Capitolul A

CICLURILE INSTALATIILOR DE TURBINE CU GAZE

Instalațiile de turbine cu gaze (ITG) fac parte din categoria maşinilor termice
rotative cu ardere interna. Spre deosebire de MAIP, acestea transformă energia
chimică a combustibilului în putere mecanică prin intermedul unui ciclu direct ale
cărui transformări componente sunt realizate separat în organe specializate ale
instalaţiei. Simplitatea constructivă, gama de puteri dezvoltate (uzual între 100 kW
şi 100 MW), precum şi raportul putere/greutate favorabil, conferă turbomotorului
un domeniu larg de utilizare în energetică, în transportul feroviar, maritim şi
aerian, în reţelele de distribuţie a gazului metan, etc.
Principial, ITG este formată dintr-un compresor rotativ, axial sau centrifug, o
cameră de ardere şi o turbină axială (vezi figura A.1). Compresorul C aspiră aerul
atmosferic, îl comprimă şi îl introduce în camera de ardere CA. Aici, aerul se

CA
C
DA

DE
T
AR

Fig. A.1 Secţiune axonometrică printr-o ITG (GE5-1)

DA dispozitiv admisie, C compresor, CA cameră de ardere,
T turbină, DE dispozitiv de evacuare, AR arbore
250 Termodinamică Tehnică

amestecă cu combustibilul injectat sub presiune, apoi are loc arderea. Căldura
degajată în urma procesului încălzeşte gazele de ardere, care la intrarea în turbina
T au o temperatură şi o presiune ridicate. Prin destinderea acestora, se obţine la
axul AR al turbinei puterea mecanică, din care o parte este consumată de
compresor, restul fiind furnizată utilizatorului.

A.1 Ipoteze de studiu ale ciclurilor ITG

Din punct de vedere teoretic, procesele de comprimare şi destindere pot fi
adiabate sau izoterme, iar procesul de ardere izobar sau izocor. Considerente de
ordin constructiv, legate de simplitatea şi fiabilitatea organelor componente au
impus în practică turbomotorul cu comprimare şi destindere adiabată şi ardere
izobară. În cele ce urmează, se va face referire numai la acest tip de turbomotor,
care va fi studiat în următoarele ipoteze simplificatoare:
1. agentul termodinamic este gaz ideal;
2. proprietatile termofizice ale aerului si gazelor de ardere sunt identice;
3. debitul de combustibil injectat în camera de ardere este neglijabil în raport
cu debitul de aer aspirat de turbomotor;
4. se neglijează energia cinetică a agentului termodinamic în diversele
secţiuni ale instalatiei în raport cu entalpia acestuia.
Aceste ipotezele uşurează în mod considerabil studiul teoretic al ciclurilor ITG cu
ardere la presiune constantă, fără a altera în esenţă concluziile care se obtin.

A.2 Ciclul teoretic al ITG cu ardere la presiune constantă

Ciclul teoretic presupune neglijarea tuturor ireversibilităţilor datorate
imperfecţiunilor de realizare a proceselor termodinamice la nivelul modulelor
componente ale turbomotorului. El este compus din următoarele procese
reversibile:
- 1-2 comprimarea izentropică a aerului în compresor până la atingerea
presiunii p2;
- 2-3 arderea izobară asimilată cu încălzirea la presiune constantă a aerului,
pentru obtinerea temperaturii T3;
- 3-4 destinderea izentropică a agentului termodinamic în turbină, până la
valoarea p4=p1;
- 4-1 răcirea izobară a fluidului, în scopul aducerii acestuia în starea iniţială.
Figura A.2a prezintă schema de principiu a ITG, iar figura A.2b, ciclul teoretic al
acesteia în coordonate T-s. Procesul 4-1 al răcirii izobare se desfăşoară în
exteriorul ITG, închiderea ciclului realizându-se formal, prin intermediul mediului
ambiant. Din punct de vedere al teoriei ciclurilor, căldura q41 evacuată odata cu
Termodinamică Tehnică 251

.
a) Schema de principiu a ITG: b) Ciclul teoretic în coordonate T-s.
C-compresor, CA-camera de ardere; T-turbina;
CP-consumatorul de putere.
Fig. A.2 Turbomotorul cu ardere la presiune constantă

gazele de ardere este asimilata căldurii q2 cedată sursei reci, în timp ce căldura q23
dezvoltată prin arderea combustibilului reprezintă căldura q1, preluată de la sursa
caldă.
Performantele ITG cu ardere la presiune constantă depind de doi parametri
adimensionalizaţi şi anume raportul de comprimare al compresorului:
p2
 (A.1)
p1

şi raportul temperaturilor extreme ale ciclului:

T3
 (A.2)
T1

Parametrii  şi  alături de temperatura şi presiunea mediului ambiant, T0

respectiv p0, definesc în mod univoc ciclul teoretic. Într-adevar, deoarece procesele
de comprimare şi destindere sunt isentropice rezultă că:
k 1 k 1
p 2  T2  p3  T3 
   
k k
; (A.3)
p1  T1  p 4  T4 

Ţinând cont că la intrarea în compresor T1=T0 iar p1=p0 şi că destinderea gazului în

turbina turbomotorului se realizează până la presinea p4=p1 se obţin relaţiile:
252 Termodinamică Tehnică

k 1 k 1
T2  T0  k ; T3  T0 ; T4  T0  k (A.4)

Căldurile schimbate de agentul termodinamic cu exteriorul se determină din

ecuaţia principiului întâi al termodinamicii pentru sisteme deschise (), aplicată
proceselor izobare 1-2 respectiv 4-1 şi au expresiile:

 k 1

q1  q23  h3  h2  c p (T3  T2 )  c pT0     k  [kJ/kg] (A.5)
 
 
 k 1

q 2  q 41  h1  h4  c p (T1  T4 )  c p T0 1    k 
 [kJ/kg] (A.6)
 
 
Randamentul termic al ciclului se determină cu relaţia generală (), care devine:
q2 1
t  1  1 (A.7)
q1 k 1
 k

Lucrul mecanic util, furnizat consumatorului de putere, este de natură tehnică.

Ţinând cont că pentru un proces ciclic reversibil el este egal lucrul mecanic de
dilatare, din expresia () se obţine:

 kk1  k 1
  kJ 
l ITG  q1  q2  c pT0    1   k  1
    (A.8)
    kg 

O alternativă la relaţia () constă în însumarea lucrului mecanic tehnic schimbat pe

fiecare proces în parte:

l ITG   lt ,( j , j 1)  lT  lC
4
(A.9)
1

unde lT = lt,34 şi lC= -lt,12, reprezintă lucrul mecanic dezvoltat de turbină respectiv
lucrul mecanic consumat de compresor. Evident, lt,23 = lt,41 = 0, deoarece cele două
procese sunt izobare. Folosind principiul întâi al termodinamicii aplicat turbinei,
respectiv compresorului rezultă că:

 k 1

l T  h3  h4  c p T0 1  1  k  (A10)
 
 
 k 1

l C  h2  h1  c p T0   k  1 (A.11)
 
 
Termodinamică Tehnică 253

0.7

0.6

0.5

0.4

t 0.3

0.2

0.1

0
1 5 9 13 17 21 25 29 33 37 41

Fig. A.3 Ciclul teoretic al ITG Fig. A.4 Variaţia t în raport cu 
cu ardere la presiune constantă pentru turbomotorul cu ardere la
în coordonate h-s presiune constantă

Evident că, din relaţiile (A.9)-(A.11) se regăseşte expresia lucrului mecanic (A8).
În figura A.3 este prezentată diagrama h-s a ciclului ITG. Avantajul său
evident constă în faptul că, în cazul proceselor adiabate şi izobare, schimbul de
lucru mecanic respectiv căldură este măsurat prin segmente verticale. Se poate
observa că diagrama h-s ilustrează perfect relaţia (A.9), contribuind astfel la
evidenţierea explicită a lucrului mecanic specific produs de instalație.
Pentru un debit de aer m [kg/s] aspirat din mediul ambiant, puterea ITG este:

PITG  m l ITG [kW] (A.12)

Consumul orar de combustibil se determină din ecuaţia de bilanţ termic, aplicată

procesului de încălzire izobară 2-3 şi are expresia:

m q1  kg cb.   m 3N cb. 
C h  3600  ora  sau   (A.13)
Qi    ora 

iar consumul specific este dat de relaţia:

Ch 3600  kg cb.   m 3N cb 
c sp    kW ora  sau   (A.14)
PTM  t Qi    kW ora 

unde Qi reprezintă puterea calorică inferioară a combustibilului, exprimată în

[kJ/kg] sau [kJ/ m 3N ] după cum acesta este lichid sau gazos.
În continuare vom analiza influenţa parametrilor funcţionali ai ciclului ( şi
 asupra performanţelor instalației.
Din relaţia (A.7) rezultă că t depinde numai de . Variaţia t =t() este
prezentată în figura A.4. Se poate observa că mărirea lui  conduce la creşterea
254 Termodinamică Tehnică

a) diagrama T-s a ciclului pentru b) dependenţa lucrului mecanic în

constant şi variabil. raport cu  pentru diferite valori ale lui
Fig. A.5 Influenţa parametrilor şi asupra lucrului mecanic al turbomotorului.

continuă a lui t, însă ameliorarea cu adevărat importantă a randamentului termic

apare doar în cazul zona rapoartelor mici de comprimare.
Relaţia (A.8) arată însă că l ITG depinde de ambii parametri. Astfel, pentru 
impus, din condiţia de existenţă a ciclului T1  T2  T3 , rezultă ca  variază în
limitele:
k
1    1
k (A.15)

Din figura A.5a se observă că, dacă raportul de comprimare atinge valorile
extreme, =1 sau =k/(k-1), ciclul se reduce la curbele 1-3a respectiv 1-3b,
parcurse în ambele sensuri, iar lucrul mecanic este nul. În schimb, pentru orice
valoare intermediară a lui , aria ciclului, proporţională cu căldura pe care acesta o
transformă în lucru mecanic, are o valoare nenulă, continuu variabilă după .
Dependenta lTM / c p T0 funcţie de , avându-l ca parametru pe  este prezentată în
figura A.5b. De aici se pot trage următoarele concluzii:
 Pentru  fixat, exista o valoare optimă a raportului de comprimare, care
maximizeaza lucrul mecanic al ITG. Egalând cu zero derivata relaţiei (A.8) după
se obtine:

 
k

opt l   k 1 (A.16)
max

Din relaţiile (A.8) şi (A.13) se găseşte imediat expresia lucrului mecanic maxim:
Termodinamică Tehnică 255

lITG max  c pT0  

 1
2
(A.17)

iar din relaţile (A.7) şi (A.13) expresia randamentului termic al turbomotorului

care lucreaza cu raportul optim de comprimare:

t lmax 1

1
(A.18)

 Pentru  fixat, lucrul mecanic al instalației este cu atât mai mare cu cât valoarea
lui  este mai ridicată.
Relaţiile (A.17) şi (A.18) evidenţiază avantajul utilizării valorilor mari ale lui
care permit în regimul optim de funcţionare a turbomotorului obţinerea lucrului
mecanic maxim cu randamente termice ridicate. Cu toate acestea, temperatura T3
este limitată din considerente legate de rezistenţa mecanică a paletelor de turbină.
Uzual aceasta se situează în intervalul 1300-1600 K, ceea ce conduce la valori ale
lui ce variază între 4,3 şi 5,5.

Aplicaţia A.1

Un ITG cu ardere la presiune constată funcţionează cu temperatura maximă a

ciclului, T3 = 1350 K şi cu un raport de comprimare al compresorului  = 9. Debitul
de aer vehiculat este m  35kg/s . Ştiind că presiunea şi temperatura mediului ambiant
sunt p0=1,013 bar, respectiv T0=290 K să se determine:

1) Puterea şi randamentul termic al ITG;

2) Consumul orar şi specific de combustibil dacă acesta este alimentat cu un
combustibil gazos având puterea calorică Qi  30000 kJ/m 3N .cb ;
3) Pierderea de putere datorată faptului că ITG nu funcţionează cu
raportul optim de comprimare corespunzător lucrului mecanic specific
maxim.

Se dau: k=1,4, cp=1,004 kJ/kg.K

Soluţie:

1) Raportul temperaturilor extreme ale ciclului se determină cu relaţia (A.2) şi

are valoarea:

T3 1350
   4 ,655
T1 290
256 Termodinamică Tehnică

Valoarea lucrului mecanic specific rezultă din expresia (A.8):

 k 1  k 1

l ITG  c pT0   k  1   k  1 
  
 1,004  290  9 
0.286
 1 4,655 9  0.286
 1  377,7 kJ/kg 
Puterea dezvoltată de ITG se calculează cu relaţia:
PITG  m l ITG  35  377,7  13219,5 kW  13,219 MW
Randamentul termic al turbomotorului este dat de expresia (A.7), de unde rezultă:
1 1
t  1   1  0,467
k 1
9 0 , 286
 k
2) Căldura q1 introdusă în ciclul ITG este dată de expresia (A.5), rezultând:
 
 
k 1
q 1  c p T0    k   1,004  290  4 ,655  9 0 , 286  809,54 kJ/kg

 
 
Consumul orar şi specific de combustibil al ciclului teoretic se determină din relaţiile
(A.13) respectiv (A.14), de unde se obţine:
m q 1 35  809,54
C h  3600  3600  3400 m 3N .cb/oră
Qi 30000
3600 3600
c sp    0,257 m 2N / kW.oră
t Q i 0,467  30000

1) Pentru =6.655 raportul optim de comprimare este dat de expresia (A.16), de

unde rezultă:

 
k

opt l   k 1  4 ,655 3,5  14 ,75

max

Conform relaţiei (A.17), lucrul mecanic maxim ce poate fi produs de turbomotor este:

lITG max  c pT0   

  1  1,004  290 4,655  1  390,13 kJ/kg 
2 2

În consecinţă, pierderea de putere datorată funcţionarii cu raportul de comprimare

=9 are valoarea:
Ppierdut  m l ITG max  l ITG   35390,13  377,7   435,05 kW
Termodinamică Tehnică 257

Aplicaţia A.2

Puterea dezvoltată de o ITG cu ardere la presiune constantă în condiţiile

atmosferei standard (T0=298 K, p0=1,013 bar) este PTM =10 MW, în timp ce debitul de
aer vehiculat de acesta are valoarea m  20 kg/s . Temperatura gazelor de ardere la
ieşirea din turbină este t4=560 oC. Admiţând că ITG funcţionează după ciclul teoretic
să se determine raportul de comprimare al compresorului,  şi raportul temperaturilor
extreme ale ciclului, .

Se dau: k=1,4, cp=1,004 kJ/kg.K

Soluţie:

Folosind datele problemei rezultă că:

l ITG P 10 103 T4 273  560

 ITG   1,67 ;   2 ,795
c pT0 m c pT0 20 1,004  298 T0 298

Din relaţiile (A.4) şi (A.8) se obţine următorul sistem de două ecuaţii cu două
necunoscute:
 T
 4
k 1
T0
 k

 k 1  k 1

  k  1    k  1  l TM
   c p T0
  
Soluţia acestui sistem este:
k
 l  k 1
 1  1,67 2 ,795  13,5  10
  T4
  1   TM    1 
  c p T0 
  T0 
k 1
T4
  k  2 ,795  10 0 , 286  5,4
T0
ceea ce conduce la o temperatură maximă a ciclului T3=1609,2 K.
258 Termodinamică Tehnică

A.3 ITG cu turbină liberă.

O variantă constructivă a turbomotorului cu ardere la presiune constantă mult
mai adaptată variaţiilor de sarcină este turbomotorul cu turbină liberă. Pornind de
la figura A.3, ideea este de a separa turbina turbomotorului în două turbine, prima
antrenând compresorul motorului, iar cea de-a doua furnizând puterea mecanică
consumatorului de putere. Figura A.6 prezintă o secţiune axonometrică printr-un
astfel de turbomotor.
Ansamblul format din compresorul C, camera de ardere CA şi turbina TG
poartă denumirea de generator de gaz, în timp ce turbina TL, se numeşte turbină
liberă. Aceasta din urmă nu este cuplată mecanic de rotorul generatorului de gaz,
singura legătură între cele două subansamble ale motorului fiind doar de natură
energetică. În consecinţă, păstrând turaţia TL constantă, variaţiile de sarcină
determină prin intermediul sistemelor de reglare ale turbomotorului modificarea
turaţiei generatorului de gaz prin variaţia debitului de combustibil injectat în
camera de ardere.

CA
C
DA

DE
ATL
TL
TG
AG

Fig. A.6. Secţiune axiometrică prin ITG cu turbină libera GE5-2

DA-dispozitiv admisie, C-compresor, CA-cameră de ardere,
TG-turbina generatorului de gaz, AG-arborele generatorului de gaz
TL-turbina liberă, ATL-arborele turbinei libere, DE-dispozitiv de evacuare.
Termodinamică Tehnică 259

Fig. A.7 Schema de principiu şi ciclul teoretic al turbomotorului cu turbină liberă

Schema de principiu a ITG cu turbină liberă şi ciclul sau teoretic în

coordonate în coordonate h-s sunt prezentate în figura A.7. Evident că ciclul este
asemănător cu cel al instalației clasice. Singura diferenţă constă în apariţia stării
intermediare 4-1, care separă destinderile izentropice din TG şi TL. Poziţia
acestuia pe izentropa 3-4 se determină din ecuaţia:
l TG  l C (A19)

rezultând:
k
 k 1
  1 k 1  k 1

T41  T0    1   k  ; p41  p0 1  1   k   (A20)



    

Mărimile de stare în celelalte puncte caracteristice rămân nemodificate. Folosind
relaţia (A.9) rezultă imediat că lucrul mecanic specific al turbomotorului devine:

 k 1  k 1

l ITG  lTL  c pT0   k  1   k  1
  
(A21)

Randamentul termic, consumul orar şi specific de combustibil se determină din

relaţiile (A7), (A13) şi (A14).

A.4 Metode de creştere a randamentului. Ciclul teoretic al ITG cu

regenerare a căldurii.
Regenerarea căldurii reprezintă un mijloc eficient de creştere a randamentu-
lui termic al turbomotorului cu ardere la presiune constantă. Metoda regenerării
260 Termodinamică Tehnică

a) Schema de principiu: C-compresor;

R-Regenerator (schimbător) de căldură; b) Ciclul teoretic în
CA-Cameră de ardere; T-turbină; coordonate T-s
CP-consumator de putere
Fig.A.8 Schema de principiu şi ciclul în coordonate T-s
pentru ITG cu regenerare a căldurii

constă în realizarea unui schimb de căldura într-un recuperator între aerul refulat
de compresor şi gazele de ardere evacuate din turbina. Evident, pentru ca procesul
să poată avea loc, este necesar ca temperatura aerului la intrarea în recuperator să
fie mai mică decât temperatura gazelor de ardere evacuate din turbină. În figura
A.8a este prezentată schema de principiu a ITG cu regenerare a căldurii, iar în
figura A.8b diagrama T-s a ciclului său teoretic. Ciclul, asemănător celui fără
regenerare, este compus din:
- 1-2 comprimarea izentropică în compresorul C până la atingerea presiunii
p2;
- 2-5 încălzirea izobară a aerului în recuperatorul R, pentru obţinerea
temperaturii T5.
- 5-3 arderea combustibilului, asimilata cu o încălzire izobară, până la
atingerea temperaturii T3, impusă;
- 3-4 destinderea izentropică în turbina T până la atingerea presiunii
mediului ambiant;
- 4-6 răcirea izobară a gazelor de ardere în recuperatorul R;
- 6-1 răcirea izobara asimilata schimbului de căldură cu sursa rece, în scopul
aducerii agentului termodinamic in starea iniţială.
Termodinamică Tehnică 261

Pe lângă parametrii  şi  definiţi în paragraful A.1, ciclul ideal al instalației

cu regenerare depinde şi de factorul de regenerare a căldurii . Acesta se defineşte
ca raport între căldura q25 = h5-h2, preluată de aerul refulat de compresor şi căldura
maxim disponibila (q46)max = h4-h2 ce poate fi cedată de gazele de ardere:
h5  h2 T5  T2
  (A.22)
h4  h2 T4  T2

Factorul de regenerare poate lua valori în intervalul (0, 1), valorile extreme
neputând fi atinse. Astfel dacă   0 , procesul de regenerare a căldurii este absent,
iar dacă   1 ( q25 = (q46)max ) suprafaţa de schimb de căldură a recuperatorului ar
trebui sa fie infinită. Recuperatoarele de căldură construite până în prezent permit
atingerea unui factor de recuperare,   0,7  0,8 .
Aşa cum s-a precizat anterior, regenerarea căldurii este posibilă numai dacă,
T2<T4. Cum:
k 1 k 1
T4 T4 T3 T1 p  k  p  
  4   1 
k
  k 1
(A.23)
T2 T3 T1 T2  p3  p
 2 2
 k

rezultă că regenerarea poate fi realizată doar dacă între parametrii  şi  există

relaţia:
k
   k 1 (A.24)

Comparând inegalitatea (A.24) cu relaţia (A.16) se observă că soluţia regenerării

căldurii este aplicabilă numai instalațiilor care lucrează cu rapoarte de comprimare
mai mici decât cel optim.
Căldura q1(reg) primită de agentul termodinamic în camera de ardere se obţine
din expresia matematică a primului principiu pentru sisteme deschise:

q1( reg )  q53  h3  h5  c p (T3  T5 ) (A.25)

Din relaţia (A.22) rezultă că:

T5  (T4  T2 )  T2 (A.26)

Cum raportul T4/T1 se poate exprima numai funcţie de  şi :

k 1
T4 T4 T3 p  
  4 
k
  k 1
(A.27)
T1 T3 T1  p3 
 k
262 Termodinamică Tehnică

iar T1=T0, din (A.25)-(A.27) se deduce imediat relaţia:

  k 1 


k 1
  
q1( reg )
 c pT0      k 1   
k k (A.28)
  k 
  
Aşa cum se observă din figura A.8b, aria ciclului cu regenerare este identică
cu aceea a ciclului cu ardere la presiune constantă. În consecinţă, la aceleaşi valori
ale lui  şi , lucrul mecanic al turbomotorului cu regenerare a căldurii, lTM
( reg )
este
identic cu acela al turbomotorului cu ardere la presiune constantă, lTM . Folosind
pentru lucrul mecanic relaţia (A.8), randamentul termic al ciclului teoretic cu
regenerare a căldurii are expresia:

 k 1  k 1 
    k   k  1 
  
l ITG
( reg )
  
(t reg )   (A.29)
q1( reg ) k 1 k 1  k 1 
  k 

2 2
 k  k
 
 
Cum la acelaşi lucru mecanic, căldura q1(reg) preluată de agentul termodinamic este
mai mică, randamentul termic al ciclului cu regenerare este superior celui
corespunzător ciclului cu ardere la presiune constantă. În absenţa regenerării
(   0 ) relaţia (A.29) devine echivalentă cu (A.7), iar în cazul regenerării
complete (   1 ) din (A.29) rezultă:
k 1
 k
( t )  1  1  (A.30)

k
Relaţia (A.29) arată că (reg
t
)
se anulează pentru   1 şi    k 1 ceea ce
demonstrează existenţa unei valori optime a raportului de comprimare ( opt ) max
ce maximizează randamentul termic al turbomotorului cu regenerare a căldurii.
Figura A.9, care prezintă dependenta (reg
t
)
funcţie de  la = const., arată însă că
turbomotorul nu poate lucra cu ( opt ) max . Într-adevăr, pentru = 4,5, valorile
uzuale ale factorului de recuperare conduc la un raport de comprimare
( opt ) max  3. Se poate însă observa că, în această situaţie lTM
( reg )
/ c pT0  0,85,
valoare cu 48 % mai mică decât cea maxim posibilă. În practică se preferă un
Termodinamică Tehnică 263

Fig A.9 Variaţia randamentului termic funcţie de raportul de comprimare

pentru diverse valori ale factorului de regenerare.

raport de comprimare cuprins între ( opt ) max şi ( opt ) lmax care asigură un lucru
mecanic specific ceva mai apropiat de l max( reg )
, deşi în acest caz randamentul termic
obţinut în urma regenerării este inferior valorii sale maxime.

Aplicaţia A.3

Să se determine randamentul termic, consumul orar şi specific de combustibil

pentru ITG din problema A.1, dacă acesta funcţionează după ciclul teoretic cu
regenerare a căldurii, ştiind că factorul de regenerare are valoarea =0,8.

Soluţie:

Folosind datele din problema A.1 rezultă că:

p3 T3
 9;   4 ,655
p1 T1

Condiţia de regenerare (A.24):

264 Termodinamică Tehnică

k
9     k 1  14,75

fiind respectată, rezultă că procedeul regenerării este posibil. În aceste condiţii,

randamentul termic al instalatiei este dat de expresia (A.29), rezultând:

 k 1
 k  1 
    k   k  1 
  
(t reg )     
k 1 k 1
 k 1

  
  
2 2

 
k k k

 

4 ,655  9   1
 
0 , 286
9 0 , 286
  0,565
4 ,655  9 0 , 286
9 0 , 572
 0,8 4 ,655  9 0 ,572
Căldura q1(reg) primită prin arderea combustibilului în camera de ardere se calculează cu
relaţia (A.28), de unde se obţine:

  k 1 


k 1
  
 c p T1   
q 1( reg ) k    k 1     
k

  k 
  
  4 ,655 
 1,004  290 4 ,655  9 0 , 286  0,8 0 , 286  9 0, 286   667,79 kJ/kg
 9 
Folosind aceste date, consumul orar şi specific de combustibil, calculat cu expresiile
(A.13) respectiv (A.14) au valorile:
m q 1 35  667,79
C h  3600  3600  2804 ,7 m 3N cb ora
Qi 30000
3600 3600
c sp    0,212 m 3N cb kW.oră
t Q i 0,565  30000
Comparând aceste date cu cele obţinute în problema A.1 se pot evidenţia avantajele
metodei de regenerare a căldurii pentru ITG care funcţionează la rapoarte de
comprimare ale compresorului mult mai mici decât cele corespunzătoare regimului de
lucru mecanic specific maxim.
Termodinamică Tehnică 265

Aplicaţia A.4

Un ITG cu regenerare a căldurii, funcţionând după ciclul teoretic, produce un

lucru mecanic specific l ITG (reg)
 280 kJ kg cu un randament termic (t reg )  0,52 .
Cunoscând temperatura aerului la intrare în instalaţie, T0 = 293 K şi raportul
temperaturilor extreme,  = 4,1 să se determine raportul de comprimare al instalaţiei
şi factorului de regenerare a căldurii.

Se dau: cp = 1,004 kJ/kg.K), k = 1,4

Soluţie:

Lucrul mecanic al instalaţiei este dat de relaţia (A.8). Folosind această relaţie se
obţine ecuaţia:

 k 1  k 1

  k  1    k  1   0,95
  
  
k 1
Notând cu x   k se găseşte următoare ecuaţie de gradul doi:
x2 – 4,1 x + 4 = 0
cu soluţiile x1 = 1,6 şi x2 = 2,5. În mod corespunzător, rapoartele de comprimare au
valori  1 = 5,18 şi  2 = 24,7. Cum regenerarea căldurii se poate face numai cu
respectarea condiţiei (A.24):

k 1
 k  4 ,13 ,5  11,81

rezultă că turbomotorul lucrează cu raportul de comprimare = 5,18.

Folosind pentru randamentul termic al ciclului cu regenerare relaţia (A.29) se
găseşte că:
k 1 k 1 k 1 k 1
(   )(  1)  t (  
2
k k k k )
 k 1
( k  )t
2

de unde rezultă:
( 4 ,1  5,18 0 , 286 )( 5,18 0, 286  1)  0,52( 5,18 0, 286  4 ,1  5,18 0 ,572 )
  0,723
( 5,18 0 ,572  4 ,1)  0,52
266 Termodinamică Tehnică

Interesant de remarcat este şi faptul că randamentul termic al ciclului cu

recuperare este în acest caz cu 28% mai mare decât cel corespunzător ciclului cu
ardere la presiune constantă, calculat cu relaţia (11.60). Aceasta se datorează faptului
că instalaţia lucrează cu un grad de comprimare al compresorului mult mai mic decât
( opt)lmax = 11,81.

A.5 Metode de creştere a puterii. Ciclul teoretic al ITG cu comprimare

si destindere in trepte.
Comparativ cu ciclul teoretic al ITG cu ardere la presiune constanta, în acest
caz evoluţiile de comprimare şi destindere sunt înlocuite cu o succesiune de
procese de tipul “izentropic - izobar - izentropic”. Prin apropierea comprimării,
respectiv a destinderii, de evoluţia izotermică, această succesiune de procese
conduce la creşterea lucrului mecanic specific furnizat consumatorului de putere,
dar şi la complicaţii constructive suplimentare.
În figura A.10 este prezentată schema de principiu a ITG cu comprimare şi
destindere în trepte, iar în figura A.11a, diagrama T-s a ciclului său teoretic.
Acesta este compus din următoarele procese reversibile:
- 1-2a comprimarea izentropică în compresorul de joasă presiune (CJP),
până la atingerea presiunii intermediare p2a;
- 2a-1b răcirea izobară în schimbatorul de căldură intermediar, pentru
obţinerea temperaturii T1b, considerată egală cu temperatura T1;
- 1b-2b comprimarea izentropică în compresorul de înaltă presiune (CIP),
până la atingerea presiunii p2;
- 2b-3a încălzirea izobară a gazului în camera de ardere principală (CA1),
pentru atingerea temperaturii maxime impuse T3a=T3;
- 3a-4a destinderea izentropică în turbina de înaltă presiune (TIP), până la
presiunea intermediară p4a;
- 4a-3b încălzirea izobară intermediară a gazelor în camera de ardere
secundară (CA2), pentru obţinerea temperaturii T3b=T3a=T3;
- 3b-4b destinderea izentropică în turbina de joasă presiune (TJP), până la
atingerea presiunii iniţiale, p1; - 4b-1 răcire izobară în scopul aducerii agentului
termodinamic în starea iniţială. Această evoluţie se desfăşoară în exteriorul
maşinii, închiderea ciclului realizandu-se prin intermediul mediului ambiant.
Din figura A.11b se observa că, în cazul aceloraşi presiuni şi temperaturi
extreme, aria ciclului cu comprimare şi destindere în trepte 12a1b2b3a4a3b4b1, este
mai mare decât aria corespunzatoare ciclului cu ardere la presiune constantă. În
consecinţă, tehnica comprimării şi destinderii în trepte reprezintă un procedeu de
mărire a lucrului mecanic specific al ciclului. Din punct de vedere teoretic, cu cât
numărul răcirilor, respectiv al încălzirilor intermediare este mai ridicat, cu atât
Termodinamică Tehnică 267

evoluţiile de comprimare, respectiv destindere se apropie mai mult de procesul

izotermic, iar lucrul mecanic produs este mai mare. Practic însă, complicaţiile pe
care schimbătoarele de căldură şi camerele de ardere intermediare le aduc în
construcţia ITG limitează la cel mult trei numarul treptelor de răcire şi încălzire
intermediară.
268 Termodinamică Tehnică

Fig. A.10 Schema de principiu a ITG cu comprimare şi destindere în trepte.

CJP-compresor de joasă presiune; CIP-compresor de înaltă presiune; CA1-cameră de
ardere principală; TIP-turbina de înaltă presiune; CA2-cameră de ardere secundară;
TJP-turbina de joasă presiune; CP-consumatorul de putere.

Fig. A.11 Diagramele T-s ale ciclului cu comprimare şi destindere în trepte.

a) ciclul teoretic; b) comparaţie între ciclul cu comprimare şi destindere în trepte şi ciclul
cu ardere la presiune constantă.

Performantele ITG cu comprimare şi destindere în trepte depind de patru

parametri adimensionali şi anume de cele doua rapoarte de comprimare ale
compresoarelor:
p 2a p 2b
1  ; 2  (A.31)
p1 p1b
de raportul de destindere al turbinei de înaltă presiune:
Termodinamică Tehnică 269

p 3a
 (A.32)
p4a

şi de raportul temperaturilor extreme ale ciclului:

T3a
 (A.33)
T1

Dacă starea iniţială este fixată, parametrii respectivi definesc în mod univoc
ciclul teoretic. Într-adevar, în ipoteza răcirii şi a încălzirii intermediare complete
( T1b=T1; T3a=T3b=T3), rezultă imediat:
k 1 k 1
T2 b T2 a
  2k ;  1 k (A.34)
T1 T1
k 1
T4 a T4 a T3a p  
   4 a  
k
(A.35)
T1 T3a T1  p1 
k 1
 k
k 1 k 1 k 1
T4b T4b T3b p  k  p  
  1   3 
k
 
k
(A.36)
T1 T3b T1  p2   p 3b  1 2  k
k 1

Căldurile schimbate de agentul termodinamic se determină din expresia

matematică a principiului întâi pentru sisteme deschise ( ) aplicată proceselor
izobare care alcătuiesc ciclul şi au expresiile:

 
    kJ 
k 1
q1( tr )  q2b3a  q4a3b  c pT0  2   2 k  k 1    (A.37)
   kg 
  k 
 k 1

    kJ 
k 1 k
q2  q4b1  q2b1a  c pT0 2  1 
( tr )
k 1    (A.38)
1 2  k 
k

  kg 

Lucrul mecanic al turbomotorului cu comprimare şi destindere în trepte se

determină din relaţia:

 k 1

 q1  q2  c pT0 2  1  1   2  k 1 
     kJ 
k 1 k 1 k
l ITG   (A.39)
12  k 
( tr )
 k 1 
k k

 kg 
 k
270 Termodinamică Tehnică

iar randamentul termic cu formula:

/ 1 2 
k 1 k 1
k 1
|q |  k  1 k  2
 t(tr ) 1 2 1
k
(A.40)
q1 k 1 k 1
2   2k  / k

Dacă în relaţiile (A.37)-(A.40) se fac particularizarile  =1 şi =1 se obţin

formulele (A.5)-(A.8) corespunzătoare ciclului teoretic al turbomotorului cu ardere
la presiune constantă.
Consumul orar şi specific de combustibil se caculeză cu relaţiile (A.13) şi
(A.14), unde q1 şi t sunt date de expresiile (A.37) şi (A.40).
Se analizează în continuare influenţa parametrilor funcţionali asupra lucrului
mecanic al instalaţiei. Din relaţia (A.39) se observa ca lTM (tr )
creşte direct
proporţional cu . Ca şi în cazul ITG cu ardere la presiune constantă, acest raport
este limitat din considerente legate de rezistenţa mecanică a paletelor de turbină.
Pentru  fixat, relaţia (A.39) arata că lTM (tr )
este o funcţie de trei variabile
independente, acestea fiind cuprinse în limitele:
k k 2k
1  1   k 1 ; 1   2   k 1 ; 1    1 2   k 1 (A.41)

Şi în acest caz, lucrul mecanic prezintă un maxim, valorile optime ale lui  1,  şi
 fiind soluţii ale sistemului de ecuaţii:

lTM
( tr )
lTm
( tr )
lTm
( tr )
0; 0; 0 (A.42)
1  2 
După derivarea ecuaţiei (A.39) şi rezolvarea sistemului (A.42) se obţine următoa-
rea soluţie:
k
1opt   2 opt   opt   1
k (A.43)

Din (A.39) şi (A.43) se obţine expresia lucrului mecanic maxim al turbomotorului

cu comprimare şi destindere în trepte:

l 
( tr )
ITG max  2c pT0   1  2
(A.44)

iar din (A.40) şi (A.43), relaţia randamentului termic corespunzător:

 ( tr )
opt  1 
1
(A.45)

t
Termodinamică Tehnică 271

Se observă că funcţionarea în regim optimizat a celor doua tipuri de ITG se face cu

acelaşi randament termic, în condiţiile în care lucrul mecanic maxim produs de
turbomotorul cu comprimare şi destindere în doua trepte este de doua ori mai mare
decat cel obtinut de la turbomotorul cu ardere la presiune constantă.

Aplicaţia A.5

În scopul creşterii puterii, ciclul unei ITG cu ardere la presiune constantă,

caracterizat de raportul temperaturilor extreme  şi raportul de comprimare 
corespunzător lucrului mecanic maxim, este modificat folosindu-se procedeul
destinderii în trepte. Se cere:
1. Raportul de destindere al turbinei de înaltă presiune astfel încât lucrul mecanic
al turbomotorului modificat să fie maxim;
2. Expresia lucrului mecanic maxim şi a randamentului termic corespunzător;
3. Să se compare expresiile obţinute la punctul anterior cu cele corespunzătoare
ciclului iniţial.

Soluţie:

1) Pentru  fixat, raportul de comprimare corespunzător lucrului mecanic

maxim dezvoltat de turbomotor este dat de relaţia (A.16). Turbomotorul modificat
foloseşte doar procedeul destinderii în trepte. Particularizând relaţia (A.39), pentru
 1=1 şi  2==0,5kk-1)şi notând cu y=(k-1)/k se obţine:

l ITG
( tr )

 2  1      y
c pT0 y
Anulând derivata lucrului mecanic maxim în raport cu variabila y se obţine ecuaţia:

1 l ITG
( tr )

 2   0
c pT0 y y
a cărei soluţie este:
y opt  4 
sau altfel spus:
opt  
Trebuie remarcat faptul că relaţia anterioară este valabilă pentru orice raport de
comprimare al compresorului.
272 Termodinamică Tehnică

2) În aceste condiţii, lucrul mecanic obţinut este:

 l ITG
( tr ) 
   2  1   2  2 4
c T 
1 3

 p 0  max
Căldura q1 primită de turbomotorul cu destindere în două trepte este dată de expresia
(A.37). Prin particularizarea acesteia pentru  1=1,  2=0,5kk-1)şi=opt=0,25kk-
1)se obţine:

 2   2   4   2   4  1 2  4  1
q 1( tr ) 1 3 1 1 1

c p T0   

astfel încât randamentul termic al acestuia devine:

  2  1   2  2 4 1   2   4  1
1 3 1 1

(tr )
  1  
2   2   4   2 4  1 
t lmax 1 3 1

 
3) Diferenţa dintre lucrul mecanic specific produs de turbomotorul cu
destindere în trepte şi cel iniţial este:

 l ITG
 
( tr )   
    l ITG   2  1   2  2 4    1  2 2   2  4  1  0
2

c T   
1 3 1 1 1

 p 0  max  c pT0  max

Se poate observa că diferenţa este întotdeauna pozitivă şi direct proporţională cu .

Rezultă de aici că odată cu mărirea lui  lucrul mecanic maxim al ciclului cu
destindere în trepte creşte în raport cu lucrul mecanic maxim al ciclului cu ardere la
presiune constantă.
Diferenţa dintre randamentul termic al ITG cu destindere în trepte şi cel al
ciclului iniţial este exprimată prin:

 4  1   4 
 
1 1

 t l max   0
1
( tr )

 2  1
t l max 1
4

Această diferenţă este întotdeauna negativă, dar cu cât  este mai mare cu atât este mai
apropiată de zero. Ultimele două inegalităţi demonstrează beneficiul care poate fi
obţinut prin creşterea temperaturii maxime a ciclului.
Termodinamică Tehnică 273

A.6 Ciclul real al ITG cu ardere la presiune constantă.

Procesele reversibile care alcătuiesc ciclurile teoretice studiate în paragrafele
anterioare nu pot fi însă realizate în practică. În limitele ipotezelor de studiu 1-4
(vezi paragraful introductiv), majoritatea ireversibilităţilor proprii ciclului real al
ITG cu ardere la presiune constantă sunt cauzate de frecările dintre fluidul în
mişcare şi diversele organe ale turbomotorului precum şi de imperfecţiunile
proceselor de ardere. În figura A.8 este prezentat ciclul real al instalației cu ardere
la presiune constantă.
În cazul proceselor adiabatice, frecările transformă energia cinetică a
agentului termodinamic în caldură şi conduc întotdeauna la cresterea entropiei
acestuia. Comparativ cu procesul izentropic, în cazul comprimării adiabat
ireversibile (figura.A.8) starea 2t este înlocuită de starea 2, cresterea de entropie
implicând mărirea lucrului mecnic furnizat compresorului pentru a realiza
comprimarea până la presiunea p2 impusă. Randamentul intern al compresorului,
C, se defineşte ca raport între lucrul mecanic specific necesar procesului
izentropic 1-2t şi cel corespunzător comprimării adiabate ireversibile 1-2:

l12t h2t  h1 T2t  T1

C    (A.46)
l12 h2  h1 T2  T1

Fig. A.12 Ciclul real al ITG cu ardere la presiune constantă

1-2 comprimare adiabatică ireversibilă; 2-3 încălzire izobară;
3-4 destindere adiabatică ireversibilă;
4-1 răcire izobară (proces realizat prin intermediul mediului ambiant).
În acest caz s-au neglijat ireversibilităţile generate în dispozitivul de
admisie şi în camera de ardere
274 Termodinamică Tehnică

În mod analog, în cazul destinderii adiabat ireversibile în turbină (figura

A.8), starea 4t este înlocuită de starea 4. Lucrul mecanic specific obtinut în urma
destinderii ireversibile a fluidului este inferior celui izentropic, ceea ce face
posibilă definirea randamentului intern al turbinei:

l 34 h  h4 T  T4
T   3  3 (A.47)
l 34t h3  h4t T3  T4t

Pentru compresoarele si turbinele realizate până în prezent, C  0,75  0,88

iar T  0,8  0,9 .
Comparativ cu ciclul teoretic, ireversibilitatile cauzate de frecarea dintre
fluidul de lucru şi pereţii dispozitivului de admisie, camerei de ardere şi
dispozitivului de evacuare (vezi figura A.1 ), conduc la pierderi de presiune totală
în sectiunile de intrare în compresor şi turbină, respectiv o creşterea presiunii
totale la intrarea în sectiunea de evacuare. În cele ce urmeaza, aceste ireversibilitati
nu vor fi luate in consideratie.
În camera de ardere, imperfecţiunile procesului împiedică de obicei
realizarea unei arderi complete a combustibilului. Din aceasta cauză, căldura
preluata de un kilogram de fluid pe evoluţia izobară 2-3, q1=q23, este mai mică
decât cea care efectiv ar fi trebuit obţinută prin arderea completa a
combustibilului, notată cu q1,ef = (q23)ef. În plus diferenta (q23)ef - q23 este mărită de
pierderile inerente de căldura care au loc prin peretii camerei de ardere.
Randamentul camerei de ardere se defineste cu relaţia:

q1 q23
CA  
q1 ef
(A.48)
( q23 ) ef

şi are valori uzuale cuprinse între 0,96 şi 0,98.

Parametrii  şi  definiţi în paragraful A.1, la care se adaugă C , T , CA
definesc in mod univoc ciclul respectiv. Într-adevăr, din relaţiile (A.46) şi (A.47)
rezultă că:

1  k 
k 1
T2 1  T2t   1
   1   1    1 (A.49)
T1 C  T1 
   
C  

 
T4 T3  T4t T3   1 
  T       T  k 1  1 (A.50)
T1 T1  T1 T1   
 k 
Termodinamică Tehnică 275

Ţinând cont că, în limitele ipotezelor de studiu ale ITG, T1=T0, căldurile q1 şi
q2 schimbate de agentul termodinamic cu exteriorul sunt date de expresiile:

 1  k 1    kJ 
q1  h3  h2  c p (T3  T2 )  c pT0     k  1  1
C     kg  (A.51)
     

   
  1    kJ 
q2  h4  h1  c p (T4  T1 )  c pT0   T  k 1  1  1  kg  (A.52)
  k    
   

Lucrul mecanic specific efectiv, obtinut la axul turbomotorului se determina cu

expresia:

  
 m q1  q2   c pT0 1  k 1  T 
k 1
 1  k 
lITG ef 
 kJ 
 kg  (A.53)
  k  C   
  
iar randamentul efectiv cu relaţia:

l ITG ef   k 1
 1  T   k / C
ef   CA 1  k 1 
q1 ef
(A.54)
  k   k 1 
    1    k  1 / C
 

Consumul orar de combustibil are expresia:

m q1  kg cb   m 3N 
C h  3600  ora   cb
 (A.55)
CAQi    ora 

iar consumul specific este dat de relaţia:

3600  kg cb   m 3N 
c sp   kWora   cb
 (A.56)
CA ef Qi    kWora 

unde q1 şi ef se obţin din (A.46), respectiv (A.49).

276 Termodinamică Tehnică

Fig. A.13 Variaţia lucrului mecanic specific şi a randamentului efectiv ale

ITG cu ardere la presiune constantă funcţie de
raportul de comprimare şi de raportul temperaturilor extreme ale ciclului.
C  0,85 , T  0,89 , CA  0,97 .

În figura A.13 este prezentată variaţia l ITG  / c p T1 şi ef funcţie de 

ef

pentru C  0,85 , T  0,89 , CA  0,97 , luând ca parametru raportul . Se observă

imediat că cele două mărimi se anulează pentru   1 şi   C T k / k 1
rezultând următoarele concluzii:
1. Ca şi în cazul ciclului teoretic al turbomotorului cu ardere la presiune
constanta există o valoare optimă  opt  care maximizează lucrul mecanic
lmax

specific obtinut la axul instalatiei. Egaland cu zero derivata relaţiei (A.53) după 
se obţine:

 opt l C T  k 1
k
 (A.57)
max

Comparând relaţia de mai sus cu (A.16) se observă imediat că această valoare

optimă este sensibil mai mica decat cea corespunzatoare ciclului teoretic, raportul
lor fiind egal cu C T  k 1 . Din (A.53) şi (A.57) se obţine imediat expresia
k

lITG efmax  c pT0 m  

lucrului mecanic maxim:
C T  1
2
(A.58)
C
a cărui valoare este cu atat mai mare cu cât  este mai ridicat.
Termodinamică Tehnică 277

2. Spre deosebire de ciclul teoretic, randamentul termic al ciclului real

prezintă un maxim realizat de  opt  , soluţie a ecuaţiei d / d  0 . Din
max

nefericire forma relativ complicata a relaţiei (A.54) nu permite găsirea unei

expresii analitice explicite pentru  opt  . Din figura A.9 se observă însă că ef
variază direct proporţional cu  şi că întotdeauna  opt   l
max

  opt .
 max max

Din punct de vedere termodinamic este avantajos ca pentru  fixat, raportul

de comprimare al compresorului să se plaseze între cele doua valori optime. În
aceste condiţii figura A.13 arată că, pentru  = 4,5, valoarea lui  trebuie să fie
cuprinsă între 8 şi 16. Cum un raport mare de comprimare ridică costul instalației
prin mărirea numarului de trepte de compresor şi eventual turbină, ratiuni de ordin
economic fac mai avantajoasă alegerea lui  cât mai aproape de valoarea
corespunzătoare obţinerii lui lTM max
ef
.

Aplicaţia A.6

Să se determine relaţiile de legătură între generarea specifică de entropie şi

randamentele interne ale compresorului şi turbinei.
Soluţie:
Pentru determinarea relaţiei de legătură între sgen şi C, respectiv T se utilizează
expresia matematică a principiului al doilea pentru sisteme deschise, particularizată
pentru procesele adiabatice. În cazul compresorului, această ecuaţie devine:
T  p 
s gen ,C  s 2  s 1  c p ln 2   R ln 2 
 T1   p1 
Ţinând cont de relaţia (A.49), şi de faptul că p2/p1=, expresia anterioară devine:

 1  kk1 
s gen ,C  c p ln 1     1  R ln 
 C  
  
Cum cp=kR/(k-1) rezultă în final că:
 k

s gen ,C  1   k 1
  k 1

 ln  1  C   1 
1  k

    
 
R

 
278 Termodinamică Tehnică

În mod analog, pentru procesul de destindere în turbină rezultă:

 k

s gen ,T     
 
k 1
k 1

 ln  1  T  1  

k

R     
 
 

Legătura dintre generarea de entropie şi cele două randamente interne evidenţiază

faptul că, pe o altă scară, C, respectiv T reprezintă o măsură a ireversibilităţii
proceselor adiabate de comprimare şi destindere.

Aplicaţia A.7

Instalatia cu ardere la presiune constată având parametrii din problema A.1 (=9,
=4,655, m  35kg/s ) funcţionează după ciclul real. Randamentul intern al
compresorului este C=0,84, randamentul intern al turbinei are valoarea T=0,89, iar
randamentul camerei de ardere este CA=0,98. Ştiind că presiunea şi temperatura
mediului ambiant sunt p0 = 1,013 bar, respectiv T0 = 290 K să se determine:

1) Lucrul mecanic de frecare consumat în compresor şi turbină;

2) Puterea ITG şi randamentul termic al acestuia;
3) Consumul orar şi specific de combustibil.

Soluţie:

1) Pentru calculul lucrului mecanic de frecare sunt necesare temperaturile în

punctele caracteristice ale ciclului. Acestea se calculează cu relaţiile (A.4) pentru stările
ciclului teoretic, respectiv cu expresiile (A.49) şi (A.50) pentru stările ciclului real.
Folosind aceste relaţii rezultă că:
k 1
T2t  T0  k  290  9 0 , 286  543,64 K

 
  k 1  
T2  T0 1 
1   k  1   290 1  1 9 0 , 286  1   591,95 K
   0,84 
 C    
T0  290  4 ,655
T4t  k 1
  720,12 K
9 0 , 286
 k
Termodinamică Tehnică 279

  
  1    1 
T4  T0 1  T  k 1  1   290  4 ,6551  0,89 0 , 286  1   789,4 K
  k    9 
  
Lucrul mecanic consumat pentru învingerea frecărilor în compresor şi turbină se
determină din relaţiile
l fr ,C  l C  l C ,t ; l fr ,T  l T ,t  l T

Exprimând lucrurile mecanice cu ajutorul primului principiu pentru sisteme deschise,

în limita ipotezelor de studiu ale ITG, se obţine:
l fr ,C  h 2  h1   h 2 t  h1 
 
l fr ,C  h 2  h 2t  c p T2  T2t  1,004  591,95 - 543,64   48,5 kJ/kg

l fr ,T  h 3  h 4 t   h 3  h 4 
 
l fr ,T  h 4  h 4t  c p T4  T4t  1,004  789,4 - 720,12   69,56 kJ/kg

Din analiza datelor numerice anterioare rezultă că reducerea ireversibilităţilor

procesului de destindere în turbină (sau altfel spus creşterea randamentului intern al
turbinei) are un efect mai mare asupra performanţelor ITG decât micşorarea
ireversibilităţilor procesului de comprimare în compresor.
2) Lucrul mecanic efectiv al ITG se calculează cu expresia (A.53), de unde se
obţine:
  k 1

 1   k 
l ITG ef  c pT0 1  k 1  T  
  k  C 
  
 1  90, 286 
 1,004  2901  0, 286  4,655  0,89    259,63 kJ/kg
 9  0,84 
În aceste condiţii, puterea dezvoltată de turbomotor este:
PITG ef  m lTM ef  35  259,63  9087 kW

Randamentul efectiv al turbomotorului rezultă din expresia (A.54) şi are valoarea:

280 Termodinamică Tehnică

l ITG ef   k 1
 1  T   k / C
ef   CA  1  k1
q1 ef  k

  k 1 
  k  1  / C
    1 
 
 

 
 1  4 ,655  0,89  9 0,286 0,84
ef  0,98 1  0,286   0,334
 9  4 ,655  1  9  1 0,84
0 , 286

Comparând valorile de mai sus cu cele obţinute în problema A.1 se pot observa
efectele ireversibilităţilor proceselor de comprimare şi destindere asupra
performanţelor ITG. Astfel, puterea teoretică a turbomotorului este
PTM teor  13,22 kW , în timp ce puterea efectivă a acestuia are valoarea
PTM ef  9,087 MW , în timp ce randamentul termic (caracterizând cilul teoretic) are
valoarea t=0,467, iar randamentul efectiv (corespunzător ciclului real) este ef=0,334.
Este necesar să subliniem şi faptul că ireversibilităţile proceselor de admisie, evacuare,
precum şi cele din camera de ardere (incluzând aici ireversibilităţile caracteristice
schimbării naturii agentului termodinamic) nu au fost luate în considerare.
3) Pentru calculul consumului orar şi specific de combustibil este necesară
determinarea căldurii q1, introduse în ciclu pe procesul 2-3. Aceasta se calculează cu
expresia (A.51) rezultând:

 
  k1  
q1  c p T0  
1   k  1   1  1,004  290  4 ,655  1 90 , 286  1  1
     
 C     0,84 

q 1  761,03 kJ kg

Consumul orar şi specific, calculat cu relaţiile (A.55) şi (A.56) au valorile:

m q 1 35  761,03
C h  3600  3600  3261,6 m 3N oră
CA Q i 0,98  30000

3600 3600
c sp    0,36 m 3N cb kW.oră
ef Q i 0,334  30000
Termodinamică Tehnică 281

Aplicaţia A.8

Să se determine expresia lucrului mecanic specific efectiv şi a randamentului

efectiv al unei ITG cu turbină liberă, funcţionând după ciclul real, cunoscând
randamentele interne ale compresorului, C, turbinei generatorului de gaz, TG şi
turbinei libere TL.

Aplicaţie numerică:  = 9,  = 4,5, C = 0,85, TG = 0,88, TL = 0,89;

Soluţie:

Schema de principiu a ITG cu turbină liberă este ilustrată de figura A.6, iar
ciclul real al acestuia este reprezentat grafic, în coordonate h-s, în figura A.14.
Notând cu TG = p 3/p4a raportul de destindere al turbinei generatorului de gaz,
din condiţia lC = lTG se obţine:
1
C

h2t  h1   TG h3  h4 at 1 
În ipoteza gazului ideal, relaţia anterioară
devine:

   1 
c p T0  k 1 k  1  C TG c p T3  1  k 1 k 
TG
 
de unde se obţine că:
k
  k 1
 C TG  
Fig. A.14 Ciclul real al turbomotorului TG  
   1 k 
k 1
cu turbină liberă în coordinate h-s
 C TG 
Din figura A.14 rezultă că lucrul mecanic specific al turbomotorului este:

l ITG  lTL  TL lTL t  TL h4 a  h4 at 2 
 
 1 
l ITG  TL c p T4 a  T4 at 2  TL c pT4 a 1 
  k 
k 1
 TL 
unde TL = p4a/p4 reprezintă raportul de destindere al turbinei libere. Cum între
raportul de comprimare şi cele de destindere există relaţia  = TGTL, expresia
lucrului mecanic specific devine succesiv:
282 Termodinamică Tehnică

 
 k 1

 C TG   k 
l ITG  TL c pT4 a 1 
  k 1 

  C TG   1   k  
  

ceea ce este echivalent cu:

  k 1

TL c pT4 a  1  k 
l ITG  k 1 
1  k 1  TG  
k  k 
C 
C TG   1      

Rămâne să exprimăm temperatura T4a în funcţie de datele problemei. Din definiţia

randamentului intern al turbinei generatorului de gaz rezultă că:

h3  h 4 a  TG h3  h 4 at 1 
În ipoteza gazului ideal, relaţia anterioară devine:

T4 a  T3  TG T3  T4 at 1 
de unde rezultă:
k 1
T4 a T4 a  T4 a   k 1
  1  TG  1  t 1   1 
T3 T0   T3  C 

Înlocuind relaţia de mai sus în expresia lucrului mecanic specific se obţine în final că:

  k 1
 k 1
 1   k  C  1   k
l ITG  c pT0 TL 1  k 1  TG  
  k  C  k 1

    
C TG  1   k

Pentru calculul căldurii q1 = q23, relaţia A.51 îşi păstrează valabilitatea. În aceste
condiţii, randamentul efectiv al instalaţiei este:
  k 1 k 1
l TM  1  TG   k / C C  1   k
ef   TL  1  k 1  
q1   k
k 1
   1  ( k  1) /     1   k
k 1

  C C TG
Termodinamică Tehnică 283

Numeric rezultă:

 1  9 0, 286  4,5  0,85  1  90, 286

l ITG  1,004  298  0,891  0, 286  4,5  0,88   
 9  0,85  4,5  0,85  0,88  1  9 0, 286

l ITG  251,3 kJ/kg

 1  4 ,5  0,88  9 0 , 286 / 0,85 4 ,5  0,85  1  9 0 , 286

ef  0,89 1  0 , 286    0,35
 9  4 ,5  1  ( 9  1) / 0,85 4 ,5  0,85  0,88  1  9 0 , 286
0 , 286

Demn de remarcat este faptul că acest randament este cu 2,8% mai mare decât cel
corespunzător instalatiei cu ardere la presiunea constantă în soluţie clasică, care are
randamentul intern al turbinei T = TL=0,89.