Sunteți pe pagina 1din 20

Conversia energiei i energetic general

Curs 3. – Centrale termoelectrice

CURS 3. CENTRALE TERMOELECTRICE

3.1. Generalit i

Clasificarea centralelor electrice Cele mai reprezentative criterii de clasificare a centralele electrice sunt:

A. Dup felul energiei primare:

cu combustibili organici: CTE – centrale termoelectrice; CET – centrale electrice de termoficare; CDE – centrale cu motoare Diesel; CTG – centrale cu turbine cu gaze; GMHD – centrale cu generatoare magnetohidrodinamice; cu combustibili nucleari: CNE – centrale nuclearo-electrice; cu energie hidraulic : CHE – centrale hidroelectrice; CMM – centrale mareo-motrice; cu energie eolian : CEE – centrale electrice eoliene; cu energie termic a scoar ei terestre a m rilor i oceanelor: (CGTE – centrale geotermoelectrice, etc.);

cu energie solar : CES – centrale electrice solare.

B. Dup procesul de transformare al energiei:

centrale electrice ce folosesc energia termic pe care o transform în energie mecanic i apoi în energie electric : CTE, CET, CTG, CDE, CNE, CES. centrale electrice care folosesc energia termic pe care o transform direct în energie electric : GMHD, generatoarele termoelectrice, etc. centrale electrice care folosesc energia mecanic primar pe care o transform în energie mecanic i apoi în energie electric : CHE, CMM, CEE; centrale electrice care folosesc energia termic primar pe care o transform în energie mecanic i apoi în energie electric : CGTE.

C. Dup felul energiei pe care o produc:

centrale electrice care produc numai energie electric : CTE, CNE, CTG, CDE, CHE, CMM, etc; centrale electrice care produc i energiei electric i termic : CET, CTG cu termoficare.

D. Dup modul de participare la acoperirea curbei de sarcin în sistemul energetic:

centrale electrice de baz (durata de utilizare 6000÷7500h/an); centrale electrice de semibaz (4000÷6000h/an); centrale electrice de semivârf (2000÷4000h/an); centrale electrice de vârf (2000h/an).

3.2. Principiul de func ionare a unei centrale termoelectrice

Centrala termoelectric cu turbine cu abur converte te energia chimic a combustibilului (solid, lichid sau gazos) în energie electric sau în energie electric i termic . Aceast transformare energetic nu este direct ci presupune un lan de transform ri simple (conversie indirect ). În figura 3.1 este reprezentat schematic o sec iune transversal , printr-o central termoelectric cu combustibil solid. Combustibilul 1 (c rbunele) adus la central este stocat (depozitat) în depozitul 4, de unde, prin sta ia de înc rcare 2 i benzile transportoare 3, este trimis spre cazanul de abur 9. Pentru a înl tura posibilitatea nealiment rii cu combustibil prin defectarea benzilor transportoare, se prevede un stoc intermediar de c rbune în bunc rul 5.

1/20

Conversia energiei i energetic general

Curs 3. – Centrale termoelectrice

energetic general Curs 3. – Centrale termoelectrice Fig. 3.1. Sec iune simplificat printr-o central

Fig. 3.1. Sec iune simplificat printr-o central termoelectric cu abur, folosind combustibil solid

De aici, cu ajutorul distribuitorului 6, combustibilul se repartizeaz la morile de c rbune

7, unde este m cinat pân la fine ea dorit , fiind apoi insuflat în focarul 8 al cazanului. Aerul necesar arderii este luat din atmosfer cu ventilatoarele 14 i preînc lzit în

preînc lzitorul 10, dup care este introdus în focar. Prin evile cazanului cu ajutorul pompei de ap este vehiculat apa de alimentare care în prealabil a fost tratat . În cazanul de abur energia chimic a combustibilului este convertit în urma arderii în

energie termic poten ial a aburului. Astfel, gazele de ardere rezultate în urma arderii cedeaz

o parte din c ldura lor apei de alimentare i apoi sunt trimise la co ul de fum 13 cu ajutorul

ventilatoarelor 12, dup ce au fost despr fuite în filtrul 11. Co ul de fum trebuie s aib o în l ime cât mai mare pentru a asigura o dispersie pe o suprafa cât mai mare a gazelor de ardere. Cenu a i zgura produse în urma arderii sunt evacuate prin instala iile 15 i 16. Agentul termic str bate i supraînc lzitorul de baz pentru a fi supraînc lzit, atingând parametrii de admisie în turbin . Prin conductele de abur viu, agentul termic este adus la turbina 11 unde are loc

destinderea aburului proces teoretic adiabatic, real o transformare politrop . În turbin mai exact

în ajutajele acesteia are loc conversia energiei termice poten iale a aburului în energie cinetic .

În paletele turbinei energia cinetic a aburului se converte te în lucru mecanic (energie mecanic de rota ie). Turbina este cuplat cu generatorul electric 22, care transform energia mecanic de rota ie în energie electric . Aceasta este transportat prin barele (bornele electrice) 23, la transformatorul principal (transformatorul de baz ) 25 i la transformatorul serviciilor interne 24. Transformatorul de baz are rolul de a ridica tensiunea de la maxim 24 kV la 110, 220 i chiar 750 kV în scopul evacu rii puterii în Sistemul Electroenergetic (SEE). Prin transformatorul de servicii interne sunt alimentate consumatorii interni ai centralei (pompe, ventilatoare, mori de c rbune, concasoare, etc). La ie irea din turbin trebuie s avem abur nu amestec abur-vapori de ap . Existen a vaporilor de ap determin deteriorarea paletelor turbinei care au o tura ie de 3000 rot/min (50 rot/s). Agentul termic intr în condensator unde se condenseaz , are loc un proces de schimbare de faz (aburul trece în ap ). Condensul astfel ob inut este vehiculat cu pompele de condensat 19, prin circuitul termic i prin cazan. Apa de r cire necesar ob inerii condensului în condensator este r cit în turnul ce r cire 21. R cirea apei în turnurile de r cire se poate realiza fie natural (datorit curen ilor de aer) fie for at (în turnul de r cire existând un ventilator). Evolu ia agentului termic într-o central termoelectric se face dup un ciclu termic închis, numit ciclul Clausius – Rankine (figura 3.2).

2/20

Conversia energiei i energetic general

Curs 3. – Centrale termoelectrice

SEE TB S b • 5 • 4 ∼ 3 C T G 6 •
SEE
TB
S b
• 5
• 4
3
C
T
G
6 •
PIP
Cd
6' •
2 •
PA
P
c
1 •

D PJP

Fig. 3.2. Schema simplificat a unui circuit termic care lucreaz dup ciclul Rankine

T [ºC] 5 • k • 4 3 • • 2 • 1 • •
T
[ºC]
5
k
4
3 •
2
1
6'
6
s
[kJ/kgK]
Fig. 3.3. Reprezentarea în diagrama T-s a
ciclului Rankine

Principalele elementele componente ale unei centrale termoelectrice sunt:

Cazanul de abur C - este un agregat termic care produce abur saturat sau supraînc lzit consumând combustibil solid, lichid sau gazos. Suprafe ele de schimb de c ldur ale cazanului din traseul ap -abur sunt: economizorul, vaporizatorul i supraînc lzitorul de abur. Aceste suprafe e sunt amplasate în 4 zone de temperatur , care determin modul de schimb de c ldur :

zona de radia ie amplasat în focar, temperatura gazelor este între 900°C i 2000°C, prin radia ie se transfer peste 90% din c ldur ; zona de semiradia ie amplasat la ie ire din focar, temperatura gazelor este între 700°C i 1300°C, prin radia ie se transfer 60÷70% din c ldur ; zona convectiv de înalt temperatur amplasat în canalele de gaze dup zona de semiradia ie, temperatura gazelor este între 300°C i 1000°C, 60÷80% din c ldur se transfer prin convec ie; zona convectiv de joas temperatur amplasat în canalele de gaze la ie ire din cazan, temperatura gazelor este între 100°C i 500°C, prin convec ie se transfer 90÷95% din

c ldur .

În func ie de modul de circula ie al agentului termic prin suprafe ele de schimb de c ldur ale cazanului deosebim:

cazane cu circula ie natural - (presiune maxim 140 bar) - sunt cazane la care circula ia apei de alimentare se face pe baza diferen ei de greutate specific dintre emulsia ap -abur din evile vaporizatoare i apa din evile coborâtoare. Au fiabilitate ridicat fiind mai pu in sensibile la varia iile de sarcin i la varia iile de calitate ce apar în combustibil. cazane cu str batere (trecere) for at – sunt cazane la care circula ia apei în sistemul vaporizator se face cu ajutorul pompelor de alimentare fiind sensibile la varia iile de sarcin cât i la varia iile de calitate a combustibilului. cazane cu circula ie for at multipl - sunt cazane la care circula ia apei în sistemul vaporizator se face cu ajutorul unor pompe speciale.

Natura combustibilului clasific cazanul astfel:

cazane cu combustibili gazo i - se ard gazele naturale, gaze de sond , gaz de furnal; cazane cu combustibili lichizi - combustibilul utilizat este p cura; cazane cu combustibili solizi - c rbuni inferiori, lignitul i turba.

3/20

Conversia energiei i energetic general

Curs 3. – Centrale termoelectrice

Economizorul are rolul de a ridica temperatura apei alimentare pân aproape de temperatura de satura ie (în unele cazuri se admite i o fierbere slab ), sc zând astfel entalpia gazelor evacuate. Este amplasat în zona convectiv de joas temperatur . La cazanele mici economizorul reprezint ultima suprafa a cazanului, la cazanele mari, apar inând grupurilor energetice cu preînc lzirea regenerativ a apei de alimentare pân la 230÷280°C, ele sunt urmate de preînc lzitoarele de aer. Ca efect economic, preînc lzitoarele de aer realizeaz , pe de-o parte utilizarea mai departe a c ldurii con inute în gazele de ardere înaintea evacu rii la co , pe de alt parte, ridicând temperatura de ardere, provoac o ridicare a nivelului de temperaturi pe întregul traseu al gazelor de ardere. Limita superioar de preînc lzire a aerului depinde de tipul combustibilului utilizat pentru ardere, ajungând pân la 720K în cazul arderii c rbunilor cu umiditate mare. Constructiv, economizoarele pot fi din tuburi de font cu aripioare (la cazane cu presiunea pân la 3,5 MPa) sau din tuburi netede de o el. Vaporizatorul serve te la transformarea apei în abur. Este amplasat în zonele cu temperaturi înalte. În cazanele cu circula ie multipl (cu tambur) vaporizatorul prezint panouri de ecrane cu evi verticale amplasate pe pere ii focarului, unite în partea de sus i de jos cu colectoare. Diametrul evilor este de 50÷80 mm. evile sunt confec ionate din o el carbon. De i se afl în zona temperaturilor înalte a gazelor, temperatura metalului evilor este relativ mic , deoarece datorit transferului foarte intensiv de c ldur la fierbere evile se r cesc suficient. Cazanele cu circula ie for at unic apa împins de pompa de alimentare parcurge fascicolul de evi o singura dat .

alimentare parcurge fascicolul de evi o singura dat . Fig. 3.4. Schema de principiu a circuitului

Fig. 3.4. Schema de principiu a circuitului de ap -abur a generatorului de abur Benson-MAN 1 - economizor; 2 - evi sus inere; 3 - supraînc lzitor convectiv; 4 - supraînc lzitor intermediar; 5 - supraînc lzitor de plafon; 6 - evi colectoare; 7 - supraînc lzitor intermediar; 8 - supraînc lzitor final convectiv; 9 - supraînc lzitor de radia ie; 10 - supraînc lzitor semiradiant; 11 - schimb tor de c ldur biflux; 12 - conduct ; 13 - supraînc lzitor de radia ie; 14 - canal prelevare gaze arse; 15 - injector; 16 - vaporizator de radia ie; 17 - fante arz tori praf; 18, 19 - vaporizator de radia ie; 20 - separator de pic turi; 21 - injec ie ap

4/20

Conversia energiei i energetic general

Curs 3. – Centrale termoelectrice

Vaporizarea apei, uscarea aburului i supraînc lzirea se face de-a lungul evilor pe care apa le str bate. Aceste tipuri de cazane nu dispun de un singur punct fix de schimbare de faz . Acesta se deplaseaz în lungul suprafe ei de transfer de c ldur a cazanului în func ie de sarcin . Cazanele poart denumirea de Benson (Germania), respectiv Ramzin (Rusia). Cel mai bun combustibil solid e huila energetic . La arderea combustibilului solid se folose te, în general un combustibil de aport (gaze naturale sau p cur ). Supraînc lzitor de abur (de baz S b ) - are func ia de a ridica temperatura aburului ob inut în vaporizator. În cazanele energetice acest lucru se face cu scopul de a m ri randamentul termic al ciclului termic. Turbin de abur T - este o ma in de for , motoare, care transform energia intern a aburului (energia termic poten ial a aburului) în energie mecanic prin intermediul unor palete aflate în mi care de rota ie. Transformarea are loc în dou etape: în prima etap are loc transformarea energia termic poten ial a aburului în energie cinetic în stator, iar în cea de-a doua etap transformarea energiei cinetice a jetului de abur în energie mecanic de rota ie în rotorul turbinei. Aceste dou transform ri se produc în dou elemente separate:

ajutaje sau palete fixe care, împreun cu carcasa, organele de fixare, sus inere i asamblare formeaz statorul turbinei; palete solidare cu arborele, cu care execut o mi care de rota ie în jurul unui ax, formând rotorul turbinei.

Ansamblul format din sistemul de ajutaje i discul paletat formeaz treapta turbinei. Treapta în care destinderea aburului i transformarea energiei lui interne în energie cinetic are loc integral în sistemul de ajutaje se nume te treapt cu ac iune (turbine cu ac iune), treapta în care acest proces se petrece par ial i în discul paletat al rotorului se nume te treapt cu reac iune (turbine cu reac iune).

te treapt cu reac iune (turbine cu reac iune) . Fig. 3.5. Schema treptei active a

Fig. 3.5. Schema treptei active a unei turbine:

1 - arbore; 2 - disc; 3 - palete; 4 - ajutaj; 5 - racord de evacuare

Organele instala iilor de turbine pot fi împ r ite în trei grupe:

rotorul: palete, discuri, tambur, arbore, cupl , viror; statorul: ajutaje, diafragme, carcas , plac de baz , lag re; instala ii auxiliare: instala ie de condensare, sistem de reglare i protec ie, circuit de ulei, aparate de m sur i control.

Virorul este un dispozitiv de învârtire a rotorului în timpul r cirii sau înc lzirii pentru a asigura uniformitatea acestor procese pe tot corpul turbinei. Placa de baz se fixeaz pe funda ie i se execut din font turnat sau sudat din o el. În cele mai frecvente cazuri turbina i generatorul electric se instaleaz pe una i aceea i plac .

5/20

Conversia energiei i energetic general

Curs 3. – Centrale termoelectrice

energetic general Curs 3. – Centrale termoelectrice Fig. 3.6. Sec iunea turbinei de 50 MW 1

Fig. 3.6. Sec iunea turbinei de 50 MW 1 i 14 - etan ri în labirint; 2 - plac de baz ; 3 - angrenaj cu arborele regulatorului; 4 i 11 – lag re; 5 - prima treapt a turbinei; 6 – supape; 7 - arbore de distribu ie al ventilului turbinei; 8 - cutie cu supape; 9 – carcas ; 10 - arbore cu discuri fretate; 12 – viror; 13 - cuplaj elastic

Circuitul de ulei are func iile de ungere i r cire a lag relor, angrenajelor cu ro i din ate i a cuplajelor cu din i. În afar de pompe de ulei, rezervoare i conducte sistemele con in r citoare de ulei, filtre. Destina ia sistemelor de reglare este asigurarea cantit ii i calit ii energiei livrate. Dup natura m rimilor reglate deosebesc regulatoarele urm toare:

regulatoare de tura ie; regulatoare de debit; regulatoare de presiune.

Regulatoarele automate de tura ie au ca scop men inerea constant a tura iei turbinei i, prin urmare, a frecven ei curentului electric. În afar de sistemul de reglare turbinele mai sunt dotate cu unul sau mai multe sisteme de protec ie. Cel mai întrebuin at sistem de protec ie este limitatorul de tura ie, care ac ioneaz asupra unui ventil rapid de închidere a aburului la dep irea tura iei a unei limite stabilite. Exist turbine care folosesc i alte fluide purt toare de energie termic : gaze de ardere, vapori de mercur, aer cald, fluide frigorifice.

Turbinele de abur se pot clasifica dup urm toarele criterii:

A.

Dup modul de producere al for ei:

a.

cu ac iune - destinderea aburului numai în ajutajele fixate de carcas ;

b.

cu reac iune - destinderea aburului în ajutaje (paletele fixe) cât i în palete rotorului.

B.

În func ie de parametrii a aburului viu:

a.

cu abur saturat - de exemplu în centrale nucleare;

b.

cu abur supraînc lzit - de exemplu în centralele termoelectrice.

6/20

Conversia energiei i energetic general

Curs 3. – Centrale termoelectrice

C. Presiunea aburului ie it din turbin i modul de utilizare:

a. cu condensa ie:

a.1. f r prize; a.2. prize fixe sau reglabile.

b. contrapresiune:

b.1. de termoficare - aburul ie it din turbin trimis la condensator; b.2. înainta e - aburul ie it din turbina înainta e e folosit de o alt turbin .

Generator electric G - are rolul de a converti energia mecanic de rota ie (lucrul mecanic) produs de turbin în energie electric . Transformator de bloc TB - are rolul de a cre te tensiunea de la bornele generatorului (maxim 24 kV) la 110kV, 220kV în scopul evacu ri puterii din central . Condensatorul Cd - sursa rece a ciclului termic - este un schimb tor de c ldur de suprafa în care se realiz procesul de schimbare de faz numit condensare, adic trecerea agentului termic din faz gazoas (abur) în faz lichid (ap ). În centralele electrice din ara noastr , condensatoarele sunt de suprafa i lichidul de r cire este apa. Constructiv condensatoarele r cite cu ap sunt realizate din evi drepte, paralele i orizontale fixate prin mandrinare în dou pl ci tubulare. Pompa de condens P c – asigur extrac ia continu a condensului din condensator men inând în acela i timp nivelul corespunz tor al apei în condensator i degazor. Din punct de vedere constructiv pompa de condens este o pomp multietajat , amplasat sub nivelul apei din condensator deoarece preia apa la temperatura de satura ie. Degazorul D – este un schimb tor de c ldur de amestec care elimin gazele prezente în condens (aerul i oxigenul) care pot determina coroziunea echipamentelor din central . Eficien a degaz rii termice depinde de temperatura apei de alimentare. Plasarea degazorului este la mijlocul circuitului de preînc lzire regenerativ înainte de pompa de alimentare într-o zon unde apa de alimentare are presiunea de 5 pân la 10 bari. Pompa de alimentare PA - asigur alimentarea continu a cazanului de abur cu ap de alimentare la presiune corespunz toare func ion rii circuitului termic. De func ionarea pompei de alimentare depinde func ionarea întregului bloc. Variantele uzuale de antrenare a pompei de alimentare sunt:

cu ajutorul unui motor electric (electropomp de alimentare - EPA); cu ajutorul unei turbine cu abur alimentate de la o priz a turbinei principale (turbopomp de alimentare – TPA).

În general, pentru puteri sub 250÷300 MW se utilizeaz EPA, iar peste TPA. Progresele înregistrate în domeniul motoarelor electrice au favorizat îns utilizarea EPA i la puteri de peste 300 MW. În tipul exploat rii, este necesar ca pompele de alimentare s poat func iona în regim variabil. La blocurile de putere mare, puterea se modific prin varia ia tura iei pompelor ac ionate electric i/sau prin varia ia debitului de abur la turbina de antrenare a pompei. Principalele transform ri termodinamice care au loc într-o central termoelectric (prezentate în figura 3.3) sunt:

Transformarea 1-2 - procesul are loc în PA unde apa se înc lze te u or cu 5-10°C înainte de a fi introdus în cazan. Transformarea 2-3- înc lzirea izobar a agentului termic la presiune constant pân atinge starea de satura ie în economizor. Transformarea 3-4 - vaporizarea izobar – izoterm a apei saturate, proces ce are loc în sistem vaporizator al cazanului. Cum vaporizarea este un proces cu schimb de faz transformarea 3-4 se produce la temperatur i presiune constant . În punctul 4 se atinge starea vaporilor satura i usca i. Transformarea 4-5 - supraînc lzirea izobar a aburului în supraînc lzitorul de baz al cazanului, proces ce are loc la presiune constant pân în momentul în care se ating parametrii de admisie ai aburului în turbin .

7/20

Conversia energiei i energetic general

Curs 3. – Centrale termoelectrice

Transformarea 5-6 - destinderea aburului în turbin (proces considerat teoretic o transformare adiabat , iar real o transformare politrop ). Aburul se destinde pân la parametrii de admisie în condensator. Transformarea 6-6' - condensarea aburului în condensator. Punctul 6 se afl situat în zona amestecului vaporilor umezi, deci titlul termodinamic caracteristic acestui punct are o valoare subunitar x 6 <1 (0,88÷0,92). Transformarea 6’-1 – cre terea presiunii agentului termic, proces care are loc în pompa de condensat. Reprezentarea ciclului Clausius – Rankine în diagrama i-s este dat în figura 3.7.

i [kJ/kg] 5 • k • 4 • 3 • • 2 • 6 1
i
[kJ/kg]
5
k •
4
3
2
6
1
6’
s
[kJ/kgK]

Fig. 3.7. Reprezentarea în diagrama i-s a ciclului Rankine

3.3. Principalele circuite existente într-o central termoelectric cu abur Circuitele dintr-o central termoelectric (prezentate în figura 3.8) sunt:

1. Circuitul de combustibil

Este un flux de material a c rui m rime este dictat de puterea instalat a centralei i de calitatea combustibilului. Cu cât combustibilul este de calitate mai proast , cu atât cresc cantit ile necesare func ion rii centralei. În acest caz, pentru a diminua cheltuielile necesare pentru transportul combustibilului, se recomand ca centrala sa fie amplasat cât mai aproape de sursa de energie primar . Circuitul de combustibil depinde de natura combustibilului folosit: c rbune, p cur sau gaz metan. În cazul combustibilului solid (c rbune) circuitul con ine o sta ie de desc rcare, un sistem de benzi transportoare, o sta ie de concasare, un depozit de combustibil i bunc rul din sala cazanului. În cazul combustibililor lichizi (p cura) exist o ramp de desc rcare i rezervoare de combustibil. În rezervoarele de combustibil lichid se g sesc serpentine prin care se introduce abur, împiedicând astfel înghe ul. Gazul metan este folosit drept combustibil existând în cicuit o sta ie de reducere i distribu ie. În cazul combustibilului lichid i, mai ales, gazos, instala ia pentru evacuarea cenu ii i zgurii lipse te. În general în cazul centralelor de baz pe lignit, p cura i gazul metan se folosesc la pornirea cazanului i ca suport de flac r .

2. Circuitul de aer necesar arderii Aerul necesar arderii este preluat din exteriorul sau din interiorul cl dirii în care se afl

instalat cazanul de abur cu ajutorul ventilatoarelor de aer (VA).

3. Circuitul gazelor de ardere În urma arderii combustibililor rezult o serie de gaze în func ie de compozi ia chimic a

combustibilului. Ardere este complet dac rezult numai CO 2 .

8/20

Conversia energiei i energetic general

Curs 3. – Centrale termoelectrice

În realitate rezult i CO (ardere chimic incomplet datorit surplusului sau lipsei de aer), SO 2 (deoarece combustibilul con ine sulf), NO x (aerul con ine 79% azot) i H 2 O (deoarece combustibilul con ine hidrogen i umiditate). Pentru a asigura o dispersie pe o suprafa cât mai mare a gazelor de ardere i tiraj natural cât mai bun (determin o reducere a puterii ventilatoarelor de gaze arse) co ul de fum trebuie s aib o în l ime corespunz toare în func ie i de puterea centralei termoelectrice. Gazele rezultate în urma arderii sunt supuse unui proces de filtrare, desulfurare cu piatr de var (calcar) i denoxare cu amoniac. Temperatura gazelor de ardere la baza co ului nu trebuie s fie mai mic decât temperatura punctului de rou , deoarece condensul intr în reac ie cu gazele de ardere (SO 2 ) i rezult acizi (de exemplu acid sulfuric) care corodeaz c ile de fum. De asemenea aceste gaze pot genera ploi acide.

ile de fum. De asemenea aceste gaze pot genera ploi acide. Fig. 3.8. Principalele circuite dintr-o

Fig. 3.8. Principalele circuite dintr-o central

4. Circuitul de evacuare a zguri i cenu ii

Cantitatea de zgur i cenu , rezultat în urma arderii este propor ional cu cantitatea de c rbune folosit . În cazul în care cantitatea de zgur i cenu care trebuie evacuat din central dep e te 2,5 t/h, eliminarea ei trebuie s se fac mecanic. Evacuarea zgurii i cenu ii se poate realiza în dou moduri: evacuare umed i evacuare uscat . În cazul evacu rii umede zgura extras de sub focarul cazanului este r cit cu ap , concasat i evacuat la sala cazanelor în stare umed . Cenu a i zgura sunt antrenate prin injec ii de ap , raportul dintre cantitatea de ap de sp lare folosit i materialul antrenat fiind de 6:1 pân la 10:1. Canalele de zgur i cenu au pante minime de 1% i sunt c ptu ite cu materiale rezistente la eroziune i coroziune. De-a lungul acestor canale, continu s se injecteze din loc în loc ap de antrenare. Din bazinul care colecteaz întreg noroiul, materialul este evacuat spre depozit fie cu ajutorul unor pompe speciale de noroi (pompe Bagger) fie cu ajutorul unor hidroejectoare. În momentul de fa se utilizeaz cu prec dere pompele Bagger.

9/20

Conversia energiei i energetic general

Curs 3. – Centrale termoelectrice

În func ionare, acestea au o uzur rapid a rotoarelor, având în vedere caracteristicile abrazive ale fluidului pompat. În cazul când este lips mare de ap , sistemul hidraulic de transport poate lucra în circuit închis, refolosind o parte din ap dup ce a fost decantat . În cazul evacu rii uscate avantajele sunt:

pericol mai redus de înfundare; bun etan eitate; posibilitate de valorificare multipl a cenu ii.

Evacuare uscat este îns în general mai scump i instala ia are uzuri acentuate. Transportul propriu-zis poate fi f cut în urm toarele moduri:

în plan orizontal: prin transportoare cu melc sau prin jgheaburi cu pat fluidizat, în amestec cu aerul; în plan vertical: prin elevatoare cu cupe sau prin amestec cu aerul prin pompare.

Zgura provenit de la cazanele de abur poate fi folosit ca material de construc ie cu greutate specific redus i bune propriet i de izolare termic , pentru c r mizi. Cenu a colectat poate avea multiple folosin e: material de adaos pentru unele sorturi de ciment; material cu propriet i hidrofuge pentru izolare în strat sau ca adaos pe suprafa a cartonului asfaltat, etc. Valorificare zgurii i cenu ii nu trebuie urm rit în principal ca mijloc de reducere a costului energiei electrice ci ca o cale de limitare a volumului depozitelor de cenu .

5. Circuitul termic

Circuitul termic (descris în detaliu în paragraful 3.2) este un circuit închis, caracterizat de varia iile mari ale volumului specific, pe traseul agentului termic. Aburul supraînc lzit ie it din

cazan se destinde în turbin (producând lucru mecanic) pân la presiunea subatmosferic de condensare. Tot de-a lungul acestui circuit se realizeaz i preînc lzirea agentului termic i degazarea (eliminarea oxigenului i aerului).

6. Circuitul de ap de r cire

Acest circuit asigur desc rcarea energetic a condensatorului. Aburul destins în turbin se transform printr-un proces de schimbare de faz numit condensare, în ap . Circuitul de r cire se poate fi:

în circuit deschis: apa este preluat de la o anumit surs (râu, fluviu), i este vehiculat prin condensator. Gradientul de temperatur al apei de r cire între aval i amonte de central nu trebuie s dep easc 5ºC. Apar probleme datorit varia iei de temperatur de la un anotimp la altul; în circuit închis: în care apa de r cire dup ce se înc lze te în condensator este trimis la un turn de r cire. Trebuie avut în vedere compensarea pierderilor datorit evapor rii apei de r cire (mai ales în sezonul cald); în circuit mixt.

7. Circuitul de termoficare

Apare sub forma unor trasee de abur sau de ap fierbinte c tre consumatorii de c ldur din jurul centralelor de termoficare, i a unor conducte de condensat sau ap prin care agentul termic se întoarce de la consumatori.

8. Circuitul apei de adaos

Deoarece în circuitul termic apar pierderi este necesar un debit de ap de adaos care depinde de felul centralei termoelectrice. La centralele de pur condensa ie, acest debit reprezint 1,5÷3% din debitul de fluid principal, la centralele de termoficare, acesta depinde de cantitatea de condens pe care o restituie consumatorii de c ldur i are valori de ordinul 30÷40% din debitul de abur produs de cazane. Apa nu se g se te niciodat în stare pur , având o serie de impurit i în suspensie sau dizolvate.

10/20

Conversia energiei i energetic general

Curs 3. – Centrale termoelectrice

Aceste impurit i se pot depune pe pere ii conductelor reducând sec iunea de trecere i înr ut ind transferul de c ldur . Tratarea fizic are loc prin trei procedee: decantare, filtrare i coagulare-filtrare. Pentru coagulare se folose te sulfatul de aluminiu, sulfatul feric sau clorura feric . Ca material filtrant se folose te cuar granulat, marmur granulat , dolomit sau c rbune antracit. Uleiul se re ine de asemenea prin procedee mecanice: decantare, filtrare, etc. Dar i prin metode chimice, de exemplu sulfatul de aluminiu asigur i re inerea uleiului din ap . Tratarea chimic implic mai multe grade de realizare:

dedurizare, adic reducerea durit ii f r modificarea con inutului total de s ruri; demineralizare par ial , adic reducerea con inutului de s ruri în paralel cu dedurizarea; demineralizarea total , realizând practic ap chimic pur .

Se utilizeaz urm torii reactivi: hidroxid de calciu (var) i hidroxid de sodiu (soda caustic ). Exist i procedee fizico-chimice de dedurizare a apei, bazate pe utilizarea unor mase ionice. Acestea sunt formate din r ini sintetice sau c rbune, având fixate grupele de cationi Na + sau H + sau anioni OH - sau Cl - . Apa trebuie s fie în prealabil limpezit , filtrat i s con in o cantitate mic de impurit i organice pentru a nu bloca porii maselor ionice. Filtrele ionice sunt instala ii cu func ionare discontinu care se supun periodic unor ac iunii de regenerare.

9. Circuitul de evacuare a puterii

Reprezint calea de evacuare a energiei electrice produse i este unul din elementele de baz care determin locul de amplasare a unei centrale electrice, influen ând direct num rul i direc ia liniilor electrice. Deoarece tensiunea la bornele generatoarelor este între 6÷24kV, curen ii la care trebuie evacuat puterea ating valori ridicate. Pentru a preîntâmpina acest neajuns tensiunea se cre te la 110kV, 220kV, 400kV, 750kV cu ajutorul transformatoarelor ridic toare.

10. Circuitul serviciilor interne

Reprezint fluxul de energie necesar pentru antrenarea tuturor consumatorilor interni ai centralei electrice. La centralele termoelectrice acest flux variaz în limite largi depinzând în

principal de felul combustibilului, de parametrii ini iali i de prezen a termofic rii.

Instala iile necesare pentru func ionarea unei centrale termoelectrice se pot divide, dup aceste fluxuri în urm toarele grupe func ionale:

I. Instala ii pentru manipularea combustibilului i evacuarea zgurii i a cenu ii.

II.

Instala ii pentru producerea aburului (instala ia cazanului).

III.

Instala ia de producere a energiei electrice (grupul turbogenerator).

IV.

Instala ia aferent circuitului termic.

V.

Instala ii de condensare i de r cire.

VI.

Instala ii pentru tratarea apei.

VI.

Instala ii electrice (pentru livrarea energiei electrice).

VIII. Instala ii pentru livrarea c ldurii.

3.4. Randamentul termic i randamentul global al unei centrale termoelectrice

a. Randamentul termic al unei centrale termoelectrice se poate calcula cu rela ia:

L Q − Q Q 1 2 2 η = = = 1 − t
L Q
− Q
Q
1
2
2
η
=
=
=
1 −
t
Q
1 Q
1 Q
1
L - lucrul mecanic produs de turbin :
L
= D
(
i
i
)
[kW] sau [kJ/s];
ab i
,
5
6
Q 1 - cantitatea de c ldur introdus în ciclul Clausius Rankine:
Q
=
D
(
i
i
1
ab i
,
5
2

sau [kJ/s];

 

(3.1)

)

[kW]

11/20

Conversia energiei i energetic general

Curs 3. – Centrale termoelectrice

deci:

Q 2 - cantitatea de c ldur pierdut la condensator:

Q

2

η

t

=

D

ab

(

i

5

i

6

)

=

i

5

i

6

D

ab

(

i

5

i

2

)

i

5

i

2

=

D

ab cd

,

(

i

6

b. Randamentul global al unei CTE se determin cu rela ia:

η

global

=

η

caz

η

cond

η

t

η

η

G

η

TB

mec

100

100 +

ε

i

'

6

)

[kW] sau [kJ/s].

(3.2)

(3.3)

η global - randamentul global al centralei termoelectrice; η caz - randamentul cazanului (0,80÷0,88); η cond - randamentul conductelor (0,98÷0,99); η t - randamentul termic (0,25÷0,45); η mec - randamentul mecanic (0,985÷0,99); η G - randamentul generatorului (0,99÷0,995); η TB - randamentul transformatorului (0,99÷0,995); ε - consumul serviciilor interne 8%÷10 (16)% - depinde de tipul centralei i tipul combustibilului.

Principala cauz a valorii sc zute a randamentului global este randamentul ciclului termic care r mâne întotdeauna prin îns i principiul de func ionare al centralei termoelectrice la valori sc zute. Este evident c pentru îmbun t irea randamentului global trebuie c utate metodele de cre tere a randamentului termic.

3.5. Metode de îmbun t ire a randamentului termic Metodele de cre tere a randamentului vizeaz fie cre terea cantit ii de c ldur intrat în circuit Q 1 , fie sc derea cantit ii de c ldur evacuat la condensator Q 2 . Cele mai utilizate metode sunt:

I. Cre terea parametrilor ini iali a. Cre terea presiunii de admisie a aburului în turbin Una dintre cele mai importante metode de ridicare a randamentului ciclului termic o constituie cre terea presiunii ini iale a ciclului. Prin cre terea presiunii ini iale, cu men inerea temperaturii de supraînc lzire la o valoare constant , se modific (cre te) nivelul temperaturii de satura ie. Astfel, curba reprezentat în diagrama T-s devine 1, 2', 3', 4', 5', 6', 1, descriind o arie util mai mare, fa de curba 1, 2, 3, 4, 5, 6 (figura 3.9). O alt consecin direct a cre terii presiunii ini iale a ciclului o constituie m rirea umidit ii finale a aburului la ie irea din turbin (punctul 6'). Acest lucru are un efect dublu: conduce la mic orarea randamentului intern al ultimelor trepte ale turbinei i determin apari ia eroziuni rapide ale paletelor acestor trepte datorit cre terea umidit ii (prezen ei pic turilor de ap ). Practic s-a constatat c umiditatea final în ultimele trepte ale turbinei nu poate dep i 12÷14%. De asemenea, cre terea presiunii aburului viu necesit un consum suplimentar de energie pentru pomparea apei de alimentare. Aceast metod de îmbun t ire, determin cre terea consumului pompei de alimentare i costul conductelor de alimentare cu ap a cazanului i acesta datorit faptului c trebuie m rit grosimea evilor dac se p streaz acela i diametru. În cazul utiliz rii unor o eluri feritice obi nuite presiunea maxim este de 200 bar. Introducerea unor o eluri puternic aliate de tip feritic/martenstitic sau austenitic determin cre terea presiunii peste 300 bar. ciclul ini ial 1, 2, 3, 4, 5, 6, 1; ciclul îmbun t it 1, 2' , 3', 4' ,5', 6' ,1.

12/20

Conversia energiei i energetic general

Curs 3. – Centrale termoelectrice

aria (1,2,3,4,5,6,1) L D ⋅ (i − i ) ab 5 6 = = η
aria
(1,2,3,4,5,6,1)
L D
⋅ (i
i
)
ab
5
6
=
=
η t init =
aria a
( ,1,2,3,4,5,6, ,
b a
,)
Q
⋅ (i
i
)
1 D
ab
5
2
aria(1,2',3',4',5',6',1)
⋅ (i
i
)
D ab
5'
6'
η tînb = aria(a,1,2',3',4',5',6',b',a) = D
⋅ (i
i
)
ab
5'
2'
T
T = ct
[ºC]
5'
5
3'
4'
3
4
2'
2 •
6
1
6'
x = ct
s
a
b' b

[kJ/kgK]

Fig. 3.9. Cre terea presiunii de admisie a aburului în turbin

b. Cre terea temperaturii aburului viu Prin cre terea temperaturii aburului viu la presiune constant , entalpia aburului se m re te, iar suprafa a util a ciclului cre te de la 1, 2, 3, 4, 5, 6, 1, la 1, 2, 3, 4, 5', 6', 1 (figura 3.10). Contrar situa iei întâlnite la cre terea presiunii ini iale, ridicarea temperaturii aburului viu conduce la reducerea umidit ii finale i la îmbun t irea randamentului intern al turbinei datorit cre terii titlului final. Dezavantajul acestei metode const în necesitatea confec ion rii suprafe elor de înc lzire ale cazanelor, conductelor i unor p r i ale

turbinelor din metale refractare, care sunt scumpe ca atare i cer cheltuieli mari la prelucrare. Astfel se impune necesitatea folosirii o elurilor de înalt temperatur i de costul ridicat al conductelor, domeniul de temperatur uzual folosit este 540÷570°C. Pentru o eluri puternic aliate de tip austenitic temperatura poate ajunge i pân la 600ºC.

T T 5' 5' • [ºC] T 5 5 • 3 • 4 • •
T
T
5'
5'
[ºC]
T 5
5 •
3 • 4
2
6
• •
6'
1
x = ct
s
a
b b'
[kJ/kgK]

Fig. 3.10. Cre terea temperaturii aburului

viu

ciclul ini ial 1, 2, 3, 4, 5, 6, 1; ciclul îmbun t it 1, 2, 3, 4, 5', 6', 1.

aria(1,2,3,4,5,6)

ab

(i

5

i

6

)

aria(1,2,3,4,5',6')

aria(a,1,2,3,4,5',6',b',a)

(i

ab

i

)

i

ab

=

D

5

(i

2

5'

6'

)

D

ab

(i

5'

i

2

)

D

η tci = aria(a,1,2,3,4,5,6,b,a) = D

η

tînb =

Din analiza separat a metodelor bazate pe cre terea parametrilor aburului viu ai ciclului se observ c eficien a lor cre te prin combinare i utilizare separat . Aceast solu ie determin o umiditate la ie irea din turbin optim , cantitatea de c ldur evacuat la condensator r mâne practic neschimbat îns aria util a ciclului se m re te.

13/20

Conversia energiei i energetic general

Curs 3. – Centrale termoelectrice

c. Cre terea simultan presiunii i temperaturii aburului viu Cre terea simultan a presiunii i temperaturii aburului duce la sporuri substan iale de randament termic i la men inerea umidit ii finale a aburului în limitele admisibile. În felul acesta cantitatea de c ldur Q 2 r mâne practic neschimbat îns aria cilului se m re te. M rirea parametrilor ini iali are loc simultan cu cre terea puterii unitare a agregatului, fiecare plafon de putere fiindu-i caracteristic o pereche optim de parametri ini iali.

T [ºC] T=ct 5" 5' • • T=ct 5 • 3' • • 4' •
T
[ºC]
T=ct
5" 5'
T=ct
5
3'
4'
3
4
2'
2
• 6
1
6'
x = ct
s
a
b'
b
[kJ/kgK]

Fig. 3.11. Cre terea simultan presiunii i temperaturii aburului viu

Cre terea parametrilor ini iali implic eforturi investi ionale sporite. Deci, aceast metod de cre tere a randamentului este justificat îndeosebi atunci când:

puterea unitar a grupului este ridicat ; durata anual de utilizare a puterii instalate este mare; combustibilul utilizat este scump.

Cre terea parametrilor ini iali ai aburului are loc simultan cu m rirea puterii unitare a agregatelor, pentru fiecare plafon de putere corespunzând o anumit pereche optim a parametrilor ini iali, în func ie i de pre ul combustibilului. Astfel, la puteri de pân la 100 MW se justific presiune de 137 bar, la puteri mai mici de 350 MW se justific presiuni între 165÷200 bar, iar la puteri peste 400 MW se pot utiliza presiuni de 250÷300 bar.

II. Sc derea parametrilor finali

Prin reducerea temperaturii de condensare (prin reducerea presiunii în condensator), se m re te suprafa a util a ciclului (cre te cantitatea de c ldur Q 1 ), determinând o cre tere a randamentului deoarece scade implicit cantitatea de c ldur cedat sursei reci Q 2 . Aceast reducere îns este limitat de temperatura mediului ambiant. De obicei, pe timp de iarn randamentul centralelor este cu 1÷3% mai mare decât vara. Odat cu acesta se m re te i umiditatea aburului la ie irea din turbin i cre te volumul masic specific al acestuia.

T 5 [ºC] • 4 3 • • 2 • 2' • 1 • •
T
5
[ºC]
4
3
2
2'
1
6
1'
6'
Q
2
a'
a
b b'

s

[kJ/kgK]

Fig. 3.12. Sc derea temperaturii din condensator

14/20

Conversia energiei i energetic general

Curs 3. – Centrale termoelectrice

ciclul ini ial 1, 2, 3, 4, 5, 6, 1. ciclul îmbun t it 1' ,2' ,3,4,5,6',1.

aria

(1,2,3,4,5,6,1)

D

ab

(i

5

i

6

)

(

aria a

,1,2,3,4,5,6, ,

b a

aria(1',2',3,4,5,6',1')

) = D

ab

D

ab

(i

5

(i

5

i

2

)

i

6'

)

 

ab

(i

5

i

2'

)

η tci =

η tînb = aria(a',1',2,3,4,5,6',b',a') = D

De men ionat este faptul c efectul produs de o sc dere a temperaturii de condensa ie cu un 1°C poate echivala cu cel corespunz tor cre terii cu 10÷15°C a temperaturii ini iale a ciclului.

III. Supraînc lzirea intermediar Supraînc lzirea intermediar presupune introducerea unei cantit i suplimentare de c ldur în ciclul termodinamic (metoda ac ioneaz asupra sursei calde), destinderea fiind frac ionat . Aburul supraînc lzit intr în CIP (Corpul de Înalt Presiune al turbinei) unde are loc o destindere par ial a acestuia. Din CIP aburul este trimis la supraînc lzitorul intermediar SI unde este supus unui proces izobar de supraînc lzire. Apoi aburul, intr în CMP (Corpul de Medie Presiune al turbinei) i CJP (Corpul de Joas Presiune al turbinei) unde se destinde producând lucru mecanic.

SEE S b S i 5" 4 • • 5 • TB 3 C ∼
SEE
S
b
S
i
5"
4
5 •
TB
3
C
G
5' •
PIP
6 •
2
Cd
PA
6' •
P
1
c
CJP
CMP
CIP

D PJP

T

[ºC]

PA 6' • P 1 c • CJP CMP CIP D PJP T [ºC] 5 5''
5 5'' • • k • 3 4 • • • 5' • 2 1
5 5''
• •
k
3
4
5'
2
1
6'
6
• • • 5' • 2 1 • • • 6' 6 s [kJ/kgK Fig. 3.13.

s

[kJ/kgK

Fig. 3.13. Supraînc lzirea intermediar

Randamentul termic în cazul centralei termoelectrice cu supraînc lzire intermediar se determin cu rela ia:

η =

tSI

L

Q

1

=

D

ab

[(i

5

i

5'

)

+

(i

5"

i

6

)]

D

ab

[(i

5

i

2

)

+

(i

5"

i

5'

)]

(3.6)

Prin aceast metod se realizeaz o uscarea a aburului la ie irea din turbin , cre terea c derii adiabatice i m rirea lucrului mecanic util produs de turbin . Totodat îns , supraînc lzirea intermediar este înso it i de efecte defavorabile:

pe traseele conductelor de leg tur dintre turbin i supraînc lzitorul intermediar au loc pierderi de presiune i de temperatur care reduc cre terea randamentului termic real; apari ia unor echipamente suplimentare deci un plus de investi ii.

Practic, num rul de supraînc lziri intermediare se limiteaz la dou , justificate numai la puteri mari i presiuni supracritice, la grupuri de baz care folosesc combustibil scump.

15/20

Conversia energiei i energetic general

Curs 3. – Centrale termoelectrice

Dezavantajul schemei cu supraînc lzire intermediar const i în complexitatea ei. Utilizarea ei a adus la renun area la schemele centralelor cu bare colectoare i trecerea la schemele bloc: mono-bloc (cazan - turbina) i dublu-bloc (dou cazane - o turbin ).

IV. Preînc lzirea regenerativ Preînc lzirea regenerativ determin o mic orare a cantit ii de c ldur pierdut la condensator (sursa rece) prin extragerea unor debite de abur la diverse presiuni la prizele turbinei i înc lzirea cu acest abur a agentului termic. În acest fel scade c ldura pierdut la condensator, o parte din ea fiind folosit pentru preînc lzire. În acela i timp, deoarece nu întreaga cantitate de c ldur se destinde de la intrarea în turbin pân la condensator, lucrul mecanic produs este mai mic. Cre tere optim de entalpie a apei preînc lzite depinde de parametrii ini iali ai ciclului, de num rul de prize i de faptul c ciclul este prev zut sau nu cu supraînc lzire intermediar . Pentru a rezolva aceast problem se impune condi ia ca randamentul centralei s fie maxim rezultând:

temperatura optim pentru apa de alimentare la intrare în cazan este 2/3 pân la 3/4 din temperatura de satura ie din cazan. cre terea de entalpie pe fiecare preînc lzitor r mâne constant .

SEE S b • 5 TB C 3,4 ∼∼∼∼ G ip 1 ip 2 PIP
SEE
S b
• 5
TB
C
3,4
∼∼∼∼ G
ip 1
ip 2
PIP
ip 3
a 1
ic 1
6
a 2
2 •
a 3
Ej
Cd
PA
6' •
1 ic 2
P c
D PJP
ic 3

Fig. 3.14. Preînc lzirea regenerativ

Debitul aburului de priz nu se regleaz i variaz în func ie de sarcina turbinei. Pentru a pune în eviden influen a acestei metode asupra ciclului termodinamic procesul s-a reprezentat într-o diagram T-s, unde extragerea succesiv de abur de la prizele turbinei apare sub forma unui proces în trepte (în figura 3.14 s-au considerat dou prize). Preînc lzitoarele de ap prezint schimb toare de c ldur în majoritatea cazurilor de suprafa , dar se întâlnesc i de amestec.

V. Cicluri suprapuse Suprapunerea unui ciclu cu parametri foarte ridica i peste un ciclu cu parametri sc zu i de abur dintr-o central existent constituie o metod de extindere i modernizare a centralelor existente.

16/20

Conversia energiei i energetic general

Curs 3. – Centrale termoelectrice

1

5 ~ 2 2 3 3 ~ ~ 4 4
5
~
2
2
3
3
~
~
4
4

T

[°C]

termoelectrice 1 5 ~ 2 2 3 3 ~ ~ 4 4 T [ ° C]
D' D C' B' C' B C A s
D'
D
C'
B'
C'
B
C
A
s

[kj/kg]

Fig. 3.15. Cicluri suprapuse 1 - cazanul ciclului suprapus (cu parametrii înal i); 2 - cazane vechi în rezerv ; 3 - cazane vechi dezafectate; 4 - turbinele ciclului de baz (cu parametrii coborâ i); 5 - turbina de contrapresiune a ciclului suprapus

Într-o central existent cu parametri de abur coborâ i, cu cazane legate la turbine prin bare colectoare de abur, se instaleaz una sau mai multe turbine de contrapresiune cu parametrii ridica i.

De i are ca efect cre terea randamentului termic ciclul suprapus prezint i o serie de dezavantaje:

disponibilitatea întregii instala ii depinde de starea tehnic a vechilor turbine; investi ii mai mari i randament global mai mic decât al unei instala ii cu supraînc lzire intermediar ; turbina înainta este o ma in de construc ie adaptat necesit ilor locale, deci este mai scump decât o turbin echivalent de serie.

Din aceste motive ciclul suprapus pierde tot mai mult din interes, el se aplic numai în urma unor temeinice analize tehnico-economice pentru a se justifica oportunitatea unei astfel de solu ii de cre tere a randamentului.

VI. Cicluri binare Folosesc dou fluide de lucru, dintre care unul func ioneaz în domeniul temperaturilor înalte, iar al doilea în domeniul temperaturilor sc zute, vaporizându-se prin condensarea primului. Unul dintre fluide poate fi apa-aburul iar cel lalt mercurul, amoniacul, freonul 11, 12, 21, 114, bioxidul de carbon, etc. Dac not m cu A – apa-aburul i cu B – un alt fluid care se poate folosi în cadrul ciclului binar, se pot întâlni dou situa ii:

a. Cazul B/A (de exemplu ciclul mixt Hg-H 2 O) Acest cuplaj indic folosirea fluidului B în zona temperaturilor înalte, iar fluidul A în zona temperaturilor coborâte. Drept fluid B s-au utilizat vaporii de mercur sau gazele de ardere (ciclu mixt abur-gaze). Mercurul prezint în zona temperaturilor înalte urm toarele avantaje: presiuni coborâte de satura ie la temperaturi înalte, valori foarte ridicate ale parametrilor punctului critic, valori relativ sc zute ale c ldurii specifice a fazei lichide, având în schimb o serie de dezavantaje importante: este foarte toxic, eroziv i scump. Datorit formei ciclului binar, foarte apropiat de ciclul Carnot care ar func iona între temperaturile extreme, randamentul termic este mai mare decât al ciclului ap -abur luat separat.

17/20

Conversia energiei i energetic general

Curs 3. – Centrale termoelectrice

10 bar, 515,6 °C 29,5 bar, 500 °C ∼ ∼ Hg 0,04 bar 232,7 °C
10 bar, 515,6 °C
29,5 bar, 500 °C
Hg
0,04 bar
232,7 °C
H
2 O
K
T [ºC] B C 5 Hg A D 3 4 H 2 O 1 6
T
[ºC]
B
C
5
Hg
A D
3
4
H 2 O
1 6
s
[kJ/kgK]

b.

a. Fig. 3.16. Ciclul binar mercur - ap a - schema ciclului; b - diagrama T-s; 1,3,4,5,6 - ciclul ap – abur; ABCD - ciclul de mercur cu vapori satura i

b. Cazul A/B(de exemplu ciclul mixt H 2 O /NH 3 )

Utilizarea în partea de presiune i temperatur joas a unui al doilea fluid, care posed un volum specific mult mai mic decât cel al vaporilor de ap , creeaz posibilitatea cre terii puterii

unitare a turbinei, împreun cu mic orarea gabaritelor i investi iilor.

~ NH 3 H 2 O
~
NH 3
H 2 O

a.

T 5 [ºC] 3 4 H 2 O 1 6 B C NH 3 A
T
5
[ºC]
3
4
H
2 O
1
6
B
C
NH 3
A
D
H 2 O a. T 5 [ºC] 3 4 H 2 O 1 6 B C
H 2 O a. T 5 [ºC] 3 4 H 2 O 1 6 B C

b.

s

[kJ/kgK]

Fig. 3.17. Ciclul mixt H 2 O /NH 3 a. schema circuitului termic; b. diagrama T-s a ciclului

Pentru o astfel de instala ie, aburul se destinde în turbin pân la o presiune mai ridicat decât cea din condensatorul centralelor termoelectrice obi nuite. În schimb torul de c ldur intermediar, aburul condenseaz , iar fluidul din cel de-al doilea circuit se vaporizeaz . Totu i, datorit diferen elor de temperatur cauzate de existen a schimb torului de c ldur , suprafa a util a ciclului scade, ceea ce conduce la mic orarea randamentului termic.

VII. Termoficarea Cogenerarea reprezint producerea combinat (în aceea i instala ie) a energiei electrice i a energiei termice. Termoficarea constituie o metod de îmbun t ire a randamentului termic prin folosirea par ial sau total a c ldurii reziduale Q 2 . O astfel de metod era i preînc lzirea regenerativ care poate fi privit ca o termoficare intern a centralei. Termoficarea se poate realiza:

în cogenerare (deci în centrale electrice de termoficare CET); cu centrale termice (CT individuale, centrale de cartier sau CT centrale).

18/20

Conversia energiei i energetic general

Curs 3. – Centrale termoelectrice

Dintre avantajele cele mai importante fa de producerea separat trebuie amintite:

a. gospod rirea mai bun a combustibilului, având drept consecin e o sc dere a pre ului de cost a energiei electrice i termice;

b. mic orarea gradului de poluare a atmosferei;

c. posibilitatea folosiri combustibilului inferior în locul celui superior;

d. cre terea confortului termic.

Circuitul termic al centralelor termoelectrice cu termoficare pot fi:

S

C

cu turbine cu abur cu contrapresiune - destinderea aburului în turbin se opre te la parametrii mai ridica i ai aburului, iar aburul ie it din turbin este folosit la termoficare; cu turbine cu abur de condensa ie i prize reglabile - c ldura necesar termofic rii se extrage prin debitul de abur prelevat de la turbin prin priza reglabil .

SEE

TB S b ∼ T C G Cons. Cd PA
TB
S
b
T
C
G
Cons.
Cd
PA

D

SEE TB b T ∼ G Cons.
SEE
TB
b
T ∼
G
Cons.

PA

Fig. 3.18. Schema termic simplificat pentru un grup energetic de cogenerare a. cu turbin cu contrapresiune; b. cu turbin cu proz reglabil i condensa ie

Dup cum se observ din figura 3.18.a în cazul turbinelor cu condensa ie i priz reglabil o parte din c ldura Q 2 nu este dat la condensator (Q = suprafa a b86c) deoarece la priza reglabil se extrage, prin debitul de abur c ldura Q T (suprafa a b876'c). În acest fel pierderea de c ldur a ciclului scade, efectul util crescând corespunz tor. În cazul turbinelor cu contrapresiune (figura 3.18.b), destinderea în turbine se opre te la parametri mai ridica i iar aburul ie it din turbin este folosit în întregime de un consumator termic. Astfel întreaga cantitate de c ldur Q 2 devine util , iar factorul de utilizare al c ldurii intrate Q 1 devine unitar.

T

[°C]

5 4 3 6' 2 8 1 6 ' Q 2 ∆Q s a b
5
4
3
6'
2
8
1
6
'
Q 2
∆Q
s
a b
c
[kj/kgK]

a.

T

[°C]

5 4 3 2 1' 6" 1 Q 2 s a b [kj/kgK]
5
4
3
2
1' 6"
1
Q 2
s
a
b
[kj/kgK]

b.

Fig. 3.19. Reprezentarea în diagrama T - s a ciclului Rankine a turbinelor de termoficare a - turbin de condensa ie i priz reglabil ; b - turbin cu contrapresiune

19/20

Conversia energiei i energetic general

Curs 3. – Centrale termoelectrice

Utilizarea re