UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Facultatea Energetică şi Inginerie Electrică

Departamentul Energetică

Raport
la practica de documentare pentru proiectul de licenţă

Soluții alternative de alimentare cu energie a L.T.

,,Mihai Eminescu” orașul Strașeni

Student: gr.TE-151

Dionisie TRIFAN

Conducătorul stagiului de practică de la UTM: Ala TVERDOHLEB

Conducătorul stagiului de practică de la Tatiana LICA

unitatea economică

Chişinău, 2019
 ADNOTARE
Elaborarea tezei de licență ține de studiul posibilităților de alimentare alternativă cu energie a L.T. ,,
Mihai Eminescu” orașul Strășeni . În baza practicii de licență am studiat posibilitatea de
implementare surselor regenerabile de energie . Teza de licență conține metode de micșorare a
pierderilor de căldură prin izolarea termică a pereților si instalarea unui sistem de alimentare cu
energie termică modern.
Necesitatea acestui proiect vine din faptul pierderilor mari de energie pentru energie electrică si
termică care poate fi valorificată din sursele regenerabile care sunt disponibile pentru folosire în
regiunea aplasării liceului.
ABSTRACT
The elaboration of the bachelor thesis is concerned with studying the possibilities of alternative
energy supply of L.T. "Mihai Eminescu" town of Straseni. Based on the licensing practice, I studied
the possibility of implementing renewable energy sources.
The bachelor thesis contains methods of reducing heat loss by thermal insulation of the walls and
installation of a modern thermal energy supply system. The need for this project comes from the fact
that large energy and heat energy losses can be harnessed from renewable sources that are available
for use in the high school area.
АННОТАЦИЯ

Разработка дипломной работы посвящена изучению возможностей альтернативного

энергоснабжения Л.Т. "Михай Эминеску" город Страшены. Исходя из практики
лицензирования, я изучал возможность внедрения возобновляемых источников энергии.
Бакалавриат содержит методы снижения потерь тепла за счет теплоизоляции стен и установки
современной системы теплоснабжения.
Необходимость в этом проекте обусловлена тем фактом, что большие потери энергии и
тепловой энергии могут быть получены из возобновляемых источников, которые доступны
для использования в районе средней школы.
 CUPRINS
Adnotare ..................................................................................................................................... 2
Introducere………………………………………………………………………….................. 4
1. ALTERNATIVE PENTRU ALIMENTAREA CU ENERGIE A LICEULUI............................. 5
1.1. Descrierea liceului................................................................................................................... 5
1.1.1. Date generale despre Liceul Teoretic ,,Mihai Eminescu” or.Strășeni ................................... 5
1.1.2. Descrierea edificiului.............................................................................................................. 5
1.1.3. Alimentarea cu energie a liceului........................................................................................... 6
1.2. Alternative de alimentare cu energie ……….....…..…………........................................... 7
1.2.1. Metode alternative de alimentare a clădirilor cu energie..…………...................................... 7
1.2.2. Captarea energiei solare.......................................................................................................... 9
1.2.3. Valorificarea energiei geotermale........................................................................................... 13
1.2.4. Încălzirea pe bază de biomasă................................................................................................. 14
1.2.5. Utilizarea pompelor termice ...............................................................……............................ 14
1.2.6. Panouri fotoelictrice................................................................................................................ 17
1.3. Utilizarea SRE de energia pentru alimentarea instituțiilor publice…………................ 19
1.3.1. Experiența pe plan mondial …………..………….................................................................. 19
1.3.2. Importanța valorificării surselor regenerabile.......................................................................... 20
 INTRODUCERE

În situația prezentă a epuizării rezervelor de combustibili fosili, și creşterii preţului acestora, dar și
al schimbărilor climatice şi măsurilor care ar reduce emisiile de gaze cu efect de seră, alternativa o
reprezintă dezvoltarea şi aplicarea atehnologiilor bazate pe sursele regenerabile de energie, pentru a
minimaliza dependenţa de sursele fosile şi pentru a păstra mediu înconjurător cât mai curat.

Dezvoltarea rapidă a omenirii a generat apariţia a două problem globale ce se accentuează pe zi ce

trece şi constituie ameninţări tot mai grave pentru omenire.Prima din problem este epuizarea
resurselor fosile de energie (gazul natural, petrolul,cărbunele).

A doua problemă este încălzirea globală a Pământului, cauzat de efectului de seră, este caracterizată
de creşterea conţinutului de gaze în straturile înalte ale stratosferei. În această situaţie este nevoia
implementării unor strategii de mediu prin care aceste probleme să se minimalizeze. Valorificarea
surselor regenerabile de energie pe plan mondial va adduce la efectele dorite, cu toate că costurile
pentru astfel de instalații sunt mari comparative cu sursele de energie ce funcșionează pe baza
resurselor fosile de energie.

Implicarea statului este decisive pentru dezvoltarea domeniului de surse regenerabile, care, în timp,
va acoperi investișiile inișiale făcute şi care nu se întîlnește cu problema surselor fosile , adică :
epuizarea resurselor fosile și poluarea mediului ambiant .

Sursele regenerabile sunt caracterizate, de obicei, acele surse de energie care se rgenereaza în
continuu datorită forţelor naturii. Sursele regenerabile cuprind energiile:

 solară;
 eoliană;
 hidromecanică (inclusive energia valurilor, mareelor, curenţilor marini);
 geotermală (conţinută în rocile fierbinţi din subsolul terestru şi recuperabila fie direct, prin apa
caldă extrasă, fie indirect, prin folosirea diferenţelor de temperatură create înmări, râuri sau
roci suficient de apropiate în spaţiu pentru a putea fi folosite lagenerarea energiei electrice);
 biomasa vegetală (produsă mai ales prin procesele defotosinteză ce au loc în clorofila plantelor,
sau prin alte procese biologice de creştere a biomasei lipsite de clorofilă).

Sectorul energetic global al surselor regenerabile reprezintă o creştere de 10 ori de la 1,5 miliarde
euro în 1990 la 15 miliarde euro în 2004 şi abia acum datorită dezvoltării tehnico-științifice deșine o
creștere considerabilă.

Dezvoltarea pe scară largă a industriei energetice regeneratoare se bazează pe companiile mici şi

medii cu posibilitatea de a asimila şi comercializa cunoştinţele ştiinţifice. Europenii au acceptat
folosirea producţiei de energie regenerabilă prin votul de susținere pentru cercetarea surselor
regenerabile în defavoarea cercetării combustibililor fosili sau nucleari. Motivele principale au fost
producerea energiei fără, sau cu emisii de CO scăzute şi reducerea dependenţei de energia importată.
Există un început în favoarea dezvoltării sectorului energetic regenerabil, acesta fiind rezultatul unor
discuţii întrere prezentanţii din cercetare şi industrie, cu idea principală că este nevoie de progres în
toate ramurile industrie , social , fie că este bioenergie, energie solară termică, energie solară
fotovoltaică. Reducerea emisiilor de bioxid de carbon reprezintă un beneficiu foarte important pentru
mediu.
1. ALTERNATIVE PENTRU ALIMENTAREA CU ENERGIE A LICEULU
1.1. Descrierea liceului
1.1.1 Date generale despre Liceul Teoretic ,,Mihai Eminescu” or.Strășeni

Liceul are o capacitate de 1285 de elevi . Este amplasată foarte comod pentru transportul rutier și în
acelaș timp este la periferiile orașului ce oferă o foarte bună și sănătoasă ambianță.

Instituția este dotată cu geamuri termopane , ceia ce ne permite păstrarea lor , deoarece au o
conductivitate termică favorabilă.

Obiectul de studio este L.T. “M.Eminescu” or.Strășeni. Ca surse regenerabile vom folosi pompe de
căldură și panouri fotovoltaice , sunt surse regenerabile inepuizabile și sunt rezonabil folosirea lor la
o instituție de genul dat. Vom analiza în continuare necesarul de căldură și necesitățile instalației unor
noi sisteme de încălzire și izolare a pereților pentru micșorarea pierderilor de căldură.

Liceul este cu o capacitate foarte mare de elevi , este construit intr-o perioadă destul de apropiată , a
fost dat în exploatareîn anul 1982 , și se află intr-o stare foarte bună , în 2010 a fost făcut un studiu
referitor la uzura cladirii și a arătat un indice foarte bun . Voi prezenta mai jos modalitatea de
economisire și vaorificare a resurselor regenerabile , obținînd o scădere a consumului de combustibili
fosili.

Obiectul de studiu se află la odistanță de 20 km de Chișinău de aceia luăm temperatura de calcul

pentru această regiune de -16 0C

1.1.2. Descrierea edificiului liceului

Liceul are este constituit din mai multe clădiri repartizate pe categorii de vârste a școlarilor, este un
edificiu cu clădiri în stare de funcționare foarte bună, este asigurat cu toate comoditățile necesare și
cu toate sursele de energie. Consumul de energie pentru incalzirea si racirea locuintelor din
Republica Moldova atinge valori duble comparativ cu media inregistrata in celelalte tari membre
UE. Pierderile de energie prin intermediul cladirilor pot fi reduse cu aproximativ 40% cu ajutorul
lucrarilor de izolare termica.

Liceul Teoretic ,,Mihai Eminescu “ din orașul Strășeni are următoarele suprafețe a clădirilor de
învățământ :

 Suprafața la sol - 4238,6 m2

 Suprafața bolcul A - 2684,2 m2
 Galeria A – 60,2 m2
 Suprafața bolcul B – 2268,8 m2
 Suprafața bolcul C – 987,3 m2
  Galeria C - 60,2 m2
 Suprafața bolcul D – 932,5 m2
 Galeria D 60,2 m2
 Suprafața bolcul 2B – 702,2 m2
 Suprafața bolcul 2C – 732,7 m2
Total = 8488,3 m2
Volumul = 24616,07 m3

Pereții unității de învățămînt sunt executați din beton simplu , mortar de var și mortar de ciment :

 Mortar de var - 0,1 m 1 =0,7 W .

mK

 Mortar de ciment – 0,15 m 2 =0,93 W .

mK

 Beton simplu – 0,3 m 3 =1,62 W .

mK
Instalația de alimentare cu căldură a liceului este alcătuită din 2 cazane cu o putere de 300kW fiecare
este amplasată la o distanță de 200 m , de la intrarea conductei în instituție , conductele sunt izolate
conform normelor și nu aduc pierderi considerabile la transportul agentului termic. Agentul termic
folosit pentru transportarea căldurii este folosită apa. Sunt folosite ca corpuri de încălzire radiatoare
din fontă .

Instituția este dotată cu cantină ceea ce presupune consum de apă caldă de consum , de asemenea este
dotată cu două camere de baie în sala de sport și dispune de 8 blocuri sanitare. Consumul de apă caldă
de consum este considerabil luând în calcul capacitatea mare a insituției.
Acoperișul este executat din foi de ardezie , starea edificiului este bună , examinarea tehnică a clădirii
fiind executată în anul 2018.

1.1.3. Alimentarea cu energie a liceului

Alimentarea cu energie a liceului teoretic ,,Mihai Eminescu” din orașul Strășeni se efectuaiază cu
energie electrică și gaz natural. Liceul are un consum destul de semnificatic de energii fosile , de
aceea rezonabil ar fi implementarea surselor regenerabile. În tabelul 1. sunt prezentate consumurile
de energie lunare a liceului.

Tabelul 1.1 Consumurile de gaze naturale și energie electrică

Nr. Luna Consumul de gaz, m3 Consumul electric ,
kW

1 Ianuarie 26712 10560

2 Februarie 24712 9756
3 Martie 23064 4580
 Tabelul 1.1(continuare)
4 Aprilie 2194 3955
5 Mai - 3507
6 Iunie - 1560
7 Iulie - 833
8 August - 1120
9 Septembrie - 4280
10 Octombrie 13698 8740
11 Noiembrie 18684 9400
12 Decembrie 25688 9850
3
13 Total 134752 m 68141 kW

Consumul de gaz este proporții de 134752 m3 și un consum anual de energie electrică în proporție de
68141 kW , sunt consumuri considerabile ,ceea ce ne pune drept scop diminuarea cosumului de
energie. Drept scop am pus faptul folosirii surselor regenerabile ce au un impact minim asupra
mediului ambiant și reies la un preț foarte convenabil , unicul minus este investiția inițială a acesora,
de aceea vom efectua calcule tehnico-economice ce ne vor arăta rezonabilitatea instalării surselor
regenerabile la edifiicile statului , adică liceului , aceasta oricum este inpusă prin lege prin intermediul
semnării eficiență energetică 2020.

1.2. Alternative de alimentare cu energie

1.2.1. Metode alternative de alimentare a clădirilor cu energie

Sursele regenerabile de energie sunt pe scară largă folosite de omenire , însă la momentul dat avem
un procentaj mic de folosire din toate posibilitățile pe care ne le oferă si cantitatea de energie care
poate fi valorificată. Principalul impediment la dezvoltarea acestei ramure de dobândire a energie este
investiția inițială în utilajele ce transformă sursele regenerabile în energie utilă ce o putem folosi. În
dependență de poziționarea geografică pot fi valorificate diferite surse regenerabile de energie.

Dobîndirea energiei din surse regenerabile de energie este pe plan mondial susținut de toate politicile
statelor. Datorită acestor schimbări care favorizează persoanele ce au drept scop investirea în surse
regenerabile sunt susținute de stat.

Conform: LEGE Nr. 10 din 26.02.2016 , Prezenta lege are drept scop instituirea unui cadru juridic
pentru promovarea şi utilizarea energiei din surse regenerabile şi stabileşte obiectivele naţionale
obligatorii privind ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie, precum
şi ponderea energiei din surse regenerabile în consumul final de energie în transporturi. Legea
defineşte normele referitoare la schemele de sprijin, la garanţiile de origine, la procedurile
administrative, la accesul producătorilor de energie din surse regenerabile la reţele.
[5]http://lex.justice.md/md/363886/

Pentru reglementarea tehnică ți stabilirea rata de eficacitate a implementării surselor regenerabile de

energie al clădirilor. În funcție de caracteristicile solului ,aerului , apei și de încadrarea sistemelor
complexe de încălzire , climatizare, ventilare, în clădirile administrative , reglementate de stat.

În dependență de destinația clădirilor se efectuiază și alegerea complexelor de surse regenerabile de

energie. Adesea sunt utilizate sisteme hibride de alimentare cu energie a clădirilor din simplul fapt
incapacitatea surselor regenerabile de a satisface necesarul de căldură , energie electrică etc. în
anumite perioade ale anului.

Metodele de alimentare a cladirilor cu energie sunt foarte variate , si necesită un calcul economic bine
stabilit și un calcul tehnic elaborat pentru alegerea surselor regenerabile ce vor fi folosite pentru
satisfacerea necesarelor de energie pentru clădiri. Energia din sursele regenerabile se pot valorifica
din :
 Captarea energiei solare ( energie electrică , termică)
 Valorificarea energiei geotermale
 Biomasa
 Euliană

1.2.2. Captarea energiei solare

Soarele este o sursă inepuizabilă de energie de aceia valorificarea acestui tip de energie este foarte
răspîndită. Energia totală primită de soare la suprafața terestră este de 720*106 TWh/an. Însă apare
problematica acestei energii din cauza ciclului zi-noapte, de latitudinea unde este valorificată acestă
energie , de anotimp și de pătura noroasă ce immpiedică pătrunnderea razelor solare pe captatoare.

Energia solară folosită pentru dobîndirea energiei termice se bazează pe producerea de apă caldă de
consum utilizată în clădiri. Orice suprafață neagră captează energia solară și o transformă în energie
termică. Pe principiul dat de funcționare , adică absorbția radiației solare datorită unor corpuri negre
funcționează captatoarele de energie solară. Sunt constituite din tuburi acoperite cu o vopsea (albastră,
neagră) ce favorizează captarea energiei.

Cele mai răspândite tipuri de colectoare solare sunt: colectorul plan solarfără concentrarea radiaţiei,
folosit pentru obţinerea temperaturilor de maximum 15000C şi colectorul solar cu concentrarea
radiaţiei, folosit pentru obţinerea temperaturilor de sute de grade.

Colectorul solar diferă de majoritatea schimbătoarelor de căldură convenţionale în care transferul

de căldură prin radiaţie joacă un rol nesemnificativ. În colectorul solar, transferul de energie către
lichid sau gaz se realizează la distanta prin intermediul radiaţiei solare cu lungimea de undă cuprinsă
între 0,3 şi 3 μm şi densitatea de putere de maximul 1000-1100 W/m2.

Colectorul solar de formă plană poate fi proiectat pentru a furniza apă caldă la temperaturi medii,
de circa 40-150 0C. El foloseşte ambele componente ale radiaţiei solare -directă şi difuză, nu necesită
urmărirea soarelui pe bolta cerească, generează mici cheltuieli în exploatare şi are o construcţie mult
mai simplă în comparare cu colectoarele cu concentrarea radiaţiei solare. Acest tip de colector
este parte componentă a oricărui sistem pentru încălzirea apei, spatiilor locative, uscătoriilor solare
şi sistemelor de refrigerare.Are un grad avansat de perfecţiune tehnică şi tehnologică. Schema
constructiv a colectorului solar pentru încălzirea apei este prezentată în figura 1. [1]

Figura 1.1 Schema constructiv a colectorului solar.[1]

1- suprafaţa absorbantă
2- ţevile
3- uprafaţa transparentă
4- izolaţie termică
5- manta neagră

Funcţionarea colectorului solar se bazează pe două fenomene fizice: absorbţia de către un corp negru
a radiaţiei solare realizate pe suprafaţa absorbantă şi efectul de seră realizată pe suprafaţa transparentă.
În cazul colectorului solar, se realizează un efect de seră artificial. O suprafaţa este transparentă
pentru razele solare şi opacă pentru radiaţia infraroşie.
 Figura 1.2. Schimbătoare de căldură utilizate în colectoarele solare [1]

a – Serpentiă
b – cu țevi paralele
c – canale formate din două plăci metalice
d – canale formate din plăci de masă plastică

Colectoarele solare sunt foarte convenabil de folosit la insituțiile ce au un consum ridicat de apă caldă
de consum pe parcursul zilei și sunt amplasate într-o poziție geografică optimă pentru valorificarea
energiei și utilizarea sursei de energie regenerabilă rațional.

Cresterea cantitații de energie solară convertită in electricitate de un sistem de panouri solare poate fi
crescută in două moduri: adaugi mai multe panouri sau cresti eficienta celulelor fotovoltaice. Cea de-
a doua metodă preocupă oamenii de știință, care au reusit stabilirea unui nou record de eficienta:40,8
%, cu 0,1 % mai mult decât recordul precedent stabilit cu doi ani in urmă.

Pentru a îndeplini condițiile impuse de producerea de energie electrică, celulele solare se vor asambla
în panouri solare utilizând diverse materiale, ceea ce va asigura:

 protecție transparentă împotriva radiațiilor și intemperiilor

 legături electrice robuste
 protecția celulelor solare rigide de acțiuni mecanice
 protecția celulelor solare și a legăturilor electrice de umiditate
 asigurare unei răciri corespunzătoare a celulelor solare
 protecția împotriva atingerii a elementelor componente conducătoare de electricitate
 posibilitatea manipulării și montării ușoare [3]

Panourile fotovoltaice au o eficiență foarte mare în timpul cînd razele solare nimeresc direct pe
panouri , de aceea este foarte important de cunoscut unghiurile de înclinare a acestora pentru foecare
perioadă a anului .
Tabelul 1.2. Unghiurile de înclinare apanourilor fotovoltaice pentru foecare
perioadă a anului [6]
Luna Unghiul favorabil , 0

Ianuarie 60

Februarie 52

Martie 44

Aprilie 36

Mai 28

Iunie 20

Iulie 28

August 36

Septembrie 44

Octombrie 52

Noiembrie 60

Decembrie 68

Nivelul de insolaţie este cantitatea de energie solară care pătrunde în atmosferă şi cade pe suprafaţa
pământului. Această cantitate de energie variază în funcţie de latitudine, altitudine şi perioada anului.
Nivelul de insolaţie este de obicei exprimat ca medie anuală sau lunară, în killowaţi-oră pe metru
pătrat. Pentru a corela mai uşor această mărime cu consumul zilnic de energie termică, nivelul de
insolaţie se exprimă ca medie lunară în kWh/m2/zi.

Pentru o dimensionare economică a instalaţiilor solare pentru apă caldă, este indicat să se folosească
nivelul mediu de insolaţie a lunilor martie - octombrie. Valorile medii lunare a nivelului de insolaţie
se pot extrage din tabele sau din grafice.

1.2.3. Valorificarea energiei geotermale

În sectorul energetic al surselor regenerabile a majoritatea statelor europene s-au produs schimbări
mari determinate de necesitatea de creștere a siguranței energetice a consumatorilor , sursele
regenerabile oferă o soluție bună , inclusiv acea de protecția mediului ambiant , care suferă cu fiecare
an tot mai mult.
 Figura 1.3. Structura pământului

Datorită necesității de asigurare a sectorului

energetic a unei energetice durabile , concomitent
cu realizarea unei protecții eficiente a mediuluui
ambiant. Se pune necesitatea folosirii surselor
regenerabile de energie. Una din sursele de energie
care poate fi folosită pe un arial mare de suprafață
pe tot globul pământesc este energia geotermală. În
dependență de temperatura surselor regenerabile ele se folosesc la prepararea apei de consum și în
industrie la preîncălzirea agentului termic. Limita economică de foraj pentru ape geotermale este de
3300 m , se untilizează foarte rar experiența dată deoarece implică costuri considerabile la dobândirea
energiei surselor regenerabile. În urma crizei energetice mondiale s-a determinat căutarea unor noi
surse regenerabile de energie .

Deci datorită la aceasta , energia geotermală are un potențial energetic a cărei valori a trezit interesul
cercetătorilor în domeniu. Prin utilizarea directă a energiei geotermale se valorifică nenergia fluidului
geotermal care transmite energie prin transfer de căldură direct utilizatorului , sau prin intermediul
unui alt fluid . Domeniul de utilizare a energiei geotermale se datorează temperaturii ce o oferă.

Domeniile de utilizare a surselor geotermale sunt :

 Încălzirea încăperilor și prepararea apei calde de consum

 Utilizări industriale (sere, piscicultură)
 Balneologie
 Uscarea cherestelei , a inului , pasteurizarea laptelui etc.

Este o sursă regenerabilă costisitoare privind costul inițial al instalației , însă oferă valori de energie
constante pe tot parcursul anului , ceea ce o face foarte convenabilă în utilizarea pentru producerea
apaei calde de consum și industrii de uscare.

1.2.4. Încălzirea pe bază de biomasă

Biomasa este o masă de materie organică de origine biologică. Ea reprezintă componenta organică a
naturii. Biomasa cuprinde toate formele de material vegetal, animalier , crescute pe suprafața terestră.
Biomasa este partea biodegradabilă a produselor , deșeurilor și reziduurilor din agricultură ,
substanțele vegetale și animale , silvicultură și industriile conexe , precum și partea biodegradabilă a
resturilor industriale și urbane.
Termenul de biomasă se aplică masei de substanţă generată de dezvoltarea organismelor vii, fie ele
microorganisme, plante sau animale. Termenul include, de asemenea, produsele agricole, deşeurile
rezultate din agricultură sau de la prelucrarea recoltei agricole, inclusiv paiele de cereale, resturile de
la producerea zahărului, amidonului, berii etc.

Biomasa este o formă de stocare a energiei solare în energia chimică a moleculelor de substanţe
organice, este una din cele mai populare și răspândite resurse de pe Pământ. Datorită ei se asigură nu
doar hrană, ci și energie, materiale de construcție, hârtie, țesături, medicamente și susbstanțe chimice.
Biomasa a fost utilizată în scopuri energetice încă din momentul descoperirii focului de către om,
pentru ca în prezent să fie fi utilizată de la încălzirea încăperilor până la producerea energiei electrice
și a carburanților pentru automobile.

Biomasa este considerată una din principalele forme de energie regenerabilă. Statisticile actuale
indică faptul că, țările în curs de dezvoltare își acoperă circa 38% din nevoile proprii de energie din
biomasă, iar în multe dintre aceste țări, arderea lemnului de foc reprezintă până la 90% din consumul
total de energie.

De asemenea, țări dezvoltate își asigură în prezent, din biomasă, o cotă importantă din consumurile
proprii de energie, cum ar fi circa 18% în Finlanda, circa 14% în Suedia, circa 10% în Austria, și
altele. Biomasa, care reprezintă circa 15% din sursele primare de energie utilizate pe plan mondial,
nu contribuie la creșterea concentrației de CO2 în atmosferă, însă contribuie la reducerea efectului de
seră și nu produce ploi acide, datorită unui conținut de sulf mai redus decât cel existent în structura
combustibililor fosili.

1.2.5. Utilizarea pompelor termice

Consumul de energie pentru incalzirea si racirea locuintelor din Republica Moldova atinge valori
duble comparativ cu media inregistrata in celelalte tari membre UE. Pierderile de energie prin
intermediul cladirilor pot fi reduse cu aproximativ 40% cu ajutorul lucrarilor de izolare termica.

Peretii neperformanti din punct de vedere energetic genereaza pierderi medii de caldura pe perioada
iernii de aproximativ 20%.Cerintele actuale de performanta energetica ale cladirilor sunt din ce in ce
mai complexe.

 Locuintele vechi necesita interventii suplimentare la nivelul peretilor de fatada pentru a

diminua gradul de transfer termic.
 Locuintele noi trebuie sa indeplineasca o serie ampla de cerinte care sa le permita locatarilor
sa beneficieze de un consum minim de resurse pentru asigurarea unui confort termic la
interior.
Interventiile asupra peretilor de fatada trebuie realizate cu materiale de cea mai buna calitate pentru
a obtine rezultate optime si o durabilitate cat mai mare a lucrarilor.
Cladirile sunt concepute pentru un interval de viata cat mai lung. Este indicat ca si sistemul
termoizolator aplicat sa aibă o rezistenta în timp similară cu cea a pereților. [2]

Utiluzarea pompele de căldura pot fi utilizate pentru racirea /incalzirea spațiilor independente sau
cuprinse in ansambluri de locuințe , cum ar fi apartamente suprapuse, vile, restaurante si spatii de
distractie, etc. Au atat funcția de răcire cît și de încălzire. Dacă conectați acest echipament la o
instalație de ventiloconvectoare puteți furniza aer rece in peritada de vară și incălzire pe timpul iernii.
Daca se conectează , la un acumulator de caldura : la un boiler cu acumulare , sau puffer poate fi
folosită deasemenea ca sursă de încălzire și de apă caldă.

Pompele preiau căldura din stratul de rocă , sol , apă, etc., prin intermediul unui sistem de colector in
circuit. Pompele sunt de asemenea echipate cu un panou de control si comandă cu display digital.
Acestea au o mare plajă de puteri intre 5kW și 120kW și pot satisface necesarul de apă caldă si căldură
pentru edificii mari sau vile.[3]

Gazul folosit pentru transferul de caldură poartă numele de agent frigorific și are ca principală
propietate temperatura de fierbere în jurul valori de -20 C. Acesta în stare de vapori la presiune joasă
(1.7 bar) preia căldura de la sursa de căldură ( aer în acest caz), mărindu-și temperatura ( în exemplu
de la -20C la 30C).

Prin comprimare, proces care se realizează consumând energie electrică, gazul își mărește foarte mult
temperatura, ajungând la 73.50C în exemplul nostru, datorită creșterii presiunii (de la 1.7 Bar la 13.5
Bar) a acestuia. O parte din aceasta căldura este cedată agentului termic care circulă prin instalația de
încălzire a liceului prin intermediul unui schimbător de căldură. În acest proces temperatura agentului
frigorific compresat scade până la 48C. La trecerea prin ventilul de expansiune presiunea agentului
termic scade în mod natural de la 13.5 Bar la 1.7 Bar acest lucru conducând și la scăderea temperaturii
acestuia la temperatura inițiala -2°C. De aici, ciclul se repetă. [4]

Eficiența unei pompe de caldură depinde de diferența de temperatură dintre sursa de căldură și agentul
termic, astfel cu cât diferența de temperatură este mai mică cu atât pompa are o eficiență mai mare.
Eficiența unei pompe de căldură este reprezentată numeric printr-un coeficient numit Coeficient de
Performanță ( COP ), care reprezintă raportul dintre energia termică produsă și energia electrică
consumată pentru producerea acesteia. Coeficientul de performanță variază între 2.5 și 5.4 în funcție
de temperatura sursei de căldură, temperatura la care trebuie încălzit agentul termic, dar și tipul
pompei de căldură.

Pompele de căldură pot prelua căldura din aer, sol sau apă, în funcție de acest lucru ele putând fi
clasificate astfel:

 Pompe de căldură Aer-Aer

  Pompe de căldură Aer-Apa
 Pompe de căldură Sol-Apa
 Pompe de căldură Apa-Apa

Datorită faptului că avem ân preajma liceului o suprafață de teren mare, optăm pe pompe de caldură
sol-apă , cu orientarea orizontală a conductelor , e o metodă mai simplă si mai economic favorabil .

Figura 1.1 Pompă de căldură cu orientarea țevilor pe plan orizontal. [5]

1.2.6. Panouri fotoelectrice

Panourile fotoelectrice sunt instalații care transformă energia solară în energie electrică. Ele sunt
confecționate din materiale semiconductoare similare cu cele utilizate în electronică la cipurile
semiconductoare din componența dispozitivelor semiconductoare.

Principiul de funcționare a panourilor fotovoltaice este valorificarea luminii soarelui care este
absorbită de aceste materiale , atunci energia solară este convertită cu participarea particulelor
subatomice, și fluxul dirijat de electroni ce ia naștere, reprezintă electricitate. Acest proces de
conversie a energiei luminii în energie electrică se numeste efect fotovoltaic. De aceea celulele
fotovoltaice nu trebuiesc confundate cu alte sisteme de conversie ale energiei solare.

Celulele fotovoltaice are straturi din materiale semiconductoare de câțiva microni grosime.
Dezvoltarea tehnico-științifică face posibil ca acestea să poată fi integrate perfect în fațade , pe
acoperiș . Sunt celule care sunt proiectate pentru a funcționa cu lumină de soare concentrată. Aceste
celule sunt construite bazându-se pe concentrarea luminii folosind o lentilă corespunzător poziționată.
Această abordare are atât avantaje și dezavantaje în comparație cu panourile plate. Principala idee
este de a folosi foarte puțin costisitoarea parte de semiconductor din panourile fotovoltaice în timp ce
colectarea de lumina solara să fie optimizată cât mai mult. Dar, pentru că lentilele trebuie să fie
permanent orientate spre soare, utilizarea de colectoare solare concentrate este decamdată puțin
răspândită.

Performanța unei celule fotovoltaice este măsurată după intensitatea curentului electric produs de ea.
Din acest motiv panourile solare fotovoltaice au în cel mai bun caz o eficiență de 15%. O eficiență
atât de mică a unui panou conduce la un număr mare de panouri necesare și deci înseamnă costuri
mai mari. Îmbunătățirea celulelor solare este principalul obiectiv actual și de viitor al industriei
fotovoltaice pentru îmbunătățirea randamentului. Primele celule fotovoltaice aveau 4% eficiență și
au fost produse în anul 1950. Astăzi a treia generație de panouri fotovoltaice conțin celule cu o
eficiență de 20% și se pare că în câțiva ani aceasta să crească.

Celulele solare, ce stau la baza acestui tip de panouri, sunt de mai multe tipuri:

 monocristaline
 policristaline
 amorfe
 film subțire
 CIS (copper indium diselenide)
 CdTe (cadmium telluride)

Diferenţa dintre tipurile de celule solare este dată de eficiența fecăruia. Prin eficiența celulei solare
se măsoară procentul de energie luminoasă transformată în energie electrică. Celulele monocristaline
și policristaline au aproximativ aceeași eficiență, fiind și cel mai des întâlnite pe piață. Panourile
fotovoltaice se împart în mai multe categorii, în funcţie de tipul celulelor solare ce le alcătuiesc. Pe
piaţă, se disting următoarele tipuri de celule: monocristaline, policristaline, cu strat subţire şi amorfe
sau hibride.

Celulele sonare monocristaline sunt folosite în panourile fotovoltaice sunt ușor de recunoscut datorită
aspectului extern colorat și uniform, această proprietate indicând consistența unui siliciu de înaltă
puritate și calitate. Din acest motiv, panourile solare monocristaline sunt cele mai eficiente. De
asemenea, aceste panouri produc cel mai mult curent din radiația solară și pot fi amplasate pe porțiuni
mai restrânse. În plus, panourile solare monocristaline produc de patru ori cantitatea de energie
electrică față de alte tipuri de panouri, sunt cele mai durabile și majoritatea producătorilor oferă
garanții de peste 25 de ani pentru aceste produse.

Celulele solare cu strat subțire sunt la rândul lor clasificate în funcție de materialul fotovoltaic care
este depus pe substrat: siliciu amorf, telurură de cadmiu, seleniură de cupru indiu galiu și celule
fotovoltaice organice. Prototipurile de module cu strat subțire au atins performanțe între 7 și 13%.
Panourile cu celule cu strat subțire sunt mai ieftine decât cele cu celule solare cristaline. Aspecul lor
omogen le conferă un design plăcut, sunt flexibile, iar performanța lor nu este afectată de
temperaturile ridicate sau de umbră. Sunt ideale pentru suprafețele mai largi, mai întinse.

Panouri solare hibride sunt acele panouri ce transformă energie solară atât în apă caldă cât şi în energie
electrică. Dețin un modul care are un strat subțire de peliculă solară amorfă în spatele celulelor
monocristaline. Stratul suplimentar amorf extrage mai multă energie de la lumina soarelui, în special
în condiții de lumină slabă.

Un avantaj al acestei tehnologii este că pierderile care apar de obicei din cauza lipsei de uniformitate
a structurilor cristaline prezente pe suprafața celulei, sunt semnificativ reduse. Aceste panouri nu sunt
recomandate pentru suprafețe mari de acoperiș și se vând la prețuri mai mari decât panourile
fotovoltaice anterioare. O sursă de orientare cu privire la panourile solare, poze și detaliile tehnice
aferente acestora, este Wikipedia (atât varianta în limba română, cât și cea în limba engleză), precum
și anumite site-uri de specialitate din afară, precum acesta. [4]

1.3. Utilizarea SRE de energie pentru alimentarea instituțiilor publice

1.3.1. Experiența pe plan mondial

Utilizarea surselor regenerabile este o oportunitate foarte bună pentru atingerea unei stabilități
energetice , ele pot fi valorificate practic din orice , și pot fi utilizate într-un domeniu destul de larg
în dependență de pe ce se pune accent . Datorită faptului că toate cheltuielile pentru instituțiile statului
sunt suportate de către stat, deci cel mai rezonabil ar fi dezvoltarea surselor regenerabile în instituțiile
statului prin acest fapt stimulând și pe ceilalți să urmeze aceleași fapte. În domeniul dat sunt
implementate legi în care statul se vizează să implementeze generarea energiilor din surse
regenerabile de energie.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 142 din 2 iulie 2010 cu privire la eficienţa energetică precum
şi în scopul asigurării creşterii eficienţei consumurilor de energie şi combustibil, utilizării celor mai
eficiente tehnologii energetice şi de producţie care să reducă intensitatea energetică şi impactul asupra
mediului, s-a aprobat programul pentru eficiență energetică 2011-2020.

Sectorul construcţiilor deţine circa 45% din consumul total de energie din Republica Moldova, urmat
de sectorul transportului cu 23% şi sectorul industriei cu 10%. Sectorul construcţiilor se află în
continuă expansiune, ceea ce va conduce inevitabil la creşterea consumului de energie. O mare parte
din fondul locativ, în total de 78,9 milioane m2, are vechimea cuprinsă între 20-60 ani, caracteristicile
termice ale acestuia fiind scăzute. Potenţialul reducerii consumului unei clădiri vechi este estimat
între 30 şi 50%. Sectorul construcţiilor este responsabil pentru realizarea unei economii de energie de
aproximativ 10-12% în ţinta naţională de 20% către anul 2020. [6]
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=340940

Eficiența energetică a clădirilor și utilizarea surselor regenerabile de energie este foarte importantă și
se pune ca bază de studiu de majoritatea țărilor. Aceasta se datorează faptului dorinței tuturor statelor
de a minimaliza consumul extern de energie , și tendința spre siguranță energetică.

Folosirea energiei din surse regenerabile prezintă numeroase beneficii potențiale, inclusiv o reducere
a emisiilor de gaze cu efect de seră, diversificarea aprovizionării cu energie și reducerea dependenței
față de piețele de combustibili fosili (în special, față de piața petrolului și a gazelor). Dezvoltarea
surselor regenerabile de energie poate avea, de asemenea, potențialul de a stimula ocuparea forței de
muncă în UE, prin crearea de locuri de muncă în sectorul noilor tehnologii „verzi”. [7]

Conform experienței din țările europene , avem o mulțime de case cu consum mic de energie
regenerabilă , chiar sunt case ce produc mai multă energie decât consumă. Un astfel de exemplu
reprezintă o casă e4 coordonată de specialistii Wienerberger a fost construită și în România. După
succesul conceptului în Austria, în iunie 2014 a început construcția primei Case e4 din sud-estul
Europei, în localitatea Corbeanca, de lângă București. Casa a fost gata un an mai târziu și este locuită
acum de o familie cu doi copii. Familie la care voi merge în vizită în cursul acestei luni și vă voi
povesti despre cum e să tragi linie la finalul anului și să vezi că locuința ta produce mai multă energie
decât consumă. Performanțele energetice ale locuinței au fost monitorizate timp de doi ani de către
Institutul Austriac de Tehnologie, pe baza măsurătorilor furnizate de 150 de senzori instalați.

Casa folosește Soarele pentru producția de energie. Pe acoperișul garajului a fost montat un sistem
fotovoltaic 6,5 kWpak care furnizează mai multă energie decât are familia nevoie. Surplusul este
vândut. Aproximativ o cincime din necesarul total de energie este consumat de funcționarea pompei
de căldură din interiorul Casei e4, care este construită din cărămidă Porotherm. Încălzirea se face prin
podea, iar în lunile reci de iarnă pereții au fost alimentați cu apă încălzită până la 35 de grade, astfel
încât temperatura de pe suprafața zidăriei a ajuns la 28 de grade. Cam de la jumătatea lunii martie,
încălzirea Casei e4 a fost complet acoperită de energia solară captată de sistemul fotovoltaic. [8]

1.3.2. Importanța valorificării surselor regenerabile

Importanța folosirii surselor regenerabile au apărut încă in secolul al XX-lea din faptul epuizării
surselor fosile de energie . Principala cauză a intensificărior cercetărilor referitor la sursele
regenerabile este problema ecologică și încălzirea globală a terei.

Datorită dezvoltării stiințifice avem o varietate de surse regenerabile de energie , euliană , solară,
geotermală , biomasă. În domeniul surselor regenerabile sunt implimentate și legi ce impun statele să
își valorifice sursele regenerabile prezente și care sunt posibil de folosit în arialul lor. Datorită
susținerii statului se intensifică în ultimii ani folosirea surselor regenerabile.

Sursele regenerabile diminuiază dependența statului de sursele fosile de energie , acesta este foarte
bine simțită de către țîrile fără surse de energii fosile , prin implementarea surselor regenerabile se
valorifică independența statului de energii din export , și se diminuază considerabil influența negativă
asupra mediului ambiant. Folosirea surselor regenerabile este foarte importantă pentru mediul
ambiant și este important folosirea acestora la nivel mondial , pentru a păstra un ecosistem sănătos
pe pământ.

Este foarte important dezvoltarea și implementarea surselor regenerabile din cauza impactului negativ
asupra mediului ambiant a surselor de energie fosile , ce distrug natura. Datorită implementărilor
surselor regenerabile și înlocuirea lor de către ele a surselor fosile de energie vom putea obține un
nivel minim de degajări de gaze cu efect de seră . Vom putea salva pământul de la încălzirea globală
ce se intensifică în ultimile decenii.