Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Tehnologia de executie si proiectare punte motorizata a unei masini de frezat

CONSIDERATII GENERALE ALE MASINILOR DE FREZAT

1.1GENERALITATI , CLASIFICARE , PARAMETRII PRINCIPALI. Masinile de frezat fac parte dintre cele mai productive masini-unelte si dupa grupa strungurilor sunt cele mai raspandite in industria constructoare de masini. Pe masinile de frezat se utilizeaza scule speciale , cu mai multe taisuri , numite freze. Miscarea principala de aschiere este de rotatie , iar miscarile de avans pot fi atat rectilinii cat si circulere . Prin frezare se prelucreaza suprafetele plane simple sau complexe , suprafete de revolutie cu generare dreapta sau cu o curba plana oarecare si suprafete spatiale analitice sau neanalitice. Ultimele tipuri de suprafete se prelucreaza pe masinile de frezat prin copiere sau pe masini de frezat cu comanda dupa program. Masinile de frezat se pot clasifica dupa diverse criterii si anume : -Dupa forma constructiva se deosebesc : masini de frezat cu consola , plane , portal , cu masa rotativa , verticale , orizontale , de frezat canale de pana , etc . -Dupa sistemul de comanda al ciclului de lucru avem : masini cu comanda manuala si masini cu comanda dupa program . Se mai ot clasifica dupa gradul de precizie , dupa dimensiuni si greutate . Parametrii caracteristici principali ai masinilor de frezat sunt latimea B a fetei active a mesei masinii : al doilea parametru este lungimea L a suprafetei active a mesei masinii si se obtine functie de parametrul principal B , prin respectarea conditiei L = (4…5) B Restul parametrilor caracterizeaza domenii de functionare ale masinii. Astfel , domeniul de reglare al turatiilor se obtine prin determinarea turatiei minime nmin cu relatia : 1000 Va min Ns min = —————― [ rot/min] (1.1)

Pagina 1 din 118

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Π · Ds max Unde Va min este viteza minima de aschiere , se alege de regula la valoarea 20….25 m/min ; Ds max – diametrul maxim al sculeicu care poate lucra masina si care se determina in functie de parametrul principal B din conditia Ds max = 0.7 B , viteza de aschiere poate fi determinata cu relatia : Va = Π · Ds · ns /1000 [m/min] (1.2) Pentru determinarea turatiei maxime se recomanda relatia : 1000 · Va max Ns max = ——————— [rot/min] (1.3) Π · Ds min in care : Va max este rezultata din conditile tehnologice de expuatare a masinii si sculei ; Ds min – diametrul minim al frezei cu care se poate prelucra economic si se determina si relatia : Ds min = 0,1 Ds max Pentru a se putea realiza un anumit domeniu de reglare al avansurilor , se determina viteza de avans limita Ws . Deoarece la frezare viteza de avans se exprima in mm/min , se foloseste relatia : Ws = fd · zs · ns [mm / rot ] (1.4) unde fd este marimea avansului pe un dinte , in mm/dinte : zs –numarul de dinti ai frezei , ns – turatia frezei in rot/min ; fr – avansul pe rotatie a frezei , in mm/rot : fr = fd · zs Valoarea limita a vitezei de vans , rezulta prin inlocuirea pentru fd , zn si ns , valorile numerice corespunzatoare , rezultate din conditiile concrete de expluatare a masinii . Viteza economica Ve se determina cu relatia de forma : Ve = Cv · D9s · Kv / ( Tm · fya · txl · apr · zns ) [m/min] (1.5) in care : Cv este coeficient in functie de conditiile de frezare de materialul prelucrat , T – durabilitatea economoca a frezei in min , ap- adancimea de aschiere , respective latimea de aschiere , in mm , g , m , x , y , r , n sunt exponenti (care depind de materialul de prelucrare si de conditiile de aschiere ) , Kv – coeficientul global de corectare a vitezei si se calculeaza cu relatia : Kv = Km · Ks · Kxr , Km= Cm · 180/HB ; Km = Cm · (6,68/T)u (1.6) in care : Km , Ks , Kxr sunt coeficienti de corectare a vitezei de aschiere , in functie de : caracteristicile materialului prelucrat, (Km) , materialul sculei (Ks) si unghiul de atac al taisului Xr (K xr ) , Cm –coeficientul de prelucrabilitate a materialului , U –exponent si are valori –1,1,2 functie de Tr al materialului . Forta tangentiala de aschiere Ft se calculeaza cu relatia :
Pagina 2 din 118

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Ft = 9,8 CFXF · fYFd · zs · apRF · DsgF · KF [N] (1.7) Unde : CF , XF , RF , gF sunt coeficienti pentru calculul fortei de aschiere , functie de materialul de prelucrat si de tipul frezei . KF = KR · Kv –coeficient global de corectare a fortei de aschiere , Kr-Kv , coeficient de corectare a fortei de ashiere functie de unghiul de degajare r ( Xr) si de viteza de aschiere (Kv). In vederea determinarii valorilor numerice ale factorilor care intra in relatiile de mai sus , trebuie procedat astfel ca sa se ia in considerare conditiile ce apar la aceeasi operatie.De exemplu , la calculul vitezei maxime de avans se ia in considerare acel diametru al frezei cu care se va presupune ca se va lucra , utilizand avansul maxim pe un dinte si cu turatia maxima . Nu se poate concepe ca freza cu dimetrul maxim utilizata pe acea masina , va lucra cu avans pe dinte maximsi cu turatia maxima a masinii.Desi s-ar putea ca in anumite situatii extreme sa apara un asemenea caz , nu se va lua in considerare la proiectarea masinii , deoarece timpul cat masina va lucra in asemenea conditii va fi foarte scurt. Deci nu justifica adoptarea unei structuri cinematice,complicate, costisitoare , care ar putea fi utilizata in mica parte. Pentru aceste cazuri extreme se admite compromisul ca masina nu putea fi expluatata economic. In general la calculul parametrilor mentionati se considera si pozitia cea mai defavorabila a prelucrarii , considerandu-se atunci cand scula si piesa de prelucrat se afl la distanta maxima fata de batiul frezei. Puterea motorului electric de antrenare Nem , a lantului cinematic principal se determina cu relatia : ap · b · vs Nem = —————— [Kw] (1.8) 1000qs · η unde : ap – adancimea aschiei , care pentru o masina mijlocie se ia 6…..10 mm ; blatimea aschiei care se poate determina cu conditia de a fi aproximativ 0,6 Ds max , sau 0,8 B ; qs – volumul specific de aschii indepartat , cm3 /Kw min , pentru otel qs = 50……80 ; η = 0,8 ; Vs – viteza de avans in mm/min Puterea de aschiere la frezare pa , se determina cu relatia : Na = ft · va/ (9,8 · 6000) [kw] : Na ≤ Nem · η (1.9) Recomandarile precizate anterior sunt valabile si la determinarea puterii motorului electric . Se ia acea valoare maxima a adancimii si latimii stratului de adaus de indeparta , la care se opresupune ca se lucreaza cu avans maxim .

Pagina 3 din 118

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

MASINI DE FREZAT CU CONSOLA 1.1.1GENERALITATI ,CLASIFICARE . Masinile de frezat cu consola sunt destinate pentru prelucarea pieselor de dimensiuni mici si mijlocii. Dupa pozitia arborelui principal aceste masini pot fi : orizontale si universale (cele universale sund de fapt masini de frezat orizontale la care se poate monta un cap de frezat vertical sau cap de morezat) fig.1.1 si verticale fig 1.2.

Fig 1.1 fig1.2

Componenta constructiva a masinii de frezat universala sin fig. 1. este formulata din 1-placa de baza ; 2 -botia ; 3- transversa mobila ; 4 -dorn port scula ; 5- scula ; 6- arbore principal ; 7 -ghiajul ; 8- consola ; 9- surubul consolei ; 10- ghidajul consolei ;11- support transversal ; 12- masa. In compunerea constructiva a masinii de frezat vertical fig.2 intra urmatoarele : 1-placa de baza ; 2- batiu ; 3- ghidajele batiului ; 4- consola ; 5 – surubul consolei ; 6- ghidajele consolei ; 7- support transversal ; 8- masa ; 9- arborele principal. Miscarea principala A este executata de arborele principal si este transmisa de la lantul cinematic principal , aflat in batiul miscarii. Miscarile de avans se executa de catre masa masinii in trei directii rectangulare , longitudinal B , transversal C si vertical D. Viteza miscarii de avans poate fi reglata de la cutia de avansuri montata in consola masinii. Tinand cont de clasificarea prezentata mai sus frezele cu consola fabricate in tara noastra se simbolizeaza prin initialele respective :FO ; FV ; FU. Numerele incluse in simboluri se refera la dimensiunile mesei , de exemplu FU 32x132 (masina de frezat universala avand masa cu latime de 325 mm si lungimea de 325 mm) , FV 36x140 CF, masina de frezat verticala-cap fix ; FV 36x140 CR , msina de frecat verticala cu cap rotativ . Masinile de frezat universale pentru scularie contin in simbolul lor initiala S , de exemplu FUS. FU 25 (250 latimea mesei). 1.1.2 MASINI DE FREZAT UNIVERSALE Masinile de frezat universale au o larga raspandire fiind utilizate atat in productia de unicat , cat si in cea de serie la prelucrarea pieselor de dimensiuni mici si mijlocii. Caracterul
Pagina 4 din 118

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

universal al acestor masini este dictat de posibilitatile tehnologice multiple rezultate di dotarea lor cu cap de frezat vertical si cu o serie de dispozitive auxiliare ( cap divizor , masa otativa , menghina inclinabila , etc.) , precum si de unele particularitati constructive care permit , de exemplu , pivotarea piesei in plan orizontal. Constructia si cinematica simplificata a masinilor de frezat universale este prezentata in fig 1.3. Batiul B al masinii, fixat pe placa de baza Pb este prevazut cu ghidaje verticale pe care se deplaseaza consola C. Consola este prevazuta in partea superioara cu ghidaje pe care gliseaza sania transversala ST. Masa M se deplaseaza pe ghidajele unei placi orientabile montata pe sania transversala. Scula se monteaza pe AP, fie pe dornul portfreza care poate fi sprijinit suplimentar in suportul exterior SE , montat pe bratu support BS, plasat pe ghidaje in coada de randunica in partea superioara a batiului.

Fig 1.3

Varietatea mare a prelucrarilor pe masinile de frezat cu consola universale, au suprafata de lucru a mesei de 250, 320 si 360 mm , iar domeniul de reglare al turatiilor , relativ extinse (Rn = 25 ÷ 100), cuprinzand 8 ÷ 24 trepte de turatii cu rotatia φ = 1,18 ÷ 1,4 si au valori cuprinse intre 25 si 2000 rot/min. Avansurile de lucru sunt etajate de asemenea in serie geometrica cu 12 ÷ 32 trepte in domeniul 10 ÷ 1000 mm/min. Miscarea principala de rotatie a frezei este actionata la motorulo ME1 prin cutia de viteze Cv . Turatia sculei se exprima prin relatia de forma : nAP = n61 · i1 · icv i2 = cp · icv [rot./min] (1.10) unde : Cp este constanta lantului cinematic principal ; icv ratul de transfer, al cutiei de viteze ; i2 , i1 –rapoarte constante. Avansurile sunt actionate de la motorul Me2 de la care miscarea se transmite la cutia de avansuri cu raportul de transfer ica , la unul din suruburile Sc1 (pentru avansul longitudinal al consolei ) , deplasarea piesei pe una din cele 3 directii fiind comandata prin inchiderea cuplajului C 1 si a unuia di cuplajele C2 , C3 , si C4. Vitezele de avans se exprima prin relatiile : Wl = no2 · i3 · ica · i4 · i5 · ps1 [mm/min] Wt = no2 · i3 · ica · i4 · i6 · ps2 [mm/min] (1.11) Wv = no2 · i3 · ica · i4 · i7 · ps3 [mm/min]
Pagina 5 din 118

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

in care : ps1, ps2, ps3 reprezinta pasul celor trei suruburi conducatoare. Pentru realizarea pozitionarii piesei fata de scula , masinile de frezat cu consola poseda avansuri rapide , transmise printr-un lant cinematic rapid Lr care ocoleste cutia de avansuri. Prin inchidere cuplajul Cr , miscarea ajunge la unul dintre cele trei suruburi , realizandu-se vitezele de deplasare rapida (Wr): Wrl = no2 · ir · i5 · ps1 Wrt = no2 · ir · i6 · ps2 [mm/min] (1.12) Wrv = no2 · ir · i7 · ps3 Actionarea suruburilor conducatoare in vederea pozitionarii piesei fata de scula se poate realiza si manual cu ajutorul rotilor de mana : m1 , m2 , m3 , prin cuplarea cuplajelor cu ghiara : c5 , c6 , c7 care corespunzatoare celor trei roti de mana . 1.2.3 MASINI DE FREZAT VERTICAL CU CONSOLA. Au cinematica identica cu a masinilor de frezat universale sau orizontale , fapt care determina ca unele ansamble sau subansamble sa prezinte aceleasi solutii si forme constructive fig 1.4. Diferenta caracteristica o prezinta numai pozitia verticala a arborelui principal Ap , din care cauza batiul are o forma modificata a partii superioare. Masinile verticale de frezat executa aceleasi miscari ca si masinile universale sau orizontale de frezat. In general la masinile de frezat vertical cutia de avansuri este amplasata in partea inferioara a batiului , fiind actionata de motorul principal ME , prin derivatia L1-L2. Legatura cinematica dintre cutia de avansuri si mecanismele consolei se realizeaza prin angrenaje conice si bara alunecatoare sau prin transmisie cardanica si bara telescopica.

Fig 1.4

1.2.3.1 MASINA DE FREZAT PENTRU SCULARIE

Masinile de frezat pentru scularie se construiesc intr-o gama larga de dimensiuni , de la mici la dimensiuni mijlocii avand motoare de antrenare de 0,25…….4 kw. Masinile cu consola pentru scularie se construiesc cu un grad de complexitate mai ridicat , fig 1.5. In
Pagina 6 din 118

etc…Miscarile la aceste dispozitive se pot obtine manual sau mecanic prin realizarea legatturii cinematice a acestora la lantul miscarii de avans.2. este reversibil. cursuri si referate postate de utilizatori. impunand masuri in acest sens si modularea accesorilor utilizate. cap divizor . Aceasta masina se caracterizeaza printr-o capacitate productiva ridicata si printr-o buna manevrabilitate . Actionarea principala are formula structurala 18=31·33·2g .Vizitati www.25 . ca de exemplu . cu comenzile date prin limitatoare de cursa. prelucrarea in ciclul automat. etc…Pe masa masinii se pot monta dispozitive auxiliare .tocilar. adica de o igiditate mare si miscari uniforme la organele mobile . asigurata prin solitii constructive judiciare ca dublarea comenzilor (prin butoane si manete plasate in fata masinii si lateral) . masa rotativa si rabatabila .ro ! Arhiva online cu diplome. Gradul de universalitate al masinii se poate marii prin posibilitatea montarii unor capete port scula speciale . Cinematic masinile de frezat pentru scularie se aseamana cu masinile de frezat universale . pentru mortezare . pentru frezare orizontala . ceea ce asigura inversarea sensului miscarii principale. franarea arborelui principal prin contracurent (inversarea a doua faze la motorul electric) cu utilizarea unui releu de viteza. Masina permite de asemenea.2.4. schimbarea turatiilor se realizeaza prin mecanisme selectoare . Fig 1.1.5 Principalele caracteristici ale masinilor de frezat cu consola sunt prezentate in tabelul 1.6. asigurand un sir de turatii in progresie geometrica cu ratia φ = 1. subansamblul consolei este astfel construit sa permita rotirea mesei dupa cele trei axe rectangulare . executand cat mai deplin cerintele impuse masinilor-unelte de precizie ridicata . MASINA DE FREZAT UNIVERSAL FU1 Masina de frezat universal FU1 are structura cinematica in fig 1. afara posibilitatii de rotire a arborelui principal . Pagina 7 din 118 . Motorul actionarii principale Me . 1.4 STRUCTURA CINEMATICA A MASINILOR DE FREZAT CU CONSOLA 1. inclinata .

la invingerea supraincalcarilor. cursuri si referate postate de utilizatori.6. Cele trei grupe cinematice ale cutiei de avansuri asigura reglarea in trepte a vitezei de avans . asigurand astfel o functionare uniforma a AP. Diagrama avansurilor longitudinale este prezentata in figura 1. Se distribuie la suruburile conducatoare .7 . Pe arborele principal IV (AP) este plasat un volant v care serveste prin energia inmagazinata. Modul de transmitere a miscarilor poate fi urmarit in schema fluxului cinematic din fig 1. si C6 ( C6 pentru miscarea de avns nu este prezentat in schema ). Selectarea miscarilor de avans pe cele trei directii se obtine prin inchiderea unuia dintre cuplajele C4 .Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome. Mecanismele miscarilor de avans si pozitionare ale presei pe cele directii sunt amplasate in consola masinii fiind actionata de motorul ME2 . iar turatiile arborelui principal sunt prezentate in diagrama turatiilor arborelui principal sunt prezentate in diagrama turatiilor din fig 1. Prin aceasta comutare se scoate din functiune cutia de avansuri . raportul total de transfer al lantului cinematic de avans intre arborele motorului pe care se afla montata roata dintata cu numarul de dinti 26 si surubul conducator sc . se deschide cuplajul C2 ( roata 40 devine libera fata de arborele IX )si se inchide ambreajul electromagnetic C3.tocilar. C5 . cuprinse intre 30 si 1500 rot/min. Viteza de deplasare rapida a mesei se calculeaza tinandu-se seama de turatia motorului electric ME2 .Valorile limita ale vitezei de avans longitudinale si transversal B si C sunt 19 la 950 mm/min. avand ecuatia structurala 18=33 x 31 x (1+1)ς si ratia φ = 1.8. prin rotile dintate 26-44-57-43. Fig 1.25 de la care miscarea : Fig 17. al mesei si pasul surubului respectiv (psc1 – 6 mm) rezulta : 26 28 18 18 18 Wr = 1440 · —— · —— · —— · —— · —— · 6 ≡ 2300 [ mm/min ] 40 35 37 16 18 Pagina 8 din 118 . Pentru deplasarea rapida a verigilor executate . iar miscarea se transmite de la motorul ME2 la arborele IX .9 .

Determinarea miscarilor de avans se efectueaza cu urmatoarele formule de calcul : Pentru avansurile longitudinale : fl D1 21 20 42 42 28 19 nm = —— ۰ ηtc ۰ —— ۰ ——۰ —— ۰ iVIII – IX ۰ iIX-X ۰ iX-XI ۰ ——۰ —— ۰ ——۰ Pagina 9 din 118 .10 este prezentata structura cinematica a msinii de frezat universale tip 683. se admite ca alunecarea este de 2 % in acest caz randamentul transmisiei va fi ηtc = 0. cursuri si referate postate de utilizatori. sunstituindu-se valorile numerice ale rotilor dintate ale rapoartelor de transfer si turatia motorului : 58 29 21 22 25 20 1540· —— · 0.98. In figura 1.10 Pentru determinarea turatiilor arborelui principal AP se utilizeaza formula generala : D1 29 25 nm = —— · ηtc · —— · iII-III · iIII-IV · —— · iV-VI = nAP (1.98 —— · —— · ——· —— · —— · = n1= 25. Ungerea este centralizata pentru actionarea principala si de avansuri . se va putea determina turatia minima .Vizitati www. m2 si m3 . actionandu-se manete cuplabile m1 .9 [rot/min] 104 29 37 49 65 60 Pentru transmisia prin curele trapezoidale . Fig 1.ro ! Arhiva online cu diplome. C5 si C6 se poate realiza actionarea manuala a verigilor executante . Aceasta masina de frezat primeste miscarea pentru actionarea miscarilor de avans de la lantul cinematic principal prin intermediul unei transmisii cardanice.8 Fig 1.13) D2 29 65 De exemplu .9 Prin deschiderea cuplajelor C4 . iar agentul de ungere este preluat de la pompa Pu actionata de motorul actionarilor M E si transmis la punctele de ungere. Fig 1.tocilar.

ro ! Arhiva online cu diplome. D2 37 42 38 42 35 34 34 29 23 25 ۰—— ۰ —— ۰ —— ۰ —— ۰ p1 = fl [mm/min] (1. cursuri si referate postate de utilizatori.16) Prin substituirea valorilor minime ale tuturor rapoartelor de transfer se determina avansurile minime flr .14) 38 29 23 25 Pentru avansurile transversale : fv D1 21 20 42 42 28 19 nm = —— ۰ ηtc ۰ —— ۰ ——۰ —— ۰ iVII-IX ۰ iIX-X ۰ iX-XI ۰ —— ۰ —— ۰ ——۰ D2 37 42 38 42 35 34 34 29 24 ۰—— ۰ —— ۰ —— ۰ p2 = ft [mm/min] (1.tocilar.Vizitati www.15) 38 29 24 Pentru avansurile verticale : fv D1 21 20 42 42 28 19 nm = —— ۰ ηtc ۰ —— ۰ ——۰ —— ۰ iVII-IX ۰ iIX-X ۰ iX-XI ۰ —— ۰ —— ۰ ——۰ D2 37 42 38 42 35 34 34 18 ۰—— ۰ —— ۰ p3 = fv [mm/min] (1.98 —— ۰——۰ —— ۰ —— ۰——۰ —— ۰ —— ۰——۰ 104 37 42 38 37 33 41 46 35 19 34 29 23 25 Pagina 10 din 118 . Avansul minim longitudinal rezulta : 58 21 20 42 17 19 14 42 28 1450 ۰ —— ۰ 0.

danturi elicoidale etc… . la masinile de frezat universale se frezeaza canale de pana elicoidale .11 Miscarea de rotatie pentru piesa se preia de la surubul conducator mantandu-se rotile de schimb AD . fig. se obtine : 58 32 28 19 34 29 23 25 nm ۰ ——۰ 0.tocilar.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori.1.b.11.98 ۰ —— ۰——۰ —— ۰ —— ۰—— ۰ —— ۰——۰ 6 = 2434 104 25 35 34 38 29 23 25 [mm/min] Cu ajutorul capului divizor . Pentru obtinerea canalului elicoidal este necesar ca piesa sa execute o rotatie completa in timpul cat ea se deplaseaza. DD care fac legatura intre surubul conducator si capul divizor. cu marimea pasului PE. Deplasarea piesei se executa de catre masa masinii de frezat . ۰ —— ۰ —— ۰——۰ —— ۰ —— ۰ 6 = 18. Pentru a se putea obtine un canal elicoidal pe piesa este necesar sa se transmita acesteia .98 [mm/min] 34 38 29 23 25 Ecuatia lantului cinematic pentru deplasarea rapida a mesei are forma : D1 32 28 19 34 29 23 25 nm ۰ —— ۰ ηtc ۰ —— ۰——۰ —— ۰ —— ۰—— ۰ —— ۰——۰ p1 =flr (1. prin legarea acestuia la surubul conducator al mesei . CD . doua miscari si anume : o rotatie in jurul axei sale si o translatie in lungul acesteia.17) D2 25 35 34 38 29 23 25 Daca se substituie valorile numerice.ro ! Arhiva online cu diplome. egala cu marimea pasului canalului elicoidal. in mod simultan .11. BD . care primeste miscarea prin surubul conducator Sc. cu roti de schimb fig 1. Fig 1. In acsest caz ecuatia care leaga aceste deplasari teoretice ale verigilor executante va fi de forma : z0 z1 z3 z5 1 Pagina 11 din 118 . Ca deplasari teoretice se adopta o rotatie a arborelui capului divizor si deplasarea ‘PE’ a mesei masinii.

4.tocilar. in mm. Exemplu : Sa se frezeze un canal elicoidal cu pasul elicoidal PE = 1240 mm .19) iD z0 z1 z3 z5 psc sau daca se noteaza : z0 z1 z3 z5 psc CD = —— ۰ —— ۰ —— ۰ —— ۰ —— (1. pE – pasul canalului elicoidal.ro ! Arhiva online cu diplome. avand CD si psc = 6 mm psc 6 360 845 24 45 AD CD iD = CD —— = 60 ۰ —— = —— = —— = —— ۰ —— = —— ۰ —— PE 1240 1240 20 ۰ 62 60 62 BD DD 1. fapt care determina ca unele ansamble si subansamble sa prezinte aceleasi solutii si forme construcive.20) k z2 z4 z6 PE unde : CD = 40 : 60 : 80 . Diferenta Pagina 12 din 118 .Vizitati www.pasul surubului conducator.2.8) K z2 z4 z6 iD AD CD unde : iD = —— ۰ —— este raportul de transfer al rotilor de schimb BD DD psc . I(rot AP) ۰ —— ۰ ——۰ —— ۰ —— ۰ —— ۰ psc = pE (1. cursuri si referate postate de utilizatori.2 MASINA DE FREZAT CU CONSOLA Au cinematica identica cu a masinilor de frezat orizontale. este caracteristica capului divizor . in mm Deci se obtine formula de calcul de forma : 1 k z2 z4 z6 PE —— = —— ۰ —— ۰ —— ۰ —— ۰ —— (1.

care partial este identic cu cel de avans. De aceea ele prezinta o rigiditate sporita si ca urmare sunt folosite pentru regimuri de aschiere mai grele. Legatura intre cutia de avansuri si mecanismele acesteia se face prin Pagina 13 din 118 . impreuna cu arborele principal.tocilar. marind in felul acesta si posibilitatea de reglare a sculei. solidarizand astfel roata de lant cu numarul de clienti 25. .25. din care cauza batiul are forma modificata a partii superioare.550 mm/min.12).12. Propriu-zis aceste masini nu au un cap de frezat deoarece acesta face corp comun cu corpul masinii.ro ! Arhiva online cu diplome.12. Cinematic masinile de frezat sunt formate din lantul cinematic principal. cu vitezele de avans longitudinale Wl = 15. Anumite masini de frezat verticale au capul de frezat fix si arborele principal deplasabil axial pentru a usura pozitionarea sculei. prin transmisia 21/37.6…. Aceasta are forma structurala 16=41 x 24 x 28. pentru deplasarea mesei pe cele trei directii si lantul cinematic de reglare si pozitionare. cu ratia φ = 1.12.l iar altele se construiesc cu capul de frezat deplasabil (vezi fig.25. masinile de frezat verticale pot avea capul de frezat si arborele principal nedeplasabil axial. cu arborele XIV. contine transmisie prin curele trapezoidale.13. Pentru a crea posibilitatea prelucrarii suprafetelor inclinate. lantul cinematic de avans .Vizitati www. asigurand gama de turatii n = 16…500 rot/min. Lantul cinematic principal al masinii de frezat 615 (din fig 1. 1. Pinala arborelui principal si sania capului de frezat asigura miscarile de pozitionare a sculei E si F.13 Lantul cinematic de avans si pozitionare sunt derivate din lantul cinematic principal. pentru actionarea sculei. unele tipuri de masini de frezat verticale cu consola se constryuiesc cu capul de frezat inclinabil si arborele principal deplasabil axial. Spre deosebire de tipurile precedente. Miscarea de pozitionare rapida a verigilor executante se obtine pri decuplarea cuplajului C2 si cuplarea cuplajului C3. la acestea din urma.. mecanismul de inversare a sensului de rotatie la arborele pricipal si cutia de viteze. din arborii II si IX. 1. Masina de frezat vericala tip 615 are structura cinematica prezentata in fig. avnd posibilitatea sa se deplaseze in sens vertical. capul de frezat nu face corp comun cu corpul masinii. Constructiv.1. caracteristica o prezinta numai pozitia verticala a arborelui principal AP. cu ratia progresiei geometrice φ = 1. cursuri si referate postate de utilizatori.). Fig 1. cu formula structurala : 16 = 41 x 24 x 28. Fig 1. iar schema fluxului cinematic a masinii de frezat este prezentata in fig. Cutia de avansuri realizeaza 16 trepte ale vitezelor de avans.

1. In fig.14 este prezentata structura cinematica a masinii de frezat vertical tip 610 B. Deplasarea transversala a mesei si verticala a consolei ca si deplasarea verticala a arborelui principal se executa manual . transmisia cardanica AC.985 · ——· ——· ——· ——· —— = 526. si C8. Capul de frezat poate fi rotit cu un unghi de 15°.14 Fig 1. fata de pozitia lui verticala.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori. C si D se obtine prin decuplarea unuia din cuplajele : C5. turatia maxima a arborelui principal este : 127 18 45 45 72 25 nApmax = 1430 · —— · 0. intr-o parte sau in alta.21) D2 54 58 31 Pe baza acestei formule.15. Selectionarea miscarilor de avans pe directiile B.tocilar. Schema fluxului cinematic al masinii de frezat vertical este redata in fig 1. cu cap de frezat inclinat si arborele principal deplasabil. Cuplajele C4 si C5 din actionarea consolei servesc pentru inversarea sensului miscarilor de avans-pozitionare.15.4[rot/min] 189 54 27 45 58 31 Numarul treptelor de turatii ale arborelui principal este opt (8). Fig 1. Pentru determinarea turatiilor arborelui principal se foloseste formula generala : D1 18 72 25 n = —— · ηtc · —— · iII-III · iIII-IV · —— · —— = nAP (1. Pentru determinarea avansurilor se foloseste formula : D1 18 26 50 24 14 22 n = —— ۰ ηtc ۰ —— ۰ ——۰ —— ۰ iVII-VIII ۰ —— ۰ —— ۰——۰ p =D2 50 50 54 50 35 40 56 22 Pagina 14 din 118 . dupa cum rezulta din schema fluxului cinematic. C7.ro ! Arhiva online cu diplome.

masa cu capul divizor. cursuri si referate postate de utilizatori. Marimea avansului maxim se determina. Pe baza acestor considerente avansul maxim longitudinal al mesei (fl ) este dat de formula : 127 18 26 50 47 24 14 22 1430 · —— · 0. capatul de mortezat cu care puntea motorizata poate fi dotata . In timpul frezarii. Frezarea unei spirale Arhimedice se executa cu aceasta maxima.Vizitati www. 2 PROIECTARE PUNTE MOTORIZATA 97 –23 –000 Puntea motorizata (PM) ce face obiectul acestui proiect de diploma este destinata a fi utilizata la masinile de frezat universale FU 36 si masinile de frezat orizontale FO 36 pentru a le spori domeniul si posibilitatile de lucru privind operatiile de frezare. se deplaseaza uniform. iar combinarea celor doua miscari realizeaza procesul de frezare. cutie de turatii proprie si poate prelucra simultan cu masina-unealta.985 · ——· ——· ——· ——· —— · ——· ——· 6 = flmax = 427 189 54 50 35 21 40 56 22 [mm/min] Numarul treptelor ale seriei de avansuri este 16.tocilar. alecare si mortecare prin intermediul : capatul de frezat vertical . in timp ce piesa primeste simultan o miscare de rotati uniforma. folosind capul divizor. putand prelua si functia bratului superior prevazut pentru contralagar cu care sunt dotate aceste tipuri de masini de frezat. capatul de frezat cu pinala . gaurire.ro ! Arhiva online cu diplome. purtand piesa (cuma plana). substiduindu-se valorilor maxime ale rapoartelor de transfer intre arborii alaturati iar pentru avansul minim se introduc rapoartele de transfer minime intre arborii de transmitere a miscarii. legat cinematic de lantul de avans al mesei. Puntea motorizata poseda instalatie si actionare electrica independenta. Pagina 15 din 118 .

-prelucrarea carcase (Fc x 250 turnat) dintr-o singura fixare pentru montarea elementelor interioare ce realizeaza gama de turatii .Vizitati www. Montarea capetelor de punte se face astfel : capul care trebuie montat se ridica in macara.40 ÷ 1eco rot/min Puterea electromotorului de antrenare …………………55 kw Turatia in gol a electromotorului de antrenare ………1500 rot/min Dimensiunile de gabarit (L x l x h) …………. se preseaza stiftul de centrare si se strang cele patru suruburi. se ghideaza gulerul flansei in atelajul din punte si se roteste axul principal al capului pana cand axul canelat al acestuia intra in bucsa canelata din punte . Caracteristici tehnice ale P.1500 x 420 x 420 mm Masa neta ………………………………………………. analizate la punctul 1 am ales N = ‘ privind constructia si dimensionarea P. cursuri si referate postate de utilizatori. blocand pe punte.M.M.25) plasate deasupra P. ale batiului. Instalatia electrica este montata in partea stanga a masinii. in spate. Din cele N = 12 variante structurale.. sigura in expluatare. prin cele doua achiuri de ridicare (poz..M. Se centreaza capul. pe masina de frezat se face in locul bratului superior in ghidajele superioare.M. pana se realizeaza angrenajul usor cu roata conjugata a capului. la fel comutorii electrici si manetele pentru schimbarea turatiilor.(se interzice utilizarea unui singur ochi de ridicare). ce asigura un grad inalt privind precizia prelucrariloroperatiilor ce le executa P. Montarea P. coada de randunica .M.. Numarul treptelor de turatie………………………………12 Limitele electromotorului la iesire…………. . miscand acum melcul din puntea superioara a P.M se face prin intermediul cremulierei existente la partea inferioara a acesteia.ro ! Arhiva online cu diplome.cca 350 kg Pagina 16 din 118 . Umplerea cu ulei pana la nivelul trasat pe vizor. se face pe deasupra prin dopul de umplere. iar golirea prin dopul de golire din fata jos. se preseaza carcasa in continuare.M. manual ungandu-se numai melcul pentru rotirea capului cu unsoare RUL 165 STAS 1608-72 folosind o pompa ‘tecalemit’. tinand cont de urmatoarele considerente : -dimensiunile de gabarit impuse de locul ce-l ocupa in prezent brtul superior pentru contra lagar existent in dotarea acestor masini de frezat precum si a ghidajelor in coada de randunica . fara eforturi suplimentare sau ajutoare. -intretinerea si reparatia comoda. Ungerea se realizeaza prin balbotare.tocilar. -executia robusta. Pozitionarea si deplasarea in plan orizontal a P.

cuprinzand 2….a.21.M.2 ÷ 1.. prin cutia de turatii a PM(CTPM).a Fig 2.M.2) Π · Ds 2. Fig 2.1. In fig. Schema cinematica este o reprezentare simbolica a organelor si mecanizmelor ce compun lanturile cinematice ale puntii motorizate (P.1.2.1.1. 2.b Pagina 17 din 118 .2.tocilar.M. pentru masinile de frezat universale FU 36 si orizontale FO 36 cod de fabricatie : CUPS 331.1 STABILIREA GAMEI DE TURATII Varietatea mare de prelucrare a diferitelor piese face ca domeniul de reglare a turatiilor sa fie relativ extins ( Rn = 2 ÷ 7 ). 2.a este prezentata schema cinematica a P.2) Turatia se poate determina si functie de viteza economica (Ve) si diametrul frezei (Ds) cu relatia : 1000·Ve n = ———— [rot/min] (2.M) simplificandu-se mult redarea grafica in comparatie cu reprezentarea desenului tehnic.2 SCHEMA CINEMATICA A P.b si fig. cu ratia intre : φ = 1. 2.2.1.2. Miscarea principala de rotatie a frezei este actionata de la motorul principal ME1.2 REPREZENTAREA GRAFICA A CINETICII P.Vizitati www.1. cursuri si referate postate de utilizatori. Turatia sculei se exprima prin relatia : n = no1 · iCTPM [rot/min] (2.40.311.ro ! Arhiva online cu diplome.7 trepte de turatii etajate in serie geometrica cu valori cu prinse intre 40 ÷ 1800 rot/min . In fig. 2.c sunt prezentate schemele de principii ale compunerii cinematice din fig .

2. transmite miscarea de la motorul electric ME1 prin cuplajul C1 cu raportul de transfer 1:1 de la arborele I la arborele II miscarea se transmite prin raportul de transfer Z1/Z2.c 2. iar diagrama de turatii fig.1.2. date de rapoartele : Z5/Z6 : Z7/Z8 si Z9/Z10.ro ! Arhiva online cu diplome. la arborele principal (AP).Vizitati www.5 = 18 Fig 2. Pagina 18 din 118 . se constituie graficul denumit diagrama turatiilor. Lantul cinematic cuprins in P.2.4 TRASAREA GRAFICULUI DE TURATII In scopul determinarii rapoartelor de transfer i si deci a transmisiilor din grupe. pentru varianta retelei structurale Rs aleasa. In continuare de la arborele III la arborele IV.M. In sensul normal de rotatie al arborelui pricipal rezulta numarul treptelor de turatii de formula structurala : 12 = 2 x3 x2 . Fig 2.2. miscarea se transmite prin trei posibilitati .3 LANTUL CINEMATIC AL P.2. Posibilitatile de transmitere a miscarii descrise mai sus pot urmarii mai usor cu ajutorul scemei fluxului cinematic prezentat in fig 2.tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori.b 2.M. Dela arborele II.3 are ecuatia structurala : 1 x 31 x 33 x 25.. tot la arborele III se poate transmite si raportul de 1 :1 prin z1 (exterior si interior).a Fig 2. miscarea se transmite prin raportul Z3/Z4. direct de la ME1. Arborele IV.2. transmite la arborele V miscarea prin rapoartele celor doua perechi de roti Z11/Z12 si Z13/Z14.a de la motorul electric ( ME1).

Daca m – numarul lor. 2.turatiile sunt reprezentate totdeauana in ordinea marimii n1 : n2 : n3 …. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar.3 avem : i3min = —— ≤ —— ( pentru actionare principala ). In fig 2.8 conditia : Iplim = imax x lim/iminlil = (2/1) : (1/4) = 8 sau Iplim = —— : (1/5) =14 1 respectiv sa avem : iminlim ≤ i ≤ imaxlim..3.nz ). chiar mai multe. Regulile pentru diagrama turatiilor se mentin de la reteauaa structurala (acestea nu se mai repeta). Fig 2.ro ! Arhiva online cu diplome. constructiv. p3 4 Citirea directa a rapoartelor I.. la AE este cunoscut si deasemenea turatia de intrare -n1 . Rapoartele i se citesc direct din diagrama si daca dupa trasare nu se indeplineste 2. Oricum. iar la VR cu Z mare. Se mai pot apoi schimba insusi formulele structurale z = P1 ۰ P2………Pw (conform celor ce urmeaza).Vizitati www. se cauta variantele care permit respectarea conditiilor onstructive mentionate. iar dg – numarul diagramelor posibile este Npd = m ۰ w1 ۰ dg .3. Pentru trasare se tine cont ca sirul final (n1 : n2 : n3 …. etc. din care o parte pot fi egale ca avantaje.3 se bazeaza evident pe cunoasterea relatiei φ. pentru oricare din valori. De exemplu pentru varianta 11 1A din figura 2.c. deci formula nu poate oferii mai multe variante. Pagina 19 din 118 .3 sunt redate doua variante pentru reteaua structurala optima R1 . deci o VR are foarte multe variante posibile de realizare. Oricum se uramareste ca ea sa fie spre turatiile maxime (din considerente de dimensiuni minime ale transmisiilor ). Aceasta poate fi de la un motor sau de la un alt LC. iar cu electromotoare este frecvent turatia acestora (la EMAT-uri) Rezulta ca variantele se obtin schimband marimile grupelor de turatii intermediare.nz diagrama nu este simetrica decat pentru cazuri foarte particulare si atunci solutia in general este convenabila din punct de vedere energetic. ca urmare a structurii : w1 – numarul variantelo R.ca in fig. etc. fig 2. cu doua deosebiri : . Pentru aceeasi varianta a retelei structurale pot exista cel putin cateva variante ale iagramei turatiilor.

12 .40 φ10 = 10√10 = 1. Din sirurile fundamentale. 6 . 4 .06 duce la multiple trepte ( multe angrenaje) si deci este indicata numai la MU cu miascare R si AP si Ф – mari ( de exemplu carusele ) . rezulta siruri derivate care au relatiile : φ40 = 40√10 = 1. 3 . Valorile fundamentale a ratiei φ. Valorile rationale ale numerelor de trepte –z.4 (1) : -1. avand una din rotatiile φ40.50 φ5 = 5√10 = 1.26.06 (2.). 12 . .06 .26. 16 .Vizitati www.6 (58) – 1. are loc in functie de In : n1 si nk (nz).06 φ20/4 = φ420 = 1. unde E1 si E2 – numere intregi. pe baza relatiilor 2.12 . φ = 1. 18 . admise prin ISO. 24 . 6 . si altele (fara a fi deci un sir absolut. R20. se prefera sa corespunda la Z = 2E1 3E2 . 4 . .06 φ20/3 = φ320 = 1.58 si φ = 1.Alegerea valorilor rationale ale ratiei φ. De trepte z preferentiale cu nr. sirul teoretic va trebui sa devina unul de calcul real. 8 . La Ф mai mici a pieselor (la laminate ).ro ! Arhiva online cu diplome. Cele mai frecvente sunt : z = 3 . mai ales ca si turatiile EMAT-urilor in sarcina nominala. Numerele din intervalle se determina din numerele acestui interval prin multiplicare cu 10 la o parte pozitiva sau negativa. 24. R10 si R5. 8 .Marimile de iesire normale se constituie pe baza sirurilor de numere rotunjitte conventional .4) 2 φ10 = φ20/2 = φ220 (2. 9 . La MU .25 (6) : -1.78. Ca urmare exista o toleranta fata de valorile sirului teoretic stabilite de ± 10 (φ – 1 ) % si deci o abatere a turatiei clculate pe baze reale – ncr-trebuie sa fie incadrata in limitele admise si normativele in vigoare. φ = 1. in general : φ = 1. cu nr. Deci z = 2 .00 Pagina 20 din 118 . 27 . Sirurile astfel constituite se noteaza prin : R40. In legatura cu valorile ratiei φ se observa ca φ = 1. φ = 1.1 si apoi ajustandu-se la cele standardizate. 36 . asa numita serie Rzu. .06.8 (78).Turatiile standardizate.3)2 φ20 = 20√10 = 1. din care rezulta φ = 1. cursuri si referate postate de utilizatori. φ10 sau φ5 cu conditia suplimentara ca aceste siruri sa contina si unitatea prin termenii lor. Intregi de dinti.tocilar. 32 .12 si φ = 1. φ20. Mai frecvent si mai indicate la MU mijlocii sunt φ = 1.1. alunecare cu circa 6 0/1 adica φ = 1.12 : .06 φ20/6 = φ620 = 2.

25 R5 φ5=1.00 250.tocilar.00 R10 φ10=1.00 900.00 160.00 φ10=1.25 φ5=1.18. cursuri si referate postate de utilizatori.00 212.00 140.12 315. deriva din sirul R20 luand termeni din 3 in 3 sau din sirul R40. Pagina 21 din 118 .00 250. Numarul de termeni a unui sir dintr-un interval este egal cu ordinul radicalului relatiei (2.12 100.00 630.00 200.1) Astfel sirurile derivate rezulta : sirul R20/3 cu relatia φ20/3 . Astefel sirul R40 (φ40 ).00 140.00 375.00 112.00 160.00 180.00 125.06 100.06 315.ro ! Arhiva online cu diplome.00 125.00 280.00 200.00 800. sirul R20 : 20 de termeni si asa mai departe. din ele putandu-se constitui siruri derivate. astfel ca termenul E. etc..00 850.00 710.00 : 2.00 355. R20.00 560.00 500.00 355.00 160.00 106.00 450.00.00 100.00 265.00 400.00 560.00 800.00 100. poseda 40 termeni in intervalul 1-10.00 600. Valorile sirurilor fundamentale rotunjite sunt date in intervalul (2.00 500.40 : 2.00 R20 φ20=1.00 190.3).00 200.00 400.00 300. E1 fiind ordinul radicalului.00 400.00 750.00 530.00 118.00 800.00 170. 1.00 φ20=1.00 : 2.00 160. Sirul numerelor normale sunt serii geometrice zecimale.60 315.00 450.. Sirurile R 40.00 : 4.00 400.60 φ40=1.00 710.00 250.00 224.00 355.00 950. iar sirul R20/6 cu ratia φ20/6 : 1. R5 sunt siruri fundamentale.00 280. luand termenii din 6 in 6.00 250.00 950.00 630.00 630. este de 10 ori mai mare decat cel luat drept primul.00… SERII FUNDAMENTALE ROTUNJITE R40 R20 R10 R5 R40 φ40=1.00 Evident ca se pot constitui si alte siruri derivate cum ar fi R40/3 cu φ40/3 =1.00 180.00 224.00 250.00 630.00 236.00 112.00 132.00 500. adica : R20/3 : 1.00 425.80 :…….Vizitati www.00 125.00 475.00 150.00 670. R10.

conform rationamentului de la structura sirurilor si valorile ratiilor care conduc la o crestere a capacitatii de productie.3c C) Utilizarea ratiilor diferite in sirul de turatii pemtru miscarea principala sau de avansuri este dedusa din ratiune unei expulatari mai bune a MU. au permis determinarea unor curbe de repartitie de genul celor din fig. Varianta O-P-T. Cresterea si coborarea turatiei poate provoca vibratii. greutati.Vizitati www.4. 2 . Ele difera dupa miscare. se prelucreaza frecvent. viteze. considerand raporturile medii din grupe poate avea doua extreme. Varianta J-O-S a turatiilor joase.tocilar. duce ultimul imin la imin < imin lim.2. b) Alura generala a diagramei turatiilor. De exemplu la filetarea pas mare pe strung este foarte rar utilizata . 2. a turatiilor inalte (pentru dimensiuni mici). turatii.5)2 R5 = R10/2 = R20/4 = R40/8 Numerele normale cu o explicatie exstinsa in tehnica. decat in cateva cazuri particulare.2.5 mm. schitate in fig. Fig 2. dar nu poate fi insa sadisfacuta in mod acceptabil. optima. procedeu si in principal dupa genul MU si destinatia acestuia. cursuri si referate postate de utilizatori. iar turatiile in sarcina sunt cuprinse in R40 si R20. mentine turatiile inalte maximum posibile si le coboara in ultima grupa imin ≥ imin lim fig 2. Faptul ca turatiile motoarelor electrice asincronice pentru actionarea LC – principale se gasesc in sirul R40.2. 1. volume. Toate sirurile fundamentale : R20 : R10 si R5 pot fi considerate ca siruri derivate. adoptand φf < φl in zona treptelor cu frecventa Pagina 22 din 118 . care contin si unitatea printre termenii lor. lungimi. de exemplu : diametrele. fig. in timp ce filetarea cu p = 1 .5 . etc. Varianta T-I-N. determina utilizarea lor. in expluatarea MU. fiind luate ca baza in standardizarea caracteristicilor de orice natura. duce inutil la dimensiuni grosiere. la strunjire predomina piesele cu Φ ≤ Φmed .(STAS 283 – 69 ). ale utilizarii diferitelor trepte.c pentru no la intrare si nAP= media turatiilor la iesire.3. Astfel R20 = R40/2 R10 = R20/2 – R40/4 (2.4.4 Este evident .ro ! Arhiva online cu diplome. Datele statistice.

2.valoarea maxima.7)2 Vφφ2 Pagina 23 din 118 . Se admite conventional ca pierderea maxima sa fie 50% si deci rezulta : ΔV (——)max ≤ 50% adica pentru cazul limita V ΔV φ-1 φ-1 1 (——)max = 50% = —— 100% sau (——)max = — (2.Vizitati www.6)2 V ni+1 φ V φ Fig 2. este evident φa sau φ > 1. fig2. ci valoarea cea imediat inferioara Vi fig.5.Vi si care este maxima cand V tinde spre Vi+1 ΔV Vi+1 . rezulta considerand conditiile maxime de pierdere care au loc cand se admite cazul foarte posibil si anume : V – ca limita superioara admisa de scula sau de masina. cum v = π · Фn rezulta : V Vi + 1 ΔV ni+1 – nI φ-1 ΔV φ-1 (——)max = ———— = —— sau (——)max% = —— · 100% (2.5. Valorile ratiei φ1 constituie o clasificare necesara la VR in trepte-valoarea minima fiind ratia unui sir geometric.6.2.6. introducand complicatii constructive care anuleaza cel putin partial avantajul privind capacitatea de productie. Mai simplu se obtine pentru zona laterala a unui interval acoperit de exemplu 2 g. cursuri si referate postate de utilizatori. In acest caz pierderea de viteza va fi : ΔV .tocilar. Realizarea insa a unei ratii φf < φl in zona centrala a sirului este dificil de realizat. Intre n1 si n4 ratia φf √φ2 < φe acopera deci partea frecvent utilizata. Deci pa mU va trebui luat un Vi sau Vi+1 (care este mai apropiata).ro ! Arhiva online cu diplome.Vi Deci : (ΔV)max = vi+1 – vi si (—— ) max = ———— .m. se poate intalnii si la structuri succesiv paralele.s asa cum se vede in figura. maxima de utilizare la MU.

58 —— 1.11)2 Pe scurt : dublu criteriu s-au si standardizat valorile ratiei φ . adica φ = 2 = ni+1/ni Daca se noteaza : nx – o turatie oarecare .9)2 adica necesitatea sirului geometric al turatiilor. astfel ca ny > nx. In continuare trebie cunoscute valoriile ratiei φ in intervalul (2. deci —— = — = cons. in care E = un numar intreg.78 —— 1 2 √2 √2 2 √2 √2 Pagina 24 din 118 . care obisnuit antreneaza VR in trepte.10. sau 2nx = nx · φE . Se observa ca : φmin – 1.26 3 1. considerand relatia (2.2 1.tocilar. deci avem : ΔV φ-1 φ-1 ni 1 (——)max = —— = 1 . deci 2 = φE sau φ√2 (2. conform tabelului 2.)2 se poate pun e acceasi conditie a expluatarii egale. Adica.0 φ E1 6 12 1.12)2 Tabelul 2. de regula ny = 2nx.41 √2 1.prin ISO.ro ! Arhiva online cu diplome.—— = constant.Vizitati www. deci φ = E1√2 = φ = E2√10 (2.8)2. Prin analogie se poate deci scrie : φ = E1√10. Deci se dispune de relatiile : {ny = nx · φE..12 √ 6 1.06 > 1 si ca o valoare oarecare a ratiei φ admise prin : φ . se retine ca aceste turatii sincroane sunt 3000/1500 . Sau ni+1= nil V φ φ ni+1 φ (2.φmin Ex (2. se poate deduce si in acesta conditie necesitatea sirului geometric . Atunci. 1500/750 . Pentru acesta se alege 2 criterii si anume : sa corespunda ratiilor de la turatiile EMAT-lor si numerelor preferentiale (rotunde) din tehnica : . ny = o turatie.2. in tara noastra sunt in STAS 283 – 89. Pentru dependenta de numerele preferentiale in tehnica se admite nr. rezulta 1 < φ < 2 Avand considerata V.calimita superioara admisa. 750/375 .10)2 {ny = 2nx Din ultima rezulta deci un grup de valori pentru ratia φ. conform ratiei turatiilor de la EMAT-uri. unde E1 – un numar intreg .6. Φmax-2 : tinand cont si de valoarea minima pentru φ. Totodata din punct de vedere al VR – cu ratia φ este logic ca ny = nx φE.Pentru a corespunde turatiilor de la EMAT. inclusiv international. cursuri si referate postate de utilizatori.

al marimilor de iesire este dat prin tema de proiectare . pentru cazul din enuntul temei avem trei grupe din patru operatii si anume : 121 = 21 x 32 x 26 121 = 21 x 22 x 34 121 = 31 x 23 x 26 121 = 21 x 34 x 22 121 = 21 x 26 x 32 121 = 31 x 26 x 23 121 = 21 x 31 x 26 121 = 22 x 21 x 34 121 = 32 x 21 x 26 121 = 26 x 31 x 23 121 = 26 x 21 x 32 121 = 31 x 21 x 22 5 10 20 30 40 45 50 Pagina 25 din 118 . astfel incat valorile acestora sa asigure erori fata de cele nominalizate in domeniul admisibil.ro ! Arhiva online cu diplome. ecuatia structurala : 12 = 2 x 3 x 2 . Etapele priectarii cinematice ale mecanismului PM. fig.M.1. numarul factorului ecuatiei structurale : k = 2 . stabilirea schemei cinematice .tocilar.Vizitati www.13)2 m !n ! 3 ۰ 22 12 rezulta : N = ——— = —— = 12 N = 12 1۰11 Ecuatiile structurale posibile se obtin prin permutarea termenilor ecuatiei de baza. n = 1 .2.2. numarul variantelor posibile de ecuatii structurale se calculeaza cu relatia : 3(KI)2 N = —— (2. cursuri si referate postate de utilizatori. iar pentru formarea indicilor se aplica indicele 1 la doi factori din grupa dupa care se calculeaza indicii celorlalti factori ca fiind produsul dintre un factor si indicele sau stabilit anterior. numarul factorilor identici ai ecuatiei structurale : m = 1 . sunt urmatoarele : numarul treptelor de reglare q = 12.5 PROIECTAREA CINEMATICA A MECANISMULUI P. Proiectarea cinematica a mecanismelor cu angrenaje presupune determinarea numerelor de dinti ale rotilor dintate. 40 E2 √ 20 √10 10 √10 10 √10 —— 5 √10 4 √10 —— ΔV (——)max % V 2.

factorul z are indicele cel mai mare.06 conduce la multe trepte de turatii si este indicata la MU cu miscare de ratie la AP si diametre mari (ex.12 si φ = 1. Alegerea retelei structurale optime se face pe baza criteriului proportional si criteriului de rezistenta ( pentru arbori intermediari ). adica 2 x 3x 2 ). q = 12.26.6 . 1.8 .si 2.2.8 < 2 pentru factorul 3 din ecuatia structurala avem : Pagina 26 din 118 . se determina rportul de reglare a turatiilor pentru o treapta cu relatia : imax Rn = ——— imin Ratia progresiei geometrice se da prin tema de proiectare sau se calculeaza cu relatia : nmax φ = q-1√ ——— nmin Valorile fundamentale ale ratiei φ standardizata in STAS 283 – 89 admise de ISO sunt : 1. Pentru respectarea criteriului functional se impune respectarea urmatoarelor conditii : pentru facorul ecuatiei cu indicele cel mai mare din ecuatia structurala pmax ≤ 8 pentru cazul PM.tocilar.0. Alegerea valorilor rationale ale ratiei φ are loc in functie de nmin si nmax impuse. Dacac q nu este multiplu de 2 si 3. Se reprezinta cele ‘N’ retele structurale corespunzatoare ecuatiilor structurale in fig. P1max = 2g = φ9 = 1. 1. 1. Cunoscand rapoartele de transfer maxim si minim.58 si φ = 1. Pentru acest criteriu se verifica daca raportul de transmitere minim al mecanismului imin ≤ 2 pentru lantul principal . In legatura cu valorile ratiei se cinstata ca φ = 1. La diametrele mici ale pieselor se recomanda ca φ = 1.4 . pe baza careia se efectueaza calculele de proiectare a actionarii principale : Pe ultiml arbore va rezulta un numar q de trepte de turatii ( ex. strunguri carusel).06 .129= 2.78.Vizitati www.8 din care se aleg reteaua structurala optima. 1. Mai frecvent si mai indicate la MU mijlocii sunt φ = 1.12 .ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori.25 . 1. atunci acesta se obtine dintr-un numar ma mare q’ care este multiplu de 2 si 3.

2. nIImin – turatia minima de pe arborele II se calculeaza cu relatia : nIimin = no : i in care : no = 15000. randamentul transmisiei mecanice : ηr = 0. Din relatia (2.Vizitati www.m se calculeaza cu relatia : PI Mt = 955 ۰ 104 ——— (2.17)2 rezulta : PI = 5.5 ۰ 0. randamentul transmisiei prin rulmenti .V.tocilar. cu arbori de dimensiuni corespunzatoare si sa raspunda la solicitarile la care sunt supusi. cursuri si referate postate de utilizatori. turatia motorului electric : i = raportul de transfer se calculeaza cu relatia φ sau se ia din diagrama de turatii. Momentul de torsiune al arborelui in daN. pmax ≤ 4. pentru pmax = 3 adica : p2max = 36 = φ6 = 1.99 = 5.16)2 nmin in care : PI – puterea arborelui I = 5.336 kw PI = 5. aleg i = 3 rezulta : nIImin = 1500 : 3 = 500 rot/min nIImin = 500/rot/min 2.336 nm – turatia min.5 kw.336 kw Dar.17)2 in care PM = 5. Se considera ca toate ecuatiile structurale corespund conditiilor cerute de criteriul functional. este puterea motorului electric de antrenare dat de tema : ηa =0.98 ۰ 0.336 Mt = 955 ۰ 104 ۰ ——— ≈ 102 daNcm.99. Critreriul de rezistenta pentru arbori intermediari impune unele conditii retelelor structurale pentru ca ele sa conduca la realizarea unei C.6 STABILIREA RAPOARTELOR DE TRANSFER Pagina 27 din 118 .98. a arborelui II = 500 rezulta : 5.126 = 2 < 4 p3max = 21 = φ1 = 1.121 < 4.ro ! Arhiva online cu diplome. Mt = 102 daN cm 500 Puterea pe arborele I se calculeaza cu relatia : PI + PM ۰ ηa ۰ ηr (2.

33 IIII-IV = —— 2.89 Z6 Z5 Din conditia : —— = 2.142 . z7 cu z8 si z9 cu z10.75 z2 iI-II = √——— = 3 iI-II = —— = 3 6.142 Z7 28. z1 – numarul de dinti de pe roata 1.33 Z5 6.83 40 Raportul preliminar de reducere la prima pereche de roti z1 si z2 de pe arborele I si II este reglementat de STAS 6012 – 68 si se calculeaza cu aproximatie cu relatia : Z2 iTPM iI-II = ——— ≈ √——— (2. respectiv a limitelor turatiilor de intrare si iesire astfel : 1500 iTPMmax = ——— = 0.304 = 1.tocilar. rezulta din enuntul temei.83 iTPMmax = 0. Raportul de transmisie total al puntii motorizate (iTFM). constructiv aleg z1 = 18 rezulta : 3.75 Z8 IIII-IV = —— = √ ( ——) = √1. rapoarte ce le determinam astfel : Z6 3.75 Z8 Din conditia : —— = 1.142 alegem constructiv z7 = 28 => z8 = 32 Z7 Pagina 28 din 118 .33.16 z1 Raportul preliminar de transfer intre arborele III si IV se face prin trei perechi de roti ( 3 fixe si 3 baladoare ).442 = 2. cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome.19) z1 4…56 in care : z2 – numarul de dinti de pe roata 2 . z5 cu z6 .Vizitati www.75 Z6 IIII-IV —— = √ ( ——) = √2.83 1800 si 1500 iTPmax = ——— = 17. alegem constructiv z7 = 28 => z6 = 42 Z5 Z8 3.5 iTPMmin = 0. IIII-IV = —— 1.

tocilar.333 Z12 6.Vizitati www.75 Z10 Z9 IIII-IV = —— = √ (——) = √5.75 Z11 Z10 IIII-IV = —— = √ (——) = √5. vom avea doua valori de transfer de le determina astfel : Z11 3.818 .333 Raportul preliminar de transfer intre arborele IV si V se realizeaza prin doua perechi de roti (2 five si 2 balodoare) z11/z12 si z13/z14.333 .89 Z10 Din conditia : —— = 2. IIV-V = —— = 2. cursuri si referate postate de utilizatori. alegem constructiv z9 = 18 => z10 = 42 Z9 3. Z7 Z10 Z9 6.442 . IIV-V = —— = 0.442 = 5.669 = 0.442 = 2.333 .7 DETERMINAREA TURATIILOR PE ARBORI Pagina 29 din 118 .05 Z13 Din conditia : —— = 0.333 .818.2.89 Z11 Din conditia : —— = 2.ro ! Arhiva online cu diplome.818 Z14 36. alegem constructiv z12 = 18 => z11 = 42 Z12 Z13 3.75 Z13 Z14 IIII-IV = —— = √ ( —— ) = √0. IIII-IV = —— = 2. alegem constructiv z13 = 28 => z14 = 33 Z14 2.

Turatia (nII) de pe arborele II o calculez cu relatia : nI z2 NII = —— =nI —— (2. nIII2 = 192 rot/min i II-III 2.333 z4 nIII12 500 Pagina 30 din 118 . cursuri si referate postate de utilizatori.00 Turatia (nIII) de pe arborele III are doua turatii si anume : cand maneta A este in pozitia II – cuplajul z. xu z1 cu z1 = 18 .22)2 i II-III z4 z1 nII 500 NII2 = —— = —— = 192.ro ! Arhiva online cu diplome. rezulta : nIII1 = 1500 rot/min cand maneta A este in pozitia I turatia de pe arborele III se calculeaza cu relatia : nII z3 z2 z3 NII2 = —— = nII ۰ —— = nI ۰ —— ۰ —— (2.9 ≈ 643 .3 ≈ 192 rot/min . Turatia (nI) de pe arborele I este data de tema de proiectare si este de 1500 rot/min . nIV = 643 rot/min i III-IV 2.21)2 i I-II z1 nI 1500 NII = —— = —— = 500 rot/min nII = 500 rot/min i I-II 3.6 Arborele IV are 2 ۰ 3 = 6 turatii datorita cuplarii cu arborele III ce are 6 turatii ( nIII1 si nIII2 ) si a celor trei perechi de roti dintate : cand maneta B este in poz I – cuplaj z10 cu z9. rezulta : nIII1 1500 NIV1 = —— = —— = 642.nI = 1500rot/min.Vizitati www.tocilar.

nIV3 = 1413 rot/min i III-IV 1.5 .ro ! Arhiva online cu diplome. nIV2 = 214 rot/min i III-IV 2.1565 arborele V are 6 ۰ 2 = 12 turatii datorita cuplarii cu arborele IV ce transmite 6 turatii. III – cuplaj cu Z6 cu z5 rezulta : nIII1 1500 NIV5 = —— = —— = 958.3 ≈ 214 . intre cei 2 arbori (IV sis V) existand 2 perechi de roti z11 cu z12 si z13 cu z14 (doua fixe si 2 baladoare). cand maneta C are poz I – cuplaj z13 cu z14 rezulta : nIV NV1 = —— = 899.8 ≈ 438 .46 ≈ 958. nIV5 = 985 rot/min i III-IV 1.142 nIII2 500 NIV4 = —— = —— = 437.48 ≈ 319.333 -cand maneta B este in poz II cuplaj z8 cu z9 rezulta : nIII1 1500 NIV3 = —— = —— = 1313.cand maneta B are poz. nIV6 = 319 rot/min i III-IV 1.Vizitati www.1565 nIII2 500 NIV6 = —— = —— = 319.142 . cursuri si referate postate de utilizatori.48 ≈ 1314 . nIV4 = 438 rot/min i III-IV 1. NIV2 = —— = —— = 214.5 rot/min ≈ 900 rot/min nV1 – 900 rot/min Pagina 31 din 118 .tocilar.5 .

ro ! Arhiva online cu diplome.5 ≈ 1800 rot/min nV2 – 1800 rot/min i IV-V nIV5 NV3 = —— = 1248.Vizitati www.75 ≈ 630 rot/min V8 630rot/min i IV-V nIV5 NV9 —— = 314. cursuri si referate postate de utilizatori.12 ≈ 450 rot/min nV5 – 450 rot/min i IV-V nIV6 NV6 = —— = 224.25 ≈ 160 rot/min nV7– 160rot/min i IV-V nIV3 NV8 —— = 629.tocilar.1 ≈ 224 rot/min nV6 – 224 rot/min i IV-V -cand maneta C are poz II – cuplajul z11 cu z12 rezulta : nIV1 NV7= —— = 160.65 ≈ 40 rot/min V10 40rot/min Pagina 32 din 118 . i IV-V nIV3 NV2 = —— = 1798.75 ≈ 315 rot/min V9 315rot/min i IV-V nIV2 NV10 —— = 39.15 ≈ 112 rot/min nV4 – 112 rot/min i IV-V nIV4 NV5 = —— = 449.5 ≈ 1250 rot/min nV3 – 1250 rot/min i IV-V nIV2 NV4 = —— = 112.

96 x 5.85 kw NV = 0.96 x 4.12 ≈ 80 rot/min V11 80rot/min i IV-V nIV6 NV12 —— = 56. folosim formula de calcul data de expresia : 71620 · N Mt = —————— Pagina 33 din 118 .95…0.23)2 NIII = ή NII = ή NI ή In care : η = este randamentul treptei de turatie respectiv. si este cuprins intre 0.96 pentru prelucrari mecanice fine si o ungere buna.9 DETERMINAREA MOMENTELOR DE TORSIUNE Pentru calculul momentelor de torsiune la cei cinci arbori ai PM.5 = 5.8 DETERMINAREA PUTERILOR TRANSMISE Prin cuplajul C1 puterea motorului electric de 5.5 kw Pentru puterile de pe ceilalti arbori in continuare le voi calcula cu relatia : NII = ή NI (2.96 x 5.96 x 5.12 ≈ 56 rot/min V12 56rot/min i IV-V 2.06 = 4.2.98.06 kw NIV = 0. i IV-V nIV4 NV11 —— = 80.28 = 5.28 kw NIII = 0. III .5 kw este transmisa direct arborelui I al puntii motorizate si este : NI = N = 5. astfel : NII = 0.tocilar.Vizitati www. Puterea de pe ceilalti arbori ( II.23)2. Aleg ή = 0.65 kw 2. IV si V ) ii determin folosind relatia (2. cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome.85 = 4.2.

pentru arborele IV : MtIV = —————— = 1623.68 daN· mm 71620 · 5.22 daN · mm 214 MtIV = 1623.24 daN · mm 500 MtII = 756.Vizitati www.24 daN· mm 71620 · 5.turatia arborelui rezulta : 71620 · 5.tocilar.68 daN · mm 1500 MtI = 262.04 daN· mm Pagina 34 din 118 . n in care : Mt – momentul de torsiune N .pentru arborele V : MtIV = —————— = 8683.24 daN· mm 71620 · 4.28 .22 daN· mm 71620 · 4.puterea transmisa (in kw) n .85 .pentru arborele III : MtIII = —————— = 1887.pentru arborele II : MtII = —————— = 756.06 .ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori.pentru arborele I : Mt1 = —————— = 262.65 .5 .41 daN · mm 192 MtIII = 756.04 daN · mm 40 MtV = 8683.

z9 si z10 . deci cu modulul normal (m = mn).z8 .ro ! Arhiva online cu diplome.1 NUMARUL MINIM DE DINTI Angrenarile corecte se produc numai in interiorul liniei de angrenare cand diferenta dintre marimile cercurilor de baza este foarte mare ( deci z2-z1 mare ) mai ales cand z1 este foarte mic (z1 < 17) ca in cazul angrenarii uni pinion cremaliera racordarea evolventei de la cercul de baza pana ala interior necesita o forma specifica pentru a nu permite intersectarea. mintata pe arborele II folosim relatia : Pagina 35 din 118 . Se obtine insa zmin ≤ 17 dinti.z6.25)2 Puntea motorizata. constituind cutie de turatii. z3 si z4 sa aibe acelasi modul z5. z13 si z14 – acelasi modul z5 + z6 z7 + z8 z9 + z10 z11 + z12 z13 + z14 ——— = ——— = ——— = ——— = ——— = ——— = ——— (2. ce poate fi calculat precis in functie de raportul de transmisie. Deci o roata cu profil normal sau nedeplasat are : zmin ≥ 17 dinti.3. Aceasta se numeste fenomenul de interferenta a dintilor . rotile poarta denumirea de roti dintate normal (cu dantura zero sau profil nedeplasat ). pentru a evita fenomenul de interferenta si a ma incadra in dimensiunile de gabarit al carcasei impuse de tipul frezei (FU 36 si FO36).tocilar.Vizitati www. Evitarea fenomenului de interferenta este asigurat daca roata cea mica (pinionil) se construieste cu un numar de dinti zmin la care se mai poate produce interferenta.cu modulul comun z11. z12 .z2. z1 = 18 dinti Pentru a calcula numarul de dinti de pe roata z2 .3 DIMENSIONAREA ROTILOR DINTATE 2. II – III. in care viteza periferica a cilindrului de rulare este sub 22m/s si aleg z1 = 18 dinti. III – IV si IV . In acest caz. cursuri si referate postate de utilizatori.2 DETERMINAREA NUMARULUI DE DINTI Pentru a avea o prelucrare a carcasei PM cu o singura valoare nominala intre axele III.3. capul dintelui de la cremaliera cu piciorul dintelui de la pinion. z7. 2.V se impune conditia : z1 + z2 z3 + z4 2222222 in care z1. este compusa dintr-un angrenaj de roti dintate cu o turatie mijlocie (1500-500 rot/min). 2.

z7 cu z8 si z9 cu z10.27)2 rezulta : Z6 = z5 · iIII-IV = 18 · 2.3 DETERMINAREA MODULULUI Pagina 36 din 118 .3. cursuri si referate postate de utilizatori. constructiv sa ales : z5 = 18 .818 = 27 dinti 2.26)2 nII Z1 Din relatia (2. z7 = 28 si z9 =18 Din relatia (2.ro ! Arhiva online cu diplome.27)2 rezulta : Z11 = 42 dinti Z11 = z12 · iIV-v = 18 · 2.442 = 32 dinti Z6 = 52 dinti Z8 = 52 dinti Z10 = 52 dinti Z10 = z9 · iIII-IV = 18 · 2.26)2 rezulta : Z2 = 54 dinti Z2 = z1 ۰ iI-II = 18 ۰ 3 = 54 dinti Rotile dintate z3 si z4 formeaza un angrenaj ce are o turatie relativ mica (500-150) rot/min cu o viteza periferica cuprinsa intre 10 ÷ 14m/s si aleg constructiv pentru z4 un numar de dinti = 20 .27)2 Z3 Transferul de turatii intre axele III si IV se realizeaza pentru perechile de roti : z5 si z6 .333 = 42 dinti Intre arborele IV si V transferul de turatii se face prin perechile de roti z12 si z13 cu z14.3333 = 42 dinti Z13 = 27 dinti Z13 = z14 · iIV-v = 33 · 0.333 = 42 dinti Z5 = 52 dinti Z7 = 52 dinti Z9 = 52 dinti Z8 = z7 · iIII-IV = 28 · 1. Constructiv aleg z12 = 18 dinti si z14 = 33 dinti Z12 =18 dinti Z14 = 33 dinti Din relatia (2.tocilar. Z4 = 20 dinti Pentru calculul numarului de dinti de pe roata dintata z3 de pe axul III folosesc relatia : Z4 iII-III = ——— (2. NI Z2 iII-II = ——— = ——— (2.Vizitati www.

si III il facem cu relatia : 636 ۰ MtI M1-4 = 3√—————— [mm] (2. II. p = p1 = p1.28)2 T ۰ φ ۰ z1 In care MtI – momentul de transmisie al arborelui I T – efortul unutar maxim de incovoiere si este dat de relatia : Tmax T = —————— (2.12 pentru dinti prelucrati cu precizie marita. dupa aceste criterii aleg : φo = 10. deoarece m = ——— . Pentru asigurarea dintilor perechilor de rori dintate trebuiesc construite cu acelasi pas p.coeficientul dinamic πcf .75 pentru conditii de expluatare mediu folosind ca material 18 MnCr10 imbunatatit la 56 – 62 HTC si calit superficial. rezulta ca cele doua roti au acelasi mod m. Facand inlocuirile in relatia modulului (2. Modulul m si numarul de dinti z al fiecarei roti dintate sunt parametrii de baza in calculul celorlalte elemente ale rotilor dintate.Vizitati www.coeficient de concentrare a efortului Din tabele=a aleg T = 50…. cursuri si referate postate de utilizatori. m Tot din tabele φo se ia intre 8…. φo – coeficientul de latime al dintelui si se calculeaza astfel : l φo = —— si se alege in functie de natura prelucrarii danturii.coeficient de forma βk .tocilar. p Dar. Calculul modulelor perechilor de roti z1 cu z2 si z3 cu z4 de pe arbori I.. deci aleg : T = 60. π Prin STAS 822 – 61.ro ! Arhiva online cu diplome.28)2 cu datele stbilite din tabele rezulta : 636 ۰ 262. au fost limitate valorile modului m in mm care sunt trecute intrun tabel.6 Pagina 37 din 118 .29)2 cd ۰ πcf ۰ βk in care : Tmax – se ia la baza dintelui danturii cd .

ro ! Arhiva online cu diplome.25)2.0 mm 60 ۰ 10 ۰ 18 2.4 DETERMINAREA DISTANTEI INTRE AXE Distanta intre axe se urmareste pe cat este posibil sa fie cuprinsa in valorile recomandate de STAS 6055 – 68 prezentate pe doua coloane.30)2 22 Pentru perechile de roti z1 . cursuri si referate postate de utilizatori. vom avea valoarea acesteia cu ajutorul relatiei (2. distanta A va fi : 18 + 42 28 + 32 22222 A = 90mm Dupa cum se observa. verifica conditia impusa de gabaritul PM si implicit de relatia (2. z7 cu z8 .28)2 astfel : 636 ۰ 262. m1-4 = 3√—————— = 3√15.5 mm 60 ۰ 10 ۰ 18 Pentru perechile de roti dintate (z5 cu z6 . z7 – z8 . z9 cu z10 .042 = 2.3.485 ≈ 3. prima ce se recomanda a fi folosita si cea de-a II a mai putin utilizata se calculeaza cu relatia : z1 + z2 z3 + z4 A = m ۰ ———— = m ۰ ———— [mm] (2. z4 vom avea : 18 + 54 20 + 52 A = 2.0 mm m1-4 = 2.30) 2 pentru cele doua cazuri anterioare.0 mm m5-14 = 3.tocilar.6 m5-14 = 3√—————— = 3√20.521 = 2. IV si V.Vizitati www.5 ۰ ———— = 90mm A = 90mm 22 Pentru perechile de roti z5 – z6 . IV si V si notate cu modul m5-14.5 ۰ ———— = 2. z11 cu z12 si z13 cu z14 ) ce sunt montate pe arborii III. z9 – z10 .924 ≈ 3. 18 + 42 18 + 42 33 A = 3 ۰ ———— = 3 ۰ ———— = 3 ۰ ———— = 3 ۰ ———— = 3 ۰ —— = 90 Pagina 38 din 118 . z11 – z12 si z13 – z14 montate pe arborii III . z2 si z3 . din calculul distantei intre axe cu relatia (2.

2 PROIECTAREA FORMEI ALBORELUI In functie de diametrul obtinut la predimensionare (configuratia impusa si de considerente constructive.4 PREDIMENSIONAREA AXULUI PINION Determinarea preliminara a diametrului axului pinion a fac de baza unui calcul.1 ۰ 535 = 1377. considerand numai solicitarea la torsiunea cu relatia : 16 Mc Dp = √ ———— [mm] (2.Vizitati www.1.31)2 rezulta : 16 ۰ 1123.coeficient dinamic = 2 ÷ 2. cursuri si referate postate de utilizatori.78 cm = 28 mm dp = 28mm 3. mm] Mc = kd ۰ M In care : Kd. montaj si intretinere ). conventional simplificat.6 = 1378 δat – rezistenta admisibuila la tractiune 120….32)2 rezulta : Mc = 2. tehnologice.ro ! Arhiva online cu diplome.2 = 2.14 Pagina 39 din 118 . 2.5 Aleg kd = 2.4 Dp = 3√—————— = 3√21.14 ۰ 270 2. stabilesc dimensiunile pe lungime si diametre a axului pinion si intocmesc schita acestuia ca in fig 2.32)2 π ۰ δat in care : dp – diametrul preliminar [mm] Mc – momentul de torsiune de calcul [N.14 Fig 2.tocilar. M – momentul de torsiune de calcul = 535 [N ۰ mm] din relatia (2.350 daN/mm aleg : δat =270cm = 28mm dp = 28mm Din relatia (2.4..

2 v1 + v2 = .37262 ۰ 1 4. conform schemei de incarcare o realizam ca in fig. l1 = 48mm d1 = dp = 28mm calculat anterior l2 = 46mm l3 = 141mm l4 = 16mm l5 = 49mm d2 = dp + 2 =30mm d3 = dp + 6 = 34mm d4 = dp + 12 = 40mm d5 = dp + 27 = 50mm LT = l1 + l2 + l3 + l4 + l5 = 300mm LT = 300m d2 si l2 = necesar pentru lagar de rostogolire conducator d2 si l2 = necesar pentru lagar de rostogolire condus d2 si l2 = necesar pentru dantura pinionului. turatia si viteza de aschiere.2 5.88 ۰ v1 + v2 = 670.37262 Σ M5 = 0 => .2 => v1 = 777.88 v1 + v2 = 670. cursuri si referate postate de utilizatori.Sa ۰ 290 + v1 ۰ 225 + v2 ۰ 55 = 0 5.10.3 TRASAREA DIAGRAMEI DE EFORTURI Trasarea diagramei de eforturi..31 N .2.4. rezulta din datele temei de proiect functie de puterea motorului electric.in plan vertical “V” Σ Fx = 0 => v1’ + V2’ = 0 Σ Fy = 0 => .Sa + v1 + v2 + F = ) => v1 + v2 = .88 v1 1 = 37932.2.4 N F – forta ce actioneaza asupra axului pinion datorita angrenarii cu roata z2 F = 5862N Mts – momentul de torsiune la capatul axului pinion calculat la cap 2.16 astfel : .tocilar.15 Sa – forta de cuplaj. Mts = 262.31 N v2 = 45036 N v2 = 45036 N Pagina 40 din 118 v1= 77. 2.68 daN/mm Trasam diagrama de eforturi conform schemei de din fig 2.15 Fig 2.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome. Sa = 79.

1 4. 4 – 3 .Sa ۰ x1 .02 N ۰ mm x3 = 34 => Mi5 = 619. x3 = 0 => Mi2 = 131041.93 | H1 + H2 = 79.78 ≈ 4650N H2 = 4571.88 H1 + H2 = 22784. x1 = 0 => Mi3 = 0 x1 = 87 => Mi1 = 6905N• mm 1-2 .39 Σ M5 = 0 => .6950 N ۰ mm Mi1 = -6905 Nmm x2 = 170 => Mi1 = 131042.Sa ۰ 290 + H1 ۰ 225 + H2 ۰ 55 = 0 5.tocilar.6950 N ۰ mm 1 – 2 .Sa + H1 + H2 = 0 => H1 + H2 = 79.ro ! Arhiva online cu diplome.Sa(x3 + 2535) + v1(x3 + 166) + v2 · x3 . x1 = 0 = Mi3-1 = 0 x2 = 0 => Mi3-1 = .02 N ۰ mm Mi2 = 131042.88 H1 1 = 22784.93 => H1 = 4649. x2 = 0 => Mi1 = 6905 Nmm x2 = 166 => Mi2 = 75227 Nmm Mi1 = 6905 Nmm Mi2 = 75227 Nmm 2 – 5. Mi3-1 = Sax1. Mi4-3 = 0 3 – 1. Mi4-3 = 0 3 – 1 .67 ~ 620N ۰ mm Mi5 = 620 N ۰ mm In plan orizontal “H” Σ H1’ + H2’ = 0 Σ Fy = 0 => . Mi2-5 = Sa(x3 + 253) + H1 ( x3+ 166) + H2• x3 x3 = 0 => Mi2 = 75227 Nmm x3 = 34 => Mi5 = 75227 Nmm Pagina 41 din 118 .88 H1 + H2 = 22784.93 5.Sa(x2 + 65) + v1 · v1 . Mi3-1 = .Vizitati www.30 ≈ 4572N H1 = 4640N H2 = 4572N 4 – 3. Mi2-5 = .02 N ۰ mm 2 – 5 . Mi1-2 = Sa(x2 + 87) + H1 x2. Mi3 = 0 x2 = 0 => Mi2-1 = . cursuri si referate postate de utilizatori. Mi1-2 = .39 | .

adica : Mirez 15109. Mi5 = 75227 Nmm Fig2.4 DETERMINAREA MOMENTULUI REZULTANT Determinarea momentului rezultant o voi face in fiecare sectiune cu relatia : Mirez(4) = √[MiH( ς )]2 + [Miv( ς )]2 (2.576 11440)2] = 15110.576 Tai·II M = 11440 N · mm Se pune conditia ca : Mirez(Δ) ≤ Miech(Δ) (2.782 + (0. adica : Pagina 42 din 118 .tocilar.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori.6 2.35)2 se observa ca verifica din punct de vedere al momentului.50 N · mm Conditia impusa de (2.35)2 de observa ca verifica dinpunct de vedere al momentului.34)2 In care : ά – coeficient care tine seama de ciclurile de variatie diferite ale momentelor incovoietor de tosiune.78 N · mm ≤ 15110.13 N · mm Pentru sectiunea 3 Mirez(3) = √02 + 02 = 0 Miech(3) = √[0+ (0.13 N · mm Conditia impusa de relatia (2.33)2 iar momentul incovoietor echivalent cu relatia : Miech(Δ) = √[Mirez( ς )]2 + [ά ·M(S)]2 (2.35)2 Pentru sectiunea 1 Mirez(!) = √(69052 + 69052) = 9758.4.576 11440)2] = 6589.ro ! Arhiva online cu diplome. Tai·III ά = ———— = 0.7 N · mm Miech(2) = √[15109.

53 N/mm2 3 28.5 N/min2 Wp π· d3 π · 2.25 N · mm Conditia impusa cade (2. adica Mirez = 7520.Vizitati www.35)2 se observa ca verifica din punct de vedere al momentului.25 N · mm ≤ Miech = 9998.35)2 se observa ca verifica din punct de vedere al momentului.25 N · mm 2.25 + (0.50 N · mm Pentru sectiunea 4 Mirez(4) = √02 + 02 = 0 Miech(4) = √[0+ (0.ro ! Arhiva online cu diplome.83 —— 16 4F δFmax = —— · —— .11440 δMt = —— = —— = ———— = 265. unde F = Fmax . adica Mirez = 0 ≤ Miech = 6589.tocilar.576 11440)2] = 9998.4. => Fmax = 58615 N 3A · 4 58615 => δFmax = —— · ———— = 2764.36)2 Pentru materialul : 18MnCr10 din care este confectionat axul pinion δa = 3500 N · mm2 Mt Mt 16. Mirez = 0 ≤ Miech = 6589. cursuri si referate postate de utilizatori.50 N · mm Conditia impusa cade (2.50 N · mm Pentru sectiunea 5 Mirez(5) = √[6202 + 752272] = 7520.25 N · mm Miech(5) = √[7520.27 Pagina 43 din 118 .5 VERIFICAREA LA FORFECARE A AXULUI PINION Verificarea la forfecare a axului pinion o voi face cu urmatoarea relatie : δmax = δMt + δFmax ≤ δa (2.576 11440)2] = 6589.

TaiIII = 750 – 900 daN/cm2 pentru d1 – fig 2. cursuri si referate postate de utilizatori.03N/mm2 ≤ δa = 3500 N. DIMENSIONAREA FIECARUI TRONSON AL AXULUI Aceasta dimensionare o voi face pe tronsoane cu ajutorul formulei : 32 · Miech(S) D = 3√———————— [mm] (2.9 d2 = 3√———————— = 3√20.36)2.4.75mm 2355 In acest caz d2 calc = 27. axul verifica conditia d1 = 28mm de dimensionare Pentru d2 – fig.37)2 π ·Tai ·III in care : Pentru materialul 18MnCr10 .1 = 28mm b = latimea canalului de pana = 8mm Fig 2.tocilar.2 mm d1’ = diametrul pe care se inscrie miezul axului ramas dupa frezarea canalului de pana = 23.26 = 2.17 in care : d1 = diametrul calculat la pct 2.14 Pe acest diametru se executa un canal de pana pentru cuplare cu semicuplajul C1 conform fig 2.ro ! Arhiva online cu diplome.5 ≤ d2 rulm = 30mm Pentru d3 – fig2.53 = 3030.37)2 rezulta : 32 · 975.5 ≤ d1’ = 23.mm2 Conditia impusa de relatia (2. verifica .8 d1’ = 3√———————— = 3√13. diametrul imediat superior este de Φ30mm.5 + 2764.Vizitati www.35mm π ·Tai d1’ calculat = 23.14 d2 = 30mm Pagina 44 din 118 . Din relatia (2. rezulta : δmax = 265.8mm. deci in acest caz vom avea : 32 · 1510.14 Pe acest diametru se va monta doi rulmentiradiali cu bile.5 = 2.17 h1 = adancimea canalului = 4.2.8 (rezultat dupa frezarea canalului) Deci in aceasta sectiune 1-1.

——————— 32 2d1 Pagina 45 din 118 d5 = 50mm .0 = 4.2mm b = 8mm t2 = 2.91mm 2355 Constructiv in aceasta sectiune aleg un diametru nominalizat inediat superior d3 = 34mm Pentru d4 – fig 2. unde sunt practicate canale de pana. 32 · 2870.Vizitati www.14 d4 = 40mm d3 = 33.18 Miechi(1) Tred = ——————————— ≤ TaiIII = (750 – 900) daN/cm2 (2.38)2 πv13 b t1(v1 – t1)2 ——— . Pentru relatia 1 – 1 vom avea : d1 = 28mm l = 40mm t1 = 4.2 d3 = 3√———————— = 3√39.ro ! Arhiva online cu diplome.02 = 3.14 32 · 4710 d4 = 3√———————— = 3√64.4.391 cm = 33.8mm h = 7mm fig 2.0 cm = 50mm 2355 Pentru acest diametru se va prelucra dantura pentru antrenare cu z2 2.91mm 32 · 9998 d5 = 3√———————— = 3√125 = 5.7 VERIFICAREA AXULUI LA SOLICITARI COMPUSE Aceasta verificare la solicitari compuse se face pentru sectiunile periculoase.tocilar.0 cm = 40mm 2355 Pentru acest diametru se va monta un rulment radial cu bile cu diametrul interior de 40mm Pentru d5 – fig 2. cursuri si referate postate de utilizatori.

4 · 283 8·4(28-4)2 ——— . rezulta : 658950 Tred = ——————————— = 193.2mm t1 = 2.4 daN/cm2 3. Pagina 46 din 118 .8 VERIFICAREA AXULUI LA OBOSEALA Calculul la oboseala consta in determinarea coeficientului de siguranta C tinand seama de : felul ciclului de solicitare. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar.18.——————— 32 2·34 Si in aceasta sectiune.38)2 verifica din punct de vedere al rezistentei la solicitari compuse ale axului pinion adica : Tred = 193.38)2 cu elementele din figura 2.4. Facand inlocuirea in relatia (2. conditia impusa de relatia (2.24 daN/cm2 3.19 b = 8mm h = 7mm Facand inlocuirile in (2.14 · 343 8·4(34-4)2 ——— .24 daN/cm2 ≤ TaiIII = 750daN/cm2 2.ro ! Arhiva online cu diplome.rezulta : 11761.25 Tred = ——————————— = 689.38)2 cu elementele din fig 2.8mm fig 2.——————— 32 2·28 Conditia impusa de (2.38)2 se observa ca verifica din punct de vedere al rezistentei la solicitari compuse ale axului. adica : Tred = 689.4 daN/cm2 ≤ TaiIII = 750daN/cm2 Pentru sectiunea 3.3 vom avea : d3 = 34mm l = 45mm t1 = 4.Vizitati www.19.

Vizitati www.2 = 420 dan/mm2 T0 = 640 ÷ 0.1·T0. Βr · δ Tm √( ———— + ————) .tocilar.2 Pentru 18MnCr10 avem Tr = 900daN/mm2 si T0.267 · Tr = 874. axe) solicitarile la incovoiere si torsiune C se determina cu relatia : 1 C = ——————————— 11 √ ———— + ———— (2.40)2 Ct2 Cδ2 In care : Ct = coeficient de siguranta la incovoiere. Cδ = coeficient de siguranta la torsiune.94 dan/mm2 => 1 T-1= 400 ÷ —— = 540dan/mm2 Pagina 47 din 118 . 1 CT = ——————————— .2 Cδ2 = ——————————— . cursuri si referate postate de utilizatori. Calculul la oboseala consta in verificarea inegalitatii in reactiunile periculoase : C ≤ Ca (2. Σ z· r2δ · δ -1 δ 0. modul de variatie a solicitarii.39)2 In care : Ca = coeficient de siguranta admisibil = 1.5 La piesele (arbori.2t = 1. ΒKr To Tm √ (———— + ————) .ro ! Arhiva online cu diplome.2 = 420 dan/mm2 T0. solutiile constructive. Σ · Tr · T-1 T0.5 ÷ 2.

09 1.88 pentru sectiunea 1-1 .6 · δ 0.0.9 si βkT = 1.53 · 2 · 546.636 1.96 dan/mm2 T0.74 – 0.88 δ0 543.092Tr = 300.53 . d1 = 28mm cu canal de pana : 11 CT = ——————————————— = ————— = 0.08 rezulta : 246 – 300.96 78.66 410 Pagina 48 din 118 .96 – 542.2 = 246dan/mm2 δ 0 = 396 ÷ 0.08 dan/mm2 => δ 1 = 220 + 0.94) δT = —————— = ————————— = .7 δ0..23 1 ÷ 0.06 – 874.166Tr = 542.2t = 0.2 Pentru canal de pana : βkδ = 1.7 · 874.———— 0.66 Tm = ——————— = .2.96 δδ = ———————— = -29. δT1 = δδ2 = 2….Vizitati www.08) δδ = ————— = ———————— = .17 —————— . cursuri si referate postate de utilizatori.75 rezulta : T0 874.δT 2(T-1 – T0) 2(540.0.75 1 ÷ 0.0.2 – δ-1 2(300.ro ! Arhiva online cu diplome. 6 δ 0.94 420 – 546.tocilar.75 ΣT = Σδ = 0.2 – t-1 Tm = ———— 1 .

480 1.208 ≤ Ca = 1.5 conditie indeplinita conform (2.951 + 13.08 29.208 C = 0.08 29.53 ·2 · 300.Vizitati www.39)2 Pagina 49 din 118 . 11 CT = ——————————————— = ————— = 0.96 246 Din relatia (2.636 )2 (0.40)2 rezulta : 11 CT = ——————————————— = ——————— = 0.———— 0.73.317 2.09 3.480)2 C = 0.317 2.472 + 4.96 78.———— 0.19 – 0.ro ! Arhiva online cu diplome. 11 CT = ——————————————— = ————— = 0.23 3.32 – 0.127) √ [ —————— + ———— ] (0.383 1 1 √ (2.———— 0.9 · 442.11 —————— . cursuri si referate postate de utilizatori. d3 = 34mm cu canal de pana .66 451 1 Cδ = ——————————————— = ————— = 0.23 2.tocilar.383 ≤ Ca = 1.17 —————— .2 · 874.276)2 C = 0.2 · 542.340) √ [ —————— + ———— ] (0.96 246 din (2.317 )2 (0.208 1 1 √ (9.53 · 2 · 546.40)2 rezulta : 1 CT = ——————————————— = ——————— = 0.0.383 C = 0.39)2 Pentru sectiunea 3-3 .11 —————— .53 · 2 · 300.5 conditie indeplinita conform (2.

cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www.43)2 Verificarea la forfecare a penelor pentru cele doua sectiuni o voi face cu relatia : Pagina 50 din 118 .4 ≤ Lp = 40mm.4mm 34 ۰ 6 ۰ 100 20400 Lp = 22. 2.43)2 Pentru sectiunea 3-3 d = d3 = 34mm vom avea : Mt = 11440 N mm D = 34mm H = 6mm Lb = lungimea butucului (locas pana) = 45mm Tas = (1000 1200) daN/cm2 => 100N/mm2 rezulta : 4 ۰ 11440 45764 Lp = ————— ≈ ————— = 27. deci verifica conditia (2.ro ! Arhiva online cu diplome. d = d1 = 28 mm vom avea Mt = 11440 N ۰ mm d = 34mm h =6mm Lb = lungimea butucului (lacas pana ) = 40mm Tas = (1000 ÷ 1200) daN/cm2 => 100 N/mm2 rezulta : 4 ۰ 11440 45764 Lp = ————— ≈ ————— = 27.4.4mm 28 ۰ 6 ۰ 100 16800 Lp = 27.5 CALCULUL PENELOR a) Dimensiunile unei pene (h x b) sunt stabilite prin STAS 1007-82. deci verifica relatia (2.tocilar.3)2 d ۰ h ۰ Tus in care : pentru sectiunea 1-1 . in functie de diametrul arborelui in calculul ce urmeaza voi calcula numai lungimea acestora cu relatia : 4Mc lpcalc = ————— ≤ Lb [mm] (2.4 mm ≤ Lb = 45mm.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

2 ۰ Mt δf = ————— ≤ δaf (2.44)2 d ۰ b ۰ Lp in care pentru sectiunea 1-1 (d = 28mm; Lp = 400mm) vom avea; δaf = 100daN/mm2 Mt = 11440 N ۰ mm Lp = 40mm d = 28mm b = 8mm 2 ۰ 11440 22882 δf = ————— ≈ ————— = 2,55 daN/mm2 28 ۰ 8 ۰ 40 8960 δf = 100 daN/mm2 ≤ δaf = 100 daN/mm2, conditie indeplinita pentru sectiunea 3-3 (d = 34 ; Lp = 45) vom avea ; δaf = 100 daN/mm2 Mt = 11440 N ۰ mm D = 34mm , b = 8mm 2 ۰ 11440 22882 δf = ————— ≈ ————— = 1,87 daN/mm2 34 ۰ 8 ۰ 45 12240 δf = 1,87 daN/mm2 ≤ δaf = 100 daN/mm2, conditie indeplinita

2.6 ALEGEREA RULMENTILOR Rulmentii sunt organe de masini complexe, utilizati pentru rezemarea pieselor care executa miscari de rotatie sau de oscilatie. Otelurile din care se construiesc aceste elemente trebuie sa aiba rezistenta mecanica si tenacitatea ridicata, duritate mare si rezistenta ridicata la uzura. Prin STAS 1456-80 se prevede utilizareaq a doua marci de oteluri cu crom (0,95÷ 1,05% si 1,3 ÷1,650% Cr) cu deosebiri in ceea ce priveste continutul de mangan si siliciu.
Pagina 51 din 118

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Alegerea rulmentilor se face printr-un calcul prealabil al fortei radiale din lagar si apoi capacitatea de incarcare dinamica a rulmentilor. Pentru calculul fortelor radiale in lagarele pentru axul pinion folosim relatia : Fr =√(H2 + V2) (2.45)2 Calculul capacitatii de incarcare dinamic al rulmentilor cu bile cilindrice se face cu relatia : 60 L ۰ h ۰ n Cnec = P3√ (————— ) (2.46)2 106 in care : P = Fr, sarcina dinamica echivalenta Lh = numarul de ? functionale n = numarul de rotatii ale inelului interior H = reactiunea pe verticala | V = reactiunea pe orizontala | pentru (2.45)2 Calculul reactiunilor din lagare 1-2 fig 2.20 pentru lagarul 1 vom avea : H1 = 6905N V1 = 6905N fig 2.20 Din relatia (2.45)2 rezulta : pentru lagarul 1 R1 =√[(69,05)2 + (69,05)2] = 975,8N R1 = 975,8N Pentru lagarul 2 vom avea : H = 75227N | V1 = 131042N | din relatia (2.45)2 rezulta : R2 =√[ (752,27)2 + (1310,42)2] = 1510,5N R1 = 1510,5N In lagarul cu forta radiala mai mare aleg un rulment radial cu bile pentru care sarcina dinamica echivalenta (P) este egala cu forta radiala ( Fr ) Deci in lagarul 1 aleg doi rulmenti radiali cu bile pe un singur rand ce suporta o forta axialoa datorita rotii baladoare Z3 de 80N. In lagarul 1 conducator P = Fr = 975,8N Din relatia (2.46)2 rezulta : 60 ۰ 15000 ۰ 1500 Cnec = 975,8 3√( ————————— )= 3562N C1 = 3562N 106

Pagina 52 din 118

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Din catalogul de rulmenti se alege un rulment seria 3206 (Ф 30 x Ф 62 x 16 ) cu C = 4500N si o turatie de 4111 rot/min pentru ungerea cu ulei si cu durabilitatea : C (———)3 ۰ 106 P Lh = —————— [ ore functionare ] (2.47)2 N ۰ 60

15000 (———)3 ۰ 106 975 3580 Lh = —————— = ——— 102 = 197 ۰ 102 = 19700 ore functionare 1500 ۰ 60 9 in lagarul 2 condus P = Fr = 752,27N Din relatia (2.46)2, rezulta : 60 ۰ 15000 ۰ 1500 Cnec = 752,27√ ————————— = 2761N C2 = 2761N 106 Din catalogul de rulmenti aleg un rulment seria 3208 (Ф 40 x Ф 80 x 18 ) cu C = 3000N si o turatie de 2800 rot/min pentru ungerea cu ulei si cu durabilitatea :

15000 (———)3 ۰ 106 752 19,8 ۰ 106 Lh = —————— = ——— = 215 ۰ 102 = 21570ore functionare 1500 ۰ 60 9 ۰ 104 Rulmentii se verifica cu relatia : P ۰ L1/P = C (2.48)2 In care : P – sarcina dinamica de incarcare a rulmentului 6,28

Pagina 53 din 118

cursuri si referate postate de utilizatori. Avand implicatii economice directe si foarte importante insusirea si aplicarea cunostiintelo d fiabilitate a devenit o necesitate. L – durabilitatea cuprinsa intre 20. rezulta : P ۰ L1/P = C .ro ! Arhiva online cu diplome. fara defectiuni. de trei considerente : importanta primordiala a bunei functionari a anumitor elemente sau sisteme cheltuielile considerabile si necesitatea de intretinere a utilajelor sau inlocuirea pieselor defecte . Problema fiabilitatii produselor are o puternica incidenta cu activitaea unui inginer mecanic. 6. rezulta ca alegerea privind aceste caracteristici corespund si sunt acoperite in expluatare pentru PM. exclusiv pe baza unor practici indelungate.000 si 90. Masurarea fiabilitatii unui produs inseamna in prima instanta determinarea frecventei cu care se produce defectarea. deoarece caderile se datoreaza unor cauze care incep cu proiectul de executie si se intinde pana la respectarea normelor privind intretinerea utilajelor. Ajungem astfel la notiunea de fiabilitate. fiind in conformitate cu recomandarile din catalogul de rulmenti.tocilar. 2. p – exponent = 3 pentru rulmenti cu bile .000 C – capacitatea de incarcare dinamica de baza cuprinsa intre 580 si 620 daN. progresul foarte rapid al tehnicii nu poate permite conceperea unor utilaje.28 ۰ 800001/3 = 600da N Atat rulmentii din lagarul 1 cat si lagarul 2 dupa calcularea durabilitatii in ore functionare.7 CALCULUL DE FIABILITATE Proiectarea si realizarea unui utilaj are intotdeauna o problema tehnica ridicata de un proces de productie cu alte cuvinte trebuie sa raspunda unui scop.Vizitati www. In discutiile privind fiabilitatea se retine numai acele defectari care conduc la pierderea aptitudinii de a functiona. Preocuparile pe plan mondial in domeniul fiabilitatii sunt justificate in principal. Se impune insa problema de mentinere a acestei aptitudini de a functiona la parametrii ceruti pe parcursul unui interval de timp . instalatii numai pe baza invatamintelor oferite de defectarile modelelor precedente. cat si o verificare a sarcinii dinamice de incarcare. Pagina 54 din 118 . Indeplinirea scopului si functionarea la parametrii impusi sunt conditii ale calitatii utilajului.

Indicatorul z(t) determina complet fiabilitatea unui produs Subansamblul punte motorizata. legea Poisson etc Stabilirea legii de distributie pentru un caz cunoscut este de mai multe ori o etapa dificila.984.16) = 0. are un timp de viata de 100.tocilar. Exista numeroase legi ale distributiei utilizate intehnica si care consta in suprimarea cat mai fidela a actiunii diferitilor factori de influenta asupra comportarii in timp a unui utilaj. [ .000 ore si o rata a caderilor (intensitatea de defectare z(t) = o. Pagina 55 din 118 . Conform acestei legi se poate admite o rata constanta a caderilor.49)2 m unde : t – o perioada specifica de buna functionare . Legea de distributie exponentiala are o larga aplicabilitate in cercetarile de fiabilitate.ro ! Arhiva online cu diplome. in faza de proiectare . cursuri si referate postate de utilizatori.002 ۰ 98.002 pe ora).—— ۰ t ] (2. fiabilitatea fiind influientata in trei etape ale existentei produsului .Vizitati www. in faza de fabricatie . legea de distributie normala.016) = 0.4% R(t) = 85% Alte legi de distributie cu o larga utilizare sunt : a) legea weibull. R(t) = exp [-z(t) ۰ t] = exp(-0. Pentru intervalle de cate 8 ore fiabilitate va fi R(t) = exp(-0. electrice care intra in componenta masinilor – unelte forma de distributie se apropie de cea exponentiala. m – media timpilor de buna functionare . in perioada de sarcina Cele trei etape sunt fundamentale pentru un produs si implicit in costurile si rentabilitatea acestuia. Cercetarile au aratat ca pentru unele elemente mecanice. Distributia timpilor de buna functionare poate urma diferite legi. care nu are un caracter general.4) = exp(-0. z(t) – rata caderilor La rate constante are loc dependenta m = 1/z (t).85 R(t) = 98. hidraulice. Se cere fiabilitatea pentru fiecare 8 ore din viata utila. Ratia exponentiala a fiabilitatii R(t) este data de relatia : 1 R(t) = exp [-z(t)۰ t ] = exp.002 ۰ 8) = exp(-0.

5 T Obtinem .30 C 1 ———— = Aa = 0.Vizitati www.0.51)2 T Pagina 56 din 118 .0.000.ro ! Arhiva online cu diplome. Aceaasta eficienta economica a cheltuielilor anuale pentru utilaj o voi calcula cu relatia Cp + C Cu = ———— + Ce (2.3….000 lei T = durata de amortizare = 2 ani Ce = cheltuieli de exploatare = 50. Metodologia determinarii acestor cheltuieli depinde de tipul produsului si de conditiile in care a fost proiectat si executat.50)2 T In care Cp = cheltuielile de proiectare = 750000 lei C = costul utilajului = 12. Ap + 1 Cu = (———— + Ae)c (2.tocilar.8.05…. EFICIENTA ECONOMICA 2. de executarea acesteia si expluatarea ei.00 lei si notand : Cp ———— = Ap = 0. cursuri si referate postate de utilizatori.1 DETERMINAREA CHELTUIELILOR ANUALE PENTRU UTILAJ Cheltuielile anuale pentru utilaj se determina ca o suma de cheltuieli legate de proiectarea PM.6 C Cp ———— = Ae = 0.

ro ! Arhiva online cu diplome. adica nu se realizeaza o automatizare complexa.tocilar.(1+ ——)( Σ tjSj + W2) (2.17)1000 = 137. se cheltuiesc anual cu acest utilaj 137.45 + 1 Cu = (———— + 0. Efectele economice directe pot fi relativ usor experimentate cantitativ.000 Din (2.8.2 DETERMINAREA EFECTULUI ECONOMIC Efectele economice pot fi directe si indirecte.50)2 obtinem : 0. estimativ.830 (2.51)2 2 Deci.52)2 In care K = coeficient de complexitate (1500….4500).000.000 C = 12. aleg K = 1500 M = numarul de piese componente ale subansamblului cu exceptia acelora carora valoarea sau pretul se cunoaste= 8. atunci efectul economic al utilizarii utilajului se exprima in raport cu alte utilaje asemanatoare din alte societati cu relatia : R1 R2 E = (1+ ——)(Σ EiSi + W1) . Unde costul utilajului c se determina in functie de numarul de piese componente cu relatia : C = K ۰ M ۰ Cc (2. ele urmand sa fie considerate ca marimi acoperitoare ale calculelor economice. 2. Din relatia (2. In cazul in care prin folosirea unui dispozitiv.53)2 100 100 Pagina 57 din 118 .000. utilajul de baza ramane acelasi si locul de munca pretinde prezenta unui operator. Cc = suma costurilor elementelor componente ale subansamblului al caror pret se cunoaste. sau se poate afla = 1000 lei .52)2 rezulta : C = 1500 x 8 x 1000 = 12.Vizitati www. Efectele economice directe iau in considerare economiile obtinute ca urmare a cresterii productivitatii muncii prin utilizarea unui utilaj a carui eficienta se calculeaza.830 lei. cursuri si referate postate de utilizatori.

cursuri si referate postate de utilizatori.—— (2. rezulta : 200 E = 1220 .(1+ ——)(3 x 100 + 80) = 80 lei (2. Sj = 1000 lei/ora Facand inlocuirile in (2. R2 – cheltuieli de regie ale sectiei ce expluateaza utilajul cu exceptia acelora legate de cele 2 utilaje care intra in variantele componente[%] R2 = 200% W1. raportata la o anumita perioada de timp sa depaseasca cheltuielile efectuate cu acest utilaj reparat la o perioada egala de timp. sa obtinut o economie de 80lei/incercare.ro ! Arhiva online cu diplome.170 lei Raportand aceste economii totale la programul anual de producie se obtine economiile anuale specifice (f) C F = E . in care : R1. 2.Vizitati www.8. w2 – cheltuieli pe ora de functionare a celor doua utilaje din variantele componente in [lei/ora] w2 = 80lei/ora Ti.3 CALCULUL EFICIENTEI ECONOMICE A EXPLUATARII P.33)2 rezulta : F = 80 x 2300 – 137830 = 46170 lei F = 46.M .53)2 100 Deci.tocilar. folosind varianta de utilaj proiectata.53)2.efectul economica (lei/buc) = 80 lei/buc N – programul annual de productie [buc/an] = 2300 buc/an C – cheltuieli anuale pentru utilaj [lei/an] = 137. rezulta f = E – C NF NN Pagina 58 din 118 C Reprezentand grafic (fig.56)2 NC Notand : —— C. tj – timpi normati in cele doua variante comparate [lei/ora] .M Pentru ca un utilaj sa fie eficient din punct de vedere economic este necesar ca suma economiilor realizate prin utilizarea acestei P. adica sa se respecte inegalitatea : E x N > C (2.54)2 Unde E.2.830 lei/an Economiile totale anuale (F) reprezinta diferenta dintre economii si cheltuieli F = E x N – C (2.21) relatia f = E – C si stiind ca f = —— si c = —— .

Pagina 59 din 118 . ci numai al celui proiectat de noi.22) programul anual de productie functie de efectul economic al celor doua utilaje obtinem: N = Ncrit => f1 = f2 C1 – C2 Ncrit = ———— E1 – E2 fig2. nu putem calcula Ncrit al celor doua utilaje. programul annual care este eficient. Reprezentand grafic (fig2.87 buc/an E 80 Cum programul anual de productie al utilajului (P.Vizitati www.M proiectata se estimeaza a fi folosita la cca N = 1723 incercari/an. (hiperbola) obtinem: Nmin. E = C CC Atunci E = —— => Nmin = —— NE 137830 80 fig 2.4 PROGRAMUL ANUAL CRITIC DE PRODUCTIE Deoarece pot sa existe mai multe variante de utilaje pentru care N > Nmin. N = Nmin cand f = o . Cu 137830 Ncrit = —— = ———— = 1722. se pune problema determinarii variantei optime. programul annual minim de productie de la care incepe proiectarea unui utilaj devine eficient. Ncrit.. Deci P. Indica programul anual de productie pentru care utilizarea uneia sau a celeilalte variante dintre variantele componente prezinta o acceasi eficienta economica.ro ! Arhiva online cu diplome.8. este eficienta proiectarea si executia utilajului.21 Nmin = ———— ≈1723 incercari/an 2. vom calcula deci numai pentru acesta.tocilar.M) proiectat este de 2300 buc/an > Ncrit. cursuri si referate postate de utilizatori.22 Intrucat nu cunoastem cheltuielile anuale ale utilajului in varianta din alta unitate.

aparatelor de masura si control. proces tehnologic de tratamene termice. destinat modificarii structurii materialului piesei in scopul imbunatatirii proprietatilor fizico-mecanice . repararea si intretinerea utilajelor. iar prin ansamblare se formeaza produse care sa corespunda cu caracteristicile proiectate. proces tehnologic de ansamblare. Procesul de productie cuprinde atat procese de baza. de forma geometrica. in functie de natura activitatilor ce le contin se clasifica in . cat si procese auxiliare. asamblarea. cum ar fi : obtinerea semifabricatelor. echipamentelor sau instalatiilor .tocilar. proces tehnologic de semifabricare. pozitie reciproca si calitate a suprfaetei utilizand procedee de aschiere sau eroziune . cu scopul obtinerii calitatii materialului piesei. deservite de unul sau mai multi operatori Pagina 60 din 118 . urmarind respectarea pozitiilor reciproce a pieselor. destinat efectuarii modificarilor dimensionale. Procesul tehnologic se realizeaza la diferite locuri de munca. etc. prelucrarea mecanica. la aceste activitati principale se mai adauga cele de control. proces tehnologic de prelucrare mecanica.Vizitati www. cuprinde montarea pieselor in vederea alcatuirii masinilor. asigurarea aerului comprimat. 3 TEHNOLOGIE DE EXECUTIE AX PINION 97 – 23 – 012 3. etc . cum sunt : constructia si intretinerea sculelor. Locul de munca reprezinta partea suprafetei productive echipata cu mijloace de munca corespunzatoare. Procesele tehnologice. Procesele tehnologice sunt componente ale procesului de productie in care se obtin semifabricatele si se realizeaza transformarea semifabricatelor in piese finite care sa sadisfaca conditiile tehnice impuse prin desenul de executie. transportul uzinal. a preciziei impuse elementelor de inchidere al lanturilor de dimensiuni. dispozitivelor. spalare. aburului tehnologic. cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome. a proprietatilor fizico – mnecanice ale acestuia si a formei geometrice cat mai apropiate piesei finite . marcare. a semifabricatelor in produse finite. trasaj.1 PROBLEME GENERALE ALE PROIECTARII PRODUSELOR TEHNOLOGICE Procesul de productie reprezinta totaliatea activitatilor efectuate pentru transformarea materiei prime. pentru o buna comportare in expluatare.

In procesul de productie. criteriul social.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome. proces tehnologic. controlul dimensionat. schimbarea turatiilor si avansurilor necesare. criterii ce stau la baza elaborarii proceselor tehnologice . pornirea si oprirea miscarilor principale de aschiere si avand. Orice modificare a unei caracteristici atrage dupa sine definirea unor noi faze. faze. etc. manuiri sau miscari. prinderea si desprinderea pieselor. cursuri si referate postate de utilizatori. volumul productiei si posibilitati de cooperare . efectuata de muncitor si caracterizataprin durata de executie. Procesul tehnologic de prelucrare mecanica se subdivide in operatii. structura procesului tehnologic de prelucrare mecanica am tinut cont de : datele initiale pentru proiectarea proceselor tehnologice .tocilar. vizeaza imbunatatirea conditiilor de munca. Trecerea se poate definii concis ca o faza repetata in care nu se modifica nici un parametru de definitie a fazei initiale. Manuirea reprezinta totalitatea miscarilor efectuate de operator pentru executarea sau pregatirea unei faze. deziderat realizat in principal prin proiectarea proceselor tehnologice ce includ mecanizari sau automatizari ale unor operatii ce solicita operatorului eforturi fizice sau psihice . apropierea sau retragerea sculelor de suprafata prelucrata. pentru prelucrarea uneia sau mai multor piese simultan. Operatia cuprinde totalitatea activitatilor ce se executa la un loc de munca.2 ANALIZA CONSTRUCTIV – TEHNOLOGICE A DESENULUI DE EXECUTIE Pagina 61 din 118 . criteriul tehnic prin elaborarea tehnologiei cu respectarea tuturor conditiilor de precizie si forma . 3. parametrii de regim reglati. reprezentata prin deplasari. dobandiri ale contactului cu piesasau elementele de comanda a masinii. caracterizarile tipurilor de produtie . scula ce se utilizeaza . Faza este parte a operatiei definita prin : prindere. gradul de clificare a personalului . criteriul economic impune costuri minime . Se include in cadrul manuirilor: pozitionarea . treceri. suprafata ce se prelucreaza. Miscarea este parte componenta a manuirii.

Forma constructiva a piesei si indicatiile tehnologice sunt respectate conform literaturii de specialitate.tocilar.M. limita de curgere Tc = 85 daN/mm2 rezistenta minima la rupere : Tr = 100 daN/mm2 alungirea la rupere đ = 9% .Vizitati www.012) este din 18 MnCr10 si are urmatoarele caracteristici. fiind de complexitate medie. conform STAS 1997 – 51. cursuri si referate postate de utilizatori. ca de altfel si calitatea suprafetelor (rugozitate) intre ele existand concordante recomandate in domeniu pentru astfel de tipuri de piese. Piesa pentru care se proiecteaza procesul tehnologic face parte din grupa axului pinion. Materialul din care se executa reperul AX PINION (97. bazele de cotare fiind alese corespunzator. Functionalitatea piesie este corespunzatoare scopului pentru care e propus si proiectat si nu exista si nici nu creaza probleme in proiectarea procesului de productie. fiecare aparand o singura data. De asemenea se asigura accesul sculelor de prelucrata pentru prelucrarea tuturor suprafetelor piesei. O atentie deosebita se va acorda tehnologitatii reperului.14. In consecinta. Proiectarea proceselor tehnologice este o faza premergatoare de analiza amanuntita a documentatiei. pag.duritatea dupa cemntare si calire : 56 – 58 HRC.duritatea in stare normalizata : 30 – 35 HRC . Pagina 62 din 118 . in afara exigentelor impuse unui desen de executie. . tehnologic si de fabricatie in tabelul 2. energie si materiale datorita unor tehnologii ce au drept punct de plecare desenele de executie eronate. notiune ce implica volum minim de manopera si indicii de precizie si calitate a suprafetelor pentru sadisfacerea cerintelor functionale ale reperului. si desenul de executie. Scopul acestei analize este de a preveni risipa de manopera. forma si dimensiunile find date de necesitatea reiesita din ansamblul general al P. inca din faza de proiectare am tinut cont de reducerea la minimum a numarului dimensiunilor si complexitatii suprafetelor ce se cer prelucrate cat si in vederea evitarii unor conditii severe de precizie ce nu se justifica functional. Toleranta si dimensiunile opiesei sunt notate.1 din Indrumatorul de proiectare al tehnologiei constructieie de masini din cadrul Institutului Politehnic Traian Vuia Timisoara.1968. .23.ro ! Arhiva online cu diplome. Facultatea de Mecanica Ed. Consideram ca piesa este corect cotata in conformitate cu STAS 6857 – 70.

Criteriile ce stau la baza adoptarii deciziei de alegere a modului de elaborare a semifabricatului este costul cumulat al cheltuieliulor de elaborare a semifabricatului cu cel al prelucrarii. in lei/kg.2)3 4 in care: l = 300mm.din tabelul 1 anexa1 RL – retributia medie orara a operatiilor ce executa degrosarea.3 ALEGEREA SEMIFABRICATULUI Alegerea semifabricatului. Costul (C1) cumulat al cheltuielilor pentru semifabricatul laminat l-am calculat cu relatia : Cs C1L = G1L · C + RT1(1 + ——) [lei] 100 in care G1L – este masa semifabricatului in kg CL – costul unitar al semifabricatului laminat. scule.ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar. cca 2300 lei/ora. existenta utilajelor pentru prelucrarea suprafetelor. etc. La elaborarea si utilizarea unor semifabricate a caror forma aproximeaza mai grosolan forma piesei finite.23. dimensiunile si masa reperului . dar adaosurile sunt mai mari. 3. lungimea semifabricatului laminat Pagina 63 din 118 . CSL – cheltuieli generale ale sectiei de prelucrare mecanica. destinatia materialului si conditiile de functionare a reperului . pana la aducerea la forma finala. a semifabricatului. T1L – timpul necesar degrosarii semifabricatului laminat in ore. respectiv a procesului de obtinere a acestuia se face functie de : volumul productiei . cheltuielile de elaborare a semifabricatului sunt mai reduse. energie. Forma simpla . Reducerea consumului de metal si volumului de manopera la prelucrarea mecanica se obtine prin utilizarea unor semifabricate mai apropiate ca forma de forma piesei finite. Reperul luat in studiu (Ax PINION – 97. cursuri si referate postate de utilizatori. dar cu cheltuieli de elaborare a semifabricatului mai ridicate.Vizitati www. fapt ce determina cresteri ale consumului de manopera.012) permite varianta de daborare a semifabricatului turnat. cca 120% π · d2 G1L = l · ———— · g [kg] (3. forma. serie mica si unicat a reperului. laminat sau forjat. nu permite si nu justifica turnarea sau forjarea semifabricatului si in acest caz alegsemifabricatul din laminat.

20 = 1. Anexa II Tabelul 2 (2-241) T1L = 1. diametrul semifabricatului turnat Tot din relatiile (1) si (2) cu inlocuirile de mai sus pentru semifabricatul turnat vom avea : 3. de aceea am ales atat pentru productia individuala cat si pentru cea de serie mica semifabricatul laminat la cald pentru ca : C1L > C1T = 15210 – 14078. timpul necesar degrasarii (2-242) CSL = 200%. retributia medie orara a operatorului ce executa degresarea. Pagina 64 din 118 . respectiv a procedeuluide obtinere a acestuia am facut-o in functie de : volumul productiei. lungimea semifabricatului turnat.131.Vizitati www. Anexa I .20 lei C1L = 14078.14 · 58 C1T = 310 · ———— · 7. costul semifabricatului turnat (2-239) RT = 1850 lei/ora . timpul de degrasare (2-241) CST = 200%.131.ro ! Arhiva online cu diplome. retributia medie pentru turnat (2-240) TT = 1. dT = 58mm. cheltuieli generale (2_242) LT = 310. cheltuieli generale ale atelierului de prelucrari mecanice din cadrul sectiei (2-242) Revenind in relatiile (1) si (2) si facand inlocuirile obtinem : 3. cursuri si referate postate de utilizatori. densitatea materialului (0. Tabelul I . forma.14 · 55 C1L = 300 · ———— · 78 = 14078.80lei Alegerea semifabricatului. dimensiunile si masa reperului . diametrul semifabricatului laminat g = 7.85 = 15210 lei C1t = 15210 lei 4 Costul obtinut dintre C1L si C1T este optim pentru folosirea semifabricatului laminat.25. in mm.tocilar. costul unitar al semifabricatului laminat (2-239) RL = 1850 lei/ora.20 lei 4 pentru semifabricatul turnat vom avea: CT = 810 lei/kg.80 lei 1.1) CL = 707 lei/kg. d = 55mm.8 g/cm3.25.

denumit adaos de prelucrare. Stabilirea corecta a marimii acestuia este foarte importanta atat din punct de vedere tehnic cat si economic.5 CALCULUL ADAOSULUI DE PRELUCRARE SI A DIMENSIUNILOR INTERMEDIARE Pentru obtinerea organelor de masini cu precizie dimensionala.tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori.5 STABILIREA ITINERARULUI TEHNOLOGIC Elaborarea structurii itinerarului tehnologic.1. existenta utilajului pentru prelucrarea semifabricatului. creste consumul de energie si manopera.statistica metoda prin calcul analitic metoda probabilistica.Vizitati www. de forma si calitatea suprafetelor impuse de conditiile functionale. sunt necesare operatiuni sau faze de prelucrare suplimentare. In tabelul 1. este necesar de cele mai multe ori ca de pe semifabricate sa indepartam un strat material. am prezentat succesiunea operatiilor tehnologice intr-o productie de serie mica si individuala. Daca adaosul de prlucrare este pera mare. creste consumul de material. 3. materialului si conditiile de functionare . ceea ce conduce la scumpirea fabricatiei. Un adaos de prelucrare prea mic poate conduce la rebutarea piesei ca urmare a faptului ca la prelucrarea curenta nu pot fi eliminate abaterile obtinute la prelucrarea precedenta. Pentru stabilirea adaosului de prelucrare se folosesc metode ca : metoda experimental . 3. La stabilirea succesiunii operatiilor am tinut cont de principalele recomandari pentru productia de serie mica si inndividuala recomandate in capitolul 4 aliniatul 1 din TV pagina 23. przinta o etapa principala ce influenteaza decisiv performantele tehnico – economice a variantei de prelucrare propusa.ro ! Arhiva online cu diplome. comuna datorita faptului ca importanta axului pinion nu permite o tehnologie mai sumara dacat aceea de serie mica pentru o buna functionare si silentiozitate in componenta puntii motorizate (PM). destinatia reperului. Pagina 65 din 118 .

cursuri si referate postate de utilizatori. curbura .pentru adaosurile asimetrice : 2Acmin= 2[Rzp+ δp + √ (ςp2 + εv2)] (3.1.ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www. pentru lc ≤ —— (3.adancimea stratului de la suprafata cu defecte de prelucrare precedenta [μm] Tb. Adaosul de prelucrare minim la prelucrarea curenta (Acmin) il voi determina cu relatia : .5.tocilar. CALCULUL ADAOSULUI DE PRELUCRARE Pentru calculul adaosului de prelucrare folosesc metoda prin calcul analitic ce se face dupa stabilireaprocedeului de elaborare a semifabricatului si succesiunea operatiilor si fazelor de prelucrare si a schemelor de prindere a piesei.56 ςp . Tabelul 1.abaterea spatiala la prelucrarea precedenta ςp = √( ςp2 + ς2centr) .56 δp .5.6)3 l ςc = 2∆c x lc .pentru adaosurile de prelucrare minima curenta : Acmin= Rzp+ δp + ςp + εv (3.7)3 2 ∆c = curbura specifica [μm/mm] Pagina 66 din 118 .4)3 pentru adaosuri simetrice la suprafete de revolutie : 2Acmin= 2(Rzp+ δp + ςp + εv) (3.3)3 .1 3.5)3 si pentru adaosuri simetrice la suprafete plane opuse ce se prelucreaza simultan.5. [μm] (3. in care : Rzp – este inaltimea medie a neregularitatilor rezultate la prelucrarea precedenta [μm] Tb.

conform tabelului 5. anom . anom – dimensiunea nominala la prelucrarea precedenta bmax .2 CALCULUL DIMENSIUNILOR INTREMEDIARE Prin dimensiuni intermediare sau interoperationale se inteleg dimensiunile succesive pe care le primeste semifabricatul in diferite faze sau operatii de prelucrare. distanta de la sectiunea de prelucrat.5. Pentru stabilirea adaosului de prelucrare la productia de serie mica am folosit metoda calculului analitic si in continuare ma folosesc de urmatoarele semnificatii consacrate : Acmin – adaosul de prelucrare minim la prelucrarea considerata. respectiv minima la prelucrarea precedenta.8)3 anom = amax (rotunjit) | dimensiunea obtinuta la prelucrarea respectiva .65 (2-89) pentru suprafete exterior cu adaos simetric amax = bmax + 2Acnom | (3. respectiv minima la prelucrarea curenta. bnom – dimensiunea nominala la prelucrarea curenta Tp – toleranta dimensionala obtinuta la prelucrarea precedenta Pentru calculul dimensiunilor intermediare am folosit urmatoarele relatii. Acnom – adaosul de prelucrare nominal la prelucrarea considerata.10)3 anom = amin (rotunjit .Tp) pentru suprafete interioare cu adaos simetric amin = bmin – 2Acnom (3. l lc ≤ —— . pana la capatul cel mai apropiat sau 2 la locul de fixare [mm] ςcentr – eroarea de centrare [μm] εv – eroarea de verificare a dimensiunilor respective [μm] 3.9)3 anom = amax (rotunjit. amax . cursuri si referate postate de utilizatori. amin – dimensiunea maxima . ele fiind trecute in documentatia tehnologica ( plan de operatii). sdeci in ordinea inversa a operatiilor de prelucrare.pentru suprafete exterioare cu adaos asimetric amax = bmax + Acnom (3. anom + Tp) Pagina 67 din 118 . pana a ajunge piesa.tocilar. bmin – dimensiunea maxima. Dimensiunile intermediiare le calculez plecand de la dimensiunile piesei finite spre ale semifabricatului.ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www. Acestea sunt de fapt dimensiuni tehnologice.

treptele de toleranta (IT) si tolerantele dimensiunilor le-am ales din tabelul 4. se va obtine dimensiunea: lp = lpfinita + Acnom .5 (2-29) OPERATIA NR1 – DEBITARE Pagina 68 din 118 .tocilar.6 CALCULUL ADAOSULUI DE PRELUCRARE SI A DIMENSIUNILOR INTERMEDIARE PE OPERATII TEHNOLOGICE CONFORM ITINERARULUI TEHN.80 mm anom = 300.10)3 in care facem inlocuirile cu : Rzp = 150 μm δp = 200 ςp = 0 εv = 100 μm Tp = 250 μm Vom avea: μm Acmin= Rzp+ δp + ςp + εv = 150 + 200 + 0 + 100 = 450 μm Acnom = Acmin + Tp = 450 + 250 = 700 μm In urma strunjirii ambelor capete.7 = 300.10 + 0. Tp = 2500 .2 – STRUNJIRE I Strunjit frontal pentru primul capat: Din relatiile (3. 2.7 = 300.8 – 0.1 STABILIREA LUNGIMII DE DEBITARE (Id) A SEMIFABRICATULUI LAMINAT OPERATIA NR.ro ! Arhiva online cu diplome.1 si 5.7 ± 0.Vizitati www.10 Acnom = 700 μm = 0.3)3 si (3.1 .100 mm dupa strunjirea primului capat se va obtine dimensiune: amax = bmax + Acnom = 300.4 3.6. in care lpfinita = 300 ± 0. este toleranta obtinuta la debitarea cu ferestraul alternativ.54. Cap. tabelul 4. cursuri si referate postate de utilizatori. 3.70 mm lp = 300 + 0.

700 + 0.100mm Anom finis = 52.50 = 305.tocilar.9)3 amax = anom + Tp = 300. 40(150) μm si o precizie de prelucrare dimensionala de 2500 μm si in acest caz vom avea : amax = 303.2 STABILIREA DIAMETRULUI (Ød) A SEMIFABRICATULUI LAMINAT OPERATIA NR4 – STRUNJIRE III faza de strunjire de finisare : bnom = 51.456 – 0.5 (2-29) pentru debitare cu ferestraul alternativ la diametrul barei cuprin intre 26 si 75 mm.456 – 0. Din tabelul 4. rezulta o rugozitate a suprafetei prelucrate Ra (Rz).250mm Anom degros = 53. dimensiune semifabricatului ld obtinuta la debitare este data de relatia (3.456mm IT = Tp = 250 μm bmin = 51.250mm Pagina 69 din 118 . cursuri si referate postate de utilizatori.900mm Rzp = εp =50μm bmax = 52.70mm 3.456mm ςc = 2 x 0.456mm anom = 52.472mm anom = 52.456 – 0.200 + 2.700mm IT = TP = 100 μm bmin = 51.70mm ld = 305 + 0.456 + 1.700mm ςc = 2 x 0.472 – 0.8 + 2.5 x 72 μm εv = 100 μm ςcentr = 250 μm ςp = √(722+2502) = 260 μm ςp = 260 μm : 2ACmin = 2[50+ 50 + √(2602 + 1002)] = 756 μm 2ACmin = 756 μm ACnom = 756 + 250 = 1016 μm amax = 52.756 = 52.200 mm.640mm Rzp = εp = 25 μm bmax = 51.016 = 53.5 x 72 μm εv = 100 μm ςcentr = 250 μm Din relatia (3.5)3 rezulta: 2ACmin = 2[25 + 25 + √(2602 + 1002)] = 656 μm 2ACmin = 656 μm ACnom = 656 + 100 = 756 μm amax = 51.500 = 303.100mm faza strunjire de degrosare bnom = 52.Vizitati www.5)3 rezulta : ςp = √(722+2502) = 260 μm ςp = 260 μm Din relatia (3.6.ro ! Arhiva online cu diplome.70 = 305 + 0.

5)3 cu datele de la sunpunctul precedent astfel : amin = bmin – 2Acmin = 25.133mm strunjirea interioara de finisare o voi calcula tot cu relatia (3. Aceasta gaura infundata se face pe adancimea de 54mm si D’ = 8.5+0.1+0. burgiat Ф8. burghiat-largit Ф23 x 25 mm. cursuri si referate postate de utilizatori.25mm 22 faza IV strunjire interioara de degrosare o voi calcu cu relatia (2.316 = 25.tocilar.316 – 0.12 μm/mm 2ACmin = 2[20+ 25 + √(962 + 602)] = 316 μm calculul dimensiunii interioare – intermediare dimensiunea la operatia curenta este: bmax = bmin = bnom = 25 + 0.Vizitati www.7 mm 3.25mm t = 7.283 = 25.5)3 in care : Rzp = 20 μm εp = 0 ςp = 25 μm εv = 60 μm lc = 8 μm ςp = Δc x lc = 96 μm Δc = 0.25mm 22 faza III.5 t’ = —— = ———— = 7.100 = 25.D’ 23 – 8.3 CALCULUL ADAOSULUI DE PRELUCRARE PENTRU SUPRAFETE INTERIOARE OPERATIA NR.7 mm Фd = 53-0.5 t’ = —— = —— = 4.133mm amax = amin + Tp = 25.1 mm Pagina 70 din 118 .13 pentru diametrul semifabricatului laminat la cald avem Фd = 530.11 – STRUNJIRE IV faza II.ro ! Arhiva online cu diplome.25mm t’ = 4. Din tabelul 5.216 anom = 25.5 x 54 (pentru M:10).6.5mm D’ 8.316 – 0.5 mm Deci dimensiunea in urma operatiei de strunjire de finisare este : Ф25.1+0. tot o gaura infundata ce se face pe 25mm in vederea strunjirii interioare in care D = 25mm Adancimea de aschiere fiind: D.

92 μm ≈ 60.38 = 25.18 – RECTIFICARE III – DEGROSARE Adaosul de prelucrare pentru operatia rectificare-degrosare este dat de relatia(3. dimensiunea interioara este : Ф25.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.7 + 0.1 = 25.92 + 38 = 99.92 μm Calculul dimensiunilor intermediare pentru operatia curenta bmax = 25.Vizitati www.8mm Tp = 38 μm ςp = 0.24 – RECTIFICARE VII – FINISARE .96mm 2ACmin = 2(30.00 μm In cadrul dimensiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 25.024mm OPERATIA NR.1 = 25.5mm Dimensiunile la operatia precedenta (strunjire de finisare sunt urmatoarele) : 2Acnom = aAcmin + Tp = 61.92 ≈ 100 μm = 0.8mm Tp = 40 μm ςp = 0. cursuri si referate postate de utilizatori.00mm Pagina 71 din 118 .6 + 0.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.5 – 0. Adaosul de prelucrare pentru operatia de rectificare-finisare este dat de relatia(3.1mm amin = bmin – 2Acnom = 25.5 mm bnom = 25.4 + 0.96mm 2ACmin = 2(29.700mm Dimensiunile la operatia precedenta(rectificare de degrosare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 15 μm Δc = 0.ro ! Arhiva online cu diplome.00 + 40 = 100 μm = 0.96) = 61.6mm amax = amin + Tp = 25.tocilar.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.6mm bmin = 25.4mm amax = amin + Tp = 25.700mm bnom = 25.7 – 0.78mm Deci in urma operatiei de rectificare degrosare. OPERATIA NR.96) = 59.40 = 26.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 25.724mm bmin = 25.

7 – 0.1 = 27.92 μm ≈ 60.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 27. Deci in urma operatiei de rectificare finisare.724mm bnom = 27. dimensiunea exterioara este de Ф28 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.4 CALCULUL ADAOSULUI DE PRELUCRARE LA SUPRAFETE EXTERIOARE OPERATIA NR.007 3.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.96mm 2ACmin = 2(29.0.00mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: Pagina 72 din 118 .40 = 28. dimensionarea interioara este Ф26 la care se aplica toleranta pentru rulmenti cu ace de +0.21 – RECTIFICARE V – FAZA II – FINISARE a) Adaosul de prelucrare pentru operatia rectificare-finisare la palierul I – este dat de relatia (3.96) = 59.00 + 40 = 100 μm = 0.96) = 59.este dat de relatia (3.Vizitati www.020.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.6.009 +0. deci Фfinisare este: Ф28 – 0.020 mm -0.004. cursuri si referate postate de utilizatori.96mm 2ACmin = 2(29.6mm amax = amin + Tp = 276 + 0.009 .004 Adaosul de prelucrare pentru operatia rectificare-finisare la palierul II (pentru rulment).700mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60.tocilar. deci Фfinisare este Ф26+0.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.700mm bmin = 27.007 -0.92 μm ≈ 60.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 27.ro ! Arhiva online cu diplome.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.

00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 33.tocilar.40 = 30. deci Фfinisare este: Ф30 – 0.700mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60.60 + 0.00mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.1 = 29.004.6mm amax = amin + Tp = 29.700mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60.004 c) Adaosul de prelucrare pentru operatia rectificare-finisare la palierul III.700mm bnom = 33. bmax = 29.724mm bmin = 33.00mm Pagina 73 din 118 .60mm amax = amin + Tp = 33.40 = 34.96mm 2ACmin = 2(29.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 29.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.00 + 40 = 100 μm = 0.ro ! Arhiva online cu diplome.7 – 0.Vizitati www.92 μm ≈ 60.0.700mm bnom = 29. cursuri si referate postate de utilizatori.006 +0.96) = 59.00 + 40 = 100 μm = 0. frana electromagnetica.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.70 – 0. dimensiunea exterioara este de Ф30 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.006 .60 + 0. alejaz liber pe ax pinion – este dat de relatia (3.1 = 33.724mm bmin = 29.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 33.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.

deci Фfinisare este: Ф34 +0.Vizitati www.100 d) Adaosul de prelucrare pentru operatia rectificare-finisare la palierul IV.40 = 34.700mm bnom = 39. Deci in urma operatiei de rectificare-finisare. frana electromagnetica.96mm 2ACmin = 2(29.100.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.96) = 59.1 = 33.017 -0.96) = 59.00 + 40 = 100 μm = 0.96mm 2ACmin = 2(29. cursuri si referate postate de utilizatori.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.92 μm ≈ 60.8mm Tp = 40 μm ςp = 0. dimensiunea exterioara este de Ф34 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.60 + 0.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 33. alejaz liber pe ax pinion – este dat de relatia (3.724mm bmin = 33.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.00mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.tocilar.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 33.70 – 0.700mm bnom = 33.700mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60.100. dimensiunea exterioara este de Ф34 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.724mm bmin = 39.92 μm ≈ 60.008 d) Adaosul de prelucrare pentru operatia rectificare-finisare la palierul V(pentru rulment) – este dat de relatia (3.ro ! Arhiva online cu diplome.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 39. deci Фfinisare este: Ф34 +0.700mm Pagina 74 din 118 .60mm amax = amin + Tp = 33.

deci Фfinisare este: Ф34 +0.10 + 0.17 – RECTIFICARE II – FINISARE II a) Adaosul de prelucrare pentru operatia la rectificare – finisare II la palierul V (pentru rulment).12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.5)3 in care : Pagina 75 din 118 .006 OPERATIA NR.tocilar.05.10mm amax = amin + Tp = 40. este data de relatia (3.00 + 40 = 100 μm = 0.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 40.700mm bnom = 40.96mm 2ACmin = 2(29. Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60.5 +0.724mm bmin = 40.100.60mm amax = amin + Tp = 39.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 39.40 = 40. dimensiunea exterioara este de Ф34 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.00mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.5 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0. dimensiunea exterioara este de Ф40. cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.1 = 40.1 = 39.700mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60 + 40 = 100 μm = 0. deci Фfinisare este: Ф40.70 – 0.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.40 = 40.05mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.ro ! Arhiva online cu diplome.200 – 0. este data de relatia (3.006 -0.005 b) Adaosul de prelucrare pentru operatia la rectificare – finisare II la palierul II (pentru rulment).60 + 0.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 40.92 μm ≈ 60.96) = 59.

1 = 29.40 = 30.96) = 59.2 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.tocilar.100mm bnom = 30.92 μm ≈ 60. deci Фfinisare este: Ф30.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 29. Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.96mm 2ACmin = 2(29.2 +0.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 29.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.10 – RECTIFICARE I – DEGROSARE a) Adaosul de prelucrare pentru operatia la rectificare – degrosare la palierul II (pentru rulment).ro ! Arhiva online cu diplome.124mm bmin = 30.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.80 + 0.80mm amax = amin + Tp = 29.005 OPERATIA NR.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0. este data de relatia (3.100mm Pagina 76 din 118 .900mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60 + 40 = 100 μm = 0.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.96) = 59.05. dimensiunea exterioara este de Ф30.96mm 2ACmin = 2(29.9 – 0.900mm bnom = 29. cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 30.20mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.92 μm ≈ 60.924mm bmin = 29.

5 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0. cursuri si referate postate de utilizatori.005 b) Adaosul de prelucrare pentru operatia la rectificare – degrosare la palierul IV (pentru rulment).005 c) Adaosul de prelucrare pentru operatia la rectificare – finisare II la palierul V (pentru rulment).00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 34.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.40mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.124mm bmin = 34.00mm amax = amin + Tp = 34. este data de relatia (3. este data de relatia (3. deci Фfinisare este: Ф30.00mm amax = amin + Tp = 30.100mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60 + 40 = 100 μm = 0. dimensiunea exterioara este de Ф30.40 = 34.5)3 in care : Pagina 77 din 118 .96) = 59.tocilar.05.100mm bnom = 34.2 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0. deci Фfinisare este: Ф34. Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60 + 40 = 100 μm = 0.04 +0.Vizitati www.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 34.ro ! Arhiva online cu diplome.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.92 μm ≈ 60.100 – 0. dimensiunea exterioara este de Ф40.1 = 30.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.96mm 2ACmin = 2(29.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 30.05.40mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.10 – 0.1 = 34.10 + 0.4 +0.80 + 0.40 = 30.

dimensiunea exterioara este de Ф40.11 = 0.100mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60 + 40 = 100 μm = 0.2.22 – RECTIFICARE – DANTURA z = 18.3)3 il introducem in (3.25) = 2.92 μm ≈ 60.ro ! Arhiva online cu diplome.96mm 2ACmin = 2(29.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 40. este data de relatia (3.1 – 0.96) = 59.12 + 0.tocilar.Vizitati www.124mm bmin = 40.40 = 40.100mm bnom = 40.1 = 40.5mm Pagina 78 din 118 .30 (2-68) si cu rezultatul anterior din (3.14 + 0.13 mm afdmax = 2. deci Фfinisare este: Ф40. Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.4 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.4mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 40.10 μm = 1.12mm deci : afdmax = 2.005 OPERATIA NR.50.11 mm tab5.5mm) din care scade cu : adaosul pentru rectificat dantura armax = 0.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.00mm amax = amin + Tp = 40.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.3)3 in care : Rzp = 10 μm ςp = 0. m = 2.00 μm dar bmax = 1.96) = 59.13mm OPERATIA NR. cursuri si referate postate de utilizatori.95 μm ςp = 25 μm εv = 34 μm 2ACmin = 2(29.25mm affmax = 0.25mm Adaosul de prelucrare la frezarea danturii de degrosare in acest caz este functie de modulul (m.10 – RECTIFICARE I – DEGROSARE a) Adaosul de prelucrare la frezarea danturii de finisare.4 +0.5 – (0.92 μm ≈ 60.4 + 0.8)3 rezulta: affmax = bmax + 2Acnom = 0.

8 – FREZARE – NUT DE PANA Cele doua nuturi de pana au : latimea (8-0. cu Ф2.02 = 0. Deci adaosul de prelucrare pentru operatia de frezat nr.1 mm tab5.95) = 19.2mm la care se adauga si toleranta : adaosul de prelucrare = 4.4mm OPERATIA NR.tocilar.1 + 0. cursuri si referate postate de utilizatori.95 μm ςp = 3 μm εv = 4 μm 2ACmin = 2(9.12mm armax = 0. este data de relatia (3.36) si adancimea (4.4mm acpmax = 4. Adaosul de prelucrare la rectificarea danturii .2 = 4. Adaosul de prelucrat in acest caz este egal cu adancimea de aschiere : D amaz = t = —— in care : 2 D = 2.8nuturi de pana este : 4.3)3 in care : Rzp = 2 μm ςp = 0.2 + 0.31 (2-68) si cu rezultatul anterior din (3.25mm 2 OPERATIIA NR.3)3 il introducem in (3.2mm toleranta 0.12mm OPERATIA NR.02 μm dar bmax = 100 μm = 0.92 μm ≈ 0.8)3 rezulta: armax = bmax + 2Acnom = 0.2mm acpmax = 4.5mm – diametrul gaurii 25 amaz = t = —— = 1.Vizitati www.2 – STRUNJIRE I – BURGHIAT CENTRE Aceasta operatie se executa la ambele capete la o adancime de 12mm.3 – STRUNJIRE II – DEGROSARE Pagina 79 din 118 .ro ! Arhiva online cu diplome.2) si lungimi diferite de 40mm si rspectiv 45mm.5mm.2 + 0. infundat si cu sanfren la intrare.

ro ! Arhiva online cu diplome.300mm bnom = 34.36 μm 2ACmin = 0.4mm .10)3 rezulta : |amin = bmin – 2Acnom = 34.25 : 2 Faza II – strunjire palier IV – Adaosul de prelucrare il determin cu relatia: (3.300mm bnom = 40.30 – 0.15 = 40. Faza I – strunjire palier V – Adaosul de prelucrare il determin cu relatia: (3. deci Фdegresare este:Ф40.10mm |amax = amin + Tp = 40.35 = 40.30 – 0.15mm |amax = amin + Tp = 34.72 μm ≈ 0.50 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.50mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.1 = 40.326mm bmin = 34.36) = 148.15 + 0. cursuri si referate postate de utilizatori.326mm bmin = 40.tocilar.7)3 rezulta: ςp = 0.7)3 in care: ςp = 0.5)3 rezulta: 2ACmin = 2(74.15mm din (3. dimensiunea exterioara este de 40.15 + 0.6 μm/mm εv = 29 μm lc = 0.1.50mm din (3. t = 6.15 + 0.300mm 2Acnom = 2Acmin + Tp = 34.1 = 40.8)3 in care: Rzp = 15 μm ςp = Δc x lc ςp = 30 μm Δc = 0.6mm Tp = 350 μm Din (3.50mm Pagina 80 din 118 .35 = 34.30 + 0.10)3 rezulta : |amin = bmin – 2Acnom = 40.8 + 141.50 +0.15mm bmax = 34.300mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 0.35 = 0.1mm Faza ce se executa din doua treceri pe o lungime de :15.Vizitati www.5)3 si (3.36mm Din (3.5)3 si (3.015 mm In calculul dimensiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 40.8 + 48 = 251.

tocilar.30 – 0.35 + 0.15 = 0.5mm rezulta: amax = t = (40.50mm din (3.7)3 in care: ςp = 0.1 = 30.50 +0.300mm bnom = 30.35 = 30.300mm 2Acnom = 2Acmin + Tp = 0.15mm bmax = 30.5) :3 = 3mm. dimensiunea exterioara este de 34.35mm Pagina 81 din 118 . deci Фdegresare este:Ф30.12)3 2 in care D – diametrul exterior = 40.1mm Faza ce se executa din doua treceri pe o lungime de : 45. cursuri si referate postate de utilizatori.6mm si care cu un adaos de prelucrare egal cu adancimea de aschiere dat de relatia : D-d amaz = t = —— [mm] (3.5 – 30.8 +48 = 235.5)3 si (3.1mm Faza ce se executa din doua treceri pe o lungime de : 141.50 la care se aplica toleranta pentru rectificare +0. deci Фdegresare este:Ф34.ro ! Arhiva online cu diplome.8mm si un adaos de prelucrare egal cu adancimea de aschiere dat de relatia(3.5mm d = 30.50mm Tp = 0.326mm bmin = 30.5 – 34.7)3 in care: ςp = 0. Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.8 + 45.15mm 2Acnom = 0.50mm Deci in urma operatiei de strunjire -degrosare.50 +0.10)3 rezulta : |amin = bmin – 2Acnom = 30.5mm d = 34.5mm rezulta: amax = t = (34.1.8 + 48 = 93.36 μm 2ACmin = 0. dimensiunea este de 30.1. Faza III – strunjire palier II – Adaosul de prelucrare il determin cu relatia: (3.Vizitati www.50 la care se aplica toleranta pentru rectificare +0.15 + 0.15mm |amax = amin + Tp = 30.12)3: in care D – 34.5)3 si (3.36 μm 2ACmin = 0.5) :2 = 2mm Faza IV – strunjire palier I – Adaosul de prelucrare il determin cu relatia: (3.

05 + 0. LICHIDELOR DE UNGERE SI A MIJLOACELOR DE MASURARE 3.12)3: in care D – 30.7.1 ALEGEREA MASINILOR UNELTE In proiectarea proceselor tehnologice de prelucrare mecanica.15 = 28. alegerea masinilor unelte se realizeaza tinand cont de urmatoarele criterii : posibilitatea generarii suprafetelor la un cost minim .4 +0. sistemele de actionare sa permita prelucrarea cu regimul optim de aschiere.05mm |amax = amin + Tp = 28. bmax = 28.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori.20 – 0.tocilar. masa de lucru a masinii – unelte sa permita amplasarea reperului(dimensiunile de gabarit ale reperului si greutatea acestora sa fie in limitele prescrise pentru masina – unealt) .200mm Din (3. In prima faza se determina ratia φn pentru turatii.05mm 3.35 = 28.5mm d = 28.200mm bnom = 28.4 la care se aplica toleranta de +0.226mm bmin = 28. rezultand:Ф28. capacitatea productiva a masinii – unelte sa concorde cu programul de productie impus .1mm Faza ce se executa dintr-o trecere pe o lungime de : 48mm si un adaos de prelucrare egal cu adancimea de aschiere dat de relatia(3. schema cinematica.5 – 28.4) :2 = 1.10)3 => |amin = bmin – 2Acnom = 28.4mm rezulta: amax = t = (30.7 ALEGEREA MASINILOR UNELTE.4mm In urma fazei rezulta dimensiunea de 28.ro ! Arhiva online cu diplome. Determinarea valorilor din sirul turatiilor si a avansurilor in conditiile specificarii valorilor minime. respectiv φs pentru avansuri : nmax Pagina 82 din 118 . maxime si a numarului de trepte se realizeaza astfel. masina – unealta sa asigure realizarea tuturor conditiilor de precizie impuse pisei de prelucrat .1. SCULELOR.

zn). (3.14)3.13)3.2000 rot/min Pagina 83 din 118 .4 si 11 – strunjire – aleg normativ. i ε (1.3…….225mm diametrul maxim al barei de prelucrat………………………………. i ε N (3.2. cu relatiile : Ni = nmin φnii-1.. 3(16)3 si caracteristicile principale ale unor masini-unelte universale – anexa III – unelte necesare pentru opratii tehnologice stabilite in subcapitolul 3. φn = Zn-1√———— (3.13)3 nmin smax φs = Zs-1√———— (3.3..2.. cursuri si referate postate de utilizatori.22kw/150 rot/min dimensiuni gabarit lung x lat x inalt……………………….1 – debitare – aleg ferestraul alternativ FA300. i ε (1.continuu motorul electric asincron-trifazat : putere/turatie…………….ro ! Arhiva online cu diplome.62mm numarul treptelor de turatii………………………………………….4 Pentru operatia nr. 300/150mm cursa ramei ……………………………………………………….3…….3 numarul curselor pe minut……………………………………….Vizitati www.zn).150mm dimensiunea panzei de ferestrau conform STAS 1066-70………600 x 50 x 4m numarul treptelor cursabile duble pe minut……………………….tocilar.14)3 smin unde zn – reprezinta numarul treptelor din gama de turatii zs – numarul treptelor din gama de avansuri Ulterior se pot obtine toate valorile sirului..450mm distanta maxima intre varfuri …………………………………1000-2000mm diametrul maxim al piesei peste carucior…………………………. i ε N (3. 80.25)3. 100 avansul de taiere………………………………………………….21(24)mm domeniul de turatii…………………………………………20…. 3. tip SNA 450 care are urmatoarele caracteristici: diametrul maxim al piesei pentru batiu………………………………. care are urmatoarele caracteristici: dimensiunea maxima a materialului debitat: rotund/subunghi ….15)3 Sj = smin φsi-1.1400 x 611 x 890mm greutate maxima cca………………………………………………………550kg Pentru operatiile nr2.63..16)3 Cu relatiile (3.

300 rot/min gama avansurilor verticale ale suportuli port-scula la o rotatie a sculei…0. 0. 1.7.88..ecuatia speciala (angrenaje de diviz.8.ro ! Arhiva online cu diplome.Morse 4 diametrul maxim al sculei standardizate……………………………105mm diametrul mesei……………………………………………………….32. 25.72..75.26. 200..1250.longitudinale ………………………………………. 2 :60)…………………8 .22. 5) . 2. (20. 0.1. 0.2000) domeniul de avansuri : .58.. 50.30.diametrul maxim al rotii prelucrate………………………………………..13.1800. 0.007…1.6mm latimea maxima de frecare pentru roti dintate…………………………….62.0.36. 599..170mm puterea motorului principal…………………………………………….280mm numarul maxim de dinti ce se pot freza : .25mm/m cursa maxima a pinalei…………………………………………………200mm cursa maxima a saniei port-cutit………………………………………. 315.60º gama avansurilor : -radial (hidraulic fara trepte……………………………….3050mm latime………………………………………….70 – 50mm/m -axial ……………………………………………………….8 kw Pagina 84 din 118 . pentru aceasta operatie aleg masina de frezat roti dintate prin rotogolire tip FD320.4.5 mm/m -tangential…………………………………………………0.2…. 0.02. 0. 3. 80. 2. 0.10.. 1.45. 1000.5kw masa strungului…………………………………………………………2760kg dimensiuni de gabarit: lungime……………………………………….15 ..19.5 – frezare – danturare. care are urmatoarele caracteristici: .1375mm c)Pentru operatia nr.. 800. 63. 2 :60)………………. 3.04-4mm/m inclinatia maxima a suportului port-scula………………………………….. 400.40.transversale……………………………………………….22.8 gama turatiilor…………………………………………………60….320mm puterea electrica instalata…………………………………………….tocilar.0.4 numarul treptelor de turatii ale arb.Vizitati www.028. 0... 100.port-scula………………………………. 320mm modulul maxim……………………………………………………………….1….007…..5mm/m alezajul conic din axul port-scula……………………………….1600. 250. 600.0.27.53. 0.25mm/m (0. 160.38.1350mm inaltime……………………………………….38. cursuri si referate postate de utilizatori. 0.ecuatia normala (angrenaje de diviz.

750.3 buc latimea canalelor…………………………………………………………18mm distanta intre canale……………………………………………………….765mm/min puterea electromotorului de actionare principal…………………7.15 kw nr. 40.900/920mm . 60. 95.222.longitudinele si transversale……………………. electromiotor racier………………………………3000rot/min greutatea masinii…………………………………………………. 24..2200mm latime………………………………………. 950) avans rapid longitudinal si transversal…………………………..3500kg dimensiuni de gabarit : lungime…………………………………. aleg masina de frezare verticala tip FV – 36 care are urmatoarele caracteristici: . 100. de rotatii.tocilar. 150.5mm distanta intre axa arborelui principal si ghidajul batiului…………….domeniul de rotatie al axului principal…………………………….0º domeniul avans. 500. 125.mm/m domeniul avans..18 (19. 315. 1600) unghiul de rotatie in plan orizontal al mesei……………………………. 48. 300.5 kw putere electromotor pentru avansuri…………………………….1968mm Pagina 85 din 118 .50 diametrul axului principal in rulmentul din fata………………………100mm . 250. 235.1500/rot/min puterea electromotor pentru racire…………………………………0. Verticale : ½ din avans..80. 375.suprafata mesei…………………………………………………….ro ! Arhiva online cu diplome.80mm ..5……542. 50.cursa transversala : automat/manuala…………………………………450/470mm distanta dintre axa principala si suprafata mesei……………………55…525mm distanta intre ghidajele batiului si mijlocul mesei……….980mm inaltime………………………………………1900mm masa utilajului……………………………………………………………3700kg Pentru operatia nr. 1000. cursuri si referate postate de utilizatori.8 – frezare. dimensiuni de gabarit: lungime……………………………………. 63. 118.cursa longitudinala: automat/manuala………………………………. 1250.2300mm/min avans rapid vertical………………………………………………. 200. 600. 38. 800.360 x 1400mm numarul canalelor T……………………………………………………. 630. 400. 75.360mm conul axului9 principal………………………………………………150.32.. 190.1600rot/min numarul treptelor de turatii ax principal……………………………………18 (32....Vizitati www.19…950mm/m numarul treptelor de avansuri……………………………………………. 475.longitudinal…………………. 160. 30.

300mm numarul posturilor de lucru…………………………………………….1000mm viteza maxima periferica a pietrei………………………………………24 m/s -putere…………………………………………………. bachelita dimensiuni de gabarit : lungime……………………………………….2375mm inaltime………………………………….1680mm latime……………………………..…420mm inaltimea axelor pietrelor de la sol…………………………………….1330mm greutate (cu aspirator) …………………………………………………. 378. 324.. 690.ceramic. care are urmatoarele caracteristici tehnice: diametrul pietrei cilindrice plane……………………………………….tocilar. 525.800mm latime…………………………………………570mm inaltime………………………………………. 21 si 24 – rectificare exterior.1480 rot/mi domeniul de turatii al piesei (reglabile continu)…………………63.2025mm Pentru operatiile nr. 236.Morse 5 dimensiuni de gabarit : lungime…………………………. aleg polizorul universal cu aspirator PU 300 A. 85.100mm unghiul de rotire al mesei……………………………………………... 800) unghiul maxim de rotire a papusii port-presa …………………...25mm distanta dintre planele mediane ale pitrelor………………………….12º latimea maxima a discului……………………………………………40mm turatia arborelui pietrei abrazive…………………………………….Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome. aleg masina de rectificat universala tip RU-100. 10. 602.190kg Pentru operatiile: Pagina 86 din 118 .800 rot/min (63. 18. cu urmatoarele caracteristici tehnice : diametrul maxim de rectificare……………………………………100mm domeniul diametrelor inter.. 390..1500 rot/min tipul diametrului pietrei: . de rectificare………………………15 – 80 mm lungimea maxima de rectificat exterior……………………………300mm lungimea maxima de rectificat interior…………………………….. cursuri si referate postate de utilizatori. latime…………………………………….16 – curatat-periat..2 diametrul capetelor de iesire al arborelui electromotor………………….2225mm greutatea masinii ………………………………………………2400kg Pentru operatia nr.. 463.. 115. 143.…1.. 489. 17. 735..1835mm inaltime………………………….7 kw -turatia……………………………………………….

burghie. etc.7.A Nr.5. variatii ale sectiunilor sau la confectionarea sculelor : cutite. cat si caracteristicile acestora le-am ales tinand cont de recomandarile prevazute in tabelele 6. freze.12.20 – rectificat centre Ф2.1 – debitarea semifabricatului – voi folosi panza ferestraului STAS a066 – 70. se recomanda a fi utilizat pentru aschierea suprafetelor discontinuue. 600 x 50 x 4mm b) Pentru operatiile nr.Z. 6. 13.2 ALEGEREA SCULELOR Influienta sculei aschietoare asupra prelucrabilitatii se manifesta prin intermediul materialului partii aschietoare si a parametrilor geometrici ai acestuia. Recomandari ptivind utilizarea sculelor aschietoare precum si a materialelor abrazive.6 – 2 – 96 Otelul rapid. CII. CIII.ro ! Arhiva online cu diplome.8 – frezarea canalelor de pana aleg Freza deget Ф8 STAS Pagina 87 din 118 . cost redus.Vizitati www. prelucrabilitate buna. montare si demontare dispozitiv. am ales cutit 20 x 20 STAS 6377-80/PSC. Nr 7 – trasare.5mm d) Pentru operatia nr.8 – raionare dantura – am ales masina de raionat dantura tip 580.tocilar.am ales o masa de cusut 1000 x 1200mm Nr 9.15 – indreptare – am ales o presa tip PHO – 25 Nr. 2-9.5 – am ales o masina de rectificat tip six. Nr. caracterizat prin tehnicitate. STAS 358 – 67 /RP 3-1 strunjirea de finisare a suprafetelor – cu cutitul 25 x 10 STAS 6378 – 80/P20 strunjirea interioara – o voi face cu cutitul 20 x 10 STAS 6378-80/P10 c) Pentru operatia nr.4.B 1600 x 100 cod WMW Nr.14 – operatiile de tratament termic si termochimic am ales instalatii specifice acestor tratamente. a) Pentru operatia nr. fabricata in URSS Nr. 2.z. 19 si 23 – ajustare.5 – 95 si 6. am ales o masa de control.5 – frezarea danturii – de degrosare si frezarea danturiide finisare aleg: Freza melc model mm 2. 4 si 11 – strunjire de degrosare a suprafetelor exterioare. CFI si CFII – control intermediar si final. cursuri si referate postate de utilizatori. 3. am ales banc de lacatuserie NrCI.22 – rectificat dantura – am ales o masina de rectificat dantura tip REISHAUER cod N. strunjirea capetelor piesei – am ales cutit 32 x 20. 3. rezistenta la rupere.

Vizitati www.22 – rectificare dantura – se alege : piatra melc abraziva m :2. antibactericid. 17.3 ALEGEREA LICHIDELOR DE RACIRE – UNGERE..40 – granulatia L – D – duritatea C – liantul f) Pentru operatia nr. 25….strunjire. Nr. Pagina 88 din 118 .l fazele II si VI centruire voi alege : Burghiu Ф2. dispersat de tip P2A.7 – trasare – folosesc un ac de trasat Ф3 STAS Nr. 18 si 24 – rectificare exterioara am ales discul abraziv tip En 25…40 L –D unde: En = materialul abraziv. Nr.16 – curatat – periat. e) Pentru operatia nr.tocilar. rectificare frontala si rectificare plan frontala a axului (cap dantura) se alege : Disc abraziv cu carecteristicile : diametrul discului = 20mm latimea discului = 15mm granulatie = 40 liant = C material abraziv = En 3.8 – raionare dantura – folosesc masina SH 580. gaurire.24 – rectificare interioara.5 STAS 1114 – 67/RP3 Nr.7. CONSERVARE Lichidele de racire ungere contribuie la cresterea durabilitatii sculelor de aschiere. Recomandari privind lichidele de racire – ungere utilizate la diferite prelucrari sunt prezentate in tabelul 6. cursuri si referate postate de utilizatori. strunjire.5mm Nr2.ro ! Arhiva online cu diplome.9 – 2 – 98. de tipul : PE1 pentru operatiile de rectificare a danturii . frezare aleg o emulsie anticoroziv. micsorand temperaturile si fortele de aschiere imbunatatind rugozitatea suprafetei prelicrate. aleg ulei mineral 102 + ulei rapita sulfurizat. Nr. detergent. antiuzura.10.. voi folosi un disc de sarma STAS Pentru operatiile : Nr.20 – rectificare centre – aleg : piatra cu coada tip En 25-40 L-D C. aleg un lichid de racire si ungere. pentru operatiile : debitare.9 – ajustare – aleg diferite pile ca profil si granulatie si poansonare. antirugina.

spalare in baie de petrol . La includerea controlului interoperational se va tine cont de faptul ca acesta se reflecta in costul total de fabricatie a reperului.ambalare cu hartie parafina .uscarea pieselor. rotilor dintate le voi intrebuinta si folosi astfel : Pagina 89 din 118 . tolerante sau a conditiilor de precizie a formei geometrice si de precizie a pozitiei reciproce a suprafetei. cotele ce se vor calcula . eficienta economica are un rol determinant. Caracteristicile principalelor mijloace de masurare a lungimilor. Operatiile de control efectuate pe parcursul itinerarului tehnologic se vor prevedea dupa obtinerea cotelor principale. un ulei mineral antioxidant. energie. nejustificat de manopera. eliminand influenta facorului uman. stra. . controlul se realizeaza in ciclul automat. dispersat. fiind conditionata de pretul de cost de precizie si conditiile de lucru. filetelor. o voi face astfel: . detergent. costul manoperei de masurare) conditiile de lucru In adoptarea deciziei privind alegerea metodei si mijloacelor de masurare. evitand astfel consumul ulterior. Precizia mijlocului de control se alege astfel incat valoarea diviziunii mijlocului de masurat sa reprezinte 1/5 – 1/6 din campul de toleranta a dimensiunii controlate.depozitare in rafturi 3. costul operatiei de control ( incluzand investitia facuta pentru achizitionarea aparatului de masurat. productivitatea operatiei de masurare sau control tehnic . Menirea controlului interoperational este de a pune in evidenta din timp eventualele rebuturi. fabricatia este mai omogena.ro ! Arhiva online cu diplome. fapt ce permite renuntarea la controlul bucata cu bucata. scule.tocilar. unghiurilor. etc. antirugina de tip P4C tip1 conservarea piesi finite dupa operatia : CFII si promovate pentru operatia urmatoareconservare. utilizand metoda statistica.7. La productia de serie mica si unicat. in favoarea celui prin sondaj. conicitatilor. pentru operatiile de rectificare exterior-interior si filetare.4 ALEGEREA MIJLOACELOR DE MASURARE Alegera mijloacelor de masurare se realizeaza luind in considerare: caracteristicile metrologice ale aparatelor de masurat si precizia ceruta. aleg un lichid de racire si ungere. cu ce instrumente. cursuri si referate postate de utilizatori. In planul de operatie se trec toate datele tehnice necesare pentru control . diametrelor.Vizitati www.

ro ! Arhiva online cu diplome.12mm domeniul de utilizare…………………………20 ÷ 32mm pentru operatiile de recificare de finisare de exterior se va folosi comparator cu cadran STAS 4293 – 79. strunjire exterioara se va folosi subler obisnuit STAS 1373 /2 – 73 cu urmatoarele caracteristici : valoarea diviziunii………………….0….Vizitati www. pentru operatiile de debitare.0.25 ÷ 50mm pentru operatiile de rectificare de finisare la interior.>1mm modulul…………………………………………. cu urmatoarele caracteristici : Pagina 90 din 118 . se va folosi micrometrul de exterior obisnuit STAS 1374 _ 73 cu urmatoarele caracteristici : valoarea diviziunii ………………………0.01mm domeniul de masurare al scarii ………….. cu urmatoarele caracteristici : valoarea diviziunii…………………………….001mm domeniul de masurare al scarii…………….aparat pentru masurarea pasului de baza..01mm domeniul de masurare al scarii……………...0 ÷300mm ..0 ÷ 150mm pentru operatiile de strunjire de finisare si rectificare de degrosare..1mm domeniul de masurare al scarii………….dimensiuni interioare…10 ÷ 300mm pentru operatiile de prelucrari interioare se va folosi subler de adancime STAS 1373/3-73 cu urmatoarele caracteristici : valoarea diviziunii……………………0.30mm domeniul de utilizare : ..0 ÷ 1mm domeniul de utilizare pentru operatiile de prelucrarea danturii se vor folosi urmatoarele mijloace de masurare : .0.002 domeniul de masurare al scarii…………………….2…10mm .1mm domeniul de masurare al scarii….dimensiuni exterioare…. …… .0.0 ÷ 150mm domeniul de utilizare inter..subler pentru dantura STAS 1373/5 – 73. cursuri si referate postate de utilizatori.0.. se va folosi micrometrul de interior cu ciocuri (micrometrul-vergea) cu urmatoarele caracteristici : valoarea diviziunii………………………….25mm domeniul de utilizare…………………….tocilar.. cu caracteristicile : valoarea diviziunii………………………………….

. sau pot fi alesi den normative.8 STABILIREA REGIMULUI DE ASCHIERE 3.005mm domeniul de masurare al scarii……………………0 ÷ 2mm modulul…………………………………………. Adancimea de aschiere se stabileste in concordanta cu marimea de prelucrare intermediar cu relatiile : pentru adaosuri simetrice : 2Acnom Pagina 91 din 118 ..ro ! Arhiva online cu diplome. a capacitatii productive de aschiere.1 METODOLOFIA DE STABILIRE A REGIMURILOR DE ASCHIERE La proiectarea proceselor tehnologice de prelucrare.t avansul……………………………. Aceasta exercita o influenta directa asupra normei de timp. stabilirea adancimii de aschiere si a numarului de treceri.35mm modulul…………………………………………. Optimizarea regimului de aschiere se bazeaza pe criteriul capacitatii productive de aschiere maxima.calibrul potcoava cu comparator pentru roti dintate.. in principiu. in urmatoarele conditii : adancimea de aschiere………………. cu urmatoarele caracteristici : valoarea diviziunii…………………………………0.25 ÷ 330mm utilizare : compara profilul efectiv frontal al dintelui cu evolventa teoretica. 3.001mm domeniul de masurare al scarii…………………. cu urmatoarele caracteristici : valoarea diviziunii……………………………. Paramerii regimului de aschiere se stabilesc. cursuri si referate postate de utilizatori...1 ÷ 18mm . o etapa importanta o constituie stabilirea regimurilor de aschiere optime.s viteza de aschiere…………………v acestia pot fi calculati analitic.tocilar.0.evolventmetru. rezultand o durabilitate economica sau o durabilitate optima pentru taisul sculei..8.….………3mm domeniul de masurare al aparatului…………….. respectiv asupra costului prelucrarii.0 ÷ 10mm .02mm domeniul de masurare al scarii…………………….Vizitati www. valoarea diviziunii…………………………………0. luand in considerare conditiile concrete de aschiere..

19)3 2t Acnom t = ———— [mm] (3. tabelul 7.ro ! Arhiva online cu diplome. Pagina 92 din 118 .5 – 2 –121. In functie de procedeul de prelucrare. Stabilirea vitezei de aschiere si a turatiei Viteza de aschiere se stabileste in functie de urmatoarele. numarul de treceri necesare va fi : pentru adaosuri simetrice : 2Acnom i = ———— [mm] (3.20)3 t Stabilirea avansului .tocilar. avansul se exprima astfel : avans de rotatie s. in [mm/dinte] avans pe cursa dubla Scd.17)3 2 pentru adaosuri asimetrice : t = Acmon [mm] (3.18)3 Daca adaosul de prelucrare intermediar nu se poate indeparta intr-o singura trecere. numita avans pe minut la unele procedee se determina astfel : Sv = s x n [mm/min] unde : n – turatia sculei piesei. t = ———— [mm] (3. cursuri si referate postate de utilizatori.22)3 ]Tm ۰ Txv ۰ syv· In care : Cv.Vizitati www. cu relatia generala : Cv V = ——————— ۰ K [m/mm] (3.coeficient in functie de materialul prelucrat si materialul sculei. in [mm/cd] Viteza de avans. in [mm/min] avans pe un dinte Sz. Din diagrama de avansuri a masinii-unelte se alege valoarea imediat inferioara celei calculate sau recomandate in tabele.

8-2-123 k2 – coeficient in functie de starea suprafetei .9-2-123 k5. Regimul de aschiere se verifica in raport cu puterea actionarii principale a masinii-unelte. se ia din tablul7. Problema se pune in special la operatiisau faze de degrosare. din tabelul 7. in mm s. tabel7.avansul.25)3 Pagina 93 din 118 . In cadrul unei miscari principale de rotatie. tabel 7. Putera necesara aschierii se calculeaza si se compara cu puterea nominala a motorului electric cu relatia : Fz ۰ D Pr = ——— ≤ Pme (3. foarte apropiata poate fi aleasa numai daca : Vr .ro ! Arhiva online cu diplome.11-2-123 k7 – coeficient in functie de forma taisului principal. tabelul 7.23)3 xd unde : d = diametrul suprafetei prelucrate.8-2123 k4 – coeficient in functie de unghiul de atac principal .120. O valoare suplimentara. xy.7-2-123 k3 – coeficient in functi de materialul taisului sculei. in mm de la masina-unealta se alege valoarea imediat inferioara si apoi se calculeaza viteza reala de aschiere Vr. k – coeficient de corectie in functie de conditiile concrete de aschiere compus din : k1 – coeficient in functie de starea suprafetei.10-2-123 k6 – coeficient in functie de forma fetei de degajare.13-2-123 Miscarea principala de aschiere poate fi realizata de scula sau de piesa. se ia din tabelul 7. in min.V ∆v = ——— ۰ 100 < 5% Vr Verificarea regimului de aschiere (3. in mm v = viteza de aschiere. tabel 7. turatia se calculeaza cu relatia : 1000 x v n = ——— [rot/min] (3. in mm/rot m. yy – exponenti. T – adancimea de aschiere. T – durabilitatea sculei.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori.coeficient in functie de raza de varf a cutitului. cu momentul de torsiune admis. tabel 7. tabel 7.12-2-123 k8 – coeficient in functie de utilizarea unui lichid de racire-ungere.24)3 Regimul de aschiere stabilit trebuie sa poata fi realizat da masina-unealta. cu forta de tractiune sau forta admisa de mecanismul de avans. tabelul 75-2-121.tocilar.4 – 2.

8.0. t. yy = 0. k6 = 0.35 mm.8. 3.0 k3 = 1. D – diametrul suprafetei prelucrate sau diametrul activ al sculei.71.2 rot/min iar din diagrama de turatii aleg 630 rot/min.a n = 630 rot/min Pagina 94 din 118 . a.26)3 1000 in care : Fz – forta principala de aschiere in N .23)3 in care D = 53mm. k4 = 0.22)3 in care : kv = 95 . k5 = 0.07 m/min V 106.0 . k8 = 1. in mm. T = 60min. xy = 0. Daca nu este sadisfacuta relatia: (2.3 T = Acnom = —————— = 2. iar din diagrama de avansuri pct. cursuri si referate postate de utilizatori.08 mm/rot.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome. pana la verificare cu relatia: Fz ۰ D 2Mt = ——— [N] (3. m = 0. 3. Vr – viteza reala de aschiere.2 REGIMUL DE ASCHIERE LA STRUNJIRE Strunjirea frontala a capetelor semifabricatului Adaosul de aschiere il determin cu relatia (3. s. rezulta: 1000 ۰ 106.randamentul masinii – unelte Pme – puterea nominala a motorului electric de actionare a masinii-unelte. cu motor electric de putere corespunzatoare sau diminuarea valorilor parametrilor regimului de ascvhiere.8. in m/min .35mm Avansul din tabel este 0. k2 = 1.07 m/min Turatia n o calculez cu relatia (3.94.25)3 voi laege o masina-unealta.18)3 astfel : 305 – 300. in ordine v. η .tocilar.07 n = —————— = 637.14 ۰ 53 pct 3.028 mm/rot s = 0. aleg s = 0. care este adaosul de prelucrare.33.028mm/rot Viteza de aschiere v .125 rezulta: V = 106. 6000η unde : Fz – forta principala de aschiere in daN . k7 = 0.25. 2 t = 2. o calculez cu relatia (3. Valoarea calculata trebuie sa fie inferioara celei admise de masina-unealta.8.

9 m/min Turatia n. (3.14 ۰ 53 ۰ 630 Vr = —————— = 104.22)3 in care Cv = 95. Viteza de aschiere recalculata Vr o voi calcula astfel : 3.95mm t = 2.19)3: I = 5. k1 = 1. k5 = 1. yv = 0. Adaosul de aschiere t = 0.2. o voi calcula cu relatia (3.18)3. la acest diametru voi folosi urm rel: (3. Pagina 95 din 118 .1. aleg s = 0.35mm Avansul s = 0.5 m/min Turatia n = 1302.30 rezulta V = 136. din tabel este 0.19 mm/rot s = 0.5mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.7.12. (3.09.70 :2 = 0.23)3.14 ۰ 47 n =800 rot/min Numarul de treceri necesar il calculez cu (3. o calculez cu relatia (3.Vizitati www.10. k2 = 1.25 rot/min. Strunjirea de degrosare pentru φ40.95mm Avansul s.9 n = —————— = 927.tocilar.9 : 2 = 2.0.18)3.22)3.95 = 2 i = 2 Strunjirea de finisare pentru φ40.5mm Adaosul de aschiere il determin cu relatia (3. iar din gama de avansuri pct.85 m/min Vr = 104.76.9 m/min V = 136.90 : 1. m = 0. (3. (3.5mm Pentru stabilirea regimului de aschiere. k6 = 1.19mm/rot Viteza de aschiere V. k7 = 1.125.0. cursuri si referate postate de utilizatori. aleg n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 110m/min Vr = 110 m/min d) Strunjirea de degrosre pentru φ34.a aleg s = 0.85 m/min 1000 La unul din capete se va realiza diametrul φ23mm pe o lungime de 2mm sub un unghi de 45°. (3.10mm/rot Viteza de aschiere: v = 115.23)3. k8 = 1.10mm/rot s = 0. (3.5 m/min v = 115.33.22)3. xv = 0.17)3 astfel : T = 50.ro ! Arhiva online cu diplome. k3 = 0. 3.0.35 mm t = 0.25.19)3. la acest diametru voi fol rel : (3.63 rot/min iar din gama de turatii aleg n = 800 rot/min. k4 = 1.23)3 in care : D = 47mm rezulta : 1000 ۰ 136.24mm/rot.0.19)3.

(3.25 rot/min. (3.19)3.10mm/rot s = 0.15 m/min v = 185.19)3.9 m/min v = 168.7 :2 = 0. Adaosul de aschiere t = 0.35mm Avansul s = 0.18)3.10 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Strunjirea de degrosare pentru φ30. la acest diametru voi pleca de la φ31.66 :2 = 0.5 mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.5mm si voi folosi urm rel: (3.15 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Pagina 96 din 118 .12.4 :2 = 1m.25 m/min Turatia n = 1350. aleg s = 0.14 rot/min.10mm/rot Viteza de aschiere: v = 175. aleg n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 162.10mm/rot Viteza de aschiere: v = 180.23)3. (3. aleg n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 168. Adaosul de aschiere t = 4.Vizitati www.2 m/min Vr = 164.7mm si voi folosi urm rel: (3. (3.10m/min Vr = 162.ro ! Arhiva online cu diplome.19)3.35 mm t = 0. Adaosul de aschiere t = 3. aleg s = 0. Adaosul de aschiere t = 0. aleg n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 164.10mm/rot Viteza de aschiere: v = 185.5 mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.25 m/min Turatia n = 1340.4mm Avansul s = 0. la acest diametru voi pleca de la φ34.12.4 mm t = 2. aleg s = 0.tocilar.10mm/rot s = 0.15m/min Vr = 168.77 mm t = 1. (3. (3.2 rot/min. (3.12.10 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Strunjirea de finisare pentru φ34.15 m/min Turatia n = 1357.10mm/rot s = 0.5 mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.77mm Avansul s = 0. (3.22)3.25 m/min v = 180.23)3.9 m/min Turatia n = 1338.3mm Avansul s = 0. aleg n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 162.13 rot/min.3 mm t = 0.12.10mm/rot Viteza de aschiere: v = 168.2 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Strunjirea de finisare pentru φ30.1mm si voi folosi urm rel: (3.22)3.18)3.25 m/min v = 175.10m/min Vr = 162. aleg s = 0. la acest diametru voi pleca de la φ35.8 :2 = 2.23)3. (3.22)3. cursuri si referate postate de utilizatori.10mm/rot s = 0.18)3.

aleg s = 0. (3.20 mm t = 0.028mm/rot s = 0.85 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Strunjirea interioara de degrosare pentru φ51.5 m/min Vr = 164.05 m/min v = 101.4 mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.23)3.9 :2 = 0.028mm/rot s = 0.f Adaosul de aschiere t = 0.19)3.08.160 mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.10mm/rot Viteza de aschiere: v = 188. cursuri si referate postate de utilizatori.12. Strunjirea de degrosare pentru φ28.08. aleg s = 0. (3. Adaosul de aschiere t = 1.5mm si voi folosi relatiile de mai sus pct 3.22)3. aleg s = 0.70 mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.tocilar.028mm/rot Viteza de aschiere: v = 180.6 :2 = 0.2.1mm si voi folosi si voi folosi relatiile de mai sus pct 3.10mm/rot s = 0.ro ! Arhiva online cu diplome.5 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Strunjirea de finisare pentru φ28.028mm/rot Viteza de aschiere: v = 101.2m/min Vr = 164. Adaosul de aschiere t = 0. (3.8 rot/min.25 m/min v = 175. aleg n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 164.45mm Avansul s = 0. la acest diametru voi pleca de la φ30.14 rot/min.f . aleg n = 630 rot/min n = 630 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 101.25 m/min Turatia n = 642.15 m/min v = 188.Vizitati www. (3.20mm Avansul s = 0.4 :2 = 0.12.5 :2 = 0. aleg n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 164.14 rot/min.75 mm t = 0.8.2.028mm/rot s = 0.23)3.18)3.45 mm t = 0.05 m/min Pagina 97 din 118 . la acest diametru voi pleca de la φ52. (3.22)3.15 m/min Turatia n = 1355.3 mm t = 0.028mm/rot Viteza de aschiere: v = 175.85m/min Vr = 101. Adaosul de aschiere t = 0. la acest diametru voi pleca de la φ29mm si voi folosi urm rel: (3.25 m/min Turatia n = 1350. (3.75mm Avansul s = 0.4 mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.70-0.18)3.25 m/min v = 175.2 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Strunjirea de finisare pentru φ51.3mm Avansul s = 0.19)3.8. aleg s = 0. la acest diametru voi pleca de la φ53mm si voi folosi urm rel: (3.

aleg n = 630 rot/min n = 630 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 101.ro ! Arhiva online cu diplome.Do Pagina 98 din 118 .8.2 rot/min.35 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Strunjirea interioara de finisare pentru φ25.18)3.5-0. (3. cursuri si referate postate de utilizatori.19)3.25mm Avansul s = 0. la acest diametru voi pleca de la φ23mm si voi folosi si voi folosi urm rel: (3.35 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Strunjirea interioara de degrosare pentru φ25. aleg n = 630 rot/min n = 630 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 104.8.07 m/min Turatia n = 637.1 mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.8 rot/min.5-0.05 m/min v = 101.85m/min Vr = 101.35m/min Vr = 101.08. aleg n = 630 rot/min n = 630 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 101.35 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Dupa efectuarea operatiilor (8. la acest diametru voi pleca de la φ25.2. (3.08.35m/min Vr = 101. (3.27)3 2 adancimea de aschiere la largire este : D . Turatia n = 642. aleg s = 0.07 m/min v = 106.22)3.028mm/rot s = 0.2l si 3.5 :2 = 0.3 REGIMUL DE ASCHIERE LA BURGHIERE Adancimea de aschiere cand se executa in material plin este data de relatia : D t = —— [mm] (3.25 mm t = 0.Vizitati www.8.8 rot/min. Adaosul de aschiere t = 2 :2 = 1 mm t = 1mm Avansul s = 0.028mm/rot s = 0.028mm/rot Viteza de aschiere: v = 101. aleg s = 0.2 m) pe acest diametruinterior se va executa rectificare de degrosare si finisare.1 mm mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.028mm/rot Viteza de aschiere: v = 106.23)3. 3.tocilar.f Adaosul de aschiere t = 0.1mm si voi folosi si voi folosi relatiile de mai sus pct 3.05 m/min Turatia n = 642.8.

42 – 2 – 135 Kv – coeficient de corectie (Kv = KMV · KTV · K1V · KSV).68 rot/min. Cs = 0.ro ! Arhiva online cu diplome. Cv = 3.29)3 in care : Ks = coeficient in functie de lungimea gaurii.44 – 2 – 136.5 Din (3.4. rezulta: S = 0. tabela 7. cursuri si referate postate de utilizatori. Operatia nr.2.23)3 in care avem : V = 40 si D = 8.pentru largire: V = —————— · Kv [m/min] (3.3 – 2 – 135 M.Vizitati www. m = 0. yv – exponenti din tabelul 7.6 = 8.5mm rezulta : n = 1498. Kv = 0. alegem n = 1250 rot/min(cala strunjire) n = 1250 rot/min Operatia nr.7. t = ——— [mm] (3. din gama de turatii a strungului SNA 450.6.11 – faza III – burghiat largit φ23mm Pagina 99 din 118 .50.39-2Viteza de aschiere se calculeaza cu relatiile : Cv · DZV .047 si D0.20)3 in care avem: D = 8. Yv = 0.31)3 Tm · txv · syv in care : Cv – coeficient.11 – faza II – burghiat cu φ8. in care : Ks = 0. xv.30)3 Tm · syv Cv· DZV .la burgiere : V = —————— · Kv [m/min] (3. din tabelul 7.77 si T = 10 rezulta: V = 39.27)3 adancimea: t = —— = 4.5mm.75.29)3.4.42 – 2 – 135 T – durabilitatea.tocilar. se iau din tabelul 7. din (3.5mm 8.28)3 2 in care D = diametrul gaurii Do = diametrul initial al gaurii Avansul la burgiere se face cu relatia: S = Ks · Cs · D0.25mm t = 4. din tabelul 7. rezulta din(3.80m/min ≈ 40 m/min V = 40 m/min Turatia peisei din (3.7 Zv = 0.023mm/rot Viteza de aschiere.38-2 Cs = coeficient de avans.25mm 2 avansul.023mm/rot s = 0.6 [mm/rot] (3. tabela 7.

T1 – lungimea de contact. respectiv a sculei utilizate. prin manevrarea pinolei papusii mobile a strungarului 3. Viteza de aschiere la frezare o voi calcula cu relatia urmatoare: Cv ·D2 V = ·————— · k1 · k2 · k3 [m/min] (3. tabela 8. (3. iar faza de finisare se alege pe rotatie s in mm/rot cu urmatoarea relatie : Z = Sz ·z [mm/rot] (3.8.28 – 2 – 128. in min.adancimea de aschiere : t = 7. Pagina 100 din 118 .32)3 .023mm/rot s = 0. cand regimul de aschiere este limitat de puterea motorului electric se va alege adancimea de aschiere admisa. Avansul de degrosare se alege pe dinte Sz. t – adancimea de aschiere (latimea de aschiere la frezarea silindrica). in mm/dinte .7. cursuri si referate postate de utilizatori. tab.tocilar.023 mm/rot se realizeaza manual de strungar.85 ≈ 42 m/min V = 42m/min .023mm/rot .in care : z – numarul de dinti ai frezei date in tab 725 – 2 – 128.15 – 2Valoarea adancimii de aschiere si a lungimii de contact se stabileste in concordanta cu felul frezarii.31)3 rezulta: .4 REGIMUL DE ASCHIERE LA FREZARE Adancimea de aschiere t este lungimea taisului principal aflat in contact cu piesa de prelucrat.28)3.33)3 Tm · t1x · Szy · tv · zp Unde: Cv – diametrul de coeficient functie de conditiile de frezare. In cazul adaosurilor mari. in mm z – numarul de dinti ai frezei . tabel 7. D – diametrul frezei in mm . din gamade turatii a burghiului aleg n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min Avansul la cele 2 faze (II si III) de 0. La frezarea cilindrica adancimea de aschiere t corespunde latimii de aschiere.ro ! Arhiva online cu diplome.avansul : s = 0. T – durabilitatea frezei. astfelca adaosul de prelucrare intermediar intermediar sa fie indepartat la o singura trecere.29-2-131. determinandu-se numarul de treceri.29)3 si (3.viteza de aschiere: V = 41.Vizitati www.25mm . az – avansul pe dinte.turatia piesei n = 1450. in mm . Pentru aceasta faza folosesc relatiile (3.25mm t = 7. in mm/dinte.23 rot/min.

T = 90. t = 4.turatia : n = —————— = 7. k1 – coeficient ce tine seama de materialul prelucrat. Sz = 0.32)3 rezulta : S = 0.81m/min 1000 · 0. y = 0.05.8.5 REGIMUL DE ASCHIERE LA CENTRUIRE Operatia nr. u.16-1-188 z = 6 dinti. z = 6’ q = 0. m = 0.45 – 2 – 136.1 . t1 = 25 . (3. cursuri si referate postate de utilizatori. k2 = 1. q.25 .37-2-132 Valorile vitezei de aschiere la frezare pot fi alese si din tabelele normative : tabelele 9.30 mm/rot pe dinte din gama avansurilor aleg : S = 19mm/dinte viteza de aschiere o calculez cu relatia (3.02 .2.46m/min 3. p = 0. tabelul 8. scula folosita : burghiul combinat de centruire. D = 34. x. tab 7. v = 0.0005 . fazele II si V de centruire se executa pe strungul SNA – 450 si in conformitate cu tabelul 7.viteza de aschiere recalculata : Vr = 3. Din (3. tabe. tab 7.5 . m.2mm avansul Sz = 0.ro ! Arhiva online cu diplome. k1 = 0.37 – 2.36 –2 –132 n – are valori n – 1 pentru otel Tr – (90 ÷ 140) daN/mm2.Vizitati www.05 . pentru otel : 70 · c1 k1 = ———.14 · 34.8 – frezare – canale de pana .2 . aleg n = 32 n = 32 rot/min 3.35-2-131 .tocilar.0 rezulta V = 0.2 mm t = 4.25 mm Pagina 101 din 118 . p – exponati. avem : tehnologie de executie : intr-o singura faza .34)3 Tr1 in care : c1 – coeficient.33)3 in care: Cv = 80.5. – 2 – 130 si 9.0 si k3 = 1. tab 7.53 – 2 – 138. Operatia nr. 7.2 .5 mm adancime de aschiere : t = 1.1 . y.adancimea de aschiere : t = 4. regim de aschire pentru d = 2.132 K3 – coeficient care tine seama de unghiul frontal al frezei.31.81 .5 rot/min. aleg Tr = 100daN/mm2 K2 – coeficient care tine seama de materialul taisului frezei.

iar viteza de aschiere se alege din tab. 7. se calculeaza valoarea avansului pe minut.5mm s = 1.14 · 10 din gama de turatii pentru masinile – unelte de la pct. corespunde cu pasul filetului cu pas normal de 1.5. avansul : 0.70-2-151.tocilar.5 m/min Pagina 102 din 118 . rezulta : .03 (manual) s = 0.6mm/rot avansul pentru finisare la o rugozitate : Ra = 3.85mm/rot viteza de aschiere: pentru degrosare : Vd = 37.35)3 unde : k – numarul de inceputuri ale frezei-melc .avansul pentru degrosare Sd = 1.3 rot/min 3.5 – danturare – z = 18 . s = 0. 7. cursuri si referate postate de utilizatori.2 .04mm avansul.7. prin rostogolire cu freza melc-modul se alege avansul din tab 7.8. pentru alegerea reglarii maisnii : Sm = Sn x k/2 [mm/min] (3.. 2.5 m/min 1000 · 6. La frezarea rotilor dintate cilindrice cu dinti drepti. n = ————— = 206.1.03 mm/min viteza de aschiere: 7.72-2-152 si se corecteaza cu coeficientii din tab.66-2-146. t = 1. faza VII.7 REGIMUL DE ASCHIERE LA DANTURARE Operatia nr. aleg :V = 10m/min turatia n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min 3. Dupa calcularea tutatiei frezei si alegerea acesteia la masina-unealta.Vizitati www.2.85mm/rot Sf = 0.15m/min. in caest caz : v = 6.ro ! Arhiva online cu diplome.5mm.73-2152.7.5mm viteza de aschiere se alege din tab.7.8. filetare M 10 x 15 mm Aceasta operatie se executa pe pe strungul SNA 450 in care avem: adancimea de aschiere este egala cu inaltimea filetului M10 x 1.66-2-148 si se corecteaza cu coeficientii din tab.6 REGIMUL DE ASCHIERE LA FILETARE Operatia nr.5 turatia. z – numarul de dinti ai rotii .b aleg : n = 160 rot/min 3. m = 2.

8 REGIMUL DE ASCHIERE LA RECTIFICARE Rectificarea cilindrica exterioara cu fixarea piesei se poate realiza cu avans longitudinal.95 K2 – coeficientul in functie de diametrul discului abraziv pentru D ≤ 400mm k2 = 0.3 Vp = ————— [m/min] (3.005 mm/rot pentru finisare. si cu avans transversal.3 Vp = ————— · k1 · k2 [m/min] (3. pentru finisare : Vf = 46.pentru avans transversal 0.63…0.8.ro ! Arhiva online cu diplome.36)3 T0. Viteza periferica a piesei se calculeaza cu relatia : pentru avans longitudinal : 0.0 m/min 3.86-2-161.001…0.75 si in acest caz aleg β = 0.8.36)3 unde : β – este un coeficient in functie de faza de prelucrare B – latimea discului abraziv in mm La rectificarea de degrosare. pentru rugozitatea suprafetei Ra = 1. Viteza de avans longitudinal se alege din tab.8 μmm. La rectificarea cu avans transversal se recomanda : St = 0. Avansul longitudinal se determina cu relatia S1 = β · B [mm/rot] (3.7.5 · St Unde : T – durabilitatea discului abraziv.tocilar. in min tab.17· d0.82 Viteza de aschiere corespunde vitezei periferice a discului abraziv valorile recomandate dandu-se in tab. cursuri si referate postate de utilizatori. la fiecare cursa simpla sau dubla a mesei efectuandu-se avans transversal .60.65 La rectificarea de finisare. aleg : β = 0.87 –2-160 K1 – coeficientul in functie de materialul prelucrat.0025 mm/rot pentru degrosare si st = 0. pentru otel calit k1 = 0.37)3 T0.5…0. 7.Vizitati www.165· d0.88-2-162 Pagina 103 din 118 . coeficientul β = 0. pentru diametrul d > 20mm.5 · β · St .7. β = 0.6…0.

(3.5 · 0.7)1 aleg n = 236 turatia discului abraziv = turatia alborelui pietrei abrazive din cartea masinii RU x100 = 1480 rot/min. Rectificarea exterioara de finisare. prin care β = 0.045 viteza periferica a piesei : Vp = 26.14 x 35 pct.tocilar.0 turatia piesei: np = 191 aleg np = 143 rot/min turatia pietrei cu coada: na = 1480 rot/min diametrul pietrei cu coada: Φ 16mm Pagina 104 din 118 .63 . pentru operatia nr.Vizitati www.75 avansul transversal il aleg at = 0.045 1000 x 25.ro ! Arhiva online cu diplome.75 avansul transversal il aleg at = 0.10 si 17.65 si B = 35mm rezulta: s1 = 0. pentru operatiile nr.7a obtinem : avansul longitudinal : S1 =39.045 mm/rot viteza periferica din (3.18 la un diametru mediu de 25.21 rot/min.63 m/min 50.7mm cu toleranta din documentatia tehnica : avansul longitudinal : S1 =30. din gama de turatie a utilajului 3. cursuri si referate postate de utilizatori. la un diametru mediu de 35mm avansul il determin cu (3.37)3 in care d = 35mm.2 rot/min turatia discului abraziv: na = 1480 rot/min Rectificarea interioara de degrosare.65 x 35 = 22.65 · 0.8.21 la un diametru mediu de 34mm si cu relatiile de la pct3.75 mm/rot avansul transversal il aleg = 0.3 Vp = ——————— = 25. pentru operatia nr.turatia piesei n = —————— = 233. Rectificarea exterioara de degrosare.17· 350.10 turatia piesei: np = 241. T = 5min rezulta 0.005 viteza periferica a piesei : Vp = 14.36)3.

se obtine relatia de calcul a normei tehnice de timp corespunzator unei operatii de prelucrare astfel : Tpi NT = ——— + (tb + ta) + (tdt + td0) + (tt0 + t0n) [min] (3.Vizitati www. in care se vor monta ace de rulment pentru axul III al puntii motorizate.020.4/cm.40)3 Timpii operatori se stabilesc pentru fiecare faza de prelucrare in parte. Pagina 105 din 118 . cursuri si referate postate de utilizatori.18 la un diametru mediu de 26mm cu toleranta din documentatia tehnica : avansul longitudinal : S1 =30.9.0 turatia piesei: np = 191 aleg np = 143 rot/min turatia pietrei cu coada: na = 1480 rot/min diametrul pietrei cu coada: Φ 16mm In acest diametru interior de Φ 26+0. Rectificarea interioara de degrosare.ro ! Arhiva online cu diplome.1 STRUCTURA NOMEI DE TIMP Tinand cont de structura normeio de timp conform STAS 6909-75.9 STABILIREA NORMEI DE TIMP 3.001 viteza periferica a piesei : Vp = 14.tocilar. iar prin insumarea lor se obtine timpul operativ corespunzator operatiei de normat. cu o rugozitate Ra = 0. 3.39)3 n in care : n – numarul de piese din lot Tpi – timpul de pregatire inchiere tb – timpul de baza ta – timp ajutator tdt – timp de deservire tehnica tdo – timp de deservire organizatorica tto – timp de intreruperi tehnice si organizare ton – timp de odihna si necesitati fiziologice Neincluzand in suma timpul de pregatire – inchiere se obtine timpul unitar : Tu = tb + ta + tdt + td0 + tt0 + t0n [min] (3.75 avansul transversal il aleg at = 0. pentru operatia nr.

1-2-169.tocilar. L – drumul parcurs de scula in sensul avansului in mm i– numarul de treceri n – turatia.Vizitati www. Pentru restul situatiilor.028 Pagina 106 din 118 . timpul corespunzator operativ se calculeaza prin insumarea lor : Top = tb + ta [min] (3. 3.ro ! Arhiva online cu diplome.2 STABILIREA NORMEI TEHNICE PENTRU LUCRARI DE STRUNGARIRE Operatia nr.9.42)3 Sm n · s 1000 · v · s In care: Sm – viteza de avans (avansul pe minut). Timpul de baza pentru o faza se poate calcula cu relatia LLπ·d·L tb = —— · i = —— ·i = ————— · i [min] (3. cursuri si referate postate de utilizatori. ea se obtine prin insumarea timpilor corespunzatori activitatilor ajutatoare. 8.41)3 Timpul de pregatire-incheiere (Tpi) se exprima in procente din timpul operativ sau in unitati de timp si se obtine atribuind fiecarei luctari timpi corespunzatori rezultati din tabelele cu normative de timp.01 n · s 630 x 0. in mm/rot V – viteza de aschiere. in mm/min. in rot/min s – avansul. timpi extrasi din normativele de timpi ajutatori. Pentru cazurile cand timpul de baza si cel ajutator pot fi stabiliti separat. care in functie de tipul de productie se stabilesc in conformitate cu tabelele 1.1-2-6 .2 – strunjire un cap Φ 53mm l+l1 + l2 + l3 53/2 + 4 + 0 + 5 tb = ———— · i = ———————— = 2. in m/min d – diametrul activ al elementului care realizeaza miscarea de rotatie in mm Timpul ajutator (ta) se poate stabilii prin formule de calcul in cazul cand intregul timp util de mers in gol al utilajului necesita supraveghere.

10 ta= 2.30mm 1250 · 0.1 = 4.2-2-177…8.3 – strunjire Φ 40.33min Operatia nr.tocilar. din tab.Vizitati www.45min Operatia nr. din tab. din tab.5mm pe lungimea de 250.14-2-166 din (3.92’ = 2.14-2-166 din (3.35 + 0 +5 tb = ———————— = 2. ta= 3.53min Operatia nr.4 + 0 +5 tb = ———————— = 1.39)3 NT = NT3.00min.8mm 93.8mm finisare 250.32min 1250 · 0.40min 800 · 0.34min 1250 · 0.34min Operatia nr.5mm pe lungimea de 235mm degrosare 235+ 2.3 – strunjire de finisare Φ 34.10 ta= 2.3 – strunjire de degrosare Φ 30.95 + 0 +5 tb = ———————— · 2= 3.2-2-177…8.ro ! Arhiva online cu diplome.2 = 4.8.8.39)3 NT = NT2.03min 1250 · 0.23min.2-2-177…8.00min.2-2-177…8.05min.8 + 0.94 = 2.8mm degrosare 250.5mm pe lungimea de 250.5/235mm 235+ 0.14-2-166 din (3.3 – strunjire Φ 40.8.2 = 3.1 = 5.39)3 NT = NT1.14-2-166 din (3.14-2-166 din (3. din tab. cursuri si referate postate de utilizatori.52min.8+ 1.35 + 0 +5 tb = ———————— = 1.5 x 93.19 ta= 2.10 ta= 1.2-2-177…8.10 Pagina 107 din 118 .55min Operatia nr.3 – strunjire Φ 34.77 + 0 +5 tb = ———————— = 1.39)3 NT = NT2.39)3 NT = NT2 = 5. din tab.1.8 + 2.8.8.

2-2-177…8.00min.34min Operatia nr.50min Operatia nr.44min Pagina 108 din 118 .30 + 0 +3 tb = ———————— = 1.10 ta= 1.3+ 0 +5 tb = ———————— = 0.42mim 1250 · 0.2 = 1.34min Operatia nr.00min.39)3 NT = NT3.tocilar. din tab.3 – strunjire de degrosare Φ 28.2-2-177…8.8+ 0.028 ta= 1.45+ 3 +5 tb = ———————— = 2.10 ta= 1.34mim 1250 · 0.00min.39)3 NT = NT4.1 = 2. din tab.75 + 0 +5 tb = ———————— = 0. din tab.8.8.14-2-166 din (3.3 – strunjire de finisare Φ 30.8mm 93.8.1 = 3.30 1250 · 0.3+ 0 +5 tb = ———————— = 0.2 = 2.50min Operatia nr.10 ta= 1. ta= 1.42min Operatia nr.2-2-177…8.39)3 NT = NT5.4– strunjire de degrosare Φ 51.8.10 ta= 1.Vizitati www.00min.2 = 1.5 x 93. din tab. din tab.14-2-166 din (3.39)3 NT = NT4.14-2-166 din (3.44mim 630 · 0.4 x 48mm 48+ 0.14-2-166 din (3.14-2-166 din (3.2-2-177…8.7 x 49mm 49+ 0.3 – strunjire de finisare Φ 28.8.39)3 NT = NT4.34mim 1250 · 0.3 – strunjire de finisare Φ 28.4 x 48mm 48+ 0.ro ! Arhiva online cu diplome.2-2-177…8.20min.14-2-166 din (3.39)3 NT = NT3. cursuri si referate postate de utilizatori.2-2-177…8.4 x 48mm 48+ 0.1 = 1.20min.8. din tab.

14-2-166 din (3.5 x 22mm 22+ 1 + 2 +4 tb = ———————— = 1.11– strunjire interioara de degrosare Φ 25.2-2-177…8.8.39)3 rezulta NT = NT1 = 2.32min Operatia nr.32mim 630 · 0. cursuri si referate postate de utilizatori.7 x 49mm 49+ 0.25 + 2 +4 tb = ———————— = 1. din tab. V.2 x 45 se executa pe masina de frezat F.8 – frezare canal de pana : 8 x 4.28 – 198) NT din ( 3.11– strunjire interioara de finisare Φ 25. 360 l + l1 + l2 40 + 0 + 0 tb = ——————— x i = ————— x 3 = 1.39)3 NT = NT5.8 – frezare canal de pana : 8 x 4.028 ta= 0.50min.ro ! Arhiva online cu diplome.40min Operatia nr.50min.2 = 1.35min (8.39)3 NT = NT6.05 Sz · z 19 x 6 ta = 1.54min Operatia nr.2 = 3.2 + 3 +5 tb = ———————— = 2.14-2-166 din (3. Operatia nr.8.00mim 630 · 0.Vizitati www.14-2-166 din (3.16-2-188 ÷ 8.50min Norma tehnica de tipm totala (NTTS) pentru operatiile de strunjire este de 39.2-2-177…8.028 ta= 1. 360 Pagina 109 din 118 .04mim 630 · 0. 3.39)3 NT = NT6. din tab.2-2-177…8.5 x 22mm 22 + 0.9.tocilar.2 x 40 se executa pe masina de frezat F.00min.48 min.3 STABILIREA NORMEI TEHNICE PENTRU LUCRARI DE FREZARE Operatia nr.1 = 1.028 ta= 0.4– strunjire de finisare Φ 51. V.8. din tab.

8.20 19 x 6 ta = 1.24min Operatia nr. la ambele capete tb. cursuri si referate postate de utilizatori.44-2-209) ÷ (8. l = lungimea de rectificat. din (8.4 STABILIREA NORMEI TEHNICE LA BURGHIERE SI GAURIRE Operatia nr.52min NT.51-2-214 Timpul ajutator poate fi stabilit cu suficienta precizie folosind. din (8.39)3 rezulta NT = NT2 = 2.43-2-208) = 0.ro ! Arhiva online cu diplome.11 – diametrul 8.55min Norma tehnica de tipm totala (NTTS) pentru operatiile de frezare este de 5.43-2-208) = 1.5bo .50-2-213) = 1. 3.2 – burgiat centru pe diametrul 2.4-2-179 si 8.5 CALCULUL NORMEI TEHNICE PENTRU LUCRARI DE RECTIFICARE Timpul de baze se calculeaza tabelele : 8.3-2-178 .44-2-209) ÷ (8. pentru rectificare cilindrica.9.28 – 198) NT din ( 3.50min ta . bo = latimea pietrei abrazive Pagina 110 din 118 . din (8. din (3.39)3 => NT = NT3 = 1. din (3.50-2-213) = 1.43-2-208) = 1. din (3.12min ta .5 x 12 se executa pe strungul SNA-450.Vizitati www.16-2-188 ÷ 8. tb.52-2-215 si 8.50-2-213) = 0. 45 + 0 + 0 tb = ————— x 3 = 1.43)3 βt · Bo · np spc in care: L = l – 0. Lh Tb = ————— · ——— · k [min] (3.35 min.2-2-177 . din (8.54min Operatia nr.10-2-182.35min (8.9.42min NT.39)3 => NT = NT2 = 2.42min NT. din (8. din (8. normativele de la strunjire tabelele 8.5 x 54 se executa pe strungul SNA-450.39)3 => NT = NT1 = 2. tb.01min ta .tocilar.42min Norma tehnica de timp totala (NTTG) pentru operatiile de gaurire este de 6.59min 3.44-2-209) ÷ (8.11 – gaurire pe diametrul 23 x 25 se executa pe strungul SNA-450. 8.

045 np = turatia piesei spc = t h = adaosul de prelucrare k = 1.2 tb = ——————— · ——— · 1. din (3.5 0. cursuri si referate postate de utilizatori.10 – rectificare exterior pentru degrosare diametru 30.7 pentru finisare.12 min b) Operatia nr.2-2-177 ÷ 8. aleg : k = 1.17 – rectificare exterior pentru degrosare diametru 30.ro ! Arhiva online cu diplome.001 · 35 · 236 0.53 min 0.4 x 66mm (si finisare) tb.05 ta = 1.10-2-182) NT4.11 min ta = 1.53min tb = 1.2-2-177 ÷ 8.17 – rectificare exterior pentru degrosare diametru 40.02 (8.48 (8. rezulta tb= 1.Vizitati www. din (3.2 x 16mm (si finisare) tb = 1.10-2-182) NT2.238 = 1. βt = bo/st . st = avansul transversal = 0. din (3.2 x 46mm (si finisare) 46.30 (8.4 x 141mm (si finisare) tb.17.53 min ta = 1.39)3 rezulta : NT1= 2.02 (8.43)3.24 min ta = 0.25…1. din (3.20 = 1. aleg : k = 1.43)3.30 Operatia nr. din (3.2-2-177 ÷ 8.4 pentru degrosare.30 k = 1. rezulta tb= 6. din (3.tocilar.55 min Operatia nr.55 min Operatia nr.39)3 rezulta : NT4= 7.41 min Pagina 111 din 118 .2…1.10-2-182) NT1.10-2-182) NT3.10 – rectificare exterior pentru degrosare – finisare diametru 34.39)3 rezulta : NT3= 2.2-2-177 ÷ 8.39)3 rezulta : NT2= 2.

18 si 24 – rectificare interioara pentru degrosare – finisare diametru 25.6 CALCULUL NORMEI TEHNICE PENTRU LUCRARI DE DANTURARE Timpul de baza se calculeaza folosind una din relatiile prezentate in tab.39)3 rezulta : NT7= 7. din (3. din (3.12 min d)Operatia nr. din (3.43)3.21 – rectificare exterior pentru degrosare – finisare diametru 40 x 16mm tb.05(8.10-2-182) NT5. din (3. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar.48 (8.43)3.7 x 22mm si 26 x 22 mm tb.53min ta = 1.43)3.2-2-177 ÷ 8. din (3.Vizitati www.39)3 rezulta : NT5= 2.10-2-182) NT7.30 (8. rezulta tb= 1.11min ta = 1.10-2-182) NT8.21 – rectificare exterior pentru degrosare – finisare diametru 34 x 141mm tb. Timpul ajutator se stabileste folosind tabelul 8.10 – rectificare exterior pentru degrosare diametru 40.8.45min ta =27. din (3.61-2-223.41 min Operatia nr. iar pentru timpii legati de comanda masinii-unelte tab.10-2-182) NT9.48(8. rezulta tb= 1.55min ta = 1.59-2-221.2-2-177 ÷ 8.02 (8. rezulta tb= 1.43)3.2-2-177 ÷ 8.2-2-177 ÷ 8.60-2-222 pentru sectiunile de prindere si desprindere a piesei. din (3.24 min ta = 0.2-2-177 ÷ 8.55 min Operatia nr.12 min c) Operatia nr.23min 3.43)3. rezulta tb= 6. tb = 45.5min Pagina 112 din 118 .ro ! Arhiva online cu diplome. din (3.39)3 rezulta : NT6= 2.10-2-182) NT5. din (3.4 x 16mm (si finisare) tb.24min ta = 0. din (3.39)3 rezulta : NT9= 3.9.21 – rectificare exterior pentru degrosare – finisare diametru 30 x 46mm tb. rezulta tb= 1.8.00 min Norma tehnica de timp totala (NTTR) pentru operatiile de rectificare exterior interior este 32. Operatia nr.39)3 rezulta : NT8= 2.

11 .10min …………………….operatia nr.30min . in lei/buc Ce – cheltuieli cu energia electrica a utilajului.10 CALCULUL COSTULUI DE PRELUCRARE Unul din indicatorii importanti de apreciere a eficientei economice este costul de prelucrare.13min .operatia nr.operatia nr.19 si 23 – montare – demontare dispozitiv – …NT19. fiecare lement component al costului prelucrarii il voi calcula astfel : Cs = Tn x Rt [lei/buc] (3.44)3 In care : Cs – retributia muncitorului..7 – trasare ………………………………. in etape de proiectare cu relatia : C = Cs + Ca + Ci + Ce + Csd [lei/buc] (3.11 – faza VII .00min . periat ………………………. – ……….NT25 = 2. 16 – curatat. in lei/buc Csd – cheltuieli cu scule si dispozitive.10min 3.operatia nr. 14 = 30.tocilar.operatia nr.1 Rt – retributia tarifara Vu x A x Tn Ca = ——————— [lei/buc] (3. cursuri si referate postate de utilizatori.6 – raionare ………………………………. 23 = 3. Costul prelucrarii se poate calcula cu o precizie suficienta pentru a aprecia eficienta economica a unei variante de proces tehnologic. NTD =73.operatia nr.filetare …………………….NT12. 13 si 14 tratament termoch.46)3 41 x 400 ns Pagina 113 din 118 .12.indreptare NT15 = 11.Vizitati www. NT7 = 6.operatia nr.1 – debitare ………………………………. in lei/buc Ca – cheltuieli cu amortizarea utilajului.9 – ajustare ……………………………….NT9 = 8.25min .15min .25 – conservare ……………………………….NT1 = 11.operatia nr.25min Norma tehnica de timp totala = 277. in lei/buc In continuare.ro ! Arhiva online cu diplome.NTtotal =277.45)3 In care : Tn – norma tehnica de timp = 277. in lei/buc Cr – cheltuieli cu reparatia utilajului.NT6 = 32..01 .NT11 = 10.operatia nr.NT16 = 6.10min Alte norme tehnice de timp : .20min .05min . in lei/buc Ci – cheltuieli cu intretinerea utilajului. 13.

5Td Ncg – norma grupata a costului mediu a unui minut de exploatare a sculelor K1 – coeficient = 1 pentru sculele fabricate in tara = 5 pentru sculele din import n – numarul de scule cu care se lucreaza simultan kTn – coeficient de utilizare a timpului norma = 0.7 + 0.Vizitati www. Tn Cr = 0.3-2-226 G – masa utilajului.065k3 x G) —— [lei/buc] (3.85 kTd – coeficientul cheltuielilor cu repararea si intretinerea dispozitivelor = 1. in care: Vu – valoarea utilajului in lei/buc A – cota medie anuala de amortizare.3 Pd – costul dispozitivelor Td – durata medie de utlizare a disp si sculelor auxiliare = 14500 ore efectiv lucrate Din (3. in % ns – numarul de piese prelucrate simultan Tn Ct = (3 + 0. in kw Pd Csd = (Ncg x k1 x nkTd + kTd —— ) Tn [lei/buc] (350)3 in care: 0.47)3 ns in care k – coeficient de complexitate constructiva a utilajuli conform tab. rez Cs = 5217.9 din proict si cu Rt = 18.1 min .2 – 2 –226. in care : Ncg = 11. in kg.50 lei/min Pagina 114 din 118 .49)3 ns in care : & .48)3 ns in care : notatiile au semnificatia ca in relatiile precedente Tn Ce = (0.49)3 rezulta : Ce = 1432.12 /ei Din (3.raportuldintre puterea de mers in gol si puterea nominala p – puterea nominala a motoruli electric.48)3.45)3 cu Tn = 277.33&) —— [lei/buc] (3.83 lei/min.228 x k 3√ G —— [lei/buc] (3. din tabelul 9.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome.50)3.9. calculat la pct 3. rezulta : Cr = 1288 lei/buc Din (3.79 lei/buc Din (3. cursuri si referate postate de utilizatori.

Protectia muncii face parte integranta din procesul de productie.1 LEGISLATIA PRIVIND PROTECTIA MUNCII Principalele acte normative care alcatuiesc legislatia protectiei muncii sunt: Legea nr.00 + 1432. Abaterile disciplinare au o periculozitate redusa si se sanctioneaza de conducatorul unitatii conform regulamentului de ordine interioara .Vizitati www. Rezulta : Csd = 76500. cercetarea si evidenta accidentelor de munca si a bolilor profesionale.11. in conformitate cu Codul Muncii. 2896/1966 privind decalararea. 3. Retributia tarifara (Rt). durata medie de utilizare a sculelor si dispozitivelor.ro ! Arhiva online cu diplome.40 lei/buc C = 5217.60 + 1288.12 + 76500.5/1965 cu privire la protectia muncii. In tara noastra protectia muncii este o problema de stat. organizarea si functionarea Inspectoratului Sanitar de Stat. Nerespectarea si incalcarea normelor si masurilor de protectia muncii sunt abateri grave si se impart in trei categorii: abateri disciplinare. valoarea utilajului (Vu) si in general toate celelalte elemente cuprinse in relatia (3. Decretul nr.85 (coeficient functie de utilizarea NT) KTd = 1.40 = 128891. cursuri si referate postate de utilizatori.04) Td = 14500.200.36 lei/buc. 974/1965 privin infiintarea.79 + 21632. modif aduse D nr. Decretul nr. 783/1969 privind organizarea si functinarea Ministerukui Muncii.tocilar.48/1969. Hotararea Consiliului de Ministrii nr.11 PROTECTIA MUNCII LA PRELUCRAREA PRIN ASCHIERE. se raspunde material pentru daunele aduse unitatii. le-am actualizat la cotele practicate in octombrie 1996. cu amenzi. stabileste cadrul legal de rezolvarea a tuturor problemelor de protectie a muncii in Romania.40 lei/buc Csd = 76500.000 (md = 0.44)3. Contraventiile se constata de catre insepectorii pentru protectia muncii din Ministerul Muncii si se sanctioneaza. contraventii si infractiuni. Pagina 115 din 118 . K1 = 1 (nimai scule fabricate in tara) N = 1 (scule cu care se lucreaza simultan) KTN = 0. functie de gravitate. 3.3 (cheltuieli intretinere dispozitive) Pd = md x Vu = 1.

09A in curent continuu si 0. elementele de deconectare automata in cazul scurgerii de curent izolarea suplimentara de protectie protectia prin legare la pamant sau la nul Pagina 116 din 118 . La depasirea intensitatii de 0.11.2 TEHNICA SECURITATII MUNCII PRIVIND PROIECTAREA. Nu se admite pornirea instalatiilor sub rezerva completarii ulterioare a msurilor de protectia muncii.11. instalatiilor. fiind savarsite cu vinovatie. Acesea se sanctineaza. protectie si de lucru cu care urmeaza a fi dotat personalul de deservire. lista parametrilor pentru echipamentul de productie.ro ! Arhiva online cu diplome. procese tehnologice. cursuri si referate postate de utilizatori. 3. procese tehnologice.3 ELECTROSECURITATEA Electrocutarea este unul dintre cele mai grave accidente electrice ce apar atunci cand omul atinge simultan doua puncte care au intre ele o diferenta de potential mai mare de 40V. Organizatiile de cercetare si proiectare sunt obligate ca la noile produse. masini. etc. dupa caz. Daca accidentatul nu sa eliberat repede. Asigurarea contra electrocutarii se realizeaza prin : inaccesibilitatea elementelor care fac parte din circuitele electrice . FABRICAREA SI EXPLUATAREA UTILAJELOR. toate priectele vor fi insotite de : instructiuni de protectia muncii pentru noile produse. 24. MASINILOR SI INSTALATIILOR. astfel ca la experimentarea si expluatarea acestora sa nu existe nici un pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala. survine moartea accidentatului. In acest scop. Nfractiunile sunt abateri foarte grave . 36V pentru scule si echipamente portabile folosirea mijloacelor de protectie si avertizare .05A in curent alternativ. fapt ce atrage cresterea curentului. sa prevada topate masurile de protectie a muncii. cu pericol social ridicat. rezistenta electrica a corpului uman scade. agregate. masini. tehnologiilor nu este permisa daca nu sa efectuat receptia. cu amenzi penale sau pedepse privative de libertate. utilizarea tensiunii reduse 12. Punerea in functiune a utilajului. instalatii etc.Vizitati www. 3.tocilar. agregate. Comisia de receptie e obligata sa controleze cum sunt reaizate masurile de protectia muncii.

tocilar. lovituri. dispozitivelor de fixare si antrenare a pieselor si curentului electric. inghet) montarea discurilor numai de catre personalul autorizat scule abrazive utilizate pentru rectificari cu suprafata laterala trebuie sa aibe o grosime egala cu cel putin 1/10 din diametrul exterior se interzice utilizarea discurilor care nu pot fi identificate din punct de vedere al compozitiei si vitezei periferice maxime pe care o pot admite La masinile-unelte la care reperele sunt fixate in dispozitive actionate pneumatic. INTOMIREA DOCUMENTATIEI TEHNOLOGICE Documentatia tehnologica este prezentata intr-o forma concisa privind elaborarea tehnologiei de prelucrare. intocmirea acestei documentatii tehnologice am facut-o sub forma de fisa tehnologica pe plane de operatii. hidraulic. cursuri si referate postate de utilizatori. Tinand cont de tipul productiei. 3. dispozitivelor.ro ! Arhiva online cu diplome. bucatile de scula aschietoare expulzate din zona de aschiere. ochelarilor La rectificare. semifabricatelor si in sistemele de comanda si actionare a masinii-unelte. echpament corespunzator in cazul persoanelor autorizate pentru instalatii electrice. in cazul productiei de serie mijlocire. Prevenirea accidentelor se face prin utilizarea ecranelor de protectie. prevenirea accidentelor datorate spargerii discului abraziv se realizeaza prin : preotejarea discului cu carcase adecvate verificarea acustica a integritatii discului inainte de montare pastrarea corespunzatoare a discului abraziv (se fereste de umezeala. organele de transmisiesi mecanismelor de actionare ale masinilor-unelte. Pagina 117 din 118 . aparatorilor.Vizitati www. Se interzice utilizarea improvizatiilor la fixarea sculelor.4 TEHNICA SECURITATII MUNCII LA PRELUCRAREA PRIN ASCHIERE Principalele pericole la prelucrarea prin aschiere: aschiile detasate. electromagnetic pentru cazul intreruperii accidentale La masinile – unelte se interzice utilizarea jeturilo de aer comprimat sub presiune pentru curatire.11.

schita operatiei trebuie sa ofere informatii privind suprafetele utilizate la instalarea semifabricatelor (simbolizare conform tab. Pagina 118 din 118 . fara ambiguitati fara a pune exeutantul in situatia de a se consulta cu alte cadre tehnice in vederea adoptarii unei decizii care sa compenseze lacunele planului de operatii. urmarind ori de cate ori sunt reutilizate la o alta faza in cadrul planului de operatii sa indice codul acestora .tocilar. Planul de operatie va contine toate datele necesare executarii operatiei. odata definite pe un plan de operatie pot fi codificate. dispozitivele. se impune urmatoarele precizari : sculele. aparatele de masura si control. Intocmirea sa trebuie sa se faca intr-o forma clara. 10. Fisa tehnologica asa cu rezulta din rubricile ce le contine. Desi denumirea rubricilor c trebuiec completate este lamuritoare. cursuri si referate postate de utilizatori. pentru fiecare prindere se va alcatui o schita. prescriind cotele.2-2-231). continutul planului de operatie se poate extinde pe una sau mai multe file dupa cum continutul unei faze poate fi descris pe mai multe randuri de text.ro ! Arhiva online cu diplome. muncitorilor si maistrilor cu calificare superioara le revine sarcina sa adopte decizii privind succesiunea fazelor in cadrul fiecarei operatii. accesibila. calitatea suprafetei si toate celelalte conditii tehnice ce trebuie sa rezulte in urma prelucrrii in cazul unui numar mare de prinderi. tolerantele. Informatiile fiind sumare. precum si parametrii de regim ce vor fi doptati. realizeaza in cazul productiei de serie mica si unicat o orientare privind itinerarul tehnologic ce trebuie respectat.Vizitati www. reprezentarea acestora se poate face pe file separate ce se vor anexa planului de operatie . schitarea suprafetelorce se vor prelucra se va face cu o linie ingrosata.