ORGANE DE MASINI – LABORATOR NR.

1. TEMA LUCRARII: DETERMINAREA CARACTERISTICILOR

CONSTRUCTIVE ALE UNUI ANGRENAJ CILINDRIC CU DINTI
DREPTI UZAT.

2. SCOPUL LUCRARII

Lucrarea are scopul de a determina elementele constructive ale unor

angrenaje cilindrice cu dinti drepti uzate, in vederea intocmirii desenelor de executie
ale rotilor dintate.

3. CONSIDERATII TEORETICE

a. Generalitati

Repararea masinilor implica de foarte multe ori inlocuirea unor angrenaje

deteriorate, care intra in componenta lor.
In cazul in care nu exista documentatia de executie a masinii, este necesar
sa se calculeze elementele geometrice ale angrenajelor, pe baza releveelor rotilor
dintate si realizarea desenelor de executie ale acestora.
Se considera ca angrenajele au profilul de referinta conform STAS 821 –
82 (α = 20 ; ha* = 1,0; c* = 0,25).
0

Prin masurare se determina diametrele de cap si de picior d a1,2 (daSC1,2), df1,2,

distanta intre axe aw (masurata in carcasa masinii), numerele de dinti z1,2. in cazul in
care flancurile dintilor nu sunt uzate excesiv, se masoara cota peste N si N+1 dinti –
WN, WN+1.
Numarul de dinti peste care se masoara cota este:
N = z / 9 + 0,5.
Determinarea modulului se poate face cu relatiile:
m = da1,2/(z1,2+2) = df1,2/(z1,2-2,5) = 2aw/(z1+z2).
Daca valorile rezultate sunt egale si corespund STAS 822 – 82, rezulta ca
angrenajul este normal (necorijat) si se admite pentru modul valoarea standardizata
mai apropiata.
In cazul in care valorile rezultate nu sunt egale si nu corespund cu cele din
STAS 822 – 82, rezulta ca angrenajul este corijat. Se adopta pentru modul valoarea
standardizata cea mai apropiata.
Daca s-au masurat cotele peste dinti WN si WN+1 se calculeaza pasul de
baza cu relatia:pb = WN+1-WN
si apoi modulul, cu relatia:
m = pb / π cosα.
Cu valoarea adoptata a modulului se calculeaza coeficientii deplasarilor de
profil: x1,2 = df1,2 / 2m – [z1,2 – 2(ha* + c*)] / 2.
In cazul in care rotile au numere impare de dinti nu se pot masura
diametrele da si df, deoarece diametral opus unui dinte este dispus golul dintre doi
dinti. In acest caz, modulul se calculeaza cu ajutorul distantei intre axe aw.

1
 Avand determinate z1, z2, m, x1, x2 sau aw se efectueaza calculul
elementelor geometrice ale angrenajelor.

b. Calculul elementelor geometrice ale angrenajului

b.1. Date initiale privind definirea geometrica a angrenajului

1. Numarul de dinti: z1 = 29; z2 = 31.

2. Unghiul de presiune de referinta: α = 200.
3. Coeficientul capului de referinta: ha* = 1,0.
4. Coeficientul jocului de referinta la capul dintelui: c* = 0,25.
5. Modulul: m = 2a / (z1 + z2) = 4,5.
6. Distanta intre axe: aw = a = m/2(z1 + z2) = 135.

b.2. Calculul elementelor geometrice de baza ale rotilor si angrenajului

1. Distanta intre axe de referinta:

a = m(z1 + z2) / 2 = 4,5 (29+31) / 2 = 135.
aw = a → x1 = x2 = xs = 0.
2. Unghiul de angrenare:
cos αw = (a / aw) cosα → αw = α = 200.
3. Involuta unghiului de presiune:
inv α = tg α – α (π/1800) = 0,014904, cu α exprimat in grade.
4. Involuta unghiului de angrenare:
inv αw = tg αw – αw (π/1800) = inv α = 0,014904.
5. Coeficientul deplasarilor de profil insumate:
xs = [(z1+z2)/2 tgα] (inv αw - inv α) = 0.
6. Coeficientii deplasarilor de profil:
x1 = xs [z1 / (z1+z2)] = 0;
x2 = xs – x1 = 0.
Repartizarea deplasarilor pe roti se poate face si in functie de scopul
urmarit prin corijare.

b.3. Calculul elementelor geometrice ale rotilor

4. INSTALATIA EXPERIMENTALA SI APARATURA UTILIZATA

Lucrarea se executa pe un angrenaj normal si un angrenaj corijat, ale cutiei

de viteze de la un strung parallel. Dimensiunile rotilor dintate se masoara cu un subler
de exterior 0…300 mm. Elementele danturii rotilor se masoara cu sublerul pentru
danturi, sau cu micrometrul cu talere.

5. MODUL DE DESFASURARE A LUCRARII

Se demonteaza rotile dintate si se masoara diametrele da, df, distanta intre

axe aw (in carcasa), cotele peste dinti WN, WN+1 si numerele de dinti z1, z2.
Cu valorile determinate si masurate se calculeaza modulul m, coeficientii
deplasarii specifice x1,2 si elementele geometrice, cinematice si de masurare ale rotilor
si angrenajului, apoi se intocmesc desenele de executie ale rotilor dintate.

2
 6. REZULTATELE LUCRARII

Valorile dimensiunilor masurate si ale elementelor geometrice calculate

sunt date in tabelul urmator:

TABEL
Elemente determinate experimental:
Z1 = 29 da1 = 139,5 df1 = 119,25
Z2 = 31 da2 = 148,5 df2 = 128,25
aw = 135
Nr. Marimea Relatia de calcul Valoar
Crt. ea
1. Distanta m z1  z 2 
intre axe de a 135
2
referinta
2. Unghiul de cos  w   a / a w  cos 
angrenare   arccos a / a  cos  200
w w

3. Involuta inv  tg     / 180

unghiului de 0,014
presiune
4. Involuta inv w  tg w   w   / 180
unghiului de 0,014
angrenare
5. Coeficientul
deplasarilor x s    z1  z 2  / 2tg  inv w  inv  0
de profil
insumate
6. Coeficientii x1  x s  z1 /  z1  z 2  
deplasarilor x 2  x s  x1 0
de profil
7. Diametrele d 1  mz1 130,5
de divizare d 2  mz 2 139,5
8. Raportul de u1, 2  i1, 2  z 2 / z1 1,069
angrenare
9. Diametrele d w1  2a w /  i1, 2  1 130,5
de d w 2  2a w i1, 2 /  i1, 2  1 139,5
rostogolire
10. Coeficientul
de y   aw  a  / m 0
modificare a
distantei
intre axe
11. Coeficientul
de  y  xs  y 0
micsorare a
jocului la
capul
dintelui

3
12. Diametrele 
d f 1  d1  2 ha  c   x1 m  119,2
de picior 
d f 2  d 2  2 ha  c   x 2 m  128,2
13. Inaltimea de
referinta a h   2ha  c   m 10,12
dintelui
14. Diametrele 
d a1  d1  2 ha  x1   y m  139,5
de cap de
referinta

d a 2  d 2  2 ha  x 2   y m  148,5

15. Diametrele d b1  d1 cos  122,6

de baza d b 2  d 2 cos  131,1
16. Pasii p  m 14,13
danturii pb  p cos  13,28

 
17. Gradul de
   d a21  d b21    d a22  d b22   2aw sin  w /  2m cos   1,653
1/ 2 1/ 2
acoperire

18. Raportul de i1, 2  u1, 2  z 2 / z1 1,069

transmitere
19. Unghiul de
presiune pe cos  wN 1   z1 cos  /  z1  2 x1  
cercul de
diametru cos  wN 2   z 2 cos  /  z 2  2 x 2   0,939
d+2xm

7. INTERPRETAREA REZULTATELOR, CONCLUZII

Se intocmesc desenele de executie ale rotilor dintate pe baza releveelor si a

calculelor efectuate.