Povestea spune că doi buni prieteni mergeau împreună prin deșert.

La un moment dat, în timpul

călătoriei, cei doi au început să se certe și unul dintre ei i-a tras o palmă peste față celuilalt.

Cel care a fost lovit s-a simțit rănit și fără să îi spună nimic prietenului său a scris un mesaj pe nisipul din
fața sa:

“Astăzi cel mai bun prieten al meu m-a plesnit peste față.”

Cei doi și-au continuat călătoria până când au ajuns într-o oază unde era apă și s-au decis să facă o baie
ca să se răcorească. Cel care mai devreme fusese lovit de prietenul său a rămas blocat acum în mâlul
adânc și a început rapid să se scufunde în apă, dar prietenul său i-a sărit imediat în ajutor și l-a salvat de
la înec. După ce a fost salvat de la înec, acesta a scris pe o piatră:

“Astăzi cel mai bun prieten mi-a salvat viața.”

Imediat, acesta din urmă îl întreabă:

Citește și:

Povestea maimuței care obișnuia să mintă

“După ce te-am lovit ai scris în nisip și acum, ai scris pe piatră. De ce?”

Prietenul său îi răspunde:

“Atunci când cineva ne rănește, ar trebui să scriem acest lucru doar pe nisip unde vântul iertării poate
șterge totul. Dar, când cineva face ceva bun pentru noi, ar trebui să scriem acest lucru pe o piatră ca
vântul să nu poată șterge niciodată ce am scris.”

Morala: Nu pune preț pe lucrurile pe care le ai în viață, pune preț pe cei pe care îi ai lângă tine.