Proiectarea zonelor de discontinuitate 175

6. Exemplu de calcul

O grindă prefabricată reazemă pe o consola scurtă (Fig. 18- a) prin intermediul unei
placi de lăţime a0 = 10 cm şi grosime 2 cm. Asupra consolei acţionează o sarcină
verticală de 300 kN situată la a c = 0,25 m de faţa stâlpului şi o forţă orizontală de 60 kN.
Consola are secţiune dreptunghiulară de 0,30m x 0,40m. Distanţa de la centrul de
greutate al armăturilor de la partea superioară a consolei până la faţa acesteia este de
0,35 m. Se folosesc beton C25/30 şi armături S 500. Să se verifice eforturile unitare de
compresiune în noduri şi să se determine aria de armătură pentru tirantul principal.
Se alege modelul ST din Fig. 18- b.

a) b)

Fig. 18- . a) Geometrie şi încărcări consolă; b) Modelul ST

Determinarea unghiului bilei comprimate 1-2

aH = 2 + 5 =7 cm
Din cauza acţiunii forţei HEd nodul 1 nu se găseşte pe direcţia de acţiune a sarcinii
verticale, fiind decalat către partea exterioară a consolei cu valoarea Δa c:
Δac/ah = HEd/ FEd = 60/300 = 0,2
Δac = 0,2·7 = 1,4 cm
Nodul 2 este de tipul CCC prezentat in Fig. 18- a. Efortul vertical capabil este:
Rd, max = k’fcd cu k = 1. Rezultă

Rd, max = = (1-25/250)25/1,5= 15 MPa

Cunoscând valoarea lăţimii consolei 0,30 m se poate determina valoarea lui a 1:

176 Proiectarea zonelor de discontinuitate

0,067 m

Din triunghiurile asemenea rezultă:

, de unde = 0,062 m

cu :
d = 0.35 m,

= 0,297 m

Rezulta unghiul de inclinare a bielei comprimate:

= 0,9254; θ = 47,2° > 45°

= 0,32 m

Verificarea eforturilor unitare de compresiune în nodul 2

a = ac + a1 / 2 = 0,25 + 0,067/2 = 0,283 m
MEd = FEd a + HEd aH = 300·0,283 + 60·0,07 = 89,2 kNm,
Forţa de compresiune în nodul 2 este: F c = MEd/z = 89,2·10-3/0,32 = 0,279 MN, iar efortul
unitar aplicat pe suprafaţa a 2b este:
σc = Fc/(a2b) = 0,279/(0,062·0,30) = 15 MPa =Rd, max = 15 MPa OK

Dimensionarea tirantului principal

Forţa de tracţiune în tirant este:
Ft = Fc + HEd = 0,279 + 0,060 = 0,339 MN
Pentru echilibru este necesară o arie de armatura egala cu:
As=Ft/fyd = 0,339·106 / 435 = 779 mm2 (de exemplu 416 = 804 mm2)

Verificarea eforturilor de compresiune in nodul 1

Putem admite ca in nodul 1 efortul unitar de compresiune este:

= 10.4 MPa

Nodul 1 este de tip CCT, deci k = 0,85 şi rezultă:

Proiectarea zonelor de discontinuitate 177

Rd, max = k’fcd=0,85(1-25/250)25/1,5 = 12,8 MPa

Deci: c = 10.4 MPa < Rd, max = 12,8 MPa OK

Verificarea eforturilor de compresiune în bielă

Forţa de compresiune în bielă este:
Fcw = FEd/sinθ = 0,300/0,734 = 0,409 MN
şi având în vedere că forţa acţionează pe suprafaţa a 3b cu a3=a1/sin θ = 0,067/0,734 =
0,091 m, efortul unitar în bielă este:

= 14,98 MPa < Rd, max = 15 MPa OK

7. Rezumat cu concluzii

 Elementele structurale pot fi împărţite în zone în care se poate aplica teoria de

grinda, numite regiuni B, şi zone de discontinuitate, numite şi zone D, în care nu se
poate aplica teoria de grinda.
 Începând de la mijlocul anilor ’80, proiectarea zonelor de discontinuitate a început
sa fie facută cu metoda "strut and tie", care constă în înlocuirea elementului de
beton armat cu un sistem de biele comprimate din beton şi tiranţi (armăturile).
 În modelele ST, bielele reprezintă zone de beton cu eforturi de compresiune; efortul
de compresiune dominant are direcţia bielei.
 Tiranţii reprezintă unul sau mai multe rânduri de armături paralele.
 Nodurile apar la intersecţia mai multor bare (biele, tiranţi), de obicei sub forţele
concentrate, la reazeme, în zonele de ancorare ale armăturilor sau cablurilor de
precomprimare, în punctele de îndoire ale armăturilor sau la frângerile şi imbinările
elementelor structurale.
 Modelele ST îl ajută pe inginer să determine cantitatea, poziţia şi distribuţia
armăturilor principale. Scopul lor este să servească ca un mijloc simplu şi
transparent de vizualizare a fluxului forţelor şi de dimensioanare a unui element
structural.
 Modelul ST nu este unic: exista întotdeauna mai multe soluţii posibile. Se
recomandă însă ca modelul să urmeze îndeaproape fluxul eforturilor indicat de un
model elastic pentru a nu impune redistribuţii importante de eforturi şi a evita
deschiderea excesivă a fisurilor în exploatare.
 Consolele scurte sunt un exemplu tipic de aplicare a modelelor bielă-tirant. Sunt
detaliate calculul şi alcătuirea acestora şi prezentat un exemplu de calcul.