UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

FACULTATEA ENERGETICĂ ŞI INGINERIE ELECTRICĂ

Catedra Termotehnică şi Management în Energetică

LUCRARE DE AN
La disciplina: Conservarea energiei și surse regenerabile

Tema: Implementarea surselor regenerabile de energie și modernizarea

sistemelor de âncălzire ân L.T.’’M.Eminescu” or.Strășeni

A elaborat: st. grupei TE-151

Trifan Dionisie

A verificat: conferențiar universitar

Guțu Aurel

Chișinău 2019

1
 3
INTRODUCERE.................................................................................................................................

1. DESCRIEREA OBIECTULUI DE STUDIU............................................................................ 5

1.1. Date generale privind L.T. “M.Eminescu” or.Strășeni........................................................ 5

1.2. Consumurile de gaze naturale și energie electrică.............................................................. 6

1.3 Instalația de alimentare cu căldură...................................................................................... 7
1.4 Analiza si concluzii referitor la reconstrucție...................................................................... 7

2. REABILITAREA TERMICĂ A CLĂDIRILOR................................................................ 13

2.1. Determinăm necesarul de caldură conform indicilor generalizați..................................... 13

2.2. Determinarea necesarului de căldură pentru prepararea apei calde menajere................ 13

2.3. Rezistenţa termică specifică a peretelui exterior.................................................................. 14
2.4. Rezistenţa termică specifică a tavanului............................................................................... 14
2.5. Calculul eficienței stratului izolant........................................................................................ 16
CONCLUZIE............................................................................................................................................ 19
BIBLIOGRAFIE....................................................................................................................................... 20

2
 INTRODUCERE

În contextul epuizării rezervelor de combustibili fosili, al creşterii preţului acestora, dar în primul rând al
schimbărilor climatice şi măsurilor necesare pentru reducerea emisiilor de gaze cuefect de seră, este evident
că alternativa o reprezintă dezvoltarea şi aplicarea pe scară largă atehnologiilor bazate pe sursele regenerabile
de energie, pentru a reduce dependenţa de resursele fosile şi pentru a păstra un mediu înconjurător cât mai
curat şi cât mai sănătos. [1]

Dezvoltarea tot mai rapidă a civilizaţiei a generat apariţia a două fenomene negative ce seaccentuează pe zi ce
trece şi constituie ameninţări tot mai grave pentru întreaga omenire. Primul dintre acestea îl reprezintă
epuizarea resurselor fosile de energie (gazul natural, petrolul,cărbunele).

Al doilea fenomen este încălzirea globală a Terrei din cauza efectului de seră,determinat de creşterea
conţinutului de gaze în straturile înalte ale stratosferei. În această situaţie se simte nevoia unor strategii de
mediu prin care aceste probleme să se diminueze. Utilizarea surselor regenerabile de energie pe plan mondial
cu siguranţă va avea efectele dorite, deşi, iniţial,costurile pe care le implică asemenea tehnologii sunt foarte
mari.

De aceea, implicarea statului este esenţială pentru dezvoltarea acestui domeniu care, în timp, va acoperi
cheltuielile făcute şicare nu se confruntă cu cele mai mari neajunsuri ale surselor convenţionale de
energie:neregenerabilitatea şi poluarea mediului. [1]

Cu apelativul "regenerabile" sunt caracterizate, de obicei, acele surse de energie care sereîntregesc incontinuu
datorită forţelor naturale. Sursele regenerabile cuprind energiile:

 solară (captată fie termic, fie fotovoltaic);

 eoliană;
 hidromecanică (inclusive energia valurilor, mareelor, curenţilor marini);
 geotermală (conţinută în rocile fierbinţi din subsolul terestru şi recuperabila fie direct, prin apa caldă
extrasă, fie indirect, prin folosirea diferenţelor de temperatură create înmări, râuri sau roci suficient de
apropiate în spaţiu pentru a putea fi folosite lagenerarea energiei electrice);
 energia chimică conţinută în biomasa vegetală (produsă mai ales prin procesele defotosinteză ce au
loc în clorofila plantelor, sau prin alte procese biologice de creştere a biomasei lipsite de clorofilă).
Sectorul energetic regenerabil prezintă o creştere de 10 ori de la 1,5 miliarde euro în 1990la 15 miliarde euro
în 2004 şi abia a început să-şi demonstreze potenţialul imens. Contribuţia sa afavorizat creşterea economiei
europene şi creşterea forţei de muncă cu un milion de persoane pânăîn 2010.

Expansiunea industriei energetic regeneratoare viitoare se bazează pe companiile tehnicemici şi medii cu

abilitatea de a asimila şi comercializa cunoştinţele noi ştiinţifice.Europenii auacceptat folosirea producţiei de
energie regeneratoare când au votat pentru cercetarea surselor regenerabile în defavoarea cercetării
combustibililor fosili sau nucleari. Motivele principale au fost producerea de energie fără emisii de CO şi
reducerea dependenţei de energia importată. Există unînceput în favoarea sectorului energetic regenerabil,

3
acesta fiind rezultatul unor discuţii întrereprezentanţii din cercetare şi industrie, cu mesajul clar că este nevoie
de progres în toatedomeniile, fie că este bioenergie, energie solară termică, energie solară
fotovoltaică.Reducereaemisiilor de bioxid de carbon reprezintă un beneficiu foarte important pentru mediu.

Capacitateaenergetică regeneratoare instalată în Europa economiseşte anual 130 milioane tone de CO2.
Reducerea emisiilor de CO2 datorate exploatării surselor energetic regeneratoare a atins 320milioane tone
până în 2010, adică 12% din consumul primar de energie a devenit energieregenerabilă.Formele de
energieconvenţională sunt responsabile de poluarea care distruge economia şi mediul înconjurător. În preţul
energiei nu este cuprinsă repararea daunelor.

Studiile recente au arătat ca poluarea şicosturile acesteia afectează sănătatea umană, distruge clădirile şi
agricultura, contribuie laîncălzirea globală, in timp ce energia regenerabila are costuri externe foarte puţine.În
2005-2009Comisia Europeană a avut drept obiective strategice creşterea securităţii rezervelor de energie,
caresă fie furnizată printr-un concentrat de a reduce cererea de energie şi promovarea energiilor regeneratoare.

Forumul Economic Mondialde la Davos a aprobat planul de măsuri pentru lupta împotriva încălzirii climatice
cu un costestimat la 3 euro/săptămână/persoană până în 2010. Este vorba de o scădere de 20% a emisiilor
degaze cu efect de seră până în 2020 în raport cu 1990 şi de o creştere de până la 20% a ponderiienergiilor
regenerabile.[4]

4
1. DESCRIEREA OBIECTULUI DE STUDIU

Obiectivul executării acestei lucrări de an este determinarea eficienței folosirii surselor regennerabile
de energie si rentabilitatea lor. Ca obiect de studiu folosim L.T. “M.Eminescu” or.Strășeni. Ca surse
regenerabile vom folosi pompe de căldură și panouri fotovoltaice , sunt surse regenerabile
inepuizabile și sunt rezonabil folosirea lor la o instituție de genul dat. Vom analiza în continuare
necesarul de căldură și necesitățile instalației unor noi sisteme de încălzire și izolare a pereților pentru
micșorarea pierderilor de căldură.

Liceul este cu o capacitate foarte mare de elevi , este construit intr-o perioadă destul de apropiată , a
fost dat în exploatareîn anul 1982 , și se află intr-o stare foarte bună , în 2010 a fost făcut un studiu
referitor la uzura cladirii și a arătat un indice foarte bun . Voi prezenta mai jos modalitatea de
economisire și vaorificare a resurselor regenerabile , obținînd o scădere a consumului de combustibili
fosili.

Obiectul de studiu se află la odistanță de 20 km de Chișinău de aceia luăm temperatura de calcul

pentru această regiune de -16 0C

1.1. Date generale a L.T. “M.Eminescu” or.Strășeni.

Liceul are o capacitate de 1285 de elevi.

Instituția este dotată cu geamuri termopane , ceia ce ne permite pastrarea lor , deoarece au o
conductivitate termică favorabilă.

Instituția dată are următoarele suprafețe :

 Suprafața la sol - 4238,6 m2

 Suprafața bolcul A - 2684,2 m2
 Galeria A – 60,2 m2
 Suprafața bolcul B – 2268,8 m2
 Suprafața bolcul C – 987,3 m2
 Galeria C - 60,2 m2
 Suprafața bolcul D – 932,5 m2
 Galeria D 60,2 m2
 Suprafața bolcul 2B – 702,2 m2
 Suprafața bolcul 2C – 732,7 m2
Total = 8488,3 m2

Volumul = 24616,07 m3

5
1.2. Consumurile de gaze naturale și energie electrică.

Tabelul 1. Consumurile de gaze naturale și energie electrică

Nr. Luna Consumul de gaz, m3 Consumul electric , kW

1 Ianuarie 26712 10560

2 Februarie 24712 9756

3 Martie 23064 4580

4 Aprilie 2194 3955

5 Mai - 3507

6 Iunie - 1560

7 Iulie - 833

8 August - 1120

9 Septembrie - 4280

10 Octombrie 13698 8740

11 Noiembrie 18684 9400

12 Decembrie 25688 9850

13 Total 134752 m3 68141 kW

Pereții unității de învățămînt sunt executați din beton simplu , mortar de var și mortar de ciment :

 Mortar de var - 0,1 m 1 =0,7 W .

mK

 Mortar de ciment – 0,15 m 2 =0,93 W .

mK

 Beton simplu – 0,3 m 3 =1,62 W .

mK

1.3. Instalația de alimentare cu căldură

Instalația de alimentare cu căldură a liceului este alcătuită din 2 cazane cu o putere de 300kW fiecare
, este amplasată la o distanță de 200 m , de la intrarea conductei în instituție , conductele sunt izolate
conform normelor și nu aduc pierderi considerabile la transportul agentului termic. Agentul termic

6
folosit pentru transportarea căldurii este folosită APA. Sunt folosite ca corpuri de încălzire radiatoare
din fontă .

1.4. Analiza si concluzii referitor la reconstrucție.

Consumul de energie pentru incalzirea si racirea locuintelor din Republica Moldova atinge valori
duble comparativ cu media inregistrata in celelalte tari membre UE. Pierderile de energie prin
intermediul cladirilor pot fi reduse cu aproximativ 40% cu ajutorul lucrarilor de izolare termica.

Peretii neperformanti din punct de vedere energetic genereaza pierderi medii de caldura pe perioada
iernii de aproximativ 20%.Cerintele actuale de performanta energetica ale cladirilor sunt din ce in ce
mai complexe.

 Locuintele vechi necesita interventii suplimentare la nivelul peretilor de fatada pentru a

diminua gradul de transfer termic.

 Locuintele noi trebuie sa indeplineasca o serie ampla de cerinte care sa le permita locatarilor
sa beneficieze de un consum minim de resurse pentru asigurarea unui confort termic la
interior.

Interventiile asupra peretilor de fatada trebuie realizate cu materiale de cea mai buna calitate pentru
a obtine rezultate optime si o durabilitate cat mai mare a lucrarilor.

Cladirile sunt concepute pentru un interval de viata cat mai lung. Este indicat ca si sistemul
termoizolator aplicat sa aiba o rezistenta in timp similara cu cea a peretilor. [2]

Utiluzarea pompele de căldura pot fi utilizate pentru racirea /incalzirea spațiilor independente sau
cuprinse in ansambluri de locuinte , cum ar fi apartamente suprapuse, vile, restaurante si spatii de
distractie, etc. Au atat functia de racire cat si de incalzire. Daca conectati acest echipament la o
instalatie de ventiloconvectoare puteti furniza aer rece in peritada de vara si incalzire pe timpul iernii
. Daca se conecteaza , la un acumulator de caldura : la un boiler cu acumulare , sau puffer poate fi
folosita deasemenea ca sursa de incalzire si de apa calda.

Pompele preiau caldura din stratul de roca , sol , apa, etc., prin intermediul unui sistem de colector in
circuit inchis, iar lucrand cu un compresor de mare eficienta pot reduce costurile de incalzire cu pana
la 70%. Pompele sunt de asemenea echipate cu un panou de control si comanda cu display digital.
Acestea au o mare plaja de puteri intre 5kW si 120kWsi pot satisface necesarul de apa calda si caldura
pentru edificii mari sau vile.[3]

7
Gazul folosit pentru transferul de caldură poartă numele de agent frigorific și are ca principală
propietate temperatura de fierbere în jurul valori de -20 C. Acesta în stare de vapori la presiune joasă
(1.7 bar) preia căldura de la sursa de căldură ( aer în acest caz), mărindu-și temperatura ( în exemplu
de la -20C la 30C).

Prin comprimare, proces care se realizează consumând energie electrică, gazul își mărește foarte mult
temperatura, ajungând la 73.50C în exemplul nostru, datorită creșterii presiunii (de la 1.7 Bar la 13.5
Bar) a acestuia. O parte din aceasta căldura este cedată agentului termic care circulă prin instalația de
încălzire a locuinței prin intermediul unui schimbător de căldură. În acest proces temperatura
agentului frigorific compresat scade până la 48C. La trecerea prin ventilul de expansiune presiunea
agentului termic scade în mod natural de la 13.5 Bar la 1.7 Bar acest lucru conducând și la scăderea
temperaturii acestuia la temperatura inițiala -2°C. De aici, ciclul se repetă. [4]

Eficiența unei pompe de caldură depinde de diferența de temperatură dintre sursa de căldură și
agentul termic, astfel cu cât diferența de temperatură este mai mică cu atât pompa are o eficiență
mai mare. Eficiența unei pompe de căldură este reprezentată numeric printr-un coeficient numit
Coeficient de Performanță ( COP ), care reprezintă raportul dintre energia termică produsă și
energia electrică consumată pentru producerea acesteia. Coeficientul de performanță variază între
2.5 și 5.4 în funcție de temperatura sursei de căldură, temperatura la care trebuie încălzit agentul
termic, dar și tipul pompei de căldură.

Pompele de căldură pot prelua căldura din aer, sol sau apă, în funcție de acest lucru ele putând fi
clasificate astfel:

 Pompe de căldură Aer-Aer

 Pompe de căldură Aer-Apa
 Pompe de căldură Sol-Apa
 Pompe de căldură Apa-Apa
Datorită faptului că avem ân preajma liceului o suprafață de teren mare, optăm pe pompe de
caldură sol-apă , cu orientarea orizontală a conductelor , e o metodă mai simplă si mai economic
favorabil .

8
 Figura 1.1 Pompă de căldură cu orientarea țevilor pe plan orizontal. [5]

Panouri Fotovoltaice Energia solara reprezinta una din potentialele viitoaresurse de energie,
folosita fie la înlocuirea definitiva a surselorconventionale de energie cum ar fi: carbune, petrol,
gazenaturale etc, fie la folosirea ei ca alternativã la utilizareasurselor de energie conventionale mai
ales pe timpul verii, ceade a doua utilizare fiind în momentul de fata cea mai raspanditautilizare din
întreaga lume.
Poate cel mai evident avantaj, în vederea utilizarii acesteia, pecare îl are, este acela de a nu produce
poluarea mediului înconjurator, deci este o sursa de energie curata; un alt avantajal energiei solare
este faptul ca sursa de energie pe care sebazeaza întrega tehnologie este gratuita.

Un panou solar fotovoltaic, spre deosebire de un panou solar termic, transformă energia
luminoasă din razele solare direct în energie electrică. Componentele principale ale panoului solar
reprezintă celulele solare.[4]

Panourile solare se utilizează separat sau legate în baterii pentru alimentarea consumatorilor
independenți sau pentru generarea de curent electric ce se livrează în rețeaua publică.

Pretul variaza in functie de necesarul electric al incintei pentrucare se monteaza sistemul, acesta poate
asigura intre 20 sichiar 80% din necesarul de consum, pentru anumite perioadede
timp.Reglementarile UE obliga tarile membre ca un procentsemnificativ din energia produsa de
acestea pana in anul 2012sa fie prin mijloace alternative.

9
Cresterea cantitatii de energie solara convertita in electricitatede un sistem de panouri solare poate fi
crescuta in douamoduri: adaugi mai multe panouri sau cresti eficienta celulelorfotovoltaice. Cea de-
a doua metoda preocupa oamenii destiinta, care au reusit stabilirea unui nou record de eficienta:40,8
%, cu 0,1 % mai mult decat recordul precedent stabilit cudoi ani in urma.

Energia solara este o resursa regenerabila in adevaratul sens al cuvantului. Nu va disparea decat daca
soarele va inceta sa arda, caz in care nu va mai exista deloc viata pe planeta noastra.Panourile solare
nu produc nicio poluare in timpul functionarii, spre deosebire de reactoarele nucleare si instalatiile
termice.

In timp ce primele cauzeaza probleme legate de evacuarea deseurilor nucleare, cele din urma produc
fum daunator si cenusa.Productia de energie solara de catre panourile solare sau prin alte mijloace ce
utilizeaza energia solara este lipsita de zgomot, spre deosebire de alte metode. [1]

Un panou solar este caracterizat prin parametrii săi electrici, cum ar fi tensiunea de mers în gol sau
curentul de scurtcircuit.

Pentru a îndeplini condițiile impuse de producerea de energie electrică, celulele solare se vor asambla
în panouri solare utilizând diverse materiale, ceea ce va asigura:

 protecție transparentă împotriva radiațiilor și intemperiilor

 legături electrice robuste
 protecția celulelor solare rigide de acțiuni mecanice
 protecția celulelor solare și a legăturilor electrice de umiditate
 asigurare unei răciri corespunzătoare a celulelor solare
 protecția împotriva atingerii a elementelor componente conducătoare de electricitate
 posibilitatea manipulării și montării ușoare [3]
Panourile fotovoltaice au o eficiență foarte mare în timpul cînd razele solare nimeresc direct pe
panouri , de aceea este foarte important de cunoscut unghiurile de înclinare a acestora pentru foecare
perioadă a anului .

10
Tabelul 1.2. Unghiurile de înclinare apanourilor fotovoltaice pentru foecare
perioadă a anului [6]
Luna Unghiul favorabil , 0

60
Ianuarie

52
Februarie

44
Martie

36
Aprilie

28
Mai

20
Iunie

28
Iulie

36
August

44
Septembrie

52
Octombrie

60
Noiembrie

68
Decembrie

Nivelul de insolaţie este cantitatea de energie solară care pătrunde în atmosferă şi cade pe suprafaţa
pământului. Această cantitate de energie variază în funcţie de latitudine, altitudine şi perioada anului.
Nivelul de insolaţie este de obicei exprimat ca medie anuală sau lunară, în killowaţi-oră pe metru
pătrat. Pentru a corela mai uşor această mărime cu consumul zilnic de energie termică, nivelul de
insolaţie se exprimă ca medie lunară în kWh/m2/zi.

Pentru o dimensionare economică a instalaţiilor solare pentru apă caldă, este indicat să se folosească
nivelul mediu de insolaţie a lunilor martie - octombrie. Valorile medii lunare a nivelului de insolaţie
se pot extrage din tabele sau din grafice. Tabelele cu valori medii lunare nu diferă de grafice decât
prin modul de prezentare a informaţiei. Folosind valorile tabelare se pot ridica grafice. [7]

11
 2. REABILITAREA TERMICĂ A CLĂDIRILOR

2.1. Determinăm necesarul de caldură conform indicilor generalizați.

Relația de calcul pentru clădiri de locuit și cele asemănătoare este:

Q  V  GN  (ti  te )  24616, 07  0,53  (20  (16))  469674, 6 W  469, 6 kW (2)
unde:
V - volumul interior încălzit al clădirii, calculat ca volumul delimitat de
anvelopa

clădirii, în m 3
- coeficientul global normat de izolare termică, determinat în funcție de
GN
numărul de niveluri N si de raportul dintre aria A și volumul clădirii V ,
în
W /( m 3  K ) , ale căror valori sunt date în tab. 1.6.

ti - temperatura medie a aerului din interiorul încăperii

- temperatura exterioară de calcul a zonei în care este amplasată cladirea, în

te

C

Volumul interior al instituției este:

Vc  8488  2,9  24616, 07 m3 ; (2.1)

Conform datelor inițiale a clădirii:

A  8488 m2 ; (2.2)

A 8488
  0,346  GN  0,53 (2.3)
V 24616, 07
Avem un necesar de căldură de 469,6 kW , instituția este dotată cu 2 cazane de 300 kW , rezultă ca
avem un surplus de putere .

2.2. Determinarea necesarului de căldură pentru prepararea apei calde menajere

Consumul de apă caldă menajeră nu este uniform repartizat în cursul unei zile. El reprezintă un vîrf
dimineața între orele 8 și 10, cînd valoarea medie orară este depășită cu 30 – 40 % și altul seara între
orele 20 și 22, cînd ajung la dublul valorii medii orare, iar după ora 1 noaptea scade considerabil față
de valoarea medie orară.

12
 
Consumul maxim V m de apă caldă menajeră se determină cu relația:

(2.4)
  Vzi  N 4,5  3 1285
Vm    0, 6 l / s
T 8  3600

unde:  - reprezintă coeficientul de uneiformitate orară, pentru case cu un număr de

pînă la 50 locatari

  4,5

Vzi - consumul specific zilnic de apă caldă menajeră pentru o persoană l / zi

T - timpul în care se produce consumul diurn: T  24 h pentru locuințe și

T  16 h pentru restul clădirilor, în s

Deoarece în cazul dat prepararea apei calde menajere se face local într-un cazan pe gaz, Vzi  3 l

Necesarul de căldură pentru încălzirea apei calde menajere poate fi determinat cu relația:

 (2.5)
Qacm  0, 278   V m  c p  (tac  tar )  0, 278  994, 24  0,6  4,19  (60  5)  38 kW

unde:   994,24 kg / m 3 este densitatea medie a apei, se culege din tabele cu proprietățile
termofizice ale apei în funcție de temperatura medie a apei:

t ac  t ar 60  5 (2.6)
t med    32,5 C
2 2
 
-
Vm consumul orar maxim V m de apă caldă menajeră, m 3 / s

c p  4,19 kJ /( kg  K ) - capacitatea termică specifică a apei (2.7)

Necesarul total de caldură este de 507,6 kW.

2.3.Rezistenţa termică specifică a peretelui exterior

Rezistenţa termică specifică a peretelui exterior o determinăm cu relaţia (1.6):
1  2  3 1 1 0,1 0,15 0,3 1
1 m2  K
R  Rsi   Rs  Rse            0,65 ;(2.8)
i 1 2 3  e 8 0,7 0,93 1,62 24 W
Rezistenţa termică minimă a pereţilor exteriori, pentru reducerea consumurilor de energie, pentru
m2  K
clădirile vecni , trebuie să fie Rmin =1,2 deci trebuie să adăugăm un material termoizolant.
W

13
Alegem plăci termoizolante din paie , astfel pereţii exteriori vor putea răsufla. Grosimea plăcii este
W
de 0,04 m, conductivitatea termică - iz  0, 05 , iar rezistenţa termică a materialului
mK
termoizolant va fi:
 iz 0,04 m2  K
Riz    0,8 ; (2.9)
iz 0,05 W
astfel rezistenţa termică specifică a peretelui exterior va fi:
m2  K
Rp.ex  R  Riz  0, 65  0,8  1, 45 ; (2.10)
W

Verificăm rezistenţa termică specifică normată pentru asigurarea condiţiilor igienico-sanitare şi de

confort cu relaţia (1.9):

(ti  te ) [20  (16)] m2  K

Rnec    1 ; (2.11)
ai  timax 8  4,5 W
Verificăm rezistenţa termică specifică normată pentru eliminarea condensării vaporilor de apă de pe
suprafeţele interioare:

 (ti  te ) [20  (16)] m2  K

Rnec    0, 42 ; (2.12)
ai  timax 8  (20  9,3) W
2.4. Rezistenţa termică specifică a tavanului
Rezistenţa termică specifică a tavanului o determinăm cu relaţia (1.6):
1  5  6  7 1 1 0,02 0,03 0, 2 1 m2  K
R  Rsi   Rs  Rse            1,51 . (2.13)
ai 5 6 7 ae 8 0,93 0,044 0,33 12 W
Rezistenţa termică minimă a tavanului, pentru reducerea consumunior de energie, pentru clădirile
noi, trebuie să fie Rmin  3 (m2  K ) / W ,deci trebuie să adăugam un material termoizolant. Alegem

plăci din fibre de lemn tip PFL de grosime 0,125 m, conductivitatea termică iz  0,084 W / (m  K )
, iar rezistenţa termică a materialului termoizolant va fi:

 iz 0,125 m2  K
Riz    1.488 ; (2.14)
iz 0,084 W
astfel rezistenţa termică specifică a tavanului exterior va fi:
m2  K
Rp.ext  R  Riz  1,51  1, 488  3 ; (2.15)
W
Verificăm rezistenţa termică specifică normată pentru asigurarea condiţiilor igienico-sanitare şi de
confort cu relaţia (1.9):

14
 (ti  te ) [20  (16)] m2  K
Rnec    1, 28 ; (2.16)
ai  timax 8  3,5 W
Verificăm rezistenţa termică specifică normată pentru eliminarea condensării vaporilor de apă de pe
suprafeţele interioare:

 (ti  te ) [20  (16)] m2  K

Rnec    0, 42 ; (2.17)
ai  timax 8  (20  9,3) W

Datorită instalației izolării obținem o reducere a consumului de energie termică . Clădirea fără strat
izolant nu corespunde normelor prevazute.

Repartizarea pierderilor de caldură pe componente ale anvelopei cladirilor este următoarea :

Tabelul 2. [8]
Ingradire Pierderi de caldură , % Coeficientul pierderilor de
căldură , k

Pereți 50 0,5

Podea 10 0,1

Acoperiș 15 0,15

Uși și ferestre 25 0,25

2. 2.5. Calculul eficienței stratului izolant.

Determinăm necesarul de căldură pentru fiecare bloc în parte conform indicilor generalizați.

Relația de calcul pentru clădiri de locuit și cele asemănătoare este

Q  V  GN  (ti  te )  kW ; (2.18)

unde:
V - volumul interior încălzit al clădirii, calculat ca volumul delimitat de
anvelopa

clădirii, în m 3
- coeficientul global normat de izolare termică, determinat în funcție de
GN
numărul de niveluri N si de raportul dintre aria A și volumul clădirii V
, în
W /( m 3  K ) , ale căror valori sunt date în tab. 1.6.

15
 ti - temperatura medie a aerului din interiorul încăperii

- temperatura exterioară de calcul a zonei în care este amplasată cladirea,

te
în

C

Volumul interior al instituției este:

Vc  8488  2,9  24616, 07 m3 ; (2.19)

Conform datelor inițiale a clădirii:

A  8488 m2 ; (2.20)

A 8488
  0,346  GN  0,53 (2.21)
V 24616, 07

Pierderile de căldură prin pereți le determinăm conform procentajului specificat în tabelul 2.4

Qperete = Q  k perete (2.22)

Pierderile de căldură prin tavan le determinăm conform procentajului specificat în tabelul 2.4

Qtavan = Q  k tavan (2.23)

Calculele pierderilor de căldură după izolare se vor efectua conform relației

Qizperete  Qperete 1/ Riz  kW (2.24)

iz
Qtavan  Qtavan 1/ Riz  kW (2.25)

Căldura totală reținută datorită izolării

iz
Qtot = (Qperete - Qizperete )+( Qtavan - Qtavan ) (2.26)

16
Tabelul 2.1.

Blocurile Blocul A Galeria A Blocul B Blocul C Galeria C Blocul D Galeria D Blcul 2B Blocul 2C total w

Aria m2 2684,2 60,2 2268,8 987,3 60,2 932,5 60,2 702,2 732,7 24157,8

Q 148522,2 3330,986 125537,2 54629,28 3330,986 51597,09 3330,986 38854,13 40541,76 469674,6

Qperete 74261,08 1665,493 62768,62 27314,64 1665,493 25798,55 1665,493 19427,07 20270,88 234837,3

Qtavan 22278,32 499,648 18830,59 8194,393 499,648 7739,564 499,648 5828,12 6081,263 70451,19

Qrest 51982,75 1165,845 43938,03 19120,25 1165,845 18058,98 1165,845 13598,95 14189,61 164386,1

Rp 1,45 1,45 1,45 1,45 1,45 1,45 1,45 1,45 1,45 -

Rt 3 3 3 3 3 3 3 3 3 -

Qizperete 51214,54 1148,616 43288,7 18837,68 1148,616 17792,1 1148,616 13397,98 13979,92 161956,8

iz
Qtavan 7426,108 166,5493 6276,862 2731,464 166,5493 2579,855 166,5493 1942,707 2027,088 23483,73

Qtot 37898,76 849,9758 32033,64 13939,89 849,9758 13166,15 849,9758 9914,502 10345,14 119848

1
 CONCLUZIE

Sursele Regenerabile de Energie sunt comori energetice neexploatate în Republica Moldova.

Energia regenerabilă se referă la forme de energie produse prin transferul energetic al energiei
rezultate din procese naturale regenerabile. Astfel, energia luminii solare, a vânturilor, a apelor
curgătoare, a proceselor biologice şi a căldurii geotermale pot fi captate de către oameni utilizând
diferite procedee. Este evident că izolarea reduce pierderile de căldură, şi prin urmare scade
consumul de energie, dar în cazul utilizării energiilor regenerabile, scopul izolării este de a se
reduce cât mai mult posibil, necesarul de energie care trebuie asigurat. Creşterea eficienţei
energetice are o contribuţie majoră la realizarea siguranţei alimentării, dezvoltării durabile şi a
competitivităţii, la economisirea surselor energetice primare şi la reducerea emisiilor de gaze cu
efect de seră. Energia electrică utilizată în exploatarea clădirilor este destinată realizării unui mediu
interior sănătos şi confortabil (încălzire în perioada rece a anului şi răcire în perioada caldă),
iluminatului şi ventilării. Valorificarea potenţialului surselor regenerabile de energie conferă
premise reale de realizare a unor obiective strategice privind creşterea siguranţei în alimentarea cu
energie prin diversificarea surselor şi diminuarea ponderii importului de resurse energetice, 56
respectiv, de dezvoltare durabilă a sectorului energetic şi protejarea mediului înconjurător. Sursele
regenerabile de energie (SRE) pot contribui la satisfacerea nevoilor curente de încălzire în anumite
zone (rurale) defavorizate (exemplu, biomasă). Pentru valorificarea potenţialului economic al
surselor regenerabile de energie, în condiţii concurenţiale ale pieţei de energie, este necesară
adoptarea şi punerea în practică a unor politici, instrumente şi resurse specifice.

Datorită izolarii avem o economie de energie de 119848 W , e un rezultat foarte bun si necesită
izolarea pentru a nu arunca căldura în vânt , adică resurse fosile / material . La fel izolarea e
ecologică și fără pericol de incendiere .

1
BIBLIOGRAFIE.

1. Autorii Corina CHELMENCIUC , Nadejda BUTENCO , Nicolae BABOI, Sisteme de

încălzire cu apă și aer cald, Chișinău 2012
2. Wikipedia.com
3. http://www.carpatiinstal.ro/solutii-instalatie-solara-fotovoltaica.php
4. https://ru.scribd.com/document/97415441/Surse-Regenerabile-de-Energie
5. https://www.google.com/url?sa=i&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&

ved=2ahUKEwjIvKeCstvfAhWFjqQKHR1GBncQjRx6BAgBEAU&url=htt
p%3A%2F%2Fpompedecaldura.eu%2F&psig=AOvVaw0ZQrXJxFo7zEoR
gPxovGS1&ust=1546940697861809
6. http://ecowindsolar.ro/wp-content/uploads/2014/12/Unghi-inclinare-

panouri.bmp
7. http://www.solara.ro/sisteme/insolatie.php

8. Eficiența energetică . Chișinău 2012 Guțu Aurel , Larisa Tcaci