Lucrarea Reconstituire angrenaj melcat; Desen de executie

LUCRA
REA

RECONSTITUIREA ELEMENTELOR
GEOMETRICE ALE UNUI ANGRENAJ MELCAT;
DESEN DE EXECUTIE

1. Scopul lucrării
a) Însuşirea metodologiei de restabilire a elementelor geometrice ale unui
angrenaj melcat, deteriorat, în vederea înlocuirii acestuia. Se consideră că
angrenajul a fost demontat din reductor, fiind posibilă măsurarea
anumitor elemente geometrice;
b) Însuşirea metodologiei de realizare a desenelor de execuţie a roţilor
melcate şi a melcilor.

2. Elemente teoretice
Angrenaje melcate – elemente specifice
Sunt angrenaje cu axe necoplanare, cu unghiul dintre axe de 90º. Melcul
are diametrul mult mai mic decât diametrul roţii melcate, iar roata
melcată îmbracă melcul pe o anumită porţiune. Melcul poate fi privit ca:
un pinion cu un număr foarte mic de dinţi (1,2,3,4) şi unghiul de
înclinare foarte mare a danturii sau un şurub cu unghiul elicei
π
γ 01 = − β01 , figura 1.
2
Obişnuit se lucrează cu unghiul elicei γ01 , pe lungimea melcului
existând mai mulţi paşi px ( px -pasul axial).
Filetul melcului poate fi cu 1, 2, 3, 4 începuturi, numărul de începuturi
este asimilat cu numărul de dinţi de la angrenajele cilindrice şi depinde
de raportul de transmitere.
z2
i= ;
z1
(1)
 Laborator Organe de maşini
unde: z1 – numărul de începuturi, z2- numărul de dinţi ai roţii melcate.

Error: Reference source not foundFig. 1

Raportul de transmitere poate lua valori pe o plajă foarte mare, de la 6 la
100, iar pentru transmisii cinematice se poate ajunge până la 1000.
Roata melcată poate fi privită ca o roată cilindrică cu dinţi înclinaţi cu
unghiul de înclinare al danturii β02 = γ01 , cu deosebirea că roata
îmbracă melcul pe un anumit unghi ( 2θ ) , asigurând o lungime de
contact mai mare între flancuri.

1. Definirea geometrică a angrenajului melcat

Melcul de referinţă (elemente geometrice standardizate)
Elementele melcului de referinţă sunt prezentate în fig. 2 .

Fig. 2
 Lucrarea Reconstituire angrenaj melcat; Desen de executie

Cilindrul de referinţă este cilindrul pentru care grosimea dintelui este

egală cu grosimea golului, pe el se măsoară pasul axial px . În secţiunea
axială mai sunt definite hoa – înălţimea capului dintelui ; hof - înălţimea
piciorului dintelui; ho – înălţimea dintelui. hoa , hof şi ho sunt precizaţi
p
funcţie de modulul melcului mx = x ; conform STAS 6845-82, mx
π
are valori standardizate, prezentate în tabelul 1.
Forma secţiunii dintelui este diferită, în funcţie de execuţia melcului –
această secţiune impune tipul de melc:
- cu profil Arhimedic ZA - profilul flancului este cu muchii
drepte într-o secţiune axială, iar într-o secţiune frontală - profilul
este o spirală a lui Arhimede (foarte utilizat în România),obţinut
prin strunjire cu cuţit profilat cu flancuri drepte înclinate cu unghi
αn (suprafaţă riglată, poate fi rectificată).
- Melcul ZE – cu profil în evolventă într-un plan frontal T-T,
flancurile au profilul rectangular într-un plan paralel cu axa, dar
tangent la un cilindru de bază (necesită scule speciale);
- Melcul ZN1 şi ZN2 – melci cu flancuri cu profil rectiliniu într-o
secţiune normală pe direcţia ( N-N) elicei, ZN1 – pentru
perpendiculara pe dinte, ZN2 – pentru perpendiculara pe golul
dintre dinţi;
- ZK1 ; ZK2 – melci cu flancuri profilate, nu se pot rectifica;

Melcul generator: - melcul utilizat pentru definirea sculei de prelucrare

a roţii melcate, este identic cu melcul de referinţă având înălţimea
capului hoa mai mare cu o cantitate co = c0* ⋅ m x , ( c 0* = 0,25 ) pentru a
asigura jocul necesar la picior, în procesul de angrenare dintre roată şi
melcul de funcţionare.

Melcul de funcţionare
Elementele geometrice ale angrenajului melcat sunt prezentate în figurile
3 şi 4.
Se definesc: pt - pasul frontal şi pn – pasul normal
px
pt = ;
tgγ 01
(2)
p n = p x ⋅ cos γ 01
(3)
 Laborator Organe de maşini

Fig. 3

Fig. 4
Împărţind cele două relaţii la π se obţin relaţiile pentru module:
mx
mt = ; -modulul frontal
tgγ 01
(4)
mn = m x ⋅ cos γ 01 ; - modulul normal
(5)
 Lucrarea Reconstituire angrenaj melcat; Desen de executie

La angrenajele melcate în loc de diametrele de divizare sunt definite

diametrele de referinţă d01 şi d02 :
z1
d01= mt ⋅ z1 = m x = mx ⋅ q ;
tgγ 01
(6)
unde:
z1
q= ;- coeficientul diameteral
tg γ 01
(7)
q - coeficientul diameteral, este standardizat şi are câte 3 valori pentru
fiecare modul, valori prezentate în tabelul 1, obţinându-se astfel o
tipizare a frezelor melc pentru prelucrarea roţilor melcate.
Se reaminteşte că melcul generator este definit practic, identic cu melcul
de funcţionare.
d02=mx. z2 ; (8)
Diametrele de cap da1 , da2 la angrenajele nedeplasate se calculează cu
relaţiile:
d a1 = m x ⋅ q + 2h0*a1 ⋅ m x = m x ⋅ (q + 2) ; (9)
* *
unde: h0 a1 -coeficientul înălţimii capului de referinţă, h0 a1 =1
d a 2 = m x ⋅ z 2 + 2h0*a 2 ⋅ m x = m x ⋅ ( z 2 + 2) ;
(10)
* *
unde: h0a 2 -coeficientul înălţimii capului de referinţă, h0a 2 =1

(11)
Diametrele de picior df1 , df2 la angrenajele nedeplasate se calculează
cu relaţiile:
d f 1 = m x ⋅ q − 2(h0* f 1 + c0* f ) ⋅ m x = m x ⋅ ( q − 2,4) ; (12)
* *
unde: h0 f 1 -coeficientul înălţimii piciorului de referinţă, h0 f 1 =1,
c 0* f - coeficientul jocului la piciorul dintelui, uzual c 0* f = 0,2
d f 2 = m x ⋅ z 2 − 2( h0* f 2 + c 0* f ) ⋅ m x = m x ⋅ ( z 2 − 2,4) ; (13)
* *
unde: h0 f 2 -coeficientul înălţimii piciorului de referinţă, h0 f 2 =1,
c 0* f - coeficientul jocului la piciorul dintelui, uzual c 0* f = 0,2

Tabelul nr. 1 Valori recomandate pentru mx şi q (STAS 6845-82)

mx 1; 1,25; 2; 2,5 3; 3,15; 5; 6; 7; 8; 12; 12,5; 20; 25
1,5; 1,6 3,5; 4 6,3 10 16
 Laborator Organe de maşini
q 12 10 10 9 9 8 7
14 12 11 10 10 9 8
16 14 12 12 11 10 9

Modificarea danturii prin deplasare se poate realiza prin:

a) Păstrarea numărului de dinţi z2 şi modificare distanţei dintre axe
pentru încadrarea în aSTAS . În aceste condiţii:
z1
d01= mt ⋅ z1 = m x = mx ⋅ q ; (14)
tgγ 01
. . .
dw1= d01+2 x mx= mx(q+2 x) ;
(15)
. . .
d02= dw2+2 x mx= mx(z2+2 x) ;
(16)
.
dw2= z2 mx ;
(17)
.
a = rw1+ rw2= (mx/2)( q+z2+2 x) ;
(18)
În ultima relaţie se impune aSTAS de unde rezultă valoarea coeficientului
de deplasare.
b) Păstrând distanţa dintre axe se modifică z2 în z2’. Se pune condiţia ca
z2- z2’ să fie 1 sau 2 şi se oţine x=-1; 0,5; +0,5; sau +1. De obicei -0,5<
x< 0,5.

În tabelul 2 sunt prezentate sintetizat relaţiile de calcul geometric al

angrenajelor melc-roată melcară.
Tabelul 2
Date de i; condiţii de funcţionare
proiectare
Elemente mx – din calcule de rezistenţă adus la valori conform STAS 822-82; se
alese sau alege tipul şi elementele de referinţă STAS 6845-82; z 1 şi q conform
calculate STAS 6845-82
ulterior
Elemente care se calculeză
Denumire Relaţii de calcul
γ01 ≤ 26,5650 (q ≥ 2 z1)
o .
γ01 >26,5650o (q ≥ 2 . z1)
Raportul de n1 z 2
transmitere. i= = ;
n2 z1
Modulul px d 01
axial al m= mx = =
melcului π q
 Lucrarea Reconstituire angrenaj melcat; Desen de executie

Unghiul de tan α0 n
presiune Melc ZA - αx = 20 ο ; Celelalte tipuri de melci - tan αx = ;
axial al cos γ 01
melcului
Unghiul de Pentru melcii tip ZE, ZN1, ZN2, ZK1, ZK2 α0n = 20 ο
presiune Când se adoptă α0x reyultă tanα0x= tanα0n . cos γ01
normal de
referină al
melcului
Pasul elicei px= π.mx.z1;
Coeficientu z1 d 01
l diametral q= ;q= ; Se adoptă conform STAS 6845-82
tg γ 01 mx
Unghiul z1
elicei de tan γ01 = ;
q
referinţă al
melcului
Modulul mn = m x ⋅ cos γ 01 ;
normal al
melcului
Înălţimea h0 a 1 = h0*a 1 ⋅ m x ; h0 a 1 = h0*an1 ⋅ mn =
capului de
referinţă la De obicei coeficientul înălţimii h0*a 1 ⋅ m x ⋅ cos γ 01 =
*
melc capului de referinţă, h0 a 1 =1
m ⋅ cos γ 01
Jocul de C0= C 0 x ⋅ m x = (0,15-0,3) mx;
*
C 0= C 0 x ⋅ m n =
*
referinţă la
cap 0,2 ⋅ cos γ01 .mx;
Înălţimea h0 f 1 = ( h0* f 1 + c0* x ) ⋅ m x ; h0f1= 1,2 ⋅ m n =
piciorului
de referinţă De obicei coeficientul înălţimii 1,2 ⋅ cos γ01 .mx;
*
la melc piciorului de referinţă, h0 f 1
=1
Diametrul z1
de referinţă d01= mt ⋅ z 1 = m x = mx ⋅ q
al melcului tgγ 01
Diametrul d a1 = m x ⋅ q + 2 h0*a 1 ⋅ m x = d a1 = m x ⋅ q + 2 h0*a 1 ⋅ m x =
de cap al ;
melcului mx ⋅ ( q + 2 ) m x ( q + 2 cos γ 01 )
Diametrul d f 1 = m x ⋅ q − 2( h *
0f1 +c *
0f ) d f 1 = m x ⋅ q − 2( h0* f 1 + c0* f )
de picior al
melcului ⋅ m x = m x ⋅ ( q − 2 ,4 ) ⋅ m x = m x ⋅ ( q − 2 ,4 cos γ 01 )
Coeficientu a. Se modifica ad la aSTAS conform STAS 6055-82
l deplasării x= (a/mx)-0,5( q+z2) ;
frontale a
profilului b. Se păstrează ad =a, dar se modifică z2 în z2’
roţii x= (z2 - z2’)/2; De obicei -0,5< x< 0,5.
 Laborator Organe de maşini
melcate
Diametrul La angrenajul nedeplast dw1= d01
de rostog. – La angrenajul deplast dw1= d01+2 . x . mx= mx(q+2 . x) ;
div. al m.
Lungimea z1
melcului 1 sau 2 (11+0,66. z2). mx
3 sau 4 (12,5+0,09. z2). mx
Modulul mx1= mt2=mSTAS
frontal al
roţii melcate
Modulul mn2= mn1
normal al
roţii melcate
Unghiul de
încl. de ref.
al dintelui la β02=γ 01;
r. melcată
Diametrul de dw2= z2 . mt2;
rostog. r.m.
Diametrul de La angrenajul nedeplast d02 = dw2= z2 . mt2;
referinţă al La angrenajul deplast d02 = dw2+2 . x . mt2= mt2(z2+2 . x) ;
roţii melcate
Diametrul de La angrenajul nedeplast d a 2 = m x ⋅ ( z 2 + 2 cos γ 01 )
cap al roţii d a 2 = m x ⋅ z 2 + 2 h0*a 2 ⋅ m x =
melcate
mx ⋅ ( z2 + 2 )
La angrenajul deplast d a 2 = m x ⋅ ( z 2 + 2 x + 2 cos γ 01 )
d a2 = mx ⋅ ( z 2 + 2 x + 2 )
Diametrul de La angrenajul nedeplast d f 2 = m x ⋅ ( z 2 − 2 ,4 cos γ 01 )
picior al d f 2 = m x ⋅ ( z 2 − 2 ,4 )
roţii melcate
La angrenajul deplast d f 2 = m x ⋅ ( z 2 + 2 x − 2 ,4 cos γ 01 )
d f 2 = m x ⋅ ( z 2 + 2 x − 2 ,4 )
Diametrul z1 d0max ≤
exterior 1 d02 +2 . mt2
maxim al 2 sau 3 d02 +1,5 . mt2
roţii melcate 4 d02 + mt2
Raza de YE2 = 0,5d01 – mx1 YE2 = 0,5d01 – mn1
curbură a
supr. de vârf
Lăţimea roţii z1 b≤
melcate 1 ,2,3 0,75d01
4 0,67d01
Dist.de ref. a0 = (mx/2)( q+z2)
dintre axe
Distanţa a = rw1+ rw2= (mx/2)( q+z2+2 . x)
dintre axe
 Lucrarea Reconstituire angrenaj melcat; Desen de executie

3. Materiale necesare şi modul de lucru

Pe fiecare masă de lucru se găseşte câte un angrenaj melcat uzat, cu
melc cilindric, care a fost demontat din diferite reductoare. La dispoziţia
studenţilor se găsesc instrumente de masură cu ajutorul cărora se pot
măsura elementele măsurabile ale ale melcului şi roţii melcate .
Etapele de lucru
• Se întocmesc schiţele melcului şi roţii melcate;
• Se numără dintii roţii melcate z2 şi numărul de începuturi z1 a
melcului;
• Se măsoară diametrele de cap da1 , da2 ;
• Se determină raportul de transmitere i, modulul axial mx şi
coeficientul diametral q , folosind relaţiile de calcul pentru da1 , da2,
se normalizează valorile conform STAS 6845-82, (tabelul 1);
• Cu ajutorul calculatoarelor din laborator, utilizând programul
MATLAB şi relaţiile de calcul din tabelul 2, se calculează elementele
geometrice ale angrenajului melcat.
• Se întocmesc desenele de execuţie pentru melc şi roata melcată.

Exemplu de calcul
Un reductor cu angrenaj melc- roată melcată a fost supus unei
suprasarcini şi ca urmare s-au rupt doi dinţi la roata melcată. Să se
determine principalele elemente geometrice ale angrenajului.
Rezolvare
1. Prin măsurare directă se obţin următoarele mărimi: z1=2; z2=60;
da1=128mm; da2=496mm;
n1 z 2
2. Raportul de transmitere i = = = 60/2=30
n 2 z1
3. Determinarea modulul axial mx şi coeficientul diametral q
d a1 = m x ⋅ q + 2h0*a1 ⋅ m x = m x ⋅ (q + 2) ; d a 2 = m x ⋅ z 2 + 2h0*a 2 ⋅ m x = m x ⋅ ( z 2 + 2)
;
înlocuind cu valorile măsurate se obţine sistemul:
mx ⋅ (q + 2) = 128 ;
mx ⋅ ( z 2 + 2 =496 ; după rezolvare mx=8 mm şi q=14 mm;

Exemplu desen angrenaj melcat

Laborator Organe de maşini