Introducere

De mii de ani, omenirea a zeificat puterea apei, soarelui si vantului, iar acestor zei le-au
oferit ofrande. In acest fel noi, oamenii am recunoscut puterea si energia nelimitata primita de
la zei. A venit timpul sa folosim aceasta putere pentru noi si in interesul nostru. Apa, soarele si
vantul pot genera cea mai curata energie, dar din pacate nu intotdeauna ieftina.

Din cauza diminuarii resurselor energetice si incalzirii globale, din ce in ce mai multi
oameni sunt in cautare de energii regenerabile pentru reducerea amprentei de carbon. Cu toate
acestea, chiar si cel mai convins ecologist nu poate face un astfel de efort fără resurse
financiare corespunzătoare.

Energia electrică pe care o consumăm cu toţii în fiecare zi provine într-un procent de

80% din combustibili fosili şi doar restul de 14% provine din surse regenerabile (în special
hidroelectric). Soarele, cea mai curată şi sigură sursă de energie de care putem dispune,
revarsă în fiecare an pe planeta noastră o cantitate de energie de circa 15.000 de ori mai mare
decât necesarul mondial.

Într-o societate care descoperă tot mai mult valoarea mediului ca bun real, economic şi
etic, această sursă de energie are cu siguranţă multe motive valabile pentru a se afirma.
Satisfacerea nevoii energetice tot mai mari va trebui să fie asigurată respectând cu stricteţe
ecosistemul iar, dintre diversele energii curate, cea fotovoltaică este cu siguranţă cea care oferă
cele mai multe beneficii ambientale.
 1. Scopul

Scopul acestui proiect este realizarea la Timisoara a unei centrale solare pe baza de
panouri solare fotovoltaice cu o putere nominală de 150 MW într-o perioadă de 24 luni.

In urma constructiei acestei centrale solare, sediul primariei Timisoara si alte institutii
publice vor primi curent electric gratuit de la o centrală fotovoltaică, care va fi construită la
periferia oraşului, pe un teren de o suprafaţă de 2 hectare.

Avand in vedere pe de o parte accentuarea crizei carburanţilor naturali pe plan

mondial, care a dus la o creştere substanţială a costurilor pentru producerea energiei şi pe de
altă parte necesităţile crescânde de consum, o investiţie in acest sens este foarte oportuna.

2. Justificarea necesităţii şi oportunităţii proiectului

Lumea civilizata in care traim depinde in totalitate de diverse surse de energie. In

fiecare zi, depindem intr-un fel sau altul de combustibilii fosili - cand mergem la serviciu,
cand gatim ori cand ne iluminam, incalzim sau racim locuinta. Pentru a gestiona cât mai bine
resursele energetice disponibile, obligaţia noastră zilnică este de a căuta soluţii tehnologice noi
care să permită exploatarea multiplelor aspecte pozitive pe care ni le oferă Soarele.

Proiectul vine în întâmpinarea realizării obiectivelor ţării noastre cu privire la ponderea

minimă a surselor regenerabile în totalul producţiei de energie electrică. De asemenea
proiectul acoperă parţial nevoia suplimentară de consum de energie electrică apărută pe
măsură ce economia se dezvoltă şi nivelul de trai a populaţiei creşte.

Oportunitatea proiectului derivă din disponibilitatea surselor de finanţare

nerambursabilă europeană din care se vor acoperi o parte din costurile investiţiei. De
asemenea proiectul este oportun prin prisma unei excelente capacităţi de a genera fluxuri
pozitive de numerar.
 2.1. Descrierea „produsului” generat in proiect

Proiectul are drept „produs” realizarea într-o perioadă de 24 luni a unei centrale
electrice termo-solare cu o capacitate nominală de 150 MW, cu o valoare maximă de 37.5
milioane euro care va avea un randament real de cca. 32%.

2.2. Conceptul de "energie solară"

Se referă la energia care este direct produsă prin transferul energiei luminoase radiată
de Soare. Aceasta poate fi folosită ca să genereze energie electrică sau să încălzească aerul din
interiorul unor clădiri. Deşi energia solară este reînnoibilă şi uşor de produs, problema
principală este că soarele nu oferă energie constantă în nici un loc de pe Pământ. În plus,
datorită rotaţiei Pământului în jurul axei sale, şi deci a alternanţei zi-noapte, lumina solară nu
poate fi folosită la generarea electricităţii decât pentru un timp limitat în fiecare zi. O altă
limitare a folosirii acestui tip de energie o reprezintă existenţa zilelor noroase, când potenţialul
de captare al energiei solare scade sensibil datorită ecranării Soarelui, limitând aplicaţiile
acestei forme de energie reînnoibilă.

Nu există nici un dezavantaj deoarece instalaţiile solare aduc beneficii din toate
punctele de vedere. Panourile solare produc energie electrică 9h/zi (calculul se face pe minim;
iarna ziua are 9 ore) Ziua timp de 9 ore aceste panouri solare produc energie electrică şi în
acelaşi timp înmagazinează energie în baterii pentru a fi folosită noaptea.

Instalaţiile solare funcţionează chiar şi atunci când cerul este înnorat. De asemenea sunt
rezistente la grindină (în cazul celor mai bune panouri).

2.3.De ce energie solara?

 Pentru ca este disponibila in cantitati imense, este inepuizabila (cel putin pentru cateva
miliarde de ani) si este ecologica. Captarea energiei solare nu este poluanta si nu are efecte
nocive asupra atmosferei, iar in conditiile in care degradarea Terrei atinge un nivel din ce in ce
mai ridicat, aceasta problema incepe sa fie luata in seama de tot mai multi oameni.

Si acest lucru se vede. In cazul producerii de energie electrica prin intermediul

panourilor fotovoltaice, procentul energiei solare din totalul energiei produse pe glob a crescut
de la 0,04% in 2004 la peste 0.3% si se estimeaza ca va depasi 0,4% pana la finalul lui 2010.
In continuare este un procent minuscul, dar este de apreciat faptul ca omenirii a inceput sa ii
pese. Iar pe masura ce tehnologia se va dezvolta, energia solara va fi utlizata din ce in ce mai
mult.

Energia solara fotovoltaica este apreciata ca fiind una dintre sursele cele mai
promitatoare de energie in viitor. Nu doar razele soarelui sunt o sursa de energie regenerabila,
ele sunt complet libere si disponibile.

Energia solara este curata, nelimitata si nu produce emisii. Ea nu ofera poluarea apei
sau a aerului si este complet silentioasa. Este capabila sa furnizeze putere consistenta pentru uz
rezidential sau comercial si tehnologia utilizata pentru a produce sisteme moderne
fotovoltaice, a devenit mai buna, mai rentabila si este mai usor accesibila decat pana acum. In
lumea de astazi unde noile surse de energie sunt intotdeauna cautate, viitorul energiei solare
fotovoltaice nu a fost niciodata mai luminos.

2.4. Exista soare suficient în România pentru a merita investiţia într-o centrala
solară?

Da. Cantitatea de energie solară care ajunge zilnic la nivelul Pământului este în medie de
3,4-4,4 kWh pe metru pătrat. România se află în zona a doua europeană din punct de vedere al
însoririi. In România se pot defini 4 zone de însorire, de la un maxim de 1600 kWh/m2 în
Dobrogea la 1250 kWh/m2 în nordul ţării, anual.
 2.5. Panouri fotovolatice

Cuvantul fotovoltaic este format din cuvantul grecesc pentru lumina si din numele
fizicianului Allesandro Volta.

Acest cuvant desemneaza transformarea directa a luminii solare in energie electrica

prin intermediul celulelor solare. Celulele solare sunt componente principale ale unui sistem
de panouri fotovoltaice.
 Celulele solare se compun din doua straturi electrice incarcate diferit: intr-un strat
exista o lipsa de electroni liberi, iar in celalalt strat un surplus. Indata ce energia luminii
intalneste celula, se produce o tensiune electrica. La racordul unui utilizator, acesta beneficiaza
de curent electric. Cu cat mai multe celule solare compun modulele fotovoltaice, cu atat mai
mare va fi randamentul instalatiei.

Curentul continuu produs va fi transformat in curent alternativ cu ajutorul unui

transformator si apoi va fi inmagazinat in reteaua electrica nationala - intr-un scenariu optimist
pentru Romania Solara.

2.6. Principiul de funcţionare

Panourile fotovoltaice sunt sisteme capabile sa transforme lumina (energia solara)

direct in energie electrica, prin intermediul unui proces chimic complex. Energie electrica
grauita! Conversia este statica si nepoluanta, tocmai de aceea acest mod de producere a
energiei electrice este unul ecologic.

Celulele fotovoltaice permit transformarea directă a radiaţiei solare în energie electrică,

exploatând aşanumitul “efect voltaic” care se bazează pe proprietatea anumitor metale
conductoare tratate corespunzător (printre acestea siliciul, element foarte răspândit în natură)
de a genera direct energia electrică atunci când sunt atinse de radiaţia solară.
O celulă fotovoltaică expusă la radiaţia solară se comportă ca un generator de curent cu
o curbă caracteristică tensiune/curent care depinde în principal de intensitatea radiaţiei solare,
de temperatură şi de suprafaţă. Aceasta are în general o formă pătrată cu o suprafaţă de circa
100-250 cm²şi se comportă ca o bacterie minusculă, producând, în condiţii tipice de expunere
la soare o putere care reprezintă, în stadiul actual al tehnologiei, circa 20% din radiaţia solară.

Chiar daca producerea curentului electric solar va fi pentru o perioada de timp mai
costisitoare, ea reprezinta una dintre optiunile viitorului pentru societatea moderna. De indata
ce instalatiile vor fi fabricate in serie mare, costurile curentului electric solar vor scadea
considerabil. Astfel va creste aportul sau in producerea curentului electric, care in prezent se
situeaza sub 1%. Teoretic, s-ar putea acoperi, in ciuda putinelor ore de insolatie, circa 20% din
necesarul de curent electric, daca s-ar inveli cu celule solare toate acoperisurile si suprafetele
indreptate spre sud si lipsite de umbra.

Curent modul (I) în Amperi (A)

Tensiunea modulului în Volt (V)

fig.1: puterea şi curentul unei celule FV
depind direct proporţional de
iradiere, însă tensiunea variază doar
puţin.

2.7. Alegerea tipului de centrala solara: sistem conectat la reţeaua electrică

(gridconnected)

Se va alege o instalaţie conectata stabil la reţeaua electrică. În orele în care generatorul

fotovoltaic nu poate produce energia necesară pentru a satisface cererea de electricitate,
reţeaua furnizează energia cerută. Şi invers, dacă sistemul fotovoltaic produce mai multă
energie electrică, surplusul este transferat reţelei şi contabilizat.

Sistemele conectate la reţea nu au nevoie de baterie deoarece reţeaua de distribuţie

satisface furnizarea de energie electrică în momentele de indisponibilitate a radiaţiei solare.
 4.7 Suprafaţa ocupată de o instalaţie FV

Trebuie diferenţiate următoarele cazuri:

1) Module situate pe o placă înclinată şi bine orientată (între S-E şi S-V): se realizează cea
mai bună utilizare a spaţiului. Chiar dacă luăm în considerare şi căile de trecere pentru
eventuala mentenanţă, nu se depăşesc 8÷10 m²/kWp.
2) Module situate pe sol sau pe un înveliş plan: pentru a nu crea structuri care să se dezvolte
foarte mult în înălţime şi care să creeze probleme evidente de expunere la vânt şi de permise
urbanistice, modulele sunt poziţionate normal pe mai multe rânduri paralele.
Pentru a nu avea repercusiuni grave asupra productivităţii din cauza umbririi reciproce, trebuie
ca firele că fie distanţate corespunzător pentru a evita umbrele, cu o înclinaţie a razelor solare
începând cu 20º faţă de planul orizontal.
Acest lucru implică o ocupare de circa 15÷17 m²/kWp.
3) Instalaţii cu orientare bi-axială: problema umbrelor este şi mai importantă, din moment
ce se doreşte optimizarea productivităţii pentru orice orientare şi înclinare a razelor solare.
Considerând, spre exemplu, urmăritoarele noastre de 3 kWp, cu panoul de susţinere a
modulelor de circa 22 m² şi înălţimea maximă faţă de planul orizontal de circa 3,5 m, dorind
să creştem cu circa 35% producţia de energie faţă de instalaţia fixă, este necesară o suprafaţă
de circa 50÷75 m²/kWp.
MODEL EOS56
Moduli fotovoltaici = module
fotovoltaice
Prospetto frontale = perspectivă
frontală
Prospetto laterale = perspectivă
laterală
Prospetto retro = perspectiva
anterioară

3. Obiective
1. Selectarea celei mai potrivite locaţii pentru amplasarea centralei;
2. Realizarea unui studiu privind radiatia solara ce poate fi transformata in caldura,
obtinuta pe o suprafata de 2 hectare pe o perioadă de 12 luni;
3. Elaborarea documentaţiei pentru accesarea fondurilor structurale;
4. Pregatirea terenului pentru amplasament;
5. Achiziţia şi montarea scheletelor, a oglinzilor, a turnului radiat, a turbinelor, drumuri
de acces, amplasarea punctului de transformare, cladiri;
6. Instruirea echipei de montaj;
7. Instruirea echipei de lucru;
8. Realizarea probelor tehnologice şi punerea în funcţiune a centralei.

Constrângeri ale proiectului investiţional:

 1. Timpul de realizare a proiectului: 24 luni;
2. Bugetul: 37.500.000 euro; Nu mai mult de 250.000 euro/MW putere instalată;
3. Suprafata utilizata: 2 ha;
4. Echipa de proiect: 9 persoane;
5. Nivelul tehnologic al echipamentelor: prototip;
6. Să producem minim 639.000 Wh/an
7. Să obţinem finanţarea nerambursabilă din partea OIE;
8. Achiziţia terenului de amplasare în cea mai potrivită locaţie la un preţ cât mai redus;

Ipotezele care stau la baza proiectului:

1. Este suficientă măsurarea potenţialului termic al radiatiei solare pe suprafata pe

care este amplasata centrala pentru o perioadă de 12 luni;
2. Transferarea de know-how intre universtatea dezvoltatoare si echipa de proiect;
3. Obtinerea subansamblelor ce compun centrala cat si a materialelor de constructie,
in cadrul primelor 12 luni;
4. Obtinerea aprobarii centralei de catre ENEL si conectarea la reteaua nationala.
5. Instruirea echipei operative in cadrul primelor 24 luni;
6. Pregatirea terenului (indreptare, tasare, consolidare) in cadrul primelor 12 luni;
7. Proiectul va fi aprobat pentru finanţarea din surse europene;

Nr. Parti interesate Aşteptările acestora

crt.

1. Patronul proiectului: Să realizăm un proiect care reprezintă parte a

programului de investiţii cu eficienţa scontată
Directorul de investiţii

2. Managerul de proiect Realizarea obiectivului generic si a tuturor

obiectivelor specifice, încadrându-se în
bugetul, termenul şi calitatea impusă de către
superiori

3. Echipa de proiect Să contribuie la realizarea obiectivelor

proiectului şi să se remarce prin eficienţa cu
care se achită de sarcinile care îi revin în
cadrului acestuia

4. Managerul departamentului Creşterea producţiei de energie şi vânzarea

de vânzări integrală a acesteia la un tarif cât mai ridicat

5. Departamentul patrimoniu Obţinerea celor mai ridicate randamente a

echipamentelor raportat la preţul de achiziţie, în
condiţiile unei fiabilităţi ridicate

6. Furnizorii de echipamente Să vândă cât mai multe echipamente la cel mai

mare preţ posibil, precum şi încheierea unor
Nr. Parti interesate Aşteptările acestora

crt.

contracte avantajoase de întreţinere a

echipamentelor vândute

7. ENEL Să îşi atingă cota de energie din resurse

regenerabile impusă de legislaţie şi Guvern, în
condiţiile unui tarif de achiziţie care să se
păstreze la nivelul actual, precum şi certificate
verzi cât mai ieftine

8. Agenţii guvernamentale Să atingă cota energie produse din surse

din domeniul energetic regenerabile impusă de reglementările
europene în vigoare

9 Organismul Intermediar Selectarea celor mai viabile proiecte pentru a

pentru Energie (din cadrul acorda finanţare nerambursabilă, în condiţiile
MEF) înregistrării unui cost investiţional minim
pentru fiecare MW de energie verde produsă
suplimentar

10. Consumatorii finali Servicii caracterizate de calitate ridicată

(continuate în furnizarea energiei la parametri
normali) şi tarife cât mai reduse

4. Detalierea activităţilor proiectului

Presupune realizarea unei scheme arborescente a implementării proiectului structurată după
cum urmează:

 nivelul I: proiectul în sine;

 nivelul II: realizările sau subproiectele aferente; acestea sunt: realizarea studiului
de măsurare a potenţialului termo-solar, selecţia şi achiziţia terenului pe care va fi
amplasată centrala; realizarea lucrărilor de proiectare a centralei şi elaborarea
documentaţiei pentru accesarea de fonduri nerambursabile, achiziţia
echipamentelor; montarea echipamentelor, realizarea racordării centralei la reţelele
electrice naţionale (SEN).
  nivelul III: realizări analitice şi activităţi, detaliindu-se activităţile sau subproiectele
înscrise la nivelul II;
o realizarea studiului de măsurare a potenţialului termo-solar: selecţia şi
contractarea unui furnizor de studii de măsurare a potenţialuluitermo-solar,
amplasarea echipamentelor şi măsurarea propriu-zisă a potenţialuluitermo-
solar, analiza datelor şi elaborarea studiului privind potenţialul termo-solar;
o selecţia şi achiziţia terenului pe care va fi amplasată centrala: selecţia cele mai
potrivite locaţii aferente centralei pe baza concluziilor studiului de potenţial
termo-solar achiziţia pregatirea, ingradarea şi intabularea terenului;
o realizarea lucrărilor de proiectare a centralei şi elaborarea documentaţiei pentru
accesarea de fonduri nerambursabile: proiectarea tehnică, proiectarea
economică, obţinerea tuturor avizelor şi acordurilor necesare, întocmirea
documentaţiei pentru obţinerea cofinanţării din surse nerambursabile;
o achiziţia echipamentelor: selecţia furnizorului de echipamente, încheierea
contractului de cumpărare a turbinelor şi a echipamentelor energetice,
transportul acestora;
o montarea echipamentelor: selecţia furnizorului de servicii de montare,
încheierea contractului de montare a echipamentului, montarea
turbinelor,oglinzilor,turnului, testarea centralei;
o realizarea racordării centralei la reţelele electrice naţionale: selecţia furnizorului
de realizare a racordării, încheierea contractului de racordare, realizarea
racordării, testarea acesteia;
 nivelul IV: pachete de lucrări la nivelul cărora se poate stabili costul şi perioada de
timp necesară pentru realizarea fiecărui pachet în faza următoare a proiectului (faza
de planificare).

Diagrama precedenţei activităţilor proiectului

Poziţiia in cadrul Responsabilitati
proiectului
Echipa administrativa
 Asigură implementarea cu succes a proiectului şi
coordonarea întregii echipe;
 Asigură comunicarea cu finanţatorul şi partenerii
furnizori din cadrul proiectului; respectarea obligaţiilor
Manager de contractuale şi a celor care decurg din acordurile de
proiect parteneriat;
 Rezolvarea problemelor apărute în realizarea proiectului;
 Evaluarea impactul proiectului şi comunicarea
rezultatelor finanţatorului

 Pregăteşte si organizează planurile de activitate în cadrul

proiectului şi asigură resursele necesare pentru atingerea
obiectivelor proiectelor;
 Realizează rapoarte periodice privind atingerea
Asistent manager obiectivelor pe termen scurt, mediu şi lung stabilite în
monitorizare, cadrul proiectului;
raportare,  Monitorizează in timp progresul realizat faţă de
diseminare obiectivele propuse şi redactarea rapoartelor;
 Întocmeşte raportările intermediare şi raportarea finală;
 Organizează manifestările în cadrul proiectului
(seminarii conferinţe)
 Răspunde de relaţia cu mass media şi de vizibilitatea
 proiectului

 Asigură înregistrarea documentelor financiare în

contabilitate
Manager financiar  Asigura o buna finantare pentru desfasurarea activitatii
 Realizează rapoartele financiare intermediare şi final.

 Gestionarea corespondenţei proiectului

 Asigurarea interfeţei între managerul de proiect şi
membrii echipei de implementare
 Tehnoredactarea documentelor necesare implementării
Secretariat relatii  Stabileşte şi menţine relaţiile de colaborare cu
publice şi autorităţile publice locale implicate in proiect;
comunicare  Stabileşte si menţine relaţiile de comunicare cu mass
media locală;
 Participă activ la realizarea materialelor de promovare în
cadrul proiectului;

Echipa Tehnică
 Coordonarea echipei de montaj
 Monitorizarea si respectarea graficului de lucrari
Coordonator
activităţi de montaj  Asigurarea permanentă a materialelor şi logisticii
necesare desfăşurării activitatii de montaj

 Asigura montajul efectiv al panourilor solare

 Desfasoara activitati specifice domeniului constructiilor
Muncitori -  Respecta termenul de montaj si durata acestuia pentru
montatori incadrarea in graficul de lucrari
 De munca lor depinde garantia lucrarii de montaj

 Asigura montarea si functionarea panourilor solare

 Desfasoara activitati specifice instalatiilor sanitare
 Respecta termenul de montaj si durata acestuia pentru
Instalatori
incadrarea in graficul de lucrari
 De munca lor depinde garantia lucrarii de montaj
 5. Plan de evaluare
7.1. Estimarea principalilor indicatori ai proiectului

Estimarea capacităţii de producţie şi a veniturilor proiectului

Nr.
crt. Specificaţie Valoare U.M.

1 Putere nominală instalată 150 MW

2 Regim de funcţionare zilnic 12 h/zi

3 Regim de funcţionare anual 355 zile/an

4 Energie teoretică produsă anual 639.000 MWh

5 Randament real 32,0%

6 Energie reală produsă anual 204.480 MWh

7 Tariful de livrare a energiei electrice pe MWh 33 euro/MWh

8 Valoarea certificatelor verzi vândute pe MWh 36 euro/MWh

9 Tariful de vânzare a energiei electrice (inclusiv certificatele verzi) 69 euro/MWh

10 Valoarea medie anuală a veniturilor 14.109.120 euro

11 Cursul mediu euro 4

Din informaţiile de pe piaţa echipamentelor necesare in proiect, se constată că în medie

preţul de achiziţie a unei instalatii complete si instalarea completa este de 50.000 euro pentru 1
MW putere instalată.

Prin urmare valoarea investiţiei în mod grosier reprezintă 500.000 euro.

Sursele de finanţare a investiţiei sunt reprezentate în proporţie de 50% de fondurile

publice (în cazul în care proiectul primeşte finanţare din fondurile structurale), restul de 50%
fiind contribuţia privată a beneficiarului.

La rândul său, contribuţia privată va fi acoperită în proporţie de 50% din aportul firmei
mamă (asociatul unic) prin majorare de capital social, restul de 50% din contribuţia privată
urmând să fie finanţată din credit bancar.

7.2. Determinarea cheltuielilor investiţionale şi a surselor de acoperire a acestora

 Specificaţie Valoare U.M.

Investiţiei specifică la 1 MW putere instalată 250.000 euro/MW

Puterea instalată a centralei 150 MW

Investiţia estimată 37.500.000 euro

din care:

- contribuţie publică (surse nerambursabile) 18.750.000 euro

- contribuţie privată, din care: 18.750.000 euro

- din majorări de capital social 9.375.000 euro

- din credite bancare 9.375.000 euro

7.3. Planul de management al riscurilor din cadrul proiectului

Măsuri de reacţie în cazul în care riscul se manifestă:

A. Programarea realistă a activităţilor şi lucrărilor executate de membri ai echipei de proiect

şi responsabilizarea acestora în ceea ce priveşte respectarea termenelor de finalizare; motivarea prin
măsuri extrinseci (oneroase) a gradului de încadrare în termenele specificate în planul proiecutlui;
încheierea unor contracte care conţină clauze ferme în ceea ce priveşte termenul de finalizare a
lucrărilor de către terţi, precum şi măsuri de penalizare a terţilor în cazul nerespectării termenelor
specificate contractual;

B. Identificarea cauzelor depăşirii bugetului; cauzele dependente de calitatea

managementului sunt imputate direct celor responsabili; pentru toate fazele şi activităţile din cadrul
proiectului vor fi specificate perioade certe şi măsuri menite să conducă la respectarea acestor
termene limită, precum şi măsurile de recompensare a responsabililor care se vor încadra în
termenele limită, dar şi măsuri de penalizare pentru cei care nu se vor încadra în acestea. Pentru
toate fazele şi activităţile executate de persoane sau prestatori externi – se vor prevedea termen
limită clare şi coerent definite în cadrul contractelor de prestări servicii semnate cu aceştia. De
asemenea se vor prevedea penalizări pentru situaţiile de depăşire ale termenelor limită;

C. Personalul pentru implementarea proiectului se va recruta preponderent din interiorul

firmei; în măsura în care competenţele necesare nu există în cadrul firmei sau nu sunt disponibile la
data la care sunt necesare în cadrul proiectului, personalul corespunzător va fi achiziţionat din
exterior. Se va verifica experienţa şi cunoştinţele relevante ale posibililor candidaţi pentru fiecare
funcţie, compatibilitatea acestora cu sarcinile ce urmează să le fie atribuite în cadrul proiectului. Se
vor semna contract cu clauze de remunerare funcţie de performanţe.
 7.4. Managementul schimbării

În cadrul proiectului implică analiza probabilităţii ca ipotezele de bază ale proiectului să nu se

regăsească în realitate şi propunerea unor contramăsuri pentru schimbările posibile.

1) Ce se întâmplă când costul investiţiei depăşeşte bugetul?

Soluţii:

 Dacă variaţia bugetului proiectului se încadrează în intervalul 0%÷5%, atunci

proiectului va continua fără reevaluări, deoarece proiectarea a ţinut cont de o
asemenea marjă;
 Dacă bugetul proiectului va creşte cu o proporţie ce se încadrează între 5%÷25%,
atunci proiectul va fi reanalizat pentru a stabili dacă acesta îşi păstrează eficienţa
financiară pentru organizaţia care îl implementează;
 Dacă bugetul depăşeşte 25%, atunci proiectul este automat abandonat, deoarece
acesta nu are posibilitatea de a-şi menţine eficienţa, fără o reproiectare substanţială.

2) Ce se întâmplă dacă tariful la energia electrică scade?

Soluţii:

 Se verifică dacă efectul modificării tarifului de livrare la energia produsă conduce

la efecte semnificative asupra eficienţei operaţionale ale centralei;
 Se verifică care este probabilitatea ca tariful la energie să scadă şi mai mult, până
ce activitatea centralei ajunge sub pragul de rentabilitate.

3) Ce se întâmplă dacă se depăşeşte termenul de finalizare?

Soluţii:

 Realizarea unui plan de implementare cu termen imperative, dar şi cu rezerve

rezonabile pentru posibilele depăşiri de timp, în special pentru activităţi care nu au
mai fost realizate în proiecte anterioare şi nu există o estimare pe bază de
comparaţii a duratei lor;
 Pentru achiziţiile externe – încheierea unor contracte cu furnizorii care să stipuleze
termene exacte pentru fiecare furnitură şi consolidarea acestora cu clauze de
penalizări substanţiale în caz de nerespectare a programului de livrări;
 Pentru lucrările interne – alocarea responsabilităţii execuţiei fiecărei activităţi unei
persoane bine selectate, care să aibă competenţele şi experienţa necesară pentru a
face faţă implementării la termenul prestabilit a activităţii care îi este încredinţată.

4) Ce se întâmplă dacă intensitatea medie razelor solare se dovedeşte a fi insuficientă?

Soluţii:

 Verificarea dacă există posibilitatea ca insuficienţa intensităţii razelor solare să fie

datorată unei abateri legate de un ciclu macroclimateric;
 Dacă se constată că insuficienţa resurselor termo-solare este permanentă atunci fie
se încercă relocalizarea centralei termo-solare, fie se renunţă la aceasta şi se
dezinvesteşte (ecipamentul este vândut la licitaţie).

7.5. Procedurile de asigurare a calităţii în cadrul proiectului

1. Studiu de măsurare a potentialului termo-solar

 Informaţiile cuprinse în studiu să fie suficient de complexe şi detaliate pentru a putea

permite fundamentarea selecţiei unei locaţii pentru amplasamentul Centralei Termo
solare; Structura studiului este decisă de specialistul în studii termo-solare
 Selecţia celei mai ieftine oferte care corespunde cerinţelor tehnice impuse.

2. Selecţia şi achiziţia terenului

 Selecţia amplasamentului celui mai potrivit din punct de vedere al potenţialului termo
solar;
 Achiziţia acelui amplasament care are cea mai avantajoasă combinaţie potenţial/preţ;

3. Proiectarea tehnico-economică şi elaborarea documentaţiei pentru accesarea finanţării

nerambursabile:

 Proiectul tehnic trebuie să îndeplinească criteriile impuse de certificatul de urbanism şi

reglementările în vigoare în ceea ce priveşte rezistenţa construcţiilor;
 Proiectul economic trebuie să fie conform cu specificaţiile legislaţiei în vigoare în ceea
ce priveşte fezabilitatea economico-financiară a investiţiilor;
 Documentaţia pentru accesarea finanţării nerambursabile trebuie să fie conformă cu
specificaţiile din ghidul solicitantului şi alte documente aferente programului de
finanţare (în special conformitatea cu grila de evaluare aferentă programului);

4. Achiziţia echipamentelor

 Selecţia echipamentelor turbinelor să se bazeze atât pe criterii financiare, dar şi pe

criterii tehnice: randament, fiabilitate, mentenabilitate;
 Echipamentele trebuie să se încadreze în standardele existente fie la nivel mondial, fie
la nivel european în domeniu;
 Transportul echipamentelor de la furnizor (producător) la destinaţia specificată în
contract să nu producă deteriorări şi defecţiuni ale acestora;
  Termenul de livrare să fie cât mai apropiat de data prevăzută în planificări şi cuprinsă
în contractul de achiziţie;
 Condiţiile de service post-vânzare să includă o gamă cât mai completă de defecţiuni şi
intervenţii, precum şi să acopere o perioadă cât mai lungă posibil;

5. Montarea echipamentului

 Selecţia prestatorului serviciilor de montaj trebuie să dovedească competenţă şi

experienţă minimă anterioară în acest domeniu sau într-un domeniu asemănător;
 Activităţile de montaj a echipamentelor să respecte condiţiile tehnice în vigoare;
 Termenul de montaj să fie cât mai apropiat de data prevăzută în planificări şi cuprinsă
în contractul de achiziţie;

6. Realizarea racordării CE la Sistemul Electric Naţional

 Selecţia prestatorului serviciilor de realizarea a racordării trebuie să dovedească

competenţă şi experienţă minimă anterioară în acest domeniu sau într-un domeniu
asemănător;
 Activităţile de racordare să respecte condiţiile tehnice în vigoare;
 Termenul de execuţie a lucrărilor să fie cât mai apropiat de data prevăzută în
planificări şi cuprinsă în contractul de achiziţie;

8. Programarea activităţilor proiectului şi distribuirea

bugetului proiectului în timp.

Programarea activităţilor are forma unei diagrame Gantt, fiind realizată atât în Excel,
cât şi în Microsoft Project.

În varianta din Excel este realizată şi distribuţia capitolelor de buget pe perioada

implementării proiectului.

În cadrul variantei din MS Project se constată că dacă activităţile de implementare vor

începe în 1 ianuarie 2009, data finalizării proiectului va fi 15 decembrie 2010, proiectul
încadrându-se astfel în timpul alocat iniţial de 2 ani calendaristici.

În cadrul variantei din cadrul MS Project, datele de start şi de finalizare a fiecărei

activităţi, precum şi precedenţele ţin cont de modul în care acestea se suprapun peste timpul
calendaristic, astfel că exactitatea programărilor este mult superioară variantei din Excel,
având în vedere că aici se consideră că fiecare lună are 4 săptămâni, fapt care conduce la
pierderea unui număr variind între 0 zile (în februarie) şi 3 zile (în lunile cu 31 de zile), fapt ce
la final se cumulează într-o pierdere aproximativ 48 de zile faţă de cei doi ani calendaristici.
 9. Buget

9.1. Cheltuielile operaţionale- sunt acelea pe care le presupune funcţionarea centralei.

Acestea sunt formate din:

 cheltuieli cu întreţinerea curentă;

 cheltuieli de personal;
 cheltuieli cu amortizările;
 cheltuieli cu serviciile de la terţi;
 cheltuieli cu impozitul pe construcţii.

Cheltuieli cu întreţinerea curentă

Cheltuieli cu întreţinerea curentă

Specificaţie Valoare U.M.

Valoare investiţiei 37.500.000 euro

Cota de întreţinere curentă 0,1%

Cheltuieli cu întreţinerea curentă 37.500 euro/an

Cheltuieli cu personalul

Nr.
crt. Specificaţie Valoare U.M.

1 Număr de personal 9 persoane

2 Salariu mediu brut 400 euro/lună

3 Cheltuieli lunare cu salariile personalului 3.600 euro/lună

4 Cota cumulată a contribuţiilor angajatorului 33,50%

5 Contribuţiile lunare ale angajatorului 1.206 euro/lună

6 Cheltuieli lunare cu personalul 4.806 euro/lună

7 Cheltuieli anuale cu personalul 57.672 euro/an

Cheltuieli cu amortizările
 Nr.
crt. Specificaţie Valoare

1 Valoare imobilizărilor rezultate în urma investiţiei 37.500.000

2 Perioada medie de amortizare 20

3 Cheltuieli anuale cu amortizarea 1.875.000

Cheltuieli cu serviciile de la terţi

Nr.
crt. Specificaţie Valoare U.M.

1 Valoarea veniturilor 14.109.120 euro/an

2 Cota cheltuielilor cu serviciile de la terţi în venituri 2,0%

3 Cheltuieli anuale cu serviciile de la terţi 282.182 euro/an

Cheltuieli cu impozitul pe construcţii

Nr.
crt. Specificaţie Valoare U.M.

1 Valoarea construcţiilor rezultate în urma investiţiei 37.500.000 euro

2 Cota anuală a impozitului pe construcţii 0,10%

3 Cheltuieli anuale cu impozitul pe construcţii 37.500 euro/an

În tabelul de mai jos este realizat un centralizator al cheltuielilor din exploatare.

Centralizatorul cheltuielilor de exploatare

Nr.
crt. Specificaţie Valoare U.M.

1 Cheltuieli cu întreţinerea curentă 375.000 euro/an

2 Cheltuieli cu personalul 57.672 euro/an

3 Cheltuieli cu amortizările 1.875.000 euro/an

4 Cheltuieli cu serviciile de la terţi 282.182 euro/an

5 Cheltuieli cu impozitul pe construcţii 37.500 euro/an

6 TOTAL cheltuieli anuale de exploatare 2.627.354 euro/an

 9.2. Estimarea necesarului de resurse, achiziţia acestora şi estimarea duratei
activităţilor

Bugetul proiectului este estimat în cele ce urmează:

Resursele umane implicate în cadrul proiectului sunt împărţite în două categorii:

resurse permanente şi temporare.

Resursele umane permanente sunt utilizate fie pe toată perioada proiectului, fie pe o
perioadă relativ lungă din cadrul acestuia..

Resursele permanente sunt estimate pe baza duratei activităţilor în care sunt implicate,
specificată în fişierul de calcule, la pagina DAP, sub Detalierea activităţilor proiectului. Astfel,
considerăm că managerul de proiect, asistentul, implicati pe perioada a 24 luni responsabilul
pentru bugetare şi juristul specializat în procedurile de achiziţie publică este implicat pe
perioada a 12 luni, adică perioada de derulare a proiectului, mai puţin perioada de derulare a
studiului privind potenţialul termo-solar, când echipa de proiect nu derulează activităţi.

Inginerii specializaţi în centrale termo solare sunt implicaţi timp de 12 luni, în timp ce
responsabilul achiziţii – doar 3 luni (atunci când se demarează efectiv achiziţiile în cadrul
proiectului).

Salariile medii lunare pentru cele 6 categorii de membri ai echipei practicate în cadrul
firmei, fie cele de pe piaţa muncii.

Resurse umane permanente (echipa de proiect)

Cheltuieli
Salariu totale cu
Nr. Luni mediu lunar Retribuţii Contribuţiile echipa de
crt. Denumire poziţie calendaristice (euro/lună) brute angajatorului management

1 1 manager proiect 24 1.000 24.000 8.100 32.100

2 1 asistent 24 400 9.600 3.240 12.840

1 responsabil
3 bugetare 12 450 5.400 1.823 7.223

1 Responsabil
4 achiziţii 3 800 2.400 810 3.210

1 jurist - specializat
în proceduri de
5 achiziţie publică 12 350 4.200 1.418 5.618

6 3 pesoane 24 200 14.400 4.860 19.260

responsabile cu
 paza

2 ingineri -
specializaţi în
centrale termo-
7 solare 10 400 8.000 2.700 10.700

68.000 22.950 90.950

Resursele umane temporare sunt implicate în activităţi punctuale, a căror perioadă de

implicare este determinată de asemenea în DAP. Perioada de implicare a fiecărei categorii este
estimată în zile lucrătoare, fiind utilizat salariul lunar pentru a estima costurile cu aceste
resurse, prin ponderarea numărului de zile de implicare cu 20 de zile lucrătoare (câte sunt în
medie într-o lună. Salariile sunt fie cele practicate în cadrul firmei (pentru personalul temporar
din interiorul firmei), cele rezultate în urma contractelor încheiate cu terţii prestatori de
servicii de consultanţă, fie cele practicate pe piaţa muncii.

Resurse umane temporare

Salariu Cheltuieli
mediu totale cu
Nr. Zile lunar Retribuţii Contribuţiile personalul
crt. Denumire poziţie lucrătoare (euro/lună) brute angajatorului extern

1 1 specialist studii termo-solare 252 1.500 18.000 6.075 24.075

2 1 Consultant imobiliare 15 1.000 714 241 955

3 1 arhitect 20 4.500 4.286 1.446 5.732

1 asistent de arhitect (operator

4 CAD) 20 1.000 952 321 1.274

5 2 proiectanti 10 2.000 1.905 643 2.548

2 consultanţi în domeniul
elaborării de proiecte de finanţare
6 nerambursabilă 40 1.500 5.714 1.929 7.643

7 10 tehnicieni instalatii 120 350 20.000 6.750 26.750

8 2 ingineri constructii 252 400 9.600 3.240 12.840

TOTAL 31.571 10.655 42.227

Cele cinci contracte de achiziţii externe sunt formate din două categorii de studii (cel
privind estimarea potenţialului termo-solar şi studiile topografic + geologic), precum şi
contractele corespunzătoare celor trei proceduri de achiziţie publică aferente proiectului:
achiziţia echipamentelor, montajul acestora şi construcţia racordului la reteaua de curent.
Preţurile utilizate sunt estimative, determinate în urma consultării ofertelor existente pe piaţă.

Achiziţii externe

Valoare
estimată
Nr. contract
crt. Specificaţie [euro]

1. Studiu potenţial termo-solar 15.000

2. Studiu geologic şi topografic 10.000

Achiziţie centrala (oglinzi, suporti, turbine, tubulatura, radiatoare, electronica de

3. comanda, panouri si structura turn ) 4.200.000

Constructie centrala (turn, cladiri, instalare suporti si montare oglinzi, instalare

4 tubulatura, montarea turbinelor, conectarea electronicii la echipamente) 3.600.000

5 Construcţie racord la SEN 550.000

6 alte materiale 1.255.000

TOTAL 9.630.000

Alte cheltuieli

Nr. Preţ/tarif Valoare

crt. Specificaţie U.M. Cantitate unitar [euro]

Cheltuieli materiale

Hârtie topuri 100 0,5 50

Tonner buc. 30 10 300

Combustibili litri 1920 1,2 2.304

becuri si neoane buc. 73 3 219

Alte consumabile birou 1.000

Cheltuieli cu serviciile de la
terţi

Chirii birouri mp 200 15 36.000

Promovare şi publicitate 10.000

 Transport 1.500

abonamente
Telecomunicaţii lunare 14 50 8.400

Leasing autoturisme buc. 12 200 28.800

Protocol 20.000

Cazare om-zile cazare 500 72 36.000

om-zile-
Diurne deplasări 500 55 27.500

TOTAL ALTE CHELTUIELI 172.073

Centralizator buget

1 Resurse umane permanente 90.950 Euro

2 Resurse umane temporare 42.227 Euro

3 Achiziţii externe 9.630.000 Euro

4 Echipamente 364.050 Euro

5 Alte cheltuieli 172.073 Euro

TOTAL GENERAL BUGET 10.299.300 Euro