PROIECT DE SEMESTRU

Proiect

Reductor melcat cu o treapta

Pm=1kW
nm =1000 rot/min
itot =47,5

Student: Palcau Remus

Grupa: Inginerie Industriala
Sectie: Satu Mare

1
 PROIECT DE SEMESTRU

2020-2021
Universitatea Tehnică Cluj-Napoca
Disciplina : ORGANE DE MAŞINI

TEMA DE PROIECT

Să se proiecteze o transmisie mecanică formată dintr-un reductor cu roţi dinţate, o transmisie prin
curele trapezoidale şi un cuplaj pentru următoarele date :
- Puterea motorului electric de antrenare : Pm = 1 Kw
- Turaţia motorului electric de antrenare : nm = 1000 rot/min
- Raportul total de transmitere al întregii transmisii mecanice itot = 47,5
- Prima treaptă de reducere, de la motorul electric la reductor, este constituită dintr-
o transmisie prin curele trapezoidale.
- A doua treaptă de reducere este constituită dintr-un reductor având un angrenaj
MELCAT
- Cuplajul este montat pe arborele de ieşire din reductor.

Proiectul va conţine :
- Memoriul tehnic
- Memoriul justificativ de calcul
- Desenul de ansamblu al transmisiei (3 vederi, scara 1:1)
- Desesne de execuţie pentru :
 arborele de intrare în reductor;
- Bibliografie

2
 PROIECT DE SEMESTRU

1. Memoriu tehnic

1.1. Reductoare - consideratii generale

Reductoarele cu o singurã treaptã de reducere se pot împãrti în urmãtoarele tipuri de bazã, în

functie de tipul angrenajului:
- cu roti dintate cilindrice cu dinti drepti sau înclinati;
- cu roti conice;
- angrenaje melc-roatã melcatã.
Componentele principale ale reductoarelor cu o singurã treaptã de reducere sunt
urmatoarele:
- carcasa reductorului;
- cei doi arbori (arborele de intrare si cel de iesire);
- rotile dintate;
- lagãrele;
- elementele de etansare;
- dispozitivele de ungere;
- capacele;
- indicatorul de nivel al uleiului;
- aerisitorul;
- elementele pentru ridicarea reductorului;

3
 PROIECT DE SEMESTRU

- dopul de golire, organele de asamblare.

Carcasa reductorului se compune în general din douã parti, corp si capac, asamblate între ele
prin stifturi de centrare si prin suruburi de fixare. stifturile de centrare sunt necesare pentru
asigurarea unei pozitii precise a capacului în raport cu corpul reductorului. De cele mai multe ori
carcasa este realizatã prin turnare având prevãzute nervuri de rigidizare si rãcire. În cazul unor
unicate sau serii mici de fabricatie carcasa se poate realiza si prin sudura. La constructiile sudate
cresc cheltuielile legate de manopera, dar se reduc cheltuielile legate de pregatirea fabricatiei,
comparativ cu varianta de carcasa turnata. Pentru fixarea reductorului pe fundatie sau pe utilajul
unde urmeaza sa functioneze, in corp sunt prevazute gauri in care intra suruburile de prindere.
Arborii sunt realizati de obicei cu sectiune variabilã, având capetele cu diametrul si
lungimea standardizatã, prevazute cu pene pentru transmiterea momentelor de torsiune. Arborele pe
care se introduce miscarea în reductor se poate executa împreuna cu pinionul cilindric, cu pinionul
conic sau cu melcul motive de reducere a gabaritului si cresterii rezistentei pinionului.
Rotile dintate cilindrice, conice si roata melcatã sunt montate pe arbori, prin intermediul
unor pene paralele fixate axial cu ajutorul umerilor executati pe arbori, cu bucse distantiere etc. În
cazul când dantura se executã din materiale deficitare se recomandã executarea rotii din douã
materiale.
Lagãrele, în general, sunt cu rostogolire, folosind rulmenti cu bile sau cu role. Uneori, la
turatii mici, reductoarele se pot executa si cu lagare de alunecare. Ungerea rulmentilor se poate
realiza cu ajutorul uleiului din reductor sau cu vaselinã destinatã in acest scop. Reglarea jocului din
rulment se face prin intermediul capacelor sau piulitelor speciale pentru rulmenti, tinând seama de
sistemul de montare în O sau in X.
Elementele de etansare utilizate mai frecvent in cazul reductoarelor sunt mansetele de rotatie
cu buza de etansare si inelele de pisla.
Dispozitivele de ungere sunt necesare pentru asigurarea ungerii cu ulei sau unsoare
consistentã a rulmentilor, uneori chiar a angrenajelor când nici una din rotile dintate nu ajunge în
baia de ulei. Conducerea lubrifiantului la locul de ungere se realizeaza folosind diverse constructii
de dispozitive de ungere (canale de ungere, ungãtoare, roti de ungere, inele de ungere, lant de
ungere etc.).
Capacele servesc la fixarea si reglarea jocurilor din rulmenti, la asigurarea etansãrii, fiind
prinse în peretele reductorului cu ajutorul unor suruburi.
Indicatorul nivelului de ulei din reductor este executat sub forma unei tije pe care sunt
marcate nivelul maxim, respectiv minim al uleiului, sau sub forma unor vizoare montate pe corpul
reductorului. Exista si indicatoare care functioneaza pe principiul vaselor comunicante, realizate pe
baza unui tub transparent care comunicã cu baia de ulei.

4
 PROIECT DE SEMESTRU

Elementele pentru ridicarea reductorului si manipularea lui sunt realizate sub forma unor
inele de ridicare cu dimensiuni standardizate si fixate în carcasa prin asamblare filetatã. Uneori, tot
în scopul posibilitatii de ridicare si transportare a reductorului, pe carcasã se executã niste umeri de
ridicare (inelari sau tip cârlig). La reductoarele de dimensiuni mari întâlnim ambele forme, inele de
ridicare în capacul reductorului si umeri de prindere pe corp.

1.2. Reductoare melcate

5
 PROIECT DE SEMESTRU

Reductor cu melcul cilindric în partea de jos şi roată globoidală sus cu câte un rulment
conic pe fiecare capăt al axului cu melc montaţi în formă de X .

6
 PROIECT DE SEMESTRU

Reductor cu melcul cilindric în partea de sus şi roată globoidală jos cu rulment cilindric pe
un capăt şi cu doi rulmenţi conici montaţi în formă de O pe al doilea capăt al axului cu melc
Recomandat este cel cu melcul jos şi roata melcată sus deoarece are doi rulmenţi conici
montaţi în formă de x la care reglarea jocului rulmenţilor se poate face direct cu ajutorul celor două
capace şi cu melcul prin construcţia sa.

7
 PROIECT DE SEMESTRU

Indicaţii de exploatare, reglaj, întreţinere şi protecţia muncii

Pentru reglarea petei de contact a angrenajului se acţionează asupra şuruburilor

de fixare al capacelor de la arborele de ieşire a reductorului.
Uleiul de răcire al reductorului se introduce prin capacul de vizitare.
Prima schimbare a uleiului se va face după 300 ore de funcţionare,iar următoarea
schimbare după 6000-7000 ore efective de lucru.
Orice intervenţie la reductor se va face numai după decuplarea motorului de la Reţea
Capacul de vizitare se va scoate numai în cazul în care reductorul începe să
funcţioneze cu şocuri şi vibraţii.
Capacele arborilor sunt prevăzute cu garnituri de etanşeizare pentru înpiedicarea scurgerilor
de uleiuri.
Organele de mişcare din exteriorul carcasei reductorului vor fi prevăzute cu apărători.
Angrenajul melcat s-a obtinut din angrenajul elicoidal urmarindu-se eliminarea
dezavantajului de contact punctiform care combinat cu viteza mare de alunecare favorizeazã
tendinta de gripare. Unghiul de încrucisare al axelor se ia de 90 de grade si pentru obtinere unui
raport de transmitere mare numarul de dinti al rotii motoare este cuprins în intervalul (1...4), iar cel
al rotii conduse este mai mare sau egal cu 28. Roata cu numãrul mic de dinti se numeste melc, iar
roata cu numarul mare de dinti se numeste roatã melcatã. Pentru eliminarea contactului punctiform
roata melcatã cuprinde melcul, si astfel între flancurile dintilor apare contact liniar, datoritã caruia
capacitatea portantã creste, conditiile de ungere si frecere a peliculei de lubrifiant sunt mai
favorabile si pierderile prin frecare se reduc.
Angrenajele melcate pot fi:
- cu melc cilindric si roatã globoidalã;
- cu melc globoidal si roatã cilindricã cu dinti înclinati;
- cu melc globoidal si roatã globoidalã.
În practicã, cel mai des utilizat este cel cu melc cilindric si roatã globoidalã.
Pentru angrenare corectã, roata trebuie sã fie pozitionatã precis pe directia axialã, iar melcul
axial poate fi deplasat putin.
În functie de procedeul de prelucrare flancurile dintilor la melcii cilindrici sunt suprafete
elicoidale de diferite tipuri prezentate în STAS 6845-81: ZA, ZN, ZK, ZI si ZT.

8
 PROIECT DE SEMESTRU

BIBLIOGRAFIE

Antal, A. & colectiv "Reductoare", Institutul politehnic Cluj-Napoca, 1984.

Antal, A. & colectiv "Indrumator de proiectare pentru reductoare", Institutul politehnic
Cluj-Napoca, 1983.
Antal, A. "Curs".
Jula, A. & colectiv "Proiectarea angrenajelor evolventice", Scrisul Românesc, Craiova,
1989.
Jula,A. & colectiv "Montaje cu rulmenti. Indrumar de proiectare", Lito Universitatea
Brasov, 1979.
Radulescu, Gh. & colectiv "Îndrumator de proiectare în constructia de masini", vol.3,
Bucuresti, Editura tehnica, 1986.
Antal, A. & Tataru O. “Elemente privind proiectarea angrenajelor”, Editura ICPIAF®
SA, Cluj - Napoca, 1998.

9
PROIECT DE SEMESTRU

10