Utilaje pentru morărit – Calculul sitelor plane Prof. Gh.

Voicu

Calculul dimensiunilor principale ale orificiilor sitei

Suprafaţa activă (vie) de cernere a unei site se poate determina, cunoscând

dimensiunea ochiului l şi diametrul sârmei d, folosind relaţia (fig.4.10):
l2 (4.34)
S(%) = 100
(l + d )2

Fig. 4.10. Elementele geometrice ale suprafeţei de cernere

Numărul de fire pe cm se calculează cu următoarea relaţie:

100
nf  (4.35)
l  d 2
Alegem pentru efectuarea calculelor primul pasaj de şrotare. Pasajul de şrotare
B1-B2, din cadrul diagramei tehnologice, este format din 25 de site plane, amplasate
în 5 pachete: 81000; 6500; 6140; 3315; 2355.
Pentru pachetul de site 81000 avem:
l = 1 mm
S = 58 %
Grosimea firului sitei este:
 2  l  S  2  l 2  S 2  4( S  1)  l 2  S 2
d 
2S
 2  1  0,58  2  12  0,582  4(0,58  1)  12  0,582
d  0,313 mm
2  0,58
Numărul de fire pe cm este:
100 100
nf    7,616 fire / cm
l  d 2 1  0,3132
Pentru pachetul de site 6500 avem:
l = 0,500 mm
S = 49,5 %
Utilaje pentru morărit – Calculul sitelor plane Prof. Gh. Voicu

Grosimea firului sitei este:

 2  l  S  2  l 2  S 2  4( S  1)  l 2  S 2
d 
2S
 2  0,5  0,495  2  0,52  0,4952  4(0,495  1)  0,52  0,4952
d  0,211 mm
2  0,495
Numărul de fire pe cm este:
100 100
nf    14,07 fire / cm
l  d 2
0,5  0,2112
Pentru pachetul de site 6140 avem:
l = 0,140 mm
S = 45 %
Grosimea firului sitei este:
 2  l  S  2  l 2  S 2  4( S  1)  l 2  S 2
d 
2S
 2  0,14  0,45  2  0,14 2  0,452  4(0,45  1)  0,14 2  0,452
d  0,069 mm
2  0,45
Numărul de fire pe cm este:
100 100
nf    47,92 fire / cm
l  d 2 0,140  0,0692
Pentru pachetul de site 3315 avem:
l = 0,315 mm
S = 46 %
Grosimea firului sitei este:
 2  l  S  2  l 2  S 2  4( S  1)  l 2  S 2
d 
2S
 2  0,315  0,46  2  0,3152  0,46 2  4(0,46  1)  0,3152  0,46 2
d  0,149 mm
2  0,46
Numărul de fire pe cm este:
100 100
nf    21,53 fire / cm
l  d 2 0,315  0,1492
Pentru pachetul de site 2355 avem:
l = 0,355 mm
S = 46,5 %
Grosimea firului sitei este:
 2  l  S  2  l 2  S 2  4( S  1)  l 2  S 2
d 
2S
 2  0,355  0,465  2  0,3552  0,4652  4(0,465  1)  0,3552  0,4652
d  0,166 mm
2  0,465
Utilaje pentru morărit – Calculul sitelor plane Prof. Gh. Voicu

Numărul de fire pe cm este:

100 100
nf    19,21 fire / cm
l  d 2
0,355  0,1662
Calculul turaţiei excentricului

Condiţia de cernere necesară sitelor plane este ca particulele de material să se afle

în contact cu suprafaţa de cernere un timp optim astfel încât particulele mici să nu sară
peste orificiile ţesăturii. La sitele plane particulele parcurg traiectorii circulare pe
suprafaţa de cernere deplasându-se de la un capat la altul.
Turaţia arborelui cu excentric trebuie să se încadreze între două limite:
n min < n e < n max (4.36)
Turaţia minimă nmin limitează capacitatea de cernere a maşinii, iar nmax limitează
timpul necesar particulelor mici de a trece prin orificii.

Fig.4.11. Schema de calcul pentru turaţia minimă a blocului cu site

Pentru ca particulele de material aflate pe suprafaţa de cernere să se poată

deplasa, este necesar ca forţa centrifugă Fc=mr2, imprimată acestora de rotaţia sitei, să
depaşească forţa de frecare Ff=mg (fig.4.11), condiţie exprimată prin relaţia:
r  2 > g (4.37)
în care  este coeficientul de frecare a particulei cu sita.
Din aceasta relaţie, dacă se ţine seama că =πn/30, rezultă expresia turaţiei
minime pentru care particula se mai află încă în repaus pe suprafaţa de cernere:

nmin  30 (rot/ min ) (4.38)
r
unde r se introduce în relaţie în m.
Pentru existenţa mişcării relative trebuie ca:
ne > nmin (4.39)
La maşinile de separare germane tip Bühler excentricitatea r este: r = 32 mm
Utilaje pentru morărit – Calculul sitelor plane Prof. Gh. Voicu

Coeficientul de frecare pe suprafaţa sitelor:  = 0,7

Turaţia minimă a blocului de site:
 0,7 rot
nmin  30  30 3
 140,31
r 32  10 min
Alegem turaţia blocului de site n = 250 rot/min

4.2.1. Calculul vitezei relative de deplasare a particulelor pe sită

Viteza de deplasare relativă a particulelor pe sită trebuie astfel aleasă încât să

permită particulelor cu dimensiuni mai mici decât orificiile ţesăturii să treacă prin
acestea, iar particulele cu dimensiuni mai mari să nu rămână blocate în aceste orificii.
O particulă de material M, aflată pe suprafaţa unei site plane care are o mişcare
proprie de translaţie circulară de rază r, descrie o mişcare relativă circulară de rază rp,
fig.4.12.
Pentru ca particula să aibă o mişcare proprie pe suprafaţa sitei şi să nu se
deplaseze odată cu aceasta (echilibru relativ), trebuie ca turaţia sitei să depăşească o
valoare bine determinată.
În mişcarea relativă a particulei se vor considera forţele: Fcs, Fcp - forţele
centrifuge din mişcarea circulară a sitei, respectiv din mişcarea circulară a particulei; F
– forţa de frecare a particulei pe suprafaţa sitei şi forţa Coriolis Fc=-2mtxvr care are
mărimea Fc=2mprp, deoarece t este perpendiculară pe vr.
Când p=, rezultă Fc=2m2rp şi ca sens este de sens contrar lui Fcp.
În cazul existenţei echilibrului, avem:
F + F cs + F c = 0 (4.40)
Urmărind figura, se observă că:
2 2
F c = F cs - F (4.41)


p

Fig.4.12. Traiectoria particulei pe suprafaţa sitei

Utilaje pentru morărit – Calculul sitelor plane Prof. Gh. Voicu

Înlocuind în ultima relaţie (4.41) expresiile forţelor centrifuge şi celei de frecare

din relaţiile:
F c = 2m r p 
2

F cs = mr 
2
(4.42)
F = mg
în urma efectuării calculelor se obţine relaţia:
 g 
2
r
rp = 1-  2  (4.43)
2  r 
care reprezintă relaţia lui Jucovski în cazul sitelor plane.
Această relaţie arată că raza de mişcare a particulelor pe suprafaţa ramei de sită rp
este diferită de rază de mişcare a sitei, dată de excentricitatea r.
Cu cât coeficientul de frecare  este mai mare cu atât raza de mişcare a particulei
este mai mică.
Cunoscând unghiul , dintre forţa centrifugă Fcs şi forţa de frecare F, din figură se
observă că:
F = F cs cos (4.44)
ţinând seama de acest lucru, relaţia lui Jucovski (4.43) devine:
r
rp= 1 - cos2  = r sin  (4.45)
2
Această relaţie este valabilă numai dacă materialul se află într-un singur strat de
particule. în realitate, materialul se găseste aşezat pe suprafaţa sitei într-un strat de
grosime h, iar coeficientul de frecare dintre particule este mai mare decât coeficientul de
frecare al particulelor cu suprafaţa sitei.

În această situaţie raza de mişcare a particulei are expresia:

 kg 
2
r
rp= 1 -  2  = r 1 -k 2 cos2  (4.46)
2  r 
în care k este un coeficient subunitar ce ţine seama de influenţa grosimii h a stratului de
material de pe suprafaţa ramei şi de frecarea dintre particule.
Viteza cu care particula se deplasează pe cercul de raza rp, când se consideră
p=, este:
v p = r p (4.47)
Viteza limită de deplasare a particulelor pe suprafaţa sitei se determină pentru
două cazuri posibile:

a.Cazul particulei de cernut a  l pe suprafaţa sitei

În cazul particulelor cu dimensiuni a  l (fig.4.13 a), pentru ca cernerea să se
poată realiza trebuie să fie îndeplinite condiţiile:
- particula de cernut să ajungă în dreptul orificiului sitei;
Utilaje pentru morărit – Calculul sitelor plane Prof. Gh. Voicu

- odată ajunsă în dreptul orificiului particula trebuie să aibă timpul necesar să

cadă prin acesta pe înălţimea z, altfel ea nu va fi angajată în trecerea prin orificiu.
Particula se deplasează pe cercul de rază rp, de la A la B, în punctul B ea căzând
sub acţiunea greutăţii proprii.

Fig. 4.13. Scheme de calcul pentru viteza particulei pe suprafaţa de cernere

a) cazul a  l; b) cazul a > l

Din figură se observă că:

d +a
z=
2 (4.48)
D= d +l
unde d este grosimea firelor sitei, iar a este diametrul particulei de cernut.
Datorită faptului că particula se află în cădere liberă, în punctul B, spaţiul parcurs
de aceasta pe verticală este:
1
z = g t2 (4.49)
2
unde g este acceleraţia gravitaţională.
Spaţiul parcurs de particulă în plan orizontal într-un timp egal cu timpul de
cădere t, este:
S = v pt (4.50)
dar poate fi determinat şi urmărind fig.4.13, cunoscând că acest spaţiu este egal cu
lungimea arcului AB, care poate fi aproximat prin coarda AB, corespunzătoare acestuia:
Utilaje pentru morărit – Calculul sitelor plane Prof. Gh. Voicu

2
S = D + b2 (4.51)
4
Folosind relaţiile (4.48-4.51) se obţine expresia vitezei particulei de material pe
suprafaţa sitei:
2
g ( D + b2 )
vp= 4 (4.52)
d +a
Cazul cel mai defavorabil este când particula se deplasează pe suprafaţa sitei
paralel cu firul, adică b=0, în această situaţie viteza particulei va avea expresia:
2 d +l 2
g D g( )
vp= 4 = 2 (4.53)
d +a d +a
În cazul în care l = a, rezultă:
1
vp = g (d + l) (4.54)
2
Din analiza cernerii particulelor de dimensiuni mai mici decât orificiile sitei
rezultă că viteza de deplasarea a particulei depinde de latura orificiului l, de masa
volumică şi de înălţimea h a stratului de material, deoarece acesta frânează deplasarea
stratului de material în contact cu sita.

b.Cazul particulei de refuz a>l pe suprafaţa de cernere

Examinând fig.4.13 b) se observă că o particulă de material de dimensiuni a>l
poate intra parţial în spaţiul dintre două fire, obturând orificiul de cernere. Pentru ca
cernerea să poată continua, iar refuzul (particulele cu a>l) să poată fi evacuat, trebuie ca
forţele de inerţie, care acţionează asupra particulei, să fie suficient de puternice pentru a
determina ieşirea acesteia din orificiu.
În acest caz, vom considera forţele care acţionează asupra particulei de material,
şi anume: Gp - greutatea totală, compusă din greutatea proprie a particulei G şi greutatea
stratului de deasupra Gs; T = 1 Gs – forţa de antrenare prin frecare internă, tangenta la
traiectoria particulei (1 - coeficient de frecare internă); Fc=(G/g)r2 – forţa centrifugă,
cu direcţia razei cercului de mişcare a sitei.
Conform relaţiei lui Jucovski, între T şi Fc există unghiul , diferit de 90o, care
satisface relaţia:
 g
cos = 1 2 (4.55)
r
Rezultanta forţelor Fc şi T, are mărimea:
P r = F c2 + T 2 + 2 F c T cos (4.56)
Având în vedere expresiile celor două forţe şi ale lui cos, după efectuarea
calculelor în relaţia (4.55), se obţine:
G G
P r = ( r  2 ) + (  1 G s ) (1+ 2
2 2
) (4.57)
g Gs
Utilaje pentru morărit – Calculul sitelor plane Prof. Gh. Voicu

Forţa Pr are tendinţa de a scoate particula de refuz afară din orificiu.

Momentele date de cele două forţe principale care acţionează asupra particulei
sunt:
M 1 = Pr y
(4.58)
M 2=G p x
Momentul M1, al forţei Pr, are tendinţa de a scoate particula din orificiu, în timp
ce momentul M2, al forţei Gp, are tendinţa de a apăsa particula pe suprafaţa sitei.
Pentru ca particula să iasă din orificiu trebuie indeplinită condiţia M1 > M2, care
conduce la relaţia:
x
Pr > G p (4.59)
y
în care x/y = tg.
Forţa Pr îşi schimbă permanent direcţia, rotindu-se cu unghiul 2π, în timp ce
solicitarea de a ieşi din orificii se va manifesta şi ea în directii diferite.
În cazul în care Pr este dirijată perpendicular pe axul firelor ţesăturii (situaţia cea
mai defavorabilă), ţinând seama de realţiile (4.57), din relaţia (4.59) se obţine:
x G
P r = F p = (m r 1 2 ) + (  1 G s ) (1+ 2
2 2
) (4.60)
y Gs
Ridicând la pătrat relaţia (4.59) şi ţinând seama de faptul că x/y = tg  şi de
relaţiile:
 a2
Gp = hg
4
(4.61)
 a3
G= o g
6
rezultă:

2 1  h
2 2
1 h 1  2 2 1  h
2 2
1 h 
(r  )  9 g     
 4  2 a 2 3  a 
2
+ + ) tg - + (4.62)
 
 4  0 a 3  0 a 9 
2 2
 0 0 

unde  şi o sunt masa volumică a stratului de material, respectiv densitatea particulei.
Dacă notăm:
9  2 h2 h
0= + 3 (4.63)
4  02 a 2 0 a
atunci rezultă relaţia acceleraţiei critice a sitei sub forma:
2 = g tg 2
acrit = r  1 +  0 (1 - 2 ) (4.64)
tg 
iar turaţia critică a sitei plane va avea expresia:
30 a crit
ncrit = (4.65)
 r
În urma analizei efectuate rezultă că dacă dimensiunea particulei a scade,
valoarea lui 0 creşte şi, deci, acceleraţia critică va creşte la rândul ei.
Utilaje pentru morărit – Calculul sitelor plane Prof. Gh. Voicu

Rezultă că la particule mai mici de refuz, avem nevoie de acceleraţii mari pentru
a asigura deplasarea pe sită a acestuia, ceea ce practic nu se poate realiza. Practic,
particulele de dimensiuni apropiate cu dimensiunea orificiilor se blochează în orificii şi
nu pot fi scoase în afară la turaţie normală, desfundarea orificiilor realizându-se cu
ajutorul unor dispozitive speciale.
Dacă s-ar mări turaţia, particulele de cernut nu ar mai avea timpul necesar pentru
a cădea prin orificii.
Curăţirea sitelor cu perii sau cu alte dispozitive este necesară şi datorită forţelor
electrostatice care au tendinţa de a se opune ieşirii particulelor de refuz din ochiurile
sitei şi care reţin sub sită particulele de dimensiuni mai mici care au trecut prin ochiurile
sitei.

Pentru maşinile de separat germane tip Bühler (MPAH 625/825) avem:

rot
Turaţia blocului de site plane: n = 250
min
Excentricitatea r : r = 32 mm
Coeficientul de frecare pe suprafaţa sitelor:  = 0,7
Coeficientul de frecare internă: i = 0,85
Coeficientul ce ţine seama de înălţimea stratului de material de pe suprafaţa
sitelor: k = 1,8
Se consideră grosimea stratului de material pe suprafaţa sitei: h = 4 mm
Masa volumică a stratului de material:  = 600 kg/m3
Densitatea particulei de la pasajul respectiv:  = 1300
3
kg/m
Viteza unghulară a mişcării blocului de site plane se determină cu relaţia:
  n   250
   26,18 s 1
30 30
În această situaţie raza de mişcare a particulei pe suprafaţa sitei este:
2
 kg  32  10 3
2
r  1,8  0,7  9,81 
rp = 1-  2 = 1-  3
 = 0,013 m
 r   32  10  26,18 
2
2 2
Viteza relativă faţă de sită pe traiectorie circulară, când se consideră p =  este:
m
v p = r p   0,013  26,18  0,346
s
Alegem pentru calcul cazul suprafeţei de cernere care are are dimensiunea
ochiului de cernere l = 1120 m şi suprafaţa vie S = 58 %; grosimea firului este:
 2  l  S  2  l 2  S 2  4( S  1)  l 2  S 2
d 
2S
 2  1,12  0,58  2  1,12 2  0,582  4(0,58  1)  1,12 2  0,582
d  0,351 mm
2  0,58
Utilaje pentru morărit – Calculul sitelor plane Prof. Gh. Voicu

Pentru cazul în care dimensiunea particulei de material este mai mică sau la
limită egală cu dimensiunea ochiului sitei (a  l), se calculează viteza limită de
deplasare a particulelor de dimensiuni a  l cu relaţia:
1 1 mm
v p lim. = g (d + l)  9,81  103 ( 351 + 1120 )  10 3  60,056
2 2 s
Distanţa ocupată de mărimea ochiului şi grosimea firului de nylon este:
D = d + l = 0,351 + 1,120 = 1,47 mm
Pentru cazul în care dimensiunea particulei de material este mai mare decât
dimensiunea ochiului sitei (a > l), se calculează acceleraţia critică a mecanismului de
acţionare la care particulele de dimensiuni a > l pot rămâne blocate în orificii. Astfel
se calculează mai întâi tangenta tg şi constanta  cu ajutorul relaţilor:
d a d l
tg   1 Se presupune că la limită avem : a = l
D d l
9  2 h2  h 9 6002  0,0042 600  0,004
0 = +3   +3  11,06
4 0 a
2 2
 0 a 4 1300  1,12
2 2
1300  1,12
Acceleraţia critică a mecanismului de acţionare la care particulele de
dimensiuni a > l pot rămâne blocate în orificii este:
2 0,7
2
m
acrit = g tg 1 +  0 (1 - 2 )  9,81  1 1 + 11,06  (1 - )  19,788
tg  1 s2
Turaţia critică a excentricului de acţionare este:
30 acrit 30 19,788 rot
ncrit =   237,463
 r  0,032 min
Se observă că în acest caz valoarea turaţiei critice este mai mică decât valoarea
turaţiei alease: ncrit = 237 rot/min < n = 250 rot/min. Totuşi pentru ca peocesul de
cernere să se desfăşoare în condiţii corespunzătoare, pe suprafeţele de cernere ale
sitelor se pun pucuri sau perii, în scopul deblocării orificiilor de particulele blocate în
timpul procesului de cernere.

Determinarea masei contragreutăţilor la sita plană

Principalele forţe care apar la acţionarea blocurilor cu site plane, prezentate

schematic în fig.4.14, sunt: GS – greutatea maşinii aplicată în centrul său de greutate C;
Gc – greutatea mecanismului de acţionare aplicată la distanţa y0 de axa de simetrie a
sitei plane; FS – forţa centrifugă din mişcarea de rotaţie a sitei; Fc – forţa centrifugă a
mecanismului de acţionare (a contragreutăţilor).
Utilaje pentru morărit – Calculul sitelor plane Prof. Gh. Voicu

Fig. 4.14. Schema pentru calculul contragreutăţii maşinii de cernere cu site plane

Din condiţii de bună funcţionare (cernere eficientă) se impune ca raza de mişcare

a blocului de site să fie cuprinsă între 30...35 mm. Presupunem o rază de mişcare de
r1 = 32 mm şi ne propunem să facem calculul masei contragreutăţii astfel încât blocul de
separare să se mişte pe raza impusă.
Centrul de greutate al sitei plane se consideră că se află pe axa de rotaţie a
contragreutăţii. Poziţia contragreutăţii faţă de centrul de greutate poate fi reglată,
astfel încât raza de mişcare a sitei să poată fi modificată. Pentru un caz concret cu o
valoare constructivă a braţului de rotaţie (impusă de condiţia de neatingere în
mişcarea de rotaţie a pereţilor interiori de către contragreutate) egală cu y0 = 250 mm,
ne propunem să determinăm masa contragreutăţii, astfel încât raza de mişcare a sitei
să se păstreze în limitele impuse (r1 = 32 mm).
Urmărind schema din figura 4.14 se poate scrie:
Fc = FS (4.66)
Utilaje pentru morărit – Calculul sitelor plane Prof. Gh. Voicu

unde:
- Fc – forţa centrifugă din mişcarea de rotaţie a contragreutăţii (raza de rotaţie y0):
Fc = mc  y0  2 (4.67)
- FS – forţa centrifugă din mişcarea de rotaţie a blocului de site (raza de rotaţie r1):
FS = mS  r1  2 (4.68)
-  – viteza unghiulară a blocului de separare cu site cu o valoare impusă (n = 250
rot/min), dată de turaţia motorului şi a raportului de transmitere la axul pe care
este situată contragreutea.
Într-o poziţie oarecare a sitei în mişcarea de rotaţie cele două forţe centrifuge
trebuie să-şi facă echilibrul (s-a neglijat forţa de rezistenţă a suporţilor elastici).
Astfel:
   250 
2
FS  5400  0,032     118437 N
 30 
   250 
2
Fc  mc  0,032   
 30 
Din cele două relaţii de mai sus rezultă :
mc = 691 kg
Contragreutatea este formată dintr-un bloc masiv de metal (  7850 kg/m3),
care trebuie să aibe volumul:
m 691
V c   0,088 m 3
 7850
Pentru un astfel de volum impunem dimensiunile blocului paralelipipedic:

h = 2100 mm
l = 120 mm
L = 360 mm

 V = 2,1  0,12  0,35 = 0,0907 m3

Masa contragreutăţii recalculată va fi:
Mc = V   = 712 kg
Cu noua valoare a masei contragreutăţii, recalculăm forţa centrifugă a
contragreutăţii şi verificăm raza de rotaţie a sitei (r1):
   250 
2
Fc  712  0,032     122001 N
 30 
2
122001  30 
 r1     0,033 m
5400    250 
Braţul de rotaţie al contragreutăţii (y0) poate fi reglat astfel încât raza de rotaţie
a sitei să se păstreze la valoarea de 32 mm, sau la o altă valoare impusă de procesul
de cernere. Astfel el poate fi reglat între y0 = 0,20...0,30 m. Cu aceste valori extreme
ale lui y0 calculăm valorile minime şi maxime ale razei de rotaţie a sitei:
Utilaje pentru morărit – Calculul sitelor plane Prof. Gh. Voicu

mc  y0 min 712  0,2

r1min    0,0264 m
mS 5400
m y 712  0,3
r1max  c 0 max   0,0396 m
mS 5400

Calculul coeficientului de extracţie al unui bloc de site

Vom efectua calculul coeficientului de extracţie al pachetelor de rame ale primei

trepte de şrotare din cadrul fluxului tehnologic al morii Bühler de capacitate 220 t/24 h,
în componenţa căruia se află patru pachete de rame, astfel: 8 rame cu dimensiunile
orificiilor de 1000 m, 6 rame cu dimensiunile orificiilor de 140 m, 3 rame cu
dimensiunile orificiilor de 315 m, 2 rame cu dimensiunile orificiilor de 355 m,
ultimile 5 rame constituind un singur pachet.
Pentru a putea efectua calculul coeficientului de extracţie al pachetelor de rame,
trebuie să ştim ponderea atât a cernuturilor cât şi a refuzurilor în cadrul
compartimentului studiat.
Astfel refuzul R1 = B3 - şrot mare, este constituit din fracţiuni de seminţe
cuprinse între 1/2 din sămânţă şi 1 mm, având o pondere în cadrul compartimentului de
32,7%.
Refuzul R2 = S1+S2 – grişuri mari, este constituit din fracţiuni de seminţe
cuprinse între 1 mm şi 0,5 mm, având o pondere în cadrul compartimentului de 23,9%.
Refuzul R3 = S3 – grişuri mijlocii, este constituit din fracţiuni de seminţe
cuprinse între 0,355 mm şi 0,14 mm, având o pondere în cadrul compartimentului de
22,8%.
Cernutul C1 = F1-2 – făină calitatea a doua, este constituit din fracţiuni de
seminţe mai mici de 0,14 mm, având o pondere în cadrul compartimentului de 4,8%.
Cernutul C2 = Div.1 – amestec de grişuri mici şi mijlocii, dunsturi moi şi făină
calitatea a doua, este constituit din fracţiuni de seminţe mai mici de 0,355 mm, având o
pondere în cadrul compartimentului de 15,8%.
În figura 4.15 este prezentată schema de calcul pentru coeficientul de extracţie
al primei trepte de şrotare din cadrul fluxului tehnologic al morii Bühler de capacitate
220 t/24 h:
Coeficienţii de extracţie vor fi:

 Pachetul I:
P  P  P  P  P  P  P  P P  R1
 med . I  1 2 3 4 5 6 7 8 
P P
100  32,7
  med . I   0,673
100

 Pachetul II:
Utilaje pentru morărit – Calculul sitelor plane Prof. Gh. Voicu

P9  P10  P11  P12  P13  P14 P  ( R1  R2 )

 med . II  
P1  P2  P3  P4  P5  P6  P7  P8 P  R1
100  (32,7  23,9)
  med . II   0,645
100  32,7
 Pachetul III:
P P P P P P C1
 med . III  15 16 17 18 19 20 
P9  P10  P11  P12  P13  P14 P  ( R1  R2 )
4,8
  med . III   0,111
100  (32,7  23,9)
 Pachetul IV:
P21  P22  P23  P24  P25
 med . IV 
( P9  P10  P11  P12  P13  P14 )  ( P15  P16  P17  P18  P19  P20 )
C2 15,8
  med . IV    0,409
[ P  ( R1  R2 )]  C1 [100  (32,7  23,9)]  4,8

În anexele 4.1-4.3 sunt prezentate schemele ultimei treptei de şrotare, al unei

trepte de măcinare a dunsturilor, respectiv al unei trepte de măcinare a tărâţei, din cadrul
fluxului tehnologic al morii Bühler de capacitate 220 t/24 h:

Efectuarea calculelor de la acest capitol s-a făcut cu ajutorul programului de

calcul matematic MATHCAD 7.0. Liniile programului realizat precum şi rezultatele
obţinute sunt prezentate în anexa 4.4.
Utilaje pentru morărit – Calculul sitelor plane Prof. Gh. Voicu

Fig. 4.15. Schema de calcul pentru coeficientul de extracţie al primei trepte de

şrotare din cadrul fluxului tehnologic al morii Bühler de capacitate 220 t/24 h
Utilaje pentru morărit – Calculul sitelor plane Prof. Gh. Voicu

Anexa 4.1

Schema ultimei trepte de şrotare din cadrul fluxului tehnologic al morii Bühler de
capacitate 220 t/24 h
Utilaje pentru morărit – Calculul sitelor plane Prof. Gh. Voicu

Anexa 4.2.

Schema unei trepte de măcinare a dunsturilor din cadrul fluxului tehnologic al morii
Bühler de capacitate 220 t/24 h
Utilaje pentru morărit – Calculul sitelor plane Prof. Gh. Voicu

Anexa 4.3.

Schema unei trepte de măcinare a tărâţei, din cadrul fluxului tehnologic al morii
Bühler de capacitate 220 t/24 h