CUPRINS

1. TEMA PROIECTULUI 2
Memoriu tehnic de prezentare 3
Construcţia mecanismelor cu roţi dinţate baladoare 5
Ungerea transmisiilor şi a maşinilor unelte 6
2. MEMORIU JUSTIFICATIV DE CALCUL 7
Schema cinematică şi reţeaua structurală 8
Diagrame de abateri relative ale turaţiilor 11
Diagrama turaţiilor 12
Determinarea numărului de dinţi pentru gurpurile de angrenaje ale 14
cutiei de viteze
Calculul momentelor de tosriune pe arbori 16
Calculul modulelor angrenajelor 18
Calculul distanţelor axiale 19
Calculul lementelor geometrice ale roţilor dinţate 20
Calculul transmisiei prin curele 22
Dimensionarea arborilor 24
3. BIBLIOGRAFIE 26

1. TEMA PROIECTULUI
Să se proiecteze lanţul cinematic al unui variator de turaţie (cutie de viteză).
Date iniţiale:
- puterea motorului: P = 2 KW
- numărul treptelor de turaţie: Z=6
- raţia seriei geometrice a turaţiilor: = 1,25

- turaţia minimă a arborelui principal: nmin = 120 rot/min.

1.1. MEMORIU TEHNIC DE PREZENTARE

 Introducerea progresului tehnic în industrie face să se producă din ce în ce
mai rapid, mai eficient în condiţiile ridicării calităţii în toate domeniile. Necesitatea
obiectivă de a produce cât mai rapid, cu o productivitate cât mai ridicată, a condus
la o evoluţie vertiginoasă a concepţiei actuale de realizare structurală a maşinilor-
unelte, care depinde în cea mai mare măsură de specificul tehnologic al diferitelor
repere ce trebuie prelucrate şi de volumul producţiei acestora. Pentru reperele care
se produc în unicate sau serie mică, ultimii 15-20 ani au marcat înlocuirea
maşinilor-unelte universale cu maşini-unelte cu comandă numerică şi centre de
prelucrare.
Maşini unelte se defineşte ca fiind o maşină de lucru având ca scop formarea
pieselor, pe procese bazate pe îndepărtarea adaosului de prelucrare sub formă de
aşchii sau particule în anumite condiţii economice, precizie dimensională şi de
formă şi calitate a suprafeţei. Maşina –în sensul larg al cuvântului - este construcţia
care transformă forma energiei din mecanică în altă formă sau, în sens invers, din
altă formă în energie mecanică.
Proiectarea unei maşini-unelte noi impune o bună cunoaştere a
caracteristicilor şi performanţelor utilajelor similare în exploatare, a soluţiilor
cinematice şi constructive, a realizărilor celor mai bune, a tendinţelor pe plan
mondial.
Maşina unealtă trebuie să răspundă integral prescripţiilor cerute prin tema de
proiectare şi anume:
- prelucrarea pieselor de formă, dimensiunile şi din materialele
prevăzute;
- să asigure precizia şi calitatea corespunzătoare a suprafeţelor
prelucrate;
- să realizeze productivităţi ridicate prin alegerea unui regim de
aşchiere optim;
 - acordarea unei atenţii sporite automatizării pentru reducerea timpilor
auxiliari, eliminarea subiectivităţii muncitorului şi solicitării fizice şi
psihice;
- realizarea unui preţ de cost redus prin economisirea materialelor,
reducerea greutăţii;
- asigurarea unei fiabilităţi cât mai ridicate, utilajul trebuind să se
menţină timp îndelungat caracteristicile tehnice şi economice
iniţiale. Proiectul va conţine elemente care să asigure protecţia
eficientă la eventualele suprasolicitări, comenzi greşite etc.;
- utilizarea pe scară largă a elementelor normalizate şi standardizate
reducându-se timpul şi costul proiectării şi execuţiei;
- asigurarea tehnologicităţii pieselor evitându-se construcţiile dificile
şi cu consum mare de energie, uşor de executat;
- facilităţi privind transportul, aşezarea şi prinderea pe fundaţie a
maşinii-unelte;
- existenţa unei estetici s maşinii-unelte pentru realizarea unui climat
de muncă plăcut.
Lanţul cinematic principal face parte, împreună cu lanţul cinematic de avans,
din categoria lanţurilor cinematice de lucru. Se defineşte ca lanţ cinematic
generator care asigură realizarea vitezei principale de aşchiere pe o traiectorie
circulară, dacă mişcarea principală este de rotaţie, respectiv pe o traiectorie
rectilinie în cazul mişcării principale rectilinii alternative.
Caracteristica principală a lanţului cinematic principal este viteza liniară ce
trebuie să fie egală cu viteza optimă de aşchiere şi să se situeze în intervalul (V min,
Vmax).
În structura lanţului cinematic principal trebuie să existe subansamble de
reglare care să permită obţinerea gamei de reglare a vitezei, respectiv a turaţiilor.
 Realizarea gamei de reglare a vitezei şi a turaţiei se poate face prin reglare
continuă cu variatori mecanici sau prin reglare în trepte (discontinuă) prin
intermediul cutiilor de viteze, a lirelor cu roţi de schimb sau a electromoatoarelor
cu turaţii multiple.
În cazul reglării în trepte a turaţiilor s-a constatat că reglajul maşinii unelte
este optim dacă cele z trepte de turaţie realizate la elementul final (n1, n2, n3,...,nz)
formează o progresie geometrică cu raţia f. În acest caz, pierderea relativă maximă
de productivitate ideală este constantă pe toate treptele şirului de turaţii.

1.1. Construcţia mecanismelor cu roţi dinţate baladoare

Variatorul de viteză este un mecanism de reglare in trepte a miscării, format

din unul sau mai multe mecanisme elementare, legate printre ele prin diferite
moduri. Mecanismele cu roţi baladoare deplasabile sunt mai simple constructiv si
tehnologic decât cele cu cuplaje. Au avantajul că sunt rigide si pot realiza un
număr mare de transmitere. Mecanismele cu roţi baladoare se compun din doi
arbori, indiferent pe care, fiind roţi fixe. Cele cu roţi deplasabile pot fi montate în
grup sau îndepărtate unele de altele. De modul de grupare depinde gabaritul
mecanismului. Mecanismele cu două roţi baladoaresunt cele mai simple si în acelai
timp cele mai raspândite, fiind folosite de preferinţă connstrucţia cu balador
interior datorită gabaritului mai mic B>4L (B, fiind lăţimea). Raportul de
transmitere partial este raportul între o pereche de roţi, iar raportul de transmitere
total este produsul raportului de transmitere parţial de la motor până la elementul
final (axul principal) Raportul de transmitere este raportul turaţiilor, raportul
diametrelor:
 în care:
n D
ik  k  p1
nk 1 D p 2
-nk-1- este turaţia arborelui conducător
-nk - este turaţia arborelui condus
-Dp1- este diametrul primitiv al arborelui condus
Turaţiile tipizate ale axelor conducatore fac parte dintr-o serie r cu raţia ,

rapoartele de transmitere se stabilesc in funcţie de raţie şi serie.
Mecanismele cu trei roţi baladoare se construiesc de asemenea în trei variante :
cu balador interior sau exterior cu acelasi avantaj din punct de vedere al gabaritului
pentru varianta cu balador interior B>7L.
În cazul acestor baladoare apare problema referitor la posibilitatea constructiva
de deplasare a baladorului interior condiţionat de posibilitatea trecerii rotilor z 1 , z3
peste z2. Respectarea acestor condiţii conduce în unele cazuri la modoficarea
caracteristicilor cinematice ale variatoarelor de viteze.
Mecanismele cu patru roţi baladoare se construiesc rar cu roţile în bloc ,ele se
realizează fragmentat în două grupuri a două roţi baladoare din cauza gabaritului
mare
Mecanismele baladoare cu mai mult de patru roţi se construiesc rar şi numai în
grupuri de două sau trei roţi baladoare, din considerente constructiv tehnologice de
realizare a blocurilor baladoare cu mai mult de trei rapoarte de transmitere.

1.3. Ungerea transmisiilor şi a maşinilor unelte

Ungerea suprafeţelor în fiecare are ca scop reducerea de frecarea şi a pierderilor

de putere, reducerea uzurii şi a încălzirii, asigurarea unei funcţionări line şi fără
zgomot şi ăn general o ameliorare a randamentului mecanic şi menţinerea
îndelungată a preciziei iniţiale de funcţionare a mecanismelor. Condiţiile pe care
trebuie să le satisfacă un lubrifiant, pentru a realiza o ungere cât mai eficace sunt:
caracteristica de ungere a lubrifiantului, reprezentată prin viscovitatea lui,precum şi
aderenţa,trebuie să fie astfel alese încăt ungerea între suprafeţele în fiecare să fie
completă; acesta înseamnă că pelicula de ulei dintre suprafeţele de frecare să nu
prezinte discontinuităţi prin efectul presiunii sau al turaţie mari a arborelui.
Lubrifiantul trebuie să-şi menţină cît mai mult timp calităţile de ungere normală şi
să nu se altereze sub acţiunea aerului sau a metelelor cu care este în contact. De
asemenea nu trebuie să se altereze la temperaturi rezultate di frecările ce au loc
între suprafeţele pieselor în mişcare.
Să nu conţină substanţe care să atace metalele cu care vine în contact şi mai
ales să nu conţină acizi.
Lubrifianţii utilizaţi la ungerea transmisiilor şi a maşinilor unelte sunt
uleiuri. Uleiurile sunt cel mai des utilizate. Uleiurile minerale îndeplinesc în cea
mai mare măsură condiţiile impuse pentru realizarea unei ungeri bune a
transmisiilor maşinilor.
Cele mai împortante proprietăţi fizico-chimice ale lubrifianţilor sunt:
viscuozitatea, aderenţa şi chimică şi termică. Uzinele constructoare de maşini
unelte indică în cărţile tehnice a maşinilor atât schema instalaţiei cu locurile de
ungere cât şi tipul lubrifianţilor pentru diferitele părţi ale maşinilor.

2. MEMORIU JUSTIFICATIV DE CALCUL

2.1. Alegerea numarului si valoarea grupelor de angrenaje

În acest proiect numărul treptelor de turaţii va fi: NT = 6

6 = 1x6 = 6x1 = 2x3 = 3x2 numarul axelor = 3

 a  1  
1
 
a 2  2 
a  3 
 3 

2.2. SCHEMA CINEMATICA ŞI REŢEAUA STRUCTURALĂ

 M.E.
D1

D2 Z1 Z3

Z2 Z5 Z7
Z9
Z4

Z6
Z8

Z10

Construcţia diagramelor structurale contribuie la individualizarea

mecanismului deoarece precizează salturile pe fiecare arbore şi ordinea de cuplare
a grupurilor baladoare pentru realizarea turaţiilor finale în succesiunea lor finală.
Diagramele structurale sunt construcţii simetrice, realizate pe un caroiaj
semilogaritmic şi servesc la trasarea diagramelor de turaţii, contribuind prin
vizibilitate la aprecierea variantei optime.
Reţeaua structurală are legătură şi cu succesiunea rapoartelor de transmitere
şi a turaţiei unui mecanism. Deoarece în reţeaua structurală turaţiile obţinute prin
diferite rapoarte de transmitere nu au valori numerice definite, reţeaua structurală
are întotdeauna formă simetrică şi ne dă indicaţii asupra salturilor dintre diferite
turaţii ale axelor şi asupra modului în care se pot realiza rapoartele de transmitere
totale.
Reaţeaua structurală constituie o reprezntare grafică a structurii variatoarei
de viteze în trepte şi dă indicaţii despre:
- numărul arborilor cutiei de viteze
- numărul angrenajelor din cadrul fiecărei grupe
- numărul treptelor turaţiilor pentru fiecare arbore inclusiv cele finale
- valorile salturilor parţiale şi totale

M.E.
I II III
a=2 a=3
n6=nmax
I23=Z9/Z10

n5
i12=Z3 /Z4

n4
nm
i22=Z7/Z8
n3
i11=Z1/Z2

n2
i21=Z5/Z6
n1=nmin
 Cunoscând nmin = 120 rot/min, numărul treptelor şi raţia seriei geometrice
= 1,25 putem calcula turaţiile pentru fiecare treaptă de ieşire.

n1 = nmin = 120 rot/min
n2 = n1 · = 120·1,25 = 150 rot/min

2
n3 = n2 · = n1 · = 150 · 1,25 = 187,5 rot/min
 
3
n4 = n3 · = n1· = 187,5·1,25 = 234,37 rot/min
 
4
n5 = n4· = n1· = 234,37·1,25 = 292,96 rot/min
 
5
n6 = n5· = n1· = 292,96 ·1,25 = 366,21 rot/min
 
Salturile unui grup de antrenare reprezintă raportul între două rapoarte
succesive, adică raţia seriei geometrice ale rapoartelor parţiale de transfer din
cadrul grupului de angrenaje. Pentru determinarea valorii soluţiilor se alege mai

întâi grupul de angreanje pentru care S = .


Grupul de angrenare secundar este de ordinul I, II, III, un variator de turaţii
poate avea mai multe grrupuri de angrenare secundare, al cărui număr se alege de
către solicitantul schemei cinematice.
Trasarea reţelelor structurale se face în trei variante:
a. Cu salt crescător în care grupurile de angrenaje ale variatorului sunt
înseriate astfel încât grupul de bază să se afle la intrare urmat de
grupurile secundare în ordine crescătoare.
b. Cu salt descrescător în care, la intrare este grupul secundar de
ordinul cel mai mare, scăzând până la ieşire la grupul de bază (nu se
foloseşte).
 c. Cu salt mixt în care se utilizează ambele variante cu alegerea
arbitrară a grupurilor secundare şi a celor de bază.
Determinarea analitică a ecuaţiilor structurale se face astfel:
- determinarea numărului de grupe de ecuaţii prin permutări
- determinarea subgrupelor, aplicând regula indicilor pe rând, la
fiecare grupă realizând toate variantele structurale.
Dimensionarea cinematică stabileşte rapoartele de transmitere parţiale şi
finale astfel încât să se asigure la ultimul arbore o serie geometrică continuă de
turaţii care să fie termen al aceleaşi serii.
Salturile vor avea expresiile:
1
S1 = = = = 1,25
i11 z1 
i12 z2
z3
z4
2
S2 = = = = = = 1,26
i21 i22 Z5 z7 
i22 i23 Z6 z8
Z7 z9
Z8 z10
Forma generală:
a1·a2·a3...an
Sn = ; Smax 8
 
Turaţiile normalizate aferente unei raţii = 1,12 începând cu turaţia

minimă sunt:
n1 = 120; n2 = 150; n3 = 190; n4 = 235; n5 = 295; n6 = 365

2.3. DIAGRAME DE ABATERI RELATIVE ALE TURAŢIILOR

 La proiectarea cutiilor de viteze, este obligatoriu să se verifice încadrarea
turaţiilor în limitele toleranţei cinematice. Această toleranţă se datorează
dificultăţilor de a realiza, prin angrenare, raporturile de transmitere teoretice. În
acest scop, se trasează diagrama erorilor cinematice ale turaţiilor.Mărimile
procentuală ale erorilor cinematice ale fiecărei turaţii se determină cu expresia:
= ·100 [%]
n ncal  nSTAS
nSTAS
Valorile efective în sarcină ale turaţiilor pot diferi in limitele -2%...+4%.
n1 = %
 120  120
100  0
120
n2 = %
 150  150
100  0
150
n3 = -1,31
 187,5  190
100 
190
n4 = -0,26
 234,37  235
100 
235
n5 = - 0,69
 292,96  295
100 
295
n6 = 0,33
 366,21  365
100 
365
 Diagrama abaterilor

abateri [%] 0.6

0.4 0.33
0.2
0 0 0
-0.2 -0.26
-0.4
-0.6
-0.69
-0.8
-1
-1.2
-1.31
-1.4
1 2 3 4 5 6
numarul treptelor

Diagrama trasată cu valorile calculate ale abaterilor relative ale turaţiilor

reale faţă de cele standardizate, permite să se constate că turaţiile reale au anumite
abateri. Analizând rapoartele parţiale de transfer ce intervin în relaţiile turaţiilor se
poate interveni la rapoartele de transfer parţiale pentru a schimba valoarea turaţiilor
ce nu se încadrează.

2.4. DIAGRAMA TURAŢIILOR

Diagrama turaţiilor oglindeşte in mod exact unele dintre valorile

cinematice care iau parte la desfăşurarea procesului de antrenare a maşinii –
unelte şi indică valorile efective ale rapoartelor de transmitere parţiale şi totale ,
turaţiile arborilor intermediari si turaţiile finale pe arborele principal al maşinii.
Trasarea diagramelor de turaţii are la bază informaţiile calitative oferite
de reţeaua structurală.
Elementele iniţiale ale trasării diagramei de turaţii sunt:
- reţeaua structurală optimă;
 - valoarea raţiei;
- valoarea turaţiei finale.
Diagramele de turaţii se deduc din reţeaua structurală
introducându-se scara logaritmică la valoarea numerică a turaţiilor. Spre
desebire de reţeaua structurală reţeaua de turaţii dă indicaţii asupra poziţiei
reciproce a turaţiilor, valorile absolute ale lor si alte caracteristici cinematice.
Dacă turaţia maximă (sau minimă) de ieşire este cunoscută, în schimb turaţia
motorului trebuie adoptată.
Pentru acţionarea maşinilor unelte se utilizează în general motoare
asincronie trifazate cu rotorul în scurt circuit de uz general sau motoare derivate.
De regulă, turaţia motorului electric se alege astfel încât să fie de valoare cât mai
apropiată de turaţia de ieşire maximă.
Antrenarea se va face cu un motor asincron tip AT 132S-8 având
următoarele caracteristici: P=2,2 kW şi n = 710 rot/min.
De la motorul electric mişcarea se transmite la axul de intrare a cutiei de
viteze printr-o transmisie cu curele trapezoidale.

M.E. a =2 a=3
S=φ S = φ2
 I II III
n6=365
nm= 710 I23=Z9/Z10
n5= 295
i12=Z3 /Z4
n4=235

i22=Z7/Z8
n3= 190
i11=Z1/Z2
n2= 150
i21=Z5/Z6
n1=120

Grup de angrenare Grup de angrenare

Repartiţia rapoartelor de transmitere
de baza parţiale:
secundara de ord.II

Pentru transmisii demultiplicatoare:

M.E. ÷ I iTC =
D2 ncond . nm 710
    3.02
D1 ncondus n4 235
Arb. I ÷ II i11
Z1
 1
Z2
i12
Z3 1 1
    0.8
Z 4  1.25
Arb. II ÷ III i21
Z5  2
   1.56
Z6 1
i22
Z7
 1
Z8
 i23
Z9 1
  2  0.64
Z10 

2.5. DETERMINAREA NUMĂRULUI DE DINŢI PENTRU GRUPURILE

DE ANGRENAJE ALE CUTIEI DE VITEZE

Dimensiunile unei cutii de viteze depind în mare măsură de dimensiunile

angrenajelor pe care le conţine. Din acest motiv se preferă utilizarea unor
angrenaje cu suma numerelor de dinţi ale roţilor dinţate cât mai mică.
Experimental, pentru maşini-unelte s-a stabilit limita: Z < 120 dinäi.

Pe de altă parte, realizarea exactă a rapoartelor de transfer teoretice este
rareori posibilă, ceea ce impune determinarea unei sume a numerelor de dinţi care,
pe lângă gabraite reduse, să permită obţinerea unor turaţii finale cu abateri minime
faţă de cele normalizate.
2.5.1. Arbore I –Arbore II
i11=
Z1
1
Z2
Z 1 = q · Km · Z 2 = q · Km ·
a11 b11
a11  b11 a11  b11
- ai,bi – sunt numere prime prin care se aproximează raportul de transmisie.
- Km – cel mai mic multiplu comun all sumelor (a1+b1).
- q – factor de amplificare ales de proiectant, astfel ca numărul rezultant de
dinţi să fie peste 17 (recomandat 20).
i11= a1= 1 b1= 1
z1
1
z2
i12= a2 =4 b2 = 5
z3 1 4
 
z 4 1,25 5
z3 = q·Km z4 =q·Km
a2 b2
a2  b2 a2  b2
a1 + b1 = 2
a2 + b2 = 9
c.m.m.m.c. = 18
z1 = q·18 · =q·9 q=6 z1 = 54
1
2
z2 = q·18· = q ·9 z2 = 54
1
2
z3 = q·18· = q·8 z3 = 48
4
9
z4 = q·18· = q·10 z4 = 60
5
9
Arborele II-III
i21= = a=6 b=4 a + b = 10
z7 6
z8 4
i22 = = 1 a=1 b=1 a+b=2
z9
z10
i23 = = a=4 b=6 a + b = 10
z5 4
z6 6
c.m.m.m.c. = 10
z5 = q ·10· =q·4 q=8 z5 = 32
4
10
z6 = q · 10 · = q· 6 z6 = 48
6
10
z7 = q·10· = q·6 z7 = 48
6
10
z8 = q · 10· = q·4 z8 = 32
4
10
z9 = q · 10· = q ·5 z9 = 40
1
10
z10 = q · 10· = q ·5 z10 = 40
1
2

2.6. CALCULUL MOMENTELOR DE TORSIUNE PE ARBORI

Momentul de torsiune se calculează cu formula generală: Mt = 9550

P
n
Mt1 = 9550 · P1 = Pmotor · = 0,96
P1  tc  tc
n
P1 = 2 ·0,96 = 1,92 kW
Mt1 = 9550 · = 78,025 kN · mm
1,92
235
- Mt1 – momentul la arborele de intrare
- = 0,96 – randamentul de transmisii prin curele
 tc
Mt2 = 9550 · P2 = P 1 ·
P2  rul  r .d .
n
= 0,98 = 0,95
 rul  r .d .
P2 = 1,92 ·0,98 · 0,95 = 1,78
Mt2 = 9550 · = 89,46 kN · mm
1,78
190

- Mt2 – momentul la arborele intermediar

- = 0,98 – randamentul de transmisii prin rulmenţi

rul

- = 0,95 – randamentul de transmisie prin roţile dinţate

 r .d .
Mt3 = 9550 · P3 = P 2 ·
P3  rul  r .d .
n
P3 = 1,78 · 0,98 · 0,95 = 1,657
 Mt3 = 9550 · = 131,86 kN · mm
1,657
120
- Mt3 – momentul la arborele de ieşire
- = 0,98 – randamentul de transmisie prin rulmenţi

rul

- = 0,95 – randamentul de transmisie prin roţile dinţate

 r .d .
Mt1 = 78,025 kN · mm ; Mt12 = 89,46 kN · mm ; Mt13 = 131,86 kN · mm

2.7. CALCULUL MODULELOR ANGRENAJELOR

Calculul modulelor se face pe baza solicitării la presiune de contact în

cazurile cele mai defavorabile, şi anume la turaţia minimă a arborilor.
Toate angrenajele cutiei de viteze sunt angrenaje cilindirce cu dantură
dreaptă.
Relaţia utilizată:
M=
M t  C f  K C2  K M2 i  1
3 
Z p2  m   Ha2 i
unde:
- Mt – momentul de torsiune la arborele conducător;
- Cf = 1,653 – coeficient de sarcină
- KC = 1,7 – factorul punctului de rostogolire;
- KM = 85,7 – factorul de material;
- = 5 – coeficientul de lăţime al dinţilor;
m
- = 50 daN/mm2 – tensiunea admisibilă de contact pentru pinion fiind
 Ha
confecţionat din OLC 45, căruia i se aplică un tratament termic de
îmbunătăţire la o duritate de 240 – 270 HB.
- i – raportul de transmitere

2.7.1. Calculul modulelor (Arbore I – Arbore II)

Z1 = Z2 = 54 ; i=
Z 2 54
 1
Z1 54
m= = 2,46
78025  1,653  1,7  85,7 2
2 2
3 
542  5  502 1
Z3 = 48 Z4 = 60 i=
Z 4 60
  1,25
Z 3 48
m= = = 2,57
273740014 2,25 3
475,27 1,8
3 
482  5  502 1,25
mSTAS = 2,5

2.7.2. Calculul modulelor (Arbore II – Arbore III)

Z7 - Z8 = 16 i = 1,56
m= = 2,61
8946  1,653  1,7  85,7 2,56
2 2

3 
482  5  502 1,56
 Z9 – Z10 i=1 Z9 = 40
m= = 3,15
313878258,3 2
3 
402  5  50 2 1

Z5 – Z6 32
m= = 3,15
313878258,3 2
3 
322  5  502 1,56
m = 3,5
2.7.3. Calcului distanţelor axiale

A12 = = = 135
m1 ( Z1  Z 2 ) 2,5(54  54)
2 2
A34 = = = 135
m1 ( Z 3  Z 4 ) 2,5(48  60)
2 2
A78 = = = 140
m2 ( Z 7  Z 8 ) 3,5(48  32)
2 2
A910 = = 140
m2 ( Z 9  Z10 ) 3,5(40  40)

2 2
A56 = = 140
m2 ( Z 5  Z 6 ) 3,5(32  48)

2 2

2.8. CALCULUL ELEMENTELOR GEOMETRICE ALE ROŢILOR

DINŢATE
2.8.1. Angrenajul Z1/Z2
Elemente cunoscute:
- numerele de dinţi: Z1 = Z2 = 54
- distanţa axială: A12 = 135
- modulul: m1 = 2,5
- tipul angrenajului: cilindric cu dinţi drepţi
- profilul cremalierei generatoare se defineşte prin următorii parametrii:
- unghiul de angrenare de referinţă: = 200

- coeficientul jocului de referinţă la piciorul dintelui: c* = 0,25
Elemente calculate:
- diametrele de divizare:
d1 = d2 = m1·Z1 = 2,5 ·54 = 135 mm
- diametrele cercurilor de picior:
df1 = df2 = d1 – 2m1 (h +c ) = 135 - 2·2,5·1,25 = 128,75 mm
 
a

- înălţimea dinţilor:
h1 = h2 = 2,25·2,5 = 5,625
- diametrele de corp:
de1 = de2 = m1 (Z1 +2) = 2,5 ·56 = 140
- lăţimea roţii:
b= · m1 = 5 · 2,5 = 12,5
m

2.8.2. Angrenajul Z3/Z4

Elemente cunoscute:
- numerele de dinţi: Z3 = 32 Z4 = 40
- distanţa axială: A34 = 135 mm
 - modulul: m1 = 2,5 mm
Elemente calculate:
- diametrele de divizare:
d3 = m1 · Z3 = 2,5 · 32 = 80 mm
d4 = m1 · Z4 = 2,5 · 40 = 100 mm
- diametrele cercurilor de picior:
df3 = d3 – 2m1(h + c ) = 80 - 2·2,5 · 1,25 = 73,75 mm
 
a

df4 = d4 – 2m1(h + c ) = 100 - 2·2,5 · 1,25 = 93,75 mm

 
a

- înălţimea dinţilor:
h3 = h4 = 2,25 · 2,5 = 5,625 mm
- diametrele exterioare:
de3 = m1 · (Z3+2) = 2,5 · 34 = 85 mm
de4 = m1 · (Z4+2) = 2,5 · 42 = 105 mm
- lăţimea roţii:
b= · m1 = 5 ·2,5 = 12,5 mm
m
2.8.3 Angrenajul Z5/Z6 (Z7/Z8)
Elemente cunoscute:
- numerele de dinţi: Z7 = Z6 = 48 Z5 = Z8 = 32 Z9 = Z10 = 40
- distanţa axială: A56 = A78 = 140 mm
- modulul: m2 = 3,5 mm
Elemente calculate:
- diametrele de divizare:
d7 = d6 = m2 · Z6 = 3,5 · 48 = 168
d5 = d8 = m2 · Z5 = 3,5 · 32 = 112
 d9 = d10 = m2 · Z9 = 3,5 · 40 = 140
- diametrele cercurilor de picior:
df7 = df6 = d7 - 2· m2 ( h + c ) = 168 – 2 · 3,5 · 1,25 = 159,25 mm
 
a

df5 = df8 = d5 - 2· m2 (h + c ) = 112 – 10,5 = 101,5 mm

 
a

df9 = df10 = d9 - 2· m2 (h + c ) = 140- 10,5 = 129,5 mm

 
a

- înălţimea dinţilor:
h7 = h6 = h5 = h8 = h9 = h10 = 3,5 · 2,25 = 7,875 mm
- diametrele exterioare:
de7 = de6 = m2 · Z7 + 2 = 3,5 · 50 = 170 mm
de5 = de8 = m2 · Z5 + 2 = 3,5 · 34 = 119 mm
de9 = de10 = m2 · Z9 + 2 = 3,5 · 42 = 147 mm
- lăţimea roţii:
b= · m2 = 5 · 3,5 = 17,5 mm
m
2.9. Calculul transmisiei prin curele
Elemente cunoscute:
- puterea la arborele conducător:
Pm = 2 kW

- turaţia arborelui conducător:

nm = 710 rot/min
- raportul de trasnmitere:
iTC = = = = 3,02
D2 nm 710
D1 n4 235
 - turaţia arborelui condus:
n4 = 235 rot/min
Elemente calculate:
- tipul curelei: SPZ STAS – 7192 – 76
- diametrul primitiv al roţii conducător:
Se alege constructiv Dp1 = 80 mm
- diametrul primitiv al roţii conduse:
Dp2 = 80 · 3,02 = 240 mm
- diametrul primitiv mediu al roţilor de curea:
Dpm = = = 160 mm
D p1  D p 2 80  240
2 2
- distanţa dintre axe (calcul preliminar):
0,75 (Dp1+Dp2) A 2(Dp1+Dp2)
 
0,75 · 320 2 · 340
 A
240 A 720
 
Vom utiliza: A = 500 mm
- lungimea primitivă a curelei:
Lp = 2 A + Dm + =2 · 500 + 3,14· 160 + 12,8 = 1515 mm
 ( D p 2  D p1 ) 2

4A
În urma calculelor făcute vom folosi cureaua de transmisie:

Lp = 1600 mm
- distanţa dintre axe (calcul definitiv):
 A = 0,25 [(Lp - Dm) + ( ]
 ( L p  Dm )  2( D p 2  D p1 )
2 2

A = 0,25 [ (1600 – 3,14 · 160) + ] = 554 mm

1204725,76  51200
- viteza periferică a curelei:
v= = = 2,97 m/s
  D p1  n1   80  710
600  1000 600  1000
- coeficientul dinamic: cd = 1,2
- coeficientul de lungime: cL = 1
- coeficientul de înfăşurare: c = 0,7


- puterea nominală transmisă de o curea: Po = 1 kW

- numărul de curele al transmisie (preliminar):
Z0 = = = = 2,5
cd  Pm 1,2  2 2,4
cL  c  P0 1  0,96  1 0,96
- coeficientul numărului de curele: cz = 0,95
- numărul de curele (definitiv):
z= = 2,63 Se adoptă z = 3
Z0
0,95
- forţa periferică transmisă:
F = 103 · = 103 · = 673 N
P 2
 2,97
- forţa de întindere a curelei:
Sa = ( 1,5 ... 2)· F = 2 · 673 = 1350 N
- cote de modificare a distanţei dintre axe:
X 0,03 Lp X 0,03 · 1600 48 mm
  
Y 0,015 Lp Y 24 mm
 

2.10 Dimensionarea arborilor

La predimensionare se consideră că arborele preia numai un moment de
torsiune Mt. Se neglijează meomentul încovoietor şi se determină diametrul minim
al arborelui cu formula:
d=
16  M t
3
   at
Arborele fiind confecţionat din OLC 45 cu rezistenţa admisibilă la torsiune

= 160 ... 170 N/mm2:

 at
- arborele de intrare având: Mt1 = 78,02 kN · mm
d1 = = = 13,54
16  78025 1248400
3 3

3,14  160 502,4

def = 14 mm
- arborele intermediare având: Mt2 = 89,460 kN · mm
d2 = = = 14,17
16  89460 3
2849
3

502,4
def = 15 mm
- arborele de ieşire având: Mt3 = 131,860 kN · mm
 d3 = = = 16,13
16  131860 3
4199
3

502,4
def = 17 mm
Constructiv vom alege diametrele cu valori superioare pentru executarea
montării, respectiv a demontării rulmenţilor, manşetelor de rotaţie sau a capacelor
de carcasă.

BIBLIOGRAFIE

1. M.Mehedinţeanu, D.Hollanda, I.Sporea– Tehnologie mecanică

şi maşini unelte – Ed.Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982;
2. Gh.Rădulescu, Gh.Miloiu, N.Gheorghiu – Îndrumar de
proiectare în construcţia de maşini - Editura Tehnică, Bucurşti,
1986;
3. Boangiu Gh., ş.a. – Maşini unelte şi Agregate – Editura Didactică
şi Pedagogică, Bucureşti, 1978;
4. Vaida A. ş.a., Proiectarea Maşinilor-Unelte – EdituraDidactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1980;
5. Creţu A. – Rezistenţa materialelor – Editura Medimira, Cluj-
Napoca, 2005;
6. *** - Catalog de rulmenţi –Bucureşti, M.I.C.M., 1976.