1.

Reducerea sistemelor de forte

1.1. Asupra unui paralelipiped dreptunghic de laturi OA = 30 cm, OC = 50 cm i OO = 40 cm
F 1 10 daN , F2 5 34 daN

acioneaz un sistem de trei fore ca n figura 1.1. Cunoscnd c

F 3 20 2 daN

, s se determine forta rezultanta si momentul rezultant n raport cu punctul O.

Figura 1.1.

Figura 1.2.

1.2.Se consider prisma rigid din figura 1.2. , asupra creia acioneaz forele

F 1 F 2 ... F 5 P 100 N

ca n figur i egale n mrime,

rezultant

i 1

orientate

. Daca a = 0.5 m, s se determine fora

F 1, F 2,..., F 5

M O

si momentul rezultant in O,

M
i 1

O( F i)

1.3. Asupra cubului rigid de latur a = 20 cm din figura 1.3. acioneaz cinci fore de module

F 1 F 2 F 3 1 daN

F 4 F 5 2 daN

i
cu punctul O.

. S se determine momentul rezultant n raport

Figura 1.3

Figura 1.4

F1 F 2 F 3 P
1.4. Trei fore de module
sunt aplicate asupra vrfurilor D, O i E ale unui
paralelipiped dreptunghic (figura 1.4). S se reduc sistemul de fore n raport cu punctul O dac

AB AD a, OA 2a

.
OA a 20 cm, OC 3a 60 cm

1.5. Se considera paralelipipedul dreptunghic de laturi

OO ' 4a 80 cm

, solicitat ca in Figura 1.5 de fortele

si

F 1 100 26 daN

and

F 2 200 10 daN

si

M 5000 daN cm
momentul

. Determinati torsorul de reducere in punctul O.

z

F3
A

F1

F2
A

F1

A
x

Figura 1.5

Figura 1.6

1.6. Piramida triunghiulara OABC din Figura 1.6, de laturi AB = AC = a si

F2

mas OAB 30 0

F 1 F 2 200 N , F 3 200

F 1, F 2
F3
fortele
si
orientate ca in figura si de marimi
sistemul de forte in O si realizati o reprezentare grafica a torsorului.

, este actionata de
3
N
2

. Reduceti

OA 3 a 30 cm, OB 4a 40 cm, OO ' 5a 50 cm

1.7.O prisma triunghiulara dreapta OABOAB de laturi
este actionata de un sistem de forte paralele ca in figura 1.7. Stiind ca D (punctul de aplicatie al ultimei forte)

F1 40 daN , F2 80 daN , F 3 50 daN , F 4 60 daN

este centrul dreptunghiului OAAO, AE = EF,
torsorul in O.

, determinati
z
B

F4

F1

F2
B

O
E

F3

A
x

Figura 1.7.

2. Centre de masa
2.1. Dintr-o srm groas se construiete corpul din figura 2.1. S se determine poziia centrului de
mas dac r = 10 cm, R = 20 cm, a = 3 cm i b = 10 cm.

Figura 2.1.

Figura 2.2

2.2. Sa se determine coordonatele centrului de mas pentru bara omogen din figura 2.2 dac

AB a, BD

a
2

iar poriunea semircircular DKO are raza R = a.

2.3 2.5. Corpurile din figurile 2.3 2.5 sunt confectionate din sarme omogene subtiri. Dimensiunile
sunt date in cm. Determinati pozitia centrului de masa.
y

y
20

20
30
o

60

30

50

40

40

x
50

20

Figura 2.3

Figura 2.4

Figura 2.5

2.6. S se determine coordonatele centrului de mas pentru placa plan omogen din figura 2.6.
Dimensiunile sunt date n cm.

Figura 2.6

Figura 2.7

2.7. S se determine poziia centrului de mas pentru placa plan i omogen din figura 2.7.
Dimensiunile sunt date n cm.

2.8 2.10. Determinati poziia centrului de mas pentru placile plane i omogene din figuril1 2.8
2.10. Dimensiunile sunt date n cm.
y

r = 40

x
30

27

35

20

40

13
47

35

Figura 2.8

Figura 2.9

10
10
15

50
25

25

x
50

Figura 2.10

3. Echilibrul punctului material

3.1.O sfer de greutate P este rezemat pe o suprafa cilindric de raz r, fiind suspendat printr-un
fir de punctul fix A (figura 3.1). Cunoscnd lungimea l a firului i unghiurile
tensiunea din fir i reaciunea suprafeei cilindrice.

, s se determine

Figura 3.1

Figura 3.2

3.2. O lamp de greutate

este suspendat ntr-un punct O situat n acelai plan vertical cu punctele
A i B. De dou fire fixe legate de O i trecute peste doi scripei mici (din A i B), atrn greutile

Q1

Q2

. Poziia punctului O este determinat prin unghiurile

valorile greutilor

Q1

Q2

(figura 3.2). S se determine

astfel ca lampa s rmn n repaus n poziia din figur.

3.3. Se consider sistemul de fore

F 1, F 2 , F 3

F4

concurente n A (figura 3.3). S se determine

F 1 F 4 100 N , F 2 120 N , F 3 80 N , 45 0 , 1050 , 60 0

rezultanta lor, dac

ar trebui aleasa o a cincea forta astfel incat punctul A sa fie in echilibru?

Figura 3.3

. Cum

Figura 3.4

3.4. Un corp de greutate G = 100 daN este suspendat prin intermediul a dou fire inextensibile,
orientate ca n figura 3.4. S se determine tensiunile din fire.

3.5. Determinati tensiunile in cablurile de ancorare AB si AC (vezi Figura 3.5). Celelalte doua cabluri
G 1 G 2 80 N
45 0, 30 0, 60 0
sunt trecute peste scripetii fara frecare din D si E. Se cunosc
si
C
B
A

G2
G1

B
45 0

D
C

45 0
A

45 0
O

Figura 3.5

Figura 3.6

45 0

3.6. Sarcina Q = 100 daN este susinut de bara AO, articulat n O i nclinat cu un unghi de
fa de un perete vertical i de dou lanuri BA i CA de lungimi egale, aezate orizontal (


m CBA m ACB 45 0

). Se cere s se determine eforturile din bara AO i din cele dou lanuri

(figura 3.6).

3.7. Un inel de greutate G , rezemat cu frecare ( coeficient de frecare

) pe un cerc vertical este

acionat cu fora orizontal

inelului , date de unghiul

, de modul egal cu G . S se determine poziiile de echilibru ale

( figura 3.7 ).

Q
C

Figura 3.7

Figura 3.8

m BAC m ACB 45 0

3.8. Pe feele ABBA i ACCA ale prismei ABCABC (

) sunt aezate
corpurile de greuti P, respectiv Q. Corpurile sunt legate printr-un fir care trece peste scripetele fr
frecare din B (firul este dirijat dup paralele la AB i BC). Dac Q = 2P iar coeficientul de frecare de

alunecare dintre corpuri i prism este , s se determine valorile minime i maxime ale unghiului de
nclinare

al prismei pentru realizarea echilibrului (figura 3.8).

4. Echilibrul rigidului
4.1. Se consider bara din figura 4.1, articulat n A i simplu rezemat n B. Ea este acionat pe latura
AC de fora liniar distribuit de intensitate maxim p (N/m) i de fora concentrat P (N) n punctul E.
Dimensiunile barei fiind cele din figur, s se determine reaciunile din articulaia A i reazemul B.

a
B

2a

300

Figura 4.1

Figura 4.2

4.2. Se consider o bar omogen AB, de lungime l = 5 m i greutate G = 180 N, articulat n A i

simplu rezemat n D (figura 4.2). De captul B, prin intermediul unui fir, atrn greutatea P = 360 N,
firul fcnd cu direcia barei unghiul
ED l 0 1,5
30 0
D, dac
i
m.

30 0

. S se determine reaciunile din articulaia A i reazemul

4.3. Se consider bara omogen de greutate neglijabil din figura 4.3. Dimensiunile sunt date n metri.
M 200 daN m P 100 daN q 50 daN / m
Se dau:
,
,
. S se determine reaciunile n articulaia A i
reazemul B.

Figura 4.3

Figura 4.4

4.4. Asupra plcii plane i omogene din figura 4.4 , de greutate G = 2000 daN, acioneaz fora
concentrat P = 500 daN i fora uniform distribuit q = 250 dan/m. Dimensiunile sunt date n metri.
S se determine reaciunile n articulaia A i reazemul B.

l 3m

G 600 daN
F 400 daN
i greutate
, acioneaz fora
,
M 500 daN m
aplicat n B perpendicular pe bar, i momentul
. Bara este ncastrat n A (figura

R A, M A
60 0
4.5). Stiind c
, s se determine reaciunile
n incastrarea A.

4.5 Asupra barei AB, de lungime

B
O

Figura 4.5

Figura 4.6

4.6. Bara AB, de greutate G si lungime l, este simplu rezemata fara frecare in punctele A si D ale unei
l
R
2
suprafete semi-cilindrice de raza
(Figura 4.6). Determinati reactiunile in rezemele A si D si

positia de echilibru data prin unghiul .

4.7. Bara cotita de greutate neglijabila din Figura 4.7 este incastrata in O si este actionata de fortele
q 6 N / cm
F 200 N , P 300 N
a 50 cm
concentrate
si de sarcina uniform distribuita
. Stiind ca
,
determinati reactiunile din incastrarea O.

z
F
3a

2a

y
2a

a
a

B
2a

F
G

D
Figura 4.7

Figura 4.8

G 200 N
4.8. O bara incastrata OCD este actionata de forta concentrata
, de sarcina uniform
p 20 N / m
q 40 N / m
distribuita
, si de sarcina liniar distribuita de intensitate maxima
. De capatul

45 0

F 50 N
C este suspendata greutatea

, prin intermediul unei corzi ce face cu CD unghiul de

si
BC 1.5 a, BD 2 a
care este trecuta peste scripetele fara frecare din A (vezi Figura 4.8). Daca
, unde
a 0. 5 m
, determinati tensiunea in coarda si reactiunile in incastrarea O.
4.9. O bara cotita avand forma din Figura 4.9 este incastrata in O intr-un perete. Ea este actionata de
F 1 100 N
F 2 150 N
fortele concentrate
(perpendiculara pe AB),
( in lungul lui AB), si sarcina

p 3 N / cm
uniform distrinuita

(intr-un plan paralel cu Oxz si perpendiculara pe AB). Neglijind

a 40 cm
greutatea barei si considerand
incastrarea O.

R 50 cm
si

'
'
R ,M O

, determinati reactiunile

in

z
O
F2
B

R
a

F1

x
y

A
F

G
a

Figura 4.9

Figura 4.10

G 2,500 N
4.10. Se considera bara omogena de greutate
din Figura 4.10, actionata de sarcina
F 1,200 N
2q
3q
concentrata
si forta liniar distribuita, a carei intensitate creste de la
la
, cu

q 200 N / m

a 3 m, b 1.5 m, 45 0

. Daca
simplu B si articulatia C.

, and

30 0

, gasiti valorile reactiunilor in reazemul

5. Cinematica miscarii absolute a punctului material

5.1. Fiind date ecuaiile parametrice ale miscrii unui punct material n cordonate carteziene:
x(t ) 3 sin t , y (t ) 2 cos t

(cm)

s se determine:
a) traiectoria punctului;
b) componentele vitezei si acceleraiei la un moment arbitrar de timp si modulele lor;
c) poziia, viteza, acceleraia si raza de curbur a traiectoriei la momentul de timp
5.2. Micarea unui mobil fat de reperul cartezian Oxy este descris de legile


t 2 , y (t ) 8 sin 2 t 7
6
6

x(t ) 8 cos 2

unde x si y sunt date n metri iar timpul t n secunde.

a) Determinai i reprezentai traiectoria.

t 1 1 / 3 s

b) Obtinei componentele i modulele vectorilor vitez i aceleraie la un moment arbitrar de timp

t i studiai apoi cazul particular

t 1 1 s

.
t1

c) Care este mrimea razei de curbur a traiectoriei la momentul de timp

5.3. Acelai enunt ca la problema 5.2, dar cu urmtoarele date:

5
x(t ) 5 t 2 t 3 , y (t ) 3 t 2 t 3 , t 1 2 s
3

A)

B)

x (t ) 3 t 2 4, y (t ) 4 t 1, t 1 3 s

2

t , y (t ) 1 2 cos t 2 , t 1 1 s
3
3

x(t ) 2 sin

C)

x t 3 4 t 2 10 t 1

5.4. Un mobil se deplaseaz n linie dreapt dup legea

, unde coordonata x este
exprimat n metri iar timpul t n secunde. S se afle viteza i acceleraia mobilului la momentele de
timp

t 1 1 s

t 2 2 s

. S se construiasc diagrama vitezei (graficul v = v(t). Care este viteza minim?

s 4,5 t 3

5.5. Un punct material se deplaseaz pe un cerc de raz R = 4 m dup legea

, unde s este dat
n metri iar timpul t n secunde. S se determine modulul acceleraiei la momentul de timp la care
modulul vitezei este

v 1 6 m / s

B
r
O

r=5m

30

4m

Figura 5.1

Figura 5.2
r 0.3 m

5.6. O particul se mic pe cercul de raz

. Poziia sa la un moment arbitrar de timp este dat
t 6 sin 5 t

prin legea
, unde timpul t este exprimat n secunde iar unghiul n radiani (vezi Figura

v
5.1). Care este viteza unghiular , acceleraia unghiular , viteza , i componentele acceleraiei,
a

, la momentul de timp

t 1 1 / 5 s

? Desenai vectorii

5.7. Un mobil se mic cu viteza constant de 12 m/s pe curba reprezentat n Figura 4.2. Calculai i
desenai acceleraia mobilului n punctele A, B i C.

5.8. Un mobil pornete din punctul A fr vitez iniial i se mic uniform accelerat pe panta AB
(figura 5.3), apoi uniform ncetinit pe plan orizontal pn la oprirea n punctul C. Cunoscnd lungimea
AB x 1

, distana

acceleraiile

a1

BC x2

a2

i timpul t n care mobilul parcurge tot parcursul ABC, s se afle

pe poriunile AB, respectiv BC.

Figura 5.3

Figura 5.4

5.9. Bara AB, de lungime l, alunec cu extremitile sale A i B dup direciile Ox i Oy, astfel nct
punctul A se deplaseaz cu viteza constant v. S se determine viteza punctului B la momentul de timp
OA

la care

l
2

(vezi Figura 5.4).

5.10. Dou osele se intersecteaz n punctul O sub un unghi drept (figura 5.5). Pe cele dou osele se
deplaseaz dou autoturisme spre punctul O, plecnd simultan din A i B, cu vitezele constante
v 1 10 m / s, v 2 20 m / s

. S se afle momentul de timp

minim. Se mai cunosc AO = 20 km i B0 = 30 km.

t1

cnd distana AB dintre autoturisme este

Figura 5.5