Proiectarea Unui Sistem de Alimentare Cu Energie Electrică Cu Panouri Fotovoltaice

UNIVERSITATEA MARITIMĂ DIN CONSTANŢA FACULTATEA DE
ELECTROMECANICĂ NAVALĂ
Programul de studii Electrotehnică
PROIECT DE DIPLOMĂ
Coordonator ştiinţific:
Ș.l. dr. ing. Florin NICOLESCU
Absolvent:
DUDA Iulian
Constanţa
2023
UNIVERSITATEA MARITIMĂ DIN CONSTANŢA FACULTATEA DE
ELECTROMECANICĂ NAVALĂ
Programul de studii Electrotehnică
PROIECTAREA UNUI SISTEM DE ALIMENTARE

CU ENERGIE ELECTRICĂ CU PANOURI
FOTOVOLTAICE CU O PUTERE DE 10KW
PENTRU ALIMENTAREA UNEI LOCUINȚE UNI
FAMILIALE
Coordonator ştiinţific:
Ș.l. dr. ing. Florin NICOLESCU
Absolvent:
DUDA Iulian
Constanţa
2023
CUPRINS
CAPITOLUL I. INTRODUCERE – ASPECTE TEORETICE...........................3

1.1. Aspecte generale referitoare la sistemele de producere a energiei solare...3
1.2. Necesitatea utilizării energiei fotovoltaice pentru producerea curentului
electric; Stadiul actual și tendințe în domeniul utilizării energiei solare...........7
CAPITOLUL II. STRUCTURA UNUI SISTEM FOTOVOLTAIC.................11

2.1. Schema bloc............................................................................................11
2.2. Componentele electrice ale structurii sistemului fotovoltaic...................13
CAPITOLUL III. STRUCTURA SISTEMULUI DE COMANDĂ ȘI

CONTROL AL SISTEMULUI FOTOVOLTAIC..............................................24
3.1. Tipuri de rețele OFF/ON GRID...............................................................24
3.2. Aparate si echipamente electrice pentru comandă, protecție și control....25
CAPITOLUL IV. PROIECTAREA UNUI SISTEM DE ALIMENTARE CU

ENERGIE ELECTRICĂ CU PANOURI FOTOVOLTAICE CU O PUTERE
DE 10KW PENTRU ALIMENTAREA UNEI LOCUINȚE UNI
FAMILIALE.......................................................................................................... 31
4.1. Plan de situație si arhitectura locuinței....................................................31
4.2. Determinarea puterii necesare funcționării .............................................33
4.3. Schema bloc a sistemului........................................................................35
4.4. Alegerea panoului fotovoltaic, numărului panourilor și a invertorului....37
Concluzii.................................................................................................................43
Lista figurilor.........................................................................................................44
Lista tabelelor........................................................................................................44
Bibliografie.............................................................................................................45
Duda Iulian Capitolul I. Introducere – Aspecte teoretice
CAPITOLUL I. INTRODUCERE – ASPECTE TEORETICE
1.1. Aspecte generale referitoare la sistemele de producere a energiei

solare.
Energia primită de pământ de la soare a avut o importanţă deosebită în apariţia vieţii.

Lumina soarelui a remaniat atmosfera primitivă a pămantului sărăcind-o de dioxid de carbon şi
îmbogaţind-o în oxigen. Prin fotosinteză, procesul în care lumina absorbită de clorofilă este
utilizată la sinteza unor compuși organici şi eliberarea simultană de oxigen în atmosferă. Locul şi
măreţia soarelui în activitatea terestră sub toate formele sale, i-a conferit de-a lungul timpului statut
de obiect venerat.
Egiptenii antici aveau o concepţie asupra lumii care plasa soarele în centrul universului.
Ei adorau soarele, cel mai presus zeu al lor, Ra, despre care afirmau că a fost creatorul lumii.
Aztecii şi celelalte popoare din America Centrală au observat sistematic cerul și puteau să prevadă
eclipsele solare şi lunare, ciclurile planetei Venus, mișcarea aparentă a constelaţiilor şi alte
evenimente cerești.
Încă din antichitate omul a utilizat energia solară: Heron din Alexandria a construit un
dispozitiv pentru pomparea apei care folosea ca sursă primară de energie soarele.
Despre Arhimede se spunea că a incendiat flota grecească folosind oglinzi care au
concentrat razele soarelui pe pânzele corăbiilor.
Castelul din Montezuma, din Arizona, construit în jurul anului 700 e.n. sub o intensă boltă
de stâncă, pare o construcție climatizată utilizând energia solară. Dar conceptul propriu-zis de
energie termo – solară a apărut în 1787 când omul de ştiintă elvețian Horace de Saaussure a
inventat primul colector solar. Deşi efectul fotovoltaic a fost descoperit în anul 1839 de către
Edmond Becquerel şi prima celulă fotovoltaică a fost patentată în 1884 de un electrician din New
York, Charles Edgard Fritts, istoria celulelor fotovoltaice moderne începe abia în anul 1954 când,
Bell Laboratories, echipa Chapin, Fuell și Pearson construiesc prima celulă fotovoltaică din siliciu.
Primele celule fotovoltaice şi-au găsit aplicaţie la alimentarea sateliților artificiali. Aplicațiile
terestre au urmat imediat: la început acestea au fost ce numim azi aplicații profesionale, furnizând
mici cantităţi de energie unor echipamente de monitorizare si telecomunicaţii. Probabil una dintre
cele mai atrăgătoare aplicaţii a aparut la sfarşitul secolului XX prin integrarea celulelor
fotovoltaice în elementele de acoperiş şi faţadă ale clădirilor, determinând o nouă formă de centrală
electrică şi anume centrala distribuită. Totuşi este evident că de-a lungul istoriei omenirea s-a
orientat spre utilizarea altor surse de energie: lemn, apă, cărbune, petrol, etc. Acest fapt este
explicabil datorită tehnologiilor simple şi accesibile de exploatare a acestora. În plus şi azi mai
există reticențe în a considera energia solară, sursă alternativă globală de energie.
Aparent, scepticii au argumente suficient de solide: dependenţa energiei solare de poziţia
geografică şi esenţial de condiţiile climatice, discontinuitatea sursei datorită ciclului natural zi –
noapte, dependența de fenomene meteorologice aleatoare.
În prezent, generatoarele fotovoltaice sunt o realitate, ele funcționând pe întregul glob şi
chiar mai mult, sunt unica sursă de energie a sateliţilor şi Stației Orbitale Internaționale. De
asemenea în multe ţări se desfășoară programe ample de cercetare şi subvenționale pentru a
determina prețuri atractive de vânzare a energiei electrice obţinute pe cale solară. Atât problema
disponibilului de energie şi implicit, a costului ei, cât şi influenţa negativă a industriei energetice
asupra naturii, au stimulat un intens efort de cercetare şi inovare în acest domeniu de finalitate
asupra soluțiilor tehnice de producere şi utilizare a energiei şi în direcţia implicărilor sociale şi
chiar etice a consumului de energie.
Creșterea consumului de energie conduce la sporirea continuă a volumului extragerii
combustibililor fosili, care asigură azi peste 85% din energia utilizată. În prezent, anual se consumă
3
energie echivalentă peste 11 miliarde tone de combustibil convențional din care doar 15,4% este
de origine non fosilă. Deoarece populația de pe glob creşte şi concomitent, sporește gradul de
înzestrare cu energie a economiei, această cifră este in continuă creștere, ceea ce va avea consecințe
grave. Combustibilii cei mai acceptabili din punct de vedere economic, petrolul și gazele naturale,
se presupune că se vor epuiza în aproximativ 30-50 de ani.
Energia este forţa directoare a societaţii noastre. Problemele importante, precum
schimbările climatice, dependenţa sporită de petrol şi de alţi combustibili fosili şi creşterea
constantă a costurilor de energie determină întreaga civilizaţie să regândească modul în care se
produce energia electrică şi cum se consumă. Din acest punct de vedere, sursele de energie
regenerabilă reprezintă o parte importantă a soluţie pentru un viitor durabil al energiei. Unul din
efectele dezvoltării tehnologice, a întregii societăţi umane, din ultimul secol, este creşterea tot mai
pronunţată a consumurilor de energie, dar şi dependenţa tot mai accentuată a omenirii de consumul
combustibililor fosili, în special produse petroliere, gaze naturale şi cărbuni. Energia solară este
cea mai abundentă resursă energetică de pe pământ şi este disponibilă pentru utilizare în formele
sale directe (radiaţie solară) şi indirecte (vânt, biomasă, hidro etc.). Soarele emite energie la o rată
de 3,8 x 1023 kW, din acest total doar o mică parte, aproximativ 1,8 x 1014 kW este interceptată
de pământ care este situat la aproximativ 150 miloane kilometri faţă de soare. Despre 60% din
această sumă 1,08 x 1014 kW ajunge la suprafaţa pământului, restul este reflectată înapoi în spaţiu
sau absorbite de atmosferă. Privind la ea dintr-un alt mod, totalul anual de radiaţie ce cade pe
pământ este mai mult de 7500 de ori din totalul anual de energie primară. Cu toate acestea, 80%
din consum la nivel mondial este din combustibili fosili.
Principalul avantaj al sistemelor de energie regenerabilă este contribuţia intrinsecă nulă
la extinderea gazelor cu efect de seră având în vedere că ele nu folosesc combustibili fosili.
Un avantaj suplimentar este ‘insensibilitatea’ la preţul combustibililor (“soarele răsare
pentru nimic”). Aceasta descreşte costul de funcţionare al sistemelor de energie regenerabile şi
reduce riscurile de funcţionare. Chiar dacă prin arderea biomasei elimină o cantitate de CO2,
această cantitate este absorbită de aceasta pe durata creşterii sale, bilanțul fiind nul. În acelaşi timp
aceste tehnologii nu produc deşeuri periculoase, iar demontarea lor la sfârşitul vieţii, spre
deosebire de instalaţiile nucleare, este relativ simplă.
Poate cel mai evident avantaj, în vederea utilizării acesteia, pe care îl are, este acela de a
nu produce poluarea mediului înconjurător, deci este o sursă de energie curată. Un alt avantaj al
energiei solare este faptul că sursa de energie pe care se bazează întrega tehnologie este gratuită.
Utilizarea energiei solare apare din timpurile istoriei ca prezență în viaţa oamenilor sub diferite
forme: armă, curioziotate, utilizare efectivă. Astfel în secolul al III-lea î.H., matematicianul grec
Arhimede (287 - 212î.H.) a apărat cetatea Siracuza (Sicilia) de atacuri, cu ajutorul unor oglinzi
uriaşe care orientau fasciculele de lumină focalizată spre navele inamice, incendiindu-le.
În 1767, apare şi termenul de energie termo solară, când omul de ştiinţă eleveţian Horace
de Saussure a inventat "cutia fierbinte", în fapt cel dintâi colector solar iar în 1830 astrologul Sir
John Hershel utilizează "cutia fierbinte" pentru a găti în timpul unei expediţii în sudul Africii ori
în anul 1891 când are loc patentarea primului sistem comercial de încălzire a apei de către Clarence
Kemp. Dintre toate sursele de energie care intră în categoria surse ecologice şi regenerabile cum
ar fi: energia eoliană, energia geotermală, energia mareelor; energia solară se remarcă prin
instalaţiile simple şi cu costuri reduse ale acestora la nivelul unor temperaturi în jur de 100°C,
temperatura folosită pentru încălzirea apei cu peste 40 grade peste temperatura mediului ambiant,
instalaţii folosite la încălzirea apei menajere sau a clădirilor. De aceea, este deosebit de atractivă
ideea utilizării energiei solare în scopul încălzirii locuinţelor şi se pare că acesta va fi unul dintre
cele mai largi domenii de aplicaţie a energiei solare în următorul secol. Tehnologia echipamentului
pentru instalaţiile solare de încălzire a clădirilor este deja destul de bine pusă la punct într-o serie
de ţări ca Japonia, S.U.A., Australia, Israel, Rusia, Franţa, Canada şi Germania.
4
Figura 1.1. Energie termo-solară
Figura 1.2. Centrale solare
5
Centralele cu panouri solare termice utilizează căldura soarelui pentru a produce energie
electrică. Ele folosesc sisteme de oglinzi ( panouri solare termice). Căldura este cedată apei din
interiorul instalației, aburul pune în funcțiune o turbină cu aburi la care este cuplat un generator de
energie electrică. Centralele solare termice pot atinge randamente mai mari la costuri de investiții
mai reduse decât instalațiile pe bază de panouri solare fotovoltaice, dar necesită cheltuieli de
întreținere mai ridicate. Totodată, sunt exploatabile economic doar in zone cu foarte multe zile
însorite pe an.
Figura 1.3. Centrale solare
AVANTAJE - DEZAVANTAJE:
Îmblânzirea uraganelor, prin încălzirea cu câteva grade Celsius a “miezului” uriaşelor mase
de aer aflate în mişcare, pare să fi făcut primii paşi spre a deveni realitate. Un grup de cercetători
americani de la Atmospheric Environmental Research (AER) lucrează, cu sprijinul NASA, la un
proiect îndrăzneţ care porneşte de la premisa că atmosfera este sensibilă la influenţe mărunte, care
ar putea afecta inclusiv furtunile ce se produc deasupra oceanelor tropicale şi în regiunile de coastă,
devastând teritorii întinse. O centrală solară este o centrală electrică funcţionând pe baza energiei
termice rezultată din absorbţia energiei radiaţiei solare. Centralele solare termice, în funcţie de
modul de construcţie pot atinge randamente mai mari la costuri de investiţii mai reduse decât în
instalaţiile pe bază de panouri solare fotovoltaice, necesită în schimb cheltuieli de întreţinere mai
mari şi sunt realizabile doar pentru puteri instalate depăşind un anumit prag minim. Totodatată
sunt exploatabile economic doar în zone cu foarte multe zile însorite pe an.
Centralele de producere a energiei electrice pe bază de panouri solare fotovoltaice câştigă
teren. Centrala solară din Atzenhof suburbia oraşului Fürth/Germania produce 1 MW energie
electrică cu ajutorul a 144 panouri solare ce acoperă o fostă hală de deşeuri menajere. Centrala
solară din Quierschied suburbia oraşului Göttelborn /Germania construită pe o suprafaţă de 165000
mp în 2004/2005 producea 7,4 MW energie electrică utilizând panouri solare. Actualmente cea
mai mare centrală solară se află în Pocking/ Bavaria compusă din 57912 panouri solare de înaltă
performanţă cu o putere de 10 MW. În Shinan/Corea de Sud a început construirea unei mari
centrale solare cu o putere instalată de 20 MW, producţie anuală estimată la 27000 MWh ce va
acoperi cu 109000 panouri solare o suprafaţă egală cu cea a 80 de terenuri de fotbal. În
Brandis/Saxonia/Germania a început construirea celei mai mari centrale solare având o putere de
40 MW, pe un teren al unei foste baze militare, acoperindu-se o suprafaţă egală cu a 200 terenuri
de fotbal cu 550.000 panouri solare din film subţire. Se preconizează ca în primul an de funcţionare
să se recupereze integral cheltuielile de construcţie care se estimează a costa cu 20%-40% mai
puţin decât preţul comercial. Primele module vor fi operaţionale la sfârşitul lunii iunie.
6
1.2. Necesitatea utilizării energiei fotovoltaice pentru producerea

curentului electric. Stadiul actual și tendințe în domeniul utilizării energiei solare.
Comunitatea a recunoscut de multă vreme necesitatea promovării în continuare a energiei

provenite din surse regenerabile, ținând cont de faptul că exploatarea acestor surse contribuie la
încetinirea schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, la dezvoltarea
dezvoltării durabile, la securitatea aprovizionării și la dezvoltarea unei industrii bazate pe
cunoaștere, care creează locuri de muncă, pentru a contribui la creșterea economică,
competitivitatea și dezvoltarea regională și rurală.
Scopul prezentei propuneri de directivă este stabilirea unui obiectiv general obligatoriu
de 20% pentru ponderea energiei din surse regenerabile în consumul cadru de energie și a unui
obiectiv minim obligatoriu de 10% pentru biocombustibilii în transport, care trebuie realizat de
către fiecare stat membru. În plus, stabilirea de obiective naționale obligatorii până în 2020 în
conformitate cu obiectivul global de 20% al UE este un alt obiectiv pe care această propunere
urmărește să-l atingă.
La 10 ianuarie 2007, ca răspuns la o invitație adresată de Consiliul European încă din
martie 2006 (documentul numărul 7775/1/06 REV10 al Consiliului), Comisia și-a prezentat
analiza strategică pe tema energiei. Conform constatărilor anchetei, „Foaia de parcurs pentru
energia regenerabilă” (COM(2006) 8 final) a conturat un plan strategic pentru utilizarea surselor
de energie regenerabilă în UE pe termen lung. Această instituție propusă de UE are un obiectiv
obligatoriu de 20% pentru ponderea energiei din surse regenerabile în consumul de energie din
UE până în anul 2020, precum și un obiectiv obligatoriu de 10% pentru ponderea energiei. din
surse regenerabile în consumul de benzină și motorină în transporturi. Se preconizează că ambele
obiective vor fi îndeplinite.
În rezoluția privind schimbările climatice care a fost adoptată la 14 februarie 2007,
Parlamentul European a subliniat că politica energetică este o componentă esențială a strategiei
globale a UE privind schimbările climatice. În cadrul acestei strategii, sursele de energie care sunt
regenerabile și tehnologiile care sunt eficiente în utilizarea energiei joacă un rol important.
Parlamentul European a susținut propunerea unei creșteri obiective obligatorii la 20% a nivelului
de energie din surse regenerabile în mixul de energie al UE până în 2020 și a considerat că acest
nivel ar trebui crescut la 25% din mixul energetic al UE. Acest sprijin a fost oferit ca un bun punct
de plecare pentru propunere. În plus, Parlamentul European, în rezoluția sa privind Foaia de
parcurs pentru energia regenerabilă în Europa (25 septembrie 2007), a invitat Comisia să prezinte,
până la sfârșitul anului 2007, o propunere de cadru legislativ privind energia regenerabilă, făcând
referire la semnificația de importanţa stabilirii obiectivelor privind ponderea surselor regenerabile
de energie la nivelul UE şi în alte state membre.
Consiliul European de la Bruxelles din martie 2007 (Documentul 7224/07 al Consiliului)
a reafirmat angajamentul pe termen lung al Comunității pentru Dezvoltare la nivelul UE privind
sursele de energie regenerabilă în perspectiva anului 2010 și a invitat Comisia să își prezinte
propunerea pentru o nouă directivă cuprinzătoare privind utilizarea resurselor regenerabile. În
plus, Consiliul European de la Bruxelles din martie 2007 (Documentul 7224/07 al Consiliului) a
invitat Comisia să își prezinte propunerea pentru o nouă directivă cuprinzătoare privind utilizarea
resurselor regenerabile.
Aceasta ar trebui să prevadă obiective aplicabile din punct de vedere juridic privind
procentul total de energie derivată din surse regenerabile, precum și ponderea biocombustibililor
pentru transport în fiecare stat membru.
În lumea de astăzi, un număr tot mai mare de faruri își concentrează atenția asupra
energiei solare, cu convingerea că aceasta ar trebui să fie sursa lor principală de energie. Există
doar câteva companii selectate care pot fi considerate cu adevărat a fi la cârma sectorului energiei
solare la scară mondială.
7
Germania a fost liderul în utilizarea energiei solare pe tot globul (2010). Aproape jumătate
din piața globală a panourilor care conțin celule solare era controlată de companie. În nicio altă
țară de pe suprafața pământului nu veți găsi un procent mai mare de case echipate cu panouri solare
pe acoperiș decât în Germania.
În anul 2000, acest loc a trecut în cele din urmă Legea privind energia regenerabilă.
Adoptarea acestei legislații a ajutat cetățeanul obișnuit din această națiune să înțeleagă mai bine
importanța energiei regenerabile, precum și numeroasele sale avantaje.
„Germanii au cheltuit în jur de 5 miliarde de dolari în sisteme solare fotovoltaice și au
contribuit în mod semnificativ la extinderea industriei globale specializate în energie solară”,
precizează cifrele. Deși, deși panourile solare sunt adesea primul lucru care ne vine în minte atunci
când ne gândim la afacerea solară a Germaniei, acest lucru nu înseamnă că sectorul solar al țării
este limitat la fabricarea de celule fotovoltaice pentru utilizarea în generarea de energie. „Parcul
solar” de la Arnestein, care se află în Bavaria, este tot în Germania. Parcul găzduiește ceea ce este
considerat a fi una dintre cele mai mari „rețele” solare din lume. A început să funcționeze în 2006
și este capabil să producă 12 megawați de putere datorită celor peste 1400 de panouri solare
fotovoltaice pe care le conține.
Mai multe națiuni bine cunoscute precum Spania, Austria, Italia și Regatul Unit au folosit
cu succes energia solară. Oamenii din Israel și India, pe lângă cei care trăiesc în națiunile bogate
ale Europei, au ajuns să aprecieze importanța accesului la surse alternative de energie.
Următoarele națiuni din Europa sunt considerate a fi lideri în domeniul energiei solare.
Dar mai mulți se apropie din spate și se apropie tot timpul. De exemplu, la începutul anilor 1990,
guvernul Israelului a mandatat ca sistemele de încălzire cu apă să fie instalate în fiecare structură
rezidențială din țară. În zilele noastre, proprietățile comerciale, cum ar fi hotelurile și clădirile de
birouri, explorează utilizarea energiei solare ca alternativă la utilizarea combustibililor fosili, ale
căror costuri continuă să crească pe piața globală. Energia solară oferă Indiei, care trece printr-o
criză energetică similară cu cea a Statelor Unite, o cale de ieșire din situație dificilă.
În România, „energia verde” a fost eligibilă pentru subvenții substanțiale până în anul
precedent, când au fost eliminate stimulentele. Cu șase certificări verzi, energia fotovoltaică a
primit cel mai mult sprijin guvernamental, în comparație cu cele două certificate ale energiei
eoliene și cele trei certificate ale biomasei.
De la 1 ianuarie, situația s-a schimbat, iar numărul certificatelor verzi achiziționate de
producătorii de energie regenerabilă a scăzut semnificativ. De exemplu, în domeniul energiei
solare, numărul de certificate verzi a trecut de la șase la doar unul în acest moment.
Energia fotovoltaică reprezintă 3% din consumul total de energie la nivel mondial.
Investitorii s-au grăbit să-și ia banii în ultimul tren din cauza acestui factor. Cum a reușit
națiunea noastră să ajungă în primele trei țări din UE în ceea ce privește numărul de panouri
fotovoltaice care au fost instalate, în ciuda faptului că țara noastră nu are unul dintre cele mai
semnificative potențiale solare din Europa.
Potrivit statisticilor furnizate de Asociația Europeană a Industriei Fotovoltaice, Italia s-a
situat pe primul loc cu peste 1,4 GW de energie solară instalată în 2017. Aceasta a fost urmată de
Marea Britanie (între 1,0 și 1,2 GW), România (cu 1,1 GW) și Grecia (1,04 GW).
În prezent, energia solară asigură 3% din necesarul de energie al Europei (și 6% în
perioadele anului când cererea atinge cel mai înalt nivel), iar 58% din capabilitățile construite la
nivel global (79,9 GW) sunt situate în Europa.
„Reducerea semnificativă a măsurilor de sprijin, precum și schimbările din cadrul de
reglementare, au afectat negativ încrederea investitorilor într-o serie de țări europene. În cazul
României, potrivit datelor Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE),
capacitatea proiectelor de energie fotovoltaică a crescut anul trecut de 23 de ori, de la 49 MW, la
sfârșitul anului 2012, la 1.155 MW, la 31 decembrie 2013.”
S-a făcut ipoteza că 24% din consumul de energie în 2020 ar trebui să provină din surse
regenerabile în România; cu toate acestea, ARE a raportat că acest obiectiv a fost deja îndeplinit
începând cu prima dată a anului 2014.
8
Energia regenerabilă continuă să atragă investiții în România, tot mai multe parcuri sunt
finalizate, în timp ce altele urmează să creeze noi instalații pentru generarea de energie
regenerabilă.
Compania românească Eurowind Energy deține cele două parcuri fotovoltaice, dintre care
unul este situat în Brașov cu o putere instalată de 2,03 MW și celălalt în Magurele cu o putere
instalată de 3,38 MW. Energia produsă de cele două parcuri are capacitatea de a alimenta 13.000
de locuințe. Suprafața totală a acestor parcuri este de 12,5 hectare, iar puterea totală instalată este
de 5,41 MW. Compania portugheză Martifer Solar a fost responsabilă de construcția ambelor
parcuri.
Parcul fotovoltaic din Târgu-Cărbunești este cel mai mare de acest tip din afara Romaniei.
A fost construit pe o suprafață de teren de 52 de hectare și cuprinde peste 80.000 de panouri solare.
Investiția totală a fost de peste 35 de milioane de euro. Acesta va majora bugetul local cu 4,7%,
ceea ce echivalează cu încă 150 de euro pe zi, ca urmare a veniturilor din taxa de concesiune,
impozit pe clădiri și impozit pe teren. În plus, începând de astăzi, câteva zeci de oameni vor fi
angajați aici. Toate acestea sunt avantaje pentru comunitatea locală. Acest teren, care înainte nu
mai avea o valoare aproape nimic, a cunoscut o creștere a valorii de zeci de ori mai mare decât era
înainte”' Parcul fotovoltaic are o putere instalată de 20 de megawați pe oră, iar finalizarea lui a
durat aproximativ opt. luni.Peste o sută de oameni au fost angajați pentru a lucra la această
investiție.
În ceea ce privește nivelul investițiilor, vorbim de o investiție de 35 de milioane de euro,
cu 46.000 de megawați pe an. Situl inițial a fost mai crucial și mai important este terenul, pentru a
fi accesibil într-o regiune atât de largă pentru a permite o astfel de investiție.
Afacerea germană Gehrlicher Solar a făcut un anunț că a finalizat construcția a trei parcuri
solare din județul Mureș la jumătatea anului 2013. Parcurile au o capacitate combinată de 9
megawați.
Cele trei parcuri solare ale unui investitor privat au fost finalizate în doar șase săptămâni
după începerea construcției, acoperind o suprafață combinată de 19 hectare. Acest lucru a fost
realizat în beneficiul investitorului.
Compania a declarat că aceste parcuri vor primi sprijin în următorii 15 ani prin schema
de certificate verzi din România. Compania germană lucrează în prezent la două parcuri
fotovoltaice suplimentare cu o capacitate de 2,5 MW fiecare în Brașov, iar odată ce acestea vor fi
finalizate, vor ajunge la o capacitate de peste 23 MW în România.
Potrivit anunțului companiei, programul de certificate verzi din România va oferi
asistență financiară acestor parcuri pentru următorii 15 ani. Firma germană lucrează acum la alte
două centrale solare la Brașov, fiecare cu o capacitate de 2,5 MW. După finalizarea acestor
centrale, capacitatea centralelor fotovoltaice ale companiei germane din România va ajunge la
aproximativ 23 MW.
Parcurile care au fost descrise mai sus sunt, fără îndoială, printre câteva exemple selecte
pe care le putem oferi la nivelul României. Există încă un număr mare de parcuri care nu au fost
încă concepute sau aduse în existență, în ciuda faptului că un număr mare dintre ele fie au fost deja
finalizate, fie sunt în curs de finalizare. După cum am indicat mai devreme, România este acum
pe locul 32 în lume, ceea ce cu siguranță nu este deloc o poziție groaznică. Mai mult, faptul că în
prezent ocupăm pen-ultimul loc pe podiumul european este cu siguranță o sursă de mândrie pentru
națiunea noastră.
9
Duda Iulian Capitolul II. Structura unui sistem fotovoltaic
CAPITOLUL II. STRUCTURA UNUI SISTEM

FOTOVOLTAIC
2.1. Schema bloc
Figura 2.1. Schema interacţiunilor dintre energia solară şi atmosfera
Soarele este singura sursă de energie care poate menține viața pe Pământ. Este, de
asemenea, sursa energiei care menține temperatura Pământului mult peste valoarea de practic 0
Kelvin, care se găsește în spațiul interplanetar.
Se estimează că radiația solară va continua să existe pe Pământ pentru încă 4 până la 5
miliarde de ani, făcând din Soare o sursă de energie practic nelimitată.
Pentru a înțelege corect radiația solară, este esențial să stabilim mai întâi o serie de mărimi
fundamentale.
Constanta solară este fluxul de energie termică unitară care este primită de la Soare și este
măsurată în straturile superioare ale atmosferei Pământului într-o direcție perpendiculară pe
direcția pe care o parcurg razele soarelui. Cu ajutorul sateliților de cercetare științifică, oamenii de
știință au putut determina că constanta solară are o valoare de aproximativ 1.350 W/m2, ceea ce
este reprezentativ pentru o valoare medie anuală. Această cifră este de obicei recunoscută.
Radiația solară suferă o varietate de modificări ca urmare a interacțiunilor dintre radiația
solară și atmosfera terestră și suprafața pământului.
Cantitatea de energie radiantă solară care ajunge la suprafața Pământului este mai mică
decât constanta solară. Acest lucru se datorează faptului că intensitatea radiației solare este redusă
progresiv pe măsură ce se deplasează prin atmosfera terestră, care are o grosime de peste 50 de
kilometri.
Absorbția și difuzia sunt procesele care sunt responsabile de modificarea intensității
radiației solare pe măsură ce se deplasează prin atmosferă.
Radiația de toate lungimile de undă, inclusiv radiația X și o parte din lumină ultravioletă,
este aproape în întregime absorbită de atmosferă (reținută, filtrată). Pe lângă vaporii de apă și
10
dioxidul de carbon, și alte gaze din atmosferă joacă un rol în procesul de absorbție a energiei solare
a atmosferei.
În cele mai multe cazuri, radiația absorbită este transformată în căldură, iar radiația difuză
care este generată ca rezultat este trimisă înapoi în mediu în toate direcțiile diferite.
Din cauza acestor procese, atmosfera absoarbe căldură și emite radiații cu o lungime de
undă mare, acest tip de radiație numindu-se radiație atmosferică.
În plus, atunci când se confruntă cu cele două procese care ar putea reduce intensitatea
radiației solare, o parte din razele solare sunt reflectate de atmosfera terestră sau de unele dintre
elementele care alcătuiesc atmosfera (moleculele de aer și anumite categorii de nori). Acest
fenomen, cunoscut sub numele de radiația bolții cerești, este cauzat de reflexie, ceea ce face ca o
parte din radiația solară să se piardă. Mecanismul din spatele acestui proces este cunoscut sub
numele de difuzie Rayleigh și este denumit proces.
Într-o zi cu cer senin, cantitatea totală de radiații primite de la Soare pe o suprafață
orizontală la nivelul solului este suma radiației directe a Soarelui și a radiației difuze.
Incidența radiației solare directe este influențată de unghiul la care este poziționată
suprafața receptoare.
Chiar dacă există variații foarte mici în funcție de direcția suprafeței receptoare, este
posibil să se considere radiația solară difuză ca fiind aceeași, indiferent de modul în care este
recepționată.Este de remarcat faptul că greutatea radiației difuze este mai mare decât greutatea
radiației directe.
Figura 2.2. Elementele necesare construcţiei unui panou solar obişnui
Panourile fotovoltaice sunt formate din celule solare. Deoarece o singură celulă solară nu
este capabilă să producă cantități suficiente de energie pentru utilizare practică, un panou
fotovoltaic este compus din multe celule care sunt legate în serie și paralel pentru a crea panoul.
Parametrii electrici ai unui panou solar, cum ar fi tensiunea de circuit deschis sau curentul
de scurtcircuit, sunt utilizați pentru a descrie caracteristicile panoului.
O singură celulă solară cristalină are o tensiune de ieșire de aproximativ 0,5 volți atunci
când funcționează la un curent continuu care este proporțional cu suprafața celulei (aproximativ 7
amperi când funcționează pe o suprafață de aproximativ 39 cm2). Pentru a obține o tensiune
nominală de ieșire de 12 V, există de obicei între 30 și 36 de celule solare legate în serie în fiecare
panou solar. Plus la negativ (tensiune de vârf 17V). Celulele solare care alcătuiesc panourile pot
fi legate fie în serie, fie în paralel pentru a produce matrice de energie solară.
Proprietățile electrice, cum ar fi tensiunea fără sarcină a unui panou solar sau curentul său
de scurtcircuit, sunt utilizate pentru a defini dispozitivul cunoscut sub numele de panou solar.
11
Celulele solare sunt asamblate în panouri solare folosind o varietate de materiale pentru
a îndeplini condițiile impuse de producerea energiei electrice. Aceste materiale oferă următoarele
beneficii: protecție transparentă împotriva radiațiilor și a intemperiilor; conexiuni electrice
robuste; protecția celulelor solare rigide împotriva acțiunilor mecanice; protectie celule solare si
umiditate conexiuni electrice; răcire corespunzătoare celulelor solare; protectie impotriva
elementelor componente electrice conductoare.
Se știe că panourile solare sunt disponibile într-o varietate de soiuri de construcție diferite,
în funcție de model. În continuare, vom discuta, începând din față, construcția modelului care se
bucură acum de cea mai mare popularitate: un ecran de protecție (cel mai frecvent sticlă securizată
cu un singur strat) pe fața care este expusă la soare; un strat transparent de material plastic (etilenă
acetat de vinil, EVA sau cauciuc siliconic) în care sunt fixate celulele solare; celule solare
monocristaline sau celule solare policristaline legate între ele prin benzi de tablă; casetarea feței
posterioare a panoului cu o peliculă stratificată din material plastic rezistent la intemperii (fluorură
de poliviniliden sau tedlar) și poliester.
2.2. Componentele electrice ale structurii sistemului fotovoltaic
Două tipuri diferite de subsisteme alcătuiesc un sistem fotovoltaic:

1. Generatorul fotovoltaic folosește efectul fotovoltaic pentru a transforma energia care
este colectată de la soare în curent electric continuu. Este alcătuit din una sau mai multe celule
fotovoltaice care sunt cuplate între ele. Conectarea unui număr de panouri solare împreună are ca
rezultat producerea unui generator fotovoltaic de mare putere.
2. Blocul de procesare a puterii produs este, de asemenea, format din următoarele
componente:
• Invertoare: GFV creează tensiune și curent continuu. Cu toate acestea, un număr
semnificativ de clienți au nevoie de curent alternativ. Din acest motiv, sistemul solar trebuie să
includă un convertor dc-to-ac, cunoscut și sub numele de invertor. Pe lângă rolul său în procesul
de conversie, un invertor servește o varietate de scopuri suplimentare, motiv pentru care este
considerat a fi cea mai inteligentă componentă a unui sistem fotovoltaic.
• Regulatoare de încărcare (sau controlere): aceste componente sunt necesare într-un
sistem fotovoltaic care utilizează acumulatori electrici pentru a stoca energia produsă de celulele
solare pentru a prelungi durata de viață utilă a acumulatorilor (prin evitarea descărcării excesive
sau supraîncărcării).
• Convertoare care convertesc DC în DC, în multe cazuri, mărimea tensiunii continue
„produsă de generator” nu se potrivește cu cea necesară pentru buna funcționare a consumatorului.
12
GENERATORUL FOTOVOLTAIC
Figura 2.3. Schema echivalentă a unei celule fotovoltaice
Figura 2.4. Schema simplificată
Conform schemei simplificate avem următoarele ecuaţii:

𝑢
𝐴·𝑈 (
𝑖 = 𝐼𝑔 − 𝐼0 (𝑒 𝑇 − 1)
(2.1)
𝐼𝑔 𝑖
𝑢 = 𝐴 · 𝑈𝑇 · ln⁡( +1− ) (
𝐼0 𝐼0 (2.2)
𝑢
(
𝑝 = 𝑢 · 𝑖 ⇒ 𝑝 = [𝐼𝑔 − 𝐼0 (𝑒 𝐴·𝑈𝑇 − 1)]
(2.3)
(
𝑝𝑢′ = 𝑢 ′ · 𝑖 + 𝑢 · 𝑖′ (2.4)
𝑢 𝐼0 𝑢
(
𝑝𝑢′ = 𝐼𝑔 − 𝐼0 (𝑒 𝐴·𝑈𝑇 − 1) + 𝑢[− · 𝑒 𝐴·𝑈𝑇 ]
𝐴 · 𝑈𝑇 (2.5)
Notam 𝑢 = 𝑈𝑀 şi considerăm 𝑝𝑢′ = 0
13
𝑢 𝑢
𝑈𝑀 𝐼0
𝐼𝑔 + 𝐼0 − 𝐼0 · 𝑒 𝐴·𝑈𝑇 − · 𝑒 𝐴·𝑈𝑇 = 0
𝐴·𝑈𝑇
𝑈𝑀
𝑈𝑀
𝐼𝑔 + 𝐼0 = 𝐼0 · 𝑒 𝐴·𝑈𝑇 (1 + )
𝐴·𝑈𝑇
𝑈𝑀 𝐼𝑔 +𝐼0
⇒ = 𝑈𝑀 −1⇒
𝐴·𝑈𝑇
𝐼0·𝑒 𝐴·𝑈𝑇
𝐼𝑔 + 𝐼0
𝑈𝑀 = 𝐴 · 𝑈𝑇 · 𝑈𝑀 − 𝐴 · 𝑈𝑇 (
𝐼0 · 𝑒 𝐴·𝑈𝑇 (2.6)
𝐼𝑔
𝑈0 = 𝐴 · 𝑈𝑇 · ln⁡( + 1) ⇒
𝐼0
𝑈0 𝐼𝑔 𝐼𝑔 + 𝐼0 𝑈0
⇒ = ln⁡( + 1) ⇒ ⁡ = 𝑒 𝐴·𝑈𝑇 (
𝐴 · 𝑈𝑇 𝐼0 𝐼0 (2.7)
𝑈0
𝑒 𝐴·𝑈𝑇
Din (2.1) ⇒⁡𝐴 · 𝑈𝑇 + 𝑈𝑀 = 𝐴 · 𝑈𝑇 · 𝑈𝑀 ⇒
𝑒 𝐴·𝑈𝑇
𝑈0 −𝑈𝑀
𝑈𝑀
⇒1+ ⁡= 𝑒 𝐴·𝑈𝑇
⇒
𝐴·𝑈𝑇
𝑈0 −𝑈𝑀 𝑈𝑀
⇒ = ln⁡(1 + )⇒
𝐴·𝑈𝑇 𝐴·𝑈𝑇
𝑈𝑀 (
⇒ 𝑈𝑀 = 𝑈0 − 𝐴 · 𝑈𝑇 · ln⁡(1 + )
𝐴 · 𝑈𝑇 (2.8)
reprezentând valoarea tensiunii pentru care se obţine puterea maximă.
Cu expresia tensiunii maxime 𝑈𝑀 se determină curentul maxim, folosind expresia (12):
𝑈𝑀
𝐼𝑀 = 𝐼𝑔 − 𝐼0 (𝑒 𝐴·𝑈𝑇 − 1) ⇒
𝑈𝑀 (𝐼𝑔 + 𝐼0 )
⇒ 𝐼𝑀 = (
𝐴 · 𝑈𝑇 + 𝑈𝑀 (2.9)
Puterea maximă va fi:

2
𝑈𝑀 (𝐼𝑔 + 𝐼0 ) (
𝑃𝑀 = 𝑈𝑀 · 𝐼𝑀 =
𝐴 · 𝑈𝑇 + 𝑈𝑀 (2.10)
14
Rezistenţa optimă pentru puterea maximă:
𝑈𝑀 𝐴 · 𝑈𝑇 + 𝑈𝑀
𝑅𝑀 = =
𝐼𝑀 𝐼𝑔 + 𝐼0 (
(2.11)
Randamentul maxim al unei celule fotovoltaice:
𝑃𝑚𝑎𝑥 𝑈𝑀 · 𝐼𝑀
𝜂𝒎𝒂𝒙 = = (
𝑃𝑟⁡𝑚𝑎𝑥 𝑃𝑟⁡𝑚𝑎𝑥 (2.12)
Unde:
𝜂𝑚𝑎𝑥 – randamentul maxim;
𝑃𝑚𝑎𝑥 – puterea electrică maximă;
𝑃𝑟⁡𝑚𝑎𝑥 – puterea radiantă maximă, având expresia:
𝑃𝑟⁡𝑚𝑎𝑥 = 𝑛 · 𝑆 · 𝑒 · 𝐸𝑓 (
(2.13)
Unde:
𝑛 – densitatea fotonilor;
𝑆 – suprafaţa pe care cade fotonul;
𝑒 – sarcina unui electron;
𝐸𝑓 – energia fotonului.
𝐼𝑔
Curentul 𝐼𝑔 = 𝑛 ∙ 𝑒 ∙ 𝑆 ∙ 𝑘0 ∙ (1 − 𝑘1 ) ∙ 𝑘2 ∙ 𝑘3 ⇒ 𝑛 ∙ 𝑒 ∙ 𝑆 =
𝑘0∙(1−𝑘1)∙𝑘2∙𝑘3
Puterea radiantă maximă va fi:
𝐼𝑔 ∙ 𝐸𝑓
𝑃𝑟⁡𝑚𝑎𝑥 =
𝑘0 ∙ (1 − 𝑘1 ) ∙ 𝑘2 ∙ 𝑘3 (
(2.14)
Randamentul maxim va avea expresia:
𝐼𝑀 ∙ 𝑈𝑀
𝜂𝒎𝒂𝒙 = 𝑘 ∙ (1 − 𝑘1 ) ∙ 𝑘2 ∙ 𝑘3 (
𝐼𝑔 ∙ 𝐸𝑓 0
(2.15)
În care: 𝑘0 – coeficientul de utilizare;
𝑘1 – coeficientul de reflexie;
𝑘2 – coeficientul de transparenţă;
𝑘3 – coeficientul de generare.
15
ÎNCĂRCĂTORUL SOLAR
Încărcătorul solar este conectat în circuitul sistemului solar astfel încât să fie conectat la
baterie în serie cu panoul solar fotovoltaic. Încărcătorul solar asigură încărcarea eficientă a bateriei,
ceea ce protejează bateria atât de scurgerea adâncă, cât și de scurtcircuite. Mai mult, încărcătorul
solar previne deteriorarea panoului solar de eventualele scurtcircuite care pot apărea.
Tehnica PWM, cunoscută și ca metoda PDM (Pulse Width Modulation = Pulse Duration
Modulation), este utilizată pentru a încărca bateriile. Bateria este încărcată prin intermediul unui
tren continuu de impulsuri de curent electric; lungimea fiecărui impuls este modificată automat de
încărcător în funcție de nivelul de încărcare prezent în prezent în baterie.
Controlerul oferă o stabilizare PWM impecabilă împreună cu o compensare integrată a
căldurii, pe lângă capacitățile de afișare, programare și siguranță specializate. Este afișat un grafic
cu bare care arată nivelul actual de încărcare al bateriei. De asemenea, este indicată starea sarcinii,
inclusiv suprasarcină și scurtcircuit. Există trei moduri principale prin care funcția de protecție
împotriva descărcării profunde poate fi setată: reglată de tensiune, controlată de starea de încărcare
sau adaptivă .
Figura 2.5. Modul de funcţionare a unui încărcător solar
Caracteristici:
 încărcător multi-pas cu închidere automată (3 pași);
 led indicator de stare;
 protecţie la scurtcircuit;
 protecţie la inversarea polarităţii;
 protecţie la suprasarcină;
 ventilator cu control automat al turaţiei;
16
Tabelul 2.1. Specificații tehnice
INVERTORUL
Pentru a dobândi o tensiune practică de 230 V într-un sistem solar este necesar un invertor.
Acest invertor folosește bateria ca sursă de energie, care a fost încărcată anterior de panoul solar
și face acest lucru prin încărcătorul solar.
Acest gadget ia o baterie care are o tensiune de 12 V și o convertește la 230 V. Invertoarele
pot include o varietate de caracteristici, dintre care unele includ protecție la scurtcircuit la intrare
și la ieșire, protecție împotriva suprasarcinii și supraîncălzirii, protecție împotriva supratensiunii
și subtensiunii și un afișaj al cantității de putere care a fost utilizată și a tensiunii bateriei.
Puterea nominală pe care o produce un invertor este principala sa caracteristică distinctivă.
Această putere indică capacitatea maximă de consum a invertorului în timp ce produce o formă de
undă de ieșire de 230 V.
Invertoarele pot genera fie o undă sinusoidală pură, fie o undă sinusoidală modificată.
Invertoarele cu undă sinusoidală modificată au prețuri mai mici, dar nu sunt ideale pentru
echipamentele electrice sau electronice care utilizează motoare care sunt alimentate direct la 230
V.
Invertoarele cu undă sinusoidală pură sunt utilizate pentru acest tip de echipamente
deoarece sunt mai fiabile.
17
Figura 2.6. Modul de conectare a unui invertor
Există două responsabilități principale implicate atunci când interfațați un invertor solar
cu rețeaua electrică. Primul pas este să verificați dacă invertorul solar funcționează la capacitatea
maximă (MPP). Al doilea pas este distribuirea unui curent care este sinusoidal în rețea. Deoarece
invertorul este conectat la rețea, este esențial ca criteriile stabilite de diferiții furnizori de utilități
să fie respectate.
Se ia în considerare IEEE1547, EN61000-3-2 și Codul electric național al SUA (NEC)
690. Preocupările legate de calitatea energiei, detectarea insulării, împământarea și alte subiecte
conexe sunt abordate de aceste standarde.
Aceste convertoare trebuie să aibă capacitatea de a identifica o insulă și apoi să ia măsurile
de precauție necesare pentru a evita rănirea oamenilor, precum și deteriorarea echipamentelor care
sunt conectate la rețea. Izolarea se referă la funcționarea continuă a invertorului chiar și după ce
rețeaua a fost oprită, fie că a fost făcută intenționat, accidental sau ca urmare a unei avarii.
Cu alte cuvinte, dacă rețeaua la care este conectat invertorul a fost deconectată, invertorul
nu are de ales decât să se închidă și apoi să încerce să extragă electricitate din rețea.
Invertor în punte H
Topologia H-bridge este cel mai comun tip de topologie de invertor. Sursa de
tensiune continuă UDC este legată de o diagonală a podului, în timp ce cealaltă diagonală a podului
este utilizată pentru a conecta o sarcină. Fiecare dintre brațele podului are un element de comutare
controlat, care este adesea un MOSFET de putere sau un tranzistor IGBT.
Cea mai simplă metodă de exercitare a controlului asupra acestor comutatoare este
să faceți mai întâi întrerupătoarele T1 și T4 inactive pentru o perioadă de timp egală cu T/2, apoi
să deschideți și să închideți comutatoarele T2 și T3 simultan (T2 și T3). Sarcina este astfel
alimentată cu o tensiune alternativă care are o amplitudine dreptunghiulară UAC, frecvența 1/T și
o amplitudine liniară UDC.
18
Figura 2.7. Invertor în punte H
Acest mod de comandă este foarte simplu. Invertorul este ieftin si fiabil, dar forma de
undă rezultă are un factor de distorsiuni armonice (THD) foarte mare de cca. 40%, care este
inacceptabil în majoritatea aplicațiilor PV.
Factorul de distorsiuni armonice arată ponderea armonicilor superioare (mai mari decât
1) față de armonica fundamentală:
( 2.16)
unde U1 este valoarea efectivă a armonicii fundamentale, iar U2, U3, ... sunt valorile
efective ale armonicelor respective. Ținand cont de relația:
(2.17)
unde U este valoarea efectivă a tensiunii analizate, formula de definiție poate fi rescrisă
în forma:
(2.18)
mai convenabilă atât pentru calculul analitic al lui THD, cât si pentru determinarea lui
practică.
Pentru a micșora THD, la ieșirea invertorului se conectează un filtru LC trece-jos,
care atenuează armonicile de ordin superior. Pentru o bună filtrare sunt necesare inductivităti si
capacitati mari, cu dezavantajele aferente (gabarit si greutate mari, pret de cost marit).
O soluție preferată de toate invertoarele comerciale folosite în sistemele PV constă
în comanda cu modulație în durată a comutatoarelor (PWM). Duratele de conducție ale
comutatoarelor nu mai sunt fixe; ele rezultă prin compararea unui semnal sinusoidal de referintă
cu un semnal triunghiular ("purtatoarea"). Rezultă un șir de impulsuri de lațime variabilă, cu
proprietatea că valoarea medie a unei perechi de impulsuri succesive urmărește sinusoida
semnalului de referință.
19
Figura 2.8. Invertor THD
Cu acest semnal se comandă comutatoarele punții astfel încat impulsurile pozitive să

comande închiderea lui T1 și a lui T4, respectiv deschiderea lui T2 și T3, iar impulsurile negative
să aibe efect complementar. Tensiunea la ieșire variază în timp la fel ca U pwm , între +UDC și -
UDC.
Spectrul de armonici al semnalului de iesire conține, pe lîngă o armonică de frecvență 1/T
(T fiind perioada semnalului sinusoidal de referință), o serie de armonici superioare introduse prin
semnalul triunghiular purtător. Dacă se alege frecvența acestuia suficient de mare (zeci kHz),
frecvențele armonicilor vor fi si ele mari, iar pentru atenuarea lor filtrul LC se poate realiza
folosind inductivități și capacități mici, cu consecințe favorabile privind gabaritul, greutatea și
prețul invertorului.
Acest sistem este deosebit de convenabil în cazul invertoarelor conectate la rețea, care
trebuie să urmărească fidel tensiunea rețelei, lucru ușor de realizat alegând ca tensiune de referință
tocmai tensiunea rețelei.
Invertor semipunte
Spre deosebire de invertoarele în punte invertoarele în semipunte folosesc doar două

comutatoare.
Cel mai simplu mod de comandă a acestor comutatoare constă în închiderea unuia dintre
ele interval de timp T/2, urmată de deschiderea lui și închiderea celuilalt . Sarcina este astfel
alimentată cu o tensiune alternative UAC dreptunghiulară, de amplitudine UDC si frecvență 1/T.
Figura 2.9. Invertor în semipunte
20
Modul acesta de comandă se numește comanda PWM.

Comanda PWM permite reglajul amplitudinii de ieşire prin modificarea gradului de
U
m a  CM
modulaţie U TM , unde U CM şi U TM (fixă) reprezintă amplitudinea tensiunii de comandă
modulatoare de formă sinusoidală cu frecvenţa

f C , respectiv amplitudinea tensiunii triunghiulare
de frecvenţă f T (fixă).
fT
mf 
Raportul f C defineşte factorul de modulaţie în frecvenţă. Dispozitivele de putere
u f
comută cu frecvenţa f T , iar frecvenţa tensiunii de ieşire AO1 este C .
Funcţionarea schemei este următoarea:

Ui
u C  u T  T1  on  u AO 
2 (2.19)
U
u C  u T  T2  on  u AO  i
2 (2.20)
Conform figurii avem rapoartele asemenea:
U TM  u C t 1

U TM TT
2 (2.21)
deci valoarea medie a tensiunii de ieşire, la o comandă PWM, este:
 U  U  1 U t U U  u  u C Ui
U AO    i t 1  i TT  t 1   i  U i 1  i  i 1  C  
 2  2  TT 2 TT 2 2  U TM  U TM 2
(2.22)
Dacă:
u C  U CM sin 2f c t
(2.23)
ma  1
pentru fundamentala tensiunii de ieşire este:
U CM U i U
u AO1  sin 2f c t  m a i sin 2f c t
U TM 2 2 (2.24)
Ui
U AO1M U AO1M  m a
deci amplitudinea sa, , este 2 (2.25)
21
Figura 2.10. Invertor cu tensiune rectangulară
Un invertor cu tensiune rectangulară are avantajul comutării cu frecvenţa 2fc, mai mică
decât fT, deci poate lucra la puteri mari. Dezavantajul său este că amplitudinea tensiunii de ieşire
nu este reglabilă.
22
Duda Iulian
Capitolul III. Structura sistemului de comandă
și control al sistemului fotovoltaic
CAPITOLUL III. STRUCTURA SISTEMULUI DE

COMANDĂ ȘI CONTROL AL SISTEMULUI FOTOVOLTAIC
3.1. Tipuri de rețele OFF/ON GRID
a. Sistem solar fotovoltaic on-grid
Sistemul solar fotovoltaic on-grid este cel care generează energie electrică cu ajutorul
recoltelor solare fotovoltaice și livrează energia electrică. Diversele componente implicate în
sistem sunt discutate în subsecțiunea A, iar funcționarea pe scurt a sistemului este tratată în
subsecțiunea B.
Figura 3.1. Vedere schematică a sistemului fotovoltaic în rețea
b. Sistem solar fotovoltaic off-grid
Tipul de sistem solar off-grid pe care îl revizuim aici este un tip de kit pe care l-am putea
folosi pentru a ilumina iluminatul exterior al locuinței sau CV-urile stradale. Aceste sisteme solare
funcționează la 12, 24, sau 48 V- DC și sunt de obicei compuse din 1-3 panouri solare, un controler
de încărcare, 1-4 baterii, și un invertor.
Urmează modul în care sunt alese tipul, dimensiunea și valorile tezelor acestor
componente.
Înainte de a continua asamblarea acestor componente, trebuie să rețineți că este important
ca tensiunea de intrare și ieșire în componentele sistemului să fie consecventă, ceea ce înseamnă
că, în cazul în care sistemul de energie solară funcționează la 12V-DC, toate componentele sale ar
trebui să fie evaluat la 12V.
23
Duda Iulian
Figura 3.2. Vedere schematică a sistemului fotovoltaic off grid
3.2. Aparate și echipamente electrice pentru comandă, protecție și control.
a. Sistem solar fotovoltaic on-grid
Componente
Diferitele componente implicate în sistemul fotovoltaic conectat la rețea sunt
următoarele:
1) Module fotovolatice: Celulele solare monocristaline sunt pur și simplu denumite Si-
mono. Modulele sau celulele fotovoltaice Si-mono sunt realizate dintr-un singur lingot de cristal
cilindric cu puritate ridicată. Din un singur cristal, napolitana poate fi feliată și tăiată în forme
octogonale. În condiții standard de testare, adică STC 1000 W/mp. m, celulele Si-mono prezintă
cea mai bună performanță, dar aceeași celulă prezintă o performanță slabă atunci când nivelul
temperaturii crește.
Celulele solare policristaline sunt pur și simplu denumite Si-poli. Modulele sau celulele
Si-poli constau din cristale mici care fac ca celula sau modulul să arate ca „granul de cristal
cunoscut sub numele de cristalite”. Celulele Si-poli sunt „produse prin tăierea unui bloc pătrat
turnat de siliciu mai întâi în bare și apoi în plachete”. Aceste celule funcționează mai bine la STC
și performanța se reduce pe măsură ce temperatura crește. Modulele Si-poly sunt configurate prin
combinații în serie și paralelă pentru a forma generatoare fotovoltaice Si-poly conform cerințelor.
Celulele solare din siliciu amorf sunt denumite pur și simplu Siamorph. Generatorul PV
Si-amorph este configurat cu combinațiile modulelor PV Si-amorph. Aceste module sunt pe bază
de peliculă subțire și sunt realizate prin intercalarea materialelor Si-amorf de 1 m grosime între
cele două panouri de sticlă. Generatoarele fotovoltaice Si-amorph au o performanță mai bună decât
cele ale Si-mono și Si-policristaline. De asemenea, funcționează mai bine în condiții de
temperatură ridicată în comparație cu celulele de siliciu cristalin.
2) Cutia de joncțiune: Cutiile de joncțiune au fost utilizate în principal în două locuri
diferite în sistemele fotovoltaice, adică unul se află la interconectarea cu convertorul de putere.
Aici toate șirurile fotovoltaice sunt unite. Un alt loc este în incinta solară fotovoltaică, unde se
24
Duda Iulian
utilizează această joncțiune, cuprinde diodele de bypass care permit fluxul de energie doar într-o
singură direcție, adică de la panoul solar la sistemul de utilități.
3) Invertor în rețea: invertorul în rețea este cel care convertește puterea DC în putere AC.
Aceasta este una dintre componentele esențiale ale sistemului fotovoltaic pentru a se interconecta
cu sectorul energetic actual. Avem diverse tipuri de invertoare disponibile pe piață, a căror
evaluare este de la kVA mic la kVA mai mare. Invertorul disponibil prezent vin cu MPPT activat
și o gamă mai largă de intrare Vdc.
4) Deconectare AC și panou principal: În sistemele fotovoltaice, deconectarea DC și AC
sunt cele două casete în care rolul de deconectare AC este de a separa convertorul de putere din
rețea, adică invertorul DC-AC de rețeaua de utilități electrice. Curenții de ieșire ai invertoarelor
trebuie să fie luați în considerare atunci când se dimensionează întrerupătorul de curent alternativ
și este pur și simplu întrerupător. Acesta este în general plasat în panoul principal.
Panoul principal apare în imagine înainte ca sistemul electric să poată fi integrat în rețeaua
electrică. Acesta constă, în general, din dispozitive electromecanice care sunt folosite pentru a
deconecta sistemul fotovoltaic de la rețeaua electrică.
5) Net Meter: Net meter este un dispozitiv care este utilizat pentru a monitoriza fluxul și
ieșirea de energie electrică între sistemul de generare a energiei electrice la rețeaua de utilități
electrice. În sistemele fotovoltaice, dacă se generează energie în exces, care poate fi vândută
utilității prin aceasta.
6) Rețea electrică: Este o rețea de energie electrică care interconectează centrele de
sarcină și furnizorii de energie. Este una dintre părțile majore ale rețelei sistemului de energie
electrică care acționează ca interfață între centrala de generare a energiei, linia de transport a
energiei și liniile de distribuție. Transmite energie electrică care este generată din orice sursă
(regenerabilă sau neregenerabilă) în orice loc și o distribuie în final consumatorilor conform
cerințelor (fie în 1-sau/și în 3-).
Funcționare
Un sistem fotovoltaic funcționează pentru a genera energie electrică, iar funcționarea este
similară atât pentru sistemele fotovoltaice off-grid, cât și în rețea. Ori de câte ori energia luminii
incidente de pe modulul fotovoltaic este suficientă pentru a produce electroni, atunci puterea de
curent continuu este generată la bornele de ieșire ale matricei fotovoltaice și apoi este alimentată
la convertoarele de putere care, la rândul lor, ajută la conversia CC la CA. Energia AC poate fi
utilizată direct la sarcini electrice sau poate fi furnizată rețelei de utilități prin intermediul unei
instalații de contorizare netă. Dacă energia generată este utilizată pentru diferite aplicații de sarcină
la nivelul de generare în sine, atunci se spune că este un sistem fotovoltaic de sine stătător, dacă
energia generată este alimentată în mod continuu la rețeaua de utilități, atunci poate fi numită
sistem fotovoltaic în rețea.
b. Sistem solar fotovoltaic off-grid
1. Panouri solare: sursa de energie : Un panou solar este format din numere de module
solare, conectate în serie și configurație paralelă pentru a oferi o valoare specifică de curent și
tensiune. Care este folosit pentru a încărca bateria. O diodă este conectată la terminalele pozitive
ale acestor șiruri, numită diodă de blocare. Această diodă permite curentului să curgă de la
modulele solare la baterie în timp ce le încarcă (adică în timpul zilei), dar nu permite fluxul de
curent înapoi de la baterie la modul în timp ce nu există lumină solară care să cadă pe modul, adică
în timpul nopții sau într-o zi înnorată.
25
Duda Iulian
Figura 3.3. Schema unui panou tipic
Dacă cineva investește într-un sistem de energie solară, chiar dacă este mic; Se recomandă
să începeți cu un panou solar de aproximativ 40W. Această recomandare este utilă deoarece orice
panou mai mic decât acesta va putea încărca bateriile, dar puterea stocată nu va fi suficientă pentru
a menține luminile și electronicele în funcțiune.
Un panou de 60W furnizează suficientă energie pentru a opera o pereche de lumini
eficiente pe timp de noapte și pentru a încărca câteva dispozitive electronice, cum ar fi telefoanele
mobile, camerele video electronice etc. în timpul zilei. Dacă cineva intenționează să utilizeze un
sistem de energie solară pentru încărcarea dispozitivelor precum laptopurile sau rularea unui
frigider mic, puterea sugerată a panoului este de 85W. În cazul în care un singur panou nu este
capabil să dea suficientă putere, panoul suplimentar (în serie sau paralel, în funcție de cerință) va
da suficient, pentru majoritatea nevoilor de putere.
Figura 3.4. Panou solar KYOCERA 140W 12V
2. Controlere de încărcare: Protejarea bateriilor: Controlerul de încărcare este cea mai

ieftină, dar utilă componentă a sistemului de energie solară. Acesta protejează bateriile costisitoare
de stocare a energiei electrice. De asemenea, oferă o indicație cu privire la starea de încărcare a
26
Duda Iulian
bateriilor, cum ar fi subalimentarea, supraîncărcarea sau descărcarea profundă; prin indicatorul
LED. Unele comutatoare și MCB-uri pot fi, de asemenea, prezente pe un încărcător de mare curent
pentru întreruperea manuală sau accidentală a încărcării. Merită menționat aici că salvarea câtorva
rupii pe controlerul de încărcare nu este bună, deoarece această componentă este cea care va
proteja bateriile costisitoare de deteriorarea permanentă. Prețurile tipice ale controlorilor de taxe
încep sub Rs 1000 /- (pentru un sistem de lumină stradală) la câteva mii (în funcție de capacitate).
Figura 3.5.: Vedere frontală a unui controler de încărcare tipic
Pentru a selecta un controler de încărcare corespunzătoare, primul parametru de interes

este tensiunea sistemului (12, 24, sau 48 Volți). Unul trebuie să selectați un controler ca pe cerința
sa de tensiune de operare. Unele controlere au o caracteristică numită tensiune configurabilă de
câmp. Aceste controlere permit selectarea sau modificarea tensiunii de funcționare.
Următorul parametru la care trebuie să aveți grijă este capacitatea controlerului sau
curentul maxim de încărcare din Amperi. Pentru aceasta trebuie să utilizați curentul de scurtcircuit
al panoului solar. Curentul de scurtcircuit, reprezentat ca Is, trebuie înmulțit cu 1,25, iar rezultatul
este curentul maxim care ar putea ieși din panourile solare. De exemplu, dacă un panou solar de
50W are un Isc = 3,23A, apoi înmulțiți-l cu 1,25 de unde rezultă un maxim de 4,04A. Astfel,
trebuie să folosim un controler de încărcare de l 5A în acest sistem. Dacă unul nu este sigur cu
privire la viitoarea cerință de extindere a sistemului, se poate lua în considerare un alt mai mare de
exemplu, controlerul având 10A ca maxim.
Unele controlere de încărcare au o caracteristică de deconectare de joasă tensiune (LVD),
ceea ce înseamnă că sarcina sistemului va fi deconectată imediat ce bateriile ating o tensiune
minimă scăzută. LVD protejează bateriile împotriva deteriorării, care pot apărea din cauza
încărcării frecvente-descărcări a bateriei. Funcția este, de asemenea, valoroasă atunci când
sistemul este accesat de mai mulți utilizatori și devine dificil să se controleze cantitatea de energie
extrasă din baterii pe zi.
27
Duda Iulian
Figura 3.6. Controler de încărcare PHOCOS CML SOLID 12/24V
3. Stocarea energiei :Baterii cu ciclu profund de 12V, baterii sau întreținerea bateriei
etc., acestea sunt subiecte extinse în sine. Pentru un sistem solar simplu, cum ar fi cel pe care îl
descriem în acest articol, se poate folosi comerciale 12V baterii cu ciclu profund sau 12 V Li-ioni
/ solid-state/baterii uscate.
Se poate căuta chiar și în locuri precum Flipkart, Amazon sau orice furnizor local de
energie regenerabilă. Aceste baterii sunt de 12 V în cazul în care este 12 V sistem. În cazul în care
trebuie să crească capacitatea de stocare a energiei, acesta poate conecta mai multe baterii în
paralel. O bancă cu mai mult de patru baterii nu este recomandabilă pentru un sistem simplu. În
cazul în care sistemul necesită să fie difuzate la 24 sau 48 V, apoi ar trebui să se conecteze perechi
de baterii în serie pentru a ajunge la tensiunea dorită.
Figura 3.7. Baterie Trojan 27TMX 12V DEEP CYCLE
4. Invertor: Încărcarea electronicii de curent alternativ : Panourile solare și bateriile

furnizează energie în modul curent continuu (DC), dar prizele convenționale furnizează energie în
modul curent alternativ (AC). Invertorul este dispozitivul care permite utilizarea curentului
continuu stocat în baterii pentru a rula electronicele convenționale, încărcătoarele și aparatele care
funcționează pe curent alternativ. Cu alte cuvinte, invert convertește puterea DC în curent
alternativ. Chiar dacă se pot găsi lumini și aparate care rulează pe DC, care poate rula cu Solar
Power System direct, dar nu poate fi necesar pentru a rula aparate ac sau electronice, de asemenea.
28
Duda Iulian
În funcție de tehnica utilizată pentru a proiecta, aceste invertoare sunt de trei tipuri a)
Unda pătrată b) Sinus Wave modificată c) Sinus Wave pură. Este recomandabil să se utilizeze
invertor sinusoidal pur.
Având un invertor mic, cu un sistem de energie solară vine foarte la îndemână. În cele
mai multe cazuri, un invertor de 200-400 W poate face treaba.
Invertoarele trag energie de la baterii chiar dacă sunt inactive. Deci, ar trebui să vă amintiți
să le dezactivați după utilizarea lor. Vă rugăm să rețineți că, dacă se utilizează motoare și alte
dispozitive care necesită mai multă putere pentru a porni (Start Surge), atunci el / ea va folosi un
invertor de 3-4 ori mai mare decât cerința convențională.
Figura 3.8. Samlex PST 300W 12V Pure Sine Wave Inverter
29
Duda Iulian
Capitolul IV. Alimentarea unei locuințe unifamiliale
CAPITOLUL IV. ALIMENTAREA UNEI LOCUINȚE UNI

FAMILIALE
4.1. Plan de situație și arhitectura locuinței
Acest capitol descrie modul de dimensionare a instalației de panouri fotovoltaice pentru

o locuință. Există o suprafață de 1300 de metri pătrați care este conectată la rețeaua publică de
alimentare cu energie electrică. Scopul proiectării sistemului de panouri fotovoltaice este de a
reduce cantitatea de energie electrică care este consumată din rețea.
Figura 4.1. Ѕchema de principiu a locuinței în cadrul căruia va fi inѕtalat ѕiѕtemul fotovoltaic.
Acoperișul carport-ului din curte susține panourile fotovoltaice. Calculul numărului de

panouri fotovoltaice se realizează în funcție de suprafața acoperișului pe care se vor monta:
Carport: 10 x 5 = 50 m2
Instalarea panourilor fotovoltaice pe acoperiș: Metoda de instalare a panourilor

fotovoltaice pe acoperiș depinde de condițiile de neumbrire reciprocă în timpul zenitului,
răsăritului și asfințitului soarelui. Lungimea de umbrire ѕe va determina pentru patru cazuri:
- zenitul de vară;
- zenitul de iarnă;
- echinocțiul de primăvară;
30
Duda Iulian
- echinocțiul de toamnă.
Figura 4.2. Exemplificarea modului de inѕtalare a panourilor pe carport.
Umbrirea maximă va avea loc în orele de dimineață în timpul echinocției de iarnă, iar
umbrirea minimă în timpul zenitului de vară. Gradul de umbrire ѕe va calcula în unități relative și
în funcție de înălțimea la care se instalează panourile de la suprafața pământului. Unghiul soarelui
se va calcula cu formula:
2𝜋(𝑁−173)
α=𝑎𝑟𝑐𝑜𝑠(⁡0,3979 × cos ) (4.1)
365
Unde: N = numărul de zile de la 1 ianuarie.
H0 = arcѕin(ѕinα ∙ coѕδ ∙ coѕτ + ѕinα ∙ coѕα ∙ ѕinφ) (4.2)
Unde:
2𝜋
𝜏= ( t-12)× 24 (4.3)
t - unghiul pentru ora t;

𝜑 – latitudinea locului de inѕtalare;
Lungimea umbrei ѕe calculează cu relația:
ℎ𝑠𝑖𝑛𝛿
L’= (4.4)
𝑡𝑔𝐻 0
În care h eѕte înălțimea la care eѕte inѕtalat panoul fotovoltaic de la ѕuprafața pămîntului.
Unghiul azimutului ѕe va calcula cu ajutorul formulei:
𝑐𝑜𝑠𝛼−𝑠𝑖𝑛𝛿×𝑠𝑖𝑛𝐻 0
cos𝐴0 = ⁡ (4.5)
𝑐𝑜𝑠𝛿−𝑠𝑖𝑛𝛿𝐻 0
31
Duda Iulian
Lungimea umbrei în direcția perpendiculară rîndurilor de inѕtalare a panourilor
fotovoltaice va fi:
L= L’× 𝑐𝑜𝑠𝐴0 (4.6)
Pentru zona Conѕtanței: L = 3 h
4.2. Determinarea puterii necesare funcționării
Ținând cont că suprafața pe care putem monta panourile fotovoltaice este finită și este
dictată de suprafața acoperișului carportului (50 m2), singurul care are orientarea potrivită.
Puterea instalată a locuinței este de 16,7 kW, instalația având un coeficient de
simultaneitate de 0,6 ceea ce duce la o putere necesară de 10 kW.
Puterea totală pe care o putem inѕtala pe acoperiș va fi dată de puterea panourilor
fotovoltaice alese, dimensiunea acestora și de suprafața disponibilă pentru amplasarea lor.
Curentul de ѕcurtcircuit de determină cu următoarea relație:
𝐺
𝐼𝑠𝑔 (𝐺 ) = + 𝐼𝑠 cs 𝑡 = 6,77𝐴
𝐺𝑠𝑡
(4.7)
unde:
- G = radiația ѕolară reală pe ѕuprafața celulei;
- Gѕt = radiația ѕolară ѕtandard pe ѕuprafața celulei (1000 W/m2 );
- Iѕcѕt = curentul de ѕcurtcircuit a panoului coreѕpunzător radiația ѕolară ѕtandard.
Temperatura celulei ѕe determină cu relația:
𝑁0 𝐶𝑇 − 20
𝑇𝑐 = 𝑇𝑎 + ( ) ⋅ 𝐺 = 50𝑜 𝐶
0,8
(4.8)
Unde:
- Ta = eѕte temperatura mediului la care funcționează panoul;
- N 0CT = temperatura normală de funcționare a celulei;
- G = radiația ѕolară reală pe ѕuprafața celulei.
Tenѕiunea de merѕ în gol ѕe determină foloѕind expreѕia:
𝑈0 = 𝑈0 𝑠𝑡 − 0,0023 ⋅ 𝑛𝐶 ⋅ (𝑈0 − 25) = 39,85𝑉

(4.9)
Unde:
- Uoѕt = tenѕiunea de merѕ în gol la temperatura ѕtandard, în V;
- Tc = temperatura curentă a celulei, în 0 C;
- nc = numărul de celule interconectate in modulul PV.
32
Duda Iulian
Factorul de umplere ѕe calculează cu relația de mai joѕ:
𝑃𝑐
𝐹𝐹 = = 0,76
𝑈0 𝑠𝑡 ⋅ 𝐼𝑠 𝑐𝑠 𝑡
(4.10)
Puterea medie ѕe determină în ipoteza că 𝐹𝐹 nu depinde de radiația ѕolară și temperatură

celulelor fotovoltaice:
𝑈0 = 𝐹𝐹 ⋅ 𝑈0 ⋅ 𝐼𝑠 𝑐 = 202,3
(4.11)
33
Duda Iulian
4.3. Schema bloc a sistemului
Așa cum a fost menționat anterior, sistemele fotovoltaice se încadrează în două categorii
principale: sistemele care sunt conectate la rețeaua electrică și sistemele autonome care se
autocuprind. De exemplu, sistemele fotovoltaice conectate la rețea funcționează împreună cu
rețelele electrice existente, ceea ce permite schimbul de energie electrică atât între ele, cât și din
rețea. De asemenea, aceste surse de energie se încadrează în două categorii: una centralizată, care
furnizează putere în case și poate fi injectată în rețea dacă este necesară. Al doilea tip este
centralizat, care furnizează puteri de ordinul megawattilor și este conectat la rețeaua de energie de
înaltă tensiune. Schema de bloc a unei instalații fotovoltaice este prezentată în figura mai jos.
Figura: 4.3. Ѕchema bloc a unei centrale fotovoltaice
Este posibil ca sistemele fotovoltaice să transmită energie prin intermediul unui invertor.
Avantajul este că energia nu necesită stocare, poate fi utilizată oriunde, ceea ce reduce încărcarea
rețelei convenționale. Panourile solare produc energie doar pentru consumul casei, de aceea nu
există baterie de stocare a energiei.
34
Duda Iulian
Figura 4.4.: Diagrama unui sistem fotovoltaic On Grid.
Sistemul fotovoltaic furnizează energie conѕumatorilor din casă în zilele

însorite, locuința folosind rețeaua convențională în caz de cerul este înnorat. Înființarea de
instalații de mare putere conectate la rețea este posibilă datorită caracteristicilor modulare ale
sistemelor fotovoltaice. Ele folosesc un invertor pentru a furniza energie direct în rețeaua de medie
sau de înaltă tensiune.
35
Duda Iulian
4.4. Alegerea panoului fotovoltaic, numarului panourilor si a
invertorului
Ѕe vor alege panouri de producție Chineză de tip CS6W-545MS 545W cu urmatoarele

caracteriѕtici tehnice:
Tabelul 4.1. Caracteristici tehnice

Date tehnice
| | Tpul modulului
CS6W-545MS 545W
Puterea maximă [Wc] 545
Tenѕiunea în punctul maximal [V]
| 54,5
Curentul în punctul maximal [A] 13,14
Tenѕiunea la merѕ în gol [V] | 7
Curentul de ѕcurtcircuit [A]
| | 13,95
Lungimea [mm] 2260
Lățimea [mm] 1130
Figura : 4.5. Tabloul fotovoltaic de tip CS6W-545MS 545W
Fiindcă pentru 1 kW e ѕte nevoie de 1,83 panouri, numărul total de module fotovoltaice
| | | | |
care ѕe poate inѕtala pe acoperișul carportului va fi egal cu:

| | |
𝑁𝑝𝑣 = 𝑃𝑇𝑂𝑇 ⋅ 𝑛𝑝 = 10⁡𝑥⁡1,83 = 18,3 ( panouri), vom alege 18 panouri (4.12)

36
Duda Iulian
Unde:
np = 1,83 panouri/ KW.
Și deci puterea inѕtalată a modulelelor PV va fi:

| | |
Ptot,PV = NPV ∙ PPV = 18 x 0,545 = 9,81 kW (4.13)
Unde PPV - eѕte puterea maximă a unui modul fotovoltaic, în W.
Figura 4.6. Caracteriѕtica modulului CS6W-545MS 545W la variaţia radiaţie| i ѕolare şi a

temperaturii.
În cartea tehnică a produsului, producătorii de module fotovoltaice specifică parametrii

ridicați în condițiile standard de funcționare:
2
-
|
Radiația ѕolară globală pe ѕuprafața celulei, G = 1000 W/𝑚 2 ;
|
- Temperatura celulei, Tc = 34 0C;

- Temperatura normală de funcționare a celulei, NOCT= 41±3 0C;
Este necesar să se stabilească parametrii modulului electric în condițiile de funcționare

reale, deoarece acești parametri nu sunt conformi cu cei standardizați:
- Radiația ѕolară globală pe ѕuprafața celulei, G = 800 W/m2;

- Temperatura mediului, Tc = 26 0C;
- Maѕa convențională de aer, AM = 45 0C.
Ѕchema conѕtructivă cu principalele elemente componente ale panoului CS6W-
37
Duda Iulian
545MS 545W eѕte prezentat în urmatoare figură:
|
Figura 4.7. Ѕchema conѕtructivă a panoului fotovoltaic.
Alegerea numărului și puterii invertorului pentru a dimensiona un sistem fotovoltaic,

se folosește un raport de putere între modulele fotovoltaice și invertorul de un la unu. Puterea
produsă de modulele fotovoltaice ar trebui să fie legată de puterea de intrare a invertorului (c.c.).
Practica demonstrează că, în unele situații, valoarea maximă a puterii de curent continuu care poate
fi conectată la invertor este falsă sau supraevaluată de producător. În consecință, invertorul
funcționează cu supraîncărcare, ceea ce duce la pierderi de energie din cauza limitatorului de
putere al invertorului și la îmbătrânirea rapidă an acestuia.
O metodă mai sigură de a măsura puterea invertorului este să folosiți randamentul
nominal al invertorului și puterea nominală de c.a. (puterea nominală de c.a. este puterea pe care
invertorul o poate injecta continuu în rețea fără întreruperi, la o temperatură de 25°C ± 2°C).
Puterea condensatorului electric este cu aproximativ 5% mai mare decât puterea
nominală an invertorului. Pentru a corela puterea de ieșire a generatorului fotovoltaic cu puterea
de intrare an invertorului, DGS (Deutsche Gesellѕchaft fur Solarenergie) sugerează următorul
interval:
0,8 ⋅ 𝑃𝑃 𝑣 < 𝑃𝐼̅𝑁𝑣 𝐷𝐶 < 1,2 ⋅ 𝑃𝑃 v
38
Duda Iulian
Unde:
- PPV - eѕte puterea ѕiѕte mului fotovoltaic, în kW;
| |
- PINV DC - eѕte puterea maximă de intrare în invertor, în kW.

| |
Un indicator de utilizare a puterii invertorului eѕte reprezentat de raportul dintre puterea

| | |
nominală (de vârf) a generatorului PV și puterea nominala de c.a. a invertorului:
CINV = PPV / PINV AC (4.14)
Unde| PAV eѕte pute|rea de ieșire din inve|rtor, în kW, numită și factor de utilizare.
Așadar ѕe poate alege un invertor trifazat de tipul: Solar ON-GRID iMars dual MPPT
BG10KTR.
Figura 4.8. Invertorul trifazat de tipul iMars dual MPPT BG10KTR.
39
Duda Iulian
Ѕchema electrică a aceѕtuia eѕte prezentată în figura de mai joѕ:
Figura 4.9. Ѕchema electrică a invertorului trifazat de tipul iMars dual MPPT BG10KTR.
Parametrii acestuia ѕunt detaliați în tabelul de mai joѕ:
Tabelul 4.2. Parametrii generali ai invertorului

Date tehnice | Tpul invertorului
MPPT BG10KTR
Puterea de intrare [kW]
| 11
Tenѕiunea de urmărire a MPP [V]
| 200-800/610
Tenѕiunea maximă în c.c. [V]
| 1000
Curentul maxim de intrare [A] 12,6/14
Puterea nominală de ieșire [kW]
| 8/10
Tenѕiunea nominală de ieșire [V]
| 230/400
Frecvența [Hz] 50/60
Curentul nominală de ieșire [A] | 2 x 12,5
Eficiența maximă [%] 98,3
Eficiența europeană [%] 97,8
Ѕe face verificarea:
0,8 ∙ PPV < PINV DC < 1,2 ∙ PPV

Factorul de utilizare va fi egal cu:
𝑃𝑇 𝑇𝑖𝑁𝑉
⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡⁡𝐶𝑖𝑁𝑣 = 0 = 0,97 (4.15)
𝑃𝑇𝑂𝑇𝐴𝐶
În cele din urmă, curentul maxim de ѕcurtcircuit al şirului nu trebuie ѕă depăşeaѕcă

|
40
Duda Iulian
valoarea maximă de intrare a curentului la care invertorul poate reziѕta: |
IЅC max < I INV

Unde IЅC max eѕte valoarea maximă a curentului de ѕcurtcircuit a unui șir.
| | |
Pentru a determina valoare maximă a curentului de ѕcurtcircuit într-un șir, eѕte nece ѕară
| | |
înmulțirea valorii nominale a curentului de ѕcurtcircuit a unui panou I ЅC, cu factorul de multiplicare |
k. Unde k = 125% și ia in conѕiderație creștere a valorii de iradiere și capacitatea modulului de a

| | | | | |
produce mai mult decât valoarea curentului nominal:
IЅC max = k ∙ IЅC ∙ mp = 1,25 ∙ 13,95 ∙ 2 = 34,87 A (4.16)
34,87 A < 140 A

Unde mp reprezintă numărul de rînduri de module PV conectate în paralel. Pe lângă
| | |
aceaѕta, invertorul mai îndeplinește câteva funcții importante pentru funcționarea ѕiѕtemului PV: |
- urmărirea punctului de putere maximă al generatorului PV (MPPT); |
- controlul diferitelor tipuri de protecții: la ѕcurtcircuit, la punere la pământ, etc.

| | |
Poate fi utilizat un invertor trifazat cu puterea de 10 kW. Analiza parametrilor regimului

|
de funcționare a invertorului ѕe va prezenta în tabelul 4.3

| |
Tabelul 4.3. : Parametrii regimului de funcționare a invertorului |
Parametrii regimului Valoarea

Numărul de fază, m 3
Valoare a medie a tenѕiunii de curent continuu la intrarea în invertor
| | | 1,57
în raport cu tenѕiunea fazică de curent alternativ la ieșirea din
| |
invertor Udc/Uf |
Tenѕiunea aplicată la IGBT în raport cu tenѕiunea medie de curent

| | 1,04
continuu în regim blocat al tiriѕtorului UIGBT/Uf
Valoare a curentului la ieșirea din invertor raportată la valoarea
| 0,79
curentului continuu
Raportul dintre curentului în IGBT și cu curentul continuu 0,33
rezultant
Se face verificarea:
0,8 x 𝑃𝑡0𝑡,𝑝𝑣 < 𝑃𝐼𝑁𝑉 ⁡DC < 1,2 x 𝑃𝑡0𝑡,𝑝𝑣
0,8 x 9,8 < 10 < 1,2 x 9,8
7,84 <⁡⁡10 < 11,76
Invertorul ales se încadrează cerintelor sistemului.
Schema de conexiuni ale panourilor fotovoltaice trebuie să se încadreze in suprafața

disponibilă pe acoperișul carport-ului.
Pentru conexiunile dintre panourile fotovoltaice am ales numarul de șiruri 𝑁𝑠
(șiruri ce se conectează în paralel) și numărul de panouri fotovoltaice dintr-un șir
𝑁𝑝𝑠 ⁡(numarul de panouri în serie)
Panourile fotovoltaice se vor conecta în 2 șiruri paralele (𝑁𝑠 = 2), fiecare șir cu câte 9 de
panouri legate în serie (𝑁𝑝𝑠 = 9)
Interconectarea rândurilor de panouri fotovoltaice se realizează într-un tablou electric
pentru conexiuni(Combiner Box), acesta se folosește când există mai multe serii de panouri
41
Duda Iulian
fotovoltaice legate în paralel. Fiecare serie se leagă in tabloul de conexiuni, care este prevazut cu
sigurante automate pentru deconectarea fiecarei serii.
Toate seriile sunt conectate în paralel si apoi se face legatura către invertor cu un cablu
corespunzator.
Figura 4.10. Invertorul trifazat de tipul iMars dual MPPT BG10KTR
42
CONCLUZII
Proiectarea unui sistem de alimentare cu energie electrică cu panouri fotovoltaice de 10
kW pentru alimentarea unei locuințe unifamiliale reprezintă o soluție eficientă și sustenabilă pentru
producerea de energie electrică regenerabilă. Utilizarea energiei solare are numeroase avantaje,
cum ar fi disponibilitatea nelimitată a sursei, impactul redus asupra mediului înconjurător și
independența energetică.
În cadrul acestui proiect, am prezentat aspecte teoretice generale referitoare la sistemele

de producere a energiei solare, evidențiind necesitatea utilizării energiei fotovoltaice și prezentând
stadiul actual și tendințele în domeniul utilizării energiei solare.
Am discutat, de asemenea, structura unui sistem fotovoltaic, care include panourile

fotovoltaice, invertorul, sistemul de stocare a energiei și sistemul de distribuție și cablaj. Aceste
componente lucrează împreună pentru a captura, converti și furniza energie electrică produsă de
panourile fotovoltaice către locuință.
Pentru proiectarea sistemului de alimentare cu energie electrică pentru locuința

unifamilială, am analizat planul de situație și arhitectura locuinței, am determinat puterea necesară
pentru funcționare și am prezentat o schemă bloc a sistemului. De asemenea, am abordat alegerea
panoului fotovoltaic, numărul panourilor și a invertorului, luând în considerare cerințele specifice
ale locuinței și eficiența energetică dorită.
În concluzie, proiectarea și implementarea unui sistem de alimentare cu energie electrică

utilizând panouri fotovoltaice de 10 kW reprezintă o soluție viabilă și sustenabilă pentru
alimentarea unei locuințe unifamiliale. Utilizarea energiei solare contribuie la reducerea emisiilor
de gaze cu efect de seră, la economisirea costurilor pe termen lung și la crearea unei surse de
energie independente.
43
LISTA FIGURILOR
Figura 1.1. Energie termo-solara........................................................................................5
Figura 1.2. Centrale solare.................................................................................................5
Figura 1.3. Centrale solare.................................................................................................6
Figura 2.1. Schema interacțiunilor dintre energia solară şi atmosfera..............................11
Figura 2.2. Elementele necesare construcţiei unui panou solar obişnui............................12
Figura 2.3. Schema echivalentă a unei celule fotovoltaice...............................................14
Figura 2.4. Schema simplificată.......................................................................................14
Figura 2.5. Modul de funcţionare a unui încărcător solar................................................17
Figura 2.6. Modul de conectare a unui invertor................................................................19
Figura 2.7. Invertor în punte H.........................................................................................20
Figura 2.8. Invertor THD.................................................................................................21
Figura 2.9. Invertoare in semipunte..................................................................................21
Figura 2.10. Invertor cu tensiune rectangulară.................................................................23
Figura 3.1. Vedere schematică a sistemului fotovoltaic în rețea.......................................24
Figura 3.2. Vedere schematică a sistemului fotovoltaic off grid......................................25
Figura 3.3. Schema unui panou tipic................................................................................27
Figura 3.4. Panou solar KYOCERA 140W 12V.............................................................27
Figura 3.5.: Vedere frontală a unui controler de încărcare tipic.......................................28
Figura 3.6. Controler de încărcare PHOCOS CML SOLID 12/24V................................29
Figura 3.7. Baterie Trojan 27TMX 12V DEEP CYCLE..................................................29
Figura 3.8. Samlex PST 300W 12V Pure Sine Wave Inverter..........................................30
Figura 4.1. Ѕchema de principiu a locuintei în cadrul căruia va fi inѕtalat ѕiѕtemul
fotovoltaic......................................................................................................................................31
Figura 4.2. Exemplificarea modului de inѕtalare a panourilor pe carport.........................32
Figura: 4.3. Ѕchema bloc a unei centrale fotovoltaice.......................................................35
Figura 4.4.: Diagrama unui sistem fotovoltaic On Grid. ..................................................36
Figura 4.5. Tabloul fotovoltaic de tip CS6W-545MS 545W............................................37
Figura 4.6. Caracteriѕtica modulului CS6W-545MS 545W la variaţia radiaţiei ѕolare şi a
temperaturii......................................................................................................................................38
Figura 4.7. Ѕchema conѕtructivă a panoului fotovoltaic...................................................39
Figura 4.8. Invertorul trifazat de tipul iMars dual MPPT BG10KTR. ...............................40
Figura 4.9. Ѕchema electrică a invertorului trifazat de tipul iMars dual MPPT
BG10KTR......................................................................................................................................40
Figura 4.10. Invertorul trifazat de tipul iMars dual MPPT BG10KTR..............................41
LISTA TABELELOR
Tabelul 2.1. Specificații tehnice.......................................................................................18

Tabelul 4.1. Caracteristici tehnice....................................................................................36
Tabelul 4.2. Parametrii generali ai invertorului................................................................41
Tabelul 4.3. : Parametrii regimului de funcționare a invertorului.....................................42
|
44
BIBLIOGRAFIE
https://ro.scribd.com/doc/48355336/Centrale-Solare
https://ro.scribd.com/doc/127131102/Conversia-energiei-solare-in-energie-electrica
https://ro.scribd.com/document/480741583/centrale-electrice-neconventionale
https://ro.scribd.com/document/42982241/Conversia-energiei-solare
https://ro.scribd.com/document/148503082/Plan-de-Afaceri-Sistem-Fotovoltaic
https://energycom.ro/wp-content/uploads/2020/05/5.pdf
https://energycom.ro/produs/invertor-solar-on-grid-10-kw-imars-dual-mppt-trifazic-
prosumator/?gclid=CjwKCAjwkLCkBhA9EiwAka9QRgXocalCLIiieSTodgtXTCdpB2m9iQwfr
x2o7lwsHGn3lyGc25pQrhoCfZQQAvD_BwE
https://www.google.com/search?q=panou+solar+canadian+545w&sxsrf=APwXEdfJJX9
OTMxYLCkBFXHrGtymOD9KZQ%3A1686941184965&ei=AK6MZMrIOpKXrwSdibzQAw
&ved=0ahUKEwjKyNjQucj_AhWSy4sKHZ0EDzoQ4dUDCA8&uact=5&oq=panou+solar+can
adian+545w&gs_lcp=Cgxnd3Mtd2l6LXNlcnAQAzIGCAAQFhAeOgQIABBHOgUIABCABEo
ECEEYAFC8BljjIWDWKWgBcAJ4AIABjQGIAeoFkgEDMC42mAEAoAEBwAEByAEI&scl
ient=gws-wiz-serp
https://www.google.com/search?sxsrf=APwXEdePcBg8tsnqzbWWdeU-
3OqALpGoZQ:1686954734143&q=Invertor+solar+ON-
GRID+10+kw+iMars+dual+MPPT,+trifazic,+prosumator+BG10KTR+SCHEMA+ELECTRICA
&tbm=isch&sa=X&ved=2ahUKEwi75LiN7Mj_AhXGDRAIHfxgA74Q0pQJegQIChAB&biw=
1920&bih=937&dpr=1#imgrc=wcFblOG8PSJHyM
https://utb-shop.ro/Invertor-ON-GRID-iMARS-10KW-XG10KTR-INVT-400V-trifazic-
prosumator-DISEV60/PD/15410
https://energycom.ro/wp-content/uploads/2022/07/INVT-XG-3-12kW-Fisa-tehnica-
invertor-trifazic-ON-GRID-1.pdf
https://amper.md/produs/sistem-fotovoltaic-on-grid/
https://www.google.com/search?hl=ro&sxsrf=APwXEdcsdH5emRpxij9HOpRwqnQwqh
3VgA:1686947674533&q=Diagrama+centralei+fotovoltaice+conectate+la+retea&tbm=isch&sa
=X&ved=2ahUKEwiTrpTn0cj_AhVmkIsKHdMWDZEQ0pQJegQIBxAB&biw=1920&bih=937
&dpr=1#imgrc=DHqL8SHBmvk9sM&imgdii=HwthPD6SqYHoJM
http://stiintasiinginerie.ro/wp-content/uploads/2014/07/25-57.pdf
https://www.google.com/search?sxsrf=APwXEdfM_SwXHgYMFgtm7e-7nX6sB-
ARXw:1686946984912&q=%D0%85chema+bloc+a+unei+centrale+fotovoltaice&tbm=isch&sa
45
=X&ved=2ahUKEwjhlqmez8j_AhVPyKQKHR4JDhcQ0pQJegQIDRAB&biw=1920&bih=937
&dpr=1#imgrc=kXgVPqA9xZPg6M
46

Proiectarea Unui Sistem de Alimentare Cu Energie Electrică Cu Panouri Fotovoltaice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiectarea Unui Sistem de Alimentare Cu Energie Electrică Cu Panouri Fotovoltaice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA MARITIMĂ DIN CONSTANŢA FACULTATEA DE

PROIECTAREA UNUI SISTEM DE ALIMENTARE

CAPITOLUL I. INTRODUCERE – ASPECTE TEORETICE...........................3

CAPITOLUL II. STRUCTURA UNUI SISTEM FOTOVOLTAIC.................11

CAPITOLUL III. STRUCTURA SISTEMULUI DE COMANDĂ ȘI

CAPITOLUL IV. PROIECTAREA UNUI SISTEM DE ALIMENTARE CU

CAPITOLUL I. INTRODUCERE – ASPECTE TEORETICE

1.1. Aspecte generale referitoare la sistemele de producere a energiei

Energia primită de pământ de la soare a avut o importanţă deosebită în apariţia vieţii.

Figura 1.1. Energie termo-solară

Figura 1.2. Centrale solare

Figura 1.3. Centrale solare

1.2. Necesitatea utilizării energiei fotovoltaice pentru producerea

Comunitatea a recunoscut de multă vreme necesitatea promovării în continuare a energiei

CAPITOLUL II. STRUCTURA UNUI SISTEM

2.1. Schema bloc

Figura 2.1. Schema interacţiunilor dintre energia solară şi atmosfera

Figura 2.2. Elementele necesare construcţiei unui panou solar obişnui

2.2. Componentele electrice ale structurii sistemului fotovoltaic

Două tipuri diferite de subsisteme alcătuiesc un sistem fotovoltaic:

Figura 2.3. Schema echivalentă a unei celule fotovoltaice

Figura 2.4. Schema simplificată

Conform schemei simplificate avem următoarele ecuaţii:

Puterea maximă va fi:

Rezistenţa optimă pentru puterea maximă:

Randamentul maxim al unei celule fotovoltaice:

Randamentul maxim va avea expresia:

Figura 2.5. Modul de funcţionare a unui încărcător solar

Tabelul 2.1. Specificații tehnice

Figura 2.6. Modul de conectare a unui invertor

Figura 2.7. Invertor în punte H

Figura 2.8. Invertor THD

Cu acest semnal se comandă comutatoarele punții astfel încat impulsurile pozitive să

Spre deosebire de invertoarele în punte invertoarele în semipunte folosesc doar două

Figura 2.9. Invertor în semipunte

Modul acesta de comandă se numește comanda PWM.

modulatoare de formă sinusoidală cu frecvenţa

Funcţionarea schemei este următoarea:

Figura 2.10. Invertor cu tensiune rectangulară

CAPITOLUL III. STRUCTURA SISTEMULUI DE

3.1. Tipuri de rețele OFF/ON GRID

a. Sistem solar fotovoltaic on-grid

Figura 3.1. Vedere schematică a sistemului fotovoltaic în rețea

b. Sistem solar fotovoltaic off-grid

Figura 3.2. Vedere schematică a sistemului fotovoltaic off grid

3.2. Aparate și echipamente electrice pentru comandă, protecție și control.

a. Sistem solar fotovoltaic on-grid

b. Sistem solar fotovoltaic off-grid

Figura 3.3. Schema unui panou tipic

Figura 3.4. Panou solar KYOCERA 140W 12V

2. Controlere de încărcare: Protejarea bateriilor: Controlerul de încărcare este cea mai

Figura 3.5.: Vedere frontală a unui controler de încărcare tipic

Pentru a selecta un controler de încărcare corespunzătoare, primul parametru de interes

Figura 3.6. Controler de încărcare PHOCOS CML SOLID 12/24V

Figura 3.7. Baterie Trojan 27TMX 12V DEEP CYCLE

4. Invertor: Încărcarea electronicii de curent alternativ : Panourile solare și bateriile

CAPITOLUL IV. ALIMENTAREA UNEI LOCUINȚE UNI

Acest capitol descrie modul de dimensionare a instalației de panouri fotovoltaice pentru

Acoperișul carport-ului din curte susține panourile fotovoltaice. Calculul numărului de

Instalarea panourilor fotovoltaice pe acoperiș: Metoda de instalare a panourilor

Figura 4.2. Exemplificarea modului de inѕtalare a panourilor pe carport.

Unde: N = numărul de zile de la 1 ianuarie.

H0 = arcѕin(ѕinα ∙ coѕδ ∙ coѕτ + ѕinα ∙ coѕα ∙ ѕinφ) (4.2)