Sunteți pe pagina 1din 1939

VICTOR ATHANASOVICI - coordonator - I.S. Dumitrescu, Roxana Pătraşcu, I. Bitir, E. Minciuc, F. Alexe, V. Cenuşe, C. Răducanu, Carmen Coman, C. Constantin,

A L I M E N T Ă R I

C U

C Ă L D U R Ă

- C O G E N E R A R E

-

E d i t u r a B u c u r e ş t i,

2010

II

ALIMENTĂRI CU CĂLDURĂ

Contribuţia autorilor la elaborarea lucrării:

V. Athanasovici

: coordonator:

cap. 1; § 2.8.; cap. 3 (minus: § 20.6.7.; 20.8.; 20.15.1. ÷ 20.15.3.); cap. 6; cap. 7 (minus: § 7.2.1.; 7.2.3.); cap. 8, 9, 10; § 11.1.; 11.3.; 11.7.; cap. 12; cap. 13 (minus: § 13.4.; 13.5.; 13.9.2.; 13.9.3.) ; cap. 16; cap. 17 (minus § 17.6.8.); cap. 20 (minus: § 20.6.7. ; 20.8.; 20.15.1. ÷ 20.15.3.); 23.

I. S. Dumitrescu

: § 2.1. ÷ 2.7.; cap. 5; § 7.2.1.; 7.2.3.; § 17.6.8.1. ÷ 17.6.8.3.; 17.6.8.8.; 17.6.8.9.; § 20.6.7.; 20.8.; 20.15.1.÷20.15.3.; cap. 21.

Roxana Pătraşcu

: cap. 15.

 

I.

Bitir

: cap. 14.

E.

Minciuc

: § 11.2.; § 13.4.; 13.5.; 13.9.2.; 13.9.3.

Fl.

Alexe şi V. Cenuşe

:

cap. 4

C.

Răducanu

: § 19.3.2.; 19.4.3.

Carmen Coman

: § 22.1.; 22.2.

C.

Constantin

: § 22.2.

III

P R E F A ŢĂ

De la apariţia lucrării „Termoenergetica Industrială”, scrisă sub coordonarea regretatului prof. I. D. Stănescu, au trecut 30 de ani. În această perioadă, cogenerarea – ca soluţie de producere a căldurii şi energiei electrice – a cunoscut pe plan mondial o dezvoltare susţinută, atât din punct de vedere cantitativ (sub forma capacităţilor instalate în centralele de cogenerare), cât mai ales sub aspect calitativ (din punctul de vedere al tehnologiilor de cogenerare) corelat cu reducerea anvergurii sistemelor de alimentare centralizată cu căldură. Între timp, prin reducerea apelului la consumul de energie primară, cogenerarea a căpătat o nouă valenţă deosebit de importantă, determinată de reducerea poluării mediului, devenind astfel una din căile de bază pentru conservarea acestuia. Totodată, s-au dezvoltat noi tehnologii de cogenerare, care permit utilizarea resurselor regenerabile şi a deşeurilor energetice, constituind încă un aport important la diminuarea poluării mediului. Corelate toate acestea cu reducerea – în perspectiva apropiată – a resurselor primare clasice (mai ales a celor sub formă de hidrocarburi) simultan cu creşterea preţului lor, au făcut ca soluţia de cogenerare să se dezvolte intensiv chiar în ţări unde acum 30 de ani, ea reprezenta o aplicaţie de mică anvergură, îmbrăcând mai mult caracterul unei soluţii locale, mai puţin importantă la nivelul ansamblului politicii energetice naţionale, sau chiar transnaţionale – prin efectul asupra mediului şi a reducerii apelului la resursele energetice clasice. Pe de altă parte, tocmai din motivele reducerii poluării mediului, simultan cu îmbunătăţirea performanţelor energetice, soluţiile tehnologice moderne de cogenerare s-au dezvoltat – în mod paradoxal – bazat tocmai pe utilizarea hidrocarburilor, mai ales a gazului metan. Plecându-se deci de la realităţile determinate de reducerea poluării mediului, simultan cu reducerea apelului la resursele primare clasice utilizate drept combustibil şi cu creşterea performanţelor energetice, cogenerarea a evoluat, mai ales în ultimii 10-15 ani, către soluţii tehnice bazate pe tehnologii performante energo-economice. Aceasta are loc în mod continuu, la concurenţă cu producerea separată a celor două forme de energie, constituind unul din motoarele creşterii eficienţei cogenerării. Din aceeaşi cauză, combinat şi cu dorinţa de asigurare a unui microclimat superior, în contextul „încălzirii globale”, în ultimii 5-10 ani s-a dezvoltat mult şi soluţia de trigenerare, bazată în fond tot pe cogenerare. În acest context extrem de complex, lucrarea de faţă încearcă să pună cap la cap toate aspectele care influenţează decizia în domeniul alimentării cu căldură, în primul rând, ţinându-se seama însă de asigurarea simultană cu energie electrică şi, eventual, frig, în scopul reducerii facturii totale pentru energie, la nivelul consumatorului, simultan cu reducerea poluării mediului.

IV

ALIMENTĂRI CU CĂLDURĂ

Din acest complex de puncte de vedere, lucrarea de faţă, se poate spune că urmăreşte logica abordării problemelor alimentării cu căldură, plecându-se de la calculul cererii respective, inclusiv a celei sub formă de frig. Odată definite aspectele cantitative, calitative şi de variaţie în timp ale cererii de căldură şi/sau frig, lucrarea face o trecere în revistă a tehnologiilor cu care se pot satisface cererile respective. Cu această ocazie s-au abordat în primul rând aspectele termodinamice ale diverselor tehnologii de cogenerare şi încadrarea tehnică a instalaţiilor respective în cadrul surselor de producere a căldurii, energiei electrice şi frigului. Simultan s-au evidenţiat principalele aspecte tehnico- funcţionale ale echipamentelor energetice de bază ale surselor de producere a căldurii, cu indicii şi indicatorii energetici caracteristici. Toate acestea au avut continuu în vedere ansamblul problemelor de concepţie, proiectare şi funcţionare optimă tehnico-economic. Faţă de ceea ce a apărut până acum în literatura de specialitate, din România şi din alte ţări, prezenta lucrare îmbină aspectele tehnologice mai noi din domeniul producerii căldurii cu cele privind ansamblul sistemului de alimentare cu căldură şi transpunerea acestora, în final, în efectele asupra eficienţei economice. Sunt de remarcat, din acest punct de vedere, capitolele de „cogenerare de mică şi medie putere”, „trigenerare”, „sistemele de reţele termice”, „sistemele de racordare a consumatorilor de căldurăşi „funcţionarea sistemelor de alimentare cu căldură”. Deoarece nici o soluţie tehnică nu poate fi susţinută pe piaţă, fără o analiză a eficienţei sale economice, lucrarea tratează şi aspectele legate de stabilirea costurilor de producere a energiei în cogenerare şi trigenerare, precum şi cele specifice metodelor de analiză a eficienţei economice a ansamblului sistemelor de alimentare cu căldură. Sub aspectul mediului, sunt de remarcat capitolul „cogenerarea şi mediul” şi cel al „utilizării resurselor energetice regenerabile şi a deşeurilor, pentru producerea căldurii”. Lucrarea este rezultatul experienţei colectivului de autori, dintre care unii lucrează în domeniul respectiv de peste 45 de ani, cu multiple lucrării publicate, cu experienţă de cadre didactice şi/sau de lucru efectiv pe bază de contracte, atât în România cât şi în străinătate. Prin modul de prezentare şi tratare a problemelor abordate, lucrarea se adresează atât specialiştilor din domeniul proiectării şi cercetării, cât şi factorilor de decizie pentru alegerea şi aplicarea diverselor soluţii din domeniul alimentării cu căldură. Totodată ea este utilă studenţilor care se pregătesc în domeniul alimentării cu căldură, al producerii energiei şi al mediului. În calitate de coordonator, mulţumesc în primul rând familiei şi mai ales soţiei, care m-au înţeles că, practic i-am sacrificat, ca timp alocat lor, pentru a putea finaliza o lucrare de asemenea anvergură. De asemenea, mulţumesc doamnelor ing. Roşu Felicia şi Lambru Dorina, care au asigurat tehnoredactarea acestei lucrări, dificilă atât ca volum cât şi ca grafică. Nu în ultimul rând, mulţumesc

V

d-lui dr. ing. Ganea Ion, la a cărui propunere am elaborat această lucrare şi care m-a înţeles privitor la volumul ei şi al termenului de predare. În final, dedic această carte soţiei mele şi celor doi copii, împreună cu soţii lor, care au fost tot timpul alături de mine pentru a putea finaliza această lucrare.

Coordonatorul lucrării:

prof. dr. ing. Victor Athanasovici

VI

ALIMENTĂRI CU CĂLDURĂ

Cuvânt înainte

Lucrarea „Alimentari cu căldură – cogenerare” reprezintă o monografie despre problemele prezente şi de perspectivă ridicate de alimentarea cu căldură a consumatorilor urbani, terţiari şi industriali, în contextul noilor condiţii impuse de reducerea poluării mediului. Ca urmare, autorii au insistat mai mult pe aspectele legate de cogenerare şi trigenerare, ca soluţii de creştere a eficienţei energetice pentru producerea căldurii şi a energiei electrice care, prin economia de energie primară astfel realizată, faţă de producerea lor separată, reprezintă una din principalele căi de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, reducând totodată factura energetică totală pentru utilităţi, la nivelul consumatorilor. Plecând de la conceptul că alimentarea cu căldură – în general – şi mai ales cogenerarea reprezintă în fond un sistem integrat format din producere, transport, distribuţie şi consumul final de căldură, autorii au tratat diversele probleme tehnice, de mediu şi economice specifice fiecărui subansamblu al acestui sistem, având în vedere legăturile biunivoce dintre acestea şi efectele finale asupra ansamblului. În acest sens, este de remarcat faptul că fiecare problemă tehnică este analizată în final din punctul de vedere al eficienţei economice, care decide utilitatea aplicării practice a soluţiilor propuse. Din acest punct de vedere sunt de remarcat analizele tehnico-economice prezentate detaliat, pentru justificarea alegerii diverselor soluţii tehnice propuse ca alternative. Sunt tratate amplu şi soluţii tehnice mai noi, de mare perspectivă, cum ar fi „cogenerarea de mică putere” în contextul noii tendinţe de producere distribuită a energiei electrice, precum şi „trigenerarea” pentru producerea căldurii, frigului şi a energiei electrice. Este de subliniat abordarea aspectelor economice ridicate de soluţiile de cogenerare/trigenerare, pe baza unor analize critice concrete, vizând ansamblul sistemelor de alimentare cu căldură şi în final nivelul costurilor la consumatori. Tratarea complexă a diverselor probleme probează profesionalismul colectivului de autori, printre care unii au o vechime în domeniul respectiv de peste 40 de ani. Prin conţinutul şi prin modul complet de tratare a diverselor probleme, lucrarea este utilă tuturor specialiştilor din domeniu, inclusiv cadrelor de decizie. Totodată, în mod selectiv, ea este utilă studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor care doresc să se pregătească în domeniul alimentării cu căldură.

Prof. dr. ing. Adrian Alexandru Badea Prorector al Universităţii Politehnica Bucureşti Membru titular al Academiei Oamenilor de Stiinţă din România

CUPRINS

i

CUPRINS

1. SISTEME DE ALIMENTARE CU CĂLDURĂ – SAC

1

1.1. Tipurile SAC

1

1.2. Structura SAC

2

1.3. Comparaţie între sistemele individuale şi cele centralizate de alimentare cu căldură

4

2. SARCINA TERMICĂ A SAC

7

2.1. Clasificarea consumurilor de căldură

7

2.2. Consumul de căldură pentru încălzirea clădirilor

8

2.2.1. Noţiuni de confort termic

8

2.2.2. Bilanţul termic al unei incinte încălzite

11

2.2.3. Metodele de determinare a consumului de căldură pentru încălzire

11

2.2.4. Condiţii convenţionale de calcul pentru determinarea mărimii consumului de căldură pentru încălzire

16

2.2.5. Variaţiile consumului de căldură pentru încălzire

21

2.2.6. Curbele clasate ale consumului de căldură pentru încălzire

26

2.2.7. Estimarea consumului anual de căldură pentru încălzirea clădirilor .

29

2.3.

Consumul de căldură pentru ventilarea incintelor

30

2.3.1. Determinarea consumului de căldură pentru ventilarea incintelor

30

2.3.2. Condiţiile convenţionale de calcul pentru determinarea mărimii consumului de căldura pentru ventilare

31

2.3.3. Variaţiile consumului de căldură pentru ventilarea clădirilor

33

2.3.4. Curbele clasate ale consumului de căldură pentru ventilare. Estimarea consumului anual

35

2.4. Consumul de căldură pentru climatizare

35

2.5. Consumul de căldură pentru alimentarea cu apă caldă de consum

36

2.5.1. Stabilirea debitului de căldură necesar alimentării cu apă caldă de consum

37

2.5.2. Variaţiile consumului de căldură pentru alimentarea cu apă caldă de consum

40

2.5.3. Curbele clasate ale consumului de căldură pentru prepararea apei calde de consum. Estimarea consumului anual

42

2.6.

Consumul de căldură tehnologic

43

2.6.1. Determinarea consumurilor de căldură tehnologice

44

2.6.2. Variaţiile consumurilor de căldură tehnologice

44

2.6.3. Curbele clasate ale consumurilor de căldură tehnologice

45

2.7.

Consumul de căldură pentru sere

45

2.7.1. Determinarea consumurilor de căldură pentru sere

46

2.7.2. Variaţiile consumului de căldură pentru sere

47

2.8.

Sarcina termică a SAC

48

2.8.1. Structura sarcinii termice a SAC

48

2.8.2. Calculul valorilor caracteristice ale sarcinii termice a SAC

50

ii

ALIMENTĂRI CU CĂLDURĂ

2.8.2.1. Valorile maxime, nominale şi de calcul

51

2.8.2.2. Valorile medii

56

2.8.2.3. Valorile minime

57

2.8.2.4. Valorile anuale

58

2.8.3. Variaţia sarcinii termice a SAC

59

2.8.4. Curbele clasate ale sarcinii termice a SAC

60

2.8.4.1. Importanţa cunoaşterii curbei clasate

60

2.8.4.2. Metode de obţinere a curbei clasate

61

2.8.4.3. Alura curbei clasate - indicatori caracteristici

62

2.8.5. Reducerea sarcinii termice a SAC

67

2.8.6. Sarcina termică livrată de sursa de căldură

68

2.8.6.1. Cazul sistemelor de alimentare cu căldură folosind drept agent termic apa caldă sau apa fierbinte

68

2.8.6.2. Cazul sistemelor de alimentare cu căldură folosind drept agent termic aburul

69

2.8.7.

Variaţia sarcinii termice livrată de sursa de căldură

71

2.8.7.1. Cazul SAC folosind drept agent termic apa caldă sau apa fierbinte

71

2.8.7.2. Cazul sistemelor de alimentare cu căldură folosind drept agent termic aburul

75

2.8.8.

Curbele clasate anuale ale sarcinii termice livrată de sursa de căldură

76

2.8.8.1. Cazul sistemelor de alimentare cu căldură folosind drept agent termic apa (caldă sau fierbinte)

76

2.8.8.2. Cazul sistemelor de alimentare cu căldură folosind drept agent termic aburul

77

BIBLIOGRAFIE

77

3. SURSE DE PRODUCERE A CĂLDURII – SPC –

78

3.1. Tipuri de SPC

78

3.2. Terminologie

80

3.3. Alegerea SPC

82

3.3.1. Elemente avute în vedere la alegerea SPC

82

3.3.2. Natura sursei de energie primară şi tehnologia de bază utilizată în SPC

83

3.3.2.1. Centrala termică – CT

83

3.3.2.2. Centrala de cogenerare – CCG

84

3.3.3. Mărimea SPC

85

3.3.4. Etapele alegerii SPC şi justificarea eficienţei lor

88

3.3.4.1. Datele de intrare

88

3.3.4.2. Analiza situaţiei existente a SAC

90

3.3.4.3. Resursele primare de energie disponibile

90

3.3.4.4. Stabilirea soluţiilor alternative de alimentare cu căldură

91

3.3.4.5. Elaborarea calculelor de eficienţă tehnico-economică

91

CUPRINS

iii

4. CICLURI DE COGENERARE, ASPECTE TERMODINAMICE ŞI ENERETICE. RESURSE PRIMARE DE ENERGIE

93

4.1. Cicluri şi surse termice teoretice. Clasificarea ciclurilor uzuale

93

4.2. Cicluri şi surse termice reale

96

4.3. Analiza energetică a ciclurilor Rankine – Hirn din CTE şi CCG cu ITA

97

4.3.1. ITA cu condensaţie pură, metodele de creştere a randamentului

97

4.3.2. Tipuri de ITA de cogenerare, metode de creştere a eficienţei lor energetice

102

4.3.3. Puteri, parametri, performanţe şi domenii de utilizare a ITA, în CTE şi CCG

106

4.4.

Prezentarea principială a ciclurilor Stirling şi Ericsson

107

4.4.1. Caracteristicile generale ale ciclurilor şi motoarelor cu piston în circuit închis

107

4.4.2. Ciclul şi motorul Stirling

108

4.4.3. Ciclul şi motorul Ericsson

111

4.5.

Analiza energetică a ciclurilor Otto – Diesel din CTE şi CCG cu MP

113

4.5.1.

Tipuri de MP, criterii de clasificare şi caracteristici funcţionale

113

4.5.2.

Debitul volumetric şi masic de gaz aspirat de MP, influenţa parametrilor externi

115

4.5.3.

Diagrama indicată a MP, presiunea medie indicată, puterea indicată, puterea efectivă la cuplă, presiunea medie efectivă

116

4.5.5.

Metode „intensiv – termodinamice” de creştere a performanţelor MP energetice

120

4.5.6.

Metode „mecanice” extensive şi intensive de creştere a puterii MP . 123

4.5.7.

CCG - MP cu recuperare externă de căldură

125

4.6.

Analiza energetică a ciclurilor Brayton – Joule din CTE şi CCG cu ITG

126

4.6.1. Analiza ciclului Brayton teoretic şi real

126

4.6.2. ITG energetice: construcţie, puteri, rapoarte de compresie şi domenii de utilizare

132

4.6.3. Metode termodinamice de creştere a performanţelor CTE şi CCG cu ITG

134

4.6.3.1. Ridicarea corelată a temperaturii maxime a ciclului şi a rapoartelor de compresie

134

4.6.3.2. Folosirea turaţiei ridicate

135

4.6.3.3. Fragmentarea compresiei, cu răcire intermediară

136

4.6.3.4. Fragmentarea destinderii cu ardere intermediară

137

4.6.3.5. Recuperarea internă de căldură

139

4.6.4. CCG – TG cu recuperare externă de căldură, fără / cu postcombustie

140

4.6.5. Aplicarea combinată a metodelor termodinamice de perfecţionare a ciclurilor ITG

144

iv

ALIMENTĂRI CU CĂLDURĂ

4.7.

Analiza energetică a ciclurilor combinate MP + ITA şi TG + ITA

145

4.7.1. Aplicarea principiului cascadei termodinamice în CTE şi CCG

145

4.7.2. Cicluri combinate MP + ITA

146

4.7.3. Cicluri combinate ITG + ITA

148

4.8.

Analiza comparativă a instalaţiilor şi ciclurilor termice din CTE şi CCG cu ITA, ITG şi MP

153

4.8.1. Modul de preluare a căldurii de la sursa caldă

153

4.8.2. Agentul de lucru

154

4.8.3. Tipul maşinilor mecanoenergetice

154

4.8.4. Curgerea în instalaţie a agentului motor

155

4.8.5. „Închiderea ciclului” la sursa rece, influenţa parametrilor externi asupra producţiei de lucru mecanic

155

4.8.6. Adaptarea la cogenerare

156

4.8.7. Gabaritele şi investiţiile specifice, vitezele de pornire şi de variaţie a încărcării

156

4.9.

Resurse primare de energie şi tehnologiile de utilizare

157

4.9.1. Combustibili energetici: tipuri, caracteristici

157

4.9.2. Tehnologii de ardere şi domenii de utilizare pentru diferite puteri termice şi tipuri de combustibili

161

BIBLIOGRAFIE

164

5. ECHIPAMENTE ENERGETICE DE BAZĂ ALE SURSELOR DE PRODUCERE A CĂLDURII

164

5.1.

Cazane de abur şi de apă caldă şi/sau fierbinte

164

5.1.1.

Tipuri de cazane de abur. Caracteristici tehnico – funcţionale

164

5.1.1.1. Cazane de abur utilizate în centralele termice

164

5.1.1.2. Cazane de abur energetice utilizate în centralele electrice de cogenerare

165

5.1.2.

Tipuri de cazane de apă caldă şi fierbinte utilizate în centralele electrice de cogenerare şi în centralele termice. Caracteristici tehnico-funcţionale

167

5.1.2.1. Cazane de apă caldă

167

5.1.2.2. Cazane de apă fierbinte

170

5.1.3.

Determinarea capacităţii de producţie a cazanelor. Siguranţa în alimentarea cu căldură – problema rezervei

172

5.1.3.1. Capacitatea de producţie a cazanelor dintr-o centrală electrică de cogenerare sau centrală termică

172

5.1.3.2. Siguranţa în alimentarea cu căldură – problema rezervei

175

5.1.4.

Caracteristicile energetice ale cazanelor de abur şi de apă fierbinte.

178

5.2.

Cazane recuperatoare

179

5.2.1. Cazane recuperatoare de abur

179

5.2.2. Cazane recuperatoare de apă caldă sau fierbinte

183

5.2.3. Arderea suplimentară

183

CUPRINS

v

5.3.

Turbine cu abur

186

5.3.1. Tipuri de turbine cu abur de cogenerare

186

5.3.2. Disponibilitatea puterii electrice a turbinelor de cogenerare. Variante de dimensionare a părţii de condensaţie a turbinelor cu condensaţie şi priză (prize reglabile)

189

 

5.3.2.1. Dimensionarea turbinelor de cogenerare din punctul de vedere al puterii electrice

190

5.3.2.2. Disponibilitatea anuală a puterii turbinelor de cogenerare cu abur

193

5.3.3. Regimuri caracteristice de funcţionare a turbinelor de cogenerare cu abur

195

5.3.4. Caracteristicile energetice şi diagramele de regimuri ale turbinelor de cogenerare cu abur

196

 

5.3.4.1. Diagrama de regimuri a turbinelor de abur cu contrapresiune

200

5.3.4.2. Diagrama de regimuri a turbinelor cu condensaţie şi cu priză(e) reglabilă(e)

202

5.4.

Turbine cu gaze

207

5.4.1. Tipuri de turbine cu gaze de cogenerare

207

5.4.2. Regimuri de funcţionare a turbinelor de cogenerare cu gaze; caracteristici energetice

209

5.4.3. Microturbinele cu gaze

215

5.5.

Motoare cu ardere internă

216

5.5.1. Generalităţi; clasificări

216

5.5.2. Regimuri de funcţionare; caracteristici energetice ale motoarelor cu ardere internă

223

5.5.3. Modulele de cogenerare

227

BIBLIOGRAFIE

228

6. STRUCTURA MODULARĂ A SURSELOR DE PRODUCERE A CĂLDURII – SCHEMELE DE PRINCIPIU

232

6.1.

Structura generală a surselor de producere a căldurii

232

6.1.1. Instalaţiile care transformă energia potenţială a resurselor primare în căldură şi/sau lucru mecanic

232

6.1.2. Instalaţiile de tratare chimică a apei de adaos şi de condensat returnat

233

6.1.3. Degazoare, schimbătoare de căldură, pompe

233

6.1.4. Instalaţii suplimentare specifice CCG

234

6.2.

Schemele termice de principiu ale CT

234

6.2.1. Schema termică de principiu a CT pentru producerea de apă fierbinte (CT-Af)

234

6.2.2. Schema termică de principiu a CT pentru producere de abur (CT-Ab)

236

6.3.

Schemele termice de principiu ale CCG

238

vi

ALIMENTĂRI CU CĂLDURĂ

6.3.1. Schema termică de principiu a CCG cu turbine cu abur cu contra- presiune sau/şi cu priză reglabilă

238

6.3.2. Schema termică de principiu a CCG cu turbine cu abur cu condensaţie şi una sau/şi două prize reglabile

240

6.3.3. Schema termică de principiu a CCG cu turbine cu abur cu contrapresiune şi cu condensaţie şi prize reglabile

241

6.3.4. Schema termică de principiu a CCG, utilizând turbine cu abur cu condensaţie funcţionând cu vid înrăutăţit

244

6.3.5. Schema termică de principiu a CCG utilizând turbine cu abur cu condensaţie pură funcţionând cu extracţie suplimentară de abur la una din prizele fixe regenerative

245

6.3.6. Schema termică de principiu a CCG cu turbine cu gaze, în circuit deschis (CCG-TG)

246

6.3.7. Schema termică de principiu a CCG utilizând ciclul mixt gaze/abur (TG/TA)

248

6.3.8. Schema termică de principiu a CCG cu motoare cu ardere internă

 

(MAI)

250

6.4.

Schemele termice de principiu ale centralelor de trigenerare – CTG

272

7. INDICI ŞI INDICATORI ENERGETICI CARACTERISTICI SURSELOR DE PRODUCERE A CĂLDURII – SPC

275

7.1.

Indici şi indicatori specifici – relaţii de definiţie

275

7.1.1. Configuraţia tip a SPC

 

275

7.1.2. Indicii de structură ai energiei livrată de CCG

277

7.1.3. Indicii caracteristici dimensionării – proiectării – CCG

279

 

7.1.3.1. Relaţii de definiţie

279

7.1.3.2. Influenţa coeficienţilor de cogenerare asupra dimensionării şi

eficienţei economice a

CCG

283

7.1.4.

Indici caracteristici echipamentelor de cogenerare

291

 

7.1.4.1. Gradul de recuperare a căldurii

291

7.1.4.2. Indicele de cogenerare

292

7.1.5. Legăturile între diverşii indici specifici surselor de cogenerare

294

7.1.6. Randamentul global al unei centrale de cogenerare

295

7.1.7. Economia de combustibil realizată prin cogenerare faţă de

 

producerea separată

301

7.2.

Estimarea valorilor principalilor indici caracteristici surselor de producere a căldurii – SPC

306

7.2.1. Estimarea valorilor nominale ale coeficienţilor de cogenerare electrici şi termici

306

7.2.2. Estimarea valorii gradului de recuperare a căldurii evacuate din ciclul de cogenerare

315

7.2.3. Estimarea valorii indicelui de cogenerare

321

 

7.2.3.1. Cazul ciclurilor de cogenerare cu turbine cu abur

321

7.2.3.2. Cazul ciclurilor de cogenerare cu turbine cu gaze

326

CUPRINS

vii

 

7.2.3.3. Cazul ciclurilor de cogenerare cu motoare cu ardere internă

328

7.2.3.4. Cazul ciclurilor mixte de cogenerare

330

7.2.3.5. Influenţa încărcării instalaţiilor de cogenerare asupra valorii indicilor de cogenerare realizaţi

335

7.2.3.6. Influenţa randamentului electric al instalaţiilor de cogenerare

asupra indicilor de cogenerare

337

7.2.4. Valorile limită ale coeficienţilor de cogenerare şi ale indicelui de structură a energiei livrată de CCG

340

7.2.5. Estimarea şi variaţia randamentului global al centralei de cogenerare

347

 

7.2.5.1. Randamentul global al funcţionării în cogenerare

348

7.2.5.2. Randamentul global al CCG

350

7.2.6.

Estimarea şi variaţia economiei relative de combustibil, realizată prin cogenerare faţă de producerea separată

354

7.2.6.1. Economia de combustibil pentru funcţionarea în regim de cogenerare pură

356

7.2.6.2. Economia de combustibil realizată de ansamblul CCG

359

BIBLIOGRAFIE

362

8. COMPARAŢIA ENERGETICĂ ÎNTRE COGENERARE ŞI PRODUCEREA SEPARATĂ A CĂLDURII ŞI ENERGIEI ELECTRICE

363

8.1. Structura sistemelor de alimentare cu căldură şi energie electrică

363

8.2. Randamentul global de producere a căldurii şi energiei electrice

373

8.2.1. Ipoteze de bază

374

8.2.2. Randamentul global al producerii separate

374

8.2.3. Randamentul global al producerii în cogenerare

375

8.2.4. Analiza comparativă a randamentelor globale pentru producerea energiei electrice şi a căldurii

377

8.3.

Randamentul global al ansamblului sistemelor de alimentare cu căldură şi energie electrică

378

8.3.1. Valorile randamentelor de transport – distribuţie – consum

379

8.3.2. Ipoteze de bază

383

8.3.3. Randamentul global al ansamblului S.PTDC, în cazul soluţiei de producere separată a celor doua forme de energie

384

8.3.4. Randamentul global al ansamblului S.PTDC, în cazul soluţiei de cogenerare

385

8.3.5. Analiza comparativă a randamentelor globale, pentru ansamblul sistemelor de producere, transport, distribuţie şi consum, între cogenerare şi producerea separată a căldurii şi a energiei electrice .

387

8.4.

Emisiile poluante

393

8.4.1. Reducerea directă

393

8.4.2. Reducerea indirectă

393

8.5. Reducerea costurilor de producţie a energiei

394

8.6. Reducerea pierderilor de energie electrică la transport

395

viii

ALIMENTĂRI CU CĂLDURĂ

8.7. Utilizarea cogenerării ca sursă de energie electrică de siguranţă

395

8.8. Dezavantaje şi condiţionări ale cogenerării

395

8.8.1. Dezavantaje

395

8.8.2. Restricţii şi elemente de frânare ale dezvoltării soluţiei de cogenerare

397

9. INSTALAŢII ŞI SCHEME SPECIFICE CT ŞI CCG PENTRU LIVRAREA CĂLDURII SUB FORMĂ DE APĂ FIERBINTE

399

9.1. Structura generală a schemelor de livrare a apei fierbinţi

399

9.2. Schemele pentru livrarea căldurii sub formă de apă fierbinte

399

9.2.1. Schemele pentru livrarea căldurii sub formă de apă fierbinte,

 

utilizate în cazul CCG cu turbine cu abur (TA)

400

9.2.2. Schemele pentru livrarea căldurii sub formă de apă fierbinte, utilizate în CCG cu turbine cu gaze (TG)

422

9.2.3. Schemele pentru livrarea căldurii sub formă de apă fierbinte, utilizate în cazul CCG cu ciclu mixt gaze/abur (CCG – TG/TA)

426

9.2.4. Schemele pentru livrarea căldurii sub formă de apă fierbinte, utilizate în CCG cu motoare cu ardere internă (CCG – MAI)

427

9.3. Schema pentru tratarea şi preîncălzirea apei de adaos aferentă reţelei de apă fierbinte

428

9.4. Pompele utilizate în instalaţiile de livrare a apei fierbinţi

429

9.4.1. Pompele de reţea, sau de circulaţie

429

9.4.2. Pompele de apă de adaos

434

9.4.3. Pompele pentru regimul static

435

9.4.4. Pompele de recirculare

435

9.4.5. Pompele de condensat secundar

437

10. INSTALAŢII ŞI SCHEME SPECIFICE SURSELOR DE CĂLDURĂ PENTRU LIVRAREA CĂLDURII SUB FORMĂ DE ABUR

438

10.1. Instalaţiile surselor de căldură specifice livrării aburului

438

10.2. Instalaţiile de reducere (IR), sau reducere şi răcire (IRR)

439

10.2.1. Schemele de principiu pentru încadrarea IR şi/sau a IRR

439

10.2.2. Dimensionarea instalaţiilor

439

10.2.3. Încadrarea IR şi/sau a IRR în schemele termice ale surselor de căldură (SC) şi dimensionarea lor

439

10.2.4. Efectele energetice şi economice ale utilizării IR, sau a IRR

440

10.2.4.1. Sursa de căldură este o CT

442

10.2.4.2. Sursa de căldură este o CCG

444

10.3.

Termocompresoarele de abur – TCAb

456

10.3.1. Ce sunt TC şi scopul utilizării lor

456

10.3.2. Caracteristicile tehnico-funcţionale şi energetice ale TCAb

457

10.3.2.1. Caracteristicile TCM depind de tipul lor

457

10.3.2.2. Caracteristicile TCJ

459

10.3.3.

Soluţiile tehnice alternative de utilizare a TCAb

460

CUPRINS

ix

10.3.3.1. Situaţiile specifice utilizării TCAb

460

10.3.3.2. Soluţiile tehnice alternative

461

10.3.3.3. Ipotezele avute în vedere pentru comparaţia soluţiilor tehnice alternative

467

10.3.4. Eficienţa energetică a utilizării TCAb

468

10.3.5. Eficienţa economică a utilizării TCAb

478

10.3.6. Exemplul de analiză a eficienţei tehnico-economice a utilizării TCAb

478

10.4. Transformatoarele de abur – TRFAb

486

10.4.1. Ce sunt TRFAb şi scopul utilizării lor

486

10.4.2. Soluţiile tehnice alternative ale utilizării TRFAb

488

10.4.3. Ipotezele avute în vedere la analiza tehnico-economică comparativă a eficienţei utilizării TRFAb

491

10.4.4. Eficienţa energetică a utilizării TRFAb

493

10.4.5. Eficienţa economică a utilizării TRFAb

499

BIBLIOGRAFIE

504

11. ACUMULAREA CĂLDURII

505

11.1. Scopul şi rolul acumulării energiei

505

11.2. Acumularea căldurii, principii şi soluţii de realizare

506

11.2.1. Definiţii

506

11.2.2. Principiul acumulării energiei termice

507

11.2.3. Tipurile de acumulare a energiei termice (AET)

508

11.2.4. Tipuri de stocare a căldurii

509

11.2.4.1. Stocarea căldurii sensibile a fluidelor la saturaţie

509

11.2.4.2. Stocarea căldurii sensibile a lichidelor sub presiune (subrăcite)

511

11.2.4.3. Stocarea căldurii sensibile din medii solide

514

11.2.4.4. Medii solide pentru stocarea căldurii

515

11.2.4.5. Stocarea căldurii latente

517

11.2.4.6. Acumularea gazelor sub presiune

521

11.2.4.7. Alte sisteme de stocare a căldurii

524

11.2.5.

Comparaţie între diversele tipuri de acumulare a căldurii

528

11.2.5.1. Densitatea de energie a sistemelor de stocare a căldurii

528

11.2.5.2. Densitatea de exergie a sistemelor de stocare a căldurii

529

11.2.5.3. Eficienţa energetică a acumulării căldurii

530

11.3.

Acumularea căldurii în sistemele de alimentare cu căldură (SAC)

532

11.3.1. Acumularea naturală a căldurii

532

11.3.2. Acumulatoare de căldură specifice SAC

533

11.3.2.1. Acumulatoarele de căldură cu presiune variabilă

534

11.3.2.2. Acumulatoarele de căldură cu presiune constantă

535

11.3.3.

Capacitatea specifică de acumulare

536

11.3.3.1.

Capacitatea specifică de acumulare a acumulatorului cu presiune variabilă

537

x

ALIMENTĂRI CU CĂLDURĂ

11.3.3.2. Capacitatea specifică de acumulare a acumulatorului cu

 

echipresiune

540

11.3.4. Capacitatea de acumulare a acumulatoarelor cu presiune variabilă

543

11.3.5. Volumul acumulatorului cu presiune variabilă

545

11.3.6. Variaţia cantităţii de apă, în acumulatoarele cu presiune variabilă

546

11.3.7. Dimensiunile constructive de bază ale acumulatoarelor cu presiune variabilă

548

11.3.8. Alegerea tipului de acumulator

549

11.3.9. Alegerea capacităţii de acumulare

550

11.4. Încadrarea acumulatoarelor de căldură în SAC

557

11.5. Încadrarea acumulatoarelor de căldură cu presiune variabilă, în schema termică a sursei de căldură

561

11.5.1. Variante de principiu

561

11.5.2. Încadrarea în schema termică a CT cu cazane de abur

563

11.5.3. Încadrarea în schema termică a CCG cu turbine cu abur

564

11.5.4. Încadrarea în schema termică a CCG cu turbine cu gaze, în circuit deschis

568

11.5.5. Încadrarea în schema termica a CCG cu motoare cu ardere internă

569

11.5.6. Încadrarea în schema termică a CCG cu ciclu mixt gaze/abur

570

11.6. Încadrarea acumulatoarelor cu echipresiune, de apă fierbinte sau apă caldă, în schema termică a sursei de căldură

570

11.7. Eficienţa utilizării acumulatoarelor de căldură în SAC

575

11.7.1.

Optimizarea dimensionării acumulatoarelor

575

11.7.1.1. Optimizarea consumului de material

575

11.7.1.2. Optimizarea mărimii suprafeţei exterioare

577

11.7.1.3. Limitări în dimensionarea acumulatoarelor

578

11.7.1.4. Optimizarea globală a dimensiunilor acumulatoarelor

579

11.7.2. Indicatorii economici ai acumulatoarelor

580

11.7.3. Efectele tehnico-economice ale utilizării acumulatoarelor de căldură

583

11.7.4. Domeniile de eficienţă tehnico-economică a utilizării acumulatoarelor de abur

587

BIBLIOGRAFIE

596

12. COGENERAREA DE MICĂ ŞI MEDIE PUTERE – CGMMP

597

12.1.

CGMMP – generalităţi

597

12.1.1. Ce este CGMMP?

597

12.1.2. Piaţa CGMMP

599

12.1.2.1. Contextul aplicării CGMMP

599

12.1.2.2. CGMMP în condiţiile producerii descentralizate a energiei electrice

601

CUPRINS

xi

 

12.1.2.3.

Domeniile de aplicare a CGMMP

 

601

12.1.3.

Avantajele şi dezavantajele CGMMP

604

 

12.1.3.1. Principalele avantaje ale CGMMP

604

12.1.3.2. Principalele dezavantaje, sau limitări, în aplicarea CGMMP

 

605

12.1.4. CGMMP, un concept energetic revoluţionar

606

12.1.5. Aspectele sociale ale CGMMP

 

607

12.1.6. CGMMP şi contextul legislativ

610

12.1.7. Comunitatea Europeană despre CGMMP

 

611

12.2.

Tehnologii de cogenerare specifice CGMMP, caracteristici tehnice, economice şi de mediu

617

12.2.1. Tehnologii specifice CGMMP

 

617

12.2.2. Tipurile CGMMP, ca centrale de PD a energiei electrice

 

618

12.2.3. CGMMP cu turbine cu gaze (CGMMP–TG)

 

620

 

12.2.3.1. de

Caracteristicile

bază

ale

microturbinelor

cu

gaze

(MTG)

620

12.2.3.2. Căile de îmbunătăţire în perspectivă a performanţelor MTG

622

12.2.3.3. Cicluri combinate hibride de MTG şi pile de combustie

622

12.2.3.4. Perspectivele pieţei CGMMP cu MTG

 

623

12.2.4.

CGMMP cu mini şi micro motoare cu ardere internă – MMAI

624

 

12.2.4.1. Randamentul electric şi investiţia unei CGMMP cu MMAI

 

624

12.2.4.2. Comparaţia între CGMMP cu MMAI şi producerea separată a căldurii şi energiei electrice

625

12.2.5. Comparaţie între CGMMP cu MTG sau MMAI

 

629

12.2.6. CGMMP cu motoare Stirling – MST

 

634

 

12.2.6.1. Generalităţi

634

12.2.6.2. Aspectele funcţionale generale ale MST

 

635

12.2.6.3. Eficienţa energetică a MST

 

639

12.2.6.4. Comparaţia între CGMMP cu MST sau MMAI

 

640

12.2.7.

CGMMP cu pile de combustie – PC

 

645

 

12.2.7.1.

Generalităţi

645

12.2.8.

Caracteristicile tehnice, economice, de mediu şi funcţionale, ale

 

tehnologiilor utilizate în CGMMP

 

651

12.3.

CGMMP utilizând resursele energetice regenerabile şi gazificarea cărbunilor

656

12.3.1. CGMMP utilizând biomasa

 

656

12.3.2. CGMMP utilizând gazificarea cărbunilor

 

663

12.4.

Aplicaţiile CGMMP

665

12.4.1. Stabilirea domeniilor de eficienţă a utilizării CGMMP

 

665

12.4.2. Aplicaţii urbane

 

668

12.4.3. Aplicaţii în domeniul rural

674

 

12.4.3.1.

Contextul dezvoltării CGMMP în zonele rurale

 

674

xii

ALIMENTĂRI CU CĂLDURĂ

 

12.4.3.2. Tehnologiile de mini şi micro cogenerare folosite

675

12.4.3.3. Schemele de finanţare ale proiectelor de CGMMP rurale

676

12.4.3.4. Piaţa CGMMP în zonele rurale

676

12.5. Stadiul şi perspectivele CGMMP

677

12.5.1. CGMMP în Germania, Danemarca, Italia, Spania şi Anglia

677

12.5.2. CGMMP în SUA

687

12.5.3. CGMMP în Canada

689

BIBLIOGRAFIE

 

693

13.

TRIGENERAREA

697

13.1. Conceptul de trigenerare

697

13.2. Caracteristici generale ale trigenerării – avantaje, dezavantaje, limitări

699

13.3. Concepţia de ansamblu a sistemului de alimentare cu căldură şi frig (SACF) din centralele de trigenerare (CTG)

701

13.4. Necesarul de frig

718

13.4.1. Domeniul avut în vedere

718

13.4.2. Elementele de climă interioară

718

13.4.2.1. Temperatura aerului interior

718

13.4.2.2. Umiditatea relativă a aerului interior

722

13.4.2.3. Viteza de deplasare a aerului interior

723

13.4.2.4. Temperatura medie de radiaţie a suprafeţelor delimitatoare

723

13.4.3.

Elemente de climă exterioară

723

13.4.3.1. Temperatura aerului exterior

723

13.4.3.2. Conţinutul de umiditate al aerului exterior

725

13.4.3.3. Intensitatea orară a radiaţiei solare

725

13.4.3.4. Viteza vântului

727

13.4.4.

Calculul sarcinii termice de vară – de răcire

727

13.4.4.1. Aporturile de căldură

727

13.4.4.2. Degajările interioare de căldură

733

13.4.4.3. Sarcina termică totală de răcire

734

13.4.4.4. Amortizarea şi defazarea fluxurilor termice

736

13.4.5.

Variaţia diurnă a sarcinii termice de vară – de răcire

737

13.4.5.1. Variaţia temperaturii exterioare

737

13.4.5.2. Variaţia temperaturii interioare

741

13.4.5.3. Variaţia

intensităţii radiaţiei solare

742

13.4.5.4. Variaţia sarcinii termice de răcire – vara

742

13.4.6.

Valorile anuale caracteristice ale sarcinii termice de răcire – vara

745

13.5.

Instalaţii interioare specifice răcirii – vara

748

13.5.1. Aspecte generale

748

13.5.2. Instalaţii de fereastră

749

13.5.3. Instalaţii de încăpere

751

13.5.4 Instalaţii pentru răcire – climatizare - centralizată

756

CUPRINS

xiii

13.5.4.1. Instalaţii interioare de climatizare cu aer

 

756

13.5.4.2. Ventilo-convectoarele

 

758

13.5.4.3. Sistemele cu volum variabil al agentului de răcire – „VRV”

 

759

13.6.

Transportul şi distribuţia frigului, în sistemele de alimentare centralizată cu frig – SACF

760

13.6.1. Structura de principiu a unui sistem de alimentare centralizată cu frig – SACF

760

13.6.2. Agenţii de răcire a aerului din incintele climatizate

 

761

13.6.3. Agenţii intermediari

 

762

13.6.4. Tipurile sistemelor de distribuţie centralizată a frigului – SDF

 

762

13.6.5. Tipurile reţelelor de transport şi distribuţie centralizată a frigului

763

13.6.6. Tipuri de sisteme de transport şi distribuţie centralizată a căldurii (STDC) şi a frigului (STDF)

763

13.6.7. Scheme

de

pompare

utilizate

în

sistemele

de

transport

şi

 

distribuţie a agentului de răcire

 

768

13.6.7.1. O singură staţie centralizată de pompare

 

768

13.6.7.2. Două trepte de pompare centralizată

770

13.6.7.3. Trei trepte de pompare

 

770

13.6.7.4. O staţie centralizată cu staţie descentralizată

 

770

13.6.8.

Reglarea debitului de apă de răcire, în cadrul SACF

 

771

13.6.8.1. Datele iniţiale necesare la nivelul concepţiei şi proiectării SDF

771

13.6.8.2. Tipul reglajului adoptat în SDF

 

772

13.6.8.3. Reglajul calitativ – debit constant

773

13.6.8.4. Reglajul cantitativ – debit variabil

774

13.6.9.

Racordarea consumatorilor de frig la SACF

 

775

13.6.9.1. Generalităţi

 

775

13.6.9.2. Racordarea directă folosind agentul frigorific ca agent de răcire de distribuţie

775

13.6.9.3. Racordarea directă, folosind un agent de răcire intermediar

 

777

13.6.9.4. Racordarea indirectă, prin substaţie termică

 

778

13.7.

Instalaţii frigorifice utilizate pentru trigenerare

779

13.7.1. Generalităţi

 

779

13.7.2. Tipuri de instalaţii frigorifice – IF – utilizate în soluţiile de trigenerare

780

13.7.3. Agenţii de lucru ai IF – efecte asupra mediului

 

781

13.7.3.1. Criterii pentru alegerea agenţilor frigorifici utilizaţi în IFC

 

781

13.7.3.2. Soluţii utilizate în IFA, ca medii de lucru

 

784

13.7.4.

Instalaţii frigorifice cu compresie mecanică de vapori – IFC

 

784

13.7.4.1. Principiul de funcţionare, eficienţa energetică

 

784

13.7.4.2. Tipuri de IFC

 

786

13.7.5.

Instalaţii frigorifice cu absorbţie – IFA

 

787

13.7.5.1. Principiul de funcţionare, eficienţa energetică

 

787

13.7.5.2. IFA cu soluţie binară apă - BrLi

 

791

xiv

ALIMENTĂRI CU CĂLDURĂ

13.7.5.3.

IFA cu soluţie amoniac - apă

 

797

13.7.6.

Instalaţii frigorifice bazate pe destinderea aerului comprimat

 

805

13.7.6.1. Principiul de funcţionare

 

805

13.7.6.2. Eficienţa energetică

806

13.7.7. Eficienţa

tehnico-economică

comparativă

între

IFA

cu

IFC;

 

domenii de utilizare

807

13.7.8. Instalaţii frigorifice hibride – IFA/IFC – în industrie

 

812

13.7.9. Realizarea staţiilor centrale de producere a frigului (SCF)

 

815

13.7.9.1. Generalităţi

 

815

13.7.9.2. Instalaţii frigorifice în serie sau/şi în paralel

 

816

13.8. Încadrarea instalaţiilor frigorifice în soluţiile de trigenerare

 

817

13.8.1. Probleme de principiu

 

817

13.8.2. Combinarea IFA cu IFC într-o CCG, utilizând direct căldura produsă prin arderea combustibilului

818

13.8.3. Eficienţa tehnico - economică a integrării IFA cu soluţie BrLi în CCG

821

13.8.3.1. De ce integrarea IFA în CCG?

 

821

13.8.3.2. Elemente caracteristice bazate pe CCG

pentru

integrarea

IFA

în

SACC

821

13.8.4.

Acumularea frigului în sistemele de alimentare centralizată cu frig – SACF

830

13.8.4.1. De ce acumularea de frig?

 

830

13.8.4.2. Avantaje şi inconveniente ale acumulării frigului

 

831

13.8.4.3. Tehnologii de stocare a frigului

 

833

13.8.4.4. Încadrarea instalaţiilor de acumulare a frigului în acoperirea curbei de sarcină

841

13.8.4.5. Eficienţa economică a stocării frigului

 

844

13.9. Eficienţa tehnico-economică a trigenerării

847

13.9.1. Elemente generale

 

847

13.9.2. Indicatorii tehnici caracteristici trigenerării

 

848

13.9.2.1. Fluxurile de energie din cadrul unei centrale de trigenerare – CTG

848

13.9.2.2. Ecuaţiile de bilanţ energetic dintr-o CCG

 

850

13.9.2.3. Indicatorii tehnici caracteristici CTG

853

13.9.2.4. Eficienţa energetică globală a CTG

855

13.9.3.

Economia de energie primară realizată în cazul trigenerării

 

861

13.9.3.1. Ipoteze

 

861

13.9.3.2. Economia de energie primară realizată în cazul CTG faţă de producerea separată a celor trei forme de energie

862

13.9.3.3. Economia de energie primară realizată în cazul CTG, faţă de producerea în cogenerare a căldurii şi energiei electrice şi separată a frigului

867

13.9.4.

Eficienţa economică a trigenerării

 

873

13.9.4.1.

Aspecte generale

 

873

CUPRINS

xv

13.9.4.2. Criterii de analiză

874

13.9.4.3. Eficienţa economică a centralelor de trigenerare – CTG

875

13.10.

Trigenerarea şi mediul

879

13.10.1. Problemele de mediu ale trigenerării

879

13.10.2. Evaluarea impactului trigenerării asupra efectului de seră

879

13.10.2.1. Efectul de seră al cogenerării

879

13.10.2.2. Efectul

de seră

al trigenerării

882

13.11.

Trigenerarea în sectorul terţiar şi similar

886

13.11.1. Tipul consumatorilor terţiari şi similari

886

13.11.2. Aspectele energetice ale sectorului terţiar

887

13.12.

Trigenerarea în domeniul hotelier

892

13.12.1. Structura consumului de energie al hotelurilor

892

13.12.2. Datele de intrare necesare

893

13.12.3. Caracteristicile consumurilor de energie ale hotelurilor

894

13.12.4. Investiţiile în centralele de trigenerare – CTG

897

13.12.5. Costurile anuale de exploatare şi de mentenan