Dezvoltare durabilă

Proiect

Panouri solare fotovoltaice

Grupa: IEDM 3LF691
Studenți:
Baican Ștefan-Mihai

Dumitru Robert-Ionuț

Negustoru Sergiu

Profesor coordonator:
Prof. univ. doc. ing. Cristea Daniel

 Cuprins:
1. Introducere în energia
solară…………………………...........................................................................3
2. Prezentare panouri
fotovoltaice……………………………………………………………………………....5

Pagină
1
 2.1 Performanța
actuală………………………………………………………………………………………
.….8
2.2 Principiul de
funcționare………………………………………………………………………………..
……9
2.3 Materiale folosite și tehnologii
utilizate……………………………………………………………..11

3. Îmbunătățirea panourilor fotovoltaice utilizând

nanotehnologia…………………………………15

3.1 Dispozitive fotovoltaice unice

NW…………………………………………………………………………..16

3.2 Nanoparticule/celule cu punct

cuantic…………………………………………………………………....16

3.3 Nanomateriale delafossite pe bază de

CuAlO2………………………………………………………...17

3.4 Optică, stabilitate și performanță

energetică……………………………………………………….....18

4. Celule solare
flexibile……………………………………………………………………………………………
…..…19

4.1 Substrat
metalic………………………………………………………………………………………………
.......20

4.2 Substrat
ceramic……………………………………………………………………………………………...
.…..21

4.3 Substrat
plastic………………………………………………………………………………………………
……..21

5. Implementarea celulelor
hibride………………………………………………………………………………….…22

Pagină
2
 5.1 Materiale și mod de
funcționare…………………………………………………………………….………23

5.2 Fabricarea
SiNW………………………………………………………………………………………………
……24

5.3 Aplicarea AgNP pe

SiNW……………………………………………………………………………………….24

6. Compararea celulelor hibride cu cele

simple………………………………………………………………...…25

7.
Bibliografie…………………………………………………………………………………………
………………………….26

1. Introducere în energia solară

Energia solară este cea mai abundentă resursă energetică de pe Pământ. Poate fi capturată și
utilizată în mai multe moduri, iar ca sursă de energie regenerabilă, este o parte importantă a
viitorului nostru curat.

Energia solară este sursa supremă responsabilă pentru toate sistemele noastre meteo și sursele de
energie de pe Pământ. Suficientă radiație solară lovește suprafață planetei în fiecare oră pentru ca
teoretic să ne furnizeze suficientă energie pentru aproape un an întreg.

Soarele este un reactor nuclear masiv. În profunzimea nucleului Soarelui, reacțiile de fuziune
nucleară produc cantități masive de energie, care radiază spre exterior de la suprafața Soarelui și
în spațiu, sub formă de lumină și căldură.

Energia solară poate fi valorificată și transformată în energie utilizabilă folosind panouri

fotovoltaice sau panouri solare termice. Deși energia solară reprezintă doar o cantitate mică de
consum global de energie, costul scăzut al instalării panourilor solare înseamnă că din ce în ce
mai mulți oameni pot profita de energia solară. [10]

*Energia solară este o resursă de energie curată, regenerabilă și va juca un

rol important în viitorul energetic global.*

În anul 1839, Alexandre Edmond Becquerel a descoperit efectul fotovoltaic, cunoscut și ca

abilitatea de a crea curent electric din energia razelor de soare. La puțin timp după aceea, Russel

Pagină
3
Ohl a inventat primul panou solar fotovoltaic în anul 1941, iar primul panou solar cu caracter
comercial a părăsit linia de producție a laboratoarelor Bell în anul 1954. Istoria panourilor solare
se scrie chiar și în ziua de azi, când companii precum Viessmann fac tot posibilul pentru a oferi
clienților lor moduri mai eficiente și mai profitabile de a folosi acest tip de energie.

*Panourile solare pot produce energie chiar și fără a fi

luminate direct de soare.*
Soarele este principala sursă de combustibil folosită de panourile solare pentru a fabrica energie
termică sau electrică, dar asta nu înseamnă că razele de soare trebuie să cadă perpendicular pe
ele. Panourile solare pot capta lumina soarelui chiar și atunci când se întâmplă ca cerul să fie
înnorat sau soarele să nu fie chiar în înaltul cerului, ci la răsărit sau la apus. Bineînțeles, eficiența
lor nu este aceeași ca în orele de vârf, dar asta nu înseamnă că atunci când soarele nu strălucește
la maxima lui intensitate, panourile solare nu funcționează.

*O singură locuință poate reduce emisia de dioxid de carbon cu

100 de tone în 30 de ani.*

Chiar și o singură locuință poate reduce în mod semnificativ cantitatea de dioxid de carbon emis
în atmosferă la nivel mondial dacă în loc de sursele tradiționale de energie alege să folosească
energie solară. Iar acest lucru se întâmplă datorită faptului că panourile solare nu produc la fel de

Pagină
4
multă poluare ca alte dispozitive de generare de curent electric sau căldură și odată instalate se
întrețin foarte ușor. [10]

2.Prezentare panouri fotovoltaice

Creșterea cererii de energie și schimbări globale de mediu sunt factorii critici pentru
supraviețuirea și sustenabilitatea rasei umane. Prin producerea energiei din combustibil fosil
(cărbune și petrol), se generează și emisii dăunătoare mediului, având un impact dezastros direct
sau indirect umanității. Fotovoltaicele sunt considerate a fi cea mai promițătoare tehnologie
curată de producere a energiei care poate depăși ambele probleme. Deși energia solară este o
energie curată și ecologică, este foarte dificil să obținem performanță ridică la cost scăzut. Mulți
cercetători lucrează în dezvoltarea unei noi tehnologii care pot deveni soluții pentru energia
regenerabilă în viitor.

Celulele fotovoltaice transformă direct energia solară în electricitate folosind efectul fotovoltaic.
Procesul funcționează și pe vreme înnorată și ploioasă chiar dacă reduce eficiența producerii și
conversiei. Celulele fotovoltaice sunt asamblate în module pentru construcția unor sisteme
fotovoltaice modulare care sunt folosite pentru a genera curent electric pentru aplicații conectate
la rețea și aplicații off-grid precum clădiri rezidențiale și comerciale, facilități industriale, zone
retrase și rurale.

Fotovoltaicele au raport de potențial ridicat, comparativ cu alte metode de conversie a energiei,

precum energia combustibilă generată prin fotosinteză, sau recoltarea energiei termice solare. Cu
toate acestea, raportul de ieșire este încă destul de scăzut, stabilitatea este de asemenea un motiv
de îngrijorare, cum ar fi stabilitatea fototermală.

 Date măsurabile generale:

Celulele fotovoltaice de construcție modernă produc energie electrică de putere ce nu depășește
1,5+2 W la tensiune de 0,5+0,6 V. Pentru a crește tensiunea și puterea necesară pentru
consumator, celulele se conectează în serie și/sau în paralele, care se încapsulează pentru a obține
rezistență mecanică mare și a proteja celulele împotriva mediului. În proiectarea modulelor
fotovoltaice se ia în consideră folosirea frecvența pentru încărcarea acumulatoarelor electrice,
tensiunea fiind de 12+12,5 V.

În condiții de radiație standard, tensiunea maximă va fi de 16+18 V, iar tensiune de mers în gol
20+22,5 V. O celulă generează în gol 0,6 V și trebuie conectată în serie 33+36 de celule pentru a
obține o tensiune necesară.

Pagină
5
  Un panou fotovoltaic este construit din:
 un geam (geam securizat monostrat) de protecție pe față expusă la soare;
 un strat transparent din material plastic (etilen vinil acetat EVA sau cauciuc
siliconic) în care se fixează celulele solare;
 celule solare monocristaline sau policristaline conectate prin benzi de cositor;
 îmbunătățirea feței posterioare a panoului cu o folie stratificată din material
plastic rezistent la intemperii fluorura de polivinilden (Tedlar) și Polyester;
 priză de conectare prevăzută cu diodă de protecție respectiv diodă de
scurtcircuitare și racord;
 ramă din profil de aluminiu pentru protejarea geamului la transport, manipulare și
montare, pentru fixarea și rigidizarea legăturii. [1]
 Sistemele fotovoltaice se divizează în două categorii
principale:
a) conectate la rețea (grid-connected) sau care funcționează în paralele cu

rețeaua electrică publică;

b) sisteme fotovoltaice autonome (stand-alone PV system);

Sistemele conectate la rețea se divizează în sisteme pentru care rețeaua publică are rol de sursă
auxiliară de energie (grid back-up), în care excesul ce energie produsă pe cale fotovoltaică este
furnizată în rețea(grid interactive PV system) și centrale electrice solare-electrice (mulți MW PV
system) care furnizează toate energia produsă în rețea.

Prin conectarea surselor de energie regenerabilă la rețeaua electrică, apar probleme de natură
tehnică (dificultăți în reglaj și control al sistemului) și probleme de natură economică (energia
regenerabilă nu este competitivă pe piață de energie).

Datorită conectării sistemului fotovoltaic la sistemul electric pot apărea perturbații

electromagnetice la rețeaua electrică. Mai pot apărea și perturbații sub formă de armonice,
interarmonice, fluctuații de tensiune, nesimetrie și supratensiuni.

Conectarea directă la rețeaua electrică duce la un nivel ridicat de perturbații. În cazul conectării
prin transformatoare, are loc diminuare perturbăriilor, în special cele armonice de rang multiplu

Pagină
6
de 3 dacă înfășurările transformatorului se conectează în triunghi. Conectarea sistemului
fotovoltaic printr-un circuit electronic cu convertor performant de frecvența duce la reducerea
perturbațiilor.

 Avantajele panourilor fotovoltaice:

a) produc energie electrică fără efecte poluante asupra mediului.

b) nu au componente în mișcare:

- fiabilitate ridicate, durata de viață lungă;

- exploatare ușoară, ieftină;

- tehnologie fără poluare fonică;

c) producere și consum în același loc, pentru puteri instalate mai mici, consumabile local:

- pierderi de transport reduse;

- spații pentru producere și transport reduse;

- nu produce modificări în mediu;

d) modularitate:

sistemele fotovoltaice pot fi proiectate pentru expandare ușoară, deci dacă cererea de putere
crește, singurul obstacol al expandării este lipsa spațiului necesar pentru amplasarea modulelor
suplimentare;

e) autonomie:

- nu au consum suplimentar și cheltuieli de întreținere;

- energia solară este oferită gratis;

- sistemele fotovoltaice sunt dotate cu sisteme inteligente pentru controlul funcționării;

f) durabilitate:

- modulele fotovoltaice de astăzi se bazează pe tehnologii care au o degradare minimă după 20

de ani, ele fiind garantate 30 de ani. [2]

2.1 Performanța actuală

Pagină
7
Cantitatea de energie primită de la soare corespunde anual cifrei de 1.5 miliarde de milioane de
MWh, ceea ce reprezintă circa 23 000 de ori consumul actual de energie.

Disponibilitatea aceste energii depinde de ciclul zi-noapte, de latitudinea locului unde este
captată, de anotimpuri și de pătură noroasă.

Energia solară fotovoltaică se bazează pe producerea directă de electricitate prin intermediul

celulelor cu siliciu. Atunci când strălucește și atunci când condițiile climatice sunt favorabile,
soarele furnizează o putere de 1 kW/mp.

Panourile solare permit convertirea directă în electricitate a 10- 15% din această putere, că și
exemplu un acoperiș fotovoltaic de 5x4 metri are o putere de 3kW și produce 2-6 MWh/an.

În anii 1999 energia solară fotovoltaică a fost foarte puțîn semnificativă, având o creștere
importantă între anii 2002 și 2003, de 43,4%.Puterea instalată în Uniunea Europeană în 2003 a
fost de 562,3 MW. În topul liste țărilor Uniunii Europene se află Germania (397,6 MW), Olanda
(48,63 MW), Spania (27,26 MW). Pentru a compară, puterile instalate în alte țări în 2003 sunt:
Franța (21,71 MW), Portugalia (2,07 MW) și Belgia (1,06 MW). Se remarcă faptul că țările
aflate în sudul Europei nu dezvoltă cel mai mult filiera fotovoltaică. [1]

Capacitatea fotovoltaică instalată la nivel mondial a atins aproximativ 400 GW la sfârșitul anului
2017 și se preconizează că va crește și mai mult până la 4500 GW până în 2050.Având în vedere
o durată medie de viață a panourilor de 25 de ani, se preconizează că deșeurile fotovoltaice
solare la nivel mondial vor ajunge până în 2030 între 4% și 14% din capacitatea totală de
producție și vor crește până în 2050 la peste 80% (aproximativ 78 milioane de tone).Prin urmare,
eliminarea panourilor fotovoltaice va deveni o problemă de mediu pertinentă în următoarele
decenii. În cele din urmă, vor exista domenii mari pentru a investiga cu atenție cu privire la
eliminarea și reciclarea panourilor fotovoltaice EOL.UE a inițiat reglementările privind deșeurile
electronice din sectorul fotovoltaic, inclusiv obiectivele de colectare, recuperare și reciclare
specifice sectorului fotovoltaic. [2]

2.2 Principiul de funcționare

Efectul fotovoltaic a fost descoperit de Becquerel în anii 1830, urmând că în anii 1950 să se
demonstreze primul dispozitiv fotovoltaic practic. Capacitatea globală cumulată a fotovoltaicelor
a ajuns la 500 GW până în 2018, iar în viitor se estimează o creștere de 3000 GW până în
2050.În materiale folosite în construcția fotovoltaicelor, perechile electron-gaură sunt generate
când nivelul de energie al unui foton incident este mai mare decât energia bandgap a
materialului.

Pagină
8
Mecanismul de funcționare al fotovoltaicelor este următorul:atunci când lumina lovește un atom,
acesta este absorbit de către unul din electronii din jurul atomului, stimulând energia
electronului. Pe unele materiale (metale sau siliciul), această energie generată este suficientă
pentru a separă electronul de atom, lăsând electronul să se deplaseze liber în structura cristalină a
materialului. În cazul creării a două structuri de cristal, acest fenomen poate fi exploatat.

Un strat, denumit material tip N, este contaminat cu o substanță chimică (proces numit dopaj),
având astfel o mulțime de electroni în el. Celălalt strat este contaminat cu un alt material care îl
face capabil să absoarbă mai mulți electroni, material de tip P.În schimb, acești electroni nu pot
sări cu ușurință peste joncțiunea dintre aceste două materiale (joncțiune P-N), există o diferența
de tensiune între cele două straturi.

Fiecare celulă solară generează doar o mică tensiune, în mod obișnuit aproximativ 0.5 V.
Valoarea curentului creat depinde de dimensiunea celulei. Această tensiune poate fi crescută,
prin conectarea mai multor celule. [1]

O celulă fotovoltaică transformă doar o parte din energia radiantă în energie electrică, restul se
pierde că urmare a unei serii de procese ce se petrec în timpul conversiei:

- procese care intervin când energia este sub formă de radiație (pierderi de radiație);

- procese care intervin după ce energia radiantă a fost transferată semiconductorului;

- pentru fiecare proces se poate defini câte o “eficientă parțială”;

- eficientă celulei rezultă că un produs al tuturor “eficiențelor parțiale”;

- pătrunderea luminii prin suprafață;

- absorbția incompletă;

- generarea purtătorilor;

- pierderi de curent datorate recombinării;

- pierderi de tensiune;

- jumătate din energia absorbită de la soare se pierde sub formă de căldură, de unde rezultă un
maxim de eficientă de 25%. [2]

2.3 Materiale folosite și tehnologii utilizate

Pentru că sarcinile eliminate prin iluminare să genereze energie, ele trebuie să circule. Atunci,
ele trebuie să fie extrase din materialul semiconductor și creat un circuit electric. Această

Pagină
9
extracție se realizează prin intermediul unei joncțiuni create special în semiconductor, cu scopul
de a crea un câmp electric în interiorul materialului care va antrena sarcinile negative într-un
sens, iar pe cele pozitive în sensul opus. Se realizează prin doparea semiconductorului.

Joncțiunea unei fotocelule cu siliciu este constituită dintr-o parte dopată cu fosfor(P), numită de
tip “n”, alipită unei părți dopate bu bor(B), numită de tip “p”. La limita dintre cele două părți se
crează câmpul electric care separă sarcinile pozitive de cele negative. (Figura 1) [2]

Figura 1

Doparea unui material semiconductor reprezintă introducerea în structura materialului a unor

sarcini excedentare, pentru a se ameliora conductivitatea materialului.

Figura 2

Siliciu pur Siliciu N Siliciu P

(Figura 2.1) (Figura 2.2) (Figura 2.3)

În stare pură, siliciul nu este fotoconductor. (Figura 2.1)

Prin dopare cu fosfor, va apărea un excedent de sarcini negative. Materialui va

deveni potențial “donor” de electroni, disponibili pentru conductia electrică. Acest material este
siliciul de tip “n”. (Figura 2.2)

Prin doparea cu bor, apare un excedent de “goluri”, respectiv sarcini pozitive. Materialul

devine potențial “acceptor” de electroni, acest material fiind siliciul de tip “p”. (Figura 2.3)

 Cel mai utilizat material pentru realizarea fotocelulelor este siliciul, un semiconductor

de tip IV. Acesta este tetra-valent, ceea ce înseamnă că un atom de siliciu se poate asocia

Pagină
10
cu patru alți atomi de aceeași natură. Se mai poate utiliza și arseniură de
galiu și straturi subțiri de CdTe (telura de cadmiu), Cis (cupruindiudiseleniu) și CIGS. [2]

Există mai multe tipuri de celule cristaline:

a) Celule monocristaline (Figura 3):

În urmă răcirii sale, siliciul se cristalizează, dând naștere unui cristal. Acesta este decupat în fâșii
subțiri pe care se aplică restul straturilor componente ale unei celule PV.Sunt de culoare albastru
uniform, și au formă unor plachete rotunde, pătrate sau pseudo-pătrate.Randamentul lor este de
12-16%.

Totuși, ele prezintă două dezavantaje:

-Preț ridicat;

-Durata mare de amortizare prin energia furnizată.

b) Celule policristaline (Figura 3):

În timpul cristalizării se formează mai multe cristale. Decuparea lor în fâșii conduce la realizalor
de celule compuse din mai multe cristale. Sunt tot de culoare albastră, dar cu motive distincte
formate de-a lungul cristalizării.

 Avantaje: randmentul bun al celulelor de aproximativ 13% și preț de producție mai

scăzut.
 Dezavantaje: randament scăzut în timpul unei iluminări slabe. Se utilizează la nivel
industrial, pentru producere de panouri PV, având cel mai bun raport calitate-preț.

Pagină
11
 Figura 3

c) Celule amorfe (Figura 4):

Sunt realizate dintr-un suport de sticlă sau material sintetic, pe care se depune un strat subțire de
siliciu (organizarea atomilor nu este regulată, că în cazult unui cristal). Culoarea este gri. Dețîn
randament de 5-10%, mai mic decât al celulelor cristaline, dar prețul este bun.

Dezavantajele lor sunt: randament scăzut în timpul intensităților radiației solare și degradarea
materialului într-un timp relativ scurt de funcționare.

Avantajul lor este costul scăzut de producție și performanță bună în timpul unei iluminări slabe,
fiind performanțe la temperaturi mai ridicate.

Pagină
12
 Figura 4

d) Celule tandem:
Sunt realizate prin asociera tipurilor de celule prezentate mai sus, sub formă de straturi.Această
combinare conduce la absorbirea unui spectru mai larg al radiației electromagnetice pentru
producerea de energie electrică. Astfel se ameliorează randamentul de conversia, față de o celulă
simplă. Costul de producție este evident mai ridicat.

e) Celule cu film subțire (CdTe, CIS, CIGS) (Figura 5):

Tehnologiile CdTe, CIS și CIGS sunt în curs de dezvoltare sau de industrializare. [2]

Această tehnologii presupune reducerea cantității de material din producerea celulelor PV, dar
duce și la o scădere a randamentului de conversie. Acest tip de celule sunt des utilizate din cauza
costului scăzut de fabricație, greutatea redusă a panoului și flexibilitatea lor.

Celulele cu CdTe se bazează pe telura de cadmiu, material folosit pentru proprietatea lui de
absorbție mare. Totuși, dezvoltarea lor riscă să fie frânată din cauza toxicității cadmiului.

Celulele cu CIS (CuInSe2) se bazează pe cupru, indiu și seleniu. Caracteristicile acestui material
constau într-o bună stabilitate sub acțiunea iluminării. Au proprietăți de absorbitate excelente.

Celulele cu CIGS sunt realizate din aceleași materiale că și cele CIS, având că și particularitate
alierea indiului cu galiu, obținând astfel caracteristici mai bune. [2]

Pagină
13
 Figura 5

3.Îmbunătățirea panourilor fotovoltaice

folosind nanotehnologia
Cercetătorii au folosit nanomateriale pentru a îmbunătăți atât performanță dar și eficientă
panourilor fotovoltaice. Nanomaterialele se consideră pe scară largă că un domeniu emergent, în
ciuda experimentelor și cercetărilor curent în legătură cu acestea. Mărimea lor este ceea ce le
face speciale, proprietăților lor dependențe de mărime corespund proporției crescute a suprafeței
cu volumul, ceea ce le face mai interesante în comparație cu materialele în vrac datorită
proprietăților mecanice, optice, electrice și biologice îmbunătățite.

Prin introducerea de nanomateriale, fotovoltaicele de generația a treia utilizează cel mai mult
nanomateriale și vor înlocui tehnologia fotovoltaicelor de generația întâi și a două generație.

Eficientă panourilor fotovoltaice se bazează foarte mult pe capacitatea de absorbție a fotonilor și

capacitatea de fotocopiere. În cele din urmă în proiectarea fotovoltaicelor cu o eficientă decentă
de conversie ambii factori au fost optimizati. [3]

3.1 Dispozitive fotovoltaice unice NW (nanowire)

Materiale pseudo-uni-dimensionale, precum NW,NPL, nanotuburi au fost investigate extensiv
pentru selecția materialelor nanoelectronice și nano-optoelectronice datorită transportării rapide
și controlate de-a lungul axei. Prin fabricarea și investigarea PV din NW au rezultat mai multe
lucrări inovatoare, în care centrele și joncțiunile axiale p-n/p-i-n au fost realizate pe NW din Și

Pagină
14
pentru dispozitive PV. Datorită acestor structuri, s-a crescut eficientă colectării și a eficientă
conversiei până la 3,4% la o iluminare solară și de până la 4,8% la 8 iluminări solare.

Fiindcă siliciul are o suprafață de recombinare mare, este preferabil să fabricăm fire din Siluciu
cu un diametru larg pentru a reducă reportul de suprafață-volum, cu un strat pasiv pe suprafață
firului pentru a reduce recombinarea la suprafață. Utilizând cupru pentru a cataliza creșterea
microfirelor (MW), și fabricând un singur fir radial, celulele solare de joncțiune “p-n” cu siliciu
amorf și nitrura de siliciu cu acoperiri de pasivizare a suprafeței. Astfel de celule au atins o
eficientă fotovoltaică aparență de 9,0%, cu o tensiune în circuit deschis de aproximativ 600 mW
și factor de umplere de până la 80%. [3]

3.2 Nanoparticule/ celule solare cu punct cuantic

Nanoparticulele au fost studiate pe larg pentru aplicații fotovoltaice. Datorită mărimii
nanoparticulelor sau a punctelor cuantice, aceste materiale au proprietăți fizice unice, cum ar fi
band-gap care depinde de dimensiune, generarea excitonilor multipli (MEG), care permite
potențialul PV nou o limita termodinamică de curent de rupere. [3]

Prin intermediul punctelor cuantice, golurile de bandă pot fi reglate special pentru a converti și
lumina cu undă mai lungă, crescând astfel eficientă celulelor solare.

Că și materiale pentru punctele cuantice, se folosesc semiconductorii tip III/IV și alte combinații
de material, precum Siliciu/Germani (Și/Ge), Siliciu/Beriliu (Și/Be), Teleriu/Seleniu (Te/Se).
Punctele cuantice din Siliciu/Germaniu aduc avantejele următoare:

- absorbție mai mare a luminii, în spectrul infrarosiu;

- compatibiliate cu producția standard de celule solare din siliciu (comparativ cu

semiconductorii III/IV);

- creșterea curentului la temperaturi mai ridicate;

- îmbunătățire randamentului în comparație cu celule solare convenționale ;

Fabricarea PV pe baza de nanoparticule utilizează potențial debit mare, temperatura scăzută și

procese cu costuri reduse, cum ar fi imprimarea cu jet de cerneală. [4]

3.3 Nanomateriale delafossite pe baza CuAlO2

Oxizii de tip delafossit au primit atenție considerabilă fiin candidați pentru un material
termoelectric, celule solare sensibilizate la coloranți, ecrane tactile, senzori de gaz și diode de
lumina. Celulele solare sensibilizate la coloranți (DSSC) se consideră tehnologii fotovoltaice
promițătoare datorită costului redus de producție și eficientă ridică în conversia luminii în

Pagină
15
energie. Curent, s-a investigat doar NiO că și material fotocatod, dar acesta are o eficientă de
0,41-1,30%, eficientă atinsă folosind un colorant push-pull bine proiectat (PMI-6TTPA-TPA).
Prin conductivitate ridicată de tip p (10-2-10-2Scm-1), spațiu larg de bandă (>3eV) și
transparență optică ridicată (80%) în regiunea vizibilă, delafossite-le cu CuAlO2 s-au dovedit a
fi alternativă promițătoare comparativ la NiO în DSSC de tip p.

Delafossite-le CuAlO2 au o structura alcătuită din straturi alternative cu margine ușor

distorsionate, octaedre AlO6 și planuri cationice bidimensionale cu Cu1+ formând “gantere”
liniare O-Cu1+-0. [5]

După cum sunt stivuite straturile, rezultă două politipuri:

Politipul “3R” constă din “AaBbCcAaBbCc...” stivuind de-a lungul axei c și are simetrie
romboedrică cu grupul spațial R-3m, întrucât politipul “2H” constă în secvență de stivuire
alternativă “AaBbAaBb...” și are grupul spațial P63/mmc. Delafossitele 3R-CuAlO2
nanocristaline au fost sintetizate prin diferite metode, precum reacția în stare solidă combinată cu
măcinarea cu bile, reacția de metatezahidrotermala și metodă sol-gel urmată de calcinare sub
presiune parțială controlată a oxigenului.

Rapoartele anterioare ale DSSC tipului bazat pe 3R-CuAlO2 nanocristalin au arată că

fotocurentii variază în 0,08 mĂ/cm2 până la 0,98 mĂ/cm2, fiind observate când nanoparticulele
CuAlO2 (3oo nm și respectiv 23 nm) au fost utilizate că material fotocatodic în tipul p-DSSC.
[5]

3.4 Optică, stabilitate și performanță energetică a

nanofluidelor pe baza de apă în sistemele solare PV/ hibrid
solare (Figura 6)
Nanofluidele au produs îmbunătățire remarcabile asupra proprietăților optice și termofizice față
de HTF-urile tradiționale, demonstrând prin experimente o cantitate de lumina vizibilă transmisă
prin nanofluide de apă/SiO2, iar TiO2 și nanofluide de ZrC absorb o majoritate din câmpul solar
(ZrC are cea mai mare proprietate de absorbție) fiind reportat că 100% din energia solară a fost
absorbită de apă/nanotuburi de carbon cu pereți unici la o încărcare de 0,05 g/L și o cale de
penetrare de 1 cm.

Într-o nanoparticula de 5 nm și o fracție de volum de 2%, capacitatea de transmitere

nanofluidului a fost de până la 97%, ceea ce este aproape capacitatea apei pure. Cu toate acestea,
conductivitatea termică a fost mai mare cu 20% pentru nanofluidul apă/silica. Folosind simulare

Pagină
16
CFD pentru a aplică rezultatele pe un sistem PV/T, au descoperit că apă/silica la dimensiunea de
5 nm și fractia de volum de 2% este cea mai bună pentru un sistem PV/T. [7]

Figura 6 - Diagrama schematica a sistemului hibrid PV/T folosind apa/MXene

nanofluid ca si filtru optic
Implementarea proprietăților optice măsurate într-un sistem PV/T hibrid cu o instalație de filtrare
optică a devlarat o permanta mai mare comparativ cu sistemul convențional PV/T atunci când
utilizează apă/Mxene nanofluid cu o concentrație scăzută. La concentrații de peste 0,05% în
greutate a Mxene, sistemul hibrid cu filtrare optică devine ineficient din punct de vedere electric.
[7]

4. Celule solare flexibile

Celulele solare flexibile cu peliculă subțire sunt ușoare și robuste din punct de vedere
mecanic.Împreună cu tehnologia bateriilor care avansează rapid, se așteaptă ca panourile solare
flexibile să creeze produse de nișă care necesită flexibilitate mecanică, ușoară,Și moldability în
forme complexe, cum ar fi acoperiș-panou pentru automobile electrice, umbrele pliabile,
camping corturi, etc. În această lucrare, oferim o evaluare cuprinzătoare a materialelor relevante
potrivite pentru a face celule solare flexibile.Materialele de substrat revizuite includ metale,
ceramică, ochelari și materiale plastice.Pentru materialele active, ne concentrăm în primul rând
pe noile semiconductori emergente, inclusiv molecule mici de donor/acceptor organic, polimeri
de donor/acceptor conjugați și perovskiți de halogenuri organometale.

Pentru materialele de electrozi, oxizii transparenți de conducere, foliile metalice

subțiri/nanofirele, nanocarburile și polimerii dirijori sunt revizuite.De asemenea, discutăm despre

Pagină
17
meritele, punctele slabe și perspectivele viitoare ale acestor materiale pentru dezvoltarea energiei
fotovoltaice flexibile de generație viitoare. [9]

Figura 7 - structura chimatică a celulelor solare care cuprinde diverse materiale funcționale: un
substrat flexibil, doi electrozi și un strat activ.

4.1 Substrat metalic

Foliile subțiri de metal (<125 μm de vârf) sunt flexibile și sunt adesea utilizate ca substraturi
pentru fabricarea celulelor solare flexibile.11 flexibilitatea ridicată a foliilor metalice crește de la
ductilitatea ridicată a metalelor.Cel mai utilizat substrat metalic flexibil este folie din oțel
inoxidabil datorită costului său scăzut, stabilității termice și chimice excelente.

Un PSC cu eficiență de conversie a puterii (PCE) de 13.07% a fost realizat folosind un anod de
matrice de dioxid de titan nanosârmă fabricat pe substrat Ti-folie.15 cu toate acestea, datorită
costului ridicat al Ti-folie, comercializarea acestui substrat poate fi nerealistă.Trebuie remarcat
faptul că folia metalică are o reflexie optică ridicată pe întregul spectru vizibil și, prin urmare,
electrodul superior al celulei solare trebuie să fie transparent optic, permițând transmiterea
fotonilor în materialele active. [9]

4.2 Substrat ceramic

Cel mai utilizat substrat ceramic pentru celule solare este substratul de sticlă.Substratul de sticlă
prezintă o bună stabilitate termică și este rezistent la atacuri chimice și de umiditate.Cu toate
acestea, slaba ductilitate a sticlei compromite flexibilitatea sa, ceea ce duce la o rază de îndoire
mult mai mică în condiții de siguranță în comparație cu cea a unei folii de metal sau a unui
substrat de plastic. Cu tehnologia de fabricare a sticlei de astăzi, grosimea substratului de sticlă
poate fi subțiată sub 100 μm, ceea ce face sticla extrem de flexibilă. [9]

4.3 Substrat plastic

Pagină
18
Substrat de plastic (sau polimer) a atras atenția mare în domeniul celulelor solare flexibile
datorită greutății sale ușoare și low-cost.Recent, s-a demonstrat pe o celulă solară perovskite
(PSC) fabricată pe un substrat de polietilen naftalat (PEN) cu un PCE de până la 19.1%
dezavantajul major al unui substrat de plastic constituit de permeabilitatea ridicată la oxigen și
umiditate, care este în detrimentul celulelor solare. Această problemă poate fi depășităstraturi de
acoperire barieră pe ambele părți ale substratului de plastic. [9]

Figura 8 - Rezumatul proprietăților

5. Implementarea celulelor hibride

În zilele noastre, câmpul fotovoltaic suscită un mare interes în comunitatea științifică, în special
prin amplificarea problemei deficitului de petrol și încălzirea globală, costurile sale rămână
relativ mari comparativ cu alte baze de combustibili fosili.

Celulele solare pe baza de siliciu domină actuală piață fotovoltaică cu peste 80% din cota de
piață, datorită modulelor rentabile cu eficientă între 17% și 35%, fiabilitate și toxicitate
inexistentă. Deși siliciul este prezent în abundență pe planetă, costurile de producție și reciclare
ale acestui echipament rămân cu toate acestea relativ ridicat.

Evoluția costului celulelor solare bazate pe siliciu provine în esență atât din secvență de
purificare, cât și din fabricarea de structuri dreptunghiulare din siliciu cu consum intensiv de
energie, unde fiecare are o cota din costul total de aproximativ 50%, respectiv 25%.

Pagină
19
În acest context, industria fotovoltaică a propus mai multe alternative pentru a reduce costul
materialelor, precum celule solare hibride organice-anorganice, celule solare sensibilizate la
colorant, celule solare organice, celule solare cu punct cuantic coloidal și celule solare cu filme
subțiri anorganice. Astfel, implementarea unui dispozitiv hibrid polimer-siliciu constituie o
soluție alternativă rentabilă și eficientă la sectoarele anorganice convenționale, având o structura
generală de tip: anod/ polimer conductiv tip p/ catod de tip n. În mod exhaustiv, cu o simplitate
dobândită și o rezistență incomparabilă, această arhitectură a stârnit entuziasm în comunitatea
științifică, combinând în același timp avantajele atât ale siliciului, cât și ale materialului organic.
[6]

Figura 8 – Exemplificarea unui sistem hibrid

5.1 Materiale și mod de funcționare

Pentru fabricarea celulelor hibride se încorporează un strat intermediar de nanoparticule de argint
(AgNP) la siliciu-organic în interfață unei celule solare hibride bazate pe nanofire de siliciu
SiNW și un polimer poli (3,4 etilendioxitiofen) polifer foarte conductive (stirenesulfonat).

În acest context, pregătirea materialelor hibride care combină nanostructurile de siliciu cu

conductoare polimerice par foarte interesante, mai ales în ceea ce privește captarea puternică a
luminii, facilitând separarea purtătorului de sarcina, transportul sarcinilor și colecție, că să nu
mai vorbim de contribuția stratului intermediar în prelungirea duratei de viață a transportatorului
minoritar. După încorporarea acestui strat intermediar, eficientă de conversie a puterii PCE va

Pagină
20
trece barieră comparativ cu referință dispozitivului hibrid fără AgNP. În special, acest strat a
indus o îmbunătățire a suprafeței morfologice situată în partea superioare a SiNW-urilor, de
asemenea o modificare a proprietăților electronice din vecinătatea interfeței în timp ce
minimizează ratei de recombinare a sarcinilor.

Acest efect duce la o consecință imediată pentru proprietățile fotovoltaice, guvernate de o

creștere remarcabilă a densității curentului de scrutcircuit Jsc=24,95 mĂ/cm2 și o amplificare a
duratei de viață a transportatorului minoritar. Cu toate acestea, există o grosime optimă a AgNP-
urilor, dincolo de care performanță fotovoltaică se deteriorează. [6]

5.2 Fabricarea SiNW

În primul rând, siliconul selectat pentru “napolitane” sunt de tip n, având o grosime de 530 µm și
o rezistivitate de 15Ω.cm. Procesul de curățare începe pe tot parcursul scufundării napolitelor de
Și consecutiv în acetonă, etanol și apă deionizata timp de 10 minute fiecare, urmată de curățare
într-o soluție de curățare H2SO4:H2O2. În al doilea rând, substraturile sun scufundate printr-o
soluție diluată de acid fluorhidric HF (2%) pentru a șterge stratul de oxid nativ acumulat la
suprafață, dezactivandul.Apoi, aceste probe de siliciu au fost scufundate într-o soluție apoasă de
acid HF 5 M, 0.035 M AgNO3 și 0.2 M peroxid de hidorgen H2O2 (35%) timp de 30 de minute
la temperatura camerei. Când procesul de gravare este finalizat, “napolitanele” de Și au fost
scufundate într-un acid azotic concentrat HNO3 timp de 15 minute și apoi benzile de siliciu au
fost curățate cu apă deionizata. Modificarea suprafeței constă în lăsarea SiNW-urilor în contact
cu aerul, având în vedere că suprafață SiNW reacționează cu elementul oxidant din aer și la
temperatura camerei pentru a formă un strat de silice. [6]

5.3 Aplicarea AgNP pe SiNW

AgNP-urile de dimensiuni medii au fost sintetizate prin amestecarea într-o soluție apoasă 1 mM
AgNO3 și 0.26 M HF. Prima faza implică depunerea nanoparticulelor deja pregatie pe matricile
SiNW-uri prin acoperire prin rotire la viteză de 3500 rpm timp de 60 s.

Cel mai influent atribut definitor al nanoparticulelor este dimensiunea care poate fi controlată
prin variația numărului de straturi de AgNP depuse. Compararea figurativă necesită utilizarea
unui eșantion fără AgNP-uri folosit că referință.

Preocuparea de a obține nanoparticule standard, acest mostre de SiNW decorate cu AgNP-uri au

fost supuse mai întâi uscării cu azot și apoi recoacere pentru o perioada crucială pentru a distruge
cât mai mult posibil numărul de defecte existente la suprafață. [6]

Pagină
21
6. Compararea celulelor hibride cu cele
simple
Panourile fotovoltaice cu sistem hibrid s-au dovedit a fi mai eficiente decât cele convenționale
deoarece exista posibilitatea de mărire a eficienței de absorbție cu ajutorul altor materiale dar
durata de viață a acestora este mai mică decât a celor convenționale din cauza materialelor, pe
viitor se va urmări ca viața panourilor hibride să fie extinsă printr-o simplă mentenanță sau
simplă înlocuire a substanțelor folosite pentru creșterea eficientei spre deosebire de cele
convenționale ce doar au nevoie de o curățare, iar eficienta ajunge la cea normala.

7. Bibliografie
1. [Gan Huang; Sara Riera Curt; Kai Wang; Christos N. Markides], Challenges and opportunities
for nanomaterial in spectral splitting for high-performance hybrid solar photovoltaic-thermal
applications: A review in Nano Materials Science 2020, vol.2, nr.3, p. 183-203
2. [Xuemei Fu, Limin XU, Jianxin Li, Xuemei Sun, Huisheng Peng], Flexible solar cells based
on carbon nanomaterials 2018 In: Carbon, volume 139, nr. 1063-1073
3. [Rui Yu, Qingfeng Lin, Siu-Fung Leung, Zhiyong Fan], Nanomaterials and nanostructures for
efficeint light absorption and photovoltaics. In: Nano Energy 2012, volume 1, issue 1, pages 57-
72

Pagină
22
4. [Vinod Krishna Sethi; Priti Shukla; Mukesh Pandey], Use of Nanotechnology in Solar PV Cell
.In: International Journal of Chemical Engineering and Applications 2011, vol.2, nr.2
5.[M. Miclau, N. Miclau, R. Banica, D.Ursu]; Effect of polymorphism on photovoltaic
performance of CuAlO2 delafossite nanomaterials for p-type dye-sensitized solar cells
application. In: Materials today:Proceedings 2017, volume 4, issue 7, part 1, 2017, pages 6975-
6981
6. [Tong Zhang, Sami Iqbal, Xiao-Yang Zhang, Weiping Wu, Dan Sum Huan-Li Zhou], Recent
advance in highly efficient organic-silicon hybrid solar cells. In: Solar Energy Materials and
Solar Cells 2020, volume 204
7. [A.S. Abdelrazik, K.H. Tan, Navid Aslfattahi, A. Arifutzzaman, R. Saidur, F.A. Al-Sulaiman],
Optical, stability and energy performance of water-based MXene nanofluids in hybrid
PV/thermal solar systems. In: Solar Energy 2020, volume 204, pages 32-47
8. [M. Lebbi, K. Touafek, A. Benchatti, L.Boutina, A. Khelifa, M.Taher Baissi, S. Hassani];
Energy performance improvement of a new hybrid PV/t Bi-fluid system using active cooling and
self-cleaning: Experimental study.In: Applied Thermal Engineering 2021, volume 182
9. [Xiaoyue Li, Peicheng Lib, Zhongbin Wu, Deying Luo, Hong-YuYu, Zheng-HongLu]:
Review and perspective of materials for flexible solar cells; “Materials Reports: Energy” Volume
1, Issue 1, pages 1-8

10. https://www.viessmann.ro/ro/lucruri-pe-care-ar-trebui-sa-le-cunosti-despre-energia-
solara.html

Pagină
23