15.Instalatii de turbine cu gaze 15.

1Principiul de functionare si clasificare

Turbinele cu gaze au acelasi principiu constructiv si functional ca si turbinele cu abur, deosebindu-se de acestea, in principal, prin faptul ca agentul de lucru, purtatorul de energie, care se destinde, este format din gaze produse prin arderea combustibilului. Instalatiile de turbine cu gaze sunt folosite in industria energetica pentru antrenarea generatoarelor electrice, in transporti( motoare pentru transporturi rutiere, feroviare si maritime), in aeronautica(la turboreactoare), etc. Schema de principiu a unei asemenea instalatii este prezentata in fig 15.1. Ea cuprinde urmatoarele elemente principale

T-turbina cu gaze C-copmresorul de aer G-consumatorul de putere(ex:generator electric) R-recuperatorul de caldura PC-pompa de combustibil C.A.-camera de ardere(orice incalzitor de aer) Principiul de functionare al instalatiei este urmatorul: aerul este comprimat de un compresor pana la o presiune p2 si este introdus in camera de ardere in care se produc gazele de ardere ca urmare a procesului de ardere a combustibilului. Gazele calde se desind apoi in ajutale turbinei, in care energia potentiala se transfomra in energie cinetica, transofrmata de rotor in lucru mecanic. Gazele destinse se evacueaza in atomsfera,dupa ce in prealabil sunt raciete in recuperator. Lucrul mecanic produs se foloseste pentru antrenarea compresorului si pompei de combustibil, iar restul pentru antrenarea consumatorului de putere. Deci, ciclul instalatiei cu turbina cu gaze se inchide in atmosfera. Cele trei transformari termodinamice se compun: compresia, arderea(incalzirea), destinderea pot fi: -copmrimarea-adiabata-izotropa -izoterma -politropa -incalzirea-izocora -izobara -destinderea-izotropa -izoterma -politropa

Avand in vedere ca fiecare transformare are loc intr-un utilaj independent (compresia in compresor, incalzirea in camera de ardere, destinderea in turbina), inseamna ca instalatia de turbina cu gaze se poate realiza intr-un numar mare de tipuri de cicluri realizate prin combinarea acestor transformari. In figura 15.2-15.4 se reprezinta in diagrama TS cateva din ciclurile posibile si schemele de principiu ale instalatiei:

Pentru studiul termodinamic al ciclurilor se fac urmatoarele ipoteze: in instalatie evolueaza un kg aer (considerat gaz perfect) caldura specifica a aerului ce evolueaza in instalatie este constanta in intervalul maxim de temperaturi toti parametrii gazului luati in calcul sunt marimi franate, deci energia cinetica a gazului este cuprinsa in parametrul considerat toate transformarile termodinamice deschise ce compun ciclul sunt reversibile, deci si ciclurile sunt reversibile. In continuare se prezinta medota de calcul a marimilor caracteristice ale ciclurilor instalatiei de turbine cu gaze.

15.2 Ciclul cu ardere izobara, fara regenerare(recuperare) de caldura

Ciclul instalatie, in diagramele T-s si p-v este reprezentat in figura 15.5:

Aerul este comprimat adiabat in compresor(1-2), incalzirea are loc izobar in camera de ardere(2-3), in turbina de gaze destinderea are loc adiabat(3-4), dupa care gazele de presiune p1 sunt evacuate in atmosfera . Lucrul mecanic dezvoltat in turbina corespunde suprafetei b34a, iar lucrul mecanic cerut de compresor este suprafata b21a. Deci,lucrul mecanic exterior furnizat de cilcu este suprafata 1234. Randamentul termic al ciclului este:

Din adiabatele de compresie si destindere se obtine:

deci ciclul prezinta rndamentul unui ciclu Carnot ce lucreaza intre temperaturile T1 si T2. Lucrul mecanic furnizat de turbina:

Rezulta ca puterea dezvoltata de instalatia de turbine de gaze mai depinde si de raportul T3/T1, numit grad total de crestere al temperaturii in instalatie. El nu poate fi ridicat prea mult deoarece temperatura T3 este limitata de conditiile de siguranta in functionare si de rezistenta materialului din care sunt confectionate palele turbinei. Fiecarei valori epsilon ii corespunde valoarea optima T3/T1 pt care lucrul mecanic maxim.

Tinand cont de expresia anterioara,randamentul ciclului poate fi pus sub forma:

Deci randamentul ciclului depinde de: temperatura T1 a aerului la intrare in compresor natura gazului ce evolueaza in instalatie(prin k) gradul de compresie epsilon al compresorului Metoda de calcul a randamentului si lucrul mecanic,prezentata mai sus, se foloseste analog pt orice alt ciclu fara recuperare. 15.3 CICLUL CU ARDERE IZOBARA,CU RECUPERAREA CALDURII

In ciclurile fara recuperare gazele din turbina ies in atmosfera cedand mediului ambiant cardura Q2.O parte din aceasta caldura poate fi folosita la incalzirea aerului refulat de compresor spre camera de ardere.In felul acesta se va realiza o economie de combustibil, ceea ce are ca efect o marire a randamentului ciclului.Schema de principiu a unei instalatii de turbine cu gaze cu compresie adiabata si recuperare de caldura este redata in fig. 15.6:

La iesirea din turbina, gazele trec prin recuperatorul de caldura R, unde racindu-se pana la temperatura Tc vor ceda caldura aerului comprimat, care paraseste compresorul cu temperatura T2 incalzindu-l pana la temperatura T5.IN felul acesta, caldura cedata de gazele evacuate (aria c64d) este primita de aerul comprimat(aria a25b).IN situatia ideala, temp T6 va atinge valoarea T2, caz in care se poate considera ca eficacitatea recuperarii de caldura ar fi egala cu unitatea. Reprezentand diagrama temperaturilor pt recuperatorul de caldura, presupus un aparat in contracurent, se obtine fig. 15.7:

Prin eficacitatea recuperarii notata cu , se intelege raportul dintre incalzirea aerului in recuperator fata de incalzirea maxima posibila:

Temperatura de iesire a gazelor calde din recuperator va fi: T6=T4-(T4-T2) O valoare ridicata a lui duce la marirea excesiva a dimensiunilor aparatului de schimb de caldura, precum si la pierderi mari de presiune pe circuitul de aer la trecerea lui prin aparat.Din aceasta cauza, in constructiile practice valoarea lui este de maximum 0,75. Caldura economisita prin recuperare se determina astfel:

Notand cu =T2/T1 gradul de crestere a temperaturii aerului in compresor si tinand cont ca lucrul mecanic furnizat de ciclu nu este afectat de recuperare (deci este = cel al ciclului cu compresie adiabata fara recuperare) conform relatiei anterioare:

Se constata ca daca eficacitatea recuperarii este nula se obtine expresia randamentului ciclului fara recuperare:

si tinand cont ca T3/T2=T4/T1 rezulta expresia randamentului:

deci echivalentul randamentului unui ciclu Carnot care lucreaza intre temperaturile T3 si T2. Se constata ca randamentul ciclului cu recuperare completa (=1) are o valoare mai mare decat a ciclului fara recuperare(=0). Deci, recuperarea caldurii a ridicat randamentul ciclului (a micsorat consumul de combustibil) fara sa afecteze cu nimic lucrul mecanic furnizat de instalatie.