Sunteți pe pagina 1din 50

Universitatea Tehnica de Constructii

Bucuresti
Facultatea de Constructii Civile,Industriale si Agricole

Ursu Emilian
Master:PCCIZS,Grupa1
30.ianuarie.2012

Cuprins
1. Ipoteze simplificatoare de calcul .4
2. Elemente introductive..5
3. Ecuatiile de echilibru in cazul general9
4. Ecuatia fundamantala in deplasari in cazul axial simetric de
rezemare si incarcare13
5. Starea de eforturi si de deformatii in cazul cilindrilor circulari
incastrati la baza.15
6. Exemplificari numerice pentru cilindrii circulari drepti incastrati
la baza si fara capac(q=0)..19
7. Starea de eforturi si de deformatii in cazul cilindrilor circulari
incastrati la baza cu capac(qo).35
8. Bibliografie...39

1.Ipoteze simplificatoare de calcul


1.Ipoteza privind materialul: materialul este continuu, omogen si izotrop.
Material continuu: materialul este modelat ca un volum din spatiu, complet
umplut cu substanta,fara dislocari si fisuri,ect. Aceasta presupune acelesi proprietati in
vecinatatea fiecarui punct. Ipoteza este mai aproape de realitate la corpurile amorfe si
mai departe la corpurile cu structura cristalina.Ipoteza continuitatii permite exprimarea
eforturilor si deformatiilor prin functii continue.
Material omogen si izotrop:Densitatea materialului este constanta. Modul de
comportare al unui element de placa nu depinde de pozitia si orientarea elementului. Ca
urmare, constantele fizice sunt aceleasi intr-un punct, dupa orice directie.
2.Ipoteza comportatii liniar-elastice: Tensiunile la care este supus materialul
raman inferioare limitei de proportionalitate a materialului ( ef<prop), iar modulul de
elasticitate al materialului este acelasi pentru solicitarile de intindere si compresiune
(Et=Ec). Deci dupa descarcarea materialului nu raman deformatii sau eforturi remanente.
Se poate aplica principiul suprapunerii efectelor pentru eforturi.
3.Deplasarile elastice ale placii sunt mici in raport cu grosimea placii. Ca urmare:
-ecuatiile de echilibru static se scriu pentru starea nedeformata a placii.
-se considera numai termenii liniari din dezvoltarea in serie a expresiilor deformatiilor;
-se poate aplica principiul suprapunerii efectelor pentru deformatii;
Observatie: in stabilitatea placilor curbe aceasta ipoteza nu mai este valabila.
4.Grosimea placii (h) se considera relative mica fata de razele de curbura i ale
suprafetei mediane a placii.

h
1

100
5.Ipoteza segmentului normal si rectiliniu : Un segment normal pe suprafata
mediana a placii inainte de deformare ramane drept si normal pe suprafata mediana
deformata si dupa deformare. De asemenea lungimea lui ramane nemodificata (ipoteza
asemanatoare cu ipoteza BERNOULLI de la grinda dreapta).
Deci : xz = zx =0
z = 0 (w0=const)
Deformatiile transversal nule caracterizeaza o stare de deformatie plana.
6.Ipoteza de natura statica privind tensiunile: Tensiunile normale (z) pe
suprafata mediana se pot neglija in raport cu tensiunile normale x si y. Deci z=0
(practic z 0.001 x, y).
Aceasta caracterizeaza o stare de tensiune plana, calculanduse cu constantele
elastic fundamentale E si . Rezulta o stare plana mixta de eforturi si deformatii, care nu
mai satisface dualitatea tuturor eforturilor unitare tangentiale (xz zx si yz zy).

2. Elemente introductive
Teoria de incovoiere tine seama de rigiditatea in sensul grosimii placii. Este o teorie
complicata din punct de vedere matematic datorita greutatii de exprimare a continuitatii
deformatiilor.
Pe o suprafata elementara dA situate la o cota z de planul median apare o stare de
tensiune x, y,caracterizata de tensorul

{ }

=<x y xy=yx yz xz> conform figurii de

mai jos. Se considera planul median ABCD-planul median al placii; AB-dx; BC-dy. In
acest plan actioneaza eforturile sectionale (eforturi raportate la unitatea de latime de
placa), caracterizate prin matricea {Ef}.
{Ef}T = < Nx Ny Nxy Nyx Mx My Mxy Myx Tx Ty >

Conventia de semne pentru eforturile sectionale si tensiuni este aceiasi ca si


pentru placile plane.
In cazul placilor curbe subtiri se pastreaza,de regula, ipoteza normalelor drepte:
o dreapta normala pe suprafata mediana, ramane dreapta si normal pe suprafata
mediana si dupa deformare. In cele mai multe cazuri se pastreza si ipoteza inextensibilitatii planului median si aceaia a neglijarii tensiunii z.
Studiul complet al placilor curbe subtiri in care se considera toate cele 10 eforturi
sectionale( 8 eforturi distincte atunci cand se considera x>>h si y>>h) poarta numele
de teorie generala, teorie de incovoiere sau teorie de momente.
In cazul placilor foarte subtiri se poate neglija uneori efectul eforturilor legate de
incovoiere si torsiune. In acest caz studiul poarta numele de teorie de membrana.
5

Calculul eforturilor sectionale


Se exprima relatiile de echivalenta statica intre eforturile sectionale si eforturile
unitare. Suprafata elementara dA situate la cota z de planul median, pe care actioneaza
eforturile unitare este: dA=dxdz,respectiv dA=dydz

Unde

dx
=dx+k ;

Rezulta ca:

k dx
=
z x

(AAC asemenea cu ABC)

dx=dx(1+
)
x

dy=dy
(1+ )
In mod similar:
y
Relatiile de echivalenta pentru eforturile sectionale cuprinse in planul yOz sunt:

z
y
z
1+
y
x()dz
1+

+h
2

x()dydz =dy
h
2
+h
2

+h
2

Nxdy= xdydz
=
h
2

h
2

z
y
z
1+
y
xy()dz
1+

+h
2

xy()dydz=dy
h
2
+h
2

+h
2

Nxydy= xydydz=

h
2

h
2

z
y
z
1+
y
xz() dz
1+

+h
2

xz()dydz=dy
h
2
+h
2

+h
2

Txdy= xzdydz=

h
2

h
2

z
y
z
1+
y
xz()dz
1+

+h
2

xz()dydz=dy
h
2
+h
2

+h
2

Mxdy= xzdydz
=
h
2

h
2

z
y
z
1+
y
xyz( )dz
1+

+h
2

xyz () dydz=dy
h
2
+h
2

+h
2

dz=
Mxydy= xyzdy
h
2

h
2

In mod similar se deduc celelalte cinci eforturi sectionale ce actioneaza in planul xOz:

z
x
z
1+
x
y()dz
1+

+h
2

y()dxdz=dx
h
2
+h
2

+h
2

Nydy= ydxdz=

h
2

h
2

z
x
z
1+
x
yx()dz
1+

+h
2

yx()dxdz=dx
h
2
+h
2

+h
2

Nyxdx= yxdxdz
=
h
2

h
2

z
x
z
1+
x
yz() dz
1+

+h
2

yz()dxdz=dx
h
2
+h
2

+h
2

Tydx= yxdxdz=

h
2

h
2

z
x
z
1+
x
yz() dz
1+

+h
2

yz()dxdz =dx
h
2
+h
2

+h
2

Mydx= yzdxdz=

h
2

h
2

z
x
z
1+
x
yxz () dz
1+

+h
2

yxz ()dxdz=dx
h
2
+h
2

+h
2

dz=
Myxdx= yxzdx
h
2

h
2

h
h
1

1 2 100

Daca

rezulta:

z
z
si
x y

cu 1.

Expresiile simplificate ale eforturilor sunt:


+h
2

Nx= xdz

+h
2

Nxy=Nyz= xydz

h
2

h
2

+h
2

Ny= ydz
h
2

+h
2

Tx= xzdz
h
2

+h
2

Mx= xzdz
h
2

+h
2

Ty= yzdz
h
2

+h
2

My= yzdz
h
2

10

se neglijeaza in raport

+h
2

Mxy=Myx= xyzdz
h
2

Eforturile sunt marimi vectoriale si actioneaza in centrele de greutate ale


suprafetelor orientate,respective axele xx si yy. In cazul general o placa curba este
un sistem static nedeterminat: apar 10 eforturi sectionale (necunoscute) si se dispune de
6 ecuatii de echilibru mecanic.Rezulta insa urmatoarele simplificari,datorate ipotezelor
simplificatoare admise initial:
a) Grosimea placi se considera relativ mica fata de razele de curbura ale
suprafetei mediane

h
h
1

1 2 100

Atunci, rapoartele

z
x

si

z
y

se pot neglija fata de unitate.Va rezulta din

egalitatea expresiilor eforturilor sectionale: Nxy=Nyx si Mxy=Myx.


Asadar, mai raman decat 8 necunoscute.
b) Eforturile unitare x,y,xy=yx sunt uniform repartizate pe grosimea placii(const),
Tot datorita ipotezelor simplificatoare admise initial. Astfel urmatoarele momente sunt
nule: Mx=My=Mxy=Myx=0
c) Tensiunile tangentiale xz(zx) si yz(zy) sunt nule (Bernoulli).Atunci si fortele
taietoare sunt nule:Tx=Ty=0.
Raman numai 3 eforturi sectionale de determinat: Nx,Ny si Nxy=Nyx si dispunem de
trei ecuatii de echilibru static. Problema a devenit static determinate.Toate eforturile
specifice incovoierii s-au anulat.

11

3. Ecuatiile de echilibru in cazul general


Un punct de pe suprafata cilindrica circulara poate fi definit prin coordonatele y( pe
generatoare incepand de la un plan de referinta, de exemplu planul bazei) si (unghiul
pe care normal punctului I face cu planul median de referinta).

Un element de suprafata aferenta punctului considerat ABCD este definit de


variatiile celor doua coordonate y si , adica dy si d conform figurii de mai jos:

12

Daca ne referim la placi curbe subtiri in care grosimea peretelui h este foarte mica
in raport cu r (taza cercului paralel) atunci din cele 10 eforturi sectionale definite anterior
raman doar 8 eforturi sectionale distincte. Daca suplimentar se considera si simetria
axiala , atunci dispar si fortele cu caracter antisimetric (Nx,Mx si Tz) si vor ramane doar
cinci eforturi sectionale distincte: Nx,N,Mx,M,Tx,
Simetria axiala conduce de asemenea si la constatarea ca toate marimile statice
sau geometrice (eforturi si deplasari) sunt functie numai de o singura variabila (x) si ca
componentele incarcarii exterioare sunt numai X (dupa generatoare) si Z (dupa normala)
cu sensurile indicate mai sus. Componenta Y este nula din cauza simetriei axiale.
a)Aspectul static
Ecuatiile aspectului static( ecuatiile de echilibru ale elementului diferential ABCD)
sunt in numar de trei (proiectia pe axa x, pe axa z si momentul fata de axa y). Celelalte
trei ecuatii sunt identic satisfacute.
Ecuatiile de echilibru sunt:
ds-lungimea laturii AB,respective DC si ds=rd
1. (Nx+dNx)*ad-Nx*ad+X*dA=0 |:dA=addx

dNx
=X
dx

2. (Tx+dTx)*ad-Tx*ad-ZdA+2Ndsin
sin

d
2 =0

d d

2
2

13

dTx N
+ =Z
dx
r

3. (Mx+dMx)ad-Mxad-Txaddx-zdA

dx
2 =0 |:dA

dMx
=Tx
dx
Se constata usor ca problema de incovoiere a placilor curbe subtiri este static
nedeterminata deoarece au rezultat 4 necunoscute si se dispune doar de 3 ecuatii.Va fi
necesara abordarea simultana si a aspectelor geometric si fizic.
Totusi unul dintre eforturile care intervin in relatiile de mai sus poate fi determinat
independent de celelaltesi anume Nx. Prima ecuatie din cele ale aspectului static este
indepandenta de restul sistemului:

Nx= Xdx +C
Constanta de integrare C se determina in functie de conditiile de margine.In cele
mai multe cazuri (la rezemarea cu ax vertical,de exemplu) component X reprezinta
greutatea proprie a peretelui care in alte cazuri se poate neglija. Pentru cazul peretelui
vertical, notandu-se cu q-greutatea peretelui pe unitatea de suprafata (q=p*h , p fiind
greutatea specifica a materialului din care este alcatuit peretele).
Rezulta ca: X=-q si se poate scrie:
Nx=qX+C
Pentru x=l, Nx=-Q (unde Q este eventuala sarcina aplicata la partea superioara,
provenind din sistemul de acoperire-capac). De aici rezulta ca:
C=-q*l-Q si deci:
Nx=-q(l-x)-Q.
Asadar efortul sectional Nx poate fi determinat independent de restul eforturilor in
cazul general(fara capac) sau in particular(cu capac). Influienta lui Nx asupra celorlalte
eforturi se face prin intermediul deplasarilor care depend de Nx.Se poate considera ca Nx
este cunoscut.
b)Aspectul geometric
Aspectul geometric este bazat pe ipoteza normalelor drepte sip e consideratia ca
grosimea peretelui este constanta si mult mai mica dacat raza cercului paralel (r).
Sensurile pozitive ale deplasarilor sunt in sensul axelor X si Z.

14

1 d 2 w Mx
=
=
x = x dx 2
D
^
AB wd w
=
=
= ^
AB rd r
1
1

0
= r ( r+ w)

deoarece w<<r.

Ecuatiile aspectului geometric sunt urmatoarele:

du

x= dx
w
= r

d2w
XX dx 2
c ) Aspectul fizic(legea lui Hooke)
Aspectul fizic este sintetizat de relatiile intre eforturi unitare si deformatii
specifice. Tinand seama ca z este neglijabil (ca si in cazul placilor plane),starea de
eforturi intr-un punct oarecare C situate la distant z de suprafata mediana este o stare
plana ( in planul tangent suprafetei cilindrice ce tece prin C) si deci se poate scrie avand
in vedere ca

=0 :

15

d 2w

Mx= D dx 2
Prin analogie

de la calculul placilor Mx=


d 2w
D

M
=
dx 2

( 2xw2 + 2yw2 )=D( Xx+ Xy)

(My=-D(Xy-Xx))

Ecuatiile furnizate de aspectul fizic(legea lui Hooke) sunt urmatoarele:

1
x= E

1
= E

( x )=

1
(NxN )
Eh

( x )=

1
(NNx)
Eh

x si reprezinta deformatiile specific in suprafata mediana (z=0);


Din aceste relatii rezulta:

Eh

Nx= 1 2 (x + )
Eh

N= 1 2 (+ x)

16

4. Ecuatia fundamantala in deplasari in cazul axial simetric de


rezemare si incarcare
In cazul in care rezervorul cilindric nu are capac atunci q=0 (incarcarea aplicata la
partea superioara) si Nx=0,

x [o . l] .

Avand in vedere ca Nx este o functie cunoscuta sau in cazul rezervoarelor


cilindrice fara capac q=0 se obtine ca:
N=

Eh w
+ Nx
r

Eforturile sectionale Mx,M si Tx sunt urmatoarele:


+h
2

d w
Mx= x z dz=D d x 2
h
2

17

+h
2

M =

z dz =D dd xw2
h
2

dMx
d3 w
=D
Tx= dx
d x3

, unde

E h3
D=
2
12(1 )

Prin combinarea ultimelor doua relatii se obtine:

d 2 Mx N
+
=z
r
d x2
In expresia de mai sus se inlocuieste expresia lui Mx si N si se ajunge la ecuatia
fundamentala a placilor cilindrice incarcate si rezemate simetric.
4

d w
z
Nx
+4 4 w= +
4
D
rD
dx
Cel mai adesea efectul fortei axiale Nx in incovoierea placilor cilindrice este neglijat
si in acest caz ecuatia capata forma urmatoare:
4

Eh
d w
z
+4 4 w=
4
4
D , unde = 4 D r 2
dx

18

5. Starea de eforturi si de deformatii in cazul cilindrilor circulari


incastrati la baza
Ecuatia fundamentala a placilor cilindrice incarcate si rezemate simetric este
urmatoarea:

3 (12 )
d4 w
z
Eh
4
+4

w=
=
4
D , unde = 4 D r 2
d x4
r 2 h2

3(12)

r 2 h2

(lx )

19

Mai sus avem o ecuatie diferentiala liniara,cu coeficienti constanti,neomogena.


Solutia ecuatiei diferentiale se compune dintr-o suma dintre Solutia ecuatiei o,ogene si o
solutie particulara:
w=w0+wp
Ecuatia omogena este urmatoarea:

d4 w
4
+4 w=0
4
dx
Facem o schimbare de variabila exponentiala si se efectueaza derivatele
successive,pana la ordinal IV,inclusive

w=e tx
w IV =t 4etx =t 4x
Rezulta ecuatia caracteristica:

t 4 +4 4 =0
Solutia ecuatiei caracteristice este urmatoarea:

k +ik 2
t 1,2= i2 k 2=
2

20

k ik 2

In final solutia ecuatiei omogene devine:
w=ex(C1cosx+C2sinx)+ e-x(C3cosx+C4sinx)
Rolul solutiei ecuatiei omogene va fi acela de a asigura satisfacerea conditiilor
marginale la baza si la capatul superior al rezervorului.
Solutia generala deformatia peretelui circular al rezervorului,capata forma:

(lx) r
w=ex(C1cosx+C2sinx)+ e-x(C3cosx+C4sinx)+
Eh

Tinand seama de forma membrului drept (binom de gradul I

(lx)
) se va
D

cauta o solutie particulara de aceiasi forma.De asemenea observam ca derivate de ordin


IV este nula si atunci rezulta:

(l x)
d 4 w Eh
+ 2
w=
4
Dc
d x r Dc
(lx)
Eh
=
Dc
r Dc
2

r (lx)
Eh

(membrana)

Se constata incompatibilitatea deformatiilor,deoarece wp variaza liniar cu


inaltimea,fiind maxime la baza,adica tocmai acolo unde este legatura peretelui cu fundul
rezervorului.Cand inaltimea rezervorului este mare (l >5),apare o incompatibilitate intre
termenul exponential la putere pozitiva (ex) care creste , in raport cu eforturile ce scad.
Ca urmare, constantele C1 si C2 care afecteaza termenul exponential la puterea pozitiva
ar trebui sa se anuleze. In aceste conditii expresia deformatiei devine:

dw
= dx

r2
=e [(C1+C2)cosx+( C1-C2)sinx]+ e [(C4-C3)cosx-(C3+C4)sinx]- Eh
x

Expresiile si variatiile eforturilor sectionale sunt:


momentul incovoietor:

d2w
Mx= -D d x2

-x

=2D2[ex(-C2cosx+C1sinx)+ e-x(C4cosx-C3sinx)]

forta taietoare:

21

Tx=

dMx
dx

=2D3{ex[(C1-C2)cosx+(C1+C2)sinx]+ e-x[-(C3+C4)cosx+(C3-C4)sinx]}

Sectiunea in care forta taietoare se anuleaza reprezinta sectiunea de moment


incovoietor maxim.
Tx=0 (C3+C4)cosx+(C3-C4) sinx=0

C 3+C 4
tg x= C 3C 4

=2 l1 ;

1
arctg (2 l1)
x=
;
Momentele incovoietoar maxim (minim) se obtine in sectiuni situate la:

arctg(2 l1)
x1=

; x2= x1+

; (x1 +x2 = )

Determinarea constantelor de integrare se face punand conditii la limita. Se


considera ca la baza peretele este incastrat, iar la partea superioara este liber.

dw
=0 ;
dx

Pentru x=0 w=0;

Pentru x=l Mx=0; Tx=0;

Tinand seama de expresiile sagetii,rotiri,fortei taietoaresi a momentului


incovoietor,conditiile la limita devin:

r2
C1+C3+ Eh =0 ;
2

r
(C1+C2)+ (C4+C3) - Eh =0 ;

e l(-C2cos l+C1sin l)+e -l(C4cos l-C3sin l)=0;


e l [(C1-C2)cos l+(C1+C2)sin l)+e l [(C3+C4)cos l+(C3+C4)sin l]=0;
Ne intereseaza cazul in care inaltimea rezervorului este foarte mare (l>5).
Atunci: e l ; e -l 0;
Ultimele doua ecuatii de conditie alcatuiesc un sistem de doua ecuatii algebrice
omogene.Rezulta Solutia banala C1=C2=0
In aceste conditii primele doua ecuatii ne ofera constantele C3 si C4;
22

lr
C3=
Eh

l r 2
(C4+ Eh

r2
r2 1
- Eh =0 C4= Eh ( l)

Expresiile deplasarii si ale momentului incovoietor sunt urmatoarele:

w=ex

[( )

1
l sin x lcos x r 2

(lx) r 2
+
Eh
Eh

3 r h
1
ex [ l cos x+lsin x ]
2
Mx= 6 1

( )

Variatia momentului incovoietor pe inaltimea peretelui rezervorului este urmatoarea:

3 r h

pentru : x=0 Mx=Mo=Mmax= 6 1 2

pentru: x=x0 Mx=0

( 1 l )cos x 0+lsin x 0=0

1
l
1 ;
tg x0=
=1
l
l

x0 =arctg

(l 1 )

1
l );

23

In continuare voi calcula produsul l pentru betonul armat (=0.18)

l=

3(1 )
2 2

r h

= 3 ( 1 )
2

l
xo
xo r
l 1.31
Deci, x0=
l
l h
r

l
h
xo r
r
1.31
=arctg(1
)
l h
l
1.31
r
r

l
r

2 2

r h

1.31

h
r

xo
=
l

h
r

l
1.31
r

ar ctg (1

h
r

l
1.31
r

6. Exemplificare numerica pentru cilindrii circulari


incastrati la baza si fara capac(q=0)

24

Aplicatia1: Se considera peretele unui rezervor de beton armat (=0.2) de grosime


45cm si inaltime l=9m, incastrat la baza in placa circulara de baza de raza r=20m,supus
la presiunea apei din interior de greutate specifica =10kN/m3.
Sa se determine: momentul incovoietor la baza rezervorului(M0) ,sectiunea de
anulare a momentului(x0) si prima valoare extremala a acestuia(M1max).

Rezolvare:
Calculam valoare coeficientului de amortizare :

3( 12 ) 3(10.04) 1.302
=
=
=0.434 cm
rh
200.45
9

-1

l=3.906 si 2l=7.812
Momentul incovoietor la baza rezervorului este:

M0= 2 3

( kl1 ) =

1
( 3.9061 )=177.8 kNm
20.4342

M0=177.8 kNm
Prima sectiune de anulare a momentului incovoietor este:

h
r

xo 3 ( 1 )
=
l
l
r
2

h
r

3 ( 1 )
arctg(1
2

1
)=0.163

l
r

x0=0.163*9=1.467m
x0= 1.467m
Prima valoare a momentului incovoietor maxim este:
tg(x)=2 l -1=2*9*0.434-1=6.812 x=8130 =1.425 rad;

x=

1.425
=3.28 m
0.434

1
M1max= 20.434 2

1.425

1
9 ) cos 81 30 +9 si n 81 30 ]
( 0.434
'

25

'

M1max=

2.65e1.4257.93=

21.05
=50.5 kNm
4.15

M1max= 50.5 kNm

26

Modelarea cu SAP 2000

Deformata rezervorului:

27

Momentului incovoietor Mx in sectiunea de la baza rezervorului(M0=177.8kNm);

Prima sectiune de anulare a momentului incovoietor Mx (x0=1.467m)

28

Prima valoare maxima a momentului incovoietor Mx(Mx1max=50.5kNm);

29

Aplicatia2: Se considera peretele unui rezervor din otel (=0.3) de grosime 8mm si
inaltime l=12m, incastrat la baza in placa circulara de baza de raza r=6m,supus la
presiunea apei din interior de greutate specifica =10kN/m3.
Sa se determine: momentul incovoietor la baza rezervorului(M0) si sectiunea de
anulare a momentului(x0).

Rezolvare:
Calculam valoare coeficientului de amortizare :

3( 12 ) 3(10.09)
=
=0.05867 cm
rh
60.08

-1

l=0.05867*1200=70.404 >5 cilindru lung


Expresia momentului incovoietor:

3 r h
1
ekx [ l cos x +lsin x ]
2
Mx= 6 1

( )

Momentul incovoietor la baza rezervorului:

M0= 2 3

( l1 )=

1
( 0.0586712001 ) =171.83 kNm
20.058673

M0=171.83 kNm
Prima sectiune de anulare a momentului incovoietor:

h
r

xo 3 ( 1 )
=
l
l
r
3

h
r

3 ( 1 )
arctg 1
4

l
r

0.03655
0.0365
arctg (1
)
1.39762
21.2854

xo
=0.011043
l
x0=0.011*1200=13.2 cm
x0= 13.2 cm

30

Aplicatia3: Starea de eforturi in peretele unui rezervor metalic,incastrat la


baza, continand un lichid de greutate specifica =10kN/m3 avand nivelul egal cu
inaltimea rezervorului (conform figurii de mai jos). Rezervorul are urmatoarele
caracteristici: l=5m, r=3m ,h=10mm =0.3 si E=2.1*106daN/cm2.
Componeta z
aincarcarii curente este:
Z=- (l-x);
Componenta X
provenind din greutatea
proprie a peretelui se va neglij,dar se va
neglija ,asadar se va
presupune Nx=0.

Ecuatia diferentiala care se aplica in acest caz este:


4

(lx)
d w
+4 4 w=
4
D
dx
Solutia particulara este:

(lx )
w=
w 1=
4 4 D
Solutia ecuatiei diferentiale este:

(l x)r
w=ex(C1cosx+C2sinx)+ e-x(C3cosx+C4sinx)+
Eh
31

Conditiile de margine pentru determinarea constantelor C1,C2,C3,C4 sunt:

dw
=0
dx

x=0 w=0 si

d2w
=0
x=l Mx=-D d x2

d3w
=0
Tx=-D d x3
;

Tinand seama de expresiile sagetii,rotiri,fortei taietoaresi a momentului


incovoietor,conditiile la limita devin:
2

r
C1+C3+ Eh =0 ;
2

r
(C1+C2)+ (C4+C3) - Eh =0 ;

e l(-C2cos l+C1sin l)+e -l(C4cos l-C3sin l)=0;


e l [(C1-C2)cos l+(C1+C2)sin l)+e l [(C3+C4)cos l+(C3+C4)sin l]=0;
Ne intereseaza cazul in care inaltimea rezervorului este foarte mare (l>5).
Atunci: e l ; e -l 0;
Ultimele doua ecuatii de conditie alcatuiesc un sistem de doua ecuatii algebrice
omogene.Rezulta Solutia banala C1=C2=0
In aceste conditii primele doua ecuatii ne ofera constantele C3 si C4;

lr
C3=
Eh

l r
(C4+ Eh

r
r 1
- Eh =0 C4= Eh ( l)

Expresiile deplasarii ,ale momentului incovoietor si ale fortei N sunt urmatoarele:

w=ex

[( )

1
l sin x lcos x r 2

(lx) r 2
+
Eh
Eh

32

3 r h
Mx= 6 1 2

N=

N=

ex [

( 1 l ) cos x+lsin x ]

Eh w
+ Nx (relatie demonstrate precedent)
r

r ( lx ) +e x

[( )

1
l sin xlcos x r

Calculam valoare coeficientului de amortizare :

3(12 ) 3(10.09)
=
=0.074 cm
rh
30.1

-1

l=0.074*500=37
Momentul incovoietor la baza rezervorului:

1
( l1 )=
( 0.0745001 )=44.41kNm
3
3
M0= 2
20.074
M0=44.41 kNm

Prima sectiune de anulare a momentului incovoietor:

h
r

xo 3 ( 1 )
=
l
l
r
3

h
r

3 ( 12 )
arctg 1
l
r
4

xo
=0.02086
l
x0=0.02086*500=10.43 cm
x0= 10.43 cm
33

Prima valoare a momentului incovoietor maxim este:


tg(x)=2 l -1=2*500*0.074-1=73 x=8922 =1.557 rad;

x=

1.557
=21.04 cm
0.074
1.557

M1max= 20.074 2

1
5 ) cos 89 22 + 5 sin 89 22 ]
( 0.074
'

'

M1max= 9.49 kNm


In ceea ce priveste marimea N se poare constata ca expresia ei se imparte in doua
parti:
N,1= r ( lx ) -solutia in teoria de membrana

N ,2=ex

[( )

1
l sin xlcos x r

N,2-reprezinta influienta constrangerilor marginale


Din egalarea celor doua se obtin punctele de intersectie ale celor doua grafice.
N,1= N,2 x1=32.09cm si x2=116.94cm
Valoarea maxima a valorii N,2 se obtine pentru x=42.27 cm N,2= 144.21 kN/m

Aplicatia4: Sa se determine starea de tensiune in peretele unui rezervor cu


fund elastic(placa circulara simplu rezemata pe contur),care contine un lichid cu
greutatea tehnica lichid=10kN/m3.Caracteristicile rezervorului sunt urmatoarele: raza
r=3m, inalrimea rezervorului l=10m,grosimea peretelui rezervorului hr=10 mm si
grosimea placii de la baza hp=60mm. Rezervorul cat si placa de baza sunt realizate din
otel cu Er=Ep=210 GPa si r=pl=0.3.
34

Separnd rezervorul de placa circulara se pun in evidenta necunoscutele X1 si X2.


In ceea ce priveste actiunea acestor necunoscute asupra placii se remarca faptul ca la
actiunea momentului incovoietor X1 fundul elstic se comporta ca o placa circulara
incarcata axial simetric,iar pentru forta X2 fundul se comporta ca o saiba circulara
incarcata axial simetric.
Pentru rezolvarea problemei se vor folosi rezultatele de la rezervor umplut cu
lichid, ncastrat la baz i cilindru circular drept ncrcat la baz cu fore i momente.
Deplasrile pe zona plcii se determin folosind rezultatele de la placa circular simplu
rezemat pe contur, cu ncrcare distribuit uniform, placa circular simplu rezemat pe
contur cu moment distribuit uniform pe margine i discul supus la compresiune.
Sistemul de ecuatii este urmatorul:

X 1 11 + X 2 12 + 10=0
X 1 21+ X 2 22 + 20=0

ij - reprezinta deplasarea(rotirea) pe directia necunoscutei X din incarcara X =1.


i
j
10 -reprezinta deplasarea pe directia necunoscutei X din incarcarea exterioara.
i
11= 11rez+ 11pl

dw

11rez = dx

si corespunde X1=M0=1 la x=0 (baza rezervorului)


35

Mo
e
w= 2 ( y)=Mo 2 ( cos xsinx ) - solutie de la cilindrul circular drept
2 D
2 D
actionat
la baza de moment incovoietoare;

dw
ex
=Mo
[ ex ( cosx+ s inx ) ]
2
11rez = dx
2 D

Mo

ex
cosx
D

, iar cum M0=1 w (Mo=1)= D

Deoarece rotirea este in sensul necunoscutei vom considera cu semnul +.

rez
11

1
= D

Mo
r
D(1+ )

pl
11

In final se obtine ca:

rez
11

pl
11

r
D(1+ ) ;

1
r
+
= D D(1+ )

12= 12rez+ 12pl

36

cum M0=1

dw

12rez = dx

w=

si corespunde X2=T0=1 la x=0 (baza rezervorului)

x
(y)= e
cosx - solutie de la cilindrul circular drept actionat la baza
3
3
2 D
2 D

de forta taietoare;

dw
12rez = dx

[ e x cosx ex sinx ]= ex ( cosx + sinx )


3
2
2 D
2 D

iar cum T0=1

w (=1)=

1
2
2 D

Deoarece rotirea este in sensul necunoscutei vom considera cu semnul +.

1
12rez = 2 2 D
12pl= 0

In final se obtine ca:

12

rez

+12

pl

1
1
+ 0= 2 =
2
= 2 D
21
2 D

22= 22rez+ 22pl

37

rez
22

w=

22pl= u

1
2 3 D

si corespunde X2=T0=1 la x=0 (baza rezervorului)

si corespunde P=X2=1 la x=0 (baza rezervorului)

1
u=r

= E

22pl=

1
r
E

( r )=

1
Po
E

1
In final se obtine ca:

22rez +22pl = 2 3 D

1
r
E

10= 10rez+ 10pl


20= 20rez+ 20pl
20rez = w si corespunde Z=(l-x) la x=0 (baza rezervorului)
10rez = 20rez

1
w=r

= Eh

1
l

( NNx )=

N
Po ; N x =0(fara capac)
Eh

Nx N
+
+ Z=0
r1 r 2

38

iar Z=-ph N=phr = (lx )r

20

rez

l r 2
= Eh

si 10

rez

(lx) r
w=
Eh

r2
= Eh

10pl = si corespunde lui r


3

10

pl

3 l r (1)
=
2 E h3

3
r 2 3 l r (1)
10 = Eh
2 E h3

si 20pl = 0;

l r 2
l r 2
+0=
si 20 = Eh
Eh

In continuare vom efectua calculele:


Drez=

E h3
2.110 80.013
=
=
17.986 kNm
12(12)
12(10.3 2)

Dpl=

E h3
2.110 80.063
=
=
4153.846 kNm
12(12)
12(10.32)

2
Eh 12(1 )
42= D r 2 = h 2 r 2 = 12333.33m-4 = 7.4517 m-1

1
11= D

r
=
D(1+ )

0.008017 kN-1

1
12=21 = 2 2 D =0.0005011 kN-1
1
1
+
r
3
22= 2 D
=0.0000672 kN-1
E

39

r 2 3 l r (1)
10 = Eh
=0.06245 kN-1
2 E h3
l r 2
20 = Eh

= 0.0004286 kN-1

Sistemul de ecuatii devine:

0.008017 X 1+0.0005011 X 2+0.06245=0


0.0005011 X 1+0.0000672+0.0004286=0
Prin rezolvarea sistemului rezulta:
X1=15.337 KNm/m(Mo) si X2= -120.74 kN/m(To)

(lx )r
1
1
x
x
w=w(x1)+w(x2)+wp= 2 2 D e ( cosx sinx ) X 1+ 2 3 D e cosxX 2+
Eh

x
0.000501115.337 ( x ) +0.0000672(120.74 ) ( x )+ 0.0004286(1 )
=
l =
=

x
0.007685 ( x )0.008113 ( x ) +0.0004286 (1 )
l

Nx=0
N=

Eh
x
w=5379.5 ( x )5679.10 ( x ) +300.02(1 )
[kN/m];
r
l
2

(x)

d w x
e
Mx= D d x 2 =e ( cosx + sinx ) X 1+ sinxX 2=
x

= 15.337e

( cosx+ sinx )16.203 ex sinx [kNm/m];

M= Mx [kNm/m];
Constatam ca pentru x=0 Mx=M=15.337 kNm/m
2
2
Mo
b h 10.01
=91.83 kN/cm2
104 =0.167 cm3/cm x,max=
W= 6 =
W
6

40

x,max> material,max=35.5 kN/cm2 (otel S355). trebuie marita grosimea peretelui


rezervorului.

Reprezentarea diagramelor N si Mx
Pentru reprezentarea diagramelor se considere urmatoarele date initiale:
* inaltime rezervor(l)
10 m
* raza fundului rez (r)
3 m
* grosimea rezervor(hrez)
0.01 m
*grosimea placii
rezervor(hpl)
0.06 m
* modul de
2.10E+08 kN/m2
elasticitate(Erez/pl)
X rez/pl) (x)
(x) 0.3 N
Nr. Poisson(
* coefficient
crt.
(m)
(kN)
Vom reprezenta pe rand cele doua diagrame:
1
0
1
1
0.42
* Reprezentarea diagramei
N
0.0003
0.00022
5379.5
5679.10
1
7 267.08
N=(Erez*hrez2)*w/r= 1
*(x)*(x)+ 300.02
1.63E*(1-x/l) kN/m
3
1.5
05 2.53E-06 255.09
(x)= e^(-x) * (cosx-sinx)
-4.8E-2.34E(x) = e^(-x) * cos(x)
4-1
2
07
07 240.01
7.45 m5

2.5 9.7E-09 7.92E-09 225.02


=
17
-1.1E-1.83E6
3
10
10 210.01
-1.1E7
3.5
12 2.75E-12 195.01
1.09E-4.35E8
4
13
15 180.01
-3.8E-1.42E9
4.5
15
15 165.01
8.77E10
5
17 5.96E-17 150.01
-1.3E-1.57E11
5.5
18
18 135.01
3.11E12
6
21 2.86E-20 120.01
6.55E-2.36E13
6.5
22
22 105.01
-2.8E14
7
23 -7.1E-24
90.01
7.51E15
7.5
25 4.22E-25
75.01
-1.4E-1.28E16
8
26
26
60.00
17
8.5 1.2E-28 2.71E-28
45.00
3.19E-3.45E18
9
30
30
30.00
41
-1.89E19
9.5
-2E-31
32
15.00
6.11E20
10
33 2.76E-33
0.00

Diagrama N

* Reprezentarea
diagramei Mx
Mx=15.337*e-x *(cosx+sinx)-16.203*ex
*sinx
Nr.
crt
.

Mx

(m)

(kNm)

Nr.
crt.

Mx

(m)

(kNm)

15.337

25

4.5

0.1

5.072

26

4.75

0.2

0.083

20

0.3

-1.085

21

5.25

0.4

-0.775

22

5.5

6
7

0.5
0.6

-0.297
-0.032

23
24

5.75
6

42

-2.38033E14
-4.08189E15
9.38416E16
1.44463E17
-2.39004E17
1.78872E18
4.15907E-

0.7

0.044

25

6.25

9
10

0.8
0.9

0.038
0.017

26
27

6.5
6.75

11

0.003

28

12

1.25

29

7.25

13

1.5

30

7.5

14

1.75

31

7.75

15

32

16

2.25

33

8.25

17

2.5

34

8.5

18

2.75

35

8.75

19

36

20

3.25

37

9.25

21

3.5

38

9.5

22

3.75

39

9.75

23

40

10

24

4.25

-0.001
5.07E05
2.88E05
-3.8E06
-3.5E07
1.23E07
-2.5E09
-2.7E09
3.05E10
3.88E11
-1.1E11
3.15E14
2.58E13

43

19
-8.02782E20
-2.84319E21
2.1883E-21
-1.2714E22
-4.13552E23
6.76042E24
3.91954E25
-1.97918E25
8.25123E27
4.03067E27
-5.59148E28
-4.71201E29
1.7684E-29
-4.45754E31
-3.86202E31
4.52669E32

Diagrama Mx

44

7. Starea de eforturi si de deformatii in cazul cilindrilor circulari


incastrati la baza cu capac(qo)
In continuare voi prezenta influienta greutatii proprii a peretelui asupra starii de
eforturi in cazul rezervoarelor incastrate la baza;
Considerand numai greutatea peretelui (fie q greutatea peretelui pe unitatea de
suprafata) se la lua Z=0 si Nx q(lx ) ;
Ecuatia fundamentala a placilor subtiri cilindrice incarcate si rezemate simetric
devine:

q (lx )
d4 w
4
+4 w=
4
rD
dx
Solutia aceste ecuatii din care retinem doar termenul cu e-x este:

w=ex ( C 1cosx+ C 2sinx )

q(lx)
4 4 rD

Conditiile de margine sunt: x=0, w=0 ,

dw
dx =0, care devin:

q (lx)
=0
C1- 4 4 rD

-(C1-C2)+

q (lx)
=0
4 4 rD

Rezulta:

C1

ql
4 4 rD

si C2

ql
1
(1 )
4
l
4 rD

Expresia momentului incovoiator devine:

1
M x=

1
l

d w qlr h x (
=
e [ cosxsinx ) ]
d x 2 6 (12 )

Pentru a exemplifica influienta greutatii proprii asupra starii de tensiune si


deformatie voi considera un exemplu cu datele de la o problema precedenta si anume:

45

Sa se determine starea de tensiune pentru un rezervor metalic incastrat la baza ce


contine un lichid cu greutatea tehnica =10kN/m3. Caracteristicile rezervorului sunt:
inaltimea rezervorului l=5m, raza r=3m, grosimea pretelui rezervorului h=10mm, =0.3,
E=210 GPa.
2

3( 1 ) 3(10.09)
=
=0.074 cm
rh
30.1

-1

Pentru x=0(baza rezervorului) Mo=0.345 kNm;


Se constata ca forma diagramei Mx este aceiasi ca si in cazul rezervoruli plin,
schimbandu-se doar scara. Efectul adus de greutatea proprie este redus si se poate
neglija. Acest fapt demonstraza posibilitatea folosirii in practica a ecuatiei diferentiale:

Eh
d4 w
z
4
+4 w=
4
4
,
unde

=
D
4 D r2
dx
Aceiasi concluzie se poate trage si in cazul unei sarcini extrerioare aplicata
la marginea superioara pe directia generatoarei,axial simetric.
Voi considera ca exemplu aplicatia 1 la care voi considera o sacina la partea
superioara q=30 kN/m;

46

Momentului incovoietor Mx in sectiunea de la baza rezervorului(M0=177.8kNm);

Prima sectiune de anulare a momentului incovoietor Mx (x0=1.467m)


47

Prima valoare maxima a momentului incovoietor Mx(Mx1max=50.5kNm);

48

8. Bibliografie
1. M.Ieremia

Elasticitate.Plasticitate.Neliniaritate
Editura: Printech,Bucuresti,1998

2. N.Topa

Teoria elasticitatii:Breviar teoretic si exemple de calcul vol III


(Placi curbe subtiri-rezolvari analitice)
Editura: I.C.B.,Bucuresti,1983

3. V.Visarion

Stari de tensiune in teoria placilor curbe


Editura: Academiei Republicii Socialiste Romania.,Bucuresti,1967

4. D.Cretu

Note de curs:Complemente de teoria elasticitatii si calcul placilor


Master: P.C.C.I.Z.S.,Bucuresti,anul universitar 2011-2012

5. E.Tulei

Seminar:Complemente de teoria elasticitatii si calcul placilor


Master: P.C.C.I.Z.S.,Bucuresti,anul universitar 2011-2012

49

50