Studiul Sistemelor Fotovoltaice Utilizate in Alimentarea Consumatorilor Rezidentiali Izolati

Studiul sistemelor fotovoltaice utilizate în alimentarea consumatorilor rezidenţiali
izolati
Cuprins
Introducere.........................................................................................................................3
Capitolul 1. Surse de energie............................................................................................4

1.1. Surse regenerabile de energie...................................................................................5
1.1.1. Geneza energiei solare.......................................................................................8
1.1.2. Dispozitive de captare a energiei solare............................................................9
1.2. Sisteme fotovoltaice – studiu la nivel mondial şi în România................................17
1.2.1. Top 40 al ţărilor care folosesc sistemele fotovoltaice.....................................18
1.2.2. Sistemele fotovoltaice în România..................................................................21
Capitolul 2. Sisteme fotovoltaice....................................................................................25

2.1. Noţiuni fundamentale.............................................................................................26
2.1.1. Scurt istoric......................................................................................................26
2.1.2. Celule fotovoltaice...........................................................................................27
2.1.3. Efectul fotovoltaic...........................................................................................30
2.2. Realizarea sistemului fotovoltaic............................................................................32
2.2.1. Panouri fotovoltaice.........................................................................................34
2.2.2. Structura unui sistem fotovoltaic.....................................................................38
2.3. Energie electrică cu sistem fotovoltaic...................................................................40
2.4. Instalarea sistemelor fotovoltaice pe clădiri...........................................................42
Capitolul 3. Studiu de caz – Alegerea şi calculul componentelor unui sistem

fotovoltaic pentru o casă de vacanţă..............................................................................44
3.1. Energia solară pentru o casă de vacanţă................................................................45
Concluzii...........................................................................................................................48
Bibliografie.......................................................................................................................50
2
izolati
Introducere
În lucrarea de faţă îmi propun să fac o analiză teoretică a unui concept foarte des
întâlnit în zilele noastre, sistemul fotovoltaic. Fotovoltaicele (FV) sau celulele solare,
cum sunt adesea numite, sunt dispozitive semiconductoare care transformă lumina solară
în curent electric. Grupele de fotovoltaice sunt configurate electric în module şi matrice,
care pot fi folosite la încărcarea bateriilor, funcţionarea motoarelor, şi pentru a alimenta
sarcini electrice. Cu echipamentul adecvat de transformare a puterii, sistemele
fotovoltaice pot produce curent alternativ (CA) care este compatibil cu orice aparat
convenţional si operează în paralel si interconectat la grila de utilitate.
Lucrarea este structurată pe trei capitole. Astfel, în elaborarea primului capitol
“Surse de energie”, am încercat să vorbesc despre cele mai importante surse de energie,
care ajută populaţia Globului să economisească o parte din veniturile financiare. Printre
aceste surese se află şi energia solară, care, transformată, devine energie electrică.
Aceasta poate fi captată cu ajutorul panourilor solare sau panouri fotovoltaice, dar şi cu
ajutorul captatoarelor de energie.
În continuarea acestui capitol am făcut o analiză a folosirii energiei fotovoltaice la
nivel mondial, cât şi la nivelul ţării noastre. Din această analiză aflăm că România este pe
locul 40 la nivel mondial în ceea ce priveşte folosirea energiei fotovoltaice. Putem spune
că acest loc este chiar unul onorabil pentru noi.
Capitolul al doilea, “Sisteme fotovoltaice”, este este structurat, astfel încât, un
simplu cititor să-şi dea seama cât de important este un sistem fotovoltaic pentru populaţia
unei ţări. Tot aici, am detaliat componentele sistemului, dar şi modalitatea de realizare a
unui sistem.
Capitolul al treilea, “Alegerea şi calculul componentelor unui sistem fotovoltaic
pentru o casă de vacanţă” este un studiu de caz efectuat în vederea expunerii importanţei
sistemului fotovoltaic atunci când locuinţa noastră este amplasată într-o zonă unde
posibilităţile alimentării de la reţeaua publică sunt reduse.
Lucrarea se încheie cu unele concluzii şi cu o scurtă bibliografie
3
izolati
Capitolul 1. Surse de energie
4
izolati
1.1. Surse regenerabile de energie
Sursele regenerabile de energie se referă la forme de energie “rezultate din

procese naturale regenerabile, la care ciclul de producere are loc în perioade de timp” 1
comparabile cu perioadele lor de consum. Astfel, energia luminii solare, a vânturilor, a
apelor curgătoare, a proceselor biologice şi a căldurii geotermale pot fi captate utilizând
diferite procedee. Sursele de energie neregenerabile includ energia nucleară precum şi
energia generată prin arderea combustibililor fosili, aşa cum ar fi ţiţeiul, cărbunele şi
gazele naturale. Aceste resurse sunt, în chip evident, limitate la existenţa zăcămintelor
respective şi sunt considerate în general neregenerabile. Dintre sursele regenerabile de
energie se pot enumera:
 energia eoliană
 energia solară
 energia apei
 energia hidraulică
 energia mareelor
 energia geotermică
 energie derivată din biomasa: biodiesel, bioetanol, biogaz.
Sursele regenerabile de energie (SRE) sunt energii obţinute din fluxurile existente în
mediul ambiant şi care au un caracter continuu şi repetitiv. Prin eliberarea energiei
stocate în combustibilii fosili sau cel nuclear, noi poluăm mediul ambiant cu deşeuri, deci
amplificăm efectul de seră şi contribuim la poluarea termică a mediului (figura 1). Fluxul
de energie regenerabilă are caracter închis, iar cel de energie fosilă are caracter deschis.
În cazul folosirii surselor regenerabile de energie, fluxul de energie provenit din mediul
ambiant se transformă cu ajutorul instalaţiei de conversie într-o altă formă de energie,
1
Drăgan V., Energii regenerabile şi utilizarea acestora, Editura Atlas Press, Bucureşti, 2009
5
izolati
necesară consumatorului, şi apoi se reîntoarce (conform legii conservării, cantitatea de

energie rămâne neschimbată) în acelaşi mediu, echilibrul termic al acestuia nefiind
afectat. (a. b, Fig. 1.)
Sursele regenerabile de energie se clasifică în două grupe: energia solară şi derivatele
acesteia - eoliană, hidraulică, energia biomasei, valurilor
a. b.
Fig.1. Circulaţia fluxurilor de energie: a - regenerabilă; b - din surse fosile
1. Energia solară
Energia solară este energia radiantă produsă de Soare ca rezultat al reacţiilor de

fuziune nucleară. Ea este transmisă pe Pământ prin spaţiu în cuante de energie numite
fotoni, care interacţionează cu atmosfera şi suprafaţa Pământului. Intensitatea radiaţiei
solare la marginea exterioară a atmosferei, când Pământul se află la distanţă medie de
Soare, este numită constantă solară, a cărei valoare este de 1,37*106 ergs/sec/cm 2 sau
aproximativ 2 cal/min/cm2. Cu toate acestea, intensitatea nu este constantă. Aceasta
variază cu aproximativ 0,2% în 30 de ani. Intensitatea energiei solare la suprafaţa
Pământului este mai mică decât constanta solară, datorită absorbţiei şi difracţiei energiei
6
izolati
solare, când fotonii interacţionează cu atmosfera. Intensitatea energiei solare în orice

punct de pe Pământ depinde în mod complicat, dar previzibil, de ziua anului, de oră, de
latitudinea punctului.
O cantitate imensă de energie solară ajunge la suprafaţa Pământului în fiecare zi.
Această energie poate fi captată şi folosită sub formă de caldură în aplicaţii termo-solare,
sau poate fi transformată direct în electricitate cu ajutorul celulelor fotovoltaice(CF).
Pentru a înţelege cum aceste celule şi sistemele termo-solare captează energia solară, este
important să înţelegem cum aceasta îşi urmează cursul de la Soare spre Pământ şi cum
acest flux se schimbă periodic.
Cum produce Soarele energie? Soarele este o sferă cu diametrul de aproximativ
1.4 milioane de km, formată din gaze cu temperaturi foarte mari (temperatura interioră a
Soarelui este de aproximativ 15 milioane de grade Kelvin). Această temperatură imensă,
combinată cu o presiune de 70 miliarde de ori mai mare decât cea a atmosferei
Pământului creează condiţiile ideale pentru reacţiile de fuziune.
Reactiile de fuziune din Soare au loc între atomi de hidrogen, care se combină şi
formează atomi de helium. În urma acestui proces se degajă energie sub forma unor
radiaţii cu energie mare, mai cu seamă raze gamma. În timp ce aceaste radiaţii migrează
din centrul spre exteriorul sferei solare, ele reacţionează cu diferite elemente din
interiorul soarelui şi se transformă în radiaţii cu energie scăzută. Soarele a produs în acest
fel energie timp de aproximativ 5 miliarde de ani, şi va continua să facă la fel pentru încă
4-5 miliarde.
Cum este transportată energia pe Pământ? Pământul se roteşte în jurul Soarelui la
o distanţă de aproximativ 150 milioane de km. Radiaţiile se extind la viteza de 300.000
de km/sec, viteza luminii. Timpul necesar pentru a ajunge pe Pământ este de aproximativ
8 min.
Cantitatea de energie solară care poate fi absorbită depinde de orientarea
obiectului ce o absoarbe. Absorbţia naturală a energiei solare are loc în atmosferă, în
oceane şi în plante. Aproximativ 30% din energia solară care ajunge la marginea
atmosferei este consumată în circuitul hidrologic, care produce ploi şi energia potenţială a
7
izolati
apei din izvoarele de munte şi râuri. Puterea produsă de aceste ape curgătoare când trec
prin turbinele moderne este numită energie hidroelectrică. Prin procesul de fotosinteză,
energia solară contribuie la creşterea biomasei, care poate fi folosită drept combustibil
incluzând lemnul şi combustibilele fosile ce s-au format din plantele de mult dispărute.
Combustibili precum alcoolul sau metanul pot fi, de asemenea, extrase din biomasă. De
asemenea, oceanele reprezintă o formă naturală de absorbţie a energiei. Ca rezultat al
absorbţiei energiei solare în oceane şi curenţi oceanici, temperatura variază cu câteva
grade. În anumite locuri, aceste variaţii verticale se apropie de 20°C pe o distanţă de
câteva sute de metri. Când mase mari de apă au temperaturi diferite, principiile
termodinamicii prevăd că un circuit de generare a energiei poate fi creat prin luarea de
energie de la masa cu temperatură mai mare şi transferând o cantitate mai mică de
energie celei cu temperatură mai mică. Diferenţa dintre aceste două energii calorice se
manifestă ca energie mecanică, putând fi legată la un generator pentru a produce
electricitate. Captarea directă a energiei solare presupune mijloace artificiale, numite
colectori solari, care sunt proiectate să capteze energia, uneori prin focalizarea directă a
razelor solare. Energia, odată captată, este folosită în procese termice, fotoelectrice sau
fotovoltaice. În procesele termice, energia solară este folosită pentru a încălzi un gaz sau
un lichid, care apoi este înmagazinat sau distribuit. În procesele fotovoltaice, energia
solară este transformată direct în energie electrică, fără a folosi dispozitive mecanice
intermediare. În procesele fotoelectrice, sunt folosite oglinzile sau lentilele care captează
razele solare într-un receptor, unde caldura solară este transferată într-un fluid care pune
în funcţiune un sistem de conversie a energiei electrice convenţionale.
1.1.1. Geneza energiei solare

Pentru explicarea modului în care ia naştere energia solară a fost emisă la început
ipoteza combustiei. Cercetările ulterioare au infirmat-o însă, pornind de la cunoaşterea
câtorva date esenţiale privind cantitatea energiei emisă de Soare, masa şi vârsta acestuia.
Măsurătorile şi calculele arată că Soarele emite în fiecare secundă o energie
8
izolati
echivalentă cu circa 4 · 1033 ergi. Întrucât masa lui este de aproximativ 2 · 10 33 grame,
fiecare gram de materie solară emite o energie de 2 ergi/s. Vârsta Soarelui fiind de peste
4, 5 miliarde de ani ( sau 1017 secunde ) înseamnă că cel puţin pentru perioada respectivă,
fiecare gram de materie solară trebuia să producă o energie de 10 17 ergi. În realitate,
“arderea unui gram din orice combustibil, nu poate elibera o energie mai mare de ·10 12
ergi, ceea ce înseamnă că procesul combustiei n – ar fi putut menţine Soarele mai mult de
3000 – 4000 de ani.”2
O altă ipoteză care a încercat să explice geneza energiei solare (şi stelare, în
general) este cea a contracţiei gravitaţionale. Pentru Soare, energia gravitaţională pe gram
de materie este de 2 ·1015 ergi, ceea ce justifică doar aproximativ 30 de milioane de ani
din viaţa acestuia.
Singura ipoteză în măsură să explice energia totală emisă de Soare de-a lungul
întregii sale existenţe este cea a proceselor nucleare. Energia nucleară poate fi eliberată,
fie prin fisiune nucleară ( elementele mai grele se transformă în elemnte mai uşoare ) ca
în cazul pilei atomice, fie prin fuziune nucleară elementele mai uşoare se transformă în
elemente mai grele ).
1.1.2. Dispozitive de captare a energiei solare
A. Panourile solare
Fluidul colector care trece prin canalele panoului solar are temperatura crescută
datorită transferului de caldură. Energia transferată fluidului purtător este numită
eficienţă colectoare instantanee. Panourile solare au în general una sau mai multe straturi
transparente pentru a minimaliza pierderile de caldură şi pentru a putea obţine o eficienţă
cât mai mare. În general, sunt capabile să încălzească lichidul colector până la 82°C cu un
randament cuprins între 40% şi 80%.
2
Stoenescu G., Mecanică, Termodinamică, Electricitate şi Magnetism, Editura Universitaria, Craiova,
2001
9
izolati
Aceste panouri solare au fost folosite eficient pentru încălzirea apei şi a

locuinţelor. Acestea înlocuiesc acoperişurile locuinţelor. În emisfera nordică, ele sunt
orientate spre sud, în timp ce în emisfera sudică sunt orientate spre nord. Unghiul optim
la care sunt montate panourile, depinde de latitudinea la care se găseşte instalaţia
respectivă. În general, pentru dispozitivele folosite tot anul, panourile sunt înclinate la un
unghi egal cu latitudinea la care se adună sau se scad 15° şi sunt orientate spre sud
respective, spre nord. În plus, panourile solare folosite la încălzirea apei sau a locuinţelor
prezintă pompe, senzori de temperatură, controloare automate care activează pompele şi
dispozitivul de stocare a energiei. Aerul sau chiar şi un lichid pot fi utilizate ca fluide în
sistemul de încălzire solară şi un acumulator sau un rezervor cu apă, bine izolate, sunt
folosite de obicei ca medii de stocare a căldurii de panouri solare.
Panourile solare fotovoltaice produc energie electrică 4h/zi. Aceste panouri solare
produc energie electrică şi în acelaşi timp înmagazinează energie în baterii, pentru a fi
folosită de-a lungul nopţii fără legatură la reţeaua electrică natională. Pereţii clădirilor
sunt acumulatoare de energie termică, iar ferestrele şi camerele colectoare solare de
căldură, care permit pătrunderea radiaţiei solare în banda vizibilă (unde scurte) în interior
şi nu permit radiaţiei infraroşii (unde lungi) să părăsească încăperea. Această tehnologie şi
respectiv sistemele folosite pentru realizarea ei, mai târziu, au fost denumite sisteme
pasive de utilizare a energiei solare.
10
izolati
Fig. 2. Panou solar
Sistemele pasive se deosebesc prin următoarele două particularităţi distincte:

Procesele de colectare, stocare şi folosire a energiei sunt integrate în structura clădirii.
Razele solare încălzesc nemijlocit consumatorul de căldură. Sistemele pasive nu necesită
energie mecanică pentru transportul energiei termice către consumator sau rezervorul
pentru stocare. Mişcarea fluxurilor de aer are loc “în virtutea diferenţelor de temperatură
între diferite straturi”3. Sistemele active de conversie a energiei solare sunt dotate cu
colectoare solare speciale, în care radiaţia solară este transformată în căldură, apoi prin
intermediul unui caloportor (de obicei apă sau aer) este transportată la locul de consum
sau stocată în rezervor.
Cele mai răspândite tipuri de colectoare solare sunt: colectorul plan solar fără
concentrarea radiaţiei, folosit pentru obţinerea temperaturilor de maximum 1500C şi
colectorul solar cu concentrarea radiaţiei, folosit pentru obţinerea temperaturilor de sute
de grade. Colectorul solar diferă de majoritatea schimbătoarelor de căldură convenţionale
în care transferul de căldură prin radiaţie joacă un rol nesemnificativ. În colectorul solar,
3
Florescu Gh., Aventura surselor de energie, Editura Albatros, Bucureşti, 1981
11
izolati
transferul de energie către lichid sau gaz se realizează la distanta prin intermediul
radiaţiei solare cu lungimea de undă cuprinsă între 0,3 şi 3 μm şi densitatea de putere de
maximul 1000-1100 W/m2. Colectorul solar de formă plană poate fi proiectat pentru a
furniza apă caldă la temperaturi medii, de circa 40-150oC. El foloseşte ambele
componente ale radiaţiei solare - directă şi difuză, nu necesită urmărirea soarelui pe bolta
cerească, generează mici cheltuieli în exploatare şi are o construcţie mult mai simplă în
comparare cu colectoarele cu concentrarea radiaţiei solare. Acest tip de colector este
parte componentă a oricărui sistem pentru încălzirea apei, spatiilor locative, uscătoriilor
solare şi sistemelor de refrigerare. Are un grad avansat de perfecţiune tehnică şi
tehnologică
B. Captatoare de energie
Pentru aplicaţii, cum sunt aerul condiţionat, centrale de energie şi numeroase
cereri de caldură, “panourile solare nu pot furniza fluide colectoare la temperaturi
suficient de mari pentru a fi eficiente”4. Ele pot fi folosite ca dispozitive de încălzire în
prima fază, după care temperatura fluidului este apoi crescută prin mijloace
convenţionale de încălzire. Alternativ, pot fi folosite colectoare complexe şi mai scumpe.
Acestea sunt dispozitivele care reflectă şi focalizează razele solare incidente într-o zonă
mică de captare. Ca rezultat al acestei concentrări, intensitatea energiei solare este mărită
şi temperatura care poate fi atinsă poate ajunge la câteva sute sau chiar câteva mii de
grade Celsius. Aceast captator trebuie să se mişte după cum se mişcă soarele, pentru a
funcţiona eficient şi dispozitivele utilizate se numesc heliostate.
4
Maghiar T., Surse noi de energie, Editura Keysys, Oradea, 1995.
12
izolati
Fig. 3. Captator de energie
2. Derivatele energiei solare

 Energia vântului (eoliană)
O primă resursă energetică ce poate fi luată în discuţie este cea eoliană, adică
folosirea vântului, care este deja “reprezentată printr-o tehnică de rutină, constituită de
morile de vânt”5 şi o tehnică de vârf constituită de sistemele puse la dispoziţie de noua
tehnologie care ne permite să realizăm minicentrale eoliene de 1-10 MW. Aceste sisteme
pot fi construite în număr mare. Din partea acestui tip de energie, omenirea, nu spera să
aibă în anul 2000 mai mult din totalul energiei produse. Este una din cele mai vechi surse
de energie nepoluantă, o sursã de energie reînnoibilă generată de puterea vântului.
Vântul este rezultatul activităţii energetice a soarelui şi se formează datorită
încălzirii neuniforme a suprafeţei Pământului. În fiecare oră, Pământul primeşte 1014
kWh de energie solară. Circa 1-2% din această energie se transformă în energie eoliană.
Energia cinetică în vânt poate fi folosită la întoarcerea turbinelor, care sunt
capabile de a genera electricitate. Unele turbine sunt capabile să producă 5 MW de
5
Burghiu V., Energii neconvenţionale curate – vânt, soare, geotermie, biomasă, maree, valuri, curs
litografic, USAMV, Bucureşti, 1998.
13
izolati
energie, deşi acestea necesită o viteză de vânt de aproximativ 5,5 m/s, sau 20 kilometri pe
oră. Puţine zone pe Pământ au aceste viteze de vânt, deşi vânturi mai puternice se pot găsi
la altitudine mai mare şi în zone oceanice.
Se crede că potenţialul tehnic mondial a energiei eoliene poate să asigure de cinci
ori mai multă energie decât este consumată acum. Acest nivel de utilizare a acestei surse
ar necesita 12,7% din suprafaţa Pământului (excluzând oceanele) să fie acoperită de
parcuri de turbine, însemnând că terenul ar fi acoperit cu 6 turbine mari de vânt pe
kilometru pătrat.
 Energia geotermală
Potenţialul caloric geotermic mondial este estimat la circa 1013 tone echivalent
cărbun, dar el contribuie cu numai 0.05% la consumul mondial de energie. Temperatura
solului creşte cu 3o C la fiecare sută de metri în adâncime, astfel încât la o mie de metri
adâncime am avea 30o C. Ne putem imagina centrale geotermice în care apa pompată de
la adâncimi de circa 2000 m (în zonele mai calde) să ne livreze vaporii (la circa 300 o C)
necesari unor centrale de puteri mai mari de 1000 MW.
Din punct de vedere al potenţialului termic, energia geotermală poate avea
potenţial termic ridicat sau scăzut. Energia geotermală cu potenţial termic ridicat este
caracterizată prin nivelul ridicat al temperaturilor la care este disponibilă şi poate fi
transformată direct în energie electrica sau termică. Energia electrică se obţine în prezent
din energie geotermală, în centrale având puteri electrice de la 20 până la 50MW, care
sunt instalate în ţări precum: Filipine, Kenia, Rica, Islanda, SUA, Rusia. Energia
geotermală de potenţial termic scăzut este caracterizată “prin nivelul relativ scăzut al
temperaturilor la care este disponibilă”6 şi poate fi utilizată numai pentru încălzire, fiind
imposibilă conversia acesteia în energie electrică. Energia geotermală de acest tip este
disponibilă chiar la suprafaţa scoarţei terestre fiind mult mai uşor de exploatat decât
energia geotermală cu potenţial termic ridicat, ceea ce reprezintă un avantaj.
 Biomasa
6
Drăgan V. Energii regenerabile şi utilizarea acestora, Editura Atlas Press, Bucureşti, 2009
14
izolati
Prin fotosinteză, învelişul vegetal al plantei produce o biomasă care corespunde

unei energii apreciate la circa 3ˇ1021 J/an. Fiind regenerabilă, energia biomasei este
(teoretic) inepuizabilă, cu condiţia ca omul să nu grăbească procesele de deşertificare ale
planetei. Din biomasă se pot obţine combustibili (alcool, gaz metan, etc.), putându-se
folosi ca biomasă deşeuri de lemn, trestie de zahăr, deşeuri de cereale, etc. Pentru a putea
vorbi însă şi practic de biomasă, ar trebui cultivate plante la care producţia la hectar să fie
enormă (de ordinul 30-40 tone), iar conţinutul caloric să fie de ordinul 4-5000 kcal/kg.
Astăzi, cercetările se concentrează pe conversia biomasei în alcool, care ar putea
servi drept carburant pentru suplimentarea şi chiar înlocuirea benzinei şi a motorinei. Alte
forme lichide de energie obţinute din biomasă ar fi uleiurile vegetale. Metanolul produs
prin distilarea lemnului şi a deşeurilor forestiere este considerat un carburant alternativ
pentru transport şi industrie, la preţuri care ar putea concura cu cele ale combustibililor
obţinuţi din bitum şi din lichefierea carbonului.
Etanolul ar fi un combustibil mai ieftin, dar problema mare este că utilizează
resurse alimentare, cum sunt porumbul sau grâul. Dacă etanolul s-ar obţine exclusiv din
deşeuri alimentare sau agricole, deşi costurile sale de producţie ar fi mai mari, efortul s-ar
justifica pentru că se reciclează deşeurile. La alcooli se adaugă şi biogazul, respectiv
forma gazoasă a biomasei.
Există o largă varietate de surse de biomasă, printre care se numără copacii cu
viteză mare de dezvoltare (plopul, salcia, eucaliptul), trestia de zahăr, rapiţa, plantele
erbacee cu rapiditate de creştere şi diverse reziduuri cum sunt lemnul provenit din
toaletarea copacilor şi din construcţii, paiele şi tulpinele cerealelor, deşeurile rezultate
după prelucrarea lemnului, deşeurile de hârtie şi uleiurile vegetale uzate. Principala
resursă de biomasă o reprezintă însă lemnul. Energia asociată biomasei forestiere ar
putea să fie foarte profitabilă noilor industrii, pentru că toată materia celulozică
abandonată astăzi (crengi, scoarţă de copac, trunchiuri, buşteni) va fi transformată în
produse energetice. Utilizarea biomasei forestiere în scopuri energetice duce la
producerea de combustibili solizi sau lichizi care ar putea înlocui o bună parte din
15
izolati
consumul actual de petrol, odată ce tehnologiile de conversie energetică se vor dovedi

rentabile.
 Energia nucleara
Dintre toate soluţiile enumerate, soluţia primordială pentru următorul secol va fi
(probabil), energetica nucleară. Fizicienii au descoperit şi au pus la dispoziţia umanităţii
două categorii de fenomene cu ajutorul cărora se pot obţine energie. Este vorba în primul
rând de fisiunea nucleară, iar în al doilea rând de fuziunea nucleară.
În procesul de fisiune, nucleul, format din protoni şi neutroni, captează un
neutron, nucleul devenind instabil, fisionează, adică se rupe în mai multe fragmente, cu
degajarea unei mari cantităţi de energie, energia furnizată de reactorii nucleari. In urma
fisiunii, nucleul se sparge în două fragmente de fisiune, 2-3 neutroni şi radiaşii.
Prin fuziunea nucleară (fenomenul opus fisiunii) nucleele uşoare se unesc,
producându-se nuclee compuse, mai grele şi energie. Astfel prin unirea (fuziunea) a două
nuclee de hidrogen se obţine deuteriu şi energie; prin unirea a doi deutroni se obţine un
neutron, un izotop al heliului şi energie.
În natură, reacţiile nucleare cele mai obişnuite sunt cele de fuziune. Aceste reacţii
au loc în stele, protonii (materia primă) alcătuind peste 70% din materia constitutivă a
Universului. Prin asemenea procese de fuziune se nasc (în stele) nucleele mai grele,
pornind de la protoni. Primul proces de acest tip a fost descoperit de Hans Bethe (ciclul
carbon-azot oxigen) în urma căruia, atomii de carbon jucau rolul de catalizator, din 4
nuclee de hidrogen uşor se produce un atom al heliului.
1.2. Sisteme fotovoltaice – studiu la nivel mondial şi în România

În ziua de azi din ce în ce mai multe ţări încearcă să se orienteze către energia
solară, considerând-o principala sursă de energie. Există câteva ţări despre care se poate
spune că sunt la cârma industriei energetice solare mondiale.
16
izolati
Liderul mondial la utilizarea energiei solare a fost Germania (2010). Ea deţinea

aproape 50% din piaţa modială a panourilor cu celule fotovoltaice. Nicăieri în lume vom
găsi mai multe gospodării care au instalate pe acoperiş panouri solare, decât în Germania.
Aici s-a aprobat în anul 2000 Legea Energiei Regenerabile. Această lege i-a ajutat pe
oamenii de rând ai acestei ţări să înţeleagă nevoia şi beneficiile energiei regenerabile.
Potrivit statisticilor, “nemţii au investit aproximativ 5 miliarde de dolari în
sistemele solare fotovoltaice, şi au contribuit considerabil la creşterea pieţiei mondiale
specializată pe energia solară”7. Deşi, de obicei, ceea ce remarcăm sunt panourile solare,
asta nu înseamnă că industria solară din Germania se limiteaza la producerea de celule
fotovoltaice pentru electricitate. Tot în Germania se găseşte “parcul solar” Arnestein,
Bavaria. Parcul reprezintă una dintre cele mai mari “reţele” fotovoltaice din lume. A
devenit operaţional în anul 2006, şi cu mai mult de 1400 de panouri solare fotovoltaice,
poate produce 12 megawati de energie electrică.
Fig. 4 Parcul fotovoltaic Arnestein, Germania.
7
www.panosolare.com
17
izolati
Alte ţări notabile care folosesc energia solară mai sunt Spania, Austria, Italia, şi
Marea Britanie. În afara ţărilor europene bogate, oameni din Israel şi India au realizat
importanţa de a avea o sursă alternativă de energie.
Acestea ar fi ţările europene de top în domeniul energiei solare. Dar alte ţări, vin
din urmă, încet dar sigur. Guvernul din Israel, de exemplu, a cerut tuturor clădirilor
rezindenţiale să-şi instaleze sisteme de încălzire a apei la începutul anilor ‘90. Astăzi,
unităţile de afaceri, cum ar fi hoteluri sau clădiri de birouri, încearcă să folosească energia
solară ca pe o alternativă de la folosirea combustibililor fosili a căror preţuri continuă să
crească pe piaţa mondială. India se confruntă cu o criză de energie similară, şi de
asemenea găseşte în energia solară o soluţie pentru a ieşi din aceasta.
1.2.1. Top 40 al ţărilor care folosesc sistemele fotovoltaice

China a redus mult distanţa care o despărţea de SUA, marcând un record în 2013
prin cei 12GW generaţi din energie solară şi intensificându-şi eforturile de accelerare a
redresării pieţei. Germania rămâne pe locul al treilea, însă pierde teren în urma anunţului
făcut de noul guvern de coaliţie de reducere a subvenţiilor şi de relaxare a obiectivelor
privind energiile regenerabile.
Creşterea rapidă a pieţei energiei solare şi efervescenţa din sectorul offshore
(dinspre ţărm), au ajutat Japonia să se plaseze pe locul al patrulea, devansând Marea
Britanie, care continuă să fie afectată de politici de reglementare contradictorii.
Din cauza consultărilor prelungite pe tema strategiei energetice şi a măsurilor
legislative nefavorabile energiei regenerabile, Franţa şi Australia au pierdut teren. Ele au
fost devansate de către India, care a făcut un salt pe locul al 7-lea, datorită obiectivelor
sale ambiţioase şi anunţurilor de dezvoltare de proiecte la scară largă.
Competitivele şi dinamicele Brazilia şi Africa de Sud s-au poziţionat pe un loc
superior în index, graţie multitudinii de proiecte noi câştigate în urma licitaţiilor din
2013.
18
izolati
România a urcat un loc, de pe 33 pe locul 32. În funcţie de tehnologie, România

se clasează mai bine: pe locul 28 în indexul energiei eoliene şi tot 28 în indexul energiei
solare fotovoltaice. În schimb, ocupă locul al 36-lea la energie produsă din biomasă.
"Menţinerea interesului investitorilor pentru România, în urcare de pe locul 33 pe
locul 32 la nivel global, arată că în ciuda unei legislaţii în reaşezare, sectorul energiei
regenerabile rămâne în continuare atractiv, în comparaţie cu alte state din Sud Estul
Europei"8. Indicele RECAI include atât componente legate de tipurile de tehnologii
(eolian, solar, altele), cât şi componente legate de factori macro şi microeconomici, zone
unde România se află în urma altor state din regiune.
8
Declaraţie oficială Benghea-Malaies Andrei, Director Executiv Departamentul de Asistenţă în Afaceri,
EY România
19
izolati
Fig. 5. Tpo 40 ţări ce folosesc energia fotovoltaică
20
izolati
După cum putem observa, din anul 2010 până în anul curent, Germania a căzut pe
locul III în clasamentul mondial, prima poziţie fiind luată de SUA, care în urmă cu câţiva
ani, nu promitea mare lucru.
1.2.2. Sistemele fotovoltaice în România

România a acordat, anul trecut, pentru ultima oară, subvenţii masive “energiei
verzi”. Energia fotovoltaică era cel mai bine subvenţionată, prin şase certificate verzi,
faţă de două la energia eoliană sau de trei la biomasă.
De la 1 ianuarie, situaţia s-a schimbat şi numărul certificatelor verzi primite de
producătorii de energie regenerabilă a scăzut considerabil, de la şase certificate la doar
unul, în cazul industriei fotovoltaice.
3% din energia consumată de omenire este fotovoltaică
În lumina acestui aspect, investitorii s-au grăbit să prindă ultimul tren. Iată cum a
ajuns ţara noastră în top trei ţări din UE unde s-au instalat cele mai multe panouri
fotovoltaice, deşi potenţialul solar al ţării nu este printre cele mai importante din Europa.
Aşadar, Italia este pe primul loc, cu aproape 1,4 GW de energie fotovoltaică instalată
anul trecut, urmată de Marea Britanie (între 1,0 şi 1,2 GW), România (cu 1,1 GW) şi
Grecia (1,04 GW), potrivit datelor Asociaţiei Europene a Industriei Fotovoltaice.
În prezent, energia fotovoltaică asigură 3% din necesarul european de electricitate
(6% în perioadele în care cererea atinge nivelul de vârf), iar 58% din capacităţile instalate
la nivel mondial (79,9 GW) sunt în Europa.
”În mai multe ţări europene reducerea semnificativă a măsurilor de sprijin,
precum şi modificările cadrului de reglementare au afectat în mod negativ încrederea
investitorilor”9. În cazul României, potrivit datelor Autorităţii Naţionale de Reglementare
în Energie (ANRE) capacitatea proiectelor de energie fotovoltaică a crescut anul trecut de
23 de ori, de la 49 de MW, la finele anului 2012, la 1.155 de MW, la 31 decembrie 2013.
9
Declaraţie oficială Gaeton Masson, economist-şef al Asociaţiei Europene a Industriei Fotovoltaice
21
izolati
România şi-a asumat ca 24% din consumul de energie din anul 2020 să provină
din surse regenerabile, însă ANRE a anunţat că această ţintă a fost deja atinsă la 1
ianuarie 2014.
Energia regenerabilă continuă să atragă investiţii în România, tot mai multe
parcuri fiind finalizate, iar altele urmează să-şi stabilească noi instalaţii pentru producţia
de energie.
Compania portugheză Martifer Solar a finalizat două parcuri fotovoltaice, cu o
putere totală instalată de 5,41 MW, unul dintre ele fiind lângă Bucureşti, în localitatea
Măgurele, iar cealaălalt în Braşov. Cele două parcuri voltaice aparţin companiei locale
Eurowind Energy, cea din Brasov cu o putere instalată de 2,03 MW, iar cea din
Măgurele, 3,38 MW. Energia furnizată de cele două parcuri ar putea alimenta 13.000 de
locuinţe. Suprafaţa totală a acestor parcuri se ridică la 12,5 hectare şi sunt peste 22.000 de
module fotovoltaice instalate. Împreună, acestea au o producţie estimată de 7GWh/an de
energie regenerabilă, ceea ce reduce emisia de bioxid de carbon în atmosfera cu 3.500
tone.
Fig. 6. Parcuri fotovoltaice din România, Măgurele şi Brasov
22
izolati
Parcul fotovoltaic de la Târgu-Cărbuneşti, cel mai mare de acest gen din ţăra, a
fost construit pe o suprafaţă de 52 de hectare şi cuprinde peste 80.000 de panouri solare,
investiţia ridicându-se la peste 35 de milioane de euro. "Este cel mai mare parc
fotovoltaic din ţară. Ca avantaje pentru comunitatea locală, măreşte bugetul local cu 4,7%
sau, în fiecare zi, cu 150 de euro, ca venit din taxa de concesiune, taxa pe clădiri, impozit
pe teren, iar de acum inainte aici vor lucra câteva zeci de persoane. Acest teren, inainte,
ca şi valoare era aproape zero, a crescut de zeci de ori această valoare acum" 10. Parcul
fotovoltaic are o putere instalată de 20 de megawati pe oră, iar realizarea lui a durat
aproximativ opt luni, la această investiţie lucrând peste 100 de angajaţi.
Locaţia iniţială a fost mai putţn importantă, mai important este terenul, să fie
disponibil într-o suprafaţă atât de mare pentru a permite o asemenea investiţie. Ca nivel al
investiţiei, “vorbim de o investiţie de 35 de milioane de euro, cu 46.000 de megawati pe
an.”11
Fig. 7. Parcul Fotovoltaic Târgu-Cărbuneşti
10
Declaraţie oficială Mihai Mazilu, primar Târgu-Cărbuneşti
11
Declaraţie oficială Adrian Pârvulescu, director pe energie regenerabilă
23
izolati
Firma germană Gehrlicher Solar a anunţat că a finalizat la mijlocul lui 2013, trei
parcuri fotovoltaice cu o capacitate totală de 9 megawati în judeţul Mureş.
Cele trei parcuri fotovoltaice, care acoperă o suprafaţă totală de 19 hectare, au fost
finalizate în doar şase săptămâni de la debutul lucrărilor pentru un investitor privat.
Compania a precizat că aceste parcuri vor fi sprijinite timp de 15 ani prin schema de
certificate verzi a României.. Firma germană lucrează în prezent la alte două parcuri
fotovoltaice cu o capacitate de 2.5 MW fiecare la Braşov, urmând ca la finalizarea
acestora să ajungă la o capacitate de peste 23 MW în România.
Fig. 8. Parcul Fotovoltaic din judeţul Mureş.
Desigur, parcurile prezentate mai sus sunt printre puţinele exemple pe care le
putem prezenta la nivelul României. Multe altele sunt finalizate deja, sau în curs de
finalizare, însă foarte multe alte parcuri urmează a fi proiectate şi puse în funcţiune. Aşa
cum am mai precizat, România se afla pe locul 32 în clasamentul mondial, ceea ce nu
este deloc rău, şi bineînţeles, onorant pentru noi, este faptul că ocupăm ultimul loc pe
podiumul European (locul trei).
24
izolati
Capitolul 2. Sisteme fotovoltaice
25
izolati
2.1. Noţiuni fundamentale

Un sistem fotovoltaic (SFV) “converteşte în mod direct energia solară în energie
electrică, pe baza efectului fotovoltaic, şi o aduce la parametrii electrici ceruţi de
consumator.”12
2.1.1. Scurt istoric

Oamenii cercetau demult posibilităţile de folosire a energiei solare, a apei şi a
vântului. Utilizarea energiei solare ca resursă eneregetică, a început încă din antichitate,
unde cu ajutorul lentilelor şi oglinzilor au captat acest tip de energie. Acestea erau
panourile solare antice. Cu trecerea timpului însă, resursele energetice fosile au început să
domine, iar resursele energetice alternative au devenit mai puţin importante.
Resursele energetice alternative au căpătat iarăşi importanţă după ce omenirea s-a
confruntat cu faptul că resursele energetice fosile sunt limitate. Aşa s-a reînceput
orientarea spre folosirea resurselor energetice alternative inepuizabile, care includ şi
folosirea panourilor fotovoltaice.
Primele fotovoltaice convenţionale au fost produse în anii 1950, şi în întregime în
anii 1960, fiind folosite pentru a produce curent electric pentru sateliţii ce orbitează în
jurul Pământului.
În anii 1970, modificările în manufacturare, performanţa şi calitatea modulelor
fotovoltaice au ajutat la reducerea costurilor şi au deschis multe oportunităţi pentru
alimentarea unor dispozitive terestre la distanţă, inclusiv încărcarea bateriilor pentru
ajutorul navigării, semnalelor, echipamentelor de telecomunicaţie şi alte dispozitive
reduse de putere. Mai târziu, în 1980, fotovoltaicele au devenit o sursă de alimentare
populară pentru dispozitivele consumatoare de curent, inclusiv calculatoare, ceasuri,
radio, lanterne şi alte aparate cu mici încărcări de baterii.
Urmând energetica din anii 1970, “eforturi semnificante au fost făcute pentru a
dezvolta puterea sistemelor fotovoltaice pentru folosirea lor, atât în scopuri comerciale şi
12
Ghergheleş V., Energia viitorului, Editura Mediamira, Cluj-Napoca, 2006
26
izolati
rezidenţiale, de sine stătătoare, pentru alimentarea la distanţă, cât şi pentru dispozitivele

utilitate-conectate.”13
Astăzi, producţia industrială a modulelor fotovoltaice sunt în creştere cu
aproximativ 25% anual, şi programe majore din U.S.A., Japonia şi Europa grăbesc
implementarea sistemelor fotovoltaice pe clădiri şi în interconectarea în reţelele utilitare.
2.1.2. Celule fotovoltaice

Celulele, numite şi celule fotovoltaice, au de obicei o suprafaţă foarte mică şi
curentul generat de o singură celulă este mic, dar combinaţii serie, paralel ale acestor
celule pot produce curenţi suficient de mari pentru a putea fi utilizaţi în practică. Pentru
aceasta, celulele sunt încapsulate în panouri care le oferă rezistenţă mecanică şi la
intemperii.
Tipuri de celule:
Celulele fotovoltaice pot fi realizate din mai multe materiale semiconductoare, dar
peste 95% din celulele solare sunt realizate din siliciu (Si), care este al doilea element
chimic, cel mai răspândit în scoarţa terestră, reprezentând cca. 25% din aceasta, deci este
disponibil în cantităţi suficiente, fiind astfel şi ieftin. În plus, procesele de prelucrare a
acestui material nu sunt agresive pentru mediul ambiant.
Celulele solare pot fi clasificate după mai multe criterii. Cel mai folosit criteriu
este cel care clasifică celulele după grosimea stratului materialului. Aici deosebim celule
cu strat gros şi celule cu strat subţire.
Un alt criteriu este felul materialului: se întrebuinţează, de exemplu, ca materiale
semiconductoare combinaţiile CdTe, GaAs sau CuInSe, dar cel mai des folosit este
siliciul.
Materiale
1. Celule pe bază de siliciu
 Strat gros
13
Drăgan V., Energii regenerabile şi utilizarea acestora, Editura Atlas Press, Bucureşti, 2009
27
izolati
- Celule monocristaline (c-Si) randament mare - în producţia în serie se pot atinge până la
peste 20 % randament energetic, tehnică de fabricaţie pusă la punct. Totuşi procesul de
fabricaţie este energofag, ceea ce are o influenţă negativă asupra periodei de recuperare
(timp în care echivalentul energiei consumate în procesul de fabricare devine egal cu
cantitatea de energia generată).
- Celule policristaline (mc-Si)- la producţia în serie s-a atins deja un randament energetic
de peste la 16 %, cosum relativ mic de energie în procesul de fabricaţie, şi până acum cu
cel mai bun raport preţ – performanţă.
 Strat subţire
- Celule cu siliciu amorf (a-Si) - cel mai mare segment de piaţă la celule cu strat subţire;
randament energetic al modulelor de la 5 la 7 %; nu există strangulări în aprovizionare
chiar şi la o producţie de ordinul TeraWatt.
- Celule pe bază de siliciu cristalin, ex. microcristale (µc-Si)
Fig. 9. Principiul de funcţionare al celulelor fotovoltaice (sursa: solar.promacht.ro)
1 – strat de silicon (tip N)

2 – celulă fotovoltaică
3 – lumina solară
28
izolati
4 – strat de silicon (tip P)

5 – flux de curent continuu
6 – încărcător electric
2. Semiconductoare pe bază de elemente din grupa III-V

 Celule cu GaAs - randament mare, foarte stabil la schimbările de temperatură,
3. Semiconductoare pe bază de elemente din grupa II-VI
 Celule cu CdTe - utilizează o tehnologie foarte avantajoasă CBD(depunere de
staturi subţiri pe suprafeţe mari în mediu cu pH, temperatură şi concentraţie de
reagent controlate)
4. Celule CIS, CIGS - CIS este prescurtarea de la Cupru-Indiu-Diselenid produs în
staţie pilot, respectiv Cupru-Indiu-Disulfat, iar CIGS pentru Cupru-Indiu-Galiu-
Diselenat produs în staţie pilot.
5. Celule solare pe bază de compuşi organici - Tehnologia bazată pe chimia organică
furnizează compuşi care pot permite fabricarea de celule solare mai ieftine. Prezintă,
totuşi, un impediment faptul că aceste celule au un randament redus şi o durată de
viaţă redusă (max. 5000h).
6. Celule pe bază de pigmenţi - Numite şi celule Grätzel, utilizează pigmenţi naturali
pentru transformarea luminii în energie electrică; o procedură ce se bazează pe efectul
de fotosinteză. De obicei sunt de culoare mov.
7. Celule cu electrolit semiconductor - Sunt celule foarte uşor de fabrict, dar puterea
şi siguranţa în utilizare sunt limitate.
8. Celule pe bază de polimeri - Deocamdată se află doar în fază de cercetare.
Grosimea totală a unei celule fotovoltaice este ce cca. 0,3mm, iar grosimea
stratului n, este de cca. 0,002mm. Uzual, deasupra electrodului negativ al celulei
fotovoltaice, se amplaseaza un strat antireflexie, cu rolul de a împiedica reflexia radiaţiei
solare incidente pe suprafaţa celulei electrice solare, astfel încât “o cantitate cât mai mare
de energie să fie transferată electronilor de valenţă din cele două straturi
29
izolati
semiconductoare.”14 Celulele fotovoltaice au dimensiuni uzulale de 10x10cm şi mai

recent de 15x15cm.
Eficienţa celulelor fotovoltaice depinde de doi factori:
 Intensitatea radiaţiei solare incidente pe suprafaţa celulei;
 Eficienţa procesului de conversie a energiei radiaţiei solare în energie electrică.
În prezent, construcţiile de celule fotovoltaice au eficienţe în jurul valorii de 15%,
ceea ce reprezintă o valoare destul de scăzută. Din acest motiv, panourile fotovoltaice
sunt amplasate preponderent în zone caracterizate prin radiaţie solară intensă. Cu toate
acestea, ţări ca Germania sau Austria reprezintă exemple de utilizare pe scară largă a
acestei tehnologii, cu toate că nu sunt favorizate din punct de vedere al intensităţii
radiaţiei solare.
2.1.3. Efectul fotovoltaic

O celulă fotovoltaică este formată dintr-o joncţiune semiconductoare p-n
prevăzută cu o pereche de contacte metalice plasate pe cele două suprafeţe libere ale
joncţiunii. În urma difuziei purtătorilor mobili de sarcină, din regiunea în care sunt
majoritari în cealaltă regiune, în vecinătatea joncţiunii apare un stat de sarcină spaţială
care produce un câmp electric orientat de la regiunea n către regiunea p. Sub acţiunea
luminii în regiunile semiconductoare se generează perechi goluri-electroni, “iar sub
acţiunea câmpului electric al joncţiunii, golurile se deplasează către contactul metalic
plasat pe regiunea p şi electronii către celălalt contact metalic.” 15 Între cele două contacte
apare astfel o tensiune electrică, fenomen numit efect fotovoltaic. Aceasta este o
explicaţie care simplifică la maximum fenomenul.
14
Silvestre S., Modeling Photovoltaic System Using Pspice, Editura Wiley,London, 2010
15
Goetzberger A., Photovoltaic Solar Energy Generation, Editura Springer, Berlin, 2009
30
izolati
Fig.10. Efectul fotovoltaic
Efectul de apariţie a unei tensiuni electromotoare, sub acţiunea energiei solare,

efectul fotovoltaic, a fost descoperit de fizicianul francez Alexandre-Edmond Becquerel,
în anul 1839. Denumirea acestui efect provine din grecescul phos, care înseamnă lumină
şi din numele fizicianului Allesandro Volta, realizatorul primei baterii electrice din lume.
Efectul fotovoltaic este datorat eliberării de sarcini electrice negative (electroni) şi
pozitive (goluri), într-un material solid, atunci când suprafaţa acestuia interacţionează cu
lumina. Datorită polarizării electrice a materialului respectiv, care se produce sub
acţiunea luminii, apare o tensiune electromotoare, care poate genera curent electric într-
un circuit închis.
Pentru a permite furnizarea unei puteri elctrice rezonabile, celulele fotovoltaice nu
funcţionează individual, ci sunt legate în serie într-un mumăr mai mare, alcătuind panouri
fotovoltaice, sau panouri electrice solare.
31
izolati
2.2. Realizarea sistemului fotovoltaic

Pe lângă generatorul fotovoltaic - celula, modulul, sau panoul fotovoltaic, pentru
utilizarea eficientă a energiei electrice mai sunt necesare şi alte componente. Spre
exemplu, pentru a compensa dependenţa generării energiei electrice de nivelul radiaţiei
solare, în majoritatea cazutilor este necesar un mijloc de stocare a energiei electrice,
respectiv de un acumulator.
Funcţionarea corectă a acestuia presupune existenţa unui bloc de control a
încărcării. Adaptarea parametrilor electrici ai consumatorului la cei ai generatorului
fotovoltaic necesită, fie un convertor cc-cc, fie unul cc-ca, fie ambele. În unele situaţii
“generatorul fotovoltaic este dublat de resurse alternative.” 16 Toate aceste componente,
funcţionând împreună, constituie un sistem numit sistem fotovoltaic.
Sistemele fotovoltaice se împart în două grupe mari:
 sisteme autonome ("stand-alone"), care alimentează consumatori neconectaţi la
reţeaua publică de c.a. Aceste sisteme sunt utilizate în zone fără energie electrică.
În principiu, „energia produsă de panourile solare este stocată în baterii” 17, iar de
acolo este furnizată cu ajutorul unui invertor (convertor curent continuu – curent
alternativ), utilizatorilor casnici la 220V.
16
Ghergheleş V., Energia viitorului, Editura Mediamira, Cluj-Napoca, 2006
17
Ardelean Z., Captatoare solare, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1988
32
izolati
Fig. 11 Sistem fotovoltaic “stand-alone”

 sisteme neautonome, sau conectate la reţeaua publică de c.a. ("grid -connected").
Aceste sisteme sunt utilizate în zone cu energie electrică. În principiu, energia
produsă de panourile solare este livrată în reţeaua naţională şi în acelaşi timp
folosită pentru aplicaţiile casnice.
Fig. 12. Sistem fotovoltaic “grid-connected”
33
izolati
Modul în care este proiectată o instalaţie poate influenţa durata de viaţă a

acesteia. Procesul de proiectare “trebuie să fie atent analizat şi trebuie să ia în considerare
toate aspectele, cu scopul de a obţine cele mai bune caracteristici” 18 bazate pe resursele
disponibile şi luând în calcul eventualele pierderi din sistem pentru maximizarea
profitabilităţii. Acest obiectiv poate fi atins în diferite moduri, dar alegerea celor mai
bune componente (un invertor de calitate poate creşte producţia cu 2% utilizând aceleaşi
materiale) precum şi alegerea tehnicii adecvate de instalare sunt cruciale.
Necesarul pentru procesul de instalare trebuie stabilit în mod clar şi trebuie să fie
suficient de descriptiv pentru a atinge gradul dorit de profitabilitate a sistemului. De
asemenea, “planul de întreţinere trebuie întocmit din faza de proiectare, chiar dacă va fi
revizuit ulterior şi adaptat la cerinţele specifice ale sistemului.”19
2.2.1. Panouri fotovoltaice

Un panou solar fotovoltaic spre deosebire de un panou solar termic transformă
energia luminoasă din razele solare direct în energie electrică. Componentele principale
ale panoului solar sunt reprezintate de celulele solare.
Panourile solare se utilizează separat sau legate în baterii pentru alimentarea
consumatorilor independenţi sau pentru generarea de curent electric ce se livrează în
reţeaua publică.
Un panou solar este caracterizat prin parametrii săi electrici, cum ar fi tensiunea
de mers în gol sau curentul de scurtcircuit. Pentru a îndeplini condiţiile impuse de
producerea de energie electrică, celulele solare se vor asambla în panouri solare utilizând
diverse materiale, ceea ce va asigura:
 protecţie transparentă împotriva radiaţiilor şi intemperiilor
 legături electrice robuste
 protecţia celulelor solare rigide de acţiuni mecanice
 protecţia celulelor solare şi a legăturilor electrice de umiditate
18
Ardelean Z., Captatoare solare, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1988
19
www.pvcert.gr , Instalarea sistemelor fotovoltaice.
34
izolati
 asigurare unei răciri corespunzătoare a celulelor solare

 proteţia împotriva atingerii a elementelor componente conducătoare de
electricitate
 posibilitatea manipulării şi montării uşoare
Construcţia unui panou solar obişnuit

 Un geam (de cele mai multe ori geam securizat monostrat) de protecţie pe faţa
expusă la soare,
 Un strat transparent din material plastic (etilen vinil acetat, EVA sau cauciuc
siliconic) în care se fixează celulele solare,
 Celule solare monocristaline sau policristaline conectate între ele prin benzi de
cositor,
 Caserarea feţei posterioare a panoului cu o folie stratificată din material plastic
rezistent la intemperii fluorura de poliviniliden (Tedlar) şi Polyester,
 Priză de conectare prevăzută cu diodă de protecţie respectiv diodă de
scurtcircuitare (vezi mai jos) şi racord,
 O ramă din profil de aluminiu pentru protejarea geamului la transport, manipulare
şi montare, pentru fixare şi rigidizarea legăturii. Caracteristicile unui panou solar
sunt:
 Tensiunea de mers în gol UOC
 Curent de scurtcircuit ISC
 Tensiunea în punctul optim de funcţionare UMPP
 Curentul în punctual de putere maximă IMPP
 Putere maximă PMPP
 Factor de umplere FF
 Coeficient de modificare a puterii cu temperatura celulei
 Randamentul celulei solare η
35
izolati
Fig. 13. Elementele unui panou solar
Încapsularea durabilă a elementelor componente are o importanţă foarte mare,

deoarece umiditatatea ce ar putea pătrunde ar afecta durata de viaţă a panoului solar prin
coroziune şi prin scurtcircuitarea legăturilor dintre elementele prin care trece curent
electric.
Alte tipuri de panouri
 panouri laminate sticla-sticla
 panouri sticla-sticla utilizând răşini aplicate prin turnare
 panouri cu strat subţire (CdTe, CIGSSe, CIS, a-Si) pe suprafeţe de sticlă sau
aplicate ca folie flexibilă
36
izolati
 panouri concentrator lumina solară se concentrează cu ajutorul unui dispozitiv

Optic pe celule solare de dimensiuni mai mici. Astfel utilizând lentile comparativ
mai ieftine pentru a crea un fascicol de lumină mai subţire, se economiseşte
material semiconductor care este mai scump. “Sistemele cu concentrator sunt
utilizate de cele mai multe ori la celule solare din semiconductori pe bază de
elemente din grupa III-V.”20 Pentru că utilizarea lentilelor impune ca razele solare
să cadă perpendicular pe acestea, va fi nevoie de un sistem de orientare mecanică
în funcţie de poziţia soarelui.
 Colector cu fuorescenţă. Acest tip deosebit de panou solar transformă lumina
incidentă, prin intermediul unui strat de material sintetic, în radiaţie de o lungime
de undă acordată pe frecvenţa de absorbţie maximă din celula solară. În acest scop
materialul sintetic este impurificat cu un pigment fluorescent. Lumina solară este
absorbită de pigment şi reemisă cu o lungime de undă mai mare. Această lumină
generată părăseşte stratul de material sintetic doar pe o anumită direcţie bine
determinată pe toate celelalte direcţii fiind reflectetă şi astfel reţinută în material.
Pe direcţia emisie se aşează celulele solare ce sunt optimizate pe lungimea de
undă emisă de pigment. Prin aplicare mai multor straturi de material sintetic şi
celule solare acordate pe lungimi de undă diferite, se poate mări randamentul
deoarece se poate acoperi un spectru mai larg decât cu panourile solare obişnuite.
Fabricarea panoului solar

Fabricarea începe întotdeauna de pe partea activă expusă la soare. La început se
pregăteşte şi se curăţă un geam de mărime corespunzătoare. Pe acesta se aşează un strat
de folie de etilen vinil acetat, EVA adaptat profilului celulelor solare utilizate. Celulele
solare “vor fi legate cu ajutorul benzilor de cositor în grupe (şiruri - strings), care mai
apoi se aşează pe folia de EVA, după care se face conectarea grupelor între ele şi
racordarea la priza de legătură prin lipire.”21 În final totul se acoperă cu o folie EVA şi
20
Temessl A., Proiectarea şi construcţia instalaţiilor solare –Ghid informativ,Editura MAST, Bucureşti,
2008
21
www.pvcert.gr , Instalarea sistemelor fotovoltaice.
37
izolati
peste aceasta o folie tedlar. Pasul următor constă în laminarea panoului în vacuum la
150° C. În urma laminării din folia EVA plastifiată, prin polimerizare, se va obţine un
strat de material plastic ce nu se va mai topi şi în care celulele solare sunt bine incastrate
şi lipite strâns de geam şi folia de tedlar. După procesul de laminare, marginile se vor
debavura şi se va fixa priza de conectare în care se vor monta diodele de bypass. Totul se
prevede cu o ramă metalică, se măsoară caracteristicile şi se sortează după parametrii
electrici după care se împachetează.
2.2.2. Structura unui sistem fotovoltaic

Un sistem fotovoltaic este format din două subsisteme:
1. Generatorul fotovoltaic - converteşte energia primită de la soare în energie electrica
de curent continuu, folosind efectul fotovoltaic. Acesta este format din una sau mai
multe celule fotovoltaice interconectate. Generatorul fotovoltaic de mare putere se
realizează interconectând mai multe panouri fotovoltaice.
2. Blocul de procesare a energiei electrice generate, este alcătuit şi el din:
 Invertoare: GFV genereaza tensiune şi curent continuu. Mulţi consumatori
necesită însă curent alternativ. Sistemul fotovoltaic trebuie astfel să conţină un
convertor c.c.-c.a., adică un invertor. Pe lângă funcţia de conversie, un invertor
realizează multe alte funcţii fiind astfel componenta cea mai inteligentă a unui
Sistem Fotovoltaic.
 Regulatoare (sau controlere) de încărcare: sunt necesare în sistemul fotovoltaic ce
stochează energia generată fotovoltaic folosind acumulatoare electrice pentru a
prelungi durata de viaţă a acestora (prin evitarea descărcării excesive sau a
supraîncărcării).
 Convertoare c.c.-c.c. Mărimea tensiunii continue “generată de generator în multe
situaţii nu corespunde celei necesare bunei funcţionări a consumatorului.” 22
22
Temessl A., Proiectarea şi construcţia instalaţiilor solare –Ghid informativ,Editura MAST, Bucureşti,
2008
38
izolati
Pentru a "transforma" tensiunea continuă la un nivel corespunzator se folosesc

blocuri electronice numite convertoare c.c.. Acestea se întâlnesc şi ca blocuri
distincte, dar de cele mai multe ori apar în componenţa invertoarelor sau a unor
blocuri de adaptare a sarcinii la generator (numite MPPT - Maximum Power Point
Tracker).
Fig. 14. Structura unui sistem fotovoltaic
2.3. Energie electrică cu sistem fotovoltaic

Domeniul de utilizare. Puterea produsă de sistemele fotovoltaice este utilă în
majoritatea aplicaţiilor care includ motoare, pompe, echipamente electrice şi iluminare.
39
izolati
Nu este recomandată folosirea sistemelor fotovoltaice în sistemele de încălzire a apei sau

a încăperilor (cuptorul cu microunde, prăjitoarele de pâine se pot folosi datorită timpului
redus de lucru). Pentru aceste aplicaţii se folosesc sisteme solare dedicate (incălzire
habitat cu sisteme solare).
Umbrire. Spre deosebire de sistemele de caldură solare, umbrirea în cazul
panourilor solare fotovoltaice poate avea un efect important în evoluţia sistemului. Unele
module solare oferă protecţie la umbrirea parţială prin folosirea unei diode între fiecare
celula.
Unghi montaj panouri solare. Deoarece poziţia soarelui pe cer variază în funcţie
de anotimp este util să aducem corecţii poziţiei panoului: latitudinea + 15 grade iarna si
latitudinea - 15 grade vara.
Alegerea tensiunii de lucru este determinată de dimensiunea sistemului. În cazul
sistemelor mici si medii, unde majoritatea consumatorilor sunt CC (curent continuu) sau
prin intermediul unui convertor cateva sunt CA (curent alternativ) alegerea e simplă - 12
V. De asemenea, modulele solare şi consumatorii nu pot fi poziţionaţi la distanţă mare
una de alta datorită pierderilor. Sistemele cu 24 V sunt pentru aplicaţiile medii si mari
datorită pierderilor mai mici si convertoarelor curent alternativ (CA) mai performante. Cu
creşterea eficienţei utilitatilor curent alternativ (CA), sistemele de 24 V si 48 V au mai
multe avantaje în aplicaţiile mari (modalitate conectare baterii).
Controller este piesa care determină încărcarea completă a bateriei fără a permite
supraîncărcarea: previne scurgerea de energie din baterie către celula solară pe timpul
nopţii, reduce deteriorarea bateriei printr-o descărcare totală, poate prezenta starea
sistemului, protecţie la scurtcircuit.
Convertor. Componenta de bază a unui sistem mediu care transformă curentul
tensiune joasă CC în tensiune ridicată curent alternativ (CA). Caracteristica principală
este randamentul dispozitivului
40
izolati
Fig. 15 Sistem solar independent cu consumatori CC (curent continuu)
1 – celule fotovoltaice
2 – control încărcare
3 – deconector
4 – lumina fosforescentă (CC)
5 – TV, radio
6 – ciclu adânc
Fig 16. Sistem solar independent cu consumatori CA (curent alternativ)
41
izolati
2.4. Instalarea sistemelor fotovoltaice pe clădiri
Modulele fotovoltaice pot fi montate pe aproape orice suprafaţa a unei clădiri care
are contact cu soarele cea mai mare parte a zilei. Acoperişurile sunt în mod obişnuit
locaţia sistemelor fotovoltaice, dar modulele fotovoltaice pot fi montate şi pe faţade,
parasolare. Suprafaţa pe care matricele fotovoltaice sunt montate ar trebui să primească
cât de multă lumina posibilă. Cu cât mai multă lumina primeşte matricea solară, cu atât
generează mai mult curent electric. Cele trei probleme care afectează cât de multă lumina
primeşte o suprafaţa sunt:
Orientarea: spre sud este cea mai bună orientare posibilă. Dacă fotovoltaicul este
montat pe o faţadă verticală, orientarea ar trebui să fie preferabil între sud-est şi sud-vest.
Dacă fotovoltaicul va fi montat în înclinare vor fi mai multe orientări în care se obţine o
producţie de energie rezonabilă. Orientarea înspre nord ar trebui să fie evitată.
Înclinarea: o matrice înclinată primeşte mai multă lumina decât una verticală.
Indiferent de unghiul de înclinare al matricei între vertical şi 150 orizontal va putea fi
folosită. O înclinare minima de 150 de orizontală este recomandata să permită ploii să
spele praful de pe matrice (solar.promacht.ro).
Umbră: umbrele date de copacii înalţi şi clădirile din cartier trebuie luate în considerare.
Orice umbră minoră poate însemna pierderi semnificante de energie. Suprafaţa
necesară pentru montarea matricelor fotovoltaice depinde de puterea de ieşire dorită şi de
tipul modului folosit. Dacă sunt folosite modulele monocristaline (cele mai eficiente
tipuri de module) va fi necesară o zonă de aproximativ 8 m² pentru a monta o matrice cu
o putere de ieşire de 1 kw, dacă sunt folosite modulele multicristaline, va fi nevoie de o
zonă de aproximativ 10 m² pentru 1 kw pe sistem, iar dacă vor fi folosite modulele
amorfate va fi necesară o zonă de aproximativ 20 m². Aceste zone pot fi calculate în
funcţie de puterea care va este necesară. 1 - 3 kW este puterea normală de ieşire pentru un
sistem casnic, totuşi pot fi instalate sisteme mai mari. Sunt multe feluri în care o matrice
42
izolati
fotovoltaica poate fi instalată pe o clădire. Modul obişnuit de montare a unei matrice pe o

casă este aceea de a fi montată pe acoperiş sau modulele să fie montate în cadre deasupra
acoperişului. Dacă matricele vor fi integrate în acoperiş, tiglele fotovoltaice vor fi folosite
în locul modulelor. Matricele fotovoltaice pot fi monate de asemenea şi pe acoperişuri
plate, pe pereţi sau pe alte structuri precum pergole sau golfurile de parcat maşini.
43
izolati
Capitolul 3. Studiu de caz – Alegerea şi calculul componentelor

unui sistem fotovoltaic pentru o casă de vacanţă
44
izolati
3.1. Energia solară pentru o casă de vacanţă

Una din cele mai comune aplicaţii a energiei alternative este alimentarea cu
energie electrică a unei case de vacanţă sau cabană, aflată într-o zonă fără acces la reţeaua
publică. Pentru această aplicaţie se poate opta pentru alimentare folosind panouri
fotovolatice sau generatoare eoliene. Folosirea lor combinată este întodeauna posibilă.
Fig. 15. Sistem solar pentru o casă de vacanţă (sursa: ecovolt.ro)
Fiecare sistem care foloseşte energia alternativă trebuie proiectat într-un mod
foarte riguros. De această proiectare şi optimizare va depinde eficienţa şi preţul lui de
cost. Pentru a determina preţul de cost al unui echipament este necesar să determinăm
care sunt consumatorii care vor folosii această energie şi care este intervalul de timp în
care ei funcţionează.
45
izolati
În acestă locaţie vom folosi următorii consumatori de energie :
Ore de Zile de
Putere funcţionare funcţionare
(W) pe Zi săptămână
Frigider 200 10 7
Televizor color 150 4 7
Receptor satelit 30 4 7
Radio-CD player 35 6 7
Rezervă de energie 50 3 7
Instant 2000 2 7
Laptop 50 5 7
Cuptor microunde 700 0,20 7
Maşină de spălat 1000 2 7
Tabelul 4. Consumatori în curent alternativ
Ore de Zile de
Putere funcţionare funcţionare
(W) pe Zi săptămână
Bec 11W - 4buc 44 3 7
Tabelul 5. Consumatori în curent continuu
Locaţia dispune de următoarele caracteristici de potenţial energetic:

 energie solară timp de 4,5 ore pe zi;
 vânt continu la 12 m/s timp de 4 ore pe zi.
46
izolati
Pentru deservirea acestor consumatori sistemul poate folosi panouri solare care
trebuie să producă tot necesarul de energie electrică. Aceşti consumatori au nevoie de 4,5
KWh pe zi timp de 7 zile pe săptămână sau putem considera aproximativ un consum de
150KWh/lună.
Sistemul are o autonomie de 2 zile, adică poate furniza energia necesară timp de 2
zile chiar dacă nu avem nici un aport de energie de la panourile solare fotovoltaice.
Pentru acestă aplicaţie vom avea nevoie de următoarele componente principale:
 panouri solare fotovolatice
 grup de acumulatori (baterii reîncărcabile) la 12 V;
 regulator de încărcare a bateriei;
 invertor de curent continuu (12 V) - curent alternativ (220 V);
 lămpi economice de curent continuu;
 echipamente şi conectori pentru subansamble.
Pentru acoperirea necesarului de consum vom avea nevoie de :

 10 panouri solare fotovoltaice de 150 W
 2 regulatoare de încarcare pentru panouri;
 10 baterii acumulatori cu ciclu profund;
 1 invertor de 5000 W putere la ieşirea de 220 V;
 4 becuri economice de 11 W curent continuu.
În cazul în care reţeaua de energie electrică se află la o distanţă mai mare de 200 -
300 m de locaţia cabanei (casei de vacanţă), alimentarea cu energie alternativă devine cea
mai rentabilă soluţie.
47
izolati
Concluzii
Soarele este fără îndoială o vastă sursă de enerie. Într-un singur an, ele trimite
spre Pământ de 20.000 de ori energia necesară întregii populaţii a globului. În numai trei
zile, pământul primeşte de la soare echivalentul energiei existente în rezervele de
combustibili fosili. Energia solară reprezintă una din potenţialele viitoare surse de
energie, folosită fie la înlocuirea definitivă a surselor convenţionale de energie cum ar fi:
cărbune, petrol, gaze naturale etc., fie la folosirea ei ca alternativă la utilizarea surselor de
energie convenţionale mai ales pe timpul verii, cea de a doua utilizare fiind în momentul
de faţă cea mai răspândită utilizare din întreaga lume. Poate cel mai evident avantaj, în
vederea utilizării acesteia, este acela de a nu produce poluarea mediului înconjurător, deci
este o sursă de energie curată; un alt avantaj al energiei solare este faptul că sursa de
energie pe care se bazează întreaga tehnologie este gratuitã.
În functie de enegia furnizată, panourile solare se pot împărţi în panouri

fotovoltaice, care genereaza energie electică şi panouri solare termice, care transformă
energia luminoasă într-una termică. Panourile solare sunt una cele mai populare surse de
energie alternativă folosită pentru sistemele electrice private şi industriale. Tehnologiile
solare folosesc energia soarelui pentru a produce căldură, lumină, apa caldă şi chiar aer
condiţionat pentru locuinte si zona industriala.
Panourile solare fotovoltaice au ca rezultat energia electrica. Avantajele utilizarii

panourilor fotovoltaice este reprezentat in primul rand de posibilitatea asigurarii energiei
electrice in locatii izolate care nu au acces la reteaua de furnizare energie electrica. Un
astfel de sistem este usor de instalat, nu necesita cunostinte speciale in domeniu
energetic, intretinerea panourilor este facila acestea nu necesita decat cuatarea de
impuritatile ce se ataseaza pe suprafata acestora. Durata medie de utilizare a acestor
panouri este de 20-25 ani, singura componenta care necesita o atentie mai sporita si a
48
izolati
carei durata de viata este mai scurta in cazul sistemelor insulare sunt bateriile. Un alt
avantaj considerabil al acestor sisteme este ca se pot extinde in cazul aparitiei unor
consumatori electrici suplimentari. Dezavantaje: amplasarea imobilului pe axe geografice
incorecte determină scăderea randamentului instalaţiei şi pericolul distrugerii panourilor,
cauzată de intemperii; cresc riscurile in caz de calamitati - panourile fiind expuse
intemperiilor.
49
izolati
Bibliografie
 Cărţi
1. Ardelean Z., Captatoare solare, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1988
2. Burghiu V., Energii neconvenţionale curate – vânt, soare, geotermie, biomasă, maree,
valuri, curs litografic, USAMV, Bucureşti, 1998.
3. Drăgan V., Energii regenerabile şi utilizarea acestora, Editura Atlas Press,
Bucureşti, 2009
4. Florescu Gh., Aventura surselor de energie, Editura Albatros, Bucureşti, 1981
5. Ghergheleş V., Energia viitorului, Editura Mediamira, Cluj-Napoca, 2006
6. Goetzberger A., Photovoltaic Solar Energy Generation, Editura Springer, Berlin,
2009
7. Maghiar T., Surse noi de energie, Editura Keysys, Oradea, 1995.
8. Silvestre S., Modeling Photovoltaic System Using Pspice, Editura Wiley,London,
2010
9. Stoenescu G., Mecanică, Termodinamică, Electricitate şi Magnetism, Editura
Universitaria, Craiova, 2001
10. Temessl A., Proiectarea şi construcţia instalaţiilor solare –Ghid informativ,Editura
MAST, Bucureşti, 2008
 Pagini web
1. www.panosolare.com
2. www.pvcert.gr , Instalarea sistemelor fotovoltaice.
 Declaraţii oficiale
1. Declaraţie oficială Adrian Pârvulescu, director pe energie regenerabilă
2. Declaraţie oficială Benghea-Malaies Andrei, Director Executiv Departamentul de
Asistenţă în Afaceri, EY România
50
izolati
3. Declaraţie oficială Gaeton Masson, economist-şef al Asociaţiei Europene a Industriei

Fotovoltaice
4. Declaraţie oficială Mihai Mazilu, primar Târgu-Cărbuneşti
51

Studiul Sistemelor Fotovoltaice Utilizate in Alimentarea Consumatorilor Rezidentiali Izolati

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiul Sistemelor Fotovoltaice Utilizate in Alimentarea Consumatorilor Rezidentiali Izolati

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiul sistemelor fotovoltaice utilizate în alimentarea consumatorilor rezidenţiali

Capitolul 1. Surse de energie............................................................................................4

Capitolul 2. Sisteme fotovoltaice....................................................................................25

Capitolul 3. Studiu de caz – Alegerea şi calculul componentelor unui sistem

Capitolul 1. Surse de energie

1.1. Surse regenerabile de energie

Sursele regenerabile de energie se referă la forme de energie “rezultate din

necesară consumatorului, şi apoi se reîntoarce (conform legii conservării, cantitatea de

Energia solară este energia radiantă produsă de Soare ca rezultat al reacţiilor de

solare, când fotonii interacţionează cu atmosfera. Intensitatea energiei solare în orice

1.1.1. Geneza energiei solare

1.1.2. Dispozitive de captare a energiei solare

Aceste panouri solare au fost folosite eficient pentru încălzirea apei şi a

Fig. 2. Panou solar

Sistemele pasive se deosebesc prin următoarele două particularităţi distincte:

Fig. 3. Captator de energie

2. Derivatele energiei solare

Prin fotosinteză, învelişul vegetal al plantei produce o biomasă care corespunde

consumul actual de petrol, odată ce tehnologiile de conversie energetică se vor dovedi

1.2. Sisteme fotovoltaice – studiu la nivel mondial şi în România

Liderul mondial la utilizarea energiei solare a fost Germania (2010). Ea deţinea

Fig. 4 Parcul fotovoltaic Arnestein, Germania.

1.2.1. Top 40 al ţărilor care folosesc sistemele fotovoltaice

România a urcat un loc, de pe 33 pe locul 32. În funcţie de tehnologie, România

Fig. 5. Tpo 40 ţări ce folosesc energia fotovoltaică

1.2.2. Sistemele fotovoltaice în România

Fig. 6. Parcuri fotovoltaice din România, Măgurele şi Brasov

Fig. 7. Parcul Fotovoltaic Târgu-Cărbuneşti

Fig. 8. Parcul Fotovoltaic din judeţul Mureş.

Capitolul 2. Sisteme fotovoltaice

2.1. Noţiuni fundamentale

2.1.1. Scurt istoric

rezidenţiale, de sine stătătoare, pentru alimentarea la distanţă, cât şi pentru dispozitivele

2.1.2. Celule fotovoltaice

Fig. 9. Principiul de funcţionare al celulelor fotovoltaice (sursa: solar.promacht.ro)

1 – strat de silicon (tip N)

4 – strat de silicon (tip P)

2. Semiconductoare pe bază de elemente din grupa III-V

semiconductoare.”14 Celulele fotovoltaice au dimensiuni uzulale de 10x10cm şi mai

2.1.3. Efectul fotovoltaic

Fig.10. Efectul fotovoltaic

Efectul de apariţie a unei tensiuni electromotoare, sub acţiunea energiei solare,

2.2. Realizarea sistemului fotovoltaic

Fig. 11 Sistem fotovoltaic “stand-alone”

Fig. 12. Sistem fotovoltaic “grid-connected”

Modul în care este proiectată o instalaţie poate influenţa durata de viaţă a

2.2.1. Panouri fotovoltaice

 asigurare unei răciri corespunzătoare a celulelor solare

Construcţia unui panou solar obişnuit

Fig. 13. Elementele unui panou solar

Încapsularea durabilă a elementelor componente are o importanţă foarte mare,

 panouri concentrator lumina solară se concentrează cu ajutorul unui dispozitiv

Fabricarea panoului solar

2.2.2. Structura unui sistem fotovoltaic

Pentru a "transforma" tensiunea continuă la un nivel corespunzator se folosesc

Fig. 14. Structura unui sistem fotovoltaic

2.3. Energie electrică cu sistem fotovoltaic

Nu este recomandată folosirea sistemelor fotovoltaice în sistemele de încălzire a apei sau

Fig. 15 Sistem solar independent cu consumatori CC (curent continuu)

Fig 16. Sistem solar independent cu consumatori CA (curent alternativ)

2.4. Instalarea sistemelor fotovoltaice pe clădiri

fotovoltaica poate fi instalată pe o clădire. Modul obişnuit de montare a unei matrice pe o

Capitolul 3. Studiu de caz – Alegerea şi calculul componentelor

3.1. Energia solară pentru o casă de vacanţă