Cuprins

Cuprins…………………………………………………………………………..… pag.1
Tema proiectului……………………..……………………………….……….……pag.2
1.Memoriu tehnic de prezentare………………...…………….……….…..pag.2
1.1 Consideraţii generale privind proiectarea maşinilor unelte………....…………..pag.3
1.2 Construcţia mecanismelor cu roţi dinţate………………………….……………pag.3
1.3 Principiul characteristic al maşinilor de frezat………………............…….…....pag.4
2.Memoriu tehnic de prezentare………………..…………...……….....….pag.5
2.1 Proiectarea cinematică………………………...………….......…………...….....pag.5
2.1.1 Calculul raţiei şirului de turaţii……………………………..……..…………..pag.5
2.1.2 Calculul şirului de turaţii…………………………………………....………...pag.6
2.1.3 Trasarea diagramelor structurale.Adoptarea variantei de structură optime…...pag.6
2.1.4 Digrama de turaţii…………………………………………………..…..….….pag.7
2.1.5 Schema cinematică……………………………………………..…………..…pag.8
2.1.6 Calculul numărului de dinţiai roţilor dinţate…………………….……………pag.9
2.1.7 Verificarea abaterilor de la turaţiile effective………………..………………..pag.9
3.Calculul organologic…………...…………………………..……….….…pag.10
3.1 Calculul momentelor pe arbori………………………………….……………... pag.10
3.2 Calculul de predimensionarea transmisiilor cu roţi dinţate.Alegerea modulelor pag.11
3.3 Calculul arborilor………………………….…………………………….....….. pag.12
3.4 Alegerea rulmenţilor……………………………………………………....…... pag.12
3.5 Etanşări (simeringuri)……………………..………………………………...… pag.12
3.6 Alegere penelor…………………………………………………..……….….... pag.13
3.7 Alegerea motorului de actionare .........................................................................pag.13

Bibliografie ................................................................................... pag.14

1
 Tema proiectului

Sa se proiecteze cutia de viteze pentru masina unealta de frezat CN, cu urmatoarele

caracteristici principale:
- numarul de turatii Z= 6
- turatia minima nmin = 35.5 rot/min
- turatia maxima nmax = 450 rot/min
- puterea motorului P = 5.5 kW

2
 1. MEMORIU TEHNIC DE PREZENTARE

1.1. Consideraţii generale privind proiectarea maşinilor unelte

Proiectarea unei masini - unelte noi impune o buna cunoastere a caracteristicilor si

performantelor utilajelor similare in exploatare, a solutiilor cinematice si constructive, a
realizarilor celor mai bune, a tendintelor pe plan mondial.
Masina unealta trebuie sa raspunda integral prescriptiilor cerute prin tema de proiectare si
anume;
- prelucrarea pieselor de forma, dimensiunile si din materialele prevazute;
- sa asigure precizia si calitatea corespunzatoare a suprafetelor prelucrate;
- sa realizeze productivitati ridicate prin alegerea unui regim de aschiere optim;
- acordarea unei atentii sporite automatizarii pentru reducerea timpilor auxiliari,
eliminarea subiectivitatii muncitorului si solicitarii fizice si psihice;
- realizarea unui pret de cost redus prin economisirea materialelor, reducerea greutatii;
- asigurarea unei fiabilitati cat mai ridicate, utilajul trebuind sa–si mentina timp
indelungat caracteristicile tehnice si economice initiale. Proiectul va contine elemente
care sa asigure protectia eficienta la eventualele suprasolicitari, comenzi gresite, etc.;
- utilizarea pe scara larga a elementelor normalizate si standardizate reducandu – se
timpul si costul proiectarii si executiei;
- asigurarea tehnologicitatii pieselor evitandu–se constructiile dificile si cu consum mare
de energie, usor de executat;
- facilitati privind transportul, asezarea si prinderea pe fundatie a masinii – unelte;
- existenta unei estetici a masinii – unelte pentru relizarea unui climat de munca placut.

1.2 Construcţia mecanismelor cu roţi cu cuplaj electromagnetic .

Cutia de viteze este un mecanism de reglare in trepte a miscarii, formata din unul sau mai
multe mecanisme elementare, legate intre ele prin diferite moduri.
In cazul de fata avem o cutie de viteza pentru o masina de frezat cu 6 trepte de viteza ,
transmiterea miscarii de la un arbore la altul se realizeaza cu ajutorul rotilor dintate cu
dinti drepti , dintre care unul este montat pe un cuplaj electromagnetic
Raportul de transmitere partial este raportul intre o pereche de roti , iar raportul de
transmitere total este produsul raportului de transmirete partial de la motor pana la
elementul final (axul principal).

Raportul de transmitere este raportul turatiilor, raportul diametrelor.

3
in care:
- nk-1 este turatia arborelui conducator,
- nk este turatia arborelui condus,
- Dp1 este diametrul primitiv al arborelui condus
Turatiile tipizate ale axelor conducatoare fac parte dintr –o serie r cu ratia φ.rapoartele de
transmitere se stabilesc in functie de ratie si serie.

1.3 Principiul caracteristic al maşinilor de frezat

Frezarea este prelucrarea prin aschiere a suprafetelor plane, cilindrice sau profilate
cu ajutorul unei scule prevazuta cu mai multi dinti, denumita freza.
Procesul de aschiere prin frezare se caracterizeaza prin faptul ca miscarea principala
de aschiere este executata de scula, iar miscarile de avans sunt executate de semifabricat.
In functie de sensul miscarii de avans fata de miscarea principala, in punctual de
contact, se disting doua metode de frezare: contra avansului si in sensul avansului.
La frezarea contra avansului, are loc o crestere treptata a fortei pe dinte, deoarece
grosimea aschiei creste de la zero la maxim. Aceasta crestere treptata este favorabila din
punct de vedere al solicitarii sculei si a organelor masinii-unelte.
Frezarea contra avansului se recomanda la prelucrarea pieselor turnate sau forjate,
care au o crusta dura, deoarece dintele frezei patrunde in material sub crusta, reducandu-
se astfel deteriorarea taisului.
In cazul frezarii in sensul avansului, forta pe dinte are o valoare maxima in momentul
intrarii in aschie si apoi aceasta scade la valoarea zero, cand aschia se desprinde. Aceasta
solicitare este defavorabila pentru dinte, iar prin aceasta se micsoreaza rugozitatea
suprafetei prelucrate si creste productivitatea prelucrarii.
Folosind aceasta metoda de frezare, se pot obtine rezultate favorabile numai daca
masinile sunt prevazute cu dispozitive pentru eliminarea jocului din mecanismul surub-
piulita de antrenare a mesei, deoarece existenta jocului determina o frezare cu vibratii.

4
 2.MEMORIU TEHNIC DE PREZENTARE

2.1 Proiectarea cinmatica

2.1.1Calculul raţiei şirului de turaţii:

La proiectarea unei masini unelte universale pentru realizarea unei viteze optime
de aschiere este necesara alegerea celei mai retionale serii(game) de turatii la arborele
principal care sa fie cea mai avantajoasa din punct de vedere al expoatarii.Conditia
productivitatii constante precizeaza ca o turatie oarecare trebuie sa rezulte din precedenta
prin multiplicarea acesteia cu o constanta φ. Rezulta o relatie care reprezinta termenul
general al unei serii geometrice si deci seria de turatii la arborele principal al unei masini-
unelte trebuie sa fie o serie geometrica, in scopul utilizarii economice a masinii cat si in
ceea ce priveste constructia ei.
Avand domeniul de regalre al turatiilor [nmin, nmax] stabilit in baza conditiei tehnologice se
calculeaza valoarea relatiei φ pentru o serie geometrica cu z trepte, cu relatia:

din STAS se alege φ = 1,66

In care: Rn – este gama de reglare

z – numarul treptelor de turatii
Ratia φ a seriei geometrice de turatii poate fi in general oricare intre anumite limite, insa
mai mare ca unitatea si mai mica decat 2 (1<φ<2 pe considerente economice), admitand
pierderea maxima a vitezei de aschiere de 50%.
Referitor la standardizarea turatiilor masinilor – unelte facuta conform STAS 6904
– 74, in conformitate cu ISO, se pot face urmatoarele observatii:
- turatiile utilizate sunt turatii in sarcina, ele fiind calculate pentru calculul
timpului de lucru;
- valorile efective ale turatiilor pot diferi de cele calculate in limita de -2% +4%
toleranta totala care este compusa din toleranta electrica datorita alunecarii
motorului si toleranta cinematica (max.-2% +3%) datorita dificultatii realizarii
rapoartelor de transmitere reale.

5
 2.1.2 Calculul şirului de turaţii

Numarul turatiilor q si z ale unei game de turatii definita prin turatiile extreme n max si nmin
sau prin raportul de reglare Rn se determina cu relatia:
q =1+(log Rn/ log φ)
Avand ratia φ si numarul de trepte q se poate scrie:
n1 = nmin
n2 = n1 x φ
n3 = n2 x φ = n1 x φ2
…………..
nj = nj-1 x φ = n1 x φj-1
…………………………………

nz = n1 x φz=1 =nmax

n1 = nmin =35.5 rot/min

n2 = n1 x φ = 35.5 x 1,66 = 58.93 rot/min
n3 = n2 x φ = 58.93 x 1,66 = 97.82 rot/min
n4 = n3 x φ = 97.82 x 1,66 = 162.38 rot/min
n5 = n4 x φ = 162.38 x 1,66 = 269.56 rot/min
n6 = n5 x φ = 269.56 x 1,66 = 447.47 rot/min

Valorile efective in sarcina ale turatiilor pot diferi de precedentele in limitele 10 (φ-1)
adica -2% + 4% (6%).

2.1.3 Trasarea diagramelor structurale. Adoptarea variantei de

structura optime

Constructia diagramelor structurale contribuie la individualizarea mecanismului

deoarece precizeaza salturile pe fiecare arbore si ordinea de cuplare a perechilor de
roti dintate pentru realizarea turatiilor finale in succesiunea lor finala.

6
 Diagramele structurale sunt constructii simetrice, realizate pe un caroiaj
semilogaritmic si servesc la trasarea diagramelor de turatii, contribuind prin
vizibilitate la aprecierea variantei optime.
Reteaua structurala are legatura si cu succesiunea rapoartelor de transmitere si a
turatiei unui mecanism.
Deoarece in reteaua structurala turatiile obtinute prin diferite rapoarte de
transmitere nu au valori numerice definite, reteaua structurala are intotdeauna o
forma simetrica si ne da indicatii asupra salaturilor dintre diferiti turatii ale axelor
si asupra modului in care se pot realiza rapoartele de transmitere totale.
Reteaua structurala constituie o reprezentare grafica a structurii cutiei de viteze in
trepte si da indicatii despre:
- numarul arborilor cutiei de viteze
- numarul angrenajelor din cadrul fiecarei grupe
- numarul treptelor turatiilor pentru fiecare arbore, inclusiv cele finale
- valorile salturilor partiale si totale.

Reţea structurală pentru cutia de viteză cu 6 trepte de turatii: 3x2=6

I II III

2.1.4. Diagrama de turatii

Diagrama turatiilor oglindeste in mod exact unele dintre valorile cinematice care iau parte
la desfasurarea procesului de antrenare a masinii – unlte si indica valorile efective ale
rapoartelor de transmitere partiale si totale , turatiile arborilor intermediari si turatiile
finale pe arborele principal al masinii.
Trasarea diagramelor de turatii are la baza informatiile calitative oferite de reteaua
structurala.
Elementele initiale ale trasarii diagramei de turatii sunt:
- reteaua structurala optima;
- valoarea ratiei;
- valoarea turatiei finale.

7
 Diagramele de turatii se deduc din reteaua structurala introducandu-se scara
logaritmica la valoarea numerica a turatiilor.Spre desebire de reteaua structurala reteaua
de turatii da indicatii asupra pozitiei reciproce a turatiilor, valorile absolute ale lor si alte
caracteristici cinematice.

Motor 720 rot/min I II III

366 rpm
450 rpm 223 rpm
157 rpm
95 rpm
58 rpm
41 rpm

i11=33/33 i12=25/41 i13=20/46 i21=41/25 i22=20/46

2.1.5 Schema cinematica

8
 2.1.6 Calculul numarului de dinţi ai roţilor dinţate

Numarul de dinti la rotile dintate se aleg conf. STAS din tabelul alaturat

9
Astfel ajungem la urmatoarele valori :

Z1 = 33 dinti Z6 = 46 dinti
Z2 = 33 dinti Z7 = 41 dinti
Z3 = 25 dinti Z8 = 25 dinti
Z4 = 41 dinti Z9 = 20 dinti
Z5 = 20 dinti Z10 = 46 dinti

2.1.7 Verificarea abaterilor de la turaţiile efective

2.1.9.1 Calculul turaţiilor effective

i11 = z1/z2 = 33/33 =1

i12 = z3/z4 = 25/41 = 0.61
i13 = z5/z6 = 20/46 = 0.43
i21 = z7/z8 = 41/25 = 1.64
i22 = z9/z10 = 20/46 = 0.43
N = 720 rpm n = D1 / D2 = 130/416 = 0.31

n1 = N * n * i11 * i21 = 720 * 0.31*1*1.64 = 366.04 rpm

n2 = N * n * i11 * i22 = 720 * 0.31*1*0.43 = 95.97 rpm

10
 n3 = N * n * i12 * i21 = 720 * 0.31*0.61*1.64 = 223.28 rpm
n4 = N * n * i12 * i22 = 720 * 0.31*0.61*0.43 = 58.54 rpm
n5 = N * n * i13 * i21 = 720 * 0.31*0.43*1.64 = 157.40 rpm
n6 = N * n * i13 * i22 = 720 * 0.31*0.43*0.43 = 41.26 rpm

3. Calculul organologic
3.1 Calculul momentelor pe arbori

unde : P = 5.5 [kW] (puterea motorului)

Randamentele sunt:

P1 = P x ηlagar x ηangrenaj = 5.5x 0,98 x 0,95 = 5.12 [kW]

P2 = P1 x ηlagar x ηangrenaj = 5.12 x 0,98 x 0,95 = 4.76 [kW]

3.2.Calculul de predimensionare a transmisiilor cu roţi dinţate. Alegerea modulelor

Se allege modulul m = 3 conform STAS 822-82

11
 Distanta dintre axe :

Lăţimea danturii : 10  m = 30

Diametrul de divizare :

d1 = m x z1 =3 x 33 = 99 [mm]
d2 = m x z2 =3 x 33 = 99 [mm]
d3 = m x z3 =3 x 25 = 75 [mm]
d4 = m x z4 =3 x 41 = 123 [mm]
d5 = m x z5 =3 x 20 = 60 [mm]
d6 = m x z6 =3 x 46 = 138 [mm]
d7 = m x z7 =3 x 41 = 123 [mm]
d8 = m x z8 =3 x 25 = 75 [mm]
d9 = m x z9 =3 x 20 = 60 [mm]
d10 = m x z10 =3 x 46 = 138 [mm]

Diametrul cercului de picior

ha* =0,25; c* = 1
df1 =d1 – 2m(ha* +c*) = 99 – 7.5 = 91.5 [mm]
df2 =d2 – 2m(ha* +c*) = 99 – 7.5 = 91.5 [mm]
df3 =d3 – 2m(ha* +c*) = 75 – 7.5 = 67.5 [mm]
df4 =d4 – 2m(ha* +c*) = 123 – 7.5 = 115.5 [mm]
df5 =d5 – 2m(ha* +c*) = 60 – 7.5 = 52.5 [mm]
df6 =d6 – 2m(ha* +c) = 138 – 7.5 = 130.5 [mm]
df7 =d7 – 2m(ha* +c*) = 123 – 7.5 = 115.5 [mm]
df8 =d8 – 2m(ha* +c*) = 75 – 7.5 = 67.5 [mm]
df9 =d9 – 2m(ha* +c*) = 60 – 7.5 = 52.5 [mm]
df10 =d10 – 2m(ha* +c) = 138 – 7.5 = 130.5 [mm]

Inaltimea dintilor : h = 2,25 x m = 2,25 x 3 = 6.67 [mm]

3.3 Calculul arborilor

12
 Arborii sunt solicitati la torsiune si incovoiere sub actiunea fortelor din organele
sustinute si organele de sustinere, care determina aparitia unor deformatii elastice ce
conduc la suprasolicitari in angrenare, modifica legile angrenarii si reduce gradul de
acoperire.
De aceea dupa dimensionarea arborilor din conditia de rezistenta la solicitari
compuse (torsiune si incovoiere) se face si verificarea rigiditatii (calculul deformatiilor).

Diametrul arborilor este ϕ20

3.4 Alegrea rulmenţilor

Rulmenti STAS 3041/3 - 68

Pentru arborele 1: rulmenti radiali

d = 20 [mm] , D = 42 [mm] , B =12 [mm] , seria 6004 - 1 buc
d = 25 [mm] , D = 52 [mm] , B =15 [mm] , seria 6205 - 1 buc
d = 17 [mm] , D = 40 [mm] , B =12 [mm] , seria 6203 - 1 buc

Pentru arborele 2 : rulmenti radiali

d = 17 [mm] , D = 40 [mm] , B = 12 [mm] , seria 6203 - 2 buc
d = 25 [mm] , D = 52 [mm] , B = 15 [mm] , seria 6205 - 1 buc

Pentru arborele 3 : rulmenti radiali

d = 17 [mm] , D = 40 [mm] , B = 12 [mm] , seria 6203
d = 25 [mm] , D = 52 [mm] , B = 15 [mm] , seria 6205 - 1 buc
rulmenti radial-axiali

d = 30 [mm] , D = 62 [mm] , B = 17.25 [mm] , seria 30206 - 2 buc

3.5 Etanşări (simeringuri) STAS 7950/2 - 72

13
Pentru arborele 1
d = 20 [mm] , D = 35 [mm] , h = 7 [mm] - 1 buc
Pentru arborele 3
d = 30 [mm] , D = 42 [mm] , h = 7 [mm] - 1 buc

3.6 Alegerea penelor STAS 1004 -81

Pentru arborele 1 , 2 si 3 se aleg pene de dimensiunea :

b = 6 mm ; h = 6 mm ; l = 30 mm

3.7 Alegerea motorului de actionare

Se alege din catalog motorul cu codul : ASU 160 Mb-8 P = 5.5 KW

14
 BIBLIOGRAFIE

1 - https://www.scribd.com/document/419501652/Proiectarea-unei-cuti-de-viteze-cu-6-
trepte-pentru-freza
2 - Simion Haragas Reductoare cu o treapta. Calcul si proiectare, Editura: Risoprint 2014
3 - Organe de maşini, Colecţia S.T.A.S., Editura Tehnică. Bucureşti, 1983;

15