VIII.

TRANSMISII MECANICE
VIII.1. Angrenaje cu roţi dinţate
VIII.1.1. Probleme rezolvate

VIII.1. Să se determine elementele geometrice şi forţele unui angrenaj cilindric cu dinţi

drepţi ai unei transmisii mecanice cunoscând: numerele de dinti z 1  40 dinti , z 2  71 dinti ,

modulul normal al angrenajului m  2mm , unghiul normal al profilului de referinţă  o  20 o ,

coeficienţii de corijare a danturii x1,2  0,5 , momentul de torsiune ce trebuie transmis

M tn  95500 Nmm .

Rezolvare:
Se calculează elementele geometrice ale angrenajului z1z2:
Elementele geometrice ale celor două roţi sunt:
- diametrul de divizare: d 1,2  m  z 1,2

d 1  2  40  80 mm
d 2  2  71  142 mm
- diametrul de cap: d a1,2  d 1,2  2 ha  d 1,2  2  m( hoa  x1,2 )

d a1  80  2  2( 1  0 ,5 )  86 mm

d a 2  142  2  2( 1  0 ,5 )  148 mm

- diametrul de fund: d f 1,2  d 1,2  2h f  d 1,2  2  m( hof  co  x1,2 )

d f 1  80  2  2( 1  0 ,25  0 ,5 )  77 mm

d f 1  142  2  2( 1  0 ,25  0 ,5 )  139 mm

- diametrul de bază: d b1,2  d 1,2 . cos  o

d b1  80  cos 20  75,175 mm

d b2  142  cos 20  133,436 mm

159
 Pentru calculul forţelor din angrenajul z1 z 2 se determină:
- forţele tangenţiale:
2 M t 1,2
Ft 1,2 
d 1,2
2  95500
Ft 1,2   2387 ,5 N
80
- forţele radiale:
Fr 1,2  Ft 1,2  tg

Fr 1,2  2387 ,5  tg 20  868 ,97 N

- forţa normală :
2 M t 1,2
Fn   Ft21  Fr21
d 1,2  cos 

Fn  2387 ,5 2  868 ,97 2  2540 ,72 N

VIII.2. Să se calculeze elementele geometrice şi forţele unui angrenaj cilindric cu dinţi

înclinaţi z1z2 din componenţa unui reductor, dacă se cunosc: numerele de dinţi ale roţilor
z 1  18 dinti , z 2  72 dinti , unghiul de înclinare al dinţilor roţilor  o  15 o , coeficienţii

deplasării de profil x1  0,08, x 2  0 , b/d 1  0,9 , modulul normal mn  3mm , unghiul normal al

profilului de referinţă  o  20 o , supus unui moment de torsiune M tn  460 Nm .

Rezolvare:
Se calculează pasul normal, modulul şi pasul frontal:
pn  m n 

pn  3  9 ,425 mm

mn
mf 
cos  o
3
mf   3 ,106 mm
cos 15 o

160
p f  m f    3,106    9 ,757 mm

Elementele geometrice ale celor două roţi sunt:

mn
- diametrul de divizare: d 1,2  z1,2
cos  o

3
d1   18  55 ,908 mm
cos 15 o
3
d2   72  223 ,632 mm
cos 15 o

- diametrele de bază: d b1,2  d 1,2  cos  t

 tg o 
 t  arctg  
 cos  o 
 tg 20 o 
 t  arctg    20 o 38' 48"
 cos 15 o 
 

d b1  55 ,908  cos 20 o 38' 48"  52 ,317 mm

d b 2  223,6328  cos 20 o 38' 48"  209 ,268 mm

- diametrul de cap: d a1,2  d 1,2  2 ha  d 1,2  2  mn ( hoa  x1,2 )

d a1  55 ,908  2  3( 1  0 ,08 )  62 ,388 mm

d a 2  223,632  2  3( 1  0 )  229 ,632 mm

- diametrul de fund: d f 1,2  d 1,2  2 h f  d 1,2  2  mn ( hof  co  x1,2 )

d f 1  55 ,908  2  3( 1  0 ,25  0 ,08 )  48 ,888 mm

d f 1  229 ,632  2  3( 1  0 ,25  0 )  216 ,132 mm

- lăţimea danturii:
 b 
b2     d 1
 d1 
b2  0 ,9  55 ,908  50 ,317 mm

Se adoptă b2  51 mm .
b1  b2  (2...6 mm)  51  3  54 mm

161
 Pentru calculul forţelor din angrenajul z1z2 se calculează forţele pentru pinion (roata
conducătoare) cele pentru roata condusă având având aceleaşi valori conform principiului acţiunii
şi reacţiunii:
M tn
- forţa tangenţială: Ft 1,2 
d1 / 2
2  460000
Ft 1   16455 ,606 N
55 ,908
- forţa axială: Fa1,2  Ft 1,2  tg  o

Fa1  16455,606  tg 15  4409,266 N

tg  o
- forţa radială: Fr 1,2  Ft 1,2
cos  o
tg 20
Fr1  16455,606   6200,632 N
cos 15

VIII.3. Prima treaptă a reductorului din fig.VIII.1 este un angrenaj conic cu dinţi drepţi,
cu unghiul dintre axe   90 o . Pinionul are z1  16 dinti , roata are z 2  40 dinti . Să se
determine elementele geometrice ale roţilor angrenajului, cunoscând diametrul de divizare
d 1  50 mm .
ML1

C1
CEB z1 z4
ME I z3
z2 III
II C2
FBT
v
ML2(BT)
Fig.VIII.1
162
 Rezolvare:
- Raportul de transmitere:
z
i 2
z1
40
i  2 ,5
16
- Semiunghiurile conurilor de divizare:
1. pentru pinion
1 1
tg 1    0 ,4   1  210 48 '
i 2 ,5
2. pentru roată
tg 2  i  2 ,5'

 2  68 0 12
Se verifică suma unghiurilor:
  1   2
  21o 48' 68 o 12'  90 o
- Modulul maxim:
d
m 1
z1

50
m  3 ,125mm
16
adoptându-se din STAS 822-68 m  3 mm
- Diametrele de divizare: d 1,2  m  z 1,2

d 1  3  16  48 mm
d 2  3  40  120 mm

- Diametrele de cap: d a1,2  d 1,2  2ha cos  1,2  d 1,2  2mh*oa cos  1,2

d a1  48  2  3  1  cos21o 48'  53 ,57 mm

d a1  48  2  3  1  cos68 o12'  122 ,23 mm

163
 - Diametrele de fund: d f1,2  d 1,2 - 2h f  cos  1,2  d 1,2  2mh*of  cos  1,2

d f1  48  2  3  1,25  cos21o 48'  41,037 mm

d f2  120  2  3  1,25  cos68 o12'  117 ,214 mm

d1 d2
- Lungimea generatoarei: G  
2 sin  1 2 sin  2
48
G  64 ,62 mm
2  0 ,3714
G
- Lăţimea dinţilor: B 
3
64 ,62
B  21,6 mm
3
cu condiţia: B  8  m  24 mm

VIII.4. Să se determine forţele din angrenajul conic al unui reductor cunoscând puterea la
arborele de intrare P  3 kW şi turaţia n  1500 rot/min diametrul de divizare al
pinionului d 1  40,037 mm , semiunghiurile conului de divizare  1  21o 48' ,  2  68 o 12' ,
unghiul normal al profilului de referinţă o20o.

Rezolvare:
Se calculează momentul de torsiune la arborele de intrare:
30 P
M t1 
 n
30  3  10 3
M t1   19 ,10 Nm  19100 Nmm
  1500
- Forţa tangenţială:
2M t1
Ft 1 
d1
2  19100
Ft 1   954 N ;
40 ,037
- Forţa radială:

164
 Fr 1  Ft 1  tg  o  cos  1

Fr 1  954  0 ,36397  0 ,92848  322 ,4 N

- Forţa axială:
Fa 1  Ft 1  tg  o  sin  1

Fa1  954  0 ,36397  0 ,37137  128 ,9 N

- Forţele care solicită roata conică condusă:
Ft 2  Ft 1  974 N

Fr 2  Fa1  128 ,9 N

Fa 2  Fr 1  322 ,4 N

VIII.5. La angrenajul melcat al unui reductor într-o treaptă, se cunosc: turaţia la intrare în
reductor n1  950 rot/min , turaţia la iesirea din reductor n2  60 rot/min , distanţa dintre axe

a  100 mm , modulul axial m x  5 mm , unghiul axial al profilului  oa  20 o , coeficientul

diametral q  9 . Să se determine elementele geometrice ale melcului şi roţii melcate şi să se

determine valoarea forţelor care apar în angrenare ştiind că momentul de torsiune transmis de
melc este M t1  100 Nm iar cel transmis de roata melcată M t2  1350 Nm iar coeficientul de

frecare pentru cuplul de materiale oţel/bronz este '  0 ,03 .

Rezolvare:
- Raportul de transmitere:
n
i 1
n2
950
i  15 ,833
60
- Numărul de dinţi ai roţii melcate:
pentru i  15  30 se alege, numărul de începuturi pentru melc: z1  2
z 2  i  z1
z 2  2  15 ,833  31,666

165
Se adoptă z2 = 31 dinţi;
- Recalcularea raportului de transmitere:
z
irec  2
z1
31
irec   15 ,5
2
- Recalcularea distanţei dintre axe:

 q  z 2 
m
a rec 
2
a rec   9  31  100 ,
5
2
se remarcă faptul că a rec  a .

Elementele geometrice ale melcului:

- diametrul de referinţă al melcului:
d o1  d o  q  m x

d o1  9  5  45 mm
- diametrul de referinţă al roţii melcate:
d o2  z2  mx

d o 2  31  5  155 mm
- diametrul de divizare (rostogolire) al melcului:
d 1  d 01  2 m x xt 2

unde xt2 este coeficientul frontal al deplasării de profil al roţii melcate:

a  a rec
xt 2  0
mx

deci d 1  d o1  45 mm

- diametrul de divizare al roţii melcate:

d 2  d o2  155 mm
- diametrul de picior (interioare sau de fund) al melcului:

d f1  d o1 - 2(h*oa  c*o ) m x  d o1 - 2hof m x

166
 *
unde: hoa  1 – coeficientul înălţimii capului de referinţă

c*o  0 ,2 - coeficientul jocului de referinţă radial

d f1  45 - 2(1  0,2) 5  33 mm

- diametrul de picior (interioare sau de fund) al roţii melcate:

d f2  d o2 - 2(h*oa  c*o - xt2 ) m x

d f2  155 - 2(1  0,2)  5  143 mm

- diametrul de cap al melcului:

d a1  d o1  2 h*oa m x

d a1  45  2  1  5  55 mm
- diametrele de cap al roţii melcate:

d a2  d o2  2 (h*oa  xt2 ) m x

d a2  155  2 (1  0)  5  165 mm
- lăţimea coroanei melcate:
pentru z1  2  b2  0,75d a1  41,25

 se adoptă b2  40 mm
- lăţimea melcului se apreciază în funcţie de deplasarea specifică a danturii roţii melcate şi
de numărul de începuturi ale melcului:
L1  (11  0,06 z 2 ) m x se adoptă L1 = 65 mm
- forţa tangenţială a melcului (egală cu forţa axială a roţii melcate):
M t1
Ft 1   Fa 2
d o1 / 2
2  100000
Ft 1   4444 ,4 N
45
- forţa tangenţială a roţii melcate (egală cu forţa axială a melcului):
M t2
Ft 2   Fa1
d2 / 2

167
 2  1350000
Ft 2   17419 N
155
- forţa radială:
cos  o  tg o
Fr 1  Fr 2  Ft 1
sin(  o  ' )

unde o – unghiul de înclinare a elicei melcului;

tg  o  z1 p / d o  z1 / q

 o  arctg( z1 / q ) 12 31' 43"

’ – unghiul de frecare
tg '  ' / cos  o

'  arctg( ' / cos  o )

'  1o 43' 9" ’

cos 12 o 31' 43" tg 20

Fr 1  Fr 2  4444 ,4  6344 ,91 N
sin( 12 o 31' 43" 1o 43' 9" )

VIII.1.2. Probleme nerezolvate

N.VIII.1. Să se determine elementele geometrice şi forţele unui angrenaj cilindric cu dinţi

drepţi al unei transmisii mecanice cunoscând: numerele de dinti z1  45 , z 2  81 , modulul

normal al angrenajului m=3 mm, unghiul normal al profilului de referinţă  o  20 o , lăţimea

danturii b  54 mm , momentul de torsiune ce trebuie transmis M tn  92000 Nmm .

N.VIII.2. Să se determine elementele geometrice şi forţele din angrenajul conic al unui

reductor cunoscând puterea la arborele de intrare P  35 kW şi turaţia n  1600 rot/min ,
diametrul de divizare al pinionului d 1  40,037 mm , semiunghiurile conului de divizare

 1  21o 48' ,  2  68 o 12' , unghiul normal al profilului de referinţă o200. Pinionul are

z1  16 dinti , roata are z 2  40 dinti .

168
 N.VIII.3. Să se determine elementele geometrice şi forţele unui angrenaj cilindric cu dinţi
înclinaţi al unei transmisii mecanice cunoscând: numerele de dinti z1  35, z 2  71 , modulul

normal al angrenajului m  3 mm , unghiul normal al profilului de referinţă  o  20 o , unghiul de

înclinare al dinţilor roţilor  o  15 o , coeficienţii deplasării de profil

x1  0,08, x 2  0, b/d1  0,9 , distanţa dintre axe a  130 mm , supus unui moment de torsiune
M tn  490 Nm .

N.VIII.4. Un angrenaj melcat al unui reductor într-o treaptă, are turaţia la intrare în
reductor n1  920 rot/min , turaţia la iesirea din reductor n2  80 rot/min , distanţa dintre axe

a=120 mm, modulul axial mx=5 mm, unghiul axial al profilului  o  20 o , coeficientul diametral

q  9 . Să se determine elementele geometrice ale melcului şi roţii melcate şi să se determine

valoarea forţelor care apar în angrenare ştiind că momentul de torsiune transmis de melc este
M t1  140 Nm iar cel transmis de roata melcată M t2  1460 Nm iar coeficientul de frecare

pentru cuplul de materiale oţel/bronz este '  0 ,06 .

VIII.1.3. Testul VIII.1

1. Cum se numeşte roata dinţata de pe arborele conducător?

2. Raportul de transmitere pentru un angrenaj este:
n1 n2
a) i  ; b) i  ; c) i  n1n2
n2 n1
3. Cum se numeşte o roată dinţată care are număr infinit de dinţi.
4. Roţile dinţate pot angrena dacă au:
a) acelaşi pas şi modul;
b) acelaşi modul şi pas diferit;
c) nu are importanţă.
5. Modulul unei roţi dinţate este:
a) o mărime standardizată;
b) poate lua orice valoare.
169
 
6. Pentru roţile dinţate conice care au   raportul de transmitere este:
2
a) i  ctg 1 b) i  ctg 2 c) i  tg 1 d) i  tg 2
7. Gradul de acoperire al angrenajului ne indică:
a) mărimea danturii;
b) numărul de perechi de dinţi aflaţi în angrenare;
8. Prin corijarea danturii se poate modifica:
a) numărul minim de dinţi;
b) îmbunătăţirea capacităţii portante;
c) distanţa dintre axe;
d) gradul de acoperire;
9. Care este ordinea crescătoare a randamentului următoarelor transmisii:
a) roţi dinţate cilindrice, conice, melcate;
b) roţi dinţate conice, cilindrice, melcate;
c) roţi dinţate melcate, conice cilindrice;
10. Pasul danturii se defineşte ca distanţa dintre două flancuri alăturate măsurate pe:
a) cercul de divizare;
b) cercul exterior;
11. În cazul roţilor melcate, mărimile standardizate sunt:
a) q – coeficientul diametrelor;
b) m – modulul axial;
c) q şi m;
12. În care dintre tipurile de angrenaje enumerate mai jos nu se pot neglija forţele de frecare:
a) cilindric;
b) conic;
c) melcat;
13. Transmisiile de turaţie cu roti dinţate, care micşorează viteza unghiulară a arborelui condus,
se numesc:
a) multiplicatoare;
b) angrenaj cu roţi dinţate;
c) reductoare;
170
d) mecanisme cu roţi dinţate.
14. Dezavantajul roţilor cu dantură înclinată faţă de cele cu dantură dreaptă este acela că:
a) funcţionează mai silenţios;
b) introduc o forţă pe direcţie axială care solicită mai mult lagărele;
c) au un grad de acoperire mai mare.
15. Angrenajele cu axe încrucişate realizează transmiterea mişcării între arbori:
a) paraleli;
b) perpendiculari;
c) încrucişaţi în spaţiu.
16. Sensul forţelor tangenţiale la un angrenaj se stabileşte funcţie de rolul roţii (conducătoare şi
condusă). Specificaţi afirmaţiile corecte:
a) forţa Ft 1 de la pinion pentru că se opune mişcării are sens invers sensului de rotaţie;

b) forţa Ft 2 de la roata condusă este forţă motoare şi are acelaşi sens cu sensul de rotaţie;

c) sensul forţelor radiale este dinspre polul angrenării spre centrul fiecărei roţi;
d) forţa Ft 1 de la pinion are acelaşi sens cu sensul de rotaţie;

e) forţa Ft 2 de la roata condusă are sens invers sensului de rotaţie;

17. Dacă diametrul arborelui este d a , diametrul de cap al roţii dinţate este d , criteriul practic

pentru ca o roată dinţată să se realizează separat de arborele este:

a) d  2d a

b) d  2d a
c) nu are importanţă acest criteriu

VIII.2 Transmisii cu curele

VIII.2.1. Probleme rezolvate

VIII.6. Să se determine elementele geometrice principale ale unei transmisii cu curea

trapezoidale (  ,  1 ,  2 , L ) şi numărul de curele necesar, ce face legătura între motorul electric şi
o maşină de lucru cunoscând distanţa dintre axele celor două roţi A  500 mm , coeficientul de
funcţionare c f  1,2 , coeficientul unghiului de înfăşurare c   0 ,9 , coeficientul lungimii curelei
171
c L  1,02 , coeficientul numărului de curele cz=0,95, puterea transmisă de o curea Po  2,3 kW ,

puterea transmisă de motorul electric PME  5 kW . Raportul de transmitere al transmisiei cu

curea este i  2,5 iar diametrul roţii D1  100 mm , lungimea STAS a curelei
LSTAS  1400, 1600, 1800, 2000mm .

Rezolvare:
Se determină diametrul roţii D2:
D2  i  D1
D2  2 ,5  100  250 mm
Se determină unghiul dintre ramurile curelei:
D2  D1
sin  2 
2A
250  100
sin  2   0 ,15
2  500
 o  2 arcsin 0 ,15  17 ,25  17 o 15' 13"
În radiani:

 rad   o
180

 rad  17 ,25  0 ,30098
180
Unghiurile de înfăşurare:
1    

1  180 o  17 o15' 13"  162 o 44'

2    

 2  180 o  8 o 37' 37"  197 o15' 13"

Lungimea primitivă a curelei:

 ( D1  D2 ) ( D2  D1 )2
L  2A  
2 4A

172
  ( 100  250 ) ( 250  100 )2
L  2  500    1560 ,75 mm
2 4  500
se adoptă LSTAS  1600mm

Numărul preliminar de curele:

c f  PME
z
c L  c   Po

1,2  5
z  2 ,84 curele
1,02  0 ,9  2 ,3
Numărul total de curele:
z
zo 
cz
2 ,84
zo   2 ,99 curele
0 ,95
se adoptă 3 curele.

VIII.7. Să se determine elementele geometrice principale ale unei transmisii cu curea lată
( b, h, L ) care face legătura între motorul de acționare și reductorul unei transmisii mecanice dacă
h/D1  1/32 , diametrul fuliei D1  120 mm , raportul de transmitere i  5 , tensiunea utilă

admisibilă  ua  7 N / mm 2 , distanţa dintre axele roţilor A  500 mm , momentul de torsiune de

la fulie M t  45000 Nmm , lungimea STAS a curelei LSTAS  1400, 1600, 1800, 2000, 2400mm .

Rezolvare:
Înălţimea curelei se determină din datele problemei
h 1

D1 32
120
h  3,75mm
32
se adoptă h  4 mm
Diametrul roţii conducătoare:
D2  i  D1
D2  5  120  600 mm
173
 Lungimea primitivă a curelei:

 ( D1  D2 ) ( D2  D1 )2
L  2A  
2 4A
 ( 120  600 ) ( 600  120 ) 2
L  2  500    2246 ,17 mm
2 4  500
Se va alege lungimea curelei L  2400 mm .
Lăţimea curelei se determină din condiţia de întindere a curelei:
Fu 2  Mt
1     ua
b  h D1  b  h
Atunci lăţimea curelei va fi:
2  Mt
b
D1  h   ua
2  45000
b  26 ,78 mm
120  4  7
se adoptă b  30mm .

VIII.8. Să se calculeze forţele din cureaua lată la care se cunosc coeficientul de frecare
  0,22 , densitatea materialului curelei   10 -6 Kg/mm 3 , turaţia şi puterea fuliei
n  1440 rot/min, P  14,56 kW, h/D1  1/30 , diametrele roţilor D1  180 mm, D2  360 mm ,
lăţimea benzii b  100 mm .

Rezolvare:
Viteza fuliei:
D
v  1
2
  1440 180
v   13,57 m / s
30  1000 2
Forţa utilă din fulie se determină din relaţia puterii (unităţile de măsură sunt:
[ W ]  [ N ][ m / s ] ):
P  Fu  v
Atunci forța utilă:
174
 P
Fu 
v
14 ,56  10 3
Fu   1072 ,8 N
13 ,57
Forţa centrifugă (unitatea de măsură pentru viteză mm/s):
h
Fc    v 2  b  h    v 2  b   D1
D1
1
Fc  10  6  13,57 2  10 3  100   180  110 ,4 N
30
Se determină unghiul dintre ramurile curelei:
D2  D1
sin  2 
2A
360  190
sin  2   0 ,056
2  1600
  2 arcsin 0 ,056  6 ,420  6 o 25' 13"
în radiani:

 rad   o
180

 rad  6 o 25' 13"  0 ,1120018
180
Unghiurile de înfăşurare:
1    
 1    0 ,1120018  3,0279982rad
în radiani:
2    
 2    0 ,1120018  3,2520018
Forţele din cele două ramuri ale curelei:
e 1
F1  Fu  Fc
e 1  1
e 0 ,223 ,027
F1  1072 ,8 0 ,223 ,027  110 ,4  2280 ,27 N
e 1

175
 1
F2  Fu  Fc
e 1  1
1
F2  1072 ,8 0 ,223 ,027
 110 ,4  1210 ,07 N
e 1
Forţa de întindere din curea:
F  F2
Fo  1
2
2280 ,27  1210 ,07
Fo   1745 ,17 N
2

VIII.9. Să se determine lungimea curelelor trapezoidale L şi numărul acestora z, dacă o

curea transmite puterea Po  2,5 kW , distanţa dintre axele celor două roţi A  450 mm ,

coeficientul de funcţionare c f  1,2 , coeficientul unghiului de înfăşurare c   0,9 , coeficientul

lungimii curelei c L  0,85 , coeficientul numărului de curele c z  0,93 , diametrul fuliei

D1  90 mm , raportul de transmitere i  2 , puterea pe care o transmite fulia P  10 kW .

Rezolvare:
Diametrul roții D2 :

D2
i
D1

D2  i  D1
D2  2  90  180 mm
Lungimea primitivă a curelei:

 ( D1  D2 ) ( D2  D1 )2
L  2A  
2 4A

 ( 180  90 ) ( 180  90 ) 2
L  2  450    1333,1mm
2 4  450
se adoptă L  1400mm .
Numărul preliminar de curele:

176
 cf P
z
c L  c   Po
1,2  10
z  6 ,27 curele
0 ,85  0 ,9  2 ,5
Numărul total de curele:
z
zo 
cz
6 ,27
zo   6 ,74 curele
0 ,93
se adoptă 7 curele.

VIII.10. Să se verifice tensiunea maximă din cureaua lată care acţionează un reductor
cunoscând diametrele roţilor de curea D1  150 mm, D2  450 mm , coeficientul de frecare
  0,22 , lăţimea curelei b  100 mm şi înălţimea acesteia h  7 mm , greutatea specifică a

curelei   900N/m 3 , modulul de elasticitate longitudinal E  35 N/mm 2 , unghiul de înfăşurare

 1  161o , tensiunea admisibilă din curea  at  4,4 N/mm 2 , momentul de torsiune transmis de
fulie M t1  95000 Nm , la o turaţie n  1000 rot/min , viteza de deplasare a curelei v  7,85 m/s .

Rezolvare:
Forţa utilă:
2  M t1
Fu 
D1
2  95000
Fu   1266 N
150
Forţa din ramura conducătoare

e  1
F1  Fu
e  1  1
e 0 ,22  2 ,8
F1  1266  2750 ,53 N
e 0 ,22  2 ,8  1
unde 1=161o/1800 =2,8rad
Efortul la tracţiune (întindere):
177
 F1
 t1 
bh
1266
 t1   1,80 N / mm 2
100  7
Efortul la încovoiere:
h
 i1  E 
D1
7
 i1  35   1,63 N / mm 2
150
Efortul la tracţiune datorat forţei centrifuge

v2
 tc  
g

7 ,85 2
 tc  900   5546 N / m 2  0 ,005 N / mm 2
10
Efortul maxim:
 tot max   t 1   i1   tc

 tot max  1,8  1,63  0 ,005  3,435 N / mm 2   at  4 ,4 N / mm 2

VIII.2.2. Probleme nerezolvate

N.VIII.8. Să se determine elementele geometrice principale ale unei transmisii cu curea

trapezoidale (  ,  1 ,  2 , L ) cu care se acţionează turbina unui motor cu ardere internă şi numărul
de curele necesar, cunoscând distanţa dintre axele celor două roţi A  750mm , coeficientul de
funcţionare c f  1,1 , coeficientul unghiului de înfăşurare c   0,9 , coeficientul lungimii curelei

c L  1,07 , coeficientul numărului de curele c z  0,95 , puterea transmisă de o curea

Po  2,3 kW , puterea transmisă de motorul electric PME=4,5 kW. Raportul de transmitere al

transmisiei cu curea este i  2 iar diametrul roţii D1  125 mm , lungimea STAS a curelei
LSTAS  1800, 2000 , 2200, 2500 mm .

178
 N.VIII.9. Să se determine lungimea curelelor L şi numărul acestora z, dacă o curea
transmite puterea Po  3,5 kW , distanţa dintre axele celor două roţi A  550 mm , coeficientul de

funcţionare c f  1,2 , coeficientul unghiului de înfăşurare c   0,9 , coeficientul lungimii curelei

c L  0,85 , coeficientul numărului de curele c z  0,93 , diametrele roţilor

D1  100 mm, D2  200 mm , puterea pe care o transmite fulia P  12 kW ,

LSTAS  1400, 1600, 1800, 2000 , 2200, 2500 mm .

VIII.2.3. Testul VIII.2

1. Roata de întindere a unei transmisii cu element flexibil se montează pe:

a) ramura condusă;
b) ramura conducătoare;
c) nu are importanţă pe care ramură.
2. Cureaua unei transmisii cu element flexibil se rupe datorită:
a) oboselii;
b) încovoierii;
c) întinderii.
3. Pentru care dintre următoarele tipuri de curele transmiterea fluxului de forţă se realizează prin
feţele laterale ale ei:
a) trapezoidală;
b) lată;
4. Alegerea curelei trapezoidale se face în funcţie de:
a) putere şi turaţie;
b) moment de torsiune şi turaţie;
5. Pentru evitarea căderii curelei late de pe roată, aceasta din urmă se execută:
a) uşor conică;
b) uşor în V;
c) cu un bombament;

179
 VIII.3. Transmisii cu lanţuri
VIII.3.1. Probleme rezolvate

VIII.11. Să se determine elementele geometrice principale ale unei transmisii cu lanţ

dintre un reductor şi un transportor cu bandă şi forţele din ramura activă a lanţului F1 , cunoscând
diametrul de divizare al roţii conducătoare D1  10 mm , pasul p  12,7 mm , greutatea lantului
pe metru liniar q  0,6 kg/m , frecvenţa îndoirilor f  10 mm , lanţul funcţionează în poziţie
orizontală, coeficientul de poziţie al lanţului k g  6 , raportul de transmitere i  2 , distanţa

dintre roţi A  500 mm , momentul de torsiune transmis M t  492000 Nmm la o turaţie

n  50 rot/min .

Rezolvare:
Se determină diametrul roţii D2
D2  i  D1
D2  2  109  218 mm
Lungimea lanţului

 ( D1  D2 ) ( D2  D1 )2
L  2A  
2 4A

 ( 109  218 ) ( 218  109 ) 2

L  2  500    1519 ,59 mm
2 4  500
Numărul de zale:
L
Xt 
p
1519 ,59
Xt   119 ,65 zale
12 ,7
se adoptă 120 zale
Forţa utilă transmisă:

180
 2 Mt
Fu 
D1
2  492000
Fu   9027 ,52 N
109
Forţa centrifugă:

v2
Fc  q
g
( 0 ,285 )2
Fc  0 ,6   0 ,0048 N
10
unde viteza de rotaţie a lanţului este:
  D1  n
v
60  1000
  109  50
v  0 ,285 m / s
60  1000
Forţa datorată greutăţii lanţului:
Fg  k g  q  A

Fg  6  0 ,6  500  1800 N

Forţa totală din ramura activă a lanţului

F1  Fu  Fc  Fg

F1  9027 ,52  0 ,0048  1800  10827 ,5 N

VIII.12. Să se determine forţele din ramura activă a unei transmisii cu lanţ care face
legătura dintre un motor electric şi o maşină de lucru, dacă se cunosc diametrul de divizare al
roţii de lanţ D1  250 mm , săgeata ramurii conduse s  20 mm , greutatea lanţului pe metru liniar
q  24,50 N/m , distanţa dintre axele roţilor A  1000 mm , şi să se verifice la oboseală ştiind
sarcina statică minimă la rupere S r  80000 N , coeficientul admisibil la oboseală statică
c st adm  7 şi coeficientul admisibil la oboseală variabil cv adm  5 , coeficientul de suprasarcină

c s  1,2 în varianta în care transmisia funcţionează 8 ore pe zi. Se cunoaşte turaţia

n  180 rot/min şi puterea la roată P  13 kN .

181
 Rezolvare:
Forţa totală din ramura activă a lanţului:
F1  Fu  Fc  Fg

Momentul de torsiune transmis de roată:

30 P
Mt 
 n
30  13  10 3
Mt   689 ,671Nm  689671Nmm
  180
Forţa utilă transmisă:
2 Mt
Fu 
D1
2  689671
Fu   5517 ,37 N
250
Forţa centrifugă:

v2
Fc  q
g
( 2 ,356 ) 2
Fc  24 ,50   13 ,59 N
10
Unde viteza de rotaţie a lanţului este:
  D1  n
v
60  1000
  250  180
v  2 ,356 m / s
60  1000
Forţa datorată greutăţii lanţului:
A A
Fg  q
8s 1000
1000 1000
Fg   24 ,5   153,125 N
8  20 1000
Atunci forţa totală din ramura curelei va fi:
F1  5517 ,37  13 ,59  153 ,125  5684 ,09 N
Verificarea la oboseală constă în calculul
- coeficientului la oboseală statică
182
 S
c st  r  c st adm
F1
80000
c st   14 ,07  c st adm
5684 ,09
- coeficientului la oboseală variabil
Sr
cv   cv adm
c s F1
80000
cv   11,72  cv adm
1,2  5684 ,09

VIII.3.2. Probleme nerezolvate

N.VIII.7. Să se determine elementele geometrice principale ale unei transmisii cu lanţ

( D2 , L, X t ) cunoscând pasul p  31,75 mm , raportul de transmitere i  2 , distanţa dintre roţi

A  800 mm , diametrul roţii conducătoare D1  120 mm .

VIII.3.3. Testul VIII.3

1. Alegerea tipului de lanţ se face în funcţie de:

a) putere şi turaţie;
b) putere şi număr de dinţi;
c) putere şi diametrul roţii;
2. Numerele de dinţi ai roţii mici la o transmisie cu lanţ se aleg cât mai mare posibil pentru a
mării.................................
3. Arborii între care se face transmisia prin lanţuri au axele:
a) paralele;
b) în unghi de 90°;
c) în unghi de 60°;
d) în orice poziţie.
183
4. Transmisiile prin lanţuri au următoarele avantaje:
a) evită alunecările pe roţi, transmit sarcini mari;
b) evită alunecările pe roţi , uzura zalelor fiind redusă;
c) evită alunecările pe roţi, transmit sarcini mari, unghi de înfăşurare pe roţi
mai mic decât la transmisia cu curele;
d) transmit sarcini mici.
5. Dezavantajele transmisiilor prin lanţuri sunt:
a) zgomot mare, uzură mare la articulaţiile zalelor, sensibilitate la şocuri;
b) uzura mare, construcţie complicată, exploatare greoaie;
c) montaj complicat, zgomot mare, uzură mare.

VIII.4. Transmisii cu fricţiune

VIII.4.1. Probleme rezolvate

VIII.13. Să se calculeze forţa necesară acţionării unei transmisii prin fricţiune cu roţi
cilindrice care transmite o putere P=25 kW, la o turaţie n1  960 rot min , cunoscând diametrul
roţilor D1  80 mm şi D2  160 mm , coeficientul de suprasarcină k s  1,5 iar coeficientul de

frecare de alunecare   0 ,2 (pentru oţel călit/oţel călit).

Rezolvare:
Forţa de apăsare necesară pentru transmiterea momentului de torsiune:
ks  M t
Q
  D1 / 2
Momentul de torsiune transmis:
P
Mt 
 n
30
30  25000
Mt   248 ,679 Nm  248679 Nmm
  960
2  1,5  248679
Q  46627 ,3 N
0 ,2  80
184
 VIII.14. Să se dimensioneze transmisia prin fricţiune cu roţi cilindrice, care transmite o
putere P  5 kW , la o turaţie n  1000 rot min , cunoscând: factorul de alunecare   1,03
(pentru cuplul de materiale ferodou/oţel), diametrul roţii conduse D2  180 mm , raportul de

transmitere este i  3 , forţa specifica (admisibilă) de contact q a  150 N/mm 2 , coeficientul de

frecare al cuplului de materiale   0,2 şi coeficientul de suprasarcină k s  1,2 .

Rezolvare:
Diametrul roţii conducătoare:
D1  D2 / i
D1  1,03  180/3  61,8 mm
se adoptă D1  62 mm
Forţa de apăsare necesară menţinerii în contact şi a transmiterii momentului de torsiune :
ks  M t
Q
D
 1
2
Momentul de torsiune transmis:
30 P
Mt 
 n
30  5000
Mt   47 ,746 Nm  47746 Nmm
  1000
2  1,2  47746
Q  9241,25 N
0 ,2  62
Lăţimea de contact a roţilor cu fricţiune:
b  Q/q a
b  9241,255/150  61,60 mm
se adoptă b  62 mm

VIII.15. Să se calculeze elementele cinematice, geometrice şi forţele axiale de apăsare la

roţile cu fricţiune conice (fig.VIII.2) ale unei transmisii mecanice la care se cunosc: puterea
185
necesară P=30 kW, turaţia n=690 rot/min, diametrul mediu al roţii motoare Dm1=160 mm, raportul
de transmitere i=1,8, cuplul de materiale OL 52/OL 60, coeficientul de frecare =0,2, factorul de
alunecare =1,03, coeficientul de suprasarcină ks=1,25 (fig.VII.2).

b
2 Q2

Dm2

2


1
Fn

Fn Q1
1
Dm1

Fig.VIII.2

Rezolvare:
Diametrul mediu al roţii conduse:
Dm2  i Dm1 /
Dm2  1,8  160/1,03  279,61 mm

se adoptă Dm2  280 mm

Semiunghiurile de vârf ale roţilor:

  1   2
i  ctg  1
 1 = arcctg i  arctg1/ i

 1 = arctg1/ 1,8  29 o 3'16”

 2 = 90 -  1 = 60 o 56'43"
Pentru calculul forţelor de apăsare trebuie cunoscută forţa normală:
ks M t
Fn 
  Dm1 / 2

186
 30  30000
2  1,25   10 3
Fn    690  32436 N
0 ,2  160
Q1  Fn  sin  1    Fn  cos  1

Q1  32436 sin 29 o 3'16”  0,2  32436  cos 29 o 3'16”  21836 N

Q2  Fn  sin  2    Fn  cos  2

Q2  32436 sin 60 o 56'43”  0,2  32436  cos 60 o 56'43”  31334 N

VIII.4.2. Probleme nerezolvate

N.VIII.8. Să se calculeze forţa necesară acţionării unei transmisii prin fricţiune cu roţi
cilindrice care face legătura dintre motorul erlctric de acţionare care transmite o putere
P  23 kW , la o turaţie n1  760 rot , şi un malaxor, cunoscând diametrul roţilor D1  90 mm şi
D2  190 mm , coeficientul de suprasarcină k s  1,5 iar coeficientul de frecare de alunecare

  0,2 (pentru oţel călit/oţel călit).

N.VIII.8. Să se calculeze elementele dimensionale şi forţele axiale de apăsare la roţile cu

fricţiune conice ale unei transmisii mecanice la care se cunosc: puterea necesară P  40 kW ,
turaţia n  890 rot/min , diametrul mediu al roţii motoare Dm1  190 mm , raportul de transmitere

i  1,8 , cuplul de materiale OL 52/OL 60, coeficientul de frecare   0,18 , factorul de alunecare
  1,02 , coeficientul de suprasarcină k s  1,2 .

VIII.4.3. Testul VIII.4

1. Condiţia de funcţionare a roţilor cu fricţiune este.....................

2. Raportul de transmitere al roţilor conice cu fricţiune în cazul în care se cunosc diametrele
(când =1+ 2)
a) i  ctg  1 b) i  ctg  2 c) i  1/ctg  1 d) i  1/ctg  2

187
3. Să se precizeze pentru o transmisie cu roţi cu fricţiune cu roţi conice, care este roata asupra
căreia trebuie acţionată forţa Q ?
4. Care dintre roţile cu ficţiune au dimensiuni de gabarit mai mici:
a) cilindrice cu periferia netedă;
b) cilindrice cu periferia canelată;
5. Transmisiile mecanice care au proprietatea de a regla continuu raportul de transmitere într-un
interval dat se numesc....................
6. La orice variator există un element conducător, un element condus şi un sistem
de.........................
7. Variatoarele de turaţie se folosesc pentru a obţine în timpul funcţionării:
a) distanţe variabile între roţi;
b) momente de diferite valori;
c) forţe de diferite valori;
d) rapoarte de transmisie de diferite valori.

188