Îndrumător pentru proiectarea fundațiilor | Șef lucrări dr.ing.
Florin BEJAN | 2020-2021
TEMA 6
Proiectarea fundațiilor tip radier
C
6.1. Generalități
Fundația tip radier reprezintă tipul de fundație directă,
realizată sub forma unui planșeu întors. Radierul poate fi
extins pe toată suprafața construcției (radier general) care
asigură o suprafață maximă de rezemare pe teren a
construcției sau poate fi parțial, sub anumite elemente
F. B CTI
puternic solicitate ale structurii.
N
Se recomandă utilizarea radierelor când:
- capacitatea portantă a terenului de fundare este mică
și fundațiile continue necesită excavații adânci, spre
exemplu pe argile moi, depozite aluvionare, umpluturi
compresibile etc.;
EJA
A
Figura 6.1 Discretizarea radierului prin metoda elementelor finite
6.2. Predimensionarea
DID
Grosimea minimă a radierelor se va lua 1/10 din distanța
interax maximă rotunjită la 10 cm dar nu mai puțin de 40
cm.
6.3. Verificarea la starea limită de
serviciu SLS
Adâncimea zonei de influență crește odată cu creșterea
lățimii fundației. Astfel, pentru un radier zona de influență
va fi mult mai mare decât pentru fundații izolate.
Se consideră eforturile corespunzătoare SLS (Gruparea
caracteristică).
Valorile de calcul ale parametrilor geotehnici sunt egale cu
valorile caracteristice ale acestora deoarece coeficienții
parțiali de siguranță au valoare unitară.
Verificarea la SLS necesită satisfacerea următoarelor
condiții:
(1) limitarea încărcării transmise terenului de fundare
Pentru determinarea tasărilor probabile ale terenului de
fundare folosind metodele teoriei elasticității valorile
presiunilor transmise terenului de fundare ( ) trebuie să
nu depășească valoarea presiunii plastice ( ).
- încărcările transmise de suprastructură sunt mari;
- structura sau echipamentele sunt sensibile la tasări
diferențiale;
- sunt necesare subsoluri;
- suprafața ocupată de fundațiile continue sau izolate
acoperă 50% din amprenta la sol;
Radierul se poate realiza în diverse soluții constructive,
cum ar fi:
- placă cu grosime constantă (Figura 6.1.a);
- placă cu grosime mai mare în dreptul stâlpilor (Figura
6.1.b)
- placă și grinzi (drepte sau întoarse) dispuse pe una sau
două direcții (Figura 6.1.c);
- placă și piedestale (Figura 6.1.d);
- Subsol casetat: placă și pereți ce au rol de rigidizare a
radierului (Figura 6.1.e).
Presiunea plastică ( ) este valoarea corespunzătoare
apariției în pământ a unor zone plastice cu extindere
limitată (zona plastică este zona pe conturul și în interiorul
căreia se îndeplinește condiția de rupere în pământ).
≤ (6.1)
unde
– presiunea medie pe baza fundației, calculată
pentru grupările de acțiuni (efecte ale acțiunilor)
corespunzătoare stării limită de serviciu (SLS) definite
conform CR0, după caz (caracteristică, frecventă sau
cvasipermanentă);
∑ , +
=
∑ – suma tuturor forțelor de pe suprafața radierului
în gruparea caracteristică;
– greutatea proprie a radierului
= ∙ ∙
– grosimea radierului;
= ∙ – suprafața radierului;
– greutatea specifică a betonului armat (25 kN/m3)
– presiunea plastică determinată folosind Anexa 4.4.
(2) limitarea deplasărilor și/sau deformațiilor
Valorile de calcul limită pentru care se consideră atinsă în
structură o stare limită de exploatare.
69
 Îndrumător pentru proiectarea fundațiilor | Șef lucrări dr.ing. Florin BEJAN | 2020-2021

≤ ∙ ( − )
sau (6.2) = ∙ ∙ ∙ (6.4)
−
≤
unde

C
= , – coeficientul lui Poisson pentru beton;
unde
= , – coeficientul lui Poisson pentru pământ;
, – orice deplasări sau deformații posibile ale
E – modulul de elasticitate al betonului;
fundației ca efect al deformației terenului datorată unei
– modulul de deformație liniară al pământului.
acțiuni sau combinații de acțiuni calculate conform
Anexei 4.6;
Radierul poate fi considerat rigid dacă este îndeplinită
– valorile limită ale deplasărilor fundațiilor sau
deformațiilor structurilor, stabilite de proiectant sau condiția:
determinate conform Anexei 4.5;
≤
– valorile limită ale deplasărilor fundațiilor și (6.5)

F. B CTI
deformațiilor structurilor admise din punct de vedere
tehnologic, specificate de proiectantul tehnolog, în cazul

N
construcțiilor cu restricții de deformații în exploatare În cazul radierelor încărcate de forțe concentrate din stâlpi
normală. dispuși echidistant pe ambele direcții iar încărcările din
stâlpi nu diferă cu mai mult de 20% între ele, se definește
coeficientul de flexibilitate, :
6.4. Verificarea la starea limită ultimă ∙
SLU-GEO = (6.6)
∙
Se consideră încărcările din gruparea fundamentală.
unde
≤ (6.3)

EJA
b , I – lățimea, respectiv momentul de inerție ale unei
unde fâșii de radier considerată între mijloacele a două
– rezultanta forțelor axiale la baza stâlpilor în deschideri consecutive ale stâlpilor.
gruparea fundamentală;
Radierul poate fi considerat flexibil dacă este îndeplinită
= , + ∙ condiția:
– greutatea proprie a radierului; ,
– coeficientul parțial de siguranță pentru acțiuni ≥ (6.7)
permanente (1,35);
– capacitatea portantă a terenului de fundare; 6.5.1. Metoda reducerii încărcărilor în centrul de
= ∙ ∙ greutate al radierului
A
– presiunea critică a terenului de fundare (Anexa
4.7) calculată cu valorile de calcul a caracteristicilor Această metodă poate fi folosită pentru calculul radierelor
geotehnice; rigide
– lungimea grinzii de fundare;
– lățimea tălpii grinzii de fundare; (a) Se determină centru de greutate al suprafeței radierului

=
6.5. Calculul eforturilor secționale
DID

Calculul eforturilor secționale ( , ) în secțiunile =

caracteristice ale radierului se efectuează, de regulă, cu
programe de calcul care permit modelarea fenomenului de =
interacțiune structură-fundație-teren.
Determinarea excentricității încărcării, și în direcțiile x
Dacă în radier apar eforturi axiale de compresiune sau
și y. Acestea pot fi determinate folosind coordonatele ( ′,
întindere ca efect al conlucrării acestuia cu substructura, la
′)
dimensionarea secțiunilor de beton și a armăturii pentru
moment încovoietor și forță tăietoare se va considera și ∑ ∙
=
efectul acestora.

În calculul radierelor trebuie luați în considerare numeroși = −

factori între care cei mai importanți sunt rigiditatea și ∑ ∙
geometria radierului, mărimea și distribuția încărcărilor, =
caracteristicile de deformabilitate și de rezistență ale
terenului, precum și etapele de execuție. = −

Calculul urmărește determinarea presiunilor de contact și a (b) Se calculează presiunile pe talpa radierului
deformațiilor precum și a momentelor încovoietoare și ∑
( ÷ ) = ± ∙ ∙ ± ∙ ∙ (6.8)
forțelor tăietoare.

În calcule, radierul poate fi considerat ca rigid sau flexibil. (c) Se examinează radierul ca un întreg pe fiecare dintre
cele două direcții paralele cu axele x și y:
Pentru radierele generale având forma dreptunghiulară în
- forța tăietoare totală acționând în orice secțiune dusă
plan (L, B) și grosimea uniformă (h), indicele de rigiditate,
prin radier este egală cu suma aritmetică a tuturor
, se determină cu expresia:

70
 Îndrumător pentru proiectarea fundațiilor | Șef lucrări dr.ing. Florin BEJAN | 2020-2021
încărcărilor și presiunilor de contact la stânga secțiunii
considerate;
- momentul încovoietor total acționând în aceeași
C
secțiune este egal cu suma momentelor acelorași
încărcări și presiuni față de secțiunea considerată.
Metoda nu permite determinarea distribuției forței tăietoare
totale și momentului încovoietor total în lungul secțiunii.
6.5.2. Metoda împărțirii radierului în fâșii de calcul
Atunci când încărcările din stâlpi și distanțele dintre stâlpi
nu diferă între ele cu mai mult de 20%, radierul poate fi
împărțit în fâșii de calcul independente.
F. B CTI
N
Fiecare fâșie de calcul este încărcată de forțele
corespunzătoare stâlpilor ce reazemă pe fâșia respectivă.
Se determină diagrama presiunilor de contact, admițându-
se o lege de variație liniară de tip Navier
Valorile obținute ale momentelor încovoietoare și forțele
tăietoare în secțiunile semnificative pot fi folosite pentru
armarea radierului, deși poziția rezultantei încărcărilor din
EJA
stâlpi nu coincide cu poziția centrului de greutate al
rezultantei presiunilor de contact.
6.5.3. Metoda elementelor finite
Metoda elementelor finite este o metodă numerică de calcul
care ia în considerare interacțiunea dintre fundație și teren.
Radierul este modelat printr-un set de elemente
interconectate la noduri, în timp ce pământul se modelează
A
prin resoarte izolate.
Discretizarea poate să cuprindă radierul și restul structurii.
Nodurilor structurii li se atribuie un număr de grade de
libertate în funcție de tipul analizei.
Figura 6.2 prezintă discretizarea unui element tip placă
(radier) și rezemarea prin resoarte elastice tip Winkler
(pământul). În acest caz gradele de libertate sunt o
DID
translație pe direcție verticală (tasarea) și două rotații (după
axele din plan).
Figura 6.2 Discretizarea radierului prin metoda
elementelor finite
6.6. Armarea radierelor
6.6.1. Armături longitudinale
Pentru preluarea momentelor încovoietoare pozitive și
negative radierele se armează cu rețele orizontale de
armătură, dispuse pe fețele plăcii.
De asemenea, poate fi necesară și o armare pe zona
mediană a plăcii pentru preluarea solicitărilor din contracție,
în special atunci când radierul are grosimea mai mare sau
egală cu 600 mm. Armarea intermediară pentru contracție
se dispune, astfel încât distanța între plasele de armătură
să nu depășească 500 mm, și se determină prin calcul.
6.6.2. Armături transversale
Se prevăd armături pentru forță tăietoare sau pentru
străpungere în condițiile în care nu se respectă relațiile din
SR 1992-1-1, și anume:
- pentru calculul la forță tăietoare:
≤ , (6.9)
în care lățimea elementului se va lua egală cu un metru
(1,00 m)
- pentru calculul la străpungere
= ∙ ≤ , (6.10)
∙
în care
- forța axială de străpungere în situația de încărcare
considerată la proiectare
- perimetrul conturului de calcul considerat
- coeficient care ține seama de influența momentului
încovoietor
- înălțimea utilă medie a dalei, care poate fi luată egală
cu (d + d )/2, în care d și d reprezintă înălțimile utile
în direcțiile x și y ale secțiunii de calcul;
, - rezistența betonului la forță tăietoare
Din valoarea forței axiale de străpungere se poate scădea
rezultanta presiunilor pe teren de pe aria mărginită de
conturul .
Dacă sunt necesare armături se vor aplica prevederile de
la II.6.1.1(1) pct.d) din NP 112:2014.
Armăturile transversale pot fi armături înclinate, minim trei
bare Φ14 pe fiecare direcție, sau armături verticale.
Acestea se dispun conform pct. 9.4.3 din SR 1992-1-1.
Coeficienții minim de armare pentru placa radierului sunt
0,0020 pentru fiecare față și direcție și 0,00075 pentru
armătura intermediară. Distanța între axele barelor se va
lua între 150 mm și 400 mm. Diametrul minim este 14 mm
pentru barele rețelelor de pe cele două fețe și minim 12 mm
pentru barele intermediare.
Înnădirea barelor se face prin petrecere sau prin sudare
pentru barele cu diametre mari (Φ = 25 ÷ 40).
71
 Îndrumător pentru proiectarea fundațiilor | Șef lucrări dr.ing. Florin BEJAN | 2020-2021

Verificarea la starea limită de serviciu

ANEXA 6.1 (SLS)
Exemplu de calcul

C
(3) Presiunea efectivă pe talpa fundației
Date de intrare o Rezultanta forțelor axiale

(1) Caracteristicile terenului de fundare = ( ) = + + + +

o Valoarea caracteristică a greutății volumice
= / + + + + +
+ + =
o Valoarea caracteristică a unghiului de frecare internă
= ° o Presiunea medie pe talpă
+
=

F. B CTI
o Valoarea caracteristică a coeziunii
=

N
= + ∙ , =
o Coeficientul de pat , ∙ ,
= / / o Coeficienții presiunii plastice
= ,
(2) Caracteristicile radierului = ,
o Lungimea radierului = ,
= , = ,
o Lățimea radierului o Presiunea plastică
= ,
= ∙( ∙ ∙ + ∙ + ∙ )

EJA
o Grosimea radierului
= , ∙( ∙ , ∙ , + , ∙ ∙ , +
= = ∙ , )=
o Verificarea
,
= ∙

= ∙ = %< %− ă!
A
Verificarea la starea limită ultimă (SLU)
(2) Presiunea medie pe talpa fundației
o Greutatea radierului
= ∙ ∙ ∙
= ∙ , ∙ , ∙ , =
o Rezultanta forțelor axiale
DID

= ( ) + ∙

= + , ∙ =
o Presiunea efectivă medie
, = = =
∙ , ∙ ,
(3) Capacitatea portantă a terenului de fundare
o Valoarea de calcul a unghiului de frecare internă
= = , °
,
o Valoarea de calcul a coeziunii
= , =
,
o Factorii capacității portante
= ,
= ,
= ,
o Presiunea critică
=
o Capacitatea portantă
= ∙ ∙ =
(4) Coeficientul de utilizare

72
 Îndrumător pentru proiectarea fundațiilor | Șef lucrări dr.ing. Florin BEJAN | 2020-2021

(3) Armare radier pe direcția x la partea inferioară

= ∙
A , = 1510 mm à / (A , = 1608 mm )
= ∙ = %< %− ă‼!

C
Calculul structural al radierului
Pentru stabilirea ariilor de armare necesare se folosește
programul de calcul cu elemente finite AxisVM. În
continuare sunt prezentate rezultatele obținute.

(1) Armare radier pe direcția x la partea superioară

A , = 1004 mm à / (A , = 1206 mm )

F. B CTI
N
EJA (4) Armare radier pe direcție y la partea inferioară

A , = 1824 mm à / (A , = 1885 mm )
A
(2) Armare radier pe direcție y la partea superioară

A , = 923 mm à / (A , = 1005 mm )
DID

73
 Îndrumător pentru proiectarea fundațiilor | Șef lucrări dr.ing. Florin BEJAN | 2020-2021

a radierului se determină prin împărțirea valorilor

ANEXA 6.2 momentelor la lățimea corespunzătoare a secțiunii.
Proiectarea structurală a fundațiilor tip Pentru a obține valorile maxime ale tensiunilor, radierul este

C
radier - metoda împărțirii radierului în împărțit în fâșii delimitate de mijlocul a două deschideri
fâșii de calcul consecutive. Fiecare fâșie este analizată ca fundației
continuă independentă folosind o analiză statică simplă.
Să se proiecteze radierul din Figura A.6.1 pentru a prelua
Folosind încărcările de la stâlpi pe fiecare fâșie presiunea
încărcările transmise la baza stâlpilor (Tabelul A.6.1). Toți
pământului sub fiecare fâșie este determinată fără a lua în
stâlpii au dimensiunea de 230x450 mm, marca betonului
considerare distribuția în plan determinată pentru întregul
= / și rezistența la întindere a oțelului este
radier.
= / . Capacitatea portantă admisibilă a

F. B CTI
terenului de fundare este / . Se consideră că excentricitatea încărcării și distribuția
presiunii sub radier variază liniar.

N
(1) Excentricitatea în lungul direcției x

Se calculează considerând momentul față de axa 5

(770 + 1050 + 776 + 350)
x = 22,4 × + 16,8
18296
(870 + 1450 + 860 + 660)
× + 11,2
18296
(1211 + 1850 + 1000 + 779)

EJA
× + 5,6
18296
× (875 + 1400 + 865 + 660)

x = 11,258 m
L 22,4
e =x− = 11,258 − = 0,058 m
Figura A.6.1 Plan structură 2 2

Tabelul A.6.1 Încărcările la baza stâlpilor (2) Excentricitatea în lungul direcției y

Încărcarea Se calculează considerând momentul față de axa D
A
Stâlp
(kN)
A1 770 (770 + 870 + 1211 + 875 + 770)
A2 870 = 15,1 × + 9,1
18296
A3 1211
(1050 + 1450 + 1850 + 1400 + 1050)
A4 875 ×
A5 770 18296
B1 1050 (776 + 860 + 1000 + 865 + 700)
B2 1450 + 3,1 ×
18296
B3 1850
DID

B4 1400 = 7,8045
B5 1050
C1 776 B 15,1
e =y− = 7,8045 − = 0,2545
C2 860 2 2
C3 1000
C4 865 (3) Momentul dat de excentricitate
C5 700
D1 350 M = P ∙ e = 18296 × 0,058 = 1061,168 kNm
D2 660
D3 779 M = P ∙ e = 18296 × 0,2545 = 4656,332 kNm
D4 660
D5 350 (4) Proprietăți geometrice ale radierului
TOTAL 18296
Momentul de inerție al radierului față de direcția x

17,1 × 24,4
Abordarea clasică pentru proiectarea fundațiilor tip radier I = = 20700,6672 m
12
utilizează o analiză statică simplă fără luarea în considerare
a proprietăților de deformabilitate ale radierului și ale Momentul de inerție al radierului față de direcția y
pământului. Radierul este analizat ca o grindă 24,4 × 17,1
independentă în ambele direcții. Încărcările de la șirurile de I = = 10167,0957 m
12
stâlpi poziționați perpendicular pe lungimea grinzii sunt
Aria radierului
însumate într-o singură încărcare. Apoi pentru aceste
încărcări ce acționează asupra grinzi se calculează A = 17,1 ∙ 24,4 m = 417,24 m
presiunea pământului și se determină momentele
(5) Presiunea pământului
încovoietoare și forțele tăietoare în orice secțiune folosind
o analiză statică simplă. Momentul pe unitatea de lungime
= ± ∙ ± ∙

74
 Îndrumător pentru proiectarea fundațiilor | Șef lucrări dr.ing. Florin BEJAN | 2020-2021

P 18296 d = 700 − 70 − = 620 mm (se consideră o acoperire

= = 43,85 kN/m
A 417,24 cu beton de 70 mm și un diametru la barelor de 20 mm)
M 4656,332 (8) Analiza fâșiilor

C
= = 0,45798 kN/m
I 10167,0957
Se calculează fâșia A-A pe care sunt transmise cele mai
M 1061,168 mari încărcări
= = 0,05126 kN/m
I 20700,6672

p = 43,85 ± 0,45798 ∙ x ± 0,05126y

p = 43,85 − (0,45798 × 12,2) + (0,05126 × 8,55)

= 38,7 kN/m

F. B CTI
p = 43,85 + (0,45798 × 12,2) + (0,05126 × 8,55)

N
= 49,975 kN/m - lățimea fâșiei = 4 m
- presiunea medie pe un metru = 38,7 + 49,75)/2 =
p = 43,85 − (0,45798 × 12,2) − (0,05126 × 8,55)
44,3375 kN/m
= 37,824 kN/m
- presiunea medie înmulțită cu lățimea fâșiei =
p = 43,85 + (0,45798 × 12,2) − (0,05126 × 8,55) 44,3375 kN/m × 4 m = 177,35 kN/m
= 48,999 kN/m - factorizare pentru starea limită ultimă = 1,37 ×
177,35 = 242,9695 kN/m
(6) Verificarea la străpungere la fața stâlpului

EJA
Pentru determinarea valorilor încărcărilor corespunzătoare
stării limită ultime se folosește un factor de multiplicare de
1,37.

Grosimea radierului se poate determina considerând

rezistența la străpungere la fața stâlpului.

< ,

unde
A
= ∙
∙

se consideră forța axială maximă de la baza stâlpului B3

V = 1,37 × 1850 = 2534,50 kN

β = 1,15
DID

u = 2 × 230 + 2 × 450 = 1360 mm

1,15 × 2534,5 × 1000 2914675 (9) Armarea la partea inferioară
v = =
1360 × d 1360 × d M = 781,67 kNm
, = , ∙ ∙
M 781,67 × 10
A = =
f 30 0,87 ∙ f ∙z 0,87 × 500 × 0,95 × 620
ν = 0,60 1 − = 0,6 1 − = 0,528
250 250 = 3050,836 mm
f 30 Aria minimă de armare
f =α ∙ = 1,0 × = 20 N/mm
γ 1,5
A , = 0,0013 ∙ b ∙ d = 0,0013 × 1000 × 620
v , = 0,5 × 0,528 × 20 = 5,28 N/mm
= 806 mm /m

= , ⇒ = , ⁄ →A ,
×
= 893 mm ⁄m sau (în lungul fâșiei)
În mod normal, se admite, că poziția perimetrului de calcul,
(10) Armarea la partea superioară
de referință este situat la o distanță 2d de aria încărcată. Se
consideră perimetre de calcul la o distanță mai mică de 2d M = 529,47 kNm
dacă forța concentrată este echilibrată de o presiune
ridicată (de exemplu presiunea pământului pe o fundație). M 529,47 × 10
A = =
0,87 ∙ f ∙z 0,87 × 500 × 0,95 × 620
Se consideră un radier cu grosimea de 700 mm. = 2066,506 mm
(7) Grosimea efectivă
Aria minimă de armare

A , = 0,0013 ∙ b ∙ d = 0,0013 ∙ 1000 ∙ 620 = 806 mm /m

75
 Îndrumător pentru proiectarea fundațiilor | Șef lucrări dr.ing. Florin BEJAN | 2020-2021

⁄ →A ,
= 893 mm ⁄m sau (în lungul fâșiei)

C
(11) Verificarea la străpungere

Secțiunea de calcul este secțiunea care urmează

perimetrul de calcul și care se întinde pe înălțimea utilă d.
Pentru dalele de grosime constantă, secțiunea de calcul
este perpendiculară pe planul median al dalei. Pentru
dalele sau tălpile de fundație cu grosime variabilă, dar nu în
trepte, înălțimea utilă poate fi luată egală cu grosimea la
perimetrul ariei încărcate.

F. B CTI
Verificare la distanța de la fața stâlpului ce transmite

N
încărcarea cea mai mare.

V = 1,37 × 1211 = 1659,07 kN

V , =V − ΔV

unde ΔV valoarea netă a forței de reacțiune verticală din

interiorul perimetrului de calcul considerat (reacțiunea
pământului minus greutatea proprie a radierului).

EJA
- aria de calcul = 1,69 m × 1,47m = 2,4842 m
- presiunea pământului = 242,97 kN/m
- greutatea volumică a betonului armat = 25 kN/m
- perimetrul de calcul u = 2 × 1690 + 2 × 1470 = 6320
V , 1659,07 × 1000
v , = = = , /
u∙d 6320 × 620
Calculul rezistenței la străpungere
A
d d
v , = C , ∙ k ∙ (100 ∙ ρ ∙ f ) ∙2∙ ≥ V ∙2∙
a a
0,18
C , = = 0,12
1,5

200 200
k=1+ =1+ = 1,568 > 2,0 deci k = 1,568
d 620
DID

, , ,
V = 0,035 ∙ k ∙ f = 0,035 × (1,568) × 30
= 0,391 N/mm
A 804
ρ (pe direcție transversală) = =
b ∙ d 1000 × 620
= 0,00129

v , = 0,12 × 1,568 × (100 × 0,00129 × 30) ×2

= , /

Folosind această abordare, se poate obține armarea pentru

tot radierul pe direcție longitudinală și transversală

76
 Plan armare radier
Scara 1:100
A B C
18,80
1,30 8,10 8,10 1,30

6Ø20/m BST500 L=4,45 m

0,70 0,70

C
1,30
4

3,75
3 6Ø16/m BST500 L=10,90 m 3

7
6Ø16/m BST500 L=10,90 m
10,20
0,70
10,20

0,70
1,70
10 5Ø8/ml BST500 L=9,65 m

0,50
10 5Ø8/ml BST500 L=9,65 m
9,65 9,65

8,75
0,70

0,70
4 5Ø8/ml BST500 L=3,70 m 4 5Ø8/ml BST500 L=3,70 m
3,95 2 8Ø16/ml BST500 L=5,40 m 3,95
3,70 3,70

5Ø16/m BST500 L=10,30 m

9,60
0,50 0,50 5,40 0,50 0,50
1 8Ø16/ml BST500 L=4,65 m 1 8Ø16/ml

7,50
BST500 L=4,65 m

BST500 L=3,50 m
3,50
F. B CTI
5Ø8/m BST500 L=8,75 m

5Ø8/m
9

N 0,506Ø20/m BST500 L=5,00 m

5

11

5,00
1,65
3

8
5Ø8/m BST500 L=8,75 m

0,50
EJA 5Ø16/m BST500 L=9,10 m

BST500 L=3,50 m
5Ø8/m

25,10
9,10

8,75
3,50

7,50
9
11

0,50
6

6Ø20/m BST500 L=5,00 m

1,65

5,00
2
A
8
0,50
5Ø16/m BST500 L=10,30 m

5Ø8/m BST500 L=8,75 m

BST500 L=3,50 m
5Ø8/m
3,50

7,50
9
9,60

8,75
DID

6Ø20/m BST500 L=4,45 m 0,50

11
5

3,75

1
1,30
7

0,70 0,70

SPECIFICATIE NUME SEMNATURA CERINTA REFERAT / NR. / DATA

Verificator
Verificator
Beneficiar: FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII
UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI Pr.nr.
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII 1/2020
Proiect: Fundații
DEPARTAMENTUL CĂI DE COMUNICAȚII ȘI FUNDAȚII

Scara: Faza
SPECIFICATIE NUME SEMNATURA Amplasament: Jud. Iași
1:100 PTh + DE
Șef proiect dr.ing. Bejan Florin
Proiectat Data: Titlu plansa:
dr.ing. Bejan Florin
05.2020 Plan cofraj și armare radier R5
Întocmit dr.ing. Bejan Florin