INSTALATII DE PROPULSIE NAVALE CU TURBINE

1. Instalatii de propulsie navale u tur!ine u "a#e

1.1 $eneralitati
In domeniul naval au fost realizate instalatii de propulsie cu turbine cu gaze, STG, montate
pe unele nave comerciale (metaniere, petroliere, nave de croaziera, portavioane, ), avand puteri
de 15 ! "#, dotate cu $%&' %e unele nave militare, astfel de instalatii s(au e)tins mai mult
datorita avanta*elor pe care le au +
( masa redusa ,
( putere mare ,
( durata de timp redusa pentru punerea in functiune'
Turbinele cu gaze, folosite in prezent la propulsia navala, din punct de vedere constructiv,
sunt asemanatoare cu cele utilizate in aviatie'
-ele mai multe instalatii de propulsie navale cu turbine cu gaze folosite pentru propulsia
navelor comerciale sunt cu doua trepte de comprimare, cu doua trepte de destindere, cu doua
incalziri ale gazelor si recuperarea energiei din gazele arse' Sistemele de propulsie cu turbine cu
gaze cu trei trepte de comprimare, cu racire intermediara, cu trei trepte de destindere si incalzire
inaintea fiecarei trepte de destindere nu se mai intalnesc'
1.%. Instalatia de propulsie u tur!ine u "a#e u iruit des&is
.lu)ul de aer si gaze este in succesiune, cu racire intermediara a aerului, incalzirea gazelor
in trepte si recuperarea energiei din gazele arse, si este prezentata in fig, 1, iar in fig, / este
prezentata in coordonate T s, ciclul de functionare al acestei instalatii de propulsie cu turbine cu
gaze in circuit desc0is'
$lementele componente ale acestei instalatii, prezentate in fig' 1, sunt +
1 elice cu pas reglabil , 1 reductor de turatie cu roti dintate , / camera de ardere , 2
turbina cu gaze de inalta presiune, 5 camera de ardere, 3 turbina cu gaze de *oasa presiune , 4
compresor de aer , racitor de aer , 5 compresor de aer , 1! sc0imbator (recuperator) de
caldura'
6erul este aspirat de compresorul 4 si refulat pentru racire in racitorul , realizand
comprimarea conform politropei 11(11 din diagrama T(s' &acirea in este reprezentata prin
evolutia 11(1, dupa care urmeaza a doua comprimare din compresorul 5, reprezentata prin politropa
1(1'
-ompresorul 5 refuleaza aerul in sc0imbatorul de caldura 1!, unde se incalzeste prin
sc0imbul de caldura cu gazele arse, dupa evolutia 1(1r' 6erul incalzit patrunde in camera de ardere
/, unde prin arderea combustibilului se produce amestecul de gaze si aer, conform evolutiei 1r(/1'
.luidul motor compus din gaze si aer patrunde in turbina 2 in care se destinde politropic dupa
evolutia /1(21, urmata de incalzirea acestui amestec 21(/' 7rmeaza destinderea /(2, in turbina 3,
dupa care gazele arse trec prin sc0imbatorul de caldura 1!, unde cedeaza caldura pentru
preincalzirea aerului, conform evolutiei 2(2r' $volutia 2r(11 se realizeaza prin evacuarea gazelor
arse si preluarea aerului din mediul incon*urator de compresorul 4'
8a ciclul termic prezentat in fig' / nu au fost luate in considerare pierderile de
presiune, datorate rezistentelor gazodinamice ale camerelor de ardere, racitorului de aer si a
sc0imbatorului de caldura 1!'


1.'. Instalatia de propulsie u tur!ine u "a#e u iruit in&is
Sc0ema acestei instalatii este prezentata in fig' 1'
$lementele componente ale acestei instalatii sunt +
1 elice cu pas reglabil $%& , 1 reductor de turatie cu roti dintate , / sc0imbator de
caldura (incalzitor) , 2 turbina cu gaze de inalta presiune , 5 sc0imbator de caldura (incalzitor) ,
3 turbina cu gaze de *oasa presiune , 4 compresor, racitor , 5 compresor, 1! sc0imbator
(recuperator) de caldura , 11 racitor'
6ceasta instalatie functioneaza similar cu instalatia de propulsie cu gaze cu ciclul desc0is,
cu precizarea ca in locul camerelor de ardere sunt introduse sc0imbatoare de caldura / si 2, in care
fluidul motor este incalzit inainte de destinderea in turbine, iar la iesirea fluidului motor din
sc0imbatorul de caldura 1!, acesta trece prin racitorul 11, pentru a(i cobora temperatura, conform
evolutiei 2r 11'
Instalatiile de propulsie cu turbine cu gaze cu circuit inc0is sunt caracterizate prin circuitul
continuu, inc0is, al fluidului motor (in general aer sau un alt gaz) , aceste sisteme, in comparatie cu
cele cu circuit desc0is, prezinta unele avanta*e, cum ar fi +
( dimensiuni de gabarit mai mici, la puteri egale, datorita maririi presiunii medii din sistem ,
( psibilitatea folosirii unor combustibili inferiori, intrucat paletele turbinei nu sunt supuse
coroziunii si eroziunii gazelor de ardere'
-a dezavanta* al sistemelor cu circuit inc0is trebuie mentionat costul ridicat al
sc0imbatoarelor de caldura, datorita comple)itatii acestora'
.ig' /' -iclul de functionare al instalatiei de propulsie cu turbine cu gaze in circuit desc0is

%. Instalatii de propulsie navale o(!inate u
tur!ine u a!ur si tur!ine u "a#e
%rincipalul mi*loc de crestere a randamentului efectiv al ciclului real al sistemelor de
propulsie cu turbine cu gaze STG consta in reducerea pierderilor de caldura, eliminata din ciclu prin
gazele arse evacuate din turbina' In acest scop se aplica regenerarea, prin care o parte din caldura
continuta in gazele arse se reintroduce in ciclu, prin incalzirea aerului inainte de intrarea acestuia in
camera de ardere'
6plicarea regenerarii insa, complica mult sc0ema STG, care in acest caz nu mai poate folosi
miscarea in ec0icurent a aerului si a gazelor'
9upa cum se stie, miscarea in ec0icurent a aerului si a gazelor, permite obtinerea unei forme
constructive moderne a corpului turboagregatului'
%ierderile de presiune ale fluidului motor pe traseul de curgere pot fi reduse la minim
datorita intrarii si iesirii a)iale a fluidului de lucru din turbomasini si a absentei pierderilor de
presiune in tubulatura care uneste regeneratorul cu compresorul si cu camera de ardere'
Turbomasinile cu miscarea fluidului de lucru in ec0icurent sunt constructii compacte, cu
mase si gabarite reduse si pot fi adaptate pentru a fi instalate la bord ca agregate navale' 6semenea
masini se construiesc in serie mare pentru aeronave si din acest motiv sunt foarte convenabile'
&andamentul turbomotoarelor cu flu) in sc0icurent al fluidului de lucru este mai redus decat
al altor masini termice, iar marirea acestuia este dependenta de recuperarea caldurii continuta in
gazele arse'
&ecuperarea se poate face intr(un sc0imbator de caldura prin suprafata, inclus in sc0ema
altei instalatii termice, cu orice fuid de lucru' -aldura recuperata in sc0imbatorul de caldura poate fi
folosita pentru generarea de abur' In acest caz sc0imbatorul de caldura este denumit cazan de
recuperare de tip convectiv, amplasat pe canalul de gaze arse evacuate din turbina cu gaze'
6burul obtinut in cazanul de recuperare este diri*at intr(o turbina care poate transmite
puterea dezvoltata la propulsor (fig' 2) sau sa actioneze un compresor de aer al unei instalatii de
turbine cu gaze (fig' 5)'
$lementele componente din cele doua sc0eme, prezentate in fig' 2 si fig' 5, sunt
urmatoarele+
1 propulsor de tip elice cu pas reglabil $%&, 1 reductor de turatie cu roti dintate , /
compresor de aer , 2 camera de ardere , 5 turbina cu gaze de inalta presiune , 3 turbina cu gaze
de *oasa presiune pentru propulsia navei , 4 cazan de abur cu recuperare , pompa de
alimentare , 5 sc0imbator de caldura gaze(apa , 1! pompa de circulatie , 11 dezaerator , 11
turbina cu abur pentru propulsie, pentru sc0ema din fig' 2, respectiv, pompa de antrenare a
ventilatorului din prima treapta de compresie , 1/ condensator de abur , 12 pompa de circulatie
racire a condensatorului de abur , 15 pompa de e)tractie condensat , 13 compresor din prima
treapta de compresie a aerului , 14 sc0imbator de caldura aer apa'





'. Instalatia de propulsie u tur!ine u a!ur
'.1. Desrierea instalatiei
Instalatia de propulsie cu turbine cu abur din fig' 3, este compusa din + cazanul 1 in care se
intoduce apa de alimentare cu temperatura t si presiunea p si care produce vapori supraincalziti, cu
a !
presiunea p si temperatura t , in sc0imbul caldurii primite din e)terior (proces de ardere, reactie
! !
nucleara sau caldura continuta in gazele de ardere evacuate din motoarele cu ardere interna)' 6pa
este incalzita in economizorul 1, apoi in tevile fierbatoare /, dupa care in colectorul 2 vaporii se
separa de apa si patrund in supraincalzitorul 3, unde se supraincalzesc , :aporii supraincalziti, prin
conducta a*ung la valvula principala 5, dupa care pot patrunde in turbina de inalta presiune 1!,
pentru mers inainte, sau in turbina de mers inapoi 11, amplasata in acelasi corp cu turbina de *oasa
presiune pentru mers inainte'
9upa ce sau destins in turbinele I%, "% si ;% (1!, 11 si 11) vaporii trec in condensatorul 1/,
unde se condenseaza, cedand caldura sursei reci (apei din afara bordului trimisa de pompa 13)'
%ompa 12 aspira apa din condensator si o refuleaza prin preincalzitorul 13 al e*ectorului de aer 15,
in dezaeratorul 14, in care este eliminat aerul din apa de alimentare' -u pompa 1 apa este aspirata
din dezaerator si este refulata prin preincalzitorul 15, apa se preincalzeste cu vaporii prelevati de la
o priza situata intre turbina de inalta presiune si turbina de presiune medie'
-azanul de vapori este alimentat cu combustibil lic0id, transmis de pompa 1! prin filtrul 11,
apoi prin preincalzitorul 11, filtrul fin 1/ la pulverizatoarele de combustibil 12'
7n asemenea cazan poate fi alimentat si cu combustibil solid' 6erul necesar arderii
combustibilului este trimis de ventilatorul 15, in preincalzitorul de aer 4 dupa care intra in focarul
cazanului'
'.%. Cilul teoreti al siste(ului u vapori
-iclul termic cu vapori se realizeaza intr(un sistem format, in principal, din patru
componente + cazanul 1, turbinele 1, condensatorul / si pompa 2, conform sc0emei simplificate
reprezentata in fig' 4'
-iclul teoretic &an<ine al instalatiei cu vapori este cuprins intre doua izobare si doua izentrope (fig'
)
.ig' ' -iclul &an<ine reprezentat in diagramele T(s si i(s'
.azele ciclului, conform ceelor 2 parti ale sistemului sunt+
a) incalzirea izobara /(2(5(!, are loc in cazan , incalzirea apei /(2 se realizeaza partial in
preicalzitoarele de apa si apoi in cazan, urmeaza fierberea 2(5, care are loc in cazan, iar

supraincalzirea 5(! in supraincalzitor' In decursul incalzirii izobare se primeste caldura
= (
) i i , egala cu aria a(1(/(2(5(!(b(a,
1 * a
= (
b) destinderea izentropa !(1, in turbine, se produce lucrul mecanic l i i , reprezentat
t * 1t
prin aria / (/(2(5(!(1(1(1 (/ ' Intrucat destinderea se termina in zona umeda, pentru a nu
> > >
eroda paletele, umiditatea finala nu trebuie sa depaseasca 11(12? ()=!'3),
c) condensarea izobara 1(1, se realizeaza in condensator' Se cedeaza caldura reziduala
) = i ( i , reprezentata in diagrama T(s prin aria a(1(1(b(a' In cazul ideal, punctual 1 se
% 1t p
afla pe curba lic0idului, deci entalpia i este c0iar entalpia de saturatie la presiunea p , @
i
p
d) compresia izentropa 1(/, realizata in pompa , in acest scop se consuma lucrul mecanic
l = i ( i ,reprezentat in diagrama T(s prin aria / (/(1(1 (/ ' 9eoarece se comprima apa,
> > >
p a p
lucrul de pompare este foarte mic'
&andamentul termic al ciclului teoretic este +
()
( l l ( ( (
i i i i
l aria + *1%',-* .
= = = =
t p
* 1 t a p
) ) i ( i aria +a',-* !a .
t
1 1 * a
Abisnuit, lucrul mecanic al pompelor se include in consumul serviciilor interne ale instalatiei cu
turbine, iar pentru randamentul ciclului se foloseste e)presia +
l i ( i
= =
* 1t
(
) i i
t
1 * a
'.'. I(!unatatirea randa(entului ter(i
"etodele prin care se poate imbunatati randamentul termic al instalatiilor de turbine cu abur,
sau cu gaze, se pot imparti in doua grupe +
a) metode sau procedee legate de alegerea caracteristicilor ciclului termic al instalatiei in care
functioneaza turbina, metode prin care se urmareste in special imbunatatirea randamentului
termic al ciclului ,
t
b) metode legate de conceptia si e)ecutia diferitelor organe ale turbinei, prin care se tinde sa se
imbunatateasca randamentul efectiv al turbinei , prin micsorarea pierderilor ce au loc in
e
turbina'
/'/'1' Influenta presiunii si a temperaturii initiale a aburului
.ig' 5' :ariatia entalpiei aburului in
functie de presiunea si temperatura
initiala a aburului
8a variatia presiunii initiale, prin
mentinerea constanta a temperaturii
initiale, rezulta +
( entalpia initiala a aburului creste i
/
*
putin la inceput, dupa care scade continuu ,
( caderea termica la inceput creste, iar dupa atingerea unei marimi Incepe sa scada , 0
/
t

( randametul termic al ciclului , la inceput creste dupa care incepe sa scada ,
t
( umiditatea aburului (1()) creste continuu'
.ig' 1!' :ariatia enalpiei i , aderii de c
/
*
0 entalpie si randamentului termic
/
t
al aburului in functie de presiunea
t
si temperatura initiala a aburului'
-u cresterea temperaturii initiale,
enalpia i , caderea de entalpie 0 si
/ /
* t
cresc iar randame ul termic nt
t
umiditatea scade (este li itata creterea m
temperaturii initiale a aburului din cauza fenomenului de flua*)'
/'/'1' Influenta presiunii finale
%resiunea finala la sfarsitul destinderii depinde de tipul turbinei (cu contrapresiune sau cu
condensatie)' 8a turbinele cu contrapresiune, presiunea aburului la iesirea din turbina este
dependenta de marimea presiunii din reteaua de abur alimentata de turbina' 8a turbinele navale cu
condensatie, presiunea finala se stabileste in functie de zona de navigatie (temperatura apei de
racire)' 6stfel, pentru o temperatura medie a apei de racire de 15 - se admite o presiune finala de
o
destindere de 2!!! %a, iar pentru 14 -, o presiune de 35!!4!!! %a'
o
-u reducerea presiunii finale a aburului, cresc 0 si ' -u reducerea presiunii finale a
/
t t
ab i creste volumul specific al aburului, cresc sectiunile de curgere la ultimele trepte, iar turbina urulu
se scumpeste' &educerea presiunii finale sub nivelul presiunii atmosferice, se obtine prin
condensarea aburului evacuat in condensator' 9upa modul cum se realizeaza condensarea,
condensatoarele pot fi prin amestec sau prin suprafata' In domeniul naval, datorita avanta*elor pe
care le au, sunt folosite condensatoarele prin suprafata' In fig' 11 este reprezentat un condensator de
abur, iar in fig' 1/ influenta presiunii de condensatie asupra randamentului termic al turbinei
.ig' 1/' Influenta presiunii de condensatie
asupra randamentului termic al turbinei'

In condensator se afla vapori in stare de saturatie, la temperatura respectiva si presiunea si aer, p
s
care patrunde prin neetansetati, sau este adus cu apa de adaus, la presiunea p ' -onform legii lui
a
= ' %entru a reduce presiunea din condensator B 9alton, presiunea din condensator va fi p p p
s a
trebuie micsorate cele doua presiuni partiale, ceea ce impune
( racirea condensatorului
( e)tragerea continua a aerului care patrunde in condensator'
/'/'/' Influenta resupraincalzirii aburului
&andamentul ciclului &an<ine poate fi imbunatatit prin resupraincalzirea aburului, care
consta in supraincalzirea debitului total de abur dupa destinderea partiala ! (1 in turbina si
reintroducerea lui in turbina pentru a(si continua destinderea (! (1 ) pana la presiunea din
> >
condensator' &esupraincalzirea poate fi repetata de doua sau de mai multe ori'
%rin resupraincalzire, caderea de entalpie 0 creste si deci creste ra ndamentul termic al
/
t
ciclului' 6vanta*ul principal al resupraincalzirii consta in imbunatatirea randamentului intern al
turbinei, ca urmare a reducerii umiditatii aburului'
In fig' 12 este prezentata sc0ema termica s implificata a instalatiei de propulsie la care este
introdusa resupraincalzirea aburului'
.ig' 15' -iclul &an<ine cu resupraincalzirea aburului
2' entare a cazanului %reincalzirea apei de alim
In fig' 13 este prezentata sc0ema termica simplificata a instalatiei de propulsie la care este
introdusa preincalzirea apei de alimentare a cazanului'
.ig' 14' -iclul &an<ine cu preincalzirea apei de alimentare
9aca sunt debitele de abur preluate de la turbina, iar reprezinta D 1 D 1C 1 i 1 i 1C 1
1 % 1 %
entalpiile corespunzatoa re debitelor D 1 D 1C atunci suma lucrurilor mecanice interioare ale 1
1 %
( ) ( )( ) ( )( )
= ( B ( ( B ( ( ( BC
fiecarei parti a turbinei va fi + L D i i D D i i D D D i i ,
i * * 1 * 1 1 % * 1 % % '
unde D este debitul de abur int rodus in turbina' -adura introdusa in ciclu pentru a produce aces t
*

L
= ( ' Dotand cu caderea de =
lucru mecanic este , iar randamentul termic interior 2 i i 0
/ / i
2
* a ti t
entalpie, se obtine +
L 0
/
, = =
i t
0 i ( i
ti i t
/ /
t * a
L 0
/
unde este randamentul intern al turbinei iar = , randamentul termic al ciclului' =
i t
(
0 i i
i t / /
t * a
%entru imbunatatirea randamentului termic al unei instalatii cu turbine cu condensatie se
preincalzeste apa de alimentare a cazanului folosind in acest scop continutul de caldura al unui
anumit debit de abur e)tras din unul sau mai multe puncte situate intre eta*ele turbinei'
%rocedeul este cunoscut sub denumirea de E carnotizarea ciclului Rankine , iar ciclul se
numeste regenerativ' Imbunatatirea randamentului se e)plica prin recuperarea caldurii latente de
vaporizare continuta in aburul e)tras, care altfel ar fi fost cedata apei de racire a condensatorului'
6burul preluat de la turbina intra in preincalzitorul (fig' 13), cedeaza caldura cundensandu(se, P
dupa care condensatul este reintrodus in circuitul principal'