Mentenanta si Fiabilitate

Tema de proiect

1. Alegerea unui echipament

- descriere
- schema functionala
- mod de functionare
- aspecte speciale (daca exista)
2. Elaborarea modelului logic de fiabilitate
- calculul fiabilitatii pentru echipament
- se condsidera cunoscute valorile probabilitatii de buna functionare
pentru toate elementele:
- piese obtinute in urma unor prelucrari mecanice: 0,95;
- piese cu grad mare de finisare: 0,9
- arcuri, elemente de etansare, capace: 0,8-0,85;
- pentru piese din material plastic sau alte materiale metalice: 0,8;
 1. Alegerea echipamentului

Am ales un reductor cilindric intr-o treapta cu dinti drepti.

Reductoarele pot fi cu una, doua sau mai multe trepte de reducere, construite
fie ca subansamble izolate, fie ca, facand parte din ansamblul unei masini. In functie
de pozitiile relative ale arborelui motor si condus reductoarele se construiesc cu roti
dintate cilindrice (cand cele doua axe sunt paralele sau coaxiale), cu roti conice si roti
pseudoconice (cand cei doi arbori sunt concurenti sau incrucisati) sau in combinatii
de roti conice sau angrenaje melcate cu roti cilindrice (la rapoarte de transmitere
mari).

Reductoarele cu o treapta au la baza angrenaje cilindrice, conice sau

pseudoconice si melcate montate in carcase

Reductoarele, dupa tipul angrenajului, pot fi: cilindrice, conice, elicoidale,

pseudoconice, melcate sau combinate.

Dupa pozitia arborilor reductoarele pot fi : orizontale, verticale si inclinare

a. Reductoare orizontale : cu pozitia orizontala a axelor si cu planul de operare al
carcasei in planul arborilor. El este cel mai avantajos de utilizat datorita
faptului ca se realizeaza o ungere buna a angrenajelor, iar din punct de
vedere constructiv este mai usor de realizat. Carcasa turnata din fonta are
avantajul ca se comporta mai bine la vibratii si se realizeaza pentru serii mici
de lucru.
b. Reductoare verticale : cu pozitia in plan vertical al axelor. Acesta are
dezavantajul faptului ca nu are loc la motor iar ungerea se realizeaza mai
greu.
c. Reductorul inclinat : cu pozitia in planinclinat a axelor. Acesta are dezavantajul
faptul ca ungerea se realizeaza destul de greu.

Dupa pozitia axelor rotilor dintate distingem reductoare cu axe fixe si

reductoare cu axe mobile (reductoare diferentiale si reductoare planetare).

Reductoarele cu roti dintate au o larga utilizare datorita avantajelor pe care le

prezinta: raport de transmitere constant, posibilitati de realizare a unor transmisii cu
incarcari de la cativa newtoni la incarcari foarte mari, gabarit redus si randement
ridicat, intretinere simpla si ieftina etc.

Ca dezavantaje se mentioneaza: cost relativ ridicat, executie si montaj de

precizie, producerea de zgomot, socuri.

Reductoarele pot fi de uz general sau speciale. Reductoarele de uz general

au un singur lant cinematic – deci un raport de transmitere unic – si o carcasa
independenta si inchisa. In categoria reductoarelor de uz general nu intra
reductoarele cu angrenaje conice si melcate ce au axele in alta pozitie decat
orizontala sau verticala si respectiv unghiul dintre axe diferit de 90°.
 Reductoarele cu angrenaje cilindrice sunt cele mai raspandite datorita gamei
largi de puteri si rapoarte de transmitere ce se pot realiza cu ajutorul lor cat si a
posibilitatii tipizarii si executiei in uzine specializate.
Reductoarele cilindrice sunt standardizate si tipizate. Sunt standardizate
distanta intre axe, raportul de transmitere si dimensiunile principale, ceea ce permite
fabricarea in serie a carcaselor si utilizarea la reductoare de diverse puteri si rapoarte
de transmitere.

Reductoarele cu angrenaje cilindrice pot fi construite cu roti dintate cilindrice

cu dinti drepti, inclinati sau in V, cu dantura exterioara si, foarte rar, cu dantura
interioara. Felul danturii depinde de viteza periferica a rotii si de destinatia
transmisiei.

Rotile dintate cilindrice cu dinti drepti se recomanda: la viteze periferice

reduse, cand nu apar socuri si zgomot, in cazul in care nu se admit forte axiale in
arbori si lagare; la cutii de viteze cu roti deplasabile etc.

Reductoarele cu o treapta sunt folosite pentru puteri pana la 515 kW,

ungerea se face prin barbotare si pana la 950 kW, cand ungerea este fortata.
Randamentul este 0,98 … 0,99 in cazul variantei cu roti cu dinti drepti sau inclin 0,97
… 0,98 la roti dintate cu dinti in V.
 fig. 1. Reductor cilindric cu dinti drepti

fig. 2. Reductor cilindric cu dinti drepti

Elemente componente
1.Capac vizor (0,8); 2. Arbore (0,95); 3. Arbore condus (0,95); 4. Carcasa (0,9); 5.
Capac infundat (0,8); 6. Capac strapuns (0,8); 7. Capac infundat (0,8); 8. Capac
strapuns (0,8); 9. Roata dintata condusa (0,9); 10. Inel (0,8); 11. Inel (0,8); 12.
Dop de scurgere (0,85); 13. Indicator ulei (0,85); 14. Surub M12 (0,9); 15. Surub
M10 (0,9); 16. Stift (0,95); 17. Piulita M16 (0,9); 18. Surub M5 (0,9); 19. Pana
(0,95); 20. Pana (0,95); 21. Pana (0,95); 22. Rulment (0,9); 23. Rulment (0,9); 24.
Rulment (0,9); 25. Rulment (0,9); 26. Saiba (0,95); 27. Roata dintata (0,9)

fig 3. Schema cinematica a reductorului

1. Roata dintata condusa, 2. Roata dintata conducatoare, 3.A,B,C,D, rulmenti, 4. I – arbore

condus; 4. II – Arbore conducator
2. Calculul fiabilitatii pentru echipamentul ales

1. R1 - Carcasa (0,9);
2. R2 – Arbore conducator (0,95)
3. R3 – Roata dintata conducatoare (0,9)
4. R4 – Pana (0,95)
5. R5 – Rulment (0,9)
6. R6 – Rulment (0,9)
7. R7 - Capac infundat (0,8);
8. R8 – Capac strapuns (0,8)
9. R9 – Inel (0,8)
10. R10 – Arbore condus (0,95)
11. R11 – Roata dintata condusa (0,9)
12. R12 – Pana (0,95)
13. R13 – Pana (0,95)
14. R14 – Rulment (0,9)
15. R15 – Rulment (0,9)
16. R16 - Capac infundat (0,8);
17. R17 – Capac strapuns (0,8)
18. R18 – Inel (0,8)
19. R19 – Dop de scurgere (0,85)
20. R20 – Indicator ulei (0,85)
21. R21 – Capac vizor (0,8)
22. R22 – Surub M12 (0,9)
23. R23 – Surub M10 (0,9)
24. R24 – Stift (0,95)
25. R25 - Surub M16 (0,9)
26. R26 – Saiba (0,95)

fig 2. Schema bloc de fiabilitate a intregului sistem

Schema bloc de fiabilitate a sistemului se va descompune in scheme simple

in serie si paralel dupa acre se va calcula pentru fiecare fiabilitatea.

Pentru shemele in serie se va folosi urmatoarea formula:

 n
S : RS   Ri
i 1
iar pentru schemele in paralel se va folosi relatia de mai jos:
n
P : R P  1   Ri (1  Ri )
i 1

R I  R2  R3  R4  0,95  0,9  0,95  0,81

R II  1  (1  R5 )(1  R6 )  1  (1  0,9)(1  0,9)  0,99
R III  1  (1  R7 )(1  R8 )(1  R9 )  1  (1  0,8)(1  0,8)(1  0,8)  0,99
R IV  R10  R11  0,95  0,9  0,85
RV  1  (1  R12 )(1  R13 )  1  (1  0,95)(1  0,95)  0,99
RVI  1  (1  R14 )(1  R15 )  1  (1  0,9)(1  0,9)  0,99
RVII  1  (1  R16 )(1  R17 )(1  R18 )  1  (1  0,8)(1  0,8)(1  0,8)  0,99
RVIII  R19  R20  R21  0,85  0,85  0,8  0,57
R IX  1  (1  R22 )(1  R23 )(1  R24 )  1  (0,9)(1  0,9)  (0,95)  0,99
R X  1  (1  R25 )(1  R25 )  1  (1  0,9)(1  0,95)  0,99

R XI  R I  RII  R III  0,81  0,99  0,99  0,80

R XII  R IV  RV  RVI  RVII  0,85  0,99  0,99  0,83
R XIII  RVIII  R IX  R X  0,57  0,99  0,99  0,55
R XIV  1  (1  R XI )(1  R12 )  1  (1  0,8)(1  0,83)  0,96

Fiabilitatea sistemului este:

RS  R1  R XIV  R XIII  0,9  0,96  0,55  0,48