CURSUL NR.

4 ANUL II IUDR

STRUCTURI STATIC DETERMINATE

4. EFORTURI SECTIONALE LA CADRE STATIC DETERMINATE 4.1 DEFINIREA EFORTURILOR SECTIONALE Dupa determinarea reactiunilor, toate fortele exterioare care actioneaza asupra structurii devin cunoscute. In structura se dezvolta forte interioare care pot fi puse in evidenta prin efectuarea unor sectiuni complete. Se lucreaza in ipoteza in care fiecare parte a structurii este deschisa (nu contine contururi inchise). Fortele care se manifesta in interiorul sectiunilor se numesc eforturi sectionale sau mai simplu eforturi. Eforturile sectionale sunt deci forte de legatura interioare (actiuni reciproce intre cele doua parti ale structurii) si se determina prin exprimarea echilibrului oricareia dintre cele doua parti (conform teoremei echilibrului partilor).
p$const. p$const. p$const. p$const.

P" A B

P" HA VA p$const. T P" I HA VA

P" I HA VA p$const. N M T
fata din stanga fata din dreapta

II

VB

VB

-S S

S -S

II

VB

Figura 4.1 Evidentierea eforturilor sectionale intr#o sectiune oarecare I entru structura din figura !." se considera o sectiune I. Deoarece structura considerata a fost deschisa aceasta sectiune determina doua parti I si II care vor fi legate printr#o incastrare interioara in I. Eforturile sectionale sunt tocmai fortele de legatura din incastrarea interioara. Ele sunt actiuni reciproce intre cele doua parti. rin reducerea fortelor exterioare de la stanga sectiunii in raport cu centrul de greutate al sectiunii se obtin eforturile de pe fata din dreapta sectiunii. rin reducerea fortelor exterioare de la dreapta sectiunii in raport cu centrul de greutate al sectiunii se obtin eforturile de pe fata din stanga sectiunii. "

Daca se modifica pozitia sectiunii se modifica si valorile eforturilor sectionale N, T si M. %ezulta ca aceste valori sunt functie de pozitia sectiunii. rin reprezentarea grafica a acestor functii se obtin diagramele de eforturi N, T si M. &cestea se vor reprezenta pe axele barelor structurii. entru stabilirea conventiei de semne consideram un element de lungime dx, ca in figura !.'.
T T

#
N M dx M

Semnele eforturilor sectionale sunt legate de deformatiile pe care acestea le produc in vecinatatea sectiunii, astfel( Forta axiala, N, este pozitiva cand intinde elementul de lungime dx. Forta taietoare, T, este pozitiva cand roteste in sens orar. +omentul incovoietor, M, este pozitiv cand intinde fibrele inferioare ale barei.

#
N T T

#
M M

Figura 4.2 *onventia de semne 4.2 DISCONTINUITATI GEOMETRICE In cazul sistemelor de bare, datorita configuratiilor geometrice particulare ale axelor cu discontinuitati locale (noduri), diagramele de eforturi vor prezenta, de asemenea discontinuitati, chiar daca pe anumite intervale incarcarile exterioare au o variatie continua. Discontinuitatile geometrice sunt de doua feluri( (i) discontinuitati de fibra) (ii) discontinuitati de nod. 4.2.1 Discontinuitati d !i"ra Se considera structura din figura !./. *u toate ca forta p ,kN-m. este continua, pe diagramele de eforturi sectionale N si T, in punctul C, vor aparea discontinuitati, adica salturi. In acelasi timp valoarea M ramane constanta. Se scriu ecuatiile de proiectie pe directia N' si pe directia N", precum si ecuatia de momente in C( N2% N" cos T" sin + N ' = 0 N ' = N" cos + T" cos N" sin T" cos + T' = 0 T' = N" sin + T" cos T2% M" = M ' MC:
p ,kN-m. B M2 C
"

N2
'

T2

C M1 A

N1

T1

Figura 4.$ Discontinuitate de fibra

'

4.2.2 Discontinuitati d nod Se considera structura din figura !.!. Desi bara ABC are o incarcare constanta, diagramele N si M sunt discontinue in punctul B, deoarece bara BD actioneaza asupra barei ABC cu o forta si un moment.
"0 ,kN-m. C D B ! A ! A
HA $30 kN VA=!2 kN HA $30 kN

"0 ,kN-m.

"0 ,kN-m.

VD=!2 kN

'

"40 kNm

C D

'0 kN

'0 kNm

"30 kNm

B
!2 kN

# #
!2 kN 30 kN

A
VA=!2 kN

Figura 4.4 Discontinuitate de nod 4.$ &ERIFICAREA DIAGRAMELOR DE EFORTURI 1erificarea diagramelor de eforturi are la baza conditia de echilibru static al nodurilor interioare. entru structura din figura !.! se prezinta diagramele de eforturi in figura !.2. Se izoleaza nodul interior B si pe barele concurente in nod se reprezinta valorile eforturilor sectionale ca in figura !.3.
"0 ,kN-m.

C D B ! A ! # # '
'0 kN '0 kNm

(
"40 kNm !2 kN "30 kNm

N
!2 kN

30 kN

Figura 4.' Diagrame de eforturi

'0 kN '0 kNm

entru nodul B se verifica ecuatiile de echilibru static(

= 0 '0 '0 = 0

!2 kN "40 kNm "30 kNm '0 kN

In ecuatiile de proiectie intra doar fortele axiale si fortele taietoare. In ecuatiile de moment intra doar momentele incovoietoare. De aici rezulta ca diagramele N si T pot fi verificate separat de diagrama M. Echilibrul nodurilor interioare nu se utilizeaza la determinarea eforturilor sectionale ci se pastreaza pentru verificarea lor.

= 0 '0 +"30 "40 = 0

Y = 0 !2 !2 = 0

!2 kN

Figura 4.) Eforturi sectionale pe nodul B

4.4 RELATII DIFERENTIALE INTRE EFORTURI SI INCARCARI *ENTRU +ARE DRE*TE %elatiile urmatoare sunt aplicabile la orice structura alcatuita din bare drepte, indiferent daca este static determinata sau static nedeterminata. Se considera un element de lungime dx, izolat dintr#o bara dreapta. e fetele elementului de lungime dx se aplica eforturile sectionale, considerate pozitive, corespunzatoare celor doua sectiuni. Elementul de lungime dx este incarcat cu sarcina elementara pdx, aplicata pe directie oarecare, avand componentele pndx si ptdx pe directie normala (n) si respectiv paralela (t) la axa barei. *antitatile dN, dT si dM reprezinta variatiile eforturilor sectionale pe lungimea dx. pndx
T N M A dx

ptdx

T+dT +

Ecuatiile de echilibru static sunt( (!.") (!.') (!./)

N+dN M+dM

Figura 4., Diagrame de eforturi In relatia (!./) termenul pn dx - ' se neglizeaza ca infinit mic de ordin superior. %elatiile (!.") 5 (!./) sunt relatiile generale intre eforturi si incarcari. rin intermediul acestor relatii se stabilesc corelatii directe intre legea de variatie a incarcarii si configuratia diagramelor. &stfel( Derivata fortei axiale intr#o sectiune este egala cu intensitatea componentei tangentiale a sarcinii in dreptul acelei sectiuni luata cu semn schimbat. Derivata fortei taietoare intr#o sectiune este egala cu intensitatea componentei normale a sarcinii in dreptul acelei sectiuni, luata cu semn schimbat. Derivata momentului incovoietor dintr#o sectiune este egala cu taietoarea din acea sectiune.
'

In aplicatiile practice, cazul curent intalnit este cel al fortelor actionand normal pe axa barei drepte. 6otand cu p intensitatea sarcinii in sectiunea curenta, relatiile anterioare devin(
dN =0 dx dT = p dx dM =T dx

d 'M dx ' = p

(!.!) %ezulta ca forta axiala ramane constanta in lungul axei elementului de lungime dx. entru o lege de variatie a incarcarii p = f ( x ) data de un polinom in x de un anumit grad, ecuatia curbei care margineste diagrama T va avea un grad mai mult, iar ecuatia curbei care margineste diagrama M va avea un grad mai mult decat diagrama T, deci ' grade mai mult decat p = f ( x ) .

Daca, de exemplu, p = f ( x ) = 0 , forta taietoare este constanta deoarece dT - dx = 0 , iar momentul incovoietor variaza liniar.