ pent pentru fevi de const | T pam | ees ‘OL 37-5 | | sale 1 | srars | srosz | op mL. 42-: t | ses [= | 26s | ‘evile laminate la cald din ofel inoxidabil TTevile inoxidabile se executa din ma tn STAS 4585-0, presontate in tabelal 112, °° °WINH Brevizute 22 Tabetul 112 aile de exp 1 pmoal vit in Labpiifaret de seluri inoxidabile penru_tevi "Tesla ‘apie do oteluri mosidabié penis fey} _ tictle mesh oon a Melle son | covauease ; ee 8 Mo Chiro Bo | oie 7 NC 180. INC 380) 19 1006s 30 TC 170 (10 puc 170) a 0.9809 10 MC 180 Go|rHC 70) 1 10083 wo Az Ba 6 110 : ro | gen ee ‘Jevile inoxidabile se executi prin laminare 1a cald sau lami- are la cald urmata de laminare la rece, cu tratamente termice spe- ciale, conform indicatillor pentru ofelul respectiv. Conditiile de executie, abaterile limita, protectia suprafefelor ‘Averificarea calit&tii sint cele ale fevilor de constructii laminate la cal sau laminate la cald gi trase (laminate la rece). La cererea beneficiarului fevile inoxidabile se livreazi cu su- wprafja exterioars, suprafata interioaré sau ambele suprafeje (in- ‘teriowra si exterioard) lustruite oglinda, diametrul exterior gi grosimea peretelui acestor fevi sint spe- cificats in tabelul 1.13 ; dimensiunile incadrate in chenar se executi ‘mot curent. 122. divi PENTRU CAZANE DE ABUR $f PENTRU CUFTOARE ‘Tevie destinate cazanelor de abur se executs prin laminare la ccald sau rin tragere 1a rece, din ofel carbon sau ojel alist Tevilé pentru cazane care nu depiigesc temperaturi ping 350°C se executt din ofel OLT 32 K i OLT 35 K iar cele care tre- ‘ule SA reziste la temperaturi pink la 400°, se executd din ofel OLT 45 K. Se pricizeazi ci temperaturile indicate se ref #luidului thealzi ‘Pevile pentru cazane din ofel aliat se lamineazi sau se trag din : ~ ofel 16 Mo 3 pentru temperaturi pind la 500°C; — ofelyl4 Cr Mo 4 pentru. temperaturi pind la 550°C la era la temperatura 23Tabelut 110 BED laminate Ia eald, x ‘35 ee Cor 02 | — ofel 12 Cr MoV 3 pentru temperaturi pind la 556°C, Hezis- tente' ia oxidare ; —ofel 10 Cr Mo 10 pentru temperaturi pind la 5504C si abur de presiune inalta ; 4 = ofel 10 Mo Cr 50 pentru temperaturi pind la 800: € rezistent 1a oxidare si coroztune. aa Att condifiile de exploatare a cazanelor cu paramefeii ridicatt si a schimbitoarelor de cAlduri din combinatele petrochimice cit $8 24 aile de exploatare din rafinariile moderne, impun o exigent& -1t& in fabricarea fevilor ce se utilizeaz’ in acest domenity Tevile din ofel se executa din calitatile de ofel ce au caracteris ticile mecanice cuprinse in tabelul 1.14 iar compozitia chimie’ indi cata in STAS 8184-68, Un rol important la fabs fiecare mar 1rea acestor jevi are tratamentul ter de ofel. Tabetut 1.14 Caracteristicite mecanice ale mirettor romanosti de ofeluri pentru fevi sieaeies, Koa (denmen) e meets, cranial) gered tem oneal ae ges | '* Hetty ee OLT 35 K our 45K 16 Mo 3 14 Cr Mo 4 12 CrMo V 5 10 Cro 10 30 MeCr 50 Tratamentul termic al ofelurilor utilizate Ja fabRcarea penttu cazane se face conform STAS 8184-6 si este iNdicat ui, belul 1.15. Naar Regimul de tratament termle pentru mirei de ofeluri de evi ee ae vs [eee [eee | tare [aoe | tare [ase ours | 900..980 | In ger |= = ourasx | = | = | amiem finer | = fm Mo | oxatio [ics] sina finer | = | > Moros | or fincaptr| cross | In os ac i2crate vm] oan fncuptor|_asos0 inaer tocraroi0 | an"r20 fincurte|_Son.90 inte emoceso| enn liner | =" | OS SeDaci temperatura de sfirsit de laminare (sau sfirsit de reducere ‘Ya cald) se afla ‘in domeniul recomandat al temperaturilor de nor- malizare, nui mai este necesard 0 noua incalzire pentru normalizare. fn acest az, fevile din otel OLT 35 K, OLT 45 K si 16 Mo 3 se livreaza in stare remultata la sfirsitul laminae, iar fevile din ofel 14 Cr Mo, 4, 12 Cr Mo V 3 si 10 Cr Mo 10 trebuie numal revenite. Dupi conditiile de utilizare (lemperatura si presitine), jevile entre cazane se clasifica in clase : 1 Pind ta 400 | Pind 1a 32 0 400.450 | a...00 ur Peste 450 [Pesto a0 ‘La alegerea {evilor, in cazul in'care valorile privind temperatura ‘gi presiunea su corespund! aceleiasi clase, se va lua in considerare Clasa supericard de utilizare jbentru care ar corespunde temperatura sau presiung respectiva, | j "Pevile Fantru cazany’se executa din ofeluri previzute in STAS 9184-68 (tabelul 1.16). / 1 Tabelul 1.16 Pres eu start entra ase Ty f battio My 88 Uf trig | ‘Marea de fet LF Outs Ki OLT AL 102 OUT 35 K5 OLT 45K; 16 Mo 3; 14 Cr Mo 4 508. 25 Kj OLT 45 K; 16 Mo 9; 14 Cr Mo 4 i Cr 'bia V $3 10°Cr Mo 10;'10 Mo Cr Dimensiunile tevilor pentru cazane ce se fabricd dupé STAS 2-71 sint date in tabelul 1.17 (v. planga dintre pag. 24 $1 25). 1.2.2.1. Recomandari de echivalare a mireilor de ofc] pentru {evile de cazane si recipiente Corespondenta calititii ofelurilor pentru fevile de cazane este ‘ndicata intabelele 1.18 si 1.19. Dupa destinatia data fevilor de cazane, acestea se clasificl ins — fevi fierbitoare ; > 26 Grad A Grad B y aburului, tie si for- gazele de i presiune a cald sau Srecoapla. cuctia ele suprafata ra cu abu- cazanulul. in tragereTabelut 1.17 ensiunile fevior pentru gaaane (SEAS 404/271) ‘Groaes_paeteat mim [stele leletstapele ls [ots [= Tos Te] [os [i | fe | aa] 09] [ oss) 0.172 a3). ater] 0.293 oz22{ 0200] 0 Co 0.378) 0.08 0497 [0.789 Sees Shoe 0.888 Sees = T.ai6) 0.758| 0,805) 0.086 — [onm2|—— [209 7703) oas9l 03 | 8 [iia a4 [a7 [48,7 [49.8 _[39.9 [502 | — | _— | [ins [tae [ara [aed _fsae faz foa2_| — | — |a18_ 46.2 [49.9517 _[95.1_|o08_|o7,i | [| — [ato [48.6 [52.7 | — [90 loa fra | = = |sia| ——|oa8—[o22_lon8_| — | — | — | — 3 |53.7_|58.1 [50.08 [p9.2|71.3 [7 soe [582 |60.0|o2.6 [66 (74.8 530” [5.6 len. | — [71.6 _|78.2 [3a [o0.0 65.0 [56 [73.0 [70.7 ists (63.6 [ova _|7i.0” [77.8 _|ao.2 (e80~_[09.8|759-| —lae.7|us.9—|10s x woe ee 725] oaw0) a6 [1 | = SP ste = SS = 2.38 11.38 | Tae [Te ; a | 38 tet [7s 700 37 [ar | alae an [iar | SSeS Se (a05 [ar SsleSale SaaS [ae | 237 | SSS ef 16 | a sae ele ae = ar ea |= eS =e [38a 5 SS t=|-= 7 ayaa [=| | — alee — 3 a4 [21,2 = ETS == £ Pair |r frp] =e Sa [a3 70 [an pos |rao [= Se | == a2 |2a7 3 [aioe] ——[ [=| — || 307 [33,7_|36,2_ | — 140.2 /43.5_|475 | — | | = = [39 | — [sra_food lane | — [= | — = = e9_[paa [oma [soo [waa [a68_|oea_| — | —_[— = 35 Jaa7 [air [a5 [aoa bso, [sas — for |[re.5~\s57 | —|9a.7 [io 70 |g —|o7s ton — [a fe67_[08,6 [ior | —— fiz 902 foi — [ito |g |i. 99.8 lla —|iai — [tes [iat frog “fins —|is2— ise liso 3 [bo |3a—\a5 —|is0—— ie ja [24 fso fis — ss — lira = liso [ite | — 6a hi7s liao [210 226 {255.7 ase 230 [205 (o8 faa0_|2ra (302 1 I205_ |s28ae a Dacii temperatura d Ya cald) se afla in dom) malizare, nu mai este n) In acest caz, jevile ain] livreaz in stare rezul 14 Cr Mo, 4, 12 Cr Mo Dupa conditiilé pentru cazane se clasifi case tevitor 1 1 nr La alegerea {evilor, ‘si presiunea yu coresp! lasa superiaara de util Sau presivnyg respectiv’ vevile Pentru cazar 2164-68 (tabelul 1.16). 7 ye Ce el a 8 (J vig | % | IP oF we Mi ou 08 fn ou 4 s Dimensianite toi }/2-71 sint date in ta 1.2.2.1. Recoma| pent Corespondenta cal} indicat in tabelele 1.1 ‘Dupa destinatia — fevi fierbiito: Tabelut 1.18 Corespondenfa mircilor de ofelurl pentrs cazane orsk | stase feraeen | Grae wos | Moa weasen | Tuomos | wermoa liwexmasum | ae 12 Cr Mo V3 _ 12 XM 3 (12 HMF3) - 10 Mo Cr 50 = : — fevi de fum ; — jevi pentru supraincalzire ; — tevi pentru colectoare, Tevile fierbatoare servesc la circulatia apei siformarea aburului, avind snprafaja exterioars in contact eu garele de combustie, ia cea interioara cu apa a cirei temperatura si presiune de luera’ va~ riazi cu regimul de lucru al cazanelor. Tevile de fum servese ia circulatia gazelor de combustie si for- marea aburului, avind suprafata interioara in contact cu gazele de ‘Sombustie, iar cea exterigara cu apa a cdrei temperatura si presiune ~variazi cu regimul de lycru al cazanelor. _,, Fevile fierbatoare gf de fum se executii prin laminare la cald sau prin tregere la rece. TGvile trase la rece se livreazi in stare recoapta. Tevile pentru sufraincilzitoare se utilizeaz’ la constructia ele- mentelor de supraingLizire a aburului din cazane. Ele au suprafata ‘exterioar’ in contactfeu gazele de combustie si cea interioardi cu abu- ral supraineélzit Ja femperatura gi presiunea de regim a cazanului. Tevile pentru gupraincélzitoare se executi numai prin tragere Ja rece si se livreazafin stare recoapta. 27Corespondenta mirellor de ofelur? 14 Movs, 3 azar fam [a= [= | me wx jxas [aes | » 1202 16 Mo 3 15 Mo 3 ) 10 Mo 3 12 MH (16110), wire | on Tevile executate prin laminare Ja cald, cerute la lungimi fixe si destinate mandrinaril, se livreazi cu capetele recoapte. ‘Tevile pentru cazane se livreazd in lungimi notmale de : 3-9 m pentru diametre exterioare pind la 51 mm ; 4-11 m pentru diametre exterioare peste 51 mm In lungimi fixe, prescrice in limitele lungimilor normale. La diametrul exterior, fevile de cazane se livreazi cu _urma- toarele tolerante, cuprinse in tabelul 1.20 jar la grosimea peretilor abaterile pot fi — pentru fevile laminate 1. cald # 15%; — pentru fevile trase la rece - = 15,%e i Presiunea de incercare pentru fevile cu grosimea de perete pink 1a 6 mm este de 125 kg/em?. Presiunea de incercare pentru fevile: cu grosimea de peste 6 mm este de 200 kgf/em?. ‘ Tevile a ciror grosime de perete nu Gepiseste 15% din diame~ trul exterior pentru fevile din ofel carbon $i 10% pentru tevile din ofel aliat se supun incercarii de largire, care {rebuie sa ajung’ urm: toarele valori, faré s& produca fisuri in eprijvet, cuprinse in ta- belul 1.21. \ ; Pentru fevile cu grosimea de perete de clel mult 15% din dia metrul exterior se poate exeeuta gi Incerearea (le turtire asupra unui nel de feavi de circa 60 mm lungime, care va\ti presat, intre doud plici paralele pind cind distanta intre fefele intterioare ‘ale inelulut va atinge urmétoarele valori, fara s& se producii vreo fisura (tabelub 1.22). 28 wentru {evi de cazane si reciplente Tabetut 1.19 le ee ee asa [ass | aw | ama | sara mower | nsames | aps | casei | s1os0 orsm0 5.4) 28.00 9 | score | Assen | staac | ws ane it | a0 coes0 | a aw Pa sman beta 120 reba 11 Ainie ptpent file ances e Mei penea fv Pind la 60 man 05 mm De la §0—219 min] + 10% mm Poste 210 £1,25% mm Dacit se face incerearea de dargire, incercarea de turtire nu ‘Se mai executa. Tevile din ofel carbon pen- 4ru_cuiptoare din rafindrii se 7 se castes joe | B28 fy 5 10% 3B 10% s %% we ates ms 14 CrMo 4 3M wormovs | 3% lasificd, dupa calitatea ojelului, in doua calitati — jevi calitatea 35 K; — \evi calitatea 45 K, ‘31 Sint executate prin laminare la cald sau pr in tragere la rece Tevile din ofel carbon pentru cuptoare se livreazit = la Iungimi normale de 4—11 = Ja lungimi fixe prescrise in limitele mi ngimilor normale, jai fOille,s¢ executd ca urmitoarele abateri la diametrul exterior Gavelul 1.23), 29Tabelut 125 Abatert limit Ia diametra Tabelut 122 Incerciri de turtire pentru fevi_+ OLT 45 si cuprind fevile grele si extragrele pentru rafini dimensiuni sint specificate in tabelele 1.24 si 1.25. , a clror a pentru fevi din ofel carbon ‘Pevile grele si extragrele se executi prin laminare 1a cald, ur- ee Hae SEM Soe) memgmas waldo oreducere la elds prin Taminare sau tragere la ree —_—_ | rabetul 128 CFE —<“‘i | ‘Fevi grete pentra conducte de rafinarii (STAS 20054 OLT 35 2g 102 ‘Diametrut OLT 451 16 Mo3 ag i ele Diametrut TI 14Cr Mo ¢ 50 beste 102 cr en eratoVs 50 ae | ae mm Tiel pe La grosimile peretilor abaterile de fabricate sint — pentru fevi laminate la cald +28°/0 } — pentru fevi trase la reco “+227. Presiunile de incercare se limiteazd la : — 125 daN/em? pentru fevile cu grosimea perejilor pind la 6mm inclusiv L— — 200 daN/em? pentru {evile cu grosimea peretilor peste 6 mm. erat [| || + J Tevile din ofel aliat pentru cuptoare din rafindrii, sint execu- 7) sao | 134 tate prin laminare la cald sau prin tragere la rece. & 4a7 | ae | 4.9 Tevile din otel aliat pentru cuptoare se livreazi : t uaa | uae — in lungimi normale de 4—11 m; 16,25 | 176. = in lungimi fixe, prescrise in limitele Iungimilor normale. q —|—_| ‘Abaterile la diametrul exterior si la grosimea peretilor sint la 18,62 176 ‘Laminate fel ca si la tevile executate din ofel carbon si indicate in tabelul 1.20. 2229 | 176 Ta cald Presiunile de ineereare a fevilor din ofel aliat sint la fel cu cele soa | 376 specificate la tevile executate din ofel carbon, adic’ de 125 daN/en 42,52 | 176 | 6.12 pentru fevile ct grosimea peretilor pind la 6 mm si 200 daN/em* pen~ tru fevile cu grosimea peretilor peste 6 mm. ‘Dupa calitatea ofelului, fevile din ofel aliat pentru cuptoare din rafinarii se impart in urmiloarele calitifi: 16 Mo 3; 14 Cr Mo 45 12 Cr Mo V 3; 10 Cr Mo 10 si 10 Mo Cr 50, conform STAS 8184-68. 1.23. TEVE PENTRU INDUSTRIA PETROLIERA In aceasta categorie sint cuprinse : — fevile pentra rafinarit ; — jevile de conducte petroliere. . Tevile pentru rafindrii se utilizeaz& la conductele tehnologice $f Ja instalatiile interioare si exterioare ale complexelor petrochimice. Sint fabricate, conform STAS 2665-66, din ofelurile OLT 35 sau 30 270 | 9145 | 141 agro | nas | ui “Tevile pentru conducte sint destinate in ea aie nk Seen ee i pe le dimensiuni : norm abel 2 2 ial fae: gama normala (tabelul 1.26) si gama special (ta~ az cu cay netede sau cu filet fambele capete si cu o mufa insurubata la unul din capete. i 31reraaiiss Tabetut £26 (continuare) evi extragrele pentru conducte de rafinacit (STAS 2665-66) —— OT 1 ante 7 Dinmetra ocoumen | ast, | Grad 7 | Piameseat les | ¢ | ab, late . mr stearate pas i nem ~ | sme | 22 | 2 | $85 | ge eat , : 7 eur fae | $2. | 3, | 386 | B82 | atthe — - ——| Sm | ae | be | ge | Bee | S26 mm | in | mm | mm | nem | nor | sor | ape. | nor | spe, yy | mm | in ORE S28 | £33 | ogee : ™ = mala | mala | cial | mala | clad TT Toe ono TS 2 | al | ze | 254) 0 le i ga | ae | e) xl 2 | 20 3 zz | ea] 70 | a7 | Tease sau aa || | aa sas | 345] 70 laminate — i |= [|= | x aaa | 190 Zhan} = 4 = 138 || 7s =[=/-| = so | 2 | ws : a | j 7 we | — [am] = \ a | 112] 730 1492 | 20,99] 162 | 4.9 | | Ba w| —jim} = | 80 3 88,9 | 58,4 | 15,24 | 27,65] 176 172 —\im} 1] ea an |_| caminate iy | ey | la, | Ja eald = —} —/| —| — | wo} | aa| oa so99| 176 : | =| = = ws | 5 1413 | 1032 | 1905 | szar| ite | 6.22 | g ie | 2% im} = = wo | 6 | wees | izee} onas | tan] ito in| = = mo [a | aes | iar | ae [ona] ate | i in| = = wo} —] i | abet 128 att = es | | evi pentru conducte — gama normali (STAS 715/2-71) | al aa : uae ] in ies Ties" |arosimen | Mash Bee =p = ‘ie |Geremct | eth | Sjwe] o - | fee : =|in] = { aS | -jan| = vm |e | mm | mm | wim | pe | | 7 > 231 so | 38 nia | oss 2ai ana | 4 el = = =le| | —lus| = au | ose an & | 2 | a | = ww | =| us| —|——_] | j=) | sos | 4 ne | =] ie} = | : so) ue | ar «| e{ —| «| — uo | =| iss | > 7 | 4050 | aso | aot sa] so] —| a] — us| =] an) — , | =| @| — roa | = | 193 at }ass | 3 | oes a | 3 &| = |Tabelul 1.26 (eontinuared ee Tabetut 126 (continuare) mame! PHRRAS | goretnes | tata | panes | este a a (ae [PE oe ; ‘area | aie [ene mm mm gin | por | } Toon | i tora on | — | wea | sse| oom | — ol mw) a os nat Ea as | wo} 93 | Me eles : | 233 | a © | itz | aes | Be ae | 2 me vas | o]°@ | ne | ite | aS i | te | a] =] om | us| ite | aio. | 2 rtag'| aig 16a | : is 2001 221 ao3 | 123 | 128 | Isr i601 | 008 5705 | 1 | 18 | iar | tae | fie | dees | | ir feces | | iat | tao | ter | Hs | fee | ae | ioe aon | =| aa | tes | am | 18 | ts | dea | air its fase | = | im | tes | ts | io 18 | aa |= | is [me | =| 8 fim | ae | 8 ay] itor | = Seis ame a tlie ee nize | ma | ea) av | —|a|@| elm tk to i zee 700 4647 -| 6} a} wm] 94 al ae nT zis | tae | sro | =| a] & | as | aos wor [anon] asaz [ ~ | zo] — 253 | 74°] soe | —| 7 | oo] a2 | ie | so | =| a] = sas | oer | cos | —| a | us| oe | Be we | — | | — zor | iis | tes | — | aot | a8 | ap | dar | am | —| us| — bie | azo] suse | — | us | at | a3 | ia : gm | =| ae | = “3s | ier) | arte | = | i | tae | 2 | 38 una | s%o 260 | = | am | 24i2 | 15,886) | s00'06 | — | iat | aa | tee | 93 ze | =|] = Be MOUS] =}e lg ee Be | =e] = { 33e8_| sone | ze |= | tor | toa | ies | tos $3.09 io | = = Pero) dria | =| tes | = 003 ca} ot | ogo - at one elon| sre | | i | 3 wor | — [| 20 | os] 90 | an oe | ome | fi | =) @ fa] 8 | aah vase | any | 2008 [f) 8] a] | =) os | HE | ds | ss isa ff oats | tae | =| ap | ase | 138 | 370. I 253 136 | 17 | 130 1683 | 6 | — | 129 | 161 | 150 | 186 i ani | = | =] tai | tte | tet | ine | =] 82 | ios | tao | 2s - | a87 | 193 | 393 | 193 | aie oo | 6 | a s420 | — | 103 | 100 | 193 | tae a 76 | 71 | -80 Stes | | ise | 03 | tes | aes wom] | Be e) Ew ] tana | iezey | eras | — | dos | iss | 193 | 9s Ba 7 | 9 | x9 | | an eae [ri us | ite | 18 l 7 et Eee 4Tabelut 127 ‘evi pentru conducte — gami specials (STAS 715/2-71) 03 : 585 | ‘i 1ao | | 500 | | 109 7.00 1648 750 2000 | ‘Tabelut 128 ‘Fevi de conduete pentru industria petrotiers | Atungirea minima 1a eupere ou | | 2» ours | sings » | | ou ours | eines » | ow | 36 1.24, PEVE PENTRU INSTALATIL ‘Tevile pentru instalatii sint livrate de obicei cu cite o mufa la un capat, in stare nezincaté, zincata sau un alt mod de acoperire, cu filet conic, cilindric sau fara filet Tevile din ofel pentru instalatii sint utilizate pentru conducte de apa, de gaz si de abur, precum $i pentru piese de constructii. Tevile pentru instalalii se executa In dimensiunile indicate in tabelul 1.29, conform fig. 1.1 Tadelul 1.20 Tevi pentru instalatit (STAS 7656-66) Me | ale | ah Se ee 7 x. ter} aos | ara 33 | 8h ae 24 a EM sa sa] a oat a a] ier a a es Sa] Sr wal 3 wr | melt mh 3) os | abo | 8 ts pe metru, liniar a {evilor zincate este mai mare decit a fevilor nezincate cu 3—4°/y Tevile fara sudurd pentru instalafii se executé in mod curent din ofel OL 32 STAS 500/2-68, cu rezistenja de rupere la tractiune ‘eu maximum 52 daN/mm?, La intelegere fevile pot fi executate si din alte carbon, nirel de ofelTevile cu diametrul mai mic de 3/8 foli, se executé numai negre, Tevile cu capetele filetate gi fevile zincate se livreazd in lu gimi de la 4 pind la 8 m, iar fevile ca capetele netede se livreazé in lungimi de la 4 pin Ja 12m. ifele se executa conform STAS 5560-57. Aceste tevi sint folosife ca jevi de conducte pentru gaze, apa si abur precum si alte fluide cu coroziune normala, in condifiile de fun urmatoare presiuni de utili pentru lichide” maximum 25 daN/mm?, iar entra gaze maximum 10 daN/mm? ; — temperatura de utilizare de pind la 180 °C (maximum 300 °C in cazul executici speciale). Presitinea la proba hidrostaticg este de 50 daN/em?, timp de cinci secunde pentru fiecare {eavé. ‘ale fevilor de instalati 1.25. TEVI DIN OPEL, FARA SUDURA, CU DESTINATIE COMERCIALA Tevile de uz comercial general, dupa destinatia lor, se clasificd in trei grupe ~ tevi pentru diverse conducte ; — {evi pentru instalatii de apa, abur si gaze ; — tevi pentru inlocuiri de profile in diferite construct. Tevile comerciale destinate pentru executarea concuctele pot fi utilizate la canaliziri, irigatii, alimentari cu apa, reparatii de con ducte, transportul fluidelor a cdror presiune nu depageste 10 daN/em?, corpuri de tevi pentru incalzire, racorduri, coturi, instalafii de in- cAlzirea serelor ete. Tevile pentru instalafii de api, abur si gaze sint recomandate pentru instalafii sanitare. ‘Tevile pentru constructii se recomanda la: schele metalice in constructii, esafodaje metalice, stilpi de inalt& tensiune, suporturi pentru refele de distributie de joasa tensiune, ferme, garduri, mobi- lier, aparate de sport, suporturi pentru indicatoare de circulatie, evi de protectie, pasarele, scéi, poduri, panouri, apardtoare de protectie la masini, prize de inpimintare ete. Tevile comerciale rezulté din sortarea in limitele standardelor tevilor de constructie, petroliere si de instalatii, prin depasirea uneia 88 sau mai multor abateri dimensionale, care fac imposibila livrarea jevii respective in cadrul comenzii pentru care a fost fabricati, In consecinta, aceste fevi corespund cu dimensiuni nominale tevilor prezentate Ja capitolele anterioare, dar prezint& alte abateri limita ‘admise. Tevile pentru conducte corespund STAS 824-69 ; STAS 323-64 gi STAS 2 Jevile pentru instalatii de apa corespund: STAS 404-66 ; 530-66 si 1967-69 (ncfiletate). ‘Tevile comerciale se livreazi in urmatoarele ungimi — fevi cu diametrul exterior sub 60 mm ; Iungimi de 1...7 m; — fevi en diametrul peste 60 mm ; lungirri de 2....10 m. Abaterile limit’ admite la executarea fevilor sint date in tabelul 1.30, ‘Materialul folosit pentru executarea fevilor de conducte ne- ede: OLT 35; OLT 45, de conducte filetate: OLT 35; OLT 65, instalafii:: OL 00, Pentru constructii se folosese cali Yevi, conform standardelor mentionate. le de ofeluri folosite pentru Tabetul 130 Abateri limita Ia fevi (STAS 404/1-75 ; 530/1-71) Tau inne Te ce a | seching | aga Prdta comm | timm | timm | +o5mm| tosmm| a {4.90mm | ¢imm | tismm| toamm| to8mm| 13 20.00 mm | 415% | 18mm | 41mm - 18 este mm | £15% | £18 mm - ~ 25 pm et | 1.2.5.1. Ofeluri pentru fevi de uz general ‘Simbolurile ofelurilor din care se executi fevile de uz general, ‘S26 indica le fieoare in parte tehnologia de realizare, precizare ce “BI Ta alegerea sortimentelor necesare proiectivii si executarli pro- ‘duselot, sint mentionate in tabelul 1.31. 39‘Tabelul 1.32 Otelurt pentru fevi de uz generat sipvena i 1 ® stan w ves os nee | i - HW 13. | viz ERW 11 cps 20 0507 «|| EFW 16 10132 uaa i = so i cps 0507 | i HW so reterd la fevile uaate preluerate ta cad HDS so seford fa evile fra sudurh preluerate ta cal; CCDS se refer 18 avile Eird sudura trase ta eece ERW se referd Ia fevile midate electric prin rerstent® CEW se retora 2a fovie sudato sloctic, tease la rece; (OAW se reterd Ja fevle sudate cu oxiacotiend : 126. CORESPONDENTA OTELURILOR PRINCIPAL INOXIDABILE LA COROZIUNE SAU INOXIDABILE ~ ‘SU REFRACTARE PENTRU TEVE Avind in vedere importanta din ce in ce mai mare a ofelurilor rezistente la coroziunea hidrogenului, in tabelul: 1.32 se precizeaz& corespondenta principalelor marci de ofeluri pentru fevi rezistente Ia coroziunea hidrogenului sub presiune. 40 ‘Tabelut 1 ir pentru fevi rezistente Ja coroziunea hidrogenuai ‘ub presiume Corespondenta ofetu nied cK 2 TH 30 HM 4K 5 24 Mn Cr a3 12H MF HM 2 13 BaLoo-63 vo 9. 3 Be exo 9.3 [6 0 5421 1 z Mo 24 Cr o| nen 17 Ce Mov 2 21 CRVSIOW crMov 1 12 ci 9) CrMo¥ 133 9-68 TS Al Moa [nom ‘Mo 195 12 Cette 20,In tabelele 1.33, 1.34 si 1.35 se prezinté corespondenta ofelurilor inoxidabile, refractare si reaistente a coroziune pentru {evi Tabelut 132g Ofeturi pentru {evi (corespondente) STAS 2881-61 (veck!) STAS 8185-68. Tevi de uz general ; STAS 8184-77. ‘evi de eqzane $i euploare ; STAS 8185-08. evi destinate Industriel petroliere * | scwneas | ararse | cumeanms | sss | aceon, | | ourn | | + = ras | (11300) fe 5 asa | 0009 ouras | zo) A847 | Ras Beas | 1no0s onras | 12022) our ss a5 Mo 3) | (1.5415) 1.24, OTELURI SPECIALE UTILIZATE PENTRU EXECUTAREA TEVILOR NESUDATE SI SUDATE Deoarece, in ultimul timp, marile intreprinderi au reusit si realizeze {evi sudate care se comporta bine la operatiile de indoire, ‘objinindu-se rezultate foarte bune in acest sens atit la constructia ‘schimbitoarelor cit si a diverselor utilaje chimice, in continuare, sub forma tabelara, vor fi indleate si acestea, Pentru facilitarea informéarii in acest domeniu in tabelul 1.36 tabelul 1.37 (v. planga dintre pag. 24 si 25) se prezinta corespon- dentele ofelurilor speciale din care se executd curent fevile sudate si nesudate, 1.3. PROFILE DIN OTEL Marcile de ofel din care se laminvaz& profilele ce sint indoite 4n mod curent sau ocazional in ateliere sint cuprinse in tabelul 1.38 aritindu-se totodaté si standardele de calitate respecti Profilele laminate care se indoaie uzual se clasific ‘ai fasonate. in: simple Profile simple : ofel rotund (STAS 333-71) ; — Ofel patrat (SAS 334-74) ; — ojel lat (STAS 395-68), Profile fasonate : — otel I (STAS 585-71) ; — ofel I economic (STAS 7550-66) ; | — ofel U economic (STAS 7551-66) ; — otel ULV. pentru vagoane (N.LD. 137-69) — ofel cornier cu aripi egale (STAS 424-71) — otel cornier cu aripi neegale (STAS 425-66) ; = ofel T cu aripi egale si muchii rotunjite (STAS 566-70), Tabelul 1.39 cuprinde corespondenjele mircilor de ofeluri din fare se lamineaz profilele ce sint indoite in mod curent in ateliere. 43| Tabelul 1.34 i CCorespondena ofelrilor rexintente ta sserentene ot refractare (STAS 3583-60 } Toot] Gor me =o | ats | BE ee Vfl [ERR] oR elo Wi) Jt | exroscin) exnocaxe fp mio 5 am | ili Geiocext [fate au) — | 27 - =o =| = > - |- : Suton) fuer ion : < Ri _ 6 | oss 5 : | | 50s 23 8; : 19 | UES bien|moa] amie | xem roce | 2.4006 | ossaroste | uo s an | x15 cr | 2002 [585s : pow | 2x0 | ae = | x20c13| ama] sus 52 B | toms 2) Vox ; 4 = - | - jamsm|xacn | (a 3) i aa on i ve oe sroa4fo3 wxsoceiy | AO Cram 408 eo i — Eas fs - 7 ane eee Pane § cencei| ann) 03 | worm | 3x Hx, |iroufxos] war | waceim ill als |_| — : |———— yrem |oxut| out | — lxosl a — xpceran| casin | — _ - axis | one | _ |xos| atin | oa cen | } wocw | oxi | 9x8 | wo | Age | Gram frroa|kou) Hw = e } - | = |-}.- Hl Girdle) | re | | } oe | t—}-—] “= | -— at | amr | _ at - ; ae - - Z a Beis) | Gk | — [sos} Hast | \ | Joncwo | aie | H18 No j | > | x zene : q ae 2390 | aX Bia] ck k Ny hreufcom| ase wo)| xsocenss “vizceninsa| a.sa00 | 02:00:05 sisewiea| 232 | sus wo 8 Hl a | ety | | Hl ci0o | xroH9r | 19 N ot : acer | say | gia lates on |s7240|0 9o] 12 81 at | ccacewirisa win'tsy fas) ay | sxrs20 | - . : Oat |e sem 8 CEL |e | ae OP | ; “ : 45Tabetul 134 (continuare) EE oom) rocr [Gost Tow | 9%) | bay agen [nas ss SAE s032.61 aed ean tier ae | Ses a a ae ee asc | axoce | ano ceo _ - 7 aes . ec | ausy farus|F2] nos = Sex) | (SH) - | rem | oxas | oms | | exer | ato | nos | aosis| — fas) — uenciro| xm | amr leone cczceniin) asos7y | ast sus 4B jn 268) | (1208) Kote ware 7 ansNaco - | es jo ) lance | — - ~ in ~ |= (1100) | i LL |__|__ | + - 1oaz,_facimrsans | merGeana| A 210CrMn - - | 209 S = oferta MNC 170 | (Oil 675) | “CEL B72) |!7460]KO | TIT ATNAGS] NINTT NG 7 7NC 120| oxismno | oMiaNio | scons 7 so | xecusre| 282] gus m (OxisH | FIN |i7281]K0.33) OMOND | XSceNiIALe xecewiiss| 140 | 304 soesor | xecusic| 335) sus 27 B (aio) | ce tao) - |--- i | — — 7 L0CeNTI : 7c 190 | oxtertio7 | omaNzor cor | (XBCeNITI oxen casey | gen sei s12 fxscnrieas] oser (snore) | “(era ninewot | Teta) 389) | 7NNC 10 OXamie | OLaRLaD x10 PNIND] 4 45 asin | X8CNND a mene ome ont _ NINO asso) | s47 ar sir | X8NND | o99] sus as B (Out 402) | “@er's0) | | | | prMto | ximmiana7fenimNiaanr | (ont9censato) og « 7 SNe [ismiane|taviener| — | — lnenemer| | — meio) | 4570) wos} — Jase) — (ou tay | 4) | | cascenisi | | 15 SNC 200] xzor4c2 | rHoNI4s2 oe _ uaz | > ao Si? | MANS | — || nome 2042) Searels) | enero | eet ee | XASCENISI| ga, | 4 SNC aso] R2SHIIIeD | ARENAS? Joy 2.5) 4230 | seasnransa |saSCHNISIIDID ty | hen | ~ - - -} = ZS icc eee aac | ays ~~ ale 1s Ne xasme | neon || azo | too anes) | - f[-f| . | Binet) | acai fore] me | maonre a2) 46 i 47Corespondenta ctelurilor inoxidabite retsactare pontra tov! ]__ASt | SAB | ~ T T ~ 2 ae oka | Li aES3 | ely | REE, | ERE | \ | \ \ san | xzcent aso os sz sexaon [zscwssie | Jocniani | aac superoe ‘oot ea | aos seses | en see | 2a Recut [Zeenisio Joxine [enters 4541 |X1OCrNIT 18 10 } aan 3032: EN 58 B 2337 ‘XBCNT 18 10 1OCNT 14 10/1 H1GNOT cHigNiwT | EN 53.6 } 4550 |XLOCrNINb 18 10 a ‘OMT ay ty | 288 ‘X8CNNb 18 11] Z10CNNb 18 10] chigNuUZ MAN 4401 | xsczNiMo 18 10 316 0316 | EN 58 11 xenp 1712 |Zocnp 1832 losenta x11 az] MASO. ties [XaerNiato 18 0 ek \ZSenp isi | Maso ‘gn | iocrniado Teo EN 38 oo 458) |N0CeNiMOND 1810 | EN 38 1 Jesoumeae la tewsom Jonre nso | ataSwe B83 |xieenate iia | ne ZicNpnbib 1 Masw 158 | Nscensbo 1812 se vss | ws \asenbvex2 | | Masoy {599 | incsNiMoT 1812 Bey | | | "Superior 4440;| XSCENIMo 1713 air ecnp 17 12 |ZeCND1812 BIABOY ‘hos |[Xecrwiatocunt 1218 : | Maswy $2ae fsSceNiMocuND sate | Mashw oo2 [Serer to 09 . ; z4cndur 186 Macbw 15 nc su | eco | | Hae 4si0 [Recent bo xecais — [zscischaw | ARWa 4523 | X8CrMoTi 17 | £ ken Zac na cai ARWK ites | lace 13 uo sino a2 | fen ‘ovo | 7G 13 Hos Susie aRWot foat |xg0cr 13 io” Sta wef msc cnia RW foot | aocrnt 17 6 stat [saute ARWE a Fe se 20k en ooais ane Xi2NiCrSi 36165, 330 cael = 3x20 EN 16 Tenimy: | ARE Rueinisl ase st = = as pena ani ‘XISCrNi 2521, j >, AGL 361 SCN 1533 i = R35 cane = Bisen 2320 |Z - RY = Heenan |Z ee Rim seas | xiscrwist 2012 = : rew'atie [Zisensasia|esowis — lontawig | wis 4878 | X12CrNiTi 18 9 30321 EN 38 mT XBCN 24.12 |Z10CNS2513 | joiCh25N13 | R12 M EN 83 . a8 \Zigensz010 | — thas isse | a 4821 | X20CrNISi 25 4 aa - | 323, XSCNT 1610 |Z10CNT1810}1N18N9T |Ch18N 10 MAT. 32 = - = 2 200N 2305, | Ras anas |2e10¢ral is Sy ot = xas0 28 = - Boe nx iris |xlocead @ = = Sea a | Re'steRo 9 ‘Set |RbCeNIND 16 12 al = a - AE siete 8 ‘Mint | XBCENIBOND 1016 = 7 - = : Bba'te Joss |ReceNinov ND 1018 =| = = = = = EDA 22 7 = = = Da 1 sox | xzscemto 321 | ib’ ‘a2 [Manco | HB to fo [Reeeseaww ten | | nan 48wee | ore ano ot 2] 0 es ua 016 cea coat no zz] Vv 98 wars serinagarx onex ‘ ariwer vunar god VT govNaL sun’ Cant oF v | se sno er tr-0@ SNO 8 Z | aoe ano zt 2; 2 ¥ vo or H0-82 ENO 02 2 ar ea oF et vo or | 2 vp or suviovwaay THNTALO Se orm rscoon | gy Stee nero er on fans et Bi coe e oat auNaisI2auONNaL 1mATAO i 2 aonDeds Ho} HAUOE af ads sopnyo}> wjuapuodsoz09> Tabetut 1298 Ela S s ‘Mircile ofelurilor standardizate din care se lamineazi prof i Pa | S| G8 Bee 3s : ‘co sint indoite curent | = . rca sras | waist | searea | 8 2 i: —— i Sy g fo ons | soo/2—20 | ofercarbor| on c 080 | i g18 3 : | eles 6 e ova sooo | taem |) or c 108 2 ‘OL 3? 500/268 | Idem. OL Ky |__| g : iil P18 i ons | scotzae| dem |) OL Ks | 8 218 i 218 2 |& : conse | sooo} rdem |] ox. x, fle Pe) i one | s002~08] —tdem |) oF. x, Idem | & Ba 8 HH Q 2 z a 8 g ‘OL 70 300/268 Idem OL K; Idem 4 N 3 x i |_| 2 5 i on — | sooo] raem |} onas | soonca | ote stab i i ‘iat 1 ] a 5 i ¢ a » oF a OL C 10 880—66 | Ofel carbor|} OL 32, 2 300/268 Idem g,| 3 eee ido catia | | gala -s ¢i|i 28 : q 2 | 3 aag|a 3 overs | sco | tem | ons | smo | saem ff a a2 g-[¢ 2 \ j \ a €s|e 2 ove |, coo-c | tdem | ouses a | sooe—se | tdem | i |__| & i 5 S 8 cued | sas ] idem |] 5m 10 | oes | Idem oF H ogre orcas | seo | rdem | onsen | sconce | oft ane i fz] a = 6 Ba a ge ¢ ] sil 8 SesszsssgSeee 2 | 3 3 3 orcs | so | ram ff iscos | ros | dem 3 SSRSR8E0R825 2 | go ce A a £ = oncos | soo | rom jj oci | res | tdem i e onc 20 | se0—65 Idem || «0 Bc 10 Idem il 3 orca | ames | sam ff sscw oo | roe | raem | Ss alt orcs | eww | sdem jj ascx is | ro | sem a8 eS z | 2 eailaé orcs | woes | dem |} sow ia | res | teem i ora lee : OL Coa | e806 Idem i “Re |Se oe | a 53. Hi} 2 s | | : {‘Corespondenta ofelurilor Tabelut 1.39 ee ee eee veurente pentru laminate rect] cost] ome > OT OO zag Se, wise oy © ssuce ast | sar | e HAE | wgssy | Gace see here at] ao | as | wa, | om | ae 2 | ote ae] adn |e cus ae | |B ouszaferi} str | i130] — i aul — OL a7 Fe 37a | ours au |rena ons ee aed [ream OL 421 : ——\reaal | OL 422 Fe 428 | : em [EEE] wo [emo] imo feose| — | save (OL 42.3 {St 423 | 1oi36 f yea.) 1021 | 20196 Fe 490 roatr — | | - | | es LL Fe 4a * oat crs| sts | irseo | Asoa cre] ste] s600 | Acoar — | — | 1700 | azo oreo oro} sto] 1000 | avoar 5414, TABLE $1 BENZI DIN OTEL Tablele si platbenzile ce se indoaic si se exe tara se gasese clasificate in tabelul 1.40 dup dimensiuni. Tabelul 1.41 cuprinde corespondenta ofelurilor pentru tabie de cazane si recipiente fabricate de principalele {ari producttoare. Tabelut 140 Clasiticarea tablelor dupa STAS, DIN si GOST. ty | _ - wnatd la eald 110 |i00—1800f Band Jaminata Taree '920~3,30| 3 ate fel pentru tabla de eazane si ree! owen | 8 § 3 ¢ < ons Zig cong | 8 BE enews 2 on 2208 compl g 2885 8 sap] x = xe 8 EEE S qamy| 2 EEE zo ial Be eee g BERS Be o7@, INDOIREA TEVILOR CU CUTE LA 90° 1 Indoirea jevilor cu cute se executd acolo unde nu sint posibili- S441 Sa se realizeze indoirea Ja cald a fevilor umplute cu nisip. Indoirea se poate realiza la 90° si la curbe cu Hungimea dest: ‘surat pe curba medic de 5, 6, 7 si 8 ori diametrul fevilor. Se preci= zeazi ins& ci indoirea cu cute se realizeaz in conditiuni cu mult ‘mai dificile in cazul curbei de minimum 5 ori diametrul tevilor, Pentru realizarea indoitii tevilor cu cute trebuie, dup alegerea tevil, sd se execute trasarea locului unde se va efectua indoirea. In acest scop, se va masura lungimea desfuisuratei zonei in care se face Incilzirea in functie de diameteal fevii. Respectindu-se aceasta conditie, se realizeazi o indoire a fevil, fara depisirea ovalitatii admise a jevii. ‘Mai trebuie avut in obligatoriu sa se execute acelasi plan ilor cutelor este indoirii jevii, in De asemenea, pentru a se evita turtirea si ovalizarea evii, zona ealda trebuie sa depaseasca, de o parte gi de alta a axelor superi- are si inferioare ale jevii cu 1/10 din perimetrul jevii, conform figurii 2.1. De exemplu, in cazul indoirii unei evi de @ 426 mm, zona de inciilzit trebuie si depaseasca axa a b de o parte si de alla, cu azecea parte din lungimea perimetrului fevii, adicd cu 133,76 mm. Pentru realizarea indoirilor cu cute a tevilor se indicd fell in care se calculeazi razele de indoire la 90°, executarea sabloanelor necesare efectuarii incilzirii precum si calculul zonelor ce se Encilzese, : 98 Calcularea zonelor ce trebuie incilzite in vederea indoirii cu vente a fevii se face in felul urmator : a) Se calculeazi lungimea totala desfagurati a zonelor calde gi _sseci care vor fi de 5, 6, 7 $i 8 ori diametrul tevil Fig. 21. Zot caida trasata 7 erimettul fevii Fig. 22. Destagurata cu- tel Inedlzite pe pesime- tral fevil b) Se determin numérul cutelor ce trebuie si fie executate, in functie de diametrul fevii, dup’ cum urmeazi | Pentru curbele cu desfasurata de 5 ori diametrul fevii : £ Tevile cu 25 mm pini la 45 mm inclusiv... 5 cute; & Tevile cu @ 48 mm pina la M 159 mm inclusiv 6 cute ; p ‘Tevile cu @ 168 mm pina la 273 mm inclusiv 7 cute; Tevile cu @ 299 mm pind la 351 mm inclusiv ... 8 cute; Tevile cu D 377 mm pinA la @ 402 mm inclusiv 9 cute ; Tevile cu @ 426 mm pind la @ 450 mm inelusiv ... 10 cute. Pentru curbele cu des{tisurata de 6 ori diametrul fevii Tevile cu 25 mm ping la 45 mm inclusiv... 6 cute; Fevile cu@ 48 min pind la @ 159 mm inclusiv... 7 cute Tevile cu @ 168 mm pind la @ 273 mm inclusiv... 8 cute ‘Tevile cu © 299 mm pind la @ 351 mm inclusiv 9 cute; Tevile cu @ 377 mm pind la @ 402 mm inclusiv...10 cute ; Tevile cu J 426 mm pind la @ 450mm inclusiv.. 11 cate. Pentru curbele cu desftisurata de 7 ori diametrul fevii. Numérul de cute pentru fiecare tip de diametra este identic ca ‘in cazul precedent. Pentru curbele cu desfasurata de & ori diametrul fevii : Tevile cu @ 25mm pind la @ 45 mm inclusiv... 8 cute; 59.2 48 mm pind la © 159 m inelusiv... ¥ cute /2—7,5 mm i Tevile cu Z 168 mm pind 1a @ 273 mm inclusiv ...10 cute; ayf2=5 min; aif2mn3,5 ini; i Tevile cu J 299mm pind la J 351 mm inclu: 11 cute; Uje—distanta dintre ' axele de ‘Pevile cu 2 377 mm pina la J 402 mm inehisiv... 12 cute; ' ~5,5 mm ; Tevile cu Z 426 mm pind la @ 450 mm inclusiv . .. 13 cute. i La jevile cu diametre mai mari de 450 mm nu se recomandi @ i se executa indairi cu cute. | ©) Se determind lijimea cutelor ce se inealzese si a zonelor Intre cute, care nu se Incllzese @) Se calculeaza perimetrul fevii, 1a exterior, in scopul determi nivii gectorult care se incilzeste. Acest sector este desfagurata cutei ce se inedlzeste si el reprezinld 7 (gapte) 2ecimi din perimetrul tevii ro re Diferenta sectorului, de 3 zecimi, din perimetrul fevii ramine nein 7 on tnealzite pe el calzit (ig. 22) | ‘Trasarea gi executarea gablonulul pentru zona ce se incilzeste. | 243, DISTANPDLU INTRE AXELE CUTELOR | i {ele intze axele cutelor diferd de la un tip de curbe 2.1, INDOIRFA TEVILOR CU DIAMETRUL DE 25 mm : Ptiearecr pe pore j 4 Pentru curbele cu desfasuratele de 5X tv; 6xX@ tw a 7X @ tv si BX O tw (@ ty —diametrul tevil) razele de indoire sint ii, cuprinse in tabelul 2.1 | Tabetul 2.2 i Ravele de indolre pentru feavi 2 25 mm eu destsquratele de 5xQ tv; 6XD ts IXD tv si 8XO Fig, 24. Blementele Wasnt eurbel cu destigarata i estapurarea | 95 mm | 150mm | 175mm | 200 mm de 9X25 mm i - | paeaen Es 1 desfésuratele de 6X DB tv: 7x w st seata 79,6 mm 95,5 mm. au44mm | 12T4 mm preciza elementele necesare executérii trasajului, in | ‘Yederea efectusrii inedlziril zonelor calde. precum si a exccutarli | propritizise a indoirii cu cute, schita de trasa} r8minind, in prin i 242. SABLONUL ZONELOR CE TREBUIE INCALZITE cipiu, acceasi | 2.1.3.1, Cusba eu desfagurata de 5 x ¢ Pentru zon / ae le 5 xD tv (125 mm). Pentru zona i tipurile de curbe, cu desfasuratele de 5 x @ tv; 6X S tv; 7x O tv aa ey eee faa: i 1 sid x 2 tv (lg. 2.3) si are urmitoarele elemente n— numiral cutelor = 8 cute ; ie [= ungimea sablonului pentru zona incdlzita == 54,9 am 5 ‘ @— ltimea spatiului Inealzit 15 mm i 60 | 5— ———ESEEEEEE—— b— latimea spatiului neincdizit—=10 mm 5 5— distanja dintre centrele cutelor == 25 mm L— desfagurata curbei 125 mm. Totalul spatiilor Incdlzite este : aX5==75 mm. ‘otal spilorneindlate este de (21) +2() =50 mem. Desfagurata curbei este de: 75450-1253 mm, adica > sexns2 [4 Pentru executarea indoirii jevii se recomanda si se inceapt cu indoirea cute! indicat pe schija eu nr. 1 (v. fig. 2.4.), dup care se CGutaoa cu efectuarea, in mod cronologic, a cutelor cu nume~ rele 2, 8, 4 $i 5. La fiecare indoire se trage jeava in planul de indoire cu 18°, contintindu-se cu cite 18°, la fiecare cuta, in total 5X 18°90". ‘Avind in vedere cf la racirea jevii indoite curba se inchide pu- tin, se recomanda ca executarea indoirilor sf se fack eu citeva zecimi de grad mai putin. Pentru precizarca inchiderit la flecare cut, dup ricirea tevii se va efectus in prealabil prima cut, care va determina acest lucra, Meoutece inchiderea este funcjie de diametrul fevii, grosimea pe- Setelui si calitatea materialului din care este executata jeava, 2.1.3.2. Curba cu desfiisurata de 6 X @ tv—150 mm: r=raza de- sndoigen955 mm: n—6 cute ; a=19 mm; b=10 mm; S—-25 mm; 1=150 mm. ‘Folalul spatiilor incdlzite este de 6Xe=90 mm. ‘Totalul spafiilor nencalzite este de 5b+2 +. 60 mm. Lodesfégurata curbei este de : 60+90—150 mm. Grdinea de indoiré a cutelor este de la 1 Ia 6, indicate in fig. 24- In acest waz ins&, indoirea ficindu-se cu 6 cute, jeava se trage, 1a fiecare cuta, cu 15°, adic& 6X 15°90", 21.33, Curba cu desfigurata de 7X Q tv—175 mm: r=raza de sndoivec 1/44 mm ; nx6 cute : a-=15 mm; be=l4,2 mm; S=29,2 mms. L=175 mm. ‘Totalul spatiilor incHzite este de aX6—901 mm. TTotalul spatilor neincilaite este de (@Xb) 2 -2—85 mm. L—desfigurata curbei este de 90-+85=175 mm. 62. ts Ordinea de indoire a cutelor se pistreaz’ access: aceea, istreazé aceeasi, adicd qialcata in Bg. 2.4, ca in cazul precedent, indoirea fAcindu-se tot cu eae cu desfasur: jreT27,4 mm 3 rt L—200 mm. ee Totalul spatiilor ineilzite este de aX8—120 min. Totalul spatiilor neincal: x b neincalzite este de 7xb)4.2 2 +2 289 mm. rata de 8 x 2 ive-200 mm: roa 5 a=a15 mm bol0 mim; S25 mn Desfasurata curbei este de : 120-1 80200 min, Indotrea ficindu-se cu 8 ctite, jeava se trage Ja fiecare cut ew icindu-se cu 8 ciite, jeava se trage la fie 11°, 25, adicé 811°, 25—90", Ordinea de indoive lo d de indoire a cutelor este de 22. INDOIREA TEVILOR DE LA G28 mm LA Q 45 mm 204, RAZELE DE INDOIRE Rarele de indoire pentru curbele cu desfisuratele de 5x © ty, 6% Ow, 7X O tv si 8 x @ fevii sint cuprinse in tabelul 2. WW, TX © tw $i BX @ jevii sint cuprinse in tabelul 2 2.22. SABLOANELE ZONBLOR CE TREBUIE INCALZITE’ Sabloanele pentru zonele c tru toate Cipurile de curbe ce s Suratele indicate in tabelul 2.2 Elementele necesare trasarii sabloanelor pentru zonele ce se in ari edlzese se gasese cuprinse in tabelul 2.3, , © trebuie incite sint ao 6 executl din aceeagi feavls eu deste 23 rns rss cx ase TS cman Elementele trasirii curbelor cu desfaguratele de 5x@ tv, 6xO W, TX@ ty si 8X0 tv pentru fevile cu B de 45 mm pentru fevil fle cu @ de la 28 mm la 45 m Se constata ca da aed tata distanfele dintre axcle cutclor diferd de la un tip 63wy 2 | 28] 38] 3 | we 3 |B] Bs | S| Baw Aono [ie |e | aa | | 13 | $5 | im | 33 | Curbele cu destasuratete de 7X tevs, vee 0 (185 28,1 8818 [a | is wee) 8 [PU be Ss) a $ | us) ms] | is | & | 3 | [3 (az) | tl «| de 0x tev Curbele cu desfasuratele Tabetut 2.32 Elementele gabloanelor pentru zonele ce se incilzese. Curbele executate din fevi ou @ de Ia 28 la 45 mm cu desfasuratele de 5, €, 7 si 8D fevit semiacee oo tran mm iB cine L_ Bef | panne : age,| “ae 32 86 [ sa] zal sis |yomeue] 28 70,3 {Ut ie li ga [ioe 82 |io=a2 3 finoads 2.3, INDOIREA TEVILOR DE LA @ 48 LA @ 159 mm 23.1. RAZELE DE INDOIRE Ravele de indoire pentru curbele cu desfaguratele de 5x D tv, 6x DB tv, 7x © tv si 8X J ty, sint cuprinse in tabelul 2.4. 23.2. SABLOANELE ZONELOR CE TREBUIE INCALZITE, Sabloanele pentru zonele ce trebuie ineilzite sint aceleasi pentru toate tipurile de curbe ce se executd din aceeas! eava, cu dest suratele indicate in tabelul 2.4. Elementele necesare trasétii sabloa: jor pentru zonele ce se in- Alzese se gasese cuprinse in tabelul 2.5 292. ELEMENTELE TRASARI CURBELOR CU DESFASURATELE DE 5x @ t, 6x Dt, 7xB wv gh Ex Sw Elementele trasirii curbelor cu destaguratele de 5X. Q, tv 8x © tv, 7X D tv, 1 8X D tv pentru fevile cu Z de la 48 mm la 159 mm se gisese cuprinse in tabelul 2.4, em 652 sotetal 24 tremens crit pont tee ow Be AE oo | T T T { | j ‘ gE le i \ Ba F | elila la : p | z, |i i ali le |ele 2 EE, | ee a\i le |zle z | Bel Je 4 | ale \e\4 | el] A ee] AE | AG |e LE a | CCurbele eu dest 23 6 |2 : eo ‘ my $ d | | : : : Hl 6 13 | 7 | sa 3318) 2022) § 7 5 raeus| 27 | 28 ¢ : Ae $ : : Ale | se | im : [tas | sos | so : stignratte de TE te $ oy | 18 : = | |i $ a | & | 1 urbele cu desfaigut Y cost eu et male | baa 48 | 288 7 | ma | in ey 3 | a0 7 |2 | 73 2 . : sa | 2 | a7 | 198 70 | 2683] 209.9] 12°40] . sv | 342 1 | 2 | 2 2) 28 ea | 207 | 24 | 12°05] & | sa 1 || as & | toe | 38 | 12 Jom | ace 7 | mal 2 | 2 [20 | re} sais [iw] + | ste | Se sea | bit} sna] a0 | 2 7 | as dow | aoe | se | zs iEE | ‘pabetut 24 (continuare) 0 Jissita fas far fs | s im [an 2 | thoas2 Elementele gabloanel Tabelul 2.5 eee lor pentru zonele co se i ' elects aie or fares a erate ; ; - “pm ts He de 5.67 Peneeesteale 3 Pae 3 g-\e l¢ ales le |s a. ei? je )é g, |i | 2 | 2, 2) 5 : 2 | 8 a )32\ 5, |e 2) Bs wie |: |2 si [ge | 33 | 8 ae \ \ ef icles: Higlels cla | 8 a8] BE | aE | 2 Sa2| 288] Be | FE #8 | 8 { 7 | or 6x Div, Tx Q tv 31 8X D tv sint cuprinse in tabelul 2 ‘Tabelul 26 Hlementete trasirit eurbelor pentru fevile cu @ ae Ja 268 ta 275 Carbele cu desfiguratele de 5 x © tevit 168 | 940 B 120 | 31s | 1208 qos | 970) aL x39 308 | 1 015 b4e| 05 | 145 29 axe | 1085) 20° | aaa | 1564 ce 245 | 1225 yoo | 75° | 173 | 700 Y | aa | 1365) Ya | 3 | ans | zee | ser | s2°e pele cu destiguratele de 6 x io evil 168 | 1008, a | 0 | sos aoa | Liss 8) a | es 318 aos | 1218 B | bts} 6A fe | 32 a aig | 1318) 8 | 9 | 2 ap | 394 a 24s | 1470 & | soo | 8 | 194") goo | ovo | ni239 | 273 | vesaios3a, 8 | 112 | 98 742 | 11028] Curbele cu destiguratele de 7 x Z tevil yes J 1izs| 705] 8 | 7 | 72, [M7 | ooo | Sze] tet] | ie8 | 1278| daaa| 8 | ar | aa7 {root | am | 710) 1S) dog | taa1| 905 | 8 | es] saa [iz | ore 11935] 99 | 210 3 | 1338) o7oa) 8 | 80 [rors ]1oL8 | 720 1125} He | Lins|vo03.| 8 | roo jansa [arts | 200 ts] ae {ioi| 272 8 | a2 [ier [239 | 896 1015] 119251 | ‘Curbele cu destisuratele de 8 x @ tevi se [1944] 88] 10 | | 534 ol my | | yoo (104s) 0581 38 | ht | StS] taxi] aio a] se vos Jase) ae] a0 | BL) Aral teaa| ms] He) | an | a0 BERS] to) eo] Bo | ia] ie | 29 | 2 Hie | Lact aed 18 | 109 sie] Sao) 8° | 3 [bim|iar| wo | me i xoeea| 2184] 1320 1064| 9° | 2.42, SABLOANELE ZONI LOR CE TREBUIE INCALZITE Sabloonele pentra zonele ce treba i conte pure de eur ce se execs din aceeny feo eu detoguree tele indicate in tabelul 2.7. . ‘ “= lementele necesare test sablo cdlzesc se gisesc cuprinse in tabelul 2.6. a Tabelul 2.7 Elementele sabloanetor penti r a iru zonele ce se inedlzese. Curbele executate din fevi @ de la 168 mm Ia 273 mm eu destiguratele ste [sa fo 20 bs fs 3s S at fio [ie be es aa le , le po a9 anh fos | 55 [Ss [82 0 “|e 5382 {co 243, ELEMENTELE TRASARIL CURBELOR CU DESFASURATELE DE 5x D ty, 6x D ty 7xG w A 8x D tv Elementele trasérii curbelor cu desfagu 7 ee tele de 5 x D Wy, &X DZ tv, 1X GO tv, 91 8X De te \ " TK Dv, pentru fevile cu @ de I Ya 273 mm se gasese cuprinse in tabelul 2.6. =e mm 2.5. INDOIREA TEVILOR DE LA G 299 mm LA Z 351 mm 23.1. RAZELE DE INDOIRE Razele de indoire pentru curbele cu desf zal | u curbele cu desfuisuratele de 5x Z tv, @x G tv, 7x D tv si 8X | tv sint cuprinse in tabelul 2.8. nmLALIT EL ‘rabelul 28 Elementele trasirit eurbelor pentru tevile eu G de Ja 209 mm Ta 351 mm reeset Pe. ‘times apatianss Recii e-mm ang ert A E Destiqucata curb Diameirul exterior BAB Curbele cx destiquratele de 5 x @ tevil 299 9522) # | 410 | TT | 180 | 990] 15 | 11915 325 1038, 8 | 120 | 23a] 2032] 960] 605 | eis) 2ar | 21% 351 titel & | 427 | 925 | axg.al rose! 739 | wets] Curbele cu destiguratele de 6 x @ fevil 299 | 1794 {12426 @ | 110 | 89,5/ 1995] 990) BO4 | 10° Bas | taso|tai'| 9 | 120 | sc] 216.0) xo80] si | too) 2ar) 232 3a (anoeltaaia! 9 | 127 | tov | 22°] 1143] 963 | 10° Curbele cu destiguratele de 7 x @ tevii ap | 2098/1398) 9 | 110 | 3225) 2825) 990) 11034 102 Bas | 2275 [14z9| 9 | 120 | 1326) 258] v080| 1195] t= | aur] aie Ser | aastlises| 9 | x27 | aac | ana] 1ads] 1atal 10° Curbele cu desftiguratele de 8 x @ tevil 209 11e2} 8618 225 1280 | gots aaz Ee ian] se18 25.2. SABLOANELE ZONELOR CE TROBUTE INCALZITE Sabloanele pentru zonele ce trebuie incdilzite sint aceleasi pen- tru ioate tipurile de curbe ce se executd din aceeasi feava, cu des~ fasuratele indicate in tabelul 2.9. : Blementele necesare trasarii sabloanelor pentru zonele ce se in~ cdlzese se gisesc cuprinse In tabelul 2.8. 258, ELEMENTELB TRASARIT CURBELOR CU DESFASURATELE DE 5x Dv, 6x D ty 1XD tw HEXD 0 Elementele trasiirii curbelor cu desfasuratele de 5x @ tv, 6x Biv, 1X D Ww si 8X D tv pentru fovile cu © de la 299 mm la 351 mm se gsese cuprinse in tabelal 2.8. Tadelut 29 Elementtegublomnelorpentry sane sae tome entra zone ce se incase {Curbete execute din'fevt de in 20 mm ta Slane destiguatel de 5, 6,7 18 x DB fevii - . : is| a Fa gf dig] 3 18 ie | 5 = 5 abe | 209] 55 2 6 4s [49 35 | 29 [22 rs os auilen 48 J43sf7s] 31 [atsits | Sit | Yoeeaee Sis} 403] 403] 33 [333112 | FHS | Homan fan ee eee 2.6. INDOIREA JEVILOR DE LA Z 377 mm LAG 402 mm 26.1. RAZELE DE INDORE Razele de indoire pentru curbele cu desfasuratele de 5x D ty, loire pentru curbele cu desfaisuratele & 6x Btw, 7x G tw, 8x D tw sint cuprinse in tabelul 210. 262. SABLOANSLE ZONELOR CE TREBUTE INCALZITE, deg Sibloanle pentru gonete ce trebuie inftate int aceen tru toate tipurile de curbe ce se executd din avecasi teava « Haguratele indicate in tabelul 2.11. Blementele hecesare tr lementele necesire trast sabloanelor pent zonele ce s ealzese se gasesc cuprinse in tabelul 2.10. — si pen— cu des 263, ELEMENTELE TRASARI CUi ow ast re iREELOR, destiquratele de 5X Bi ws 6x Dw: 1x G wei sx O tv Elementele trasarii curbelor cu ai arii curbelor cu desfiguratele:de 5x @ tv, 6: X Dw, 1X OW sf 8X © tw pentru jevile eu ce la nm is mm se gisese cuprinse in tabelul 2.10, * 73 i‘rabelut 2.10 Elementete trasitit curbelor pentru fevile ca @ de ta 877 mm ia 402 mm |) 1k a | z \2 | % . 7 a | cz ag i le & i | 38 Curbele ou destaguraisic de 5 x © tev Bb | etel tase) 8 | i50"| se vis | oo | os ary | pagpeeng) 22 | 27] 35] Be) 13] aL os | 2 Curbele cu deslégurtele de 7 x © tev Cartel oy ash) 260g] 422" |-A4t2) 9° | aan] ata ‘Er | pemmeogoa) 19 | zr] aa) amealeel tana oe | 23] Curbole cu desféguraicle de # x © evil | Sstsa| | 6") Sats ae Tabetut 211 so tnetisese. tementele gabloanctor pentra roncle ce 50 Ui nam cu destigaratele ole exeewtate din fev 277 ta 402 mm ow des on de 5. 6, T 9 8 x © tevit aaa] 234 abo eg ate $b rig. ie) # gs Est) age leis] 5 [aes] a! lus osnslae [| sa | uments | 2.7, INDOIREA TEVILOR DE Q 426 mm LA Z 450 mm 20. RAZELE DE INDOIRE Razele de indoire pentru curbele cu desfiguratele de 5x @ tv, 6x B tv, 7x D tv si 8x @ tv sint cuprinse in tabelul 2.9, 27.2. SABLOANBEE ZONELOR CE TREBUIE INCALZITE Sabloanele pentru zonele ce trebuie Incdlzite sint aceleasi pen- tru toate tipurile de curbe ce se executd din acceagi feavd, cu des- faguratele indicate in tabelul 2.12. Tabelul 2.12 Elementele trasirli curbelor pentru tevile cu @ de la #26 mm Ia 450 mm, Curbete desfjurate de 5,6, 7 8% G tev PlEle | el/E le] Els |: ‘ Be hema eles ae g ig Sela |2 | 3 | oe : Ea ee Eales 2e | 38 Z ag Ble is |i Pi 3 x Belg | ge] 2 gs | ig a 2 Ba | 4 | ae| 2 Ee | a8 é 3 Curbele cu destiguratele de 5 x © jeri 426 | 2120)13367) 10 | 130 | a3 | 212 | 1900) 890 | 10°] 945] 450 | 2250/1433 | 10 | 133 | 92 | 225 | 1330] 920 | 10° | 24% 38 Curbele cu destaguratele de 6 x @ jeri 26 1a | 190 | 1994) 984) 1490) 1129) 9°25) 945] ase 430 | Hi | ass | angel 2assl 1 Stal 125] 0 Curbele cu destisur ele de 7 x D peril 3) a | 130 | aa] am | 140 4 426 | 29020 89 450 | 350/206] 11 | 183 | 153,{ 208 | 140s] at Curbele cu destasuratele de 8 x © jevit 426 | 3400)2173,3) 13 | 130 | 132,3) 2623] 1600) 17 aa foo | Souefomms | a8 | ase | ria)) art | aay) ony 75Blementele necesare trasdrii gabloanelor pentru zonele ce se in~ ealzese se gasese cuprinse in tabelul 2.13. ‘Tabelut 213 Elementele sabloanclor pentru zonele ce se incilzese. Gurbele executate din fevi Z 426 si @ 450 mm ou destiyuratele de 5 6 78 XD fevit Semiaxtle de teases, mm Distanta gintee Begs Gitaes 16 450 | Ks Jala ke lols css) ]8 faa) a] 2.7.2, PLEMENTELE TRASARIT CURBELOR CU DESFASURATELE DE 5 xD tv. 6X W TX] w AEX Elementele trasirii curbelor cu desfaguratele de 5x @ tv, 6X Dw, 1x @ w si BX D tv pentru jevile cu © de la 426 mm le 5 suprinse in tabelul 2.9 Fig. 28 Fig. 229 Fig. 211Fig. 212 Fig. 218 Fig. 214 Fig, 215, Fig. 216 3. INvoIREA LA CALD A TEVILOR FARA CUTE Al doilea procedeu pentru indoit fevi la cald este procedeut Indoirli fara cute. Pentru exeoutarea acestor indoiri este obligatoriu a {evile si fie umplute in prealabil cu nisip, de preferintd, sau cu alt material, Operatia se poate face incepind cu tevile de diametre foarte mici pind la diametre de peste 500 mm, iar grosimea peretilor fiind aceea care se realizeazdi in uzinele care éxocuta {evile, Pentru a se putea realiza indoirea fevilor la cald, fara cute, se recomanda ca executarea lucrarii s4 se facd cu lucratori bine ealifi caji, de indeminarea cérora depinde, in primul rind, reusita executiei ‘De asemenea, se recomanda ca ritmul de exeeutie al Indoirli si fie cit mai rapid. weperea operatiei propriunzisi de indoire a tevi- Jor este i se fac 0 progitire a luerarii in prealabil, care din a) Identificarea calitatii fevii preserise in documentatie. b) Controlul calitativ vizual al tevii, la extecior, observindu-se daca nu prezinta defectiuni de fabricatie. ©) Verificarea la interior 9 {evii pentru eliminarea eventuale- lor corpuri straine depozitate, ‘d) Se prinde, la un capat al fevii, in citeva puncte de suduré un capac de tabla. Grosimea tablei din ‘care se conlectioneaz capacul depinde de grosimea fevii, iar diametrul capacului nu va depasi diametrul tevii, ©) Tevile astfel pregatite se ridica in pozitie verticald, sprijinite de standul in care se efectueazi umplerea eu nisip. 79Operatia de umplere cu nisip a fevilor se realizeazd, manual sau -‘mecanizat cu un dispozitiv de ridicst nisipul si introdus in yeavd, ‘Nisipul, inainte de a fi introdus in feava, trebuie s& fie in mod obligatoriu controlat dacd corespunde din punet de vedere calitativ, Si anume : nisipul trebuie A fie curat, cit se poate de bine spalat, fara impurilati si mai ales si nu confind pamint, angilé si mate- risle_inflamabile, : ‘In cazul cind nisipul ar contine argild se recomanda sd fie bine spalat si bine uscat. Pentru tevile cu diametre mici, nisipul trebuie sé aibé o granu- datie de maxim 3—4 mm, In cazul indoirii tevilor eu diametre mari, adied peste 145 mm, se poate utiliza nisip cu granulafie de la 1—8 mm. Nisipul ce se introduce in tevi trebule si fie usoat: In acest scop nisipul se pune pe o tava de tabla ce se incdilzeste la 0 vatraé ; dupa ruscare Se lasd si se réceased, In aceasta situatie, nisipul poate fi introdus in fevi. Un nisip ud introdus intr-o feava poate provoca accidente grave din equza va- porilor de apd ce se dezvoltd in interiorul fevii umpluté cu nisip si ‘nume prin explozia provocata se poate produce azvirlirea nisipulul fierbinte. ‘Nisipul bine curdtat si introdus in fevi, tn timpul incalairii are proprietatea cd se dilati, exercitind astfel o presiune in interiorul Jevil care asigura forma rotunda in timpul indoirii. Astéel se elimina Hi posibilitatea ovalizarii fevii precum gi formarea cutelor, care mu sint de dorit la Indoirea fevilor. Jn plus, daca se utilizeaza nisip de 0 calitate necorespunzitoare, jevile se iurtece, se ovaligeard si enpité 0 forma necorespunzatoare raze fn special, prezenta pimintului in nisipul utilizat la indoirea fevilor, poate determina lipirea nisipulut in interiorul fevii, care, apoi hu poate fi golit in intregime. Din aceastd cauza, este necesar si se fact curatirea tevilor in~ doite, la interior, cu ragcheta cireulard. 3.1, UMPLEREA $I TASAREA NISIPULUI IN TEVI Pe santiere si in atelierele mai mici unde se indoaie fevi, um- plerea lor eu nisip se face manual. In acest scop, nisipul este introdus cu ajutorul pilnitlor in fevi. ‘Yn uzinele In care se indoaie fevi in cantitaji mari, umplerea fevilor 5 20 nisip se recomanda 4 fi executatd cu mifloace mecanizate, ame- nafindwse un stand de uimplere cave capringe means, Se — un bunedr le nivelul dteacd nis = 1 solului, in care se depozitea2d nisipul — un elevator cu cupe pentru ridicat nisipul Ja nivelul punzator lungimit tevilor ; Spat Ts nivale cores — un alimentator cu mele (sneck) care & pul in dows n ali are impinge nisipul in dou sau tre dstribuitoare, la eare se recotdeaza, prin furbu flexbile capetele {evilor ce urmeazd a fi umplute (fig. 3.1.) ’ a I ile + (et [pnts i Ji 0 nn a = 7 pu i — 2 i ord Fig, 34, Instaatie de umplere eu nisip a fevilor si tasare cu ci pneumatice. voces Pentru ca indoirea jevilor s4 se fac in mod corespunziitor este necesar ca nisipul sd fie bine tasat fi ‘ afi necesar ct nisipul si fle bine tasat in fev), Inainte ca acestea si fie elem 81De felul cum se realizeazi aceste tasari depinde in mod deosebit calitatea indoirii fevii, Realizerea tasirii se poate objine in dowd moduri: manual sau mecanizat. ‘Tasarea manuala se executd, la tevile cu diametre mici, maf ales pe gantiere, precum si in atelicrele mai mici; operatia se exe-" tut, pentru aceste fevi, cu ciocane de ming, miei, adicd pind Ja 05 kg. ‘La tasarea nisipului in fevile cu diametre mari se utilizeazd ciocane manuale mari, adicé de Ja 1 kg pind la 10 kg, alegerea cio- Canului depinzind de diametrul gi de grosimea peretilor fevii. J timpul executdrii tasdrii nisipulul, feava trebuie si fie rdsu cita de mai multe ori pentru a se asigura o indesare umformé & nisipului, Rasucirea fevii, in timpul tasdrii nisipului se recomanda si pen~ tru a se evita eventuala strimbare a fevil, din cauza baterii eu cio— canul pe 0 singurd linfe, de-a lungul fevti La fevile cu peretii subsiri, alegerea ciocanelor pentru bitut, trebuie ficuta in asa fel incit sd nu se turteased feava, adicd trebule alese ciocane de greutate mica, Golul creat prin tasare se completeazd cu nisip si se taseazé in continuare pina ce fevile sint complet pline cu nisip tasat. ‘Momentul termindrii operatiei de tasare se consider atunct cind nivelul nisipului nu mai scade. ‘Odata operatia de tasare terminaté, se astups si al doilea capit al jevil, la fel ca priuvul ‘Pentru o mai bund indesare a nisipului, operatia se poate exe cuta mecani¢ cu un dispozitiv vibrant. Durata Indesdrit_nisipulut prin acest procedeu se reduce cu mult fafa de procedeul normal, ‘Aspectul general al vibratorului cu actionare prin electrom tor, pentru o indesare simultand a nisipului in doud fevi se arata in Tig. 3.2. ‘Pevile se asazi in pozitia verticalé pe platformele de reazem ale vibratorului. ‘Rotatia motorului este transmis4 la angrenajul eu surub-mele cu ajutorul unei transmisii cu curele. Roata meleata a angrenajulut foteste cama chi dinti prevazuti intr-o parte eu suprafefe inclinate, Deasupra camel inferioare este agezaté cama superioard, prevazut de asemenea ctt dinti, La rotirea camei inferioare, dintit ei obligé cama superioard (iar impreuné cu ea si platforma de reazim cu feava), sA se Tidice la o oarecare indlfime pe un plan inclinat. 82 _ SS In cazul unei rotiri continue a a ei rotiri continue a camel inferioare, dintii camel su- pevioare coboara de pe intl cube Inferioare, la’ cama superioara Impround ou pletfonna de rearem i jeava cade in js: in acest caz je reazem si feava se lovese puternic de platforma de Poet caneor 1 RRA I 9) EDS Sentu deve, fre sleorey”™ er a feicre , Fig. 32, Vibrator pentru {eare'ee totes) | d= Wala incieate? oS ieee Ni gelahidare s reazem a i, determinin i A sd ae f gerpuli, dete id ca nisipul din ava si se scuture Superioritatea acestui mecanism const i ‘ori ec in sursa de actionare electric sh sigurania in lucra, precum a faptul ed nu neces Un compresor Ja Jocul operatiel de indoire a fevilor, ea in carul unut lispozitiv pentru lovirea fevilor cu clocane pneumatice, 3.2, ECHIPAMENTUL NECESAR PENTRU [NDOIRE Indoirea fevilor incalzite Ia te Incélzite la temperatura de 850°—900° se face eee] ll al anf oetatoa coo sinc LaPa julard sau circulard, executatd din ofel turnat mnt, fn cave #-au fécut mei multe govri (ug. 33). aa fen Se recomanda ca placa turnatd din otel (gros c placa turn; (grosimea variazd int nen ae none ane In placa se executd géuri, de obicei rotunde, de diametru pind 1a 80 mm, distanja intre géuri flind de 150 mm, Bineinjeles cd atit grosimea placii cit si diamet 4m réport cu lucrarea care trebuie executatd, ral geution sing Placa de otel, géurit’, se ancoreaz de otel, 8 pe o fundatie de beton ar- mat, 1a 0 inalfime de 600'm de la suprafata fundatiei si trebuie sé ‘aib@ asigurata scurgerea apei cu care se face ricirea fevti, le canal 83Pentru indoirea {evilor cu diametre mari, placa va fi de 2 500% 1 500X210 mm (fig. 3:3). et In imediata apropiere a placii pe care se fe teaza o vatra de incalzit fevile indoirea se mon- 280, portale Fig. 93. Placi cu géuci pentru Indoit fevi an 4 este de 2 metti, Istanta cea mai indicalt intre placd si vatrd este de 2 mets _ canta co Tae alge ts rapor! eu deatqurata carbo cele mal Ser aPiate‘webuieexecutala, De exempluy pentru 0 feavd de © 402. min, destagurata este de 2010 mm, lungime care trebule oas | iser - 60 | 1040—1120 | Ofeluri austenitice cu erom-nichet aaTIposd os HATAUIOP “105 mei finale, Pentru realizarea formei realssttt realizarea formet domnului trebuie si se aiba tn vedere Fig, 2.3, Elementele principale de calcu! ornulu co ©) Pe portiunea y—6, di een a y—8, diametrul dornului si bui alizeze rela de mai sus st relagilo © "72 CuDUE e- A>n>y >nen dy Sythe. si iar = const, mds > este ralia ceeytert diametrl cite 9” (0). Crgierca lamer de Ind Indus eve Ge32 entra Se ae la dyvy la d yya este de'2 z pentru Hecare 5° jar de lay la da este z fiecare sector de 5°. deh aa ws pene Sis aetor de 5 _ ‘ul portiunii drepte a dornului : k-1mm mai mfe dec diametrl evi @) S° slege cu ©) Lunginea porn depte dort () se aloge dupa ca culul de dimensionare aii pri rales al imbinirii prin filet cu tija de tragere 119‘Tehnologia de fabricatie a dornului. Se preferé executia prin strunjire a dornului, drept, si apoi se indoaie. Strunjirea se reali- zeari dintr-o bara la dimensiunile rezultate din calculul de desfa- suraté a dornului, ardtate mai inainte, iar indoirea se realizeazi pe un sablon, executat la cotele rezultate pentru curbura interfoard a dornului. é Filetul interior al porfiunii drepte se executi inainte de indoi- rea dornului, iar dupa indoire se taie adaosul, respectind desizisu- rata, corespunzitoare valorii unghiului 7. Dornul poate fi realizat din otel V4.4. In ultimul timp, dornurile au inceput s& fie executate uzual prin turnare din ofeluri refractare. Astfel, firma Schmidt ++ Clemens“ din R.F.G. (Kaiserau) confectioneazi dornurile pentru tras coturi cu diametre mai mici turnate pline (fig. 3.94 a) tar dor- nurile pentru tras coturi cu diametre mari, pind la 42”, turnate ca miezul gol si cu nervuri de intirire (fig. 3.34 0). Dispozitivul de indoit {eava. Dispozitivul pe care se realizeazd indoirea coturilor dupé procedeul tragerii pe dorn trebuie si cu~ prinda urmétoarele elemente principale (fig. 3.35): cuptorul mo- bil J pentru incilzirea fevii, avind dimensiunile cotului ce urmeazd ‘a fi executat; dowd arzitoare 2 ce se fixeazii lateral de cuptor si se deplaseazi odat cu acesta; domul 3; tija 4, a cdrei lungime este in functie de numérul coturilor ce se vor realiza dinix-v \eava ; inelul opritor 5 al tevii ; cotul 6. ‘Temperatura de incilzire a fevii care se Indoaie trebuie s& co- respundi temperaturii de forjare (pentru OLT 35 circa 850—1 000°C). Tragerea dornului se efectueaza printr-un troliu, iar forfa F cu care trebuie tras se calculeazi, tinind seama de forta unitari de circa 15 daN/mm? pentru deformare la cald. Daca este necesar ca la capete coturile s& fie calibrate, aceasts operatie se poate realiza pe o matriti sau chiar. cu ajutorul unei nicovale. 120 ig. 834 (a, b) Dornust turnate pline a tumate pline; = sumate eo gol (up tears) Fig, 3.85. Dispozitiv de Indolt jevi prin tragere pe dorn, °eo | q | La Trustul de Montaje Bucuresti s-a realizat pe baza acestui sistem 0 magind cu care executé coturile trase pe dorn cu R= 1,5 Da din {evi OLT 35 si OLT 45. Executia coturilor prin metoda tragerii pe dorn la Trustul de Montaje Bucuresti (T.M.B), Realizarea cotului are loc in trei faze a) In prima faz, semifabricatul intré pe partea posterioard a Cornului si se'deplaseaza spre portiuunea in care incepe cresterea dit metrului dornului, adicé in care Incepe deformatia. b) A doua fazd este cea principal, feava curbindu-se dup forma dornului. Pe partea convex ea isi pistreazi Iungimea (axa neutra a incovoierii). Pe partea concav’ feava suport datorita inco- vvoierii, 0 contractie longitudinal si o intindere in sectiune, adict perpendicular pe directia primei deformatii. Teava se incovoaie de-a lungul axei dornului si se intinde perpendicular pe aceasta axé. c) A treia fad este calibrarea cotului pe diametru, In aceasta porfiune, diametrul dornului este constant. Lungimea acestei zone in functie de diametrul cotului este de 40—100 mm. Aceasta fazzi se termina prin iegirea cotului de pe dorn. Realizarea coturilor dupa aceasté metod’ a fost pus& la punct in cadrul Bazei de productie @ Intreprinderii de Montaje Bucuresti ‘Semifabricatul. Lungimea necesaré de semifabricat pentru un cot de 180° se stabileste cu ajutorul formulei LaF s R este raza de curburi a cotului ; d — diametrul exterior al cotului rezultat, Diametrul exterior al semifabricatului dy se deters mina cu aju- torul relatiei a TeosdR Valoarea dy obtinutd din calcul se rotunjeste la diametrul de feava cel mai apropiat indicat in STAS. 192 Dornul. De geometria corecti a dornului depinde, In cea mai mare parte, reusita procedeului La domurile utilizate la TMB,, geometria a fost determinata prin incereisi (fig. 3.36), Raza de curbura a parti concave a dor- nului (2) este egala cu raza de curburd a cotulul, Dornurile de dimensiuni mici au fost realizate prin forjare, iar cele mari prin turnare. Finisarea s-a fa- cut prin slefuire cu polizoare manuale de mare turatie, montate pe un dispozitiv special, care asigurdé executia precisi a razelor de curbura cerute, Doraurile sint executate din ofel ino- xidabil V,A. Verificarea geometriei co- recte a dornurilor, dupa executie se face yy, ae ca ajutorul sabloanelor din tabla me an a Masina ardtati in fig. 3.37, cu ac- \ionare hidraulicd, permite obtinerea coturilor de la Dy 50 la Dy 125. Magina din fig. 3.38 realizeazd coturi de 180° de la Dy 150 la Dy 350. Bste o masina perfectionata fafa de cea din fig. 3.37 si are urmitoarele earacteristict mecanice : — forja maxim’ de tragere : eca 1000 h/N (190 tf); — presiunea maximi de lucru : 150 daNjem? ; — cursa maxima : 4000 mm ; - presiunea maxim& in cilindrii de blocare a dornului 80 daNfem? ; — cursa maxima a elementelor de blocare : 200 mm ; = disuetsele dormurtior folosite . 100—260 mm. Dimensiunile de gabarit ale masini sint 10 45013501 680 mm ‘Masina este de tipul unei prese hidraulice orizontale. Batiul 3 este o constructie metalicd chesonata. Pe el se afla doi supor{i 2 si 5, care sustin cilindrii de blocdre 1 cu zavorul de blocare. Acesti cilindri servesc la blocarea dornului pe masina. Impingerea se realizeazi cu ajutorul a doi cllindri cu plunger 4, asezati paralel, care actioneaza berbecul 6 (fig. 3.38), Rolele de sustinere a dornului au rolul de a realiza 0 apisare care si echilibreze forte de ridicare a dornului, care apare in tim- pul tragerii. 123Fig. 8.7. Masin& hidraulica de tras coturi pe dora. i 4 mecanie, cu ajutorul Alimentarea cu feavéi a maginii se executé mecanic, cu aji unui sistem de role, ce este prevazut cu clichet de blocare 7, care asigura rostogolirea unui singur segment de {eava pe transportor. Fig. 338, Masin’ de execulat cotaet prin tragere pe dom : 124 In functic de diametrul segmentilor de feavi, se poate regla inaltimea rolelor cu ajutorul unui surub. ‘Masina functioneaadi ‘astfel : se alimenteaz cu tevi pe la ca- patul din stinga, se blocheaza cilindrul din dreapta si prin impin- gerea berbecului inainte, primul semifabricat 8 este impins pe ca- patul conic al dornului 9. Impingerea se face pind ce la sfirsitul cursei, cotul de 180°, format, cade de pe dorn, Se blocheaz’ cilindru. din dreapta, se blocheuza cel din stinga si se aduce berbecul inapoi, Apoi reincepe ua nou ciclu. Inca s& asigure — obtinerea temperaturii necesare printr-o incilzire cit mai uniforma in sectiune si pe lungime ; == decarburarea minima a stratului superficlal si pierderi mi- nime de metal sub forma de arsuré (jundér) ; — viteza maxima de ‘a semifabricatului, icdlzirea semifabricatului trebuie ire cu consum minim de carburant ; respectarea regimului de temperaturi, excluzind supraineal- zirea metalului Pentru fiecare marea de ofel folosita se stabileste temperatura magimd de inceput a incilzirié si temperatura finald optima a pro- cesului, Ineilziren se face in cuptoare paralelipipedice, realizate dintr-o constructie metalicd, c&iptugita cu plici de azbest, caramizi termo- izolante si cdrimizi refractare. Arzitoarele sint asezate in exterior, la gura cuptorului, orientale oblic, spre centrul lui. Deasupra are tun cos de gaze cu tiraj natural. Pentru a asigura o grosime uniform a pere{ilor coturilor este indicat urmatorul regim de temperaturi pentru fevile din otel OLT 35 (fig. 3.39). Pe partea concava a dornului, acolo unde incepe deformatia, 700-760", in continuare 760—-800°, poi 820—840°, in brare 620840", iar la terminare 850—880°, Pe partea convexd, tempe- raturile sint mai ridicate : 760—800°, apoi 820—840°, in partea de mijloe 850—870°, la iesire 880—900°, Aceste temperaturi se asigura cu ajutorul arzitoarelor cu gaz metan. Dimensiunile coturilor pe care le poate resliza sint cuprinse in tabelul 3.4. Din fig. 3.40 se constata cA aceste coturi pot fi exe- cutate 1a 180°, 90° si 45°, 125‘Tabelut 34 Dimensiunite coturilor trase pe dorn (v. fig. 3.40), mm. | p_ [Paes] cronies] | | ‘ 7 wate | Rar | ron } 1 } | J} os] 3 | a | a | 100s} as | as cy al jj o | 3, | wm | as | 16 | ae | + ig 999, Sehema procesulut de fn- at i, | | Fig. 340, Coturi tess pe darn tes | 8 : i‘Tabelul 34 (continuare) 1 oie oe | apis [oroumm |’ | Bate [cone £| Sime sear mime: | soerana | Coturl cu Rede, tease pe dorn. | as 0 . Tobetut 3 _ | Cotati foriate eu P < De so | aM ou | to wo fon | g | goss | an | me | v0 | ae \ 1 1 | \ Abater — ahttare Ta dlametrul exterior pentru De C100 mm...:61 mm i Da=100 thm si Dn 200 min ck 1%; 23% — sbatere la diametrul exterior pents fot pentru Dx >200 mm + al 125% — abatere la diametral © fore Ya grosimea pet Executia coturilor prin metoda tragerii pe dorm la Intreprinderea de Utilaj Tehnologie Buziu (UT, Buziu) Coturile sint executate Ia 180%, 90° si 45° (fig. 3.41) prin tra gere pe dorn (forjate), ou raza medie de curburd mai mics decit diametrul exterior al fevii (R < De): ‘Dimensiunile coturilor care se pot realiza sint cuprinse In tabelul 3.5. Coturile se executé din jeava laminata, din ofel carbon, din otel slab sau mediu aliat gi din ofel inoxidabil. Dupé operatia de tragere a coturilor se executd 0 operatie de calibrare la cald, in matrifé, dupa care se trateazi termic gi se sa- bleaza. ? 128Tabelul 2.5 (continuarey eee a | & | Fa | naa. Be aemonee' ace i et, i grosimen nomi - a | se anna 8; Abstere esto amish pe parten Intros, a pena —_ ; | ebincre, lang teri imate Cie, So fa oe wo |e) af a af mf an | | as | aoe “4 | 49 | 250 | 208 Fig. 3.42, Sanfrenarea muchiilor coturitor Bentru a se aduce la cota jevilor 200 zo | 8 | 10 | 12 | 14] a6 | 20 | vw] 400 | ons soa | so eos | are, 130 aLDupa ce feava este debitatd la lungimea necosara a teului, se treat ure oll cape tebe decupata st apo! prelucraté’ cu atenjie in forma jumtate rotund’ pe tot conturul gaurii (lig. 45 see j pe tot conturul gauril (fig. 4.5 Se atrage atentia cd daci marginea gaurii e + ti nea gaurii nu este ; j (lig. 4.7 gi fig. 4.8) se pot produce fisuri in buza teului polizata 4..coNFECTIONAREA TEURILOR FORJATE DIN TEVI sh SZ. | poe 41, CONSIDERATIL DE BAZA PS ai . Fig. 42, Tew for} dat ‘Teurile forjate din {evi sint utilizate, in special, la montarea centralelor termice si la executarea utilajelor chimice, In primul pe faz se wilizeazd in exclusivitate la racordarea conductelor cazane— | for de abur de conducta principal, deoarece, nu se pot utiliza teurl rm ef confectionate din fevi cu stuturi sudate direct din teava (fig. 4.1) ese "Peurile cu stuf sudat nu sint indicate a fi utilizate 1a conductele de abar de presiune inalti deoarece provoacd zgomote foarte mari era ete cm 4a , De aeemenea, nu sint indicate la confectionarea conductelor din in- Eebcit mat mic dee ha eden eae aad Justia thimicd, care trebuie sh fie ciptusite 134 La alegerea inaltimii bercluirit trebuie Iuatd in considerare : — alungirea materialului ; — viteza de tragere ; — incdilzirea, Rezultt deci cd iniitimea gulerului gaurii nu poate fi modifi- ‘cat decit in anumite limite, _ Dac se dorese indltimi mai mari la gitul gauri ‘elipsei, dupa care se decupeazi gaura prelimi orate. In acest caz trebuie si rémin disponibil mai mult material din care s& se traga peretii, . La bercluiri mari, la care se core 0 exactitate mare a cotelor realizate, reducerea diametrului gitului ca urmare a contractiei 1a rece poate fi stabilité cu ajutorul relatiei Da=d+ (d+ Si) (ty =e) a0, unde ; Dy este diametrul exterior al gitului ty — temperatura de bercluire ; t — temperatura camerei (20°) ; ©, — coeficientul de dilatare liniard al ofelul @ — diametrul interior al gitului ; 5 — grosimea peretelui fevii . 43. OPERATIA DE FORMARE A GULERULUL data operajia de finisare a marginii gaurii terminata, se in- scalzeste feava in jurul decuparii atit cit si depiseasca putin desfa- Surata razei de curburd a racordérii, Aceasté zond, care trebuie in- cilzita pind Ja_urma complet, se traseaza in prealabil, inainte de ‘Snceperea operatiei de incdlzire. In prima etap&, Incilzirea se face partial, atit cit sa asigure iesi- rea primului dispozitiv. Apoi, dupa ce se introduce al doilea dis- poziliv. cu care se continua largirea gdurii, se incalzeste complet toatd zona trasatA initial (tabelul 4.1). __ Pentru realizarea teurilor forjate cu acelasi diametra la toate giurile (intrare, iesire si stuful forjat) se precizeazd in tabelul 4.2 diametrul fevii care se forjeaz’, diametru stujului forjat, dimen- siunile gaurii care se decupleazi’ precum si cotele dispozitivelor de forjat. (doraurile). 135revetu 42 abet a2 Diametrotezonelorincszte si razeo de racordare, mim tementcteexccutirtteuritr friate umeier | _pamerna | BACSERL | dapat, | Gamat | nace racer | st. | opera anesaarar~|—agpenrar— Bartel | Patti | Mintatie™ | Mectute | Cine | Seis Tet | @abgrur [decupsie | Yay ire ide rae eae ; meee irectealfraitafenfeer eel max | texas | 0 38 = % mex] exes] a] BL aw] le ay] =] T= woe | sox | ns - y ros ¢] nooeas| 26[ 30] 23] 50] | as| at] ox] —| —] — hax a | saxss | a [am 7 i nit fas xsaf atl se] 25] sf] ifs) nf] | =] ix s | sxas | oo ws 7 i. raix e| osxcas} 30] sa] a7] sx] a4] sa] az] of —| -] — axe | waxes | a7 as — aazx c| aw2xas| 32] 62 30] 6s] 29] 62] 9al a7} —| —| — 133 xB 108 x 4.5, 13. 140 - 16 qszx o| wex4a| 34] 66) 32] 70) 89) 65] 100 xo} — 7 - woxe | mixas | mo | xe - ” ox c{ ase xas} a7] 70] 33] 25] x3] ro] 06s -| =| = | wex 6 | amxas | ne wT = we uusx | axes] 40] 94] 37] a0] 6] val ans sof | —] — i exp |esarxae | 122 105 = rr as2x e| 17x45] 43] o2{ 40) a3) 8] 76} uy sx —]| —| — woxe | axes | as ws - 20 sox ef rnx sa] 46] a2] a3] as] otf afin of —| —] — wax a | woxas | am 12 - 2 ex a] 10x43| <9} x6) 46] a9] 94| aca oe] —| —| — wax e | uoxss | 1 190 a 2 osx 8] 146s] 32) 90] 49/92] 97] sof ass 97f —| — waxi0 | waxes | m9 198 ; 2 vos x10} 18238] 33] 100] 32] 9x) 111] 94/102 anf —) = ~ axa | oxss | 186 we [amr 2 x10 10 99x88 61| 10s] sx) 9t| ata] ef a2t) 14] taf sap] ane 245 x 10 168 x 5.5 164 191 2B 2. 245 x10] 16855] 63] 110} 60) 95] 117] 92] 129] 117] 126] 158] 117 nox | maxes | 20 59 fs m0 x 12] 208 x6 | 75} 140] 72) 120] 125] 127) 163. 125] 140] 198) 125 mex | nsxo | 220 230 2 20 210 x6 | 90] 160) 77[ 30) 130] 127] 71, 130] 68] 209) 130- wmxiz | axe | ae | ms v9 = 24s x0} 93] 175]. 52] 0) 147] 157] ans, 102| 185 F235] 102 wexn | mxe | 20 | ans a an sax 12] 27x | 92] 199] 89] 155] 155] 152] 209/185] 206] 263) 155: asx | axe | 22 | am om os 426 12] 2906 | 100| 212) 97{ 168] 170] 102] 228) 170| 220] 289] 170, meee eon | oa on wo se | sx2} aes x0 | 109] 20) 06 00] | 17] 20/0] 2.0 13 | 1 mex | anxe | mo | as | a0 a 42x12] 270x0 [127] 290] 124| 210] 155| 210] 25) 158] 202] a7] 155 wsxia | axe | a0 a 1 s 426% 12] 302 x6 | 190] sto] 127] 295] 170) 222] 505] 70] sor] 390] 170 woxi | sxe | ar | aan “0 8 4012, 4256 | 138] 334] 132] 235| 190 22] 324] 190] 20] 416] 190+ woxi | soxo | ae | so | a0 6 50x12] s60x6 | 140] 336] 137] 247] 199| 22] 342] 10] 33e| 440] 190 > 136 " 137,ee ee et eesiias ance ie ices tica decuparea gaurii. Sea ee ee ee eae ‘mai mari decit diametrele ultimilor dispozitive cu care se realizeazi ‘ragerea, asigurindu-se in_acest fel si razele de racordare ale stu- eaerey cimndis yar : "Pentru a ilustra cit mai precis felul fn care trebuie s& se faci mest poet atreeee Sas PT eas ee eae ee eae ee ee en feav se dé schija din fig. 410, a eee tee) cazul cind se lucreaz in trei etape. SL seu BE, SURGE Pal a ft diametrul interior al teului sa fie ne egal cu diametrul interior al {evil LS) age cs ange, Wispozitivele cu care se exe- teava, dupa ce feava a fost incalzité. Se ingurubeazi foarte repede Tevile cu diametre mici ($ 76—95 mm) se incilzese cu un sin gar bee nr. 9/12, tevile de la ® 102 mm — © 146 mm se incdlzese ‘cu doud becuri nr. 9/12; fevile de la @ 152 mm — 194 mm cu trei becuri nr, 9/12; jevile de la 203 mm — 325 mm se incalzese cu palru becuri nr. 9/12, iar de la @ 377 aun —450 mun se incal- zese cu cinei becuri nr. 9/12. - Operatia de tragere a dispozitivelor se poate executa, dupa posibilitati cu scripete cu lanfuri, cu presé hidraulicé manualit sau smecanica si chiar cu troliul. Fig. 410. Cotele giurli decupate, 4.4, CONSIDERATIL ASUPRA TEHNOLOGIEI DE LUCRU Operatia de formare a gulerului, in gaura decupati din teava, consti din incovoierea insojité de intindere transversala, la care apare o tasare pe o fata si o intindere pe cealalta. : Materialul de baz este incovoiat sub actiunea unui moment exterior, nefiind tras pe muchia unei scule, asa cum se intimpl la -operatia de ambutisare. > 138 Realizarea bercluirii se poate face cu dorn sferic sau conic. In ambele cazuri, se indoaie in primul rind pirtile longitudinale ale giurii preliminare eliptice. Apoi dornul intrind in contact pe tot conturul giurii eliptice incepe s4 deformeze si pirtile frontalo, unde procesul are loc numai pe muchio, in timp ce pe partile longi ‘tadinale intra in contact pe suprafata cu materialul deja deformat, Din cauza forfelor variabile care actioneazd in cursul operatiei de bercluire peretii sint supusi la o solicitare neuniforma, fapt ce determing 0 reducere a grosimii peretelui tevii catre marginen gitulul. Bercluirea nu se poate realiza decit daci materialul a fost in- calzit la temperatura corespunzitoare de deformatic, care penira ‘feluri nealiate si slab aliate este intre 850° si 1 100°C, La ofelurile nealiate rezistenfa la deformare depinde de con- Sinutul de carbon si de temperatura Ja care se ofeciuieara defor. marea, In timp ce rezistenfa la deformare creste ofatt cu sciderea temperaturii, capacitatea de deformare seade ‘Temperatura prescrisd la care se efectueazd deformarea trebuie ‘si fie menfinut& pentru a se evita modificdri de sructura la mate. rial in sens de formare a unei structuri cu granulatie grosoland, Intrucit diagrama fier-carbon pentru determinarea temperatu- wii de deformare poste fi trasati numai pentru ofelurile carbon, pentru ofelurile aliate se vor respecta indicatiile firmelor executante ale tevilor in ceea ce priveste temperaturile de deformare, Pentru cupru temperatura de deformare este de 800°C, care ‘rebuie mentinuta si, in nici un caz, si nu scadd sub 700°C, deoa- rece, sub aceasta limita alungirea se diminueaza La efectuarea bereluirii in tevile de cupru, pentru a se evita -deformirile din jurul géurilor curbura fevilor in aceasta zona se snentine cu ajutorul inelelor din tabla de ofel, asa cum se poate ‘vedea in fig. 4.11. La efectuarea operatiei de bercluire a toului din teavi s-a ‘observat ci grosimea peretelui se abate de la grosimea initiald gi anume numai in mic& mdisura In sectiune longitudinala, in timp ce 5n sectiune transversal abaterile sint foarte mari. Aceste defecte sint dependente de modul de Iucru si in special, de felul in care este condus& Incalzirea, de durata de incalzire si de lajimea de incalzire (zona de incilzire). 139Fig. 411, Bereluirea jevii de cupre. 45, DEFECTE CE POT APAREA LA BERCLUIRE 4 apard fisuri, care sint pro~ Uneori se intimpld ca la bereluire si apard fisuri, care sint pro- vocate de modul de execuiare al gaurii Ja téierea cu flacira. De rece ce, Samorsa de fisurare poate fi gi poansonarile {ac Reimorul cu ocavia marcarii conturulut gurit preliminare (trasarea elipsei). In afaré de aceasta cauzd, fisuri pot fi oa st de a cresati, ineluziuni nemetalice etc., in. cazul cind int plasate i reat dre si le favorizeze. Aceste fisuri sint indreptate de le Frangines intorioaré a gitului cétre exterior. In schimb, la ofelurile care’ at tendinga spre eairefisurile spar in thpul racii 9 Imoy” Gerace Ig marginga extorioard, Se mai ivese fisuréri’ det Gove Tt temperatura de deformare s-a situat peste punctol de O5/. capratul (089°C). Cind ofelul conte, 1m accens sar} sf Jesitayi de cositor de peste 0,02%/ fragilitatea materialulul ap: Char ga eonfimutari de-cupra Sub O2Yie tan create tla qbservat cf odald ct cresterea continutulut de cositor creste si pernolul fragilitatit ofelulul, care determina defecte de supra fata la operatia de tragere 2 140 Dac& aceste defecte apar foarte rar, ca 0 consecinta a prezen- ei clementelor de aliere nedorite, are mare importan\é la garan- ‘area operatiei de bercluire capacitatea materialulai de a se lungi. De aceea, trebuie sA fie luaté in considerare alungirea materialului. ‘Ca urmare, la alungire mici se impune alegerea unei indltimi miei a gulerului $i Ia ofelurile cu granulatie find apar dificu'tati de bercluire Ja cald Aceastd dificultate se accentueaz4 extrem de mult in cazul ‘ofelurilor austenitice. In cazul unor deforméri care dureazi mai multi vreme exist -pericolul suprainedlzirit. o Pentru a se evita aparifia fisurilor se recomandi efectuarea executirii tragerii teurilor in doud sau trei etape, incepindu-se cu un diametru mai mic de dorn si continuindu-se cu dornuri din ce nce mai mari, pind la diaretrul final (v. tabelul 4.2). 46, VALOAREA FORTEI DE TRACTIUNE In mod normal, valoarea forfei de tractiune necesara pentru realizarea bercluirii se poate determina cu formula P[daN]—A[mm?] <2[daN/mm?], unde: A este aria circular inclara a gitului, calculabild cu relatia A =(d+5) silmm'] Valoarea 2 daN/mm? a fost stab it& pe baza experientei, d fiind diametrul interior al gitului (diametrul dornului gi s; grosimea pe- retelui fevii de baz, 4.7, DORNURI PENTRU BERCLUIT Forma ideal a unui dorn pentru bereluire este:aceea care in parica initiala este clipticd si apoi ajunge Ia secfiunea circulara, identic& cu cea a gitului care trebuie realizat. Dificultati de realizare gi considerente economice fac ca acest gen de dornuri si fie total abandonate, apelindu-se la cele conice si semisferice. MiDorniul. semisferic de tragere |. prezinté. avantajul c3, la viteza de tragere. constanté asiguré grade mici de deformare sii viteze inalte de deformare. Catre sfirgitul operatiet de tra~ gere viteza de deformare este fodrte mica si devine nulé in zona cilin- rica. Dornul conic, in aceleasi_ con itil de Iucru asigurd vitezd de de- formare constanta, care devine bruse nulé Ja atingerea zonei cilin- rice (fig. 4.12), Cele mai mari viteze de de- formare sint mai mici la con decit la sferd. De aceea utilizarea dornuri- Fig, 412. Executarea berctuiey 10" Coniee sa impus. Ele au forma at damn onde, indicat in fig. 4.13 in care dy, dy 57 au valorile din tabelul 4.2, cu- inzind cotele pentru fevile de cazane incepind de la 76 mny pind la @ 450 mim, cu grosimea peretelui de 8; 10 si 12 mm. Dornurile de tras pentru realizarea teurilor forjate se executh din material OLC 25, iar cirligul, in forma de ochi cu filet, se exe cuta din material OLC 25, iar cfrligul, in forma de ocht cw filet, se executa ‘din otel “rotund @ 20—40 mm, calitatea OL 50 sau OL 60, functie de djametrul stufului (fig. 4.14). Realizarea tragerii teurilor se poate face si cu dornurile executate conform desenului din fig 4.15. Aceste dornuri sint confectionate din material 41MoC11 cotele constructive find cuprinse in ta- belul 4.3, Acest tabel cuprinde o gama de dor- nuri cu diametre intre @ 37 si 2 307, in Gicindu-se, la fiecare tip de dorn, tipul pig. 419, pispozitiv pentra tijej care trébule sé fie utilizat. execufia’ fevilor » forjate 142 Fig. 415. Dom {evilor forjate, tefaeo 8 de tras teuri din feava.‘Tabelul 43 1 din fav Pentru cazul cind diametrul stufulul ce va fi executat nu se orouri pentru tras tert di teav Incadveaza in specifieatia diametrefor din tabelul 41, ature! diame. TT trul dornului necesar trebuie si fie egel cu diemetrul interior al | | | me | me fe fae | me feel ane | a | S08] Best tevii pentru racord rede ifs |b el ts [inl i i 8 Diametrul exterior al gitului se poate calcula cu relatia : Du=a+175, e diametrul exterior al gitului ; — diametrul interior al gitului ; — grosimea peretelui fevii unde : Dares @ S I 4.8, DISPOZITIVE DE TRAS PENTRU BERCLUIT Operatia de tragere a dornurilor se poate cxecuta, dupa pasi- | bilitati cu dispozitive mecanice de tras sau de mpins, cu presi hi- draulieX manual sau mecanicé si chiar cu seripete cu lanfuri sau troliu. 401. DISPOZITIVE MECANICE DE BERCLUTE atl al a6 27 is In fig. 4.16 si 4.17 sint aratate dou’ dispozitive cu ajutorul c&- aif a 2 | sof « rora dornul de bereluire este tras spre exterior prin rotirea cheii 12|131 108] 36/27 aol oe | easel . stelate, actionarea facindu-se manual, 3} 136| 108 | 36] 27 a3| 136} 1! 30] 8 | 60 so] | asco} 30] 8 fi4z00| so] 8 [15080 x” se ao| as] 0) 15 6 ‘0 1s 15} 30] tou] 6 | 36] 89 Fig. £16. Dispositiv fix. 14s4.8.1.1. Dispozitiv mecanic Dispozitivul din fig. 4.16 este utilizat ca dispozitiv fix, de pre- forinf pentru fevi cu diametre pind la 150 mm. 4.8.12. iv mecanic mobil Dispozitivul din fig. 4.17 este mobil, putind fi asezat pe tevi cu diametre diferite, deci poate avea o utilizare mai universal. 402, DISPOZITIVE HIDRAULICE DE BERCLUIT 4.8.2.1, Dispozitiv de tragere hidraulic cu pomp de mini Acest dispozitiv are avantajul c& poate fi adaptat la conditiile de lucru efective, In plus, forta necesara pentru efectuarea tregerii poate fi co até permanent cu aju- TF torul unui manometru montat pe pompé. In fig, 4.18 este prezentat acest dispozitiv, care fata de celelalte dispo~ zitive poate fi actionat cu o presi ma~ nuala, — Operatia de tragere a dornului de —S bereluit, in cagul cind trebuie berchuite jevi de grosime mare si de rezistenta inalté, se poate realiza prin utiliza~ rea unor prese mai mari, actionate cu motopompe. Fig, 418. Dispozitiv de ber chill hidraulle eu pompé de mind. 4.8.2.2, Disporitiv de tragere hidraulic eu presi orizontali Disporitivul prezentat in fig. 4.19 este fixat prin placa de bazi 1 cu suruburi cu cap patrat 7 si intérit prin ghidajele lateral: 2 si nervurile de intarire 3. Capacele 4, 5, 6 imbracd jeava de dife~ Tite diametre din care urmeazA sf fie tras teul. ‘Aceasta operatie este realizati, la diametrele necesare, de citre: dornurile de redus jeava, 8 trase prin intermediul tijelor 9 si 10. 3 46 Fig. 419. Dispozitiv de tras teuri din teavi Q 525 mm. Tijele sint fixate de placa port-tija 12 si placa de presiune 13 cu ajutorul suruburilor 11 si placa port-buesi 14. Dispozitivul din fig. 4.19 este pentru tras teul din teava @ 325 mn. Dispozitivul este realizat din ofel OL 50, in afara de tija care se executa din material 40 CN 12 (STAS 791-66) si trebuie sé fie tratat ca si realizeze HB—310—320. 147mica (fig. 4.20), mijlocie funetie de diametrul ig. 4.21) si mare (fig. 4.22), fin D, al dornurilor sint indicate pentru tras teul, Fig. 420. TH mlcd ig, 421, TH ison Pentru dornurile cu Dy < 50 mm so intrebitinteazi tija mica. Pentru dornurile cu D, intre 50 si 150 mm se utilizear4 tija mijlocie, Pentru dornurile cu D;>150 mm se utilizeaz tija mare. 4.8.2.3, Disporitiv de impingere hidraulic Realizarea bereluirii se poate face, in unele cazuri, prin impin- gere dinspre interior cu ajutorul unui eric hidraulic Acest sistem nu este indicat a fi utilizat deoarece la tevile mi Jungi nu se poate asigura o centrare perfect fafa de gaura preli minara. In plus, feava ce urmeaza a fi bercluita trebuie sé aiba rigi- Gitate suficienta. In caz contrar sint necesar dispozitive auxiliar« suplimentare, costisitoare din punct de vedere al productivitatii si ofului de cost 143 483, DISPOZITIV SPECIAL DE BERCLUIT mele, actionat cu ajutorul unei masini de gaurit de minke a $50, numai pentru realizarea bercluirii teurilor pe fevi relativscurte ; cele Fig. 4.22, Ti mare mai convenabile diametre ale {evilor s-au dovedi tre 150—250 mm. Operafia de bercluire cu acest dispozitiv se efectueazi intr-un timp seurt. Pentru evi cu diametre mai mari de 250 mm este necesar sé se introducd adaosuri pentru suprainaltarea dispozitivului, cuprinse in- 1495 Invorres TEVILOR DE CUPRU ROTUNDE TRASE sa func. de diametrol vdojren tovilor de cupra se excess tm fancie de lametrul evi Bee WeMOE petal fou Ca procodee de indore se SiStinge pat fel 5.1, INDOIREA TEVILOR UMPLUTE CU PLUMB Terk dma ee Bes lit pind la O15 som ote cu plumb, fea se delete pe, tngimen Jaza de indoire respectiva. : Ti ata on ron el fata de re de indoire a tevii. . fea tevil fat de raza de nde fnnthy jeava este IncSzité pl rt ne atk tivului pe NDOIRE! LOR UMPLUTE /OLOFONIU 52. 0 ‘A TEVILOR, UTE CU C (SACIZ) se prac an es it te ee St Geiss fund pind dispare. Este necesar ca acest gol si fie nplut fs Sap, Preah a st dn no 2 150 aoeascd feava. Indoirea fevii umpluta cu saclz se executé la rece, dupa care se reincdlzeste si se scurge sacizul topit, 53. INDOIREA JEVILOR LA CALD NEUMPLUTE Tevile de cupru cu diametrele de la 8 peretelui de 2—2,5 mm si 3 mm se pot indoi la cald neumplute. In cazul cind se produce 0 mica ovalitate a fevii, atunci se con- ‘tinud cu indoirea peste 90° si apoi se readuce inapoi la 90°. Tn felul acesta dispare ovalitatea, la 12 mm gi cu grosimea 5.4, INDOIREA JEVILOR UMPLUTE CU NISIP Tevile de cupru cu diametrele de la 13 la 31 mm si cu grosimea peretului de 1—5 mm se indoaie cu nisip, de granulatie 03 mm, 4a cald, Tevile de cupru cu diametrele de Ia 32 1a 8 mm si cu grosi- gnea peretelui de 1,5—5 mm se indoaie Ja cald, umplute cu nisip de granulatie de la 1 ja 7 min, Tevile incarcate cu nisip, se taseaz’, nu se bat cu ciocanul de tel, ci numai cu bucifi de Jemn sau cu ciocan de lemn, pentru a ‘nu se produce adincituri, in perete, din lovituri Indoirea {evilor de cupru se realizeazi in condijiuni optime atunci cind raza de Indoire este mai mare sau cel putin egal cu zazele indicate in tabelul 5.1, raze ce corespund la o desfaguraté a -curbei egal cu de 5 ori diametrul fevil Tabelul 5.1 Razele minime de indoirea fevilor de eupru, mim me Ven) Jen Be) ce, |S"| nce [PEG., Ivor LA RECE A TEVILOR 6.1, LUCRARI PREGATITOARE Inainte de a fi indoitA la rece suprafata fevii trebuie sa fic curdtata, atit la interior cit si la exterior, de qunder si ru; ina, In Seest scop, trebuic ca feava si nu prezinte pete, deniveliti, fisuri st rupturi In cazul cind indoirea tevii se face la raze mici fevile trebuic spalave cu solutie (100 g spun de rufe cu 1000 g apa), In cazul ind este necesara si degresarea chimici a tovilor, aceast4 ope se fa ® baie, ct 0 solutie preparaté din: 100 parti fosfat Sodie si 10 parti sticlé lichida, 1a temperatura de 70—80° ; operatia dureaza circa 2 ore pind cind sint inlaturate toate impuritatile Uinsoare $i ulei de pe suprafals inlerioaré si exterloaré Dupé spilare, feava se sufld cu ser comprimat ping la indepl tarea completa a timiditati 62, LUNGIMILE DE UTILIZARE A TEVILOR, Inainte de a incepe operatia de debitare a fevilor la lungimile de utilizare, in scopul de a reduce cit mai mult pierderile de mate~ rial, se determina, in general, lungimea fevilor ce trebuie indoite. Ca urmare, la lungimile partilor drepte se adaugi acelea ale partilor curbate. Acesiea din urma sint determinate de raze de curburé si de unghiuri, care in marea majoritate a lor sint de 90° sau 180°. Razele de curbur’i se masoard de la axa tevii. is2 Pentru un cot de 90° lungimea necesaré curburd multiplicata cu adic& 1,57 (lig. 6.1, este egala cu raza de Pentru un cot de 180° raza de curburé se multiplied (tig. 6.1, b). wa de curbura se multiplicé cu 3,14 e1SPR ve 246 157R sou 20+ 1978 aed o-< 250mm Xmar3M Ree C+ 3A sam 2d 348 coed d < 20:0 Os oe ae & ?a'+ QITTAS Rex ([go~ 20+ D015 Re 0 § 250m et Fig. 61. Formule pentru determinarea lungimii x a jevil necesarm 1a confecyionarea eoturilar Lungimea coturilor in afara celor de 90° $i 180° se objine mul- tipicind rasa de curburd cu valoarea In grade'a Unghiwlu spol pro- Gusul obtinut ca constanta 0,01745 (fig. 6.1 c). La ficcare extremitate a cotului trebuie rezervaté cite 0 parte Greapté de feavi egal cu cel putin valoarea diametrului pentru a se evita turtirea cotului 1a indoire. Accasti lungime trebuie si fie de 1,5 d pentru fevile cu diametre mai mari de 250 mm, 153In fig. 6.2 este ardtat un cot cu un unghi simplu, a cdrei lun~ gime X, ce se determina, este X—a+Ra +B, Fig. 62. Cot cu un unghi simplu Gn care R este raza de indoire iar @ valoarea unghiului in grade, Ja care se indoaie. Valorile cotelor L, Q, R sia flind cunoscute cota A se poate determina cu relatia —Rxtg S, RX tg far ale cotei D cu relatia D=Q x coig a. ‘Observind ci B= A+D reaulta c& Cota C se calculeazi cu relatia sau C= @ cosee a. 154 ‘Cunoscind valorile C si A se determind B= CA. Curba de intoarcere cu o parte dreapta intre doud coturi egale. In fig. 6.3 se prezinta o curba de intoarcere cu o micd parte dreaptd ntre cele dou coturi. Lungimea fevii Xm a40,01745 RapB40,01745 Fa+-g—a+0,03490 Re +B-+9. Piind cunoscute cotele L, a, Q, R si @ (in grade) se poate stabili aaryt, eo} | Fig. 63 Curbs de Intoareere cu o parte dreapti intre dowd coturi egale Cunoscind A si D se deduce EA + D +A. Cum cotele a si L sint cunoscute de la inceput se deduce g~L—E—a, ai sau C= Q x cosec a. sin 155Cunoscindu-se valoarea lui C se deduce B—C—2A. Curbs dintr-un cot de 90° gi unul de 180°, In fig, 6.4 se arati © curbit sealizat dintr-un cot de 90° si altul de 180°. Lun {evil din care se executa curba Fig. 64. Curbi dintrun cot de 90° si uhul ae 100° Kat? Ry+B43,14 Rtg. L, M, H, R gi R; fiind date se deduce a—L—2R—R, B=M—R—-R g—M—R—H. Forma i U curbati. Lungimea fevii necesara pentru executarea formei U curbata, ardtatd in fig. 6.5 se aflé cu relatia X—a 1001745 R -a+B + 001745 Rea +314 x R+ $-0,01745R-2+B-+0,01745 Reata—2 a+ 0,06980 R-a-+2 B+3,14 Dimensiunile 2H, cute, rezulta R, a si unghiul » (in grade) find cunos- Q R—-H siB=N—R a 156 iar valoarea lui B —R tga Riga sau B= E seca—2 RXtga Fig. 65. Forma in U curbats Curbi de trecere, In fig. 6.6, se araté 0 curba drei lungime Bc de trecere, a @ 40,01745 Ra +B4.0,01745 R+2%+B40,017: 1+0,06980 R -a2+2 Big. R-atg= Fig. 66. Curb& de trecere 187Dimensiunile L, a, Q, R si unghiul « (in grade) fiind cunoscute se deduce B= coxeca— Rig +— Rig 2, = Qcosec a —2 Rtg D=Rie S4Ocotg +Rig += 2RigitQcotge Cunoscind valoarea lui D, celelalte cote se calculeazé dire relatiile Dsig—L—a—E. Curba de dilatatie (lira). Lungimea curbei de dilatatie (liré), dire fig. 6.7, se afl cu relatia Xa + 157 R + 01745 Ra+ B+ 001745 Rea + 314 R+ +0,01745 Rat B+0,01745 Rat STR+E= At 628-R + +0,06980 Rat? B+. Pig. 6:7. Curba de dilatatie diva) 158 Dimensiunile cunoscute sint: L, M, a, 9, R si unghiul « (im grade), Valoarea lui H se va deduce din relatia LmatR+HeR4g, astfel ci Ha Enea =e De asemenea, valoarea @ se afld cunoscind pe H, din relatia: Q= RH. Pentru a determina pe A se foloseste relatia A Ret, iar D este dedus din relatia D=Qx cotg a, de unde rezulta Ex 2A+D. Pentru a gisi valoarea lui B trebuie calculat C cu relatia Sate Q cosee @, Curba simpla din fig. 6.8°se calculeaza cu relajia X= a+ 001745 Rat B+ 001745 Rat 314+ g—0 + +0,03490 Ra + B + 3,14 Ret g. Dimensiunile cunoscute sint : W, N; R, a si unghiul a (in grade). Dimensiunea A va fi dedusi din relatia A= tg Liar Q din relatia @— 2R ~ W. De asemenea c sau C= Q cosec a. 159Se observa ci B= C — 24. Valoarea dimensiunii D se deduce din relatia D=Q cotga. Cunoseind valoarea lui D rezulté si Fig. 68. Curbé simpli 6.3. DEBITAREA TEVILOR Pentru debitarea fevilor la lungimile de utilizare se intrebu- injeaza a) Maginile de retezat cu mandrine universale, actionate pneu- matic, electric sau hidraulic ; conducerea fevii se face manual sau cu ajutorul trenurilor cu role, actionate electric ; b) Automatele de retezat care se folosesc pentru jevi cu diame- ‘teul pind la 135 mm, in bueati scurte (mute, nipluri, diverse arma- 160 turi, inele ete.) ; capacitatea de retezare este de citeva ori mai mare decit 2 masinilor de retezat ; ©) Ferdstraul circular, actionat hidraulic, cu avans orizontal sau vertical al pinzei de ferdstréu ; domeniul de lucru este pentru {evi cu diametrul pind la 500 mm; viteza de taiere este de 32 m/min iar avansul pind la 500 mm/min ; capacitatea, in cazul jevilor cu dia- metrul de 48 mm si cu grosimea peretelui de 4 mm este de circa 120 taieturi/minut ; d) Ferastraul volant care se foloseste la debitarea fevilor foarte lungi. Ferdstréul se deplaseazd cu feava, in timpul tdierii, cu o vi- tera egala cu aceea a fevii, Sincronizarea vitezei ferastraului volant fata de viteza de deplasare a fevii se executa electric sau mecanic ; e) Ferdstraiele rapide, cum sint ferdstraiele circulare sau cu banda, cu o inalt vitezd de taiere (100—200 mm/s) ; procedeul se aplica’ pentru fevi cu diametrul de 100—125 mm, durata de taiere find de 10 secunde ; 4) Taierea cu flacdra, Arzatorul se deplaseazé automat cu feava (taierea continua). La materialele dure sau aliate apare o cdlire a fetelor tdiate, fapt ce ingreuneazé prelucrarea ulterioard (sanfrena- rea, taierea filetulul ete.) ; #) Debitarea prin incdlzire cu curent electric prin inductie a unui inel ingust si ruperea prin smulgere ; h) Taierea cu disc abraziv. Discurile abrazive speciale permit debitarea cu o vitezd de 150—200 mm/s. Domeniul de utilizare se extinde pentru feava cu diametrul pina durala de taicre este de 10 secunde ; 1) Clupa de taiat teava, care se utilizeazé cu preci rile de constructie, pe gantiere ; j) Ferdstraul ‘alternativ care are un randament scdmut si care este indicat numa in atelierele unde se debiteaz’ cantitayi mici de fevi jere in lucrd- 6.4. TRATAMENTUL TERMIC AL T TLOR INDOIT! ‘Jevile ce urmeaza a fi indoite la rece se recemanda’a fi supuse recoacerii (in cazul cind operatia n-a fost executaté de uzina ce le-a confectionat). Ca urmare, fevile din ofel trebuie si fie comandate recoapte, iar fevile din alama in stare semidura, Tevile din duraluminiu se supun tratamentului termie in baie de salpetru, sau in lipsa acesteia, se executa recoacerea local’ pe vetre sau cu injectoare, cu regim obligatoriu de control, nem 161In acest din urma caz, jevile de duraluminiu trebuie si se in- doaie la un interval de timp de maxim 4 ore de la tratamentul termic. ‘Aiunci cind se indoaie fevile, mai ales la raze mici, pe partea fibrelor comprimate $i intinse ale metalului, epar ecruisarea si sol Gilari interioare remanente care, in timpul exploatdrii, pot duce la formarea fisurilor. Din aceste cauze, in majoritatea cazurilor, in functie de desti- natia conductelor, de calitatea otelului si de deformatiile plastice dupa indoire, se impune efectuarea tratamentului termic al tevilor. ‘in cazul {evilor din ofel carbon sau ofel slab aliat (OLT si 16 ‘Mo 3), tratamentul termic, dup indoire, nu este obligatoriu. In schimb, tevile executate din ofeluri aliate si inalt aliate, dupa in- Goire la rece si mai ales Indoite la raze mici, trebuie supuse trata- mentului termic. Pentru instalatii de cazane cu abur, fevile trebuie incdilzite la temperatura de 690°—710%, timp de 2—3 h si apol rdcite pind la temperatura de 300°C, in’ cazul ofelurilor 12Mx si St 20 (Gost 10802-64), In cazul unor ofeluri aliate (ofel 1 x 18 H 12 7), fevile, dup’ in~ doire la rece, se supun austeniti2arii, dupa cum urmeazd : incdrcarea fn cuptor se face la temperatura de 800°—900°C, dupa aceea tem~ peratura se ridied pind la 1 050°—1 100°C, inedlzindu-se la aceasta femperatura timp de 1 or, apoi feava se raceste in aer. ‘Dupa tratamentul termic, jevile sint sablate sau decapate pen- tru indepirtarea arsurii Controlul proprietatilor mecanice ale jevilor astfel tratate se face pe eprubete luate direct de la tevile indoite. 65. CONSIDERATH GENERALE ASUPRA, ‘TEHNOLOGIEI DE LUCRU Operatia de indoire Ja rece trebuie executata astfel incit sé mu se producd o deformare bruscd si rapida a metalului, Ca urmare este necesar $8 se lucreze cu o vitezé usor inferioara vitezel maxime ‘a masini de indoit, evitindu-se si fie utilizata la puterea sa ma ima, mai ales atunci cind se indoaie fevi din otel inoxidabil, ale caror caracteristici mecanice sint superioare celor din otel carbon. ‘De asemenea este obligatoriu ca toate ansamblurile care sint in contact cu feava (sania, contrasanie, bacurile) si fie foarte bine pre~ Jucrate si bine curdfate, inainte de’a incepe operatia de indoit. ‘De mare importanta este si grija de a fi uns bine atit dornul cit si feava, pentru a se asigura un aspect bun al suprafetel partii indoite. 162 Din contra, bacul de stringere a jevit ma tre ; Jngere a evil nu trebuleniciodaté uns, entra se asgura in condiivnl bube stringeres feu! pe rola ee fndot. Canatol rolei mt trebute Si fie uns al mel cl our predat urme de pilitura, eliminarea lor facindu-se in pre: Pan jet wie. de ltr Tor facinduese in preaabil et'un fet ee eee ce l realizarii ansamblelor indoite se disting a) Indoiri succesive pe aceeasi teavé, in acelasi pl: arti drepte intermediare. p ae eae reapla Intermesiens, numite giindoht angente Pn” Swe 6) Indoirt care nu sint In acelasi plan, cu Sau far pati drepte d) Indoiri continue in elice (serpentine) ; ‘ La indoirea tevilor din ofel inoxidebil trai vi vedere urmitoarele caracteristici esentiale fe s8 se alba in ples fmt ova mea Feristenfa la deformare. mal mare deci, in cazul otelulu carbon (de ordinul a 40%/ pentru otelurile austenitice) aa aa tendinta de utilizare in cantita{i din ce in ce mai mari a (evilor cu diametre mai mici si cu pereti mai subtiri, decit in “cazul levilor din ofl carbon ;ullizres lor este explcald prin caracter Helle meoanie $i ezisonta la cororiune Dificultatea intimpinata la realizaree indoir peste tevi este generata de vines trmtoriior Got factor: ns ® SP 6) Tendingele de subtiere 9! de fambare' B) Grace soliciare a aeestor tencinte vim factor est legat de saportul Djs (itmetrufgrosimea pe- sctstei care ave o lnuportand cupltald 1a realtzrea tndotrt unel Cu eft acest report este mai ridicat cu atit este mel dif ome indoirea in conditiuni perfecte. me a Tinind cont de acest rapott, dupa unit autor, fevile s parti in trei categorii > dupa unt ae ee De a) 2< 15 — tevi groase ; D b) “de la 15... 30 — fevi subtiri ; D «) 2> 30 — tevi foarte subtiri 163Tar al doilea factor este invers proportional cu raza de indoire, adicd cu raportul 2. Dac se noteazd cu indicele K dificultatea realizdrii operatiei de indoire a unet {evi, el se poate determina cu urmatoarea formula sR SR Ca un corolar se poate trage concluzia cd atit masina cit si uti- lajele de indoire trebuie sa fie mai atent studiate din punct de vedere al rezistenfei, cu ett indicele K va fi mai mare. De asemenea, se poate trage concluzia ci pentru executarea indoirii unei {evi a carei sectiune este cunoscuta, puterea teoretica necesard nu este proportional direct cu sectiunea data ci, mat exact, cu momentul de inerfie al sectiunii Centrul de studii al uzinelor ,,Vallourec* in baza experimente- lor facute la indoirea fevilor a intocmit diagrama din fig. 6.9, in care se prezinté metodele recomandate in functie de diametrul si grosimea peretelui fevil, precum si de raza de indoire necesard. 6 0 6 9 4 » 5 8 Ten goose ey a SP ior ear ouoher oe ti jeree apenas HE Fs meena oc adie lo presale fee Handing ca,muihpie Fe be fo neler de 3 (Handing ev mall ie sete indore cv cal Teena i eegeate § Pindar de infncere sirofret 1] Report Ue Fig. 69, Razele minime In functie de procedee : 164 In acelasi sens s-a intocmit si o evaluare a acestor procedee tehnologice legate de indicele K, ardtat mai inainte, care au fost sintetizate in tabelul 6.1 Tabelut 6.1 sates Ditaje eee Tada ft ™ |” cu contra sanie si dorn eu bile 1 Anise pe env contra sane ghd ex | yy Doin Spl rd eplsare 9 irk contre : Contrasanie, apisare, darn eu bile 1-8 ‘Fevi din ofel car- ‘bon Fara accesoril Indiferent de procedeul adoptat pentru realizarea indoirii, ina- inte de a incepe Iucrul este foarte important s& se verifice in ‘prin cipal daca stringerea jevii se realizeaz4 perfect, inldturindu-se orice posibilitate de alunecare care antreneazd inevitabil ivirea cutelor. Cu aceasta ocazie se va verifica dacé axul de stringere este exact in axul dornului, sau in lipsd, al fevii care se indoaie. Daca acest Tucru nu este asigurat, feava riscd sii se deformeze, deoarece strin- gerea nu este corecta. In fig, 6.10 se araté cum trebuie executata reglarea utilajului de stringere precum si defectele ce se pot ivi la montajul lui. Daca peretele fevii este subjire, cum este cazul in special al fevilor din olel inoxidabil, tendinfa de a se cuta la indoire al aces- tor fevi creste. Pentru _a se inlétura acest defect, utilizarea piesei pentru. mic~ sorarea cutarii da rezultate daci sint satisfécuts urmatoarele con- diffi 2) Piesa si fie bine apasatd pentru a se evita deplasarea ei d) Teava si fie sustinutd perfect pe candlul saniei pind la punctul de unde incepe indoirea ©) Piesa sii fie uzinatd astfel ca sii se asigure presarea tevii pe o sectiune perfect semicirculard. 165b sie montay delbcr Stinger defecté Fig. 6.10, Reglarea utllajulul de stringere 6.6. ARCUIREA. La indoirea tevilor din ofel aliat si mai ales inalt aliat trebute sf se find seama si de arcuire, si, in acest oaz raza sablonului tre- buie sf fie mai mic decit raza indoirii indicat in documentatie, cu valoarea egald cu diferenta intre raza remanent si raza de indoire a piesei conform desenului Arcuirea depinde de materialul evi, de proprietatile sale el tice, de grosimea peretelui fevii si de lungimea partii indoite a tevii Indicafié precise asupra executtirié razei remanente nu se pot da, ea determinindu-se, de ta eaz la caz, prin incerciiri experimentale. Astfel, din incercarile experimentale executate privind arcuirea fevilor indoite la rece s-au putut ridica o serie de curbe cu ajutorul cdrora se pot determina razele de constructie a formelor de indoit (rol, calup), finind seama de arcuirea fevii, Curbele s-au ridicat pentru fevi cu raportul s/d = 0,10 in care $ este grosimea peretelui tevii gi jametrul exterior al tevii Diagrama din fig. 6.11 se refera la otelurile nealiate sau slab aliate (OLT 35, OLT 45 etc.) adicd, in general, la ofelurile cu @e maximum 35 daN/mm?, 7 166 erect ee es Fig: 6.11. Arcuirea fevilor din ofel nealiat si slab alat indoite Ia receDiagrama din fig. 6.12 se refera la ofelurile bogat _aliate 119; X 20 CrMoV12 etc.) adica, in general, la ofelurile cu Ge> 35 daN/mm?. ‘Raza de constructie Re a formei de indoit la rece (rol, calup) este aceea ce rezultd jinind seama de arcuirea fevii, conform rela- tie’ Ro= Ry Ar-K, unde : Ry este raza nominalé de curbura 1 — micsorarea razei de curburd datorita arcuirii ; k — coeficientul de corectie pentru s/d, diferit de 0,1. Pentru jevile executate din ofeluri nealiate’sau slab aliate va~ lorile lui Ar se citese pe diagrama din fig. 6.11 direct pe scald, in felul urmator : a) Pe scala verticald (Rq) se stabileste punctul care di raportul dintre raza de indoire finita’a fevii si diametrul exterior al {evi de indoit (Re/¢), ») Din acest punct se duce 0 paralela la scala orizontalé pina intiineste durba fevii respective ©) Din acest punct de intersectie se traseaz& o paralela la scala verticald si se cileste direct pe scala orizontala valoarea 7, rotun- jindu-se la 0,5 mm, Coeficientul de corectie k se determina pe diagrama din fig. 6.13 dupa cum urmeaza : a) Pentru s/d <0,1 are valorile cuprinse intre 0,85— b) Pentru sj@>0,1 valorile cuprinse intre 1,05—1,15. Pentru exemplificare se citeazd cazul unei tevi @ 38 din ma- terial HT 9 care trebuie indoita la 0 razi de Ro— 235 mm. a) Teava eu © 38 X 4 mm. 5, In acest caz a, Hgiiaerama din fig. 612 pentru ofelurile ogat stiate r= 125, iar S=+ 0,105. aos In diagrama din fig. 6.13 se citeste pentru valoarea s/d — 0,105 Girect valoarea coelicientului de corectie K—= 1,01. ‘Cunoscindu-se valorile Ar—12,5 si K—1,01 se determina va~ loarea razei formei de indoit Ry =Ry—Ar -K —= 253 — 12,5 1,01 = 235 — 12,6 — 222.4222 mm. 168 df Linn, & asd COT ESTES T as wnunNER rEDNTR AMDT Fig. 6.12. Areuirea fevilor din ofel bogat aliat indoite ta rece.b) Peava cu D 38X5,5 mm. 5S 0,145, Tn acest car 8 Se citeste in diagrama din fig. 6.13, pentru sf4=0,145, valoa- rea coeficientului de corectie K—1,1 Valoarea razei formei de indoit va fi R= Ro—Ar + K==235—125 X 1,1 21.2 © 221 mm. Din experimentirile practice efectuate pentru a se simplifica operatiile de calculare a razelor formelor de indoft, se pot lua in consideratie urmétoarele cazuri posibile a) La s/d—0,14 pentru tevile confectionate din OLT 35 se ia 0,80, iar pentru OLT 55 se ia K-— 0,90 b) La s/d > 0,14 se ia in caleul.K=1,1—1,2; ©) La sfd <0,14 se ia in caleul K—09. Aceste valori ale coeficientului de corectie K au fost determi- nate cu ajutorul diagramei din fig. 6.14, in care K este functia de ei al materialulut respeetiv. 235 — 13, K Tabetut 62 RID<2 5 ] 3 a _ _ r<2cs fe 10 ° ® s 3,5 Dez, trebuie si fie egal cu 0,9 Dia (tabelul 6.5) Tabelul 64 6.81, Ovalltitile maxime Ia indolrea fevilor In practied, deseori, apare necesitatea de a indoi tevi cu raza minima posibild de inddire, In acest caz, raza de curburd are 0 in- fluen{a hotaritoare asupra marimii ovalitaii, em qrTabelul 65 Tabetul 6.5 (continuare) Dimensiumil bilelor de control pentru fev indoite : Pan, Joweg ome | SERENE, Jorn, oo oo #02] ones | ane 422) oan 3 as +02 5 +02 2 as +02 0.136 as +o 0182 ee = a” 322 HOT) ose 2a 2921 gag ote“ neo | Greutate vome | ,Diametesl, | crewtate brut —l t ™ pees [eee | 2 cat oe |e 2 on #92) oar ae 8 6880.1 | 72 £02 | 0,016 2404 Ton 9.192 0.227 . ae a 25. 0,216 2 - 2: ron brao1 | 002 SN] os #88) oa Baszo1 | oa ey sow 2} gan | ana Soazon " onan 2 so oso oaozor | oer | 1035 cutee = a GS osetor | tom | 03 ae : : : 10,75-0.1 0,033 1250.1 0.035 335 20,81 0.275 90,15 0,315, tegen | one” | ino ows “ ez arm | ane sco 16 0,051 144 0,057 | ~ a . a1, 0,336 7 146240. 0,058 153 0.085 36 | ce foaad ead A Z a sue ht] oats ma 0.387 9 eas 402 oo7s "7 0.081 . a a a as sa 482) ace | oars 422] oon 02 . i 2 va +02| oom | ane 0.9 ot 1 a | 3 sa6s #02) ogre m2 #921 oop 1 reas +92} one 89 320 : ast Ob 39 a +92 51 +02 22 weer #02 oor 198 on sas 757 | osao sea Thr] oat Foe #02 2 wore Shp] oats 207 eat +0 aaa #92] oun a6 F021 gas 178 179