Dorin LUCA, Lucrări de laborator TNDP (2), Anul I, Master SITM

Nume și prenume student: Pascaniuc Corneliu Mihail

Grupa: 9503
Data: 13/04/2021
LUCRAREA Nr. 4
PRELUCRAREA PRIN FORJARE ROTATIVĂ

Rezultate obținute
Se supun forjării rotative 3 epruvete din aluminiu și 3 din cupru, de formă tubulară cu
grosimea de perete g = 1 mm și lungimea de 200 mm.
Parametrii de lucru folosiți sunt: numărul de role r = 10; turaţia capului de forjare n = 720;
1200; 1500 rot/min; coeficientul φ = 0,5807; constanta z = 1,3 mm2.
Se execută forjarea primei epruvete din Al, cu reducerea diametrului exterior până la
valoarea d1ext = 14 mm, pe o lungime de 20 mm, aplicând o turație n = 720 rot/min.
Se forjează următoarele 2 epruvete din Al, aplicând o reducere a diametrului exterior de
4 și respectiv 6 mm, folosind turații n de 1200 și 1500 rot/min.
Se procedează la fel cu setul de 3 epruvete din Cu, aplicând aceeași serie de reduceri.
După fiecare forjare se calculează gradul de deformare ε, frecvența de forjare f, avansul
relativ de deplasare axială s și avansul relativ de rotație , cu relațiile:

S − S1 (d 2 − dint
2
) − (d12ext − d12int )
=  100 % = ext  100 %
S 2
dext − dint
2

f =  r n

z (d 2 + 0,31  d12 )
s=
(d + d1 )  (d 2 − d12 )

Pentru țevi, d și d1 sunt diametrele exterioare ale semifabricatului și respectiv piesei.

 = n/ f

1
 Dorin LUCA, Lucrări de laborator TNDP (2), Anul I, Master SITM

r = 10
n = 720, 1200, 1500 rot/min
φ = 0,5807
z = 1,3 mm2

S − S1 (d 2 − dint
2
) − (d12ext − d12int )
=  100 % = ext  100 %
S 2
dext − dint
2

f =  r n

z (d 2 + 0,31  d12 )
s=
(d + d1 )  (d 2 − d12 )

 = n/ f

Am facut calculele in Excel cu ajutorul formulelor

2
 Dorin LUCA, Lucrări de laborator TNDP (2), Anul I, Master SITM

Datele obținute din experimente și calcule se notează în tabelul 1.

Tabelul 1.
Diametre Materialul d1ext d1int n ε f s 
inițiale ale [mm] [mm] [rot/min] % [lov/min] [mm/lov] [rad/lov]
epruvetei
dext dint
[mm] [mm]
16 14 Al 99,0 14 12 720 13,33 4181,04 823,58 0,172206
16 14 Al 99,0 12 10 1200 26,66 6968,4 1563,33 0,172206
16 14 Al 99,0 10 8 1500 40 8710,5 2238,6 0,172206
14 12 Cu-OF 12 10 720 15,38 4181,04 625,66 0,172206
14 12 Cu-OF 10 8 1200 30,76 6968,4 1180,4 0,172206
14 12 Cu-OF 8 6 1500 46,15 8710,5 1683,55 0,172206
Se trasează grafic curbele de variaţie ε= f ( f) pentru cele două materiale încercate.
Se determină funcțiile care se potrivesc cel mai bine datelor experimentale (funcțiile de
regresie) și coeficienții de corelație (R2) dintre datele experimentale și funcțiile de regresie.

Fig. 1. Graficul de variație ε= f ( f) pentru aluminiul Al99,0.

3
 Dorin LUCA, Lucrări de laborator TNDP (2), Anul I, Master SITM

Fig. 2. Graficul de variație ε= f ( f) pentru cuprul Cu-OF.

CONCLUZII proprii/individuale *(cerință obligatorie)*:

1. Indiferent de material, curbele de deformare sunt relativ identice
2. Dupa cum se observa din grafice, frecventa de deformarea difera in functie de numarul
de rotatii n