162 !

9. Starea limit ultim la încovoiere cu for axial

9.1 Considera ii preliminare

Elementele supuse la încovoiere cu for axial sunt numeroase; este cazul în special
al stâlpilor i pere ilor structurali. Un exemplu tipic este cadrul din figura de mai jos.

Figura 9.1 - Solicit ri în elementele unui cadru supus la înc rc ri verticale i orizontale

Sub înc rc ri verticale, stâlpii sunt supu i la compresiune i încovoiere (Figura

9a). Dac ad ug efectul for elor orizontale, unul din stâlpi poate fi solicitat la întindere
i încovoiere din efectul indirect al for elor orizontale (Figura 9b).

Reducerea for elor

Solicit rile (M i N) pot fi înlocuite cu o for N situat la o distan (excentricitate)
e0 = M/N fa de pozi ia ini ial (Figura 9.2). De aici apare denumirea “compresiune
excentric ” sau “întindere excentric ”.
 ! 163

Figura 9.2 - Echivalen a static a solicit rilor

În general reducerea solicit rilor se face în raport cu centrul sec iunii de beton
nefisurate, care este diferit de centrul sec iunii de beton omogene echivalente, de
centrul sec iunii fisurate în stadiul II sau de centrul sec iunii la starea limit ultim .

Domeniile de solicitare (distinse prin valorile for ei axiale), care au caracteristici

diferite sunt urm toarele (vezi i capitolul 7, figura 7.6)):
• Compresiune excentric , cazul II, când arm turile întinse (sau mai pu in comprimate)
nu ajung la curgere din întindere la SLU;
• Compresiune excentric , cazul I, când arm turile întinse ajung la curgere la SLU;
• Întindere excentric cu excentricitate mare, când for a axial este de întindere i
sec iunea este par ial comprimat ;
• Întindere excentric cu excentricitate mic , când for a axial este de întindere i
toat sec iunea este întins .

Compresiunea pur i întinderea pur nu exist în practic , datorit

imperfec iunilor geometrice ale sec iunii. STAS 10107, ca i EN 1992-1-1, impune
luarea în considerare a acestor situa ii prin intermediul unei excentricit i “accidentale”:

ea = h/30 ≥ 20 mm.

Aceasta revine în a considera la calculele de dimensionare a unei solicit ri de

încovoiere mai mari:
Mcalc = MSd + NSdea = Neoc
cu
eoc = eo + ea i
eo = MSd/NSd

Pentru verificare trebuie considerat o capacitate portant mic orat :

MRd,ef = MRd - Nea

în care
MRd = capacitatea la încovoiere a sec iunii
164 !

9.2 Compresiune excentric , cazul I

9.2.1 Defini ie
Cazul I de compresiune excentric este definit prin faptul c arm turile întinse
ajung la curgere înainte de cedarea sec iunii.
Urm toarele dou defini ii sunt echivalente cu aceasta:
• în l imea zonei comprimate nu dep e te valoarea corespunz toare punctului
de balans (x ≤ xb);
• for a axial este de compresiune i mai mic sau egal cu for a
correspunz toare (0 < N ≤ Nb);
Blocul dreptunghiular de compresiuni în beton este acceptat în acest caz.

9.2.2 Ecua ii de echilibru

Condi iile de echivalen static sunt:
• ecua ia de proiec ie de for e în lungul axei
elementului:

N = Cc + Cs − Ts (9.1)

• ecua ia de momente (scris în general fie

fa de arm tura întins , fie fa de
arm tura comprimat , fie fa de pozi ia
excentric a for ei N):

h1 − a
M +N = Cc z + Cs hs (9.2)
2
h −a ’
M −N 2 = Cc (hs − z ) + Ts hs (9.2 )
2
Ts e − Cc (e − z ) − Cs e2 = 0 (9.2’’)

În cazul sec iunii dreptunghiulare, h1 =

h2 = h/2 ≅ hs/2 i ecua iile de mai sus devin:
Figura 9-3. Distribu ia eforturilor interne i
pozi ia solicit rilor pe sec iune
a) pentru xmin ≤ x ≤ xb (arm turile întinse i
cele comprimate sunt în domeniul plastic)

N = bλxηfcd + As 2 f yd − As f yd (9.3)
hs λx
M +N = bλxηfcd d − + As 2 f yd hs (9.4)
2 2
h λx
M − N s = bλxηfcd hs − d + + As f yd hs (9.4’)
2 2
x
As f yd e − bλxηf cd (e − d + ) − As 2 f yd e2 = 0 (9.4’’)
2
În ecua ia (9.4”), excentricit ile e i e2 sunt definite astfel :
 ! 165

e = e0 + d – h1 i e2 = e0 – h1
b) pentru x < xmin (arm turile comprimate nu sunt în domeniul plastic)

N = bλxηf cd + As 2σ s 2 − As f yd (9.5)

hs x
M −N = bλxηfcd hs − d + + As f yd hs ≅ As f yd hs (9.6)
2 2
Nota : Valoarea xmin a fost definit în capitolul precedent, la calculul sec iunii dublu
armate la încovoiere.

9.2.3 Calculul practic

a) Verificare (calculul lui MRd)

Date: b, h, a, As, As2, fyd, fcd, NSd

Necunoscute: x, MRd

Se calculeaz mai întâi în l imea zonei comprimate, din ecua ia (9.3):

N Sd + As f yd − As 2 f yd
x= (9.7)
λbηfcd

Dac x ≥ xmin, atunci momentul capabil este dat de ecua ia (9.4).

Dac x < xmin, atunci valoarea calculat nu este valoarea real a lui x, dar ne
indic totu i faptul c arm tura comprimat nu este în domeniul plastic i momentul
capabil este dat de ecua ia (9.6).
Capacitatea efectiv la încovoiere este:

MRd,ef = MRd - NSdea

b) Verificare (calculul lui NRd)

Date: b, h, a, As, As2, fyd, fcd, eo

Necunoscute: x, NRd

Se calculeaz mai întâi în l imea zonei comprimate x, din ecua ia (9.4’’).

For a capabil NRd este apoi determinat din ecua ia (9.3).

c) Dimensionare (As2 i As)

Date: b, h, a, MSd, NSd, fyd, fcd

Necunoscute: x, As, As

Sunt trei necunoscute i numai dou ecua ii. Trebuie ad ugat o a treia condi ie,
care este de regul o condi ie economic : utilizarea la maximum a sec iunii de beton i
a arm turii întinse. În consecin se alege:

x = xb (9.8)
166 !

În acest caz, arm tura comprimat poate fi determinat din (9.4):

hs λx
Mc + N − bλx bηfcd d − b
2 2
As 2 = (9.9)
f yd hs

în care Mc = MSd + NSdea

Dac valoarea ob inut este mic sau negativ , trebuie prev zut procentul minim
de arm tur recomandat (0.2% în normele române ti).
Arm tura întins este apoi calculat din (9.3):

bλx bηfcd − N Sd
As = As 2 + (9.10)
f yd

c) Dimensionare (As2 cunoscut )

Date: , h, a, MSd, NSd, fyd, fcd, As2

Necunoscute: x, As

Sunt dou necunoscute i dou ecua ii. Se calculeaz mai întâi x din (9.4):

d 2(M Sd + N Sd hs / 2 − As 2 f yd hs )
x= 1− 1− (9.11)
λ bd 2ηfcd

Dac x ≥ xmin, atunci arm tura întins se determin din ecua ia (9.3):

bλx bηfcd − N Sd
As = As 2 + (9.12)
f yd

Dac x < xmin, atunci valoarea calculat nu este valoarea real a lui x, dar ne
indic totu i faptul c arm tura comprimat nu este în domeniul plastic i, pentru a nu
trebui s calcul m i efortul unitar în arm tura comprimat , arm tura întins se
determin din ecua ia (9.4’):

MSd − NSd hs / 2
As = (9.13)
fyd hs

9.2.4 Cazul particular al sec iunii dreptunghiulare cu armare simetric

Cazul arm turilor simetrice (As = As2) este foarte frecvent în practic .
Dac xmin ≤ x ≤ xb, ecua ia (9.3) devine:

N = bλxηfcd (9.14)
de unde:
 ! 167

N
x= (9.15)
λbηfcd

Pentru verificarea capacit ii portante, momentul capabil este:

hs λx
M Rd = −N Sd + bλxηfcd (d − ) + As 2 f yd hs (9.16)
2 2

La dimensionare, aria de arm tur se ob ine din ecua ia urm toare:

hs λx
M Sd + N Sd − bλxηfcd (d − )
As = As 2 = 2 2 (9.17)
fcd hs

Momentele MSd i MRd trebuie corectate cu efectul excentricit ii accidentale.

9.3 Compresiune excentric , cazul II

Cazul II de compresiune excentric este definit prin faptul c arm turile întinse nu
ajung la curgere înainte de cedarea betonului comprimat.
Urm toarele dou defini ii sunt echivalente cu defini ia de mai sus:
• în l imea zonei comprimate este mai mare decât cea corespunz toare
punctului de balans (x > xb);
• for a axial de compresiune este mai mare decât cea corespunz toare
punctului de balans (N > Nb);
Diagrama dreptrunghiulara de compresiuni in beton este acceptat i în acest
caz, dac x ≤ 0.8d.
Totu i, pentru calculul sec iunii trebuie s fie folosit rela ia care exprim ipoteza
sec iunilor plane. Calculul “manual” este dificil, i este recomandabil fie folosirea unui
program de calcul, fie a tabelelor (sau abacelor) cum sunt cele din lucrarea “Îndrum tor
pentru calculul i alc tuirea elementelor structurale de beton armat” (R. Agent, T.
Postelnicu, D. Dumitrescu, Ed.Tehnic 1992). Tabelele sunt date pentru sec iuni
dreptunghiulare cu armare simpetric , care reprezint situa ia curent . De altminteri,
aceste tabele pot fi folosite pentru toate cazurile de încovoiere cu for axial
(compresiune excentric cazul I, întindere excentric cu excentricitate mic sau mare).
Forma i modul de utilizare al acestor tabele este prezentat în figura de mai jos:

n Valori 1000 m pentru α =

0.0 0.04 0.06 • • 0.50
1.00
0.90
Dimensionare
• •
Verificare
• •
-0.26
Figura 9.4 - Calculul sec iunilor dreptunghiulare cu armare simetric cu ajutorul tabelelor
168 !

Nota iile utilizate au semnifica ia urm toare:

N
• valoarea relativ a for ei axiale: n=
bhfcd
M
• valoarea relativ a momentului: m=
bh 2 fcd
A f
• coeficientul mecanic de armare: α = s yd
bh fcd

Exist mai multe tabele, în func ie de valoarea raportului a/h.

9.4 Întindere excentric cu excentricitate mare

Întinderea excentric cu excentrici-

Figura 9.5 - Distribu ia eforturilor interne i
pozi ia solicit rilor pe sec iune
solicit rilor este dat în Figura 9.5.
tate mare este definit prin faptul c for a
axial este de întindere i o parte din sec-
iune este comprimat . În consecin ,
excentricitatea este astfel încât for a axial
se g se te în exteriorul arm turilor.
Se poate de asemenea defini
întinderea excentric cu excentricitate
mare în func ie de for a axial N, prin
rela ia |N | < Asfyd. Într-adev r, în acest caz
toat for a de întindere este echilibrat de
o parte a arm turii As i diferen a Asfyd-|N|
de arm tura comprimat i zona
comprimat de beton.
Ca i în cazul compresiunii
excentrice, cazul I, arm tura întins este
în domeniul plastic înainte de cedarea
sec iunii. Cedarea sec iunii poate fi
produs fie de atingerea deforma iei ultime
în betonul comprimat, fie a deforma iei
ultime în arm tura întins .
Ecua iile de echivalen sunt acelea i
ca în cazul compresiunii excentrice, cazul
I, în care se înlocuie te N cu -N.
Echilibrul for elor interne i al

9.5 Întindere excentric cu excentricitate mic

Întindere excentric cu excentricitate mic este definit prin faptul c toat

sec iunea este întins . În consecin excentricitatea este astfel încât for a axial se
g se te între arm turi, ca în figura urm toare.
 ! 169

Figura 9.6 - Distribu ia eforturilor interne i pozi ia solicit rilor pe sec iune
Se poate de asemenea defini întinderea excentric cu excentricitate mare, în
func ie de for a axial N, prin rela ia |N | > Asfyd. Într-adev r, în acest caz arm tura As
nu poate echilibra decât o parte din întinderea N i diferen a este echilibrat de
arm tura As2, care este de asemenea întins .

Ecua ia de echilibru de momente poate fi scris fie fa de axa arm turii As2 (ec.
9.18), fie fa de axa arm turii As (ec. 9.19).

MRd1 = Asfydhs - N(h1 – d2) (9.18)

MRd2 = - As2fydhs + N(h2 - a) (9.19)

Aceste dou ecua ii reprezint dou drepte în planul M-N. Intersec ia lor este
punctul D de coordonate:

ND = (As + As2)fyd (9.20)

MD = [As(h2 - a) – As2 (h1 – d2)] (9.21)

Figura 9.7 - Forma curbei limit de interac iune N-M în zona întinderii cu excentricitate mic

Dac centrul de greutate al arm turilor coincide cu cel al sec iunii de beton,
atunci:

As(h2 - a) – As2 (h1 – d2) = 0 i MD =0 ( Figura 9.7a).

Dac As(h2 - a) >- As2 (h1 – d2) atunci MD > 0 ( Figura 9.7b).
170 !

Dac As(h2 - a) <- As2 (h1 – d2) atunci MD < 0 (Figura 9.7c).

9.6 Efectul zvelte ii elementelor supuse la compresiune i încovoiere

9.6.1 Definirea efectului de ordinul 2

Figura 9.9 - Efectul deforma iei structurii asupra diagramei de momente

De regul , calculul structurilor de beton armat se face considerând structura

nedeformat (în configura ia sa ini ial ). Acest calcul se nume te calcul de ordinul întâi.
Dac se ine seama de configura ia real (deformat ) a structurii în calcul, acesta se
nume te calcul de ordinul doi. Rezultatele calculului de ordinul doi difer de cele ale
calculului de ordinul întâi (vezi figura 9.9). Acesta este efectul de ordinul doi.
Astfel, într-un calcul de ordinul întâi, momentul la baza stâlpului este:

MI = SH (9.37)

Dac se ine seama de deforma ia structurii se adaug momentul de ordinul II ∆M

i momentul total de calcul devine:

MII = MI + ∆M = SH + Nxmax (9.38)

9.6.2 Tipuri de comportare (R. Agent i V. B nu , 1979)

Efectul de ordinul doi ∆M = Nxmax este propor ional cu deforma ia, deci depinde
flexibilitatea (zvelte ea) elementului. Aceast apoate fi exprimat prin coeficientul de
zvelte e :
l
λ0 = f (9.39)
i

Pentru calculul practic al stalpilor cu sec iune dreptunghiular se utilizeaz un coeficient

de zvelte e conven ional:
 ! 171

lf
λ= (9.39’)
h
în care
lf = lungimea de flambaj
h = dimensiunea sec iunii transversale paralel cu planul de ac iune al
momentului încovoietor

Rela ia între λ0 i λ este dat de raportul între i si h :

I bh 3 / 12 h
i= = = = 0,288h
A bh 12

Deci : λ = 0,288 λ0

Lungimea de flambaj depinde de leg turile de la capetele elemntului. Câteva exemple

tipice sunt date în figura 9.10.

a) l0 = l b) l0 = 2l c) l0 = 0,7l d) l0 = l / 2 e) l0 = l f) l /2 <l0< l g) lf > 2l

Figura 9.10 - Exemple de moduri de flambaj i lungimile de flambaj corespunz toare în cazul
elementelor izolate

Pentru elementele comprimate (stâlpi) ale cadrelor, lungimea de flambaj depinde

de rigiditatea grinzilor care intr în nod. Eurocodul 2 recomand urm toarele rela ii
pentru calculul lungimii de flambaj :

- cadre contravântuite (deplas rile orizontale sunt împiedecate de elemente de

contravântuire rigide, de exemplu pere i structurali de beton armat) :

k1 k2
lf = 0,5l ⋅ 1+ ⋅ 1+ (9.40)
0,45 + k1 0,45 + k 2

- cadre necontravântuite :
172 !

k1 ⋅ k 2 k k2
lf = l ⋅ max 1 + 10 ⋅ ; 1+ 1 ⋅ 1+ (9.41)
k1 + k 2 1 + k1 1+ k2

în care :
k1, k2 sunt zvelte ile relative la încastrarea par ial la extremit ile 1,
respectiv 2: k = ( / M)× (EI / l)
este rotirea elementelor care se opun rotirii pentru momentul M; a
se vedea de asemenea figura 9.107 (f) i (g)
EI este rigiditatea la încovoiere a elementului comprimat,
l este în l imea liber a elementului între leg turile de cap t

Trebuie observat c valoarea k = 0 corespunde încastr rii perfecte, iar k = ∞ este

limita ce corespunde unui reazem simplu. Deoarece încastrarea perfect este rar în
practic se recomand pentru k1 i k2 , în EN 1992-1-1 se recomand o valoare
minim de 0,10.

Dac un stâlp de beton armat este solicitat de o for de compresiune excentric

ca în Figura 9.11a, se pot observa trei tipuri de comportare, în func ie de zvelte ea
stâlpului (Figura 9.11b).

Figura 9.11 - a) Schema static i de înc rc ri; b) Drumul de înc rcare

(1) λ ≤ 10: efectul de ordinul II este practic neglijabil. Drumul de înc rcare este o
dreapt de pant N/M = eoI. Starea limit ultim este atins prin cedarea
sec iunii (la SL de rezisten ) în punctul A1 de pe curba limit .
(2) 10 < λ ≤ 35: din cauza efectului de ordinul II, drumul de înc rcare este o curb , i în
orice punct de pe curb panta secantei corespunz toare este 1/eoII = 1/( eoI+x).
Starea limit ultim este totu i atins prin cedarea sec iunii în punctul A2 de pe
curba limit .
(3) λ > 35: Starea limit ultim este atins prin pierderea stabilit i, în punctul A3 situat
în interiorul curbei limit , în care tangenta este orizontal i momentul poate
cre te indefinit pentru o for axial constant . Aceast situa ie trebuie evitat în
proiectare.
 ! 173

9.6.3 Evaluarea efectului de ordinul II (STAS 10107/0-90)

Ponderea efectului de ordinul II este m surat prin coeficientul η = MII / MI.

Pentru un element din material ideal - elastic, pentru care lungimea de flambaj
este cunoscut , coeficientul η poate fi evaluat cu formula Perry-Timo enko:

1
η= (9.40)
N
1−
N cr

în care Ncr este dat de formula lui Euler:

π 2 EI
N cr = (9.41)
l f2

De notat c formula (9.41) este exact numai dac diagramele M i ∆M sunt afine,
condi ie îndeplinit numai când for a lateral are o distribu ie sinusoidal de-a lungul
elementului. Totu i, erorile sunt neglijabile în celelalte cazuri.
În func ie de valoarea coeficientului η, metodele de calcul recomandate sunt
diferite:

A) η ≤ 1,2: este admis s se fac un calcul de ordinul I al structurii, i s se amplifice

apoi rezultatele ob inute cu coeifcientul η. Acesta din urm este calculat cu
rela ia (9.40), iar lungimea de flambaj este evaluat în mod aproximativ în func ie
de leg turile de la extremit ile elementului.
B) 1,2 < η ≤ 1,5: este necesar s se fac un calcul structural neliniar geometric. Se
admite îns s se considere rigiditatea elementelor (EI) constant în cursul
calculului. Dac acest lucru nu este posibil, trebuie facut un calcul neliniar
geometric i fizic al structuri, adic trebuie inut cont nu numai de deformarea
structurii ci i de varia ia rigidit ii EI a elementelor în func ie de nivelul lor de
solicitare.

Se recomand evitarea situa iilor în care efectul de ordinul II majoreaz cu mai

mult de 50% momentul încovoietor (η ≤ 1,5).
Efectul de ordinul II se poate neglija când λ ≤ 10 (λ0 ≤ 35).

Pentru metodele A i B, valoarea rigidit ii poate fi calculat , conform STAS

10107/0-90, cu rela ia de mai jos, care ine cont de degradarea rigidit ii în vecin tatea
st rii limite ultime i de efectul curgerii lente:

0,15(1 + p )
EI = E b I b (9.42)
M
1 + ld
M
în care:
Ib = momentul de iner ie al sec iunii brute de beton;
Eb = modulul de deforma ie al betonului;
p = procentul total de arm tur longitudinal pe sec iune (în %);
174 !

Mld = momentul dat de frac iunea de lung durat a înc rc rii, care produce o
deforma ie de acela i sens ca cea considerat pentru calculul de ordinul II;
M = momentul dat de înc rcarea maxim de exploatare.

În cazurile curente, EI ≈ 0,3EbIb

9.6.4 Evaluarea efectului de ordinul II (EN 1992-1-1)

Efectul de ordinul II poate fi neglijat dac produce o amplificare a momentului de

ordinul I mai mic de 10%.

Alternativ, acest criteriu poate fi înlocuit, pentru elemente izolate, cu condi ia :

λ0 ≤ λlim (9.43)

Pentru λlim se recomand expresia :

λlim = 20 ⋅ A ⋅ B ⋅ C/ n (9.44)

în care :
A = 1 / (1+0,2ϕef) (dac ϕef nu este cunoscut, se poate lua A = 0,7)
B = 1 + 2 (dac ω nu este cunoscut, se poate lua B = 1,1)
C = 1,7 - rm (dac rm nu este cunoscut, se poate lua C = 0,7)
ϕef = coeficientul efectiv de curgere lent ;
ω = Asfyd / (Acfcd) ; coeficientul mecanic de armare
As = aria total a arm turilor longitudinale
n = NEd / (Acfcd); for a axial relativ
rm = M01/M02; M01, M02 sunt momentele de ordinul întâi de la
extremit i, M02 ≥ M01

Dac momentele de la extremit i M01 i M02 provoac întinderi pe aceea i fa , rm

se ia pozitiv (adic C ≤ 1,7), altminteri rm se ia negativ (adic C > 1,7).

Obs : Spre deosebire de valoarea limit λlim =35 dat în STAS 10107/0-90, cea din EN
1992-1-1 depinde i de valoarea for ei axiale relative. În plus, valorile λlim determinate
cu (9.44) sunt în general mai acoperitoare (de ex., pentru A = 0,7, B = 1,1 i C = 0,7
rezult λlim = 34 dac n=0,1 i λlim = 15 dac n=0,55).

Pentru cl diri, efectele globale de ordinul II se pot neglija dac este îndeplinit condi ia :

ns Ecd Ic
FV,Ed ≤ k1 ⋅ ⋅ (9.45)
ns + 1,6 L2
în care:
FV,Ed este înc rcarea vertical total (pe elementele contravântuite i pe
elementele de contravântuire)
ns este num rul de etaje
L este în l imea total a cl dirii deasupra nivelului de încastrare;
Ecd este valoarea de calcul a modulului de elasticitate al betonului;
 ! 175

Ic este momentul de iner ie (calculat cu sec iunea de beton nefisurat ) a

elementului (elementelor) de contravântuire
k1 = 0,31 (valoare recomandat în cazul în care se estimeaz c elementele
de contravântuire sunt fisurate la SLU; în caz contrar se recomand
valoarea 0,62).

Considerarea efctului curgerii lente

Cre terea deforma iilor datorit efectului curgerii lente trebuie luat în
considera ie în calculul de ordinul II. Aceasta se realizeaz prin intermediul
coeficientului efectiv de curgere lent :

ϕef = ϕ (∞,t0) M0Eqp / M0Ed (9.46)

în care:
ϕ (∞,t0) este valoarea final a coeficientului de fluaj,
M0Eqp este momentul încovoietor de ordinul întâi în combina ia
cvasipermanent de înc rc ri (SLS)
M0Ed este momentul încovoietor de ordinul întâi în combina ia de
înc rc ri de calcul (SLU)

Metode de calcul

EN 1992-1-1 propune trei metode de calcul : metoda general , metoda rigidit ii

nominale i metoda curburii nominale.

Metoda general se bazeaz pe un calcul structural neliniar fizic i geometric.

Aceasta implic utilizarea unor programe de calcul adecvate, care nu sunt disponibile în
general în proiectarea curent .
Metoda curburii nominale se bazeaz pe evaluarea curburii elementelor, inând
seama de comportarea lor dup fisurare, i este adecvat mai mult pentru evaluarea
efectelor de ordinul II la elemente izolate.
Metoda rigidit ii nominale se bazeaz pe utilizarea unor valori ale rigidit ii la
încovoiere a elementelor care includ efectele fisur rii, ale comport rii neliniare a
materialelor i ale curgerii lente. Ea poate fi folosit atât în calculul elementelor izolate
cât i al structurii în ansamblu.
În continuare va fi prezentat numai metoda rigidit ii nominale.

Rigiditatea nominal

Rigiditatea nominal se determin cu rela ia :

EI = KcEcdIc + KsEsIs (9.47)

în care:
Ecd = Ecm /γcE este valoarea de calcul a modulului de elasticitate al betonului,
i γcE = 1,2;
Ic este momentul de iner ie al sec iunii de beton nefisurate;
Es este valoarea de calcul a modulului de elasticitate al o elului;
176 !

Is este momentul de iner ie al sec iunii arm turilor fa de centrul de

greutate al sec iunii de beton
Kc este un coeficient ce ine seama de efectele fisur rii i ale curgerii lente;
Ks este un coeficient ce ine seama de contribu ia arm turilor.

Coeficien ii ce se utilizeaz în expresia (9.47) se determin astfel:

Ks = 1
Kc = k1k2 / (1 + ϕef) (9.48)

în care:
este coeficientul de armare, As/Ac;
As este aria total a sec iunii arm turilor;
Ac este aria sec iunii de beton;
ϕef este coeficientul efectiv de curgere lent ; vezi rela ia (9.46);
k1 este un coeficient care depinde de clasa de rezisten a betonului, conform
expresiei :
k1 = fck / 20 (MPa) (9.49)

k2 este un coeficient care depinde de efortul normal i de zvelte e, conform

expresiei :

λ
k2 = n ⋅ ≤ 0,20 (9.50)
170

în care:
n este for a axiala relativ , NEd / (Acfcd)
λ este coeficientul de zvelte e.

Dac coeficientul de zvelte e λ nu este definit, k2 poate fi luat egal cu:

k2 = n⋅0,30 ≤ 0,20 (9.51)

În mod simplificat, se pot adopta într-o prim itera ie în expresia (9.47), dac ≥ 0,01,
valorile urm toare:

Ks = 0
Kc = 0,3 / (1 + 0,5ϕef) (9.52)

Coeficientul de amplificare al momentelor

Momentul total de calcul, incluzând efectele de ordinul II, se determin cu expresia :

β
MEd = M 0Ed ⋅ 1 + (9.53)
(NB / NEd ) − 1
în care:
M0Ed este momentul de ordinul întâi;
β este un coeficient care depinde de distribu ia momentelor de ordinul întâi
i doi;
 ! 177

NEd este for a axial de calcul

NB este for a axial de flambaj bazat pe rigiditatea nominal (rela ia 9.41).
În cazul elementelor izolate cu sec iune constant , supuse unor for e axiale
constante pe lungimea elementului, se poate admite o distribu ie sinusoidal a
momentului de ordinul II (∆M). În acest caz:

β = π2 / c0 (9.54)

în care c0 este un coeficient care depinde de distribu ia momentului de ordinul întâi

(de exemplu, c0 = 8 pentru un moment de ordinul I constant, c0 = 9,6 pentru o distribu ie
parabolic i c0 = 12 pentru o distribu ie triunghiular simetric etc.).

În cazul elementelor care nu sunt supuse la înc rc ri transversale, momentele de

cap t de ordinul întâi cu valoare diferit M01 i M02, pot fi înlocuite cu un moment de
ordinul întâi echivalent M0e, constant, i se adopt c0 = 8. Momentul echivalent se
determin cu rela ia:

M0e = 0,6 M02 + 0,4 M01 ≥ 0,4 M02 (9.55)

cu M02≥M01.

Atunci când nu se aplic (9.54), se poate adopta β = 1 i expresia (5.53) se reduce la :

M 0Ed
MEd = (9.56)
1 − (NEd / NB )

Obs. : Expresia (9.56) este echivalent cu utilizarea coefcientului η din expresia (9.40).

9.7 SLU a elementelor solicitate i încovoiere oblic cu compresiune axial

9.7.1 Generalit i
Aceast solicitare este definit prin faptul c vectorul moment nu este paralel cu nici
una dintre axele principale ale sec iunii. Acest tip de solicitare este tipic pentru stâlpii
structurilor în cadre spa iale.
De i ipotezele i considera iile generale sunt valabile pentru orice form de
sec iune, exemplele i metoda practic de rezolvare vor fi date numai pentru cazul
sec iunii dreptunghiulare armate simetric.

9.7.2 Echivalen a static

Perechea (N, M) este echivalent cu o for axial N, care ac ioneaz dup o ax

excentric cu e0, i reciproc (Figura 9.11).
Excentricitatea eo este definit de rela ia:

eo = M/ N (9.57)

Momentul M poate fi descompus dup direc iile y i x astfel:

178 !

Mx = Mcosω = Neocos ω = Neox (9.58)

My = Msinω = Neosin ω = Neoy (9.59)

în care eox = eocos ω i eoy = eosin ω sunt componentele lui eo dup cele dou
direc ii principale.

Figura 9.12 - Echivalen a static a solicit rilor

9.7.3 Ipoteze i ecua ii generale

Ipotezele generale sunt cele de la încovoiere cu for axial , date în capitolul 7

(vezi figura 9.13). Le reamintim pe scurt pe cele mai importante:
• ipoteza sec iunilor plane Bernoulli;
• ipoteza aderen ei perfecte beton – arm tur .

Diferen a fa de încovoierea uniaxial este faptul c apare o necunoscut

suplimentar , dar apare i o ecua ie suplimentar : pozi ia axei neutre este dat de doi
parametri în loc de unul – de exemplu distan a d si unghiul φ (Figura 92). Trebuie
precizat c , în general, axa neutr nu este paralel cu vectorul moment (φ ≠ ω).
Pe de alt parte, sunt trei ecua ii de echilibru în loc de dou : o ecua ie de
echilibru de for e dup axa z i dou ecua ii de echilibru de moment, dup axele x i
respectiv y.

Aceast ecua ie suplimentar , precum i forma relativ complicat a zonei

comprimate fac calculul “manual” practic imposibil i trebuie utilizat un program de
calcul. O alternativ este utilizarea abacelor, care sunt construite pentru cazurile
curente într-o form cu parametri adimensionali :

n = N/(bhfcd) = for a axial relativ

2
mx = Mx/(bh fcd) = moment relativ dup y
2
my = My/(hb fcd) = moment relativ dup x
ωx = (Asx/bh) (fyd/ fcd) = coeficient mecanic de armare pe direc ia x
ωy = (Asy/bh) (fyd/ fcd) = coeficient mecanic de armare pe direc ia y
 ! 179

Pentru semnifica ia m rimilor b, h, Asx, Asy vezi Figura 92.

Figura 9.13 Diagrame de deforma ii i de eforturi

unitare pe o sec iune solicitat la compresiune cu
încovoiere biaxial

9.7.4 Suprafa a limit de interac iune

Suprafa a limit de interac iune este definit în sistemul de axe (Mx, My, N) printr-o
suprafa f(Mx, My, N) = 0 (Figura 9.14a). Preciz m c în figur este reprezentat numai
partea din primul octant. Aceast suprafa separ domeniul solicit rilor capabile ale
sec iunii f(Mx, My, N) ≤ 0 de domeniul solicit rilor care dep esc capacitatea sec iunii
f(Mx, My, N) > 0. O sec iune cu un plan paralel cu Mx - My (curb de nivel) este
reprezentat în Figura 9.14b.

Figura 9.84 - Suparafa limit de interac iune (a) vedere 3D (b) sec iune orizontal

9.7.5 Metod aproximativ (metoda elipsei)

Calculele parametrice arat c curbele de nivel pot fi aproximate cu elipse de grad

β, unde 1,3 < β < 2,0. Elipsa este definit prin trei puncte (Figura 95): (Mxo, 0), (0, Myo)
et (Mx45, My45).
180 !

Ecua ia sa este:
β β
Mx My
+ =1 (9.60)
M xo M yo

în care β este func ie de n = N/(bhfcd) i de modul de dispunere al barelor pe sec iune.

Valorile β sunt date în anexa B din STAS 10107/0-90.

Figura 9.15 Aproximarea curbei de nivel

a. Verificarea capacit ii portante

Etapele calculului sunt urm toarele:

• calculul for rei axiale relative n = N/(bhfcd);
• determinarea lui β în anexa B din STAS 10107/0-90, în func ie de n i de modul de
dispunere a barelor pe sec iune (tabelul 9-1 reprodus mai jos);
• verificarea criteriului:

β β
Mx My
+ ≤1
M xo M yo

b. Dimensionarea arm turilor

Dac nu exist decât o ipotez de înc rcare, deci un singur triplet (Mx, My, N), i
arm turile se vor dispune simetric (A’ax = Aax, A’ay = Aay), dimensionarea se poate face
direct, folosind metoda propus de D. Constantinescu i R. Agent (”Revista
Construc iilor”, 5/1984). Aceast metod se bazeaz pe un criteriu de optimizare
derivat din condi ia de economicitate (Asx + Asy) = min. În urma unor serii de calcule
parametrice, au fost determinate valori kx i ky în func ie de β i de raportul mx/my,
unde:
kx = mx/mxo (9.61)
ky = my/myo (9.62)

i mx, my, mxo, myo i β sunt aceia i ca la paragraful 9.7.3.

 ! 181

Etapele de calcul sunt urm toarele:

• calculul m rimilor n, mx, my i a raportului mx/my ;
• alegerea preliminar a unei distribu ii a arm turilor;
• determinarea lui β în func ie de n i de modul de dispunere a barelor pe sec iune
(Tabelul 9.1);
• calculul lui mx/my (cu mx < my)
• determinarea lui kx i ky ();
• calculul lui mxo = mx / kx i a lui myo = my / ky;
• calculul arm turilor Asx (în func ie de mxo i n) i respectiv Asy (în func ie de myo i n).

Tabelul 9.1 - Valori ale exponentului β

Dispunerea barelor de arm tur
A. B. C.
n=N/(bhRc 4 bare, în col urile > 4 bare > 4 bare
sec iunii Aay = Aax Aay = (1,5...2)Aax

0,1 1,60 1,70 1,75

0,2 1,35 1,60 1,50
0,3 1,25 1,55 1,40
0,4 1,20 1,50 1,35

0,5 1,20 1,45 1,35

0,6 1,35 1,45 1,40
0,7 1,55 1,50 1,50
0,8 1,75 1,60 1,60

Tabelul 9.2 - Valori optimizate kx i ky

β mx/my 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0

1,20 1000kx 285 360 408 444 472 496 515 533 548 561
1000ky 812 749 706 674 647 625 560 590 575 561

1,30 1000kx 305 383 432 469 497 521 541 558 573 587
1000ky 831 771 730 698 672 650 632 615 600 587

1,40 1000kx 325 404 454 491 520 544 564 581 596 610
1000ky 847 790 750 719 694 673 654 638 623 610

1,50 1000kx 343 424 475 512 541 564 584 602 617 630
1000ky 861 806 768 738 723 692 674 658 643 630

1,60 1000kx 360 442 493 530 560 583 603 620 635 648
1000ky 873 821 784 755 731 710 692 676 661 648

1,70 1000kx 377 459 511 548 577 601 620 637 652 665
1000ky 883 833 798 769 746 726 708 692 678 665

1,80 1000kx 392 475 527 564 593 616 636 653 668 680
1000ky 892 845 810 783 760 740 723 707 693 680
182 !

9.8 Exemple de calcul

SEC IUNI DREPTUNGHIULARE ARMATE SIMETRIC

EX 9-1. S se determine momentul capabil (MRd) al stâlpului cu sec iunea din figur cunoscând for a
axial din stâlp, N=500KN.

bxh = 50x50 cm
4Φ20
Beton: C25/30
O el: S 500, clasa C 50
as = 50 mm
d2= 50 mm 4Φ20
d = h – d1 = 500 – 50 = 450 mm
hs =d – d2 = 450 – 50 = 400 mm 50

2
As = As2 = 4x314 = 3768 mm
ρ = As/(bd) = 3768/(500x450) = 0,558 %

Rezisten ele de calcul ale betonului i arm turii sunt:

fcd = 25/1,5 = 16,67 MPa

fyd = 500/1,15 = 435 MPa
5 -3
Deforma ia arm turii la curgere este:εyd = fyd/Es = 435/2·10 = 2,175·10

În l imea relativ a zonei comprimate la balans este;

ξb = εcu2/(εyd+εcu2) = 3,5/(2,175+3,5) = 0,617

Calculul se va face considerând blocul rectangular de compresiuni (§3.1.7(3)) Pentru betonul de clas
C20/25 (fck < 50 MPa) parametrii blocului sunt λ = 0,8 i η = 1.

Pentru arm turi se va face calculul în ipoteza c ramura superioar este orizontal (vezi §3.2.7(2)).

Se presupune ini ial c x> xmin de unde rezult conform rela iei 9.15 :

N 500 ⋅ 10 3
λx = = = 59.98mm < x lim = 3d 2 = 3 ⋅ 50 = 150mm
bf cd 500 ⋅ 16.67
Momentul capabil se deterimin folosind rela ia 9.6 :

hs 400
M Rd ≅ As f yd hs + N = 1256 ⋅ 435 ⋅ 400 ⋅ 10 −6 + 500 ⋅ 10 3 ⋅ 10 −6 = 418.54KNm
2 2

EX 9-2. S se determine arm tura necesar a stâlpului cu sec iunea din figur cunoscând for a axial i
momentul de dimensionare.

NEd=1500KN
Αs1
MEd=400KNm
bxh = 50x50 cm
50
Beton: C25/30
O el: S 500, clasa C Αs
as = 50 mm 50
d2= 50 mm
 ! 183

d = h – as = 500 – 50 = 450 mm
hs =d – d2 = 450 – 50 = 400 mm

5 -3
Deforma ia arm turii la curgere este:εyd = fyd/Es = 435/2·10 = 2,175·10

În l imea relativ a zonei comprimate la balans este;

ξb = εcu2/(εyd+εcu2) = 3,5/(2,175+3,5) = 0,617

Se presupune ini ial c x> xmin de unde rezult conform rela iei 9.15 :

N 1500 ⋅ 10 3
λx = = = 179.96mm > x min = 3d 2 = 3 ⋅ 50 = 150mm
bf cd 500 ⋅ 16.67

Arm tura necesar se ob ine folosind rela ia 9.46 :

hs λx
M +N − bλxfcd d −
2 2
As 2 =
f yd hs
400 179.96
400 ⋅ 10 6 + 1500 ⋅ 10 3 − 500 ⋅ 179.96 ⋅ 16.67 450 −
2 2
As 2 = = 1350.46mm 2
435 ⋅ 400
Se alege o armare cu patru bare pe latur , constituit din 2 25 i 2 16 pentru care aria efectiv este
2
Aeff=2*490+2*200=1390mm .

EVALUAREA EFECTELOR DE ORDINUL II

EX 9-3. S se evalueze efectul de ordinul 2 la stâlpii cadrului curent al halei prefabricate cu sec iunea din
figur .

6.50 8Φ25 50

50

bxh = 50x50 cm
l = 6.50 m
Beton: C30/37
O el: S 500
For a axial : - în combina ia fundamental NEd = 1,136 MN n = 0,123
- în combina ia seismic NEd = 0,614 MN n = 0,227

ρ = As/Ac = 8x4,91/2500 = 0,01

ω = ρfyd/fcd = 0,01x(500/1,15)/(30/1,5) = 0,217
B= 1 + 2ω = 1 + 2 ⋅ 0,217 = 1,2
184 !

a) Combina ia fundamental

l0 = 0,7l = 0,7x6,50 = 4,55 m

I h 0,5
i= = = = 0,144 m
A 2 3 2 3
λ = l0/i = 4,55/0,144 = 31,5
A = 0,7 (nu cunoa tem ϕeff)
C = 0,7 (nu cunoa tem rm)

λlim = 20·A·B·C/√n = 20x0,7x1,2x0,7/√0,227= 24,7

λ = 31,5 > λlim = 24,7 efectele de ordinul II nu pot fi ignorate

a) Combina ia seismic

l0 = 2,0l = 2,0x6,50 = 13,00 m

I h 0,5
i= = = = 0,144 m
A 2 3 2 3
λ = l0/i = 13,00/0,144 = 90,0
A = 1,0 (nu avem fluaj)
C = 1,7 (M01 = 0, deci rm = 0)
λlim = 20·A·B·C/√n = 20x1,0x1,2x1,7/√0,123= 116,3
λ = 90 > λlim = 116,3 efectele de ordinul II pot fi ignorate.
În continuare se va face calculul pentru combina ia fundamental , cu metoda bazat
pe rigiditatea nominal .

Rigiditatea nominal se calculeaz cu expresia (9.47):

EI = KcEcdIc + KsEsIs

Pentru C30/37, rezult (ec. 9.49) k1 = fck / 20 = 30 / 20 = 1,225

λ 31,5
Din ec.9.50: k2 = n⋅ = 0,227 ⋅ = 0,042 < 0,20
170 170
Din ec. 9.48, considerând ϕef = 2, rezult :

Kc = k1k2 / (1 + ef) = 1,225x0,042/(1+2) = 0,017

Valoarea de calcul a modulului de elasticitate este:

Ecd = Ecm /γcE = 33/1,2 = 27,5 GPa

Momentul de iner ie al sec iunii de beton este:

3 4 -3 4
Ic = bh /12 = 0,5 /12 = 5,208·10 m
-3 2
Rezult Ecd Ic = 27,5 x 5,208·10 = 143,22 MNm

Momentul de iner ie al arm turilor este:

-4 2 -4 4
Is = (3x3,14x10 )x0,21 )x2 = 0,831·10 m
-4 2
Rezult Es Is = 200 x 0,831·10 = 16,62 MNm

Deci:
2
EI = KcEcdIc + KsEsIs = 0,017x143,22 + 1,0x16,62 = 19,517 MNm
 ! 185

adic EI = 0,133EcdIc

Observa ie: Cu metoda simplificat (ec.9.52), avem:

Ks = 0
Kc = 0,3 / (1 + 0,5 ef) = 0,3/(1+0,5x2) = 0,15

adic EI = 0,15EcdIc

Factorul de amplificare al momentului

Din expresia (9.53), factorul de amplificare al momentului este:

β
η = 1+
(NB / NEd ) − 1
Pentru elemente izolate cu sec iune constant i moment de ordinul I constant (c0 = 8), cf. expresiei
(9.54):
2 2
= π / c0 = π /8 = 1,2337

Sarcina critic este:

π 2EI π 2 ⋅ 19,517
NB = = = 9,30 MN
l 02 4,55 2
Rezult :
1,2337
η = 1+ = 1,17
(9,30 / 1,36 ) − 1
Efectul de ordinul II aduce un surplus de moment de 17 % in cazul metodei bazate pe rigiditatea
nominala.

Observa ie: Metoda simplificat (expresia 9.56) d un coeficient de amplificare:

1 1
η= = = 1,14
1 − (N Ed / N B ) 1 − (1,36 / 9,30 )