142

8. Starea limit ultim pentru elemente solicitate la încovoiere

8.1 Introducere

Sec iunea unei grinzi sau a unei pl ci este solicitat la încovoiere atunci când torsorul
solicit rilor se reduce, exceptând for a t ietoare, la un moment M.
Dimensionarea sec iunilor la încovoiere se va face considerând starea limit
ultim de rezisten ; dup aceea va trebui verificat c elementul astfel dimensionat
satisface condi iile la st rile limit de serviciu (limitarea s ge ilor i a deschiderii
fisurilor). În sfâr it, trebuie asigurat un procent minim de armare pentru a evita ruperea
fragil în momentul fisur rii.
În continuare este prezentat calculul la SLU la încovoiere dup STAS 10107/0-90,
i cu nota iile din acest standard.

8.2 În l imea limit a zonei comprimate i procentul maxim de armare

-3
Dac starea limit ultim este atins cu εc = εcu2 = 3,5⋅10 i simultan cu εs = εy = fyd/Es
(fig. 8.1) se spune c ruperea este “balansat ” (echilibrat ).
În l imea relativ a zonei
pivot B
comprimate este: -3
εcu2=3.5 10

ξc = εcu2/(εcu +εy)

xb
Valoarea sa depinde de
deforma ia ultim a betonului h d
comprimat i de deforma ia de
intrare în curgere a arm turii.
Cea dintâi este considerat
-3
3,5⋅10 pentru betoanele de clas εy=fyd / Es
-3
mai mic decât Bc 35 i 3⋅10 pentru
betoanele de clas mai mare decât
Bc 35 (STAS 10107/0-90).
Figura 8.1 - Diagrama limit de deforma ii pentru
Cea de-a doua depinde de tipul ruperea la “balans”
de o el folosit.
Standardul românesc STAS 10107/0-90 recomand pentru în l imea relativ a
zonei comprimate corespunzând diagramei rectangulare simplificate valorile urm toare:

Tabelul 8-1. Valori limit ale în l imii relative a zonei comprimate dup STAS 10107/0-90

Clasa de beton
Tip o el < Bc 35 ≥ Bc 35
0,8ξb
OB 37 0,60 0,55
PC 52, PC 60, STNB 0,55 0,50

Dac ξ > ξb, σs < fyd i arm turile sunt insuficient folosite. Este deci mai economic
s se limiteze ξ ≤ ξb, pentru a utiliza complet capacitatea arm turilor. Aceast limitare
este echivalent , în cazul grinzilor i pl cilor, cu limitarea procentului de armare.
 143

Într-adev r, rezultanta eforturilor de compresiune din beton este propor ional cu

în l imea zonei comprimate. Pe de alt parte, rezultanta eforturilor de compresiune din
beton trebuie s echilibreze for a de întindere din arm turi, i aceasta este, pentru un
o el dat, propor ional cu aria de arm tur . Deci în l imea zonei comprimate este,
pentru o sec iune de beton dat i materiale (beton, o el) date, propor ional cu aria de
arm tur .

Exemplu (cazul unei sec iuni dreptunghiulare simplu armate)

Rezultanta for elor interne este:

0,8xbfcd = Asfyd

de unde:
0,8x = Asfyd/(bfcd)

i împ r ind prin d :

0,8ξ = ρfyd/fcd = ω

cu nota iile: ρ = As/(bd) = coeficient (geometric) de armare

ω = ρfyd/fcd = coeficient mecanic de armare

Dac punem condi ia: ξ ≤ ξb

rezult : ρ ≤ ξb fcd/fyd = ρmax

8.3 Condi ia de non - fragilitate i procentul minim de armare

În momentul fisur rii are loc un transfer de eforturi de la betonul întins care fisureaz
c tre arm turi, ceea ce are ca efect cre terea efortului în arm turi (vezi cap. 6).
Dac cre terea de efort duce la ruperea arm turilor, elementul de beton are o
comportare fragil , similar compor rii unui element de beton simplu (nearmat).
Cre terea de efort în arm tur este cu atât mai mare cu cât procentul de armare
este mai mic. Exist un procent minim, pentru care comportare non-fragil este
asigurat , care corespunde condi ie ca momentul de fisurare s fie egal cu momentul
capabil al sec iunii.
Standardul STAS 10107/0-90 prevede un procent minim de 0,05% pentru grinzi i
pl ci. Eurocodul 2 recomand un procent minim de armare de 0,26fctm/fyk, dar nu mai
pu in de 0,13%

8.4 Sec iuni dreptunghiulare simplu armate

Not : Pentru simplificarea nota iei, în cele ce urmeaz se vor nota cu x i ξ

în l imea i respectiv în l imea relativ corespunz toare diagramei rectangulare
simplificate a eforturilor de compresiune din beton.
144

fcd

λx λx=ξd

M h d

As

as
As fyd
b

Figura 8.2 - Distribu ia simplificat a eforturilor pentru o sec iune

dreptunghiular simplu armat

Condi iile de echivalen static sunt:

• ecua ia de proiec ie a for elor dup axa elementului:

bλxηf cd = As f yd (8.1)

• ecua ia de moment (scris de obicei fie fa de centrul arm turilor, fie fa de

rezultanta compresiunilor din beton):

λx λx
M = bλxηf cd d − = As f yd d − (8.2)
2 2

Ecua iile de mai sus sunt exprimate frecvent în func ie de m rimile

adimensionalizate:
x
ξ= = = în l imea relativ a zonei comprimate conven ionale
d
A
ρ= s = = coeficient de armare
bd
M
m= = = valoarea relativ a momentului încovoietor
bd 2ηf cd

Se ob ine:

f yd
ξ=ρ (8.1’)
ληfcd
λξ f yd ξ
m = λξ 1 − =ρ 1− (8.2’)
2 ηf cd 2

În practic intervin dou tipuri de probleme:

• Verificarea capacit ii portante când dimensiunile sec iunii i armarea sunt
cunoscute;
 145

• Dimensionarea, când solicitarea (momentul încovoietor aplicat) este

cunoscut , precum i toate sau o parte din dimensiunile sec iunii de beton, i
trebuie determinat arm tura necesar i, eventual, unele dimensiuni ale
sec iunii).

a) Verificare

Date: b, h, a, As, fyd, fcd

Necunoscute: x, MRd

Sunt 2 necunoscute i 2 ecua ii (8.1) i (8.2). Rezolvarea începe cu ecua ia de

proiec ie (8.1), care con ine o singur necunoscut :

As f yd
x= (8.3)
λbηfcd

Observa ie: Dac x > xb, rela iile utilizate nu sunt corecte, pentru c σa < Ra.
Totu i, s-a demonstrat c în acest caz capacitatea nu mai cre te practic peste
valoarea:

λx b λξ b
M max = bλx b fcd d − = bd 2ηfcd ξ b 1 − (8.4)
2 2

Deci, dac se ob ine x > xb din ecua ia (8.3), se poate considera Mcap = Mmax

Dac x xb, capacitatea portant a sec iunii rezult din (8.2):

λx λx
M Rd = bλxηfcd d − sau M Rd = As f yd d − (8.5)
2 2

b) Dimensionare (numai arm turile)

Date: b, h, a, MSd, fyd, fcd

Necunoscute: x, As

Ecua ia (8.2) se rezolv în raport cu x:

2M Sd
λx = d 1 − 1 − (8.6)
bd 2ηfcd

Apoi se determin arm tura din ecua ia (8.1):

ηfcd
As = bλx (8.7)
f yd

Dac se utilizeaz ecua iile (8.1’) i (8.2’), atunci rela iile corespunz toare sunt
sont:
146

1 − 1 − 2m
ξ= (8.6’)
λ
ηfcd
i As = λξbd (8.7’)
f yd

Observa ii:
1) Dac în l imea zonei comprimate x rezultat din ecua ia (8.6) este mai mare
decât xb, ecua iile utilizate nu sunt corecte, pentru c σa < Ra. Se recomand
alegerea unor dimensiuni mai mari pentru sec iunea de beton, astfel încât x ≤
xb, pentru a utiliza integral capacitatea arm turilor. Dac nu este posibil
m rirea sec iunii de beton, se vor utiliza arm turi comprimate (vezi §8.5).
2) Analizând expresia capacit ii la încovoiere a sec iunii:
As f yd
M Rd = As f yd d 1 − 0,5 ⋅
bdηf cd
rezult c principalii parametri care influen eaz capacitatea portant sunt
în l imea sec iunii, aria arm turilor i rezisten a arm turilor.

Variatia M Rd cu Aa Variatia M Rd cu d

280 220
260
200
240
MRd (kNm)

MRd (kNm)

220 180
200
160
180
160 140
140
120
120
100 100
1000 1500 2000 2500 450 550 650 750
2
Aa (mm ) d (mm)

a) b)
Variatia M Rd cu b

130

125
MRd (kNm)

120

115

110

105

100
150 200 250 300

b (mm)

c)
Figura 8.3 – Varia ia momentului capabil cu a) Aa b) d c) b
Se observ c momentul capabil cre te liniar cu d, aproape liniar cu As (sau cu fyd)
i foarte pu in cu b, sau fcd (circa 9% pentru o cre tere de 100% a lui b sau fcd).

c) Dimensionare (arm turi i în l imea sec iunii)

Date: b, as, M, fyd, fcd

Necunoscute: h, x, As
 147

Deoarece sunt 3 necunoscute i numai 2 ecua ii, trebuie ad ugat o a treia

condi ie pentru ca problema s fie determinat . În general a treia condi ie este alegerea
unui procent optim de armare ρopt. Valorile alese rezult din experien inginerilor
proiectan i i urm re te ob inerea unei solu ii economice.
Deci a treia ecua ie este:

ρ = ρopt (8.8)

Înlocuind în (8.1) se ob ine:

As f yd f yd
x= = ρ opt d
λbηfcd ληf cd

i, introducând în (8.2), rezult în final:

M
d= (8.9)
ρ opt f yd
bf yd ρ opt 1−
2 ηfcd

Se ob ine apoi în l imea h a sec iunii, ad ugând acoperirea de beton i rotunjind la

multiplu de 1 cm pentru pl ci i de 5 cm pentru grinzi:

hnec = d + as (8.10)

Aria de arm tur necesar se ob ine apoi cu schema de la punctul (b).

8.5 Sec iuni dreptunghiulare dublu armate

În practic , utilizarea arm turilor comprimate este necesar in dou cazuri:

• când din motive care in de arhitectur , de exploatare sau de estetic ,
dimensiunile sec iunii, i indeosebi în l imea, sunt limitate astfel încât
solicitarea dep e te momentul maxim al sec iunii simplu armate (M > Mmax).
• când exist mai multe combina ii de ac iuni care dau momente de semn opus
pe aceea i sec iune (Figura 8.4).

Figura 8.4 – cadru supus la mai multe combina ii de ac iuni

148

Echivalen a static este exprimat prin dou ecua ii, ca pentru sec iunea simplu
armat , dar trebuie ad ugat i efectul arm turilor comprimate.
εcu=3.5 10-3 εcu=3.5 10-3
d2 x<xmin
εs2<fyd / Es εs2>fyd / Es xmin x xb

h hs

εs>fyd / Es εs fyd / Es
as

Figura 8.5 - Diagrame de deforma ii pe sec iunea cu arm turi comprimate

Condi ia ca arm turile întinse s ating limita de curgere (εs > εy) este:

x ≤ xb (8.11)

Condi ia ca arm turile comprimate s ating limita de curgere ( ε s 2 ≥ ε y ) este:

ε cu 2
x ≥ xmin = d 2 (8.12)
ε cu 2 − ε y

0,0035
Obs. : Pentru o el PC60, xmin = d 2 ≅ 2d2
0,0035 − 350 / 210000
Pentru o eluri cu limita de curgere mai mic (OB 37, PC52) se poate considera
acoperitor x≅ 2d2 ; pentru o eluri cu limita de curgere mai înalt (S400, S500), aceast
aproxima ie nu mai este valabil .

Dac cele dou condi ii sunt îndeplinite, ecua iile de echivalen sunt:

bλxηfcd + As 2 f yd − As f yd = 0 (8.13)
λx
M = bλxηf cd d −
+ As 2 f yd hs (8.14)
2
Efectul arm turilor comprimate este de a da un surplus de moment fa de
sec iunea simplu armat , dup cum se vede în figura 8.5.

Dac x < xmin, atunci σ s 2 < fyd i pentru a evita calculul eforturilor unitare în
arm tura comprimat , este preferabil s se scrie ecua ia de moment în raport cu
aceasta:

λx
M = bλxηf cd d 2 − + As f yd hs ≅ As f yd hs (8.15)
2

Termenul care con ine efectul betonului comprimat se poate neglija, pentru c
este relativ mic (zona comprimat este mic , iar bra ul de pârghie al rezultantei este
mic).
 149

As2
fcd fcd
As2fyd As2fyd
d2
εs2<fyd / Es x=ξd x
M M1 M2
h hs
As

as
Asfyd (As - As2 ) fyd As2fyd
b

Figura 8.5 - Schema de ac iune arm turilor întinse i comprimate

a) Verificare

Date: b, h, a, As, As2, fyd, fcd

Necunoscute: x, MRd

Se calculeaz mai întâi în l imea zonei comprimate, cu ecua ia (8.13):

As f yd − As 2 f yd
x= (8.16)
λbηfcd

Dac x ≥ xmin, atunci capacitatea la încovoiere este dat de rela ia (8.14).

Dac x < xmin, atunci valoare calculat nu este valoarea real a lui x, dar indic
totu i faptul c arm tura comprimat nu ajunge la curgere, iar capacitatea la încovoiere
se va determina cu rela ia (8.15).

b) Dimensionare (As2 i As)

Date: b, h, a, MSd, fyd, fcd

Necunoscute: x, As, As2

Sunt trei necunoscute i numai dou ecua ii. Trebuie ad ugat o a treia condi ie,
care este de regul condi ia de economicitate: utilizarea la maximum a sec iunii de
beton i a arm turilor întinse. În consecin se consider :

x = xb (8.17)

în acest caz, arm tura comprimat se poate determina din rela ia (8.14):

λx b
M Sd − bλx bηfcd d −
2
As 2 = (8.18)
f yd hs

Arm tura întins este apoi calculat din rela ia (8.13):

bλx bηf cd
As = As 2 + (8.19)
f yd
150

c) Dimensionare (As2 cunoscut )

Date: b, h, MSd, fyd, fcd, As2

Necunoscute: x, As

Sunt dou necunoscute i dou ecua ii. Se calculeaz mai întâi x din ecua ia
(8.14):
2(M Sd − As 2 f yd hs )
λx = d 1 − 1 − (8.20)
bd 2ηfcd

Daci x ≥ xmin, atunci arm tura întins se calculeaz din ecua ia (8.13):

bλxηfcd
As = As 2 + (8.21)
f yd

Dac x < xmin, atunci valoare calculat nu este valoarea real a lui x, dar indic
totu i faptul c arm tura comprimat nu ajunge la curgere, iar arm tura întins se va
determina cu rela ia (8.15):

MSd
As = (8.22)
fyd hs

8.6 Sec iuni în form de T

În construc iile de beton armat se g sesc frecvent elemente încovoiate cu sec iune în
form de T. Este cazul, de exemplu, al pl cilor turnate împreun cu placa (Figura 8.6a),
al grinzilor prefabricate care sus in pl ci prefabricate (Figura 8.6b) sau a unor pl ci
prefabricate, având sec iunea în form de U sau Π (Figura 8.6c).
Pentru calcul este important forma zonei comprimate, deoarece betonul întins nu
este luat în calcul. Astfel, în cazul din Figura 8.7 , grinda va fi considerat ca o grind T
pentru sec iunile cu moment pozitiv i ca o grind cu sec iune dreptunghiular pentru
sec iunile cu moment negativ.
 151

Figura 8.6 - Exemple de sec iuni T a) grind cu plac monolit b) grind prefabricat
c) element prefabricat de plan eu

Figura 8.7 - Forma sec iunii de calcul în func ie de forma zonei comprimate
a) L imea activ a pl cii comprimate

În cazul grinzilor cu sec iune T încovoiate, eforturile de compresiune din talp

descresc pe m sur ce cre te distan a fa de inim (figura 8.8).
Pentru simplificare se adopt o reparti ie uniform a eforturilor unitare pe o l ime
mai mic de plac (figura 8.9). Aceast l ime, numit l ime activ , nu este constant
în lungul grinzii i depinde, între altele, de natura grinzii (independent sau f când parte
dintr-un plan eu), de modul de aplicare al sarcinilor (distribuite sau concentrate), de
dimensiunile sec iunii, de distribu ia momentelor în lungul grinzii. Aceasta duce la o
definire forfetar a l imii active de plac în norme.
152

Figura 8.8 – Eforturi în placa unei grinzi T (McGregor, 1997)

Figura 8.9 – L imea efectiv de plac (McGregor, 1997)

Conform STAS 10107/0-90, l imea de plac de luat în calcul, de fiecare parte

a inimii, ∆b, este limitat de cea mai restrictiv dintre condi iile urm toare:

• ∆b = lc/6 (lc este definit în Figura 8.10)

 153

• pentru grinzi independente (placa este în consol ):

• ∆b ≤ 6hp dac hp/h ≥ 0,10
• ∆b ≤ 3hp dac 0,05 ≤ hp/h < 0,10
• ∆b = 0 dac hp/h < 0,05
• pentru grinzi f când parte din plan ee nerigidizate prin nervuri transversale:
• ∆b ≤ 6hp dac hp/h < 0,10
• pentru grinzi f când parte din plan ee rigidizate prin nervuri transversale:
• ∆b ≥ 6hp

unde hp este grosimea pl cii.

În toate cazurile, bp ≤ bp real, unde bp real este definit în Figura 8.10.

Figura 8.10 – Defini ia l imii active a pl cii comprimate

Calculul l imii active de plac în EN 1992-1-1 se bazeaz , ca i cel din STAS

10107, pe distan a dintre punctele de inflexiune, notat cu l0, i definit în fig. 8.11.
154

Figura 8.11 – Defini ia lui l0 pentru calculul l imii active a pl cii comprimate (EN 1992-1-1)

L imea activ de plac beff se calculeaz cu rela iile urm toare :

beff = beff,i + bw b

în care :

beff,i = 0,2bi + 0,1l0 0,2l0

i
beff,i bi

Nota iile sunt explicate în figura 8.12.

Figura 8.12 – Definirea parametrilor pentru calculul l imii active a pl cii (EN 1992-1-1)

b) Ecua ii de echivalen

Calculul sec iunilor se face diferit dup cum axa neutr este în plac sau în inim .

Axa neutr în plac

Deoarece betonul întins nu intervine în calculul de rezisten , calculul se face ca

i cum sec iunea ar fi dreptunghiular de l ime egal cu l imea activ de plac beff.

Axa neutr în inim

Echivalen a static se exprim prin urm toarele dou ecua ii (vezi i Figura
8.13), cu condi ia, evident, ca x ≤ xb :

(beff − bw )hf ηfcd + bw λxηf cd − As f yd = 0 (8.23)

hf λx
M = (beff − bw )hf ηfcd d − + bw λxηfcd d − (8.24)
2 2

c) Verificarea
 155

Date: bw, h, beff, hf, a, As, fcd, fyd

Necunoscute: x, MRd

Se începe prin determinarea cazului corespunz tor problemei date (axa neutr
în inim sau în plac ), considerând mai întâi cazul limit când axa neutr se afl chiar
la intersec ia inimii cu placa (λx = hp). Cantitatea de arm tur necesar pentru a
echilibra compresiunea din beton este:

beff hf ηfcd
Asf = (8.25)
f yd

Dac : As ≤ Asf atunci λ x ≤ hf altminteri λx > hf

As f yd
λ x ≤ hf : λx = (8.26)
beff ηfcd
λx
i M Rd = beff λxηf cd d − (8.27)
2

As f yd − (beff − bw )hf ηfcd

λ x > hf : λx = (8.28)
bwηf cd
λx hf
i M Rd = bw λxηfcd d − + (beff − bw )hf ηfcd d − (8.29)
2 2

b eff

hf x hf

M
d h
d h

As
as As fyd as
bw

Figura 8.13 - Diagrame de eforturi pe o sec iune T cu axa neutr în inim

d) Dimensionare

Date: bw, h, beff, hf, a, MSd, fyd, fcd

Necunoscute: x, As

Se începe, ca i în cazul problemei de verificare, prin determinarea cazului

corespunz tor problemei date (axa neutr în inim sau în plac ), considerând mai întâi
cazul limit când axa neutr se afl chiar la intersec ia inimii cu placa (λx = hp).
Momentul corespunz tor este:
h
M f = beff hf ηfcd d − f (8.30)
2
156

Dac MSd ≤ Mf atunci λ x ≤ hf altminteri λ x > hf

2M Rd
λ x ≤ hf : λx = d 1 − 1 − (8.31)
beff d 2ηfcd
ηfcd
i As = beff λx (8.32)
f yd

hf
2 M Sd − (beff − bw )hf ηfcd d −
2
λ x > hf : λx = d 1 − 1 − (8.33)
bd 2ηfcd

i As =
[bw λx + (beff − bw )hf ]ηfcd
(8.34)
f yd

8.7 Exemple de calcul

SEC IUNI DREPTUNGHIULARE SIMPLU ARMATE

EX 8-1. S se determine capacitatea portant a grinzii cu sec iunea din figur .

bxh = 20x50 cm

Beton: C25/30
O el: S 500, clasa C 50

d1 = 50 mm 3Φ20
d = h – d1 = 500 – 50 = 450 mm
2
As = 3x314 = 942 mm 20
ρ = As/(bd) = 942/(200x450) = 1,05 %

Rezisten ele de calcul ale betonului i arm turii sunt:

fcd = 25/1,5 = 16,67 MPa

fyd = 500/1,15 = 435 MPa
5 -3
Deforma ia arm turii la curgere este:εyd = fyd/Es = 435/2·10 = 2,175·10

În l imea relativ a zonei comprimate la balans este;

ξb = εcu2/(εyd+εcu2) = 3,5/(2,175+3,5) = 0,617

Calculul se va face considerând blocul rectangular de compresiuni (§3.1.7(3)) Pentru betonul de clas
C20/25 (fck < 50 MPa) parametrii blocului sunt λ = 0,8 i ϕ = 1.

Pentru arm turi se va face calculul în ambele ipoteze prev zute la §3.2.7(2):

a) ramura superioar înclinat , cu o limit de deforma ie egal cu εud i un efort unitar maxim k fyk /λs
pentru εuk, cu k = (ft /fy)k,

b) ramura superioar orizontal , f r necesitatea de a verifica limita de deforma ie.

 157

Pentru c ipoteza (b) conduce la un calcul mai simplu i este similar cu modul de calcul folosit tradi ional
în România, se va face mai întâi calculul în aceast ipotez .

Varianta (b) cu ramura superioar orizontal

Din ecua ia de echilibru axial:

Cc = Ts ⇔ ηfcdλxb = Asfyd

de unde rezult în l imea zonei comprimate:

As f yd 942 ⋅ 435
x= = = 153,6 mm
ληfcd b 0,8 ⋅ 1 ⋅ 16,67 ⋅ 200
sau
ξ = x/d = 153,6/450 = 0,341 < ξb = 0,617

Bra ul de pârghie al eforturilor interne este:

z = d- 0,5λx = 450 – 0,5x0,8x153,6 = 388,5 mm

Momentul capabil este:

-6
MRd = Asfydz = 942x10 x435x0,3885 = 159,2 kNm

Varianta (a) cu ramura superioar înclinat

-2
Deoarece o elul este de clas de ductilitate C, deforma ia ultim de calcul este εud = 0,9εuk = 0,9x7,5x10
-2
= 6,75x10 , iar panta dup intrarea în curgere este k = 15%.

Procedeul de rezolvare este iterativ. Se porne te de la solu ia ob inut în cazul (b): pentru x calculat în
ipoteza cu ramur orizontal (corespunzând la fs = fyd). Se determin εs i apoi fs. Cu noul fs se
recalculeaz x din ecua ia de echilibru axial.

Din ipoteza sec iunilor plane:

εs = εcu(d/x – 1)

Din rela ia constitutiv biliniar pentru arm turi rezult :

fs = fyd + (k-1)fyd(εs – εyd)/(εud-εyd)

în care k = ft/fy este raportul între efortul unitar de rupere i cel de curgere în arm tur .

Calculul este sintetizat în tabelul urm tor:

i i-1
Itera ia x (mm) εs (‰) fs (MPa) fs /fs
1 153,60 6,754 439,57 1,010
2 155,25 6,65 439,48 0,999

Deoarece raportul între valoarea fs din ultima itera ie i cea precedent este foarte aproape de 1, se poate
opri procesul iterativ.

Rezult momentul capabil: MRd = 160,6 kNm

Obs.: Cre terea de moment capabil fa de cazul în care s-a considerat palier orizontal este (160,6 –
159,2)/159,2 ≈ 1 %
158

EX 8-2. S se determine capacitatea portant a grinzii cu sec iunea din figur .

bxh = 20x50 cm

Beton: C25/30
O el: S 500, clasa C 50

d1 = 50 mm 2Φ16
d = h – d1 = 500 – 50 = 450 mm
2
As = 2x201 = 402 mm 20
ρ = As/(bd) = 402/(200x450) = 0,45 %

Rezisten ele de calcul ale betonului i arm turii sunt:

fcd = 25/1,5 = 16,67 MPa

fyd = 500/1,15 = 435 MPa

Varianta (b) cu ramura superioar orizontal

Din ecua ia de echilibru axial:

Cc = T s ⇔ ηfcdλxb = Asfyd

de unde rezult în l imea zonei comprimate:

As f yd 402 ⋅ 435
x= = = 65,6 mm
ληfcd b 0,8 ⋅ 1⋅ 16,67 ⋅ 200
sau
ξ = x/d = 65,6/450 = 0,146 < ξb = 0,617

Bra ul de pârghie al eforturilor interne este:

z = d- 0,5λx = 450 – 0,5x0,8x65,6 = 423,8 mm

Momentul capabil este:

-6
MRd = Asfydz = 402x10 x435x0,424 = 74 kNm

Varianta (a) cu ramura superioar înclinat

i i-1
Itera ia x (mm) εs (‰) fs (MPa) fs /fs
1 65,60 20,52 453,3 1,042
2 68,32 19,55 452,4 0,998

Deoarece raportul între valoarea fs din ultima itera ie i cea precedent este foarte aproape de 1, se poate
opri procesul iterativ.

Rezult momentul capabil: MRd = 77 kNm

Obs. 1: Cre terea de moment capabil fa de cazul în care s-a considerat palier orizontal este (77 –
74)/74 ≈ 4 %

Obs. 2: Deforma ia specific în arm tur este de circa 2% i dep e te limita de 1% impus de vechile
norme. Aceast limitare urm rea limitarea deforma iilor grinzii i deschiderii fisurilor în exploatare. În lipsa
ei este necesar verifcarea la SLS a elementului de beton armat.
 159

SEC IUNI DREPTUNGHIULARE DUBLU ARMATE

Comentariu

Condi ia λx < 2a’ din STAS 10107/0-90 pentru a testa dac arm turile comprimate ajung la curgere
trebuie revizuit dac se folosesc arm turi cu limita de curgere mai ridicat (S400 i S500).

Într-adev r, condi ia de mai sus, exprimat în deforma ii i pentru betonae de clasa mai mic decât C50
duce la urm toarele rezultate:
-3 -3
εs2 ≤ 0,4εcu2 = 0,4x3,5x10 = 1,4x10
5
Pentru o elurile laminate române ti cu Es = 2,1x10 MPa rezult fyd = 294 MPa, ceea ce corespunde
aproximativ valorii de calcul a limitei de curgere pentru o elurile PC 52, i este acoperitoare pentru OB 37.

Pentru S 500, eyd = 2,175x10-3, ceea ce înseamn c , pentru a intre în curgere, arm tura comprimat
trebuie s fie situat la cel pu in 2,175/3,5 = 0,62x. Aceasta înseamn a’ ≤ 0,38x = 0,3λx. Cu alte cuvinte,
condi ia de intrare în curgere va fi:

λx < 3a’

EX 8-3. S se determine arm tura întins pentru grinda cu sec iunea din figur .

bxh = 25x50 cm As2

Beton: C25/30
O el: S 500, clasa C 50

d1 = 75 mm (estim m 2 rânduri de arm tur ) As1

d2 = 75 mm
d = h – d1 = 500 – 75 = 425 mm
2 25
As = 2Φ20 = 2x314 = 628 mm
MEd = 375 kNm

Rezisten ele de calcul ale betonului i arm turii sunt:

fcd = 25/1,5 = 16,67 MPa

fyd = 500/1,15 = 435 MPa

Presupunem c arm tura comprimat ajunge la curgere i scriem echilibrul momentelor fa de axa
arm turii întinse:

MEd = λxbηfcd(d-0,5λx) + As2fyd(d-d2)

2
Pentru simplificarea calculelor numerice, vom împ r i ecua ia de mai sus prin bd fcd.

Calcul m mai întâi:

2
m = (MEd - As2fyd(d-d2))/( bd fcd)
6 2
= (375x10 – 628x435x(425-50))/(250x425 x16,67) = 0,362

Obs.: Pentru xb, valoarea corespunz toare a momentului normalizat este:

mb = (1-0,5 λξb) λξb = (1-0,5x0,8x0,617)x0,8x0,617 = 0,372

deci vom ob ine x < xb.

Calcul m x:

λx/d = 1- 1 − 2m = 1- 1 − 2 x 0.362 = 0.475 sau λx = 0,475x425 = 201,7 mm

160

Se verific ipoteza λx 201,7 > 3d2 = 3x50 = 150 mm

i rezult din ecua ia de proiec ie:

λxbηfcd 201,7 ⋅ 250 ⋅ 16,67 2

As1-As2 = = = 1932,4 mm
fyd 435
2
As1 = 1932,4 + 628 = 2560,4 mm
2
Aleg 3Φ25 + 3Φ22 = 3x491 + 3x380 = 2613 mm

SEC IUNI ÎN FORM DE T

EX 8-4. S se determine capacitatea portant a grinzii cu sec iunea T din figur . Se va considera traveea
intermediar a unei grinzi continue cu deschiderea l = 6,00 m. În direc ia perpendicular deschiderile sunt
tot de 6,00 m.

bxh = 20x50 cm beff

hf = 14 cm

Beton: C25/30 14
O el: S 500, clasa C
50
d1 = 50 mm
d = h – d1 = 500 – 50 = 450 mm
2
As = 2x201 = 402 mm 2Φ16
ρ = As/(bd) = 402/(200x450) = 0,45 %
20
Rezisten ele de calcul ale betonului i arm turii sunt:

fcd = 25/1,5 = 16,67 MPa

fyd = 500/1,15 = 435 MPa

Calculul l imii efective a pl cii (§5.3.2.1(3))

l0 = 0,7l = 0,7x6,00 = 4,20 m

beff,i = 0,2bi + 0,1l = 0,2x(5,80/2) + 0,1x4,2 = 0,58 + 0,42 = 1,00 ≤ 0,2l0 = 0,2x 4,20 = 0,84 m

i beff,i = 0,84 ≤ bi = 5,80/2 = 2,90

beff = beff,i +bw = 2x0,84 + 0,20 =1,88 ≤ b = 6,00 m

Varianta (b) cu ramura superioar orizontal

Din ecua ia de echilibru axial, considerând cedarea cu pivot B:

Cc = T s ⇔ ηfcdλxb = Asfyd

de unde rezult în l imea zonei comprimate:

As f yd 402 ⋅ 435
x= = = 7 mm
ληfcd b 0,8 ⋅ 1⋅ 16,67 ⋅ 1880

Bra ul de pârghie al eforturilor interne este:

z = d- 0,5λx = 450 – 0,5x0,8x7 = 447 mm

 161

Momentul capabil este:

-6
MRd = Asfydz = 402x10 x435x0,447 = 78,2 kNm

Obs.: Deforma ia în arm tur ar fi:

εs = εcu(d/x – 1) = 3,5x10-3x(450/7-1) = 22,15x10-2 > εud = 6,75x10-2

Calculul este conven ional, dar rezultatul este suficient de apropiat de valoarea corect , drept care este
admis pentru simplificarea calculelor.

Varianta (a) cu ramura superioar înclinat

-2
Se va considera εs = 6,75x10 , ceea ce inseamn un efort unitar în arm tur la SLU:
fs = 1,15x435 = 500 MPa

Calculul se face iterativ, cu pivot A, adic deforma ia in arm tur se p streaz constant i egal cu εs
-2 -3
= εud = 6,75x10 , i se modific deforma ia maxim în beton εcmax < εcu2 = 3,5x10 pân când se ob ine Cc
= T s.

Dup mai multe itera ii, care nu vor fi detaliate aici, se ob ine:

εcmax = 1,65x10-3
x = 10,74 mm
z = 445 mm
-6
MRd = Asfydz = 402x10 x500x0,445 = 89,4 kNm

Obs.: Cre terea de moment capabil fa de cazul în care s-a considerat palier orizontal, f r limit de
deforma ie în arm tur este (89,4 – 78,2)/78,2 ≈ 14 %