CALCULUL ELEMENTELOR

DIN BETON ARMAT CU

METODA STRUT&TIE

Gavriloiu Diana-Maria
PCCIZS Anul I
Complemente de Teoria Elasticitatii
 Introducere in metoda Strut & Tie

 Aplicatie

 Concluzii
INTRODUCERE
 Metoda Strut&Tie este o metoda de calcul al elementelor din
beton armat pentru care nu se poate aplica teoria barelor, fie
datorita dimensiunilor mari in plan (grinda-perete), fie datorita
perturbarii starii de tensiune in intreg domeniul (console
scurte) sau pe anumite zone (zone de reazem sau in
vecinatatea punctelor in care se aplica forte concentrate).
 Metoda grinzii cu zabrele este o metoda de proiectare care
utilizeaza o grinda cu zabrele posibila pentru a figura campul
de tensiuni la elemente structurale din beton armat aflate in
starea limita ultima (SLU).
 Grinda este modelata ca o grinda cu zabrele plana, unde
talpa comprimata este zona comprimata (din incovoiere) de
beton, talpa intinsa este armatura longitudinala intinsa, etrierii
sunt montanti intinsi, iar inima grinzii formeaza biele inclinate
din beton, comprimate.
 Elementele structurale din beton armat se pot imparti in doua
zone si anume:
 zone in care este valabila ipoteza sectiunilor plane a lui
Bernoulli, denumite regiuni B;
 zone in care nu se poate aplica ipoteza lui Bernoulli, denumite
zone de discontinuitate sau regiuni D;
In timp ce pentru rezolvarea zonelor de tip B este suficienta
teoria de grinda, pentru cazul celor de tip D se pot estima
capacitatea de rezistenta a elementelor fie empiric, fie efectuand
o analiza pe baza metodei elementului finit.
Exemple de zone de discontinuitate: zone din vecinatatea
reactiunilor sau fortelor concentrate, console scurte, grinzi-
perete, noduri grinda-stalp, zone de schimbare brusca de
sectiune sau zonele cu goluri .
 Impartirea zonelor intr-un ansamblu structural
poate fi facuta conform modelului urmator:

 Conform principiului S. Venant, zonele D

se intind pe o distanta egala cu inaltimea
elementului, de o parte si de alta a
perturbatiei.

 Modelul S&T este alcatuit din bare comprimate (“strut”-biela de beton) sau
intinse (“tie”-tiranti si etrieri) si zonele nodale unde acestea se intersecteaza
(noduri de legatura).
DEFINIREA MODELULUI DE GRINDA CU ZABRELE

 Stabilirea modelului de bare pentru evaluarea eforturile interne

ale elementului se poate face:
 intuitiv, pe baza experientei ingineresti acumulate sau pe baza
unui calcul automat cu metoda elementului finit;
 sau prin anticiparea traseului de scurgere al incarcarilor
exterioare prin element - se aproximeaza un traseu de scurgere
al fortelor exterioare prin element.
Curbele ce formeaza acest traseu se aproximeaza prin intermediul
unor bare; rezulta un sistem de bare ce modeleaza cat mai apropiat
de “realitate” traseul de scurgere.
 Observatie
Un model de grinda cu zabrele pentru a fi corect realizat trebuie sa
respecte cateva reguli:
 Fortele interne reprezentate prin biele sau tiranti trebuie sa echilibreze
fortele exterioare aplicate elementului.
 Valorile eforturilor unitare din barele si nodurile grinzii cu zabrele trebuie
sa fie mai mici sau egale cu rezistentele de proiectare ale acestora.
 Betonul nu trebuie sa se zdrobeasca inaintea atingerii rezistentelor de
proiectare in barele grinzii cu zabrele.
Optimizarea modelului:
Optimizarea modelului de bare are la baza teorema minimului
energiei potentiale de deformatie pentru modelul cu comportare
liniar elastica: ΣNi*li*εi = min, unde: Ni=forta axiala in bara i;
li=lungimea barei i; εi= deformaţia specifica in bara i.
barele intinse (tirantii)
au lungime minima  deformabilitate redusa  cantitate minima de
armatura.
ELEMENTE ALE MODELULUI S&T

C-bare de beton solicitate la compresiune;

T-bare de otel solicitate la intindere.

Bielele
Bielele sunt zone de beton cu eforturi de compresiune. Acestea
sunt reprezentate ca niste elemente rectangulare, dar in
realitate ele au forma “gat de sticla” dublu.
 Nodurile pot fi calculate urmarind urmatoarele 3
conditii:
1. Prima conditie se refera la echilibrul fortelor care converg in nod, adica
(ΣF)x =0, (ΣF)y = 0 si (ΣM)z = 0.
2. A doua conditie este ca betonul din nod sa nu depaseasca rezistenta la
compresiune a betonului din nod σRd,max.
Relatia de calcul este:
𝑓𝑐𝑘
𝜎𝑅𝑑,𝑚𝑎𝑥 = 𝑘𝜈′𝑓𝑐𝑑 in care 𝜈 ′ = 0.6 1 − (fck in MPa)
250
k - coeficient care tine cont de tipul de nod
(tabelat);
fcd – rezistenta de proiectare a betonului la
compresiune;
3. Utima conditie, in cazul nodurilor in care sunt ancorati tiranti, este
asigurarea lungimii de ancoraj a acestora lbd (lungime de ancoraj care
se poate calcula conform EN1992-1-1).
APLICATIE NUMERICA
 Am propus sa armez zona de capat a unei grinzi prefabricate din beton
armat. Zona de rezemare a acestei grinzi este o zona de discontinuitate, deci
proiectarea ei se va face folosind metoda S&T.

Determinarea reactiunilor din reazem:

𝑞 = 1.35 ∙ 𝑔𝑝 = 1.35 ∙ 0.4 ∙ 0.8 ∙ 25 = 10.8 𝑘𝑁𝑚

Se considera si o reactiune orizontala 𝐻 = 0.2 ∙ 𝑉 = 0.2 ∙ 47.52 = 9.504 𝑘𝑁 ce tine

seama de deformatiile cauzate de contractia si curgerea lenta a betonului.
 Definirea modelului SAP

 Stabilirea modelului de grinda cu zabrele

Prin izolarea nodurilor, s-au calculat eforturile in fiecare bara.

Bara AB AD BC BF CD DE DF EF
Forta
-66.06 55.39 -45.89 44.78 -3.24 41.54 -53.83 29.87
(kN)

Verificarea bielelor comprimate de beton:

S-a considerant un beton de clasa C25/30.
Biela AB: l=403 mm; b=10 mm
66.06 ∙ 103
= 16.39 𝑀𝑃𝑎 < 𝑓𝑐𝑑 = 16.67 𝑀𝑃𝑎
403 ∙ 10
Biela BC: l=300 mm; b=10 mm
45.89 ∙ 103
= 15.30 𝑀𝑃𝑎 < 𝑓𝑐𝑑 = 16.67 𝑀𝑃𝑎
300 ∙ 10
Biela CD: l=290 mm; b=10 mm
3.24 ∙ 103
= 1.12 𝑀𝑃𝑎 < 𝑓𝑐𝑑 = 16.67 𝑀𝑃𝑎
290 ∙ 10
Biela DF: l=541 mm; b=10 mm
53.83 ∙ 103
= 9.95𝑀𝑃𝑎 < 𝑓𝑐𝑑 = 16.67 𝑀𝑃𝑎
541 ∙ 10
Verificarea nodului din reazem:
𝜎𝑅𝑑,𝑚𝑎𝑥 = 0.85 ∙ 0.54 ∙ 16.67 = 7.65 𝑀𝑃𝑎
Sectiunea reazemului este 450x450 mm
47.52∙103
Efortul in nod este: = 0.23 𝑀𝑃𝑎 < 𝜎𝑅𝑑,𝑚𝑎𝑥 = 7.65 𝑀𝑃𝑎
450∙450
COMPARATIE CALCUL MANUAL- MEF
Ecuatiile de proiectie:
(∑F)x=0 : -H+BAD-BAB∙cos (46)=0

(∑F)y=0 : V-BAB∙sin (46)=0

BAB=66.06 KN
BAD=55.39 KN
 CONCLUZII

 Modelele strut and tie ne ajuta sa aflam cantitatea, pozitia si distributia

armaturilor principale in zonele de discontinuitate ale elementelor.
 Chiar daca metoda S&T indica cantitatea si pozitia armaturii principale, dar
trebuie prevazuta si armatura constructiva distribuita in toate zonele unde nu
este prevazuta armatura principala.
 Modelul S&T nu este unic, insa se recomanda ca modelul sa urmeze fluxul
eforturilor indicat de un model cu elemente finite.
 Se recomanda si "optimizarea" modelului prin alegerea variantei în care
lungimea tirantilor este cat mai mica.
BIBLIOGRAFIE
 www.encipedia.org
 Modelarea grinzilor din beton armat prin metoda grinzilor cu
zabrele( Metoda Strut-and-tie) –E.Tulei
 Note de curs si seminar – E. Tulei, C. Ghindea