Proiect

Reductor melcat cu o treapta

Pm=1 kW
nm=1000 rot/min
itot=47.5

Student: Palcau Remus

Grupa: Inginerie Industriala AN 3

2020-2021
Universitatea Tehnică Cluj-Napoca
Disciplina : ORGANE DE MAŞINI

TEMA DE PROIECT

Să se proiecteze o transmisie mecanică formată dintr-un reductor cu roţi dinţate, o transmisie

prin curele trapezoidale şi un cuplaj pentru următoarele date :

- Puterea motorului electric de antrenare : Pm = 1 Kw

- Turaţia motorului electric de antrenare : nm = 1000 rot/min
- Raportul total de transmitere al întregii transmisii mecanice itot = 47.5
- Prima treaptă de reducere, de la motorul electric la reductor, este constituită dintr-o
transmisie prin curele trapezoidale.
- A doua treaptă de reducere este constituită dintr-un reductor având un angrenaj
MELCAT
- Cuplajul este montat pe arborele de ieşire din reductor.

Proiectul va conţine :
- Memoriul tehnic
- Memoriul justificativ de calcul
- Desenul de ansamblu al transmisiei (3 vederi) -
Desesne de execuţie pentru :
- arborele de intrare în reductor;
- melcul de pe acest arbore;
- roata melcata de pe arborele
de iesire ;
Cuprins:
1.MEMORIU TEHNIC .............................................................................................................................................. 4
1.1 1.1 DESCRIEREA CONSTRUCŢIEI ŞI ROLUL FUNCŢIONAL AL REDUCTORULUI. ................................................... 4
1.2 1.2 ANGRENAJELE ........................................................................................................................................... 5
1.3 1.3 MATERIALE ............................................................................................................................................... 7
1.4 1.4 ETANSARI .................................................................................................................................................. 8
1.5 1.5 FIXAREA ROTILOR DINTATE PE ARBORE ..................................................................................................... 8
1.6 1.6 UNGEREA ANGRENAJULUI SI RULMENTILOR .............................................................................................. 9
1.7 1.7 ELEMENTE AUXILIARE ............................................................................................................................... 9
1.8 1.8 INTRETINEREA DISPOZITIVULUI ................................................................................................................. 9
1.9 1.9 NORME DE PROTECTIE A MUNCII .............................................................................................................. 10
1.10 1.10 RODAJUL........................................................................................................................................... 10
1.11 1.11 REDUCTOARE MELCATE .................................................................................................................... 11
1.12 1.12 ALEGEREA VARIANTEI ONSTRUCTIVE ............................................................................................... 13
2.MEMORIU JUSTIFICATIV DE CALCUL ........................................................................................................ 15
2.1 ÎMPĂRŢIREA RAPORTULUI DE TRANSMITERE TOTAL ...................................................................................... 15
2.2 CALCULUL TURAŢIILOR ................................................................................................................................. 15
2.3 CALCULUL PUTERILOR .................................................................................................................................. 16
2.4 CALCULUL MOMENTELOR DE TORSIUNE ........................................................................................................ 16
2.5 CALCULUL TREPTEI, PREDIMENSIONAREA ANGRENAJULUI ............................................................................ 16
2.6 CALCULUL DE DIMENSIONARE SI VERIFICARE, CALCULUL MODULULUI, AL DISTANŢEI AXIALE ŞI AL ALTOR
ELEMENTE GEOMETRICE .......................................................................................................................................... 17
2.7 CALCULUL ELEMENTELOR DE CONTROL. ABATERI SI TOLERANTE TEHNOLOGICE ......................................... 20
2.8 CALCULUL DE VERIFICARE A UNGERI ............................................................................................................ 21
2.9 PROIECTAREA SI VERIFICAREA ARBORILOR ................................................................................................... 21
2.9.1 PROIECTAREA ARBORELUI DE INTRARE .......................................................................................................... 21
2.9.2 Proiectarea arborelui de ieşire ................................................................................................................ 22
2.9.3 PROIECTAREA TRANSMISIEI PRIN CURELE TRAPEZOIDALE .............................................................................. 23
2.9.4 Verificarea arborelui la solicitari compuse .............................................................................................. 26
2.9.5 Verificarea arborelui de intrare la solicitări variabile ........................................................................... 28
2.9.6 Calculul şi verificarea rulmenţilor ...................................................................................................... 29
3. CALCULUL ELEMENTELOR REDUCTORULUI ........................................................................................ 31
3.1 CARCASA REDUCTORULUI ................................................................................................................................. 31
3.2 CAPACELE RULMENȚILOR ................................................................................................................................. 31
3.3 ALEGEREA DOPULUI DE GOLIRE ........................................................................................................................ 32
3.4 ALEGEREA AERISITORULUI................................................................................................................................ 32
3.6 CALCULUL TEMPERATURII MEDII DE FUNCTIONARE A REDUCTORULUI.............................................................. 33
3.7 ALEGEREA SI VERIFICAREA ASAMBLARILOR PRIN PENE PARALELE.................................................................... 34
4.BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................................................... 35

3
 1.MEMORIU TEHNIC

1.1 Descrierea construcţiei şi rolul funcţional al reductorului.

Transmisiile mecanice dintre motor şi maşina de lucru, măresc sau micşorează

viteza, respectiv momentul transmis, modifică sensul sau caracterul maşinii, protejează organele
maşinii motoare contra sarcinilor. Reductoarele pot fi cu una, două sau mai multe trepte de
reducere, constructive, fie ca subansamble izolate, fie ca făcând parte din ansamblul unei
maşini.
În funcţie de poziţiile relative ale arborelui motor şi condus, reductoarele, sunt de mai multe
feluri:
 cu roţi dinţate cilindrice;

 cu roţi dinţate conice sau pseudoconice;

 cu combinaţii de roţi dinţate conice sau angrenaje melcate cu roţi dinţate cilindrice.

Reductoarele cu roţi dinţate au o largă utilizare datorită avantajelor pe care le prezintă:

 raportul de transmitere constant;

 gabarit redus;

 randament ridicat;

 posibilitatea de realizare a unor transmisii de la câţiva newtoni la încărcări foarte mari;

 întreţinere simplă şi ieftină.

Reductoarele de uz general au un singur lanţ cinematic deci un raport de transmisie mic şi o

carcasă independentă şi închisă. Elementele principale ale unui reductor, indiferent de tip sunt
următoarele: carcasa (corp + capac); angrenajele, arborii, lagărele şi elemente auxiliare.
Carcasele se execută în general din fontă prin turnare. Este prevăzută cu nervuri care au

4
următoarele scopuri: măresc rigiditatea ansamblului, reduc zgomotul şi vibraţiile, măresc
suprafaţa efectivă de răcire a reductorului.
Din punct de vedere constructiv reductorul conico-cilindric are următoarele elemente
principale:
Carcasa trebuie să asigure poziţia relativă corectă a arborilor (prin intermediul lagărelor) şi
roţilor dinţate servind ca şi baie de ulei. Carcasa se compune din două părţi: corp şi capac
protejând angrenajului faţă de mediul exterior.
Carcasele reductoarelor trebuie să îndeplinească următoarele funcţiuni :
 să asigure preluarea sarcinilor ce apar în timpul funcţionării;

 să asigure închiderea liniilor de forţă prin fundaţie;

 să protejeze angrenajele contra unor factori externi;

Ţinând seama de cerinţele arătate mai sus, prin forma lor constructivă, carcasele reductoarelor
trebuie să satisfacă condiţii ca:
 rezistenţă şi stebilitate corespunzătoare;

 posibilitatea de prelucrare şi asamblare simplă;

 ungerea bună a angrenajelor şi rulmenţiilor;

 răcire corespunzătoare;

 etc.

Carcasa se sprijină pe picioare numite şi tălpi prevăzute cu găuri pentru fixare în fundaţie.
Carcasa se asamblează prin şuruburi şi se centrează cu ajutorul unor ştifturi cilindrice sau
conice.
Formele constructive ale carcaselor de reductoare au evoluat destul de mult în timp, dar
întotdeauna proiectanţii au ţinut seama de factorii tehnologici şi funcţionali.

1.2 Angrenajele

constituie partea funcţională principală a unui reductor.

5
 Angrenajul conic.
Transmiterea mişcărilor şi a sarcinii între doua axe concurente care se intersectează sub un
anumit unghi oarecare se poate realiza cu ajutorul rotiilor dinţate conice cu dinţi drepţi sau
înclinaţi.

Angrenajul cilindric.
Angrenajele cilindrice cu dinţi înclinaţi sunt angrenaje cu axe paralele.În comparaţie cu
angrenajele cilindrice cu dinţi drepţi, preintă urmatoerele avantaje:
 gradul de acoperire este mai mare şi ca urmare capacitatea portantă este mai mare;

 produc un zgomot mai redus.

Reductoarele de turatie cu roti dintate sunt mecanisme care servesc la transmiterea

miscarii de la sursa de putere (motor electric, turbina cu abur, etc.) catre masina antrenata.
O prima clasificare a reductoarelor cu roti dintate se poate face in functie de destinatie:
 micsorarea turatiei arborilor insotita de cresterea momentului transmis

 modificarea sensului miscarii

 schimbarea planului de miscare

Alta clasificare a reductoarelor de turatie des intalnita in literatura de specialitate este facuta
in dupa felul angrenajelor:
 cilindrice (cu dinti drepti sau inclinati);

 conice;

 elicoidale;

 melcate;

Examinand pozitia arborilor reductoarele de turatie se poate face urmatoarea impartire data
de planul in care acestea sunt continute:
 orizontale;

 verticale;

 inclinate;

6
 In sfarsit, dupa numarul de trepte, reductoarele pot fi :
 cu o treapta;

 cu doua trepte;

 cu mai multe trepte;

Reductoarele cu roti dintate au o larga utilizare in industrie datorita avantajelor pe care le

prezinta: raport rigid de transmitere, posibilitatea de realizare a unor transmisii cu incarcari
foarte mici pana la puteri de ordinul Mwatt-ilor, gabarit redus, randament ridicat, intretinere
simpla si ieftina.
Ca dezavantaje, literatura de specialitate mentioneaza: costurile de fabricatie relativ
ridicate, necesitatea executiei si montajului de precizie, zgomot si vibratii in functionare.
Reductoarele cu angrenaje cilindrice sunt cele mai raspandite datorita gamei largi de
puteri si rapoarte de transmitere ce se pot realiza cu ajutorul lor.
Reductoarele cu roti dintate cilindrice cu dinti inclinati cu o singura treapta sunt folosite
pentru puteri de pana la 500 kW atunci cand ungerea se face prin barbotare si de 1MW cand
ungerea este fortata. Rapoartele de transmitere uzuale sunt cuprinse intre 1,2 si 6,3 (max.8).
Randamentele pot ajunge pana la 98%.
Dantura inclinata, prin cresterea gradului de acoperire al angrenajului, confera un plus de
purere si imbunatatirea conditiilor de functionare atunci cand dificultatile tehnologice pe care le
implica executia acestei danturi sunt trecute cu succes.

1.3 Materiale

Organele de masini componente ale reductoarelor de turatie se pot executa dintr-o gama
foarte larga de materiale.
Pentru rotile dintate se folosesc in primul rand otelurile de imbunatatire, dar si otelurile
de cementare: oteluri carbon de calitate – STAS 880-80, oteluri aliate – STAS 791-80. In cazuri
solicitarilor mici se pot utiliza otelurile carbon obisnuite – STAS 500/2 – 80.

7
 Duritatea flancurilor pinioanelor trebuie sa fie mai mare decat duritatea flancurilor rotilor
conduse pentru a preveni pericolul griparii suprafetelor flancurilor active ale angrenajului si
pentru a asigura pinionului o durata de functionare apropiata de cea a rotii cu care angreneaza.
Arborii se realizeaza in general din oteluri carbon obisnuite: OL 50, OL 60, OL 70
(STAS 500/2 – 80). Pentru arborii cu o capacitate portanta mare pot fi folosite oteluri carbon de
calitate OLC 35, OLC 45, OLC 60 (STAS 880 – 80).

1.4 Etansari

Atunci cand la realizarea etansarilor fixe dimensiunea elementului de etansare trebuie sa

fie controlata sau in cazul in care frecventa montarilor si demontarilor este mare, se utilizeaza
garniturile metalice. Este cazul garniturilor de etansare de sub capacele rulmentilor, care
contribuie si la realizarea jocului in rulmenti.
In celelate cazuri etansarile fixe pot fi realizate cu ajutorul inelelor O sau a garniturilor
din marsit, clingherit,cauciuc sau carton.
In functie de conditiile de lucru si viteza elementului mobil, etansarile mobile pot fi
rezolvate cu ajutorul inelelor de pasla, inelelor O sau mansetelor de rotatie.
1.5 Fixarea rotilor dintate pe arbore

Solutia clasica pentru fixarea pieselor danturate pe arbori este utilizarea unui ajustaj
intermediar intre roata si arbore, fixarea axiala intre un umar al arborelui si o piulita cu saiba de
siguranta sau o bucsa, transmiterea momentului de torsiune realizandu-se prin intermdiul unei
pene.
Date fiind cresterea acuratetii in proiectare cat si a progresului tehnologic, fiabilitatea
organelor de masini componente a reductoarelor s-a imbunatatit simtitor. Pe o scara din ce in ce
mai larga se practica fixarea prin fretaj a rotilor dintate pe arbori, imbinarea preluand
transmiterea momentului de torsiune cat si fixarea axiala.

8
 1.6 Ungerea angrenajului si rulmentilor

Se realizeaza de obicei cu uleiuri si numai la viteze foarte mici cu unsori. Metoda de

ungere se alege in functie de viteza periferica a rotilor dintate, pana la 12-15 m/s utilizandu-se
ungerea prin barbotare, iar peste aceste valori, ungerea prin stropire cu ajutorul unui circuit de
ungere cu pompa de ulei.
La ungerea prin barbotare, capacitatea baii de ulei este de 0,35-0,7 l pentru 1kW transmis
si ,in general, roata mare trebuie sa patrunda in baia de ulei minim 1 modul si maxim 6 moduli.
La viteze mici, roata mare se poate scufunda pana la 1/3 din diametrul ei. Este asigurata astfel
imprastierea uleiului in tot interiorul carcasei, “ceata” de ulei astfel creata asigurand ungerea
angrenajului si rulmentilor, dar si preluarea cantitatii de caldura provenita din pierderile prin
frecare.

1.7 Elemente auxiliare

Pentru o buna functionare si usoara intretinere a reductoarelor trebuie asigurate

posibilitatea umplerii si golirii cu ulei, verificarea nivelului acestuia, examinarea periodica a
danturii, egalizarea presiunii din reductor cu cea atmosferica, ridicarea, manipularea si
transportul., precum si identificarea reductorului.

1.8 Intretinerea dispozitivului

Exploatarea şi întreţinerea acestui dispozitiv impune o serie de măsuri care trebuie să le

luăm pentru a evita deteriorarea elementelor componente.

Înainte de montarea pieselor vor fi curăţate, spălate şi suflate cu aer comprimat. La

montare se vor respecta limitele toleranţelor prescrise, toate cotele indicate în documentaţia de
execuţie. Suprafeţele neprelucrate mecanic ale pieselor turnate care se găsesc în interiorul
carcasei trebuie să fie curăţate.

9
 Toate suprafeţele exterioare cu excepţia suprafeţei de aşezare vor fi acoperite cu vopsea.
În timpul operaţiei de transport se vor lua măsurile necesare în vederea evitării loviturilor sau a
răsturnării reductorului.
Accesoriile care în timpul transportului sunt expuse deteriorării, se demontează şi se
aşează separat într-o ladă. Suprafeţele prelucrate mecanic se protejează contra coroziunii prin
acoperirea cu vaselină conform STAS 9116-60. Pachetele de arbore se pun în hârtie parafinată şi
se vor proteja împotriva deteriorării prin lovire, iar penele împotriva smulgerii.

1.9 Norme de protectie a muncii

Pentru siguranţa desfăşurării procesului de lucru cu acest dispozitiv trebuie să se respecte

următoarele reguli de protectie a muncii :
 trebuie respectate regulile de protecţie a muncii din atelierul de producţie;

 la apariţia unei defecţiuni se va retrage dispozitivul din lucru şi se va înlocui piesa defectă;

 trebuie respectate întocmai regulile de întreţinere a dispozitivului;

 este de preferat ca muchile şi colţurile să fie teşite pentru a diminua riscul unor

accidente;
 este preferat ca elementele mecanisului să se vopsească pentru a nu ruginii.

1.10 Rodajul

Rodajul joaca un rol foarte important in durata de exploatare si in buna functionare a oricarui
angrenaj, de unde si importanta care i se acorda. Rodajul se poate face pe diferite standuri ce se
pot grupa in doua categorii:
 cu circuit inchis;

 cu circuit deschis;

Cele cu circuit deschis sunt de preferat avind un consum mic de energie.

Se recomanda urmatoarea schema de rodaj:

10
 Mo me n t u l d e t o r s iu n e
a l a r b o r e l u i d e ie s ir e

t [s ec ]
n1

0.3 n 0
0.5 n 0 0.5 n 0

n0

t1 t2 t3 t4 t5

t u r a t ia ( r o t / min 0)
Fig.1.1 Schema de rodaj

In prima treapta se rodeaza angrenajul in gol cu o turatie de (0.3...0.4) n (n fiind turatia de

regim) timp de o jumatate de ora pina la o ora (t1 in ambele sensuri t1=30..60 min)
Se verifica in aceasta perioada daca functionarea cinematica este corecta,daca nu se
produc incalziri exagerate ale lagarelor,daca ungerea si etansarea se realizeaza corect.
In partea a doua se incearca ungerea in trepte pina la maximum de regim (M momentul
de torsiune) al angrenajului.
Durata de incarcare a fiecarei trepte va fi de cel putin o jumatate de ora (t2) iar numarul
acestora va fi de 3..5 trepte de incarcare egale.Turatia de lucru se ia 0.5 din n
Trecerea de la o treapta la cealalta se face lin si fara socuri.
La trecerea de la o etapa de incarcare la incarcarea nominala M se va mari turatia pina la
valoarea turatiei de regim n si se va efectua rodajul timp de cel putin o ora.
Rodajul are loc in ambele sensuri daca angrenajul lucreaza in timpul exploatarii in
ambele sensuri.

1.11 Reductoare melcate

Angrenajul melcat s-a obţinut din angrenajul elicoidal urmărindu-se eliminarea

dezavantajului de contact punctiform care combinat cu viteza mare de alunecare favorizează
tendinţa de gripare. Unghiul de încrucişare al axelor se ia de 90 de grade si pentru obţinere unui

11
raport de transmitere mare numărul de dinţi al rotii motoare este cuprins în intervalul (1...4), iar
cel al rotii conduse este mai mare sau egal cu 28. Roata cu numărul mic de dinţi se numeşte
melc, iar roata cu numărul mare de dinţi se numeşte roată melcată. Pentru eliminarea contactului
punctiform roata melcată cuprinde melcul, si astfel între flancurile dinţilor apare contact liniar,
datorită căruia capacitatea portantă creste, condiţiile de ungere si frecare a peliculei de lubrifiant
sunt mai favorabile si pierderile prin frecare se reduc.
Angrenajele melcate pot fi:
- cu melc cilindric si roată globoidală;
- cu melc globoidal si roată cilindrică cu dinţi înclinaţi;
- cu melc globoidal si roatã globoidală.
În practică, cel mai des utilizat este cel cu melc cilindric si roată globoidală.
Pentru angrenare corectă, roata trebuie sã fie poziţionată precis pe direcţia axială, iar
melcul axial poate fi deplasat puţin.
În funcţie de procedeul de prelucrare flancurile dinţilor la melcii cilindrici sunt suprafeţe
elicoidale de diferite tipuri prezentate în STAS 6845-81: ZA, ZN, ZK, ZI si ZT.

12
1.12 Alegerea variantei onstructive

Fig.1.2 Reductor melcat

13
 Fig.1.3 Reductor melcat

Am ales pentru proiectul meu varianta 1 deoarece este mult mai functionala si prezinta un cost
de productie mai redus.

14
 2.MEMORIU JUSTIFICATIV DE CALCUL

2.1 Împărţirea raportului de transmitere total

Adoptarea unui raport de transmitere al transmisiei prin curele

itc`  2
Calculul raportului de transmitrere am angrenajului
iT 34
ireal    17
itc ` 2
Alegerea raportului de transmitere standardizat
istas=18
Recalcularea raportului de transmisie al transmisiei prin curele
iT 34
itc    1.96
ireal 17.33
Calcularea raportului de angrenare theoretic al angrenajului melcat
U1,2=z2/z1=17.33
Alegerea numarului de inceputuri ai melcului
z1=3
Calculul numarului de dinti ai rotii melcate
z 2`  ireal  z1  51
z2=52
Verificarea ca z2 sa nu fie multiplu intreg al lui z1
z 2 52
  17.33
z1 3
Raportul de angrenare real al angrenajului melcat
z 2 67
u1    22.333
z1 3
Verificare
(u1, 2  ireal )
 ul   100  1.94
u1, 2
 2.5%   ul  2.5%

2.2 Calculul turaţiilor

Turatia la motor;[rot/min]
n1=nm=2400
Calculul turatiei arborelui de intrare in reductor; [rot/min]
n1 2400
n2    1200
itc 2.
(7)
Calculul turatiei arborelui de iesire din reductor; [rot/min]
n1
n3   69.24
itc  istas

15
 2.3 Calculul puterilor

Alegerea randamentului transmisiei prin curele dintate

tc  0.92
Alegerea randamentului pentru angrenajul melcatin functie de numarul de inceputuri
z1=3 rezulta  m  0.85
Alegerea randamentului unei perechi de rulmenti cu role
rul  0.99
Puterea la motor; [Kw]
P1=Pm=1.26
Calculul puterii pe arborele de intrare in reductor; [KW]
P2  P1 tc  rul  1.2  0.92  0.99  1.116
Calculul puterii pe arboreal de iesire din redactor; [Kw]
P3  P1 tc  m  rul
2
 1.116  0.85  0.99 2  0.939

2.4 Calculul momentelor de torsiune

Calculul momentului de torsiune pentru arborele motor; [N mm]

(11)
Calculul momentului de torsiune pentru arboreal de intrare in redactor; [N mm]
3  10 7  P2 3  10 7  1.116
T1    8880.8
  n2   1200
Calculul momentului de torsiune pentru arboreal de iesire; [N mm]
3  10 7  P3 3  10 7  0.939
T2    129500
  n3   69.24

2.5 Calculul treptei, predimensionarea angrenajului

Unghiul de presiune de referinta

  20o
Coeficientul inaltimii capului de referinta
ha=1
Coeficientul jocului la capul dintelui de referinta
c1=0.25
Numarul de ore de functionare
Lh=15000
Alegerea materialelor pentru melc si roata melcata; [m/s]
va1  (4  n2  3 T2 )  10 5  (4  1200  3 8.8808 )  10 5  0.24
Material pentru melc OLC45
Material pentru roata melcate CuAl9Fe3T
Tensiuni limita pentru solicitarea la contact respective incovoiere
 H lim 2  225
 F lim 2  125

16
 2.6 Calculul de dimensionare si verificare, calculul modulului, al distanţei axiale şi al altor
elemente geometrice

Coeficientul diametral al melcului

P2<4 rezulta q=12
Unghiul de inclinare a elicei directoare pe cilindrul de referinta
z 3
 1  arctan( 1 )  arctan( )  14.036 0
q 12
Factorul de elasticitate al materialului rotilor; [ MPa ] `
Ze=155
Factorul zonei de contact
tan( ) tan(20)
 t  arctan( )  arctan( )  20.5650
cos( 1 ) cos(14.036)
2  cos( 1 ) 2  cos(14.036)
Zh    2.429
sin( t )  cos( t ) sin(20.565)  cos(20.565)
Factorul regimului de functionare
Ka=1.25
Factorul dynamic
Kv=1.01
Factorul de repartizare a sarcinii pe latimea danturii
K H  1
Numarul de cicluri de solicitare
N L 2  60  n3  Lh  60  69.24  15000  6.2316  10 7
Factorul de influenta a durabilitatii asupra rezistentei
10 7 8 10 7
ZN2  8   0.7985
N L2 6.2316  10 7
(19)
Tensiunea admisibila pentru solicitarea de contact
 HP 2   H lim 2  Z N 2  180  0.957  178.875
Factorul de influenta a variatiei factorului de curbura
Se considera x=0
Zc=0.6+0.01 x + 0.005 z1+0.0014 z2+0.008 q = 0.6082
Calculu distantei axiale pe baza solicitarii la contact; [mm]
q  2x Z Z Z z2
a wnecH  0.6  (1  )3 T3  ( e h c ) 2   K a  K v  K H
z2  HP 2 q  2 x
12  2  0 3 155  2.429  0.587 2 52
a wnecH  0.6  (1  ) 1.611  10 5  ( )   1.25  1.1  1  73.481
67 178.875 12  2  0
Calculul distantei axiale pe baza solicitarii termice; [mm]
k=3.5
 m  0.82
Coeficientul de transfer termic
1  10
Coeficientul de transfer prin fundatie
 1  0.15
Puterea corelata la arboreal melcului

17
 8 8
K1    0.8
1 10
K2=1
Pm1=P2 K1 K2=0.8928
t=70 t0=20
( z 2  4k  6)  (q  3  k  8)  11  (k  2) 2
A1  2 
( z 2  q) 2
(52  4  3  6)  (12  3  3.5  8)  11  (3.5  2) 2
A1  2   0.44002 (25)
(52  12) 2

9  (k  2) 9  (3.5  2)
B  0.01  [11  ]  0.01  [11  ]  0.117734
( z 2  q) (52  12)

10 3  (1   m )  Pm1
C1  0.0013 
4  1  (1   1 )  (t  t 0 )
10 3  (1  0.85)  0.8928
C1  0.0013   0.5809
4  10  (1  0.15)  (70  20)

B 2  4  A1  C1  B
a wnec.termic   10 3
2  A1
0.117734 2  4  0.44002  (0.2809)  0.117734
a wnec.termic   10 3  72.61062
2  1.952

awnec=awnecH=73.481
Calculul modulului axial necesar; [mm]
2  a wnec 2  73.481
m xnec    2.296
q  z2 12  52
mx=2.5
Realegerea coeficientului diametral al melcului in functie de mx
q1=14
Calculul distantei axiale elementare; [mm]
mx  (q1  z 2 ) 2.5  (12  52)
a   80
2 2
Alegerea distantei axiale standardizate; [mm]
astas=80
Abaterea limita a distantei dintre axe
Fa=71
Coeficientul deplasarilor de profil a rotii melcate
a stas q1  z 2 80 14  52
x1    1 0
mx 2 2.5 2
`` Calculul diametrul de referinta al melcului; [mm]
d.1=mx q1=30
Calculul diametrele de divizare; [mm]
d w1  mx  (q1  2  x1 )  2.5  [14  2  0]  30
d 2  mx  z 2  2.5  52  130

18
 Calculul diametrele cercurilor de picior; [mm]
d f 1  mx  (q1  2  ha  2  c1 )  2.5  (12  2  1  2  0.25)  23.75 (34)
d f 2  mx  ( z 2  2  ha  2  c  2  x11 )  2.5  (52  2  1  2  0.25  1)  123.75
Calculul diametrele cercurilor de cap; [mm]
d a1  mx  (q1  2  ha )  2.5  (14  2  1)  35
(36)
d a 2  mx  ( z 2  2  ha  2  x11 )  2.5  (52  2  1  1)  135
Calculul diametrului exterior al rotii; [mm]
k m  1.5
d e 2  d a 2  k m  m x  170  1.5  2.5  138.75
Calculul latimii rotii melcate; [mm]
b2=0.75 da1=26.25
Calculul lungimii melcului; [mm]
b1=(8+0.09 z2) mx=42.95
Deoarece melcul este rectificat si frezat lungimea lui se mareste cu 25 mm
b1=b1+25=68
Calculul vitezei periferice a melcului respective a rotii melcate; [m/s]
  d w1  n2   30  1200
v1    1.88
60000 60000
  d 2  n3   130  64.29
v2    0.471
60000 60000
Recalcularea unghiului de inclinare a elicei
z 3
 2  arctan( 1 )  arctan( )  12.09420
q1 14
Calculul vitezei de alunecare; [m/s]
v1 0.606
va1    0.617816
cos( 2 ) cos(12.0942)
Alegerea factorului dynamic
Pentru treapta de precizie 8 si viteza de alunecare <5 m/s allege
KV=1.1
Recalcularea factorului zonei de contact
tan( ) tan(20)
 t  arctan( )  arctan( )  20.4169230
cos( 2 ) cos(12.0942)
z1 3
 w  arctan( )  arctan( )  12.994617 0
q1  2  x1 14  1
2  cos( w ) 2  cos(12.994617)
ZH    2.441472
sin( t )  cos( t ) sin(20.565)  cos(20.565)
Recalcularea coeficientului Zc
Zc=0.6+0.01 x1 + 0.005 z1+0.0014 z2+0.008 q1 =0.5982
Calculul tensiunii efective de contact
q1  2  x1
1
z2 z2
 H  0.45  Z e  Z h  Z c T3  ( )3   K a  K v  K H  157.58
aw q11  2  x1
0.85   HP 2   H  1.02   HP 2
152.04  157.58  178.875
Calculul numarului de dinti a rotii echivalente rotii melcate

19
 z2 52
Z n2    55.62
cos ( w ) cos (12.995)
3 3

Factorul de forma a dintelui rotii melcate pentru solicitarea la incovoiere

YFa2=1.73

Factorul inclinarii dintilor pentru solicitare la incovoiere

3 2 3 12.095
   1  1  0.899
2  2 
Factorul de repartizare a sarcinii pe latimea danturii
K F  K H  1
Calculul tensiunii maxime de incovoiere pentru dintele rotii melcate
1.5  T3  K a  K v  K F     YFa 2
 F2   26.872
d w1  d 2  m x
Factorul de influenta a durabilitatii asupra rezistentei materialului la solicitarea de incovoiere
N L 2  25 10 7
1.42 10 7  25 10 7
10 6
YN 2  9  0.745
N L2
Calculul tensiunii admisibile pentru solicitarea de incovoiere
 FP 2   F lim 2  YN 2  125  0.745  113.24
 F 2   FP 2

2.7 Calculul elementelor de control. Abateri si tolerante tehnologice

Calculul grosimii melcului pe coarda in sectiune normala, respectiv frontala; [mm]

 
S n  mx  (  2  x  tan( ))  cos( )  2.5  (  2  0  tan(20))  cos(0.577)  3.83
2 2
 
S t  mx  (  2  x  tan( ))  2.5  (  2  0  tan(20))  3.926
2 2

Valorile de mai sus sunt valori corespunzatoare angrenajului fara joc. In realitate trebuie sa existe
un joc intre flancuri pentru ca la incalzirea in functionare a angrenajului acesta san u se blocheze.
Alegem o toleranta a jocului dintre flancuri de tip c, care corespunde unui ajustaj a rotilor dintate
in angrenare de tip C
Calculul abaterii minime a grosimii spirei melcului; [ m]
Abaterea superioara a grosimii spirei melcului Ess pe coarda normala de referinta se
adopta ca suma a doi termini astfel:
Pentru ajustaj de tip c rezulta ESSI=95
Pentru treapta de precizie 8 rezulta ESSII=100
ESS=ESSI+ESSII=95+100=195
Alegerea bataii radiale a spirei melcului; [ m]
fr=21
Alegerea tolerantei la grosimea spirei melcului; [ m]
Pentru o toleranta a jocului dintre flancuri de tip c rezulta; [ m]
Ts=60

20
2.8 Calculul de verificare a ungeri

Calculul distantelor de la suprafata libera a uleiului la axa rotilor; [mm]

d f1 23.75
H 1 max  0.95   a stas  0.95   100  91.28
2 2
Calculul vitezei periferice a melcului; [m/s]
  d w1  n2   30  1200
v1    1.88
60000 60000

k  2 d a1 3  2 35
k=3 H 1 min    a stas    100  105.83
k 2 3 2
(60)
df2 158.75
H 2 max  0.95   astas  0.95   100  175.40625
2 2
Calculul vitezei periferice a rotii conduse pe cilindrul de rostogolire
  d 2  n3   130  69.24
v2    0.471
60000 60000
k  2 d2 3  2 130
H 2 min    a stas     100  78.55
k 2 3 2
(63)
Verificarea ungerii
H1max-H2min=12.73
Diferenta trebuie sa fie de cel putin 10 mm
Se constata ca este satisfacuta conditia de ungere pentru angrenaj

2.9 Proiectarea si verificarea arborilor

2.9.1 Proiectarea arborelui de intrare

Rm1  860 MPa

Deoarece Rm1  600 MPa se calculeaza un coeficient k:
R
k1  m1  1.5636
550
Momentul echivalent pentru care se alege diametrul capătului de arbore de intrare:
T2 8820
M te1    8.8  10 3 =>
k1 1.5636
Se aleg diametrele arborelui de intrare; [mm]
d1  20 mm(ales din coloana c)
d 2  d1  2  20  2  22
d 3  25 mm (diametrul rulmentului)
d 4  28

21
 2.9.2 Proiectarea arborelui de ieşire

Rm 2  800 MPa
Deoarece Rm1  600 MPa se calculeaza un coeficient k:
R
k 2  m 2  1.4545
550
Momentul echivalent pentru care se alege diametrul capătului de arbore de ieşire:
T2 129.5
M te 2    89.3 =>
k 2 1.4545
Se aleg diametrele arborelui de ieşire:
d1  38 (ales din coloana b)
d 2  38  2  40
d 3  45 (diametrul rulmentului)
d 4  50

Alegem manseta de rotatie 02204007-1 F conform STAS 7950/2-87 pt arborele de intrare respectiv
040062008-1 F pt arborele de iesire.

Fig.1.4 Manseta de rotatie

22
 Alegem 2 rulmenti cu role conice pe un rand 30305 conform STAS 10981-85pentru arborele de
intrare,respectiv 30309 pentru arborele de iesire .

Fig.1.5 Rulment cu role conice

2.9.3 Proiectarea transmisiei prin curele trapezoidale

Marimi de intrare :

p=1.26 [kW] – puterea de la arborele motorului de antrenare

n = 2400 rot/min – turatia elementului conducator ( M.E. de antrenare )

itc = 2 – raportul de transmisie prin curea

Etapele calcului :
a) Alegerea tipului curelei
Se adopta din STAS 7192-83 o curea trapezoidala ingusta tip SPZ 800
b) Alegerea diametrelor primitive ale rotilor

23
 Conform STAS 1162-67 se adopta diametrul primitive al rotii mici :

Dp1=80

Conform acestei valori, se determina si diametrul rotii primitive mari:

D p 2  2  itc  2  80  160 mm

Aceasta valoare coincide cu diametrul standardizat al rotii primitive mari.

c) Determinarea distantei axiale preliminarii
0.7  D p1  D p 2   A  2  Dp1  Dp 2   0.7  240  A  480

Din relatia de mai sus, adoptam A=300 mm

d) Calculul unghiului dintre ramurile curelei :
D p 2  D p1 80
  2  arcsin  2  arcsin  15.324
2 A 2  300

e) Determinarea unghiului de infasurare pe roata mica de curea, respective pe roata mare de

curea

1  180    180  15.324  164.676

1  180    180  15.324  195.324
e) Determinarea lungimii primitive a curelei

 
L p  2  A  cos  1  Dp1   2  Dp 2   982.259
2 360
Se va rontunji pana la valorea standardiazata si se realege LpSTAS=1000 mm

Pentru a asigura corectitudinea calculului, se va recalcula distanta axiala A conform relatia :

24
  
 1  D p1   2  D p 2  1000  
  3.141 
L pSTAS    164.676  80  195.324 160
A  360   360 
 15.324
2  cos 2  cos
2 2
 308.950 mm
In continuare, se vor recalcula :

D p 2  D p1
  2  arcsin  14.878
2 A
1  180    180  14.878  165.122 


 2  180     180  14.878  194.878

f) Calculul vitezei periferice a curelei

  D p1  n 3.141  80  2400
v   10 m / s
60000 60000

g) Determinarea preliminara a numarului de curele :

cf  P 1.2  1.26
z0    1.093 z=1
c L  c   P0 0.9  0.96  1.6

c  1  0.003  180  1   1  0.003  14.878=0.955

Unde, cf – coeficientul de functionare care se alege in functie de natura masinii motoare,

si a celui de lucru. In continuare, vom considera cf=1
P0 – puterea nominala transmisa de o curea

h) Frecventa indoirii curelei

v 3.141
f  103  x   103  2   6.282 Hz
LPSTAS 1000
Unde x – numarul de roti din transmisia cu curea

i) Forta periferica transmisa de curea

P 1.26
F  10 3   10 3   401.14 N
v 3.141

25
j) Forta de intindere initiala a curelei F0 si cea de apasare a arborilor ( sunt egale )

F0  S  2  F  2  401.14  802.29 N

l p  8.5 mm
nmin  2.5 mm
mmin 9 mm
f  8  1mm
  38  1
r  0.5mm

Fig. 1.6 Cureaua trapezoidala

2.9.4 Verificarea arborelui la solicitari compuse

Fig.1.7 Schema de calcul la solicitări compuse a arborelui de intrare

Pentru calcularea forţelor tangenţiale, radiale respectiv axiale trebuie să cunoaştem următoarele
valori:
v1 0.604
va    0.623
cos(  ) cos(14.036)
În funcţie de acestă valoare alegem   0.055 din tabel. Se calculează mai departe:
 0.055
'   0.0585
cos( ) cos(20)
  a tan( ' )  a tan(0.0585)  3.3497

26
În continuare se calculează forţele:
2  T1 2  8880
Ft1    592 N Ft1  Fa 2
d1 30
Ft1 592
Ft 2    1902.67 Ft 2  Fa1
tan(   ) tan(14.036   3.3497  )
Ft1  tan( )  cos( ) 592  tan(20)  cos(3.3497  )
Fr1    721.68 Fr1  Fr 2
sin(    ) sin(14.036   3.3497  )
S a  802.29 N (forţa din curea)
d w1  30 mm (diametrul de divizare al melcului)
a  76 mm
b  84 mm
c  82 mm
Se scriu ecuaţiile de momente în plan vertical şi orizontal după care se calculează reacţiunile:
d w1
A:  S a  a  Fa1   Fr1  b  H B  (b  c)  0
2
H B  174.053 N
d
B:  S a  (a  b  c)  Fa1  w1  Fr1  c  H A  (b  c)  0
2
H A  1698.023 N

Trebuie să se îndeplinească condiţia:

H A  H B  S a  Fr1
1698.023  174.053  802.29  721.68 Condiţie îndeplinită
A:  VB  (b  c)  Ft1  b  0
VB  299.56 N
B:  VA  (b  c)  Ft1  c  0
VA  292.43 N
R A  H A2  V A2  1723.01 N
RB  H B2  VB2  340.308
Se calculează momentele pentru aşa numitele secţiuni periculoase:
3-1: M 1  S a  a  60974.04 Nmm
1-4: M 4  S a  (a  b)  H A  b  14267.53 Nmm
2-4: M 4  H B  c  14272.346 Nmm
1-3: M 4  VA  b  24564.12 Nmm
2-3: M ' 4  VB  c  24563.92 Nmm

M 1 max  M 12  60974.04 Nmm

27
 M 4 max  M 42  M 42  M ' 24  37556.38 Nmm

Compresiune:
4  Fa1 4  1902.67
 c1    3.87 MPa
  d 32   25 2
4  Fa1 4  1902.67
 c4    3.09 MPa
  d 42   28 2
Încovoiere:
32  M 1 max 60974.04  32
 i1    39.769 MPa
  d 33   20 3
32  M 4 max 32  37556.38
 i4    17.4 Nmm
  d 43   283
Torsiune:
16  M t 16  8819.999
 t1    5.615
  d 33   253
16  M t 16  8819.999
 t4    2.875
  d 43   253
(98)

 e1  ( i1   c1 ) 2  4  t21  47.059 MPa <  ai  125

 e 4  ( i 4   c 4 ) 2  4  t24  13.185 MPa <  ai  125 Mpa

2.9.5 Verificarea arborelui de intrare la solicitări variabile

 r  860 MPa
 1  0.5  r  0.5  860  430 MPa
Se aleg coeficienţii din diagramele respectiv tabelele prezentate în cartea Proiectarea arborilor –
Jula A.
 k  1.875
   0.7
1  0.92  2  2.6    1   2  2.392
 v  45.9526 MPa
ca  1.5
1
c   8.3563 > ca
 k
 v
  
 1  220  0.092  r  299.12 MPa
 0  396  0.166   r  538.76 MPa
 k  1.5
     0.7

28
       2.392
 v  2.7389
m  0
2  1   0
   0.1104
0
1
c   121.9094 > ca
 k
 v    m
   

c  c
c0   8.3368 > ca
c2  c2

2.9.6 Calculul şi verificarea rulmenţilor

Etapele verificarilor rulmentilor sunt urmatoarele :

a) Se alege montajul de rulmenti in „O” ( se formeaza un rulment echivalent cu o pereche

de 2 rulmenti )

b) Calculul sarcinilor axiale

Fr  H 1  V1  1698.023 2  299.56 2  1724.24 N

2 2

Fr 721.68
Fas  0.5   0.5   212.25 N
Y 1.7

c) Aflarea fortei axiale ce incarca perechea de rulmenti

Consideram ca rulmentul din stanga se inchide. Se considera dealtfel, ca forta axiala care
solicita rulmentul

echivalent perechii este egala cu forta axiala ce solicita rulmentul din perechea ce se inchide:

Fa  Fa1  Fas  1902.67  212.25  2114.92 N

d) Se calculeaza sarcina dinamica echivalenta

Fa
Daca,  e  P  Fr  1.12  Y  Fa
Fr

29
 Fa
 e  P  0.67  Fr  1.68  Y  Fa
Fr

Fa 2114.92
Astfel,   1.226  P  0.67  1724.24  1.68  1.5  2114.92  6484.83N
Fr 1724.24

e) Se determina factorul fortelor suplimentare

f  f k  f s  fn  1.1  1.2  1  1.22

Unde, f – coeficient dinamic

fk – tine seama de precizia angrenajului montat pe rulmenti, pentru precizie normala

fk=1.2

fs – coeficientul fortelor suplimentare specifice , fs=1.2

fn = 1

f) Se corecteaza sarcina dinamica echivalenta necesara

Pc  P  f  1.22  6484.83  7469.584 N

g) Durabilitatea rulmentului echivalent (milioane de rot.)

10 10
C  3  39  3
L        518.12
 Pc   7.4695 

h) Durabilitatea rulmentului echivalent (in ore)

L  10 7 518.12  10 7
Lh    71961.11
n  60 1200  60

i) Verificarea condiitilor

Lh  Lha  71961.11  15000 Se verifica conditia!

30
 3. CALCULUL ELEMENTELOR REDUCTORULUI

3.1 Carcasa reductorului

Carcasa reductorului se va efectua în mare parte constructiv, pentru ca elementele ce

alcătuiesc reductorul să fie asamblate/pozițioanate corect.

Cu toate acestea se va ține cont de anumite elemente cum ar fi:

s – grosimea carcasei ( pentru reductor cu o treaptă )
s = 0.025*82+1 = 0.025 * 80 +1 = 4 mm se ia 10 mm

Celelalte mărimi se vor executa precum desenului de ansamblu.

3.2 Capacele rulmenților

Pentru fixarea corectă a rulmenților se vor utiliza capace laterale (și cel mai des utilizate)
precum cel din figura următoare. Acestea permit reglarea jocului axial în rulmenți în limite
mai mari.

Fig. 1.8 Capac de fixare pentru rulmenți

Dimensiuni:
d=6 mm
m=6 mm
D1=150 mm
D2=85 mm
e=10 mm
D4=104 mm
e3=3
e1=min.5 mm

31
 3.3 Alegerea dopului de golire
Se va utiliza dop de golire cu cap hexagonal și fără orificiu interior. Rolul dopurilor de
golire este cela de a facilita schimbul de ulei, după un anumit timp de functionare.

Dimensiuni:

d=10 mm
D=20 mm
H=5.5 mm
l=12 mm
a=3 mm
s=13 mm
p=1.5 mm

Fig 1.9 Dop de golire

3.4 Alegerea aerisitorului

Dimensiuni:
D=27 mm
D1=15 mm
D2=36 mm
D3=18 mm
L=32 mm
h=15 mm
h1=22 mm
a=6 mm
H1=32 mm
H=45mm
Fig.1.10 Aerisitor

32
 1.1 3.5 Alegerea dimensiunilor jojei

d=5
d1=12
p=1.25 pasul filetului
D=25
D1=18
H=20
l=12

Fig.1.11 Joja

Am ales pentru angrenajul melcat o joja cu fixare prin ajustaj deoarece aceasta este plasata in
partea superioara a reductorului

3.6 Calculul temperaturii medii de functionare a reductorului

Temperatura de functionare a reductorului se stabileste din conditia de echilibru termic.

Astfel, caldura produsa in timpul functionarii a reductorului sa fie egala cu cea evacuata in
mediul inconjurator prin conductibilitate, radiactie, convectie, etc.
In cazul racirii naturale in ipoteza functionarii de lunga durata si admitand ca toate
pierderile de putere se transforma in caldura si ca racirea carcasei reductorului se face in
principal prin radiatie, temperatura medie de functionare este :

Pp Pe  Pi 1.2  0.939
t  t0   20   4.29  20  24.29  C
K   l     S 0.016  48.65  0.20  300000 0.121579.2

Unde, K  - coeficientul de transfer termic prin carcasa reductorului, se adopta K 

=0.016,
 - coeficientul care tine seama de evacuarea caldurii prin placa de fundatie,
S – suprafata libera a reductorului,
t 0 - temperatura initiala, se considera a fi t 0 =20.

Dupa cum se vede, temperatura limita de 75  C nu se atinge.

33
3.7 Alegerea si verificarea asamblarilor prin pene paralele

Fig1.12 Pana paralela

Rezistentele admisibile ale materialului penelor OLC50

 as  32.....50MPa
 af  32..........48Mpa
Pentru arboreal de intrare
Alegem pana A6x6x20
Verificare la strivire
4  T1 4  8880.8
 s1    16.91   as
d 2i  h  l 17.5  6  20
Verificare la forfecare
2  T1 2  8880.8
 f1    8.45   af
d 2i  b  l 17.5  6  20

Pentru arboreal de iesire

Alegem pana A10x8x40
Verificare la strivire
4  T3 4  129500
 s2    49.05   as
de  h  l 33  8  40
Verificare la forfecare
2  T3 2  129500
 f2    19.62   af
d e  b  l 33  10  40
Alegem pana A14x9x40
Verificare la strivire
4  T3 4  129500
 s3    31.97   as
d 3i  h  l 45  9  40
Verificare la forfecare
2  T3 2  129500
 f3    10.27   af
d 3i  b  l 45  14  40

34
 4.BIBLIOGRAFIE

Antal, A. & colectiv "Reductoare", Institutul politehnic Cluj-Napoca, 1984.

Antal, A. & colectiv "Îndrumător de proiectare pentru reductoare", Institutul politehnic Cluj-
Napoca, 1983.

Antal, A. "Curs".

Jula, A. & colectiv "Proiectarea angrenajelor evolventice", Scrisul Românesc, Craiova, 1989.

Jula,A. & colectiv "Montaje cu rulmenţi. Îndrumar de proiectare", Lito Universitatea Braşov,
1979.

Rădulescu, Gh. & colectiv "Îndrumator de proiectare în construcţia de maşini", vol.3, Bucuresti,
Editura tehnică, 1986.

Antal, A. & Tătaru O. “Elemente privind proiectarea angrenajelor”, Editura ICPIAF® SA, Cluj
- Napoca, 1998.
Matchat 2007
Autocad 2007

35