Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Tehnologia de executie si proiectare punte motorizata a unei masini de frezat

CONSIDERATII GENERALE ALE MASINILOR DE FREZAT

1.1GENERALITATI , CLASIFICARE , PARAMETRII PRINCIPALI. Masinile de frezat fac parte dintre cele mai productive masini-unelte si dupa grupa strungurilor sunt cele mai raspandite in industria constructoare de masini. Pe masinile de frezat se utilizeaza scule speciale , cu mai multe taisuri , numite freze. Miscarea principala de aschiere este de rotatie , iar miscarile de avans pot fi atat rectilinii cat si circulere . Prin frezare se prelucreaza suprafetele plane simple sau complexe , suprafete de revolutie cu generare dreapta sau cu o curba plana oarecare si suprafete spatiale analitice sau neanalitice. Ultimele tipuri de suprafete se prelucreaza pe masinile de frezat prin copiere sau pe masini de frezat cu comanda dupa program. Masinile de frezat se pot clasifica dupa diverse criterii si anume : -Dupa forma constructiva se deosebesc : masini de frezat cu consola , plane , portal , cu masa rotativa , verticale , orizontale , de frezat canale de pana , etc . -Dupa sistemul de comanda al ciclului de lucru avem : masini cu comanda manuala si masini cu comanda dupa program . Se mai ot clasifica dupa gradul de precizie , dupa dimensiuni si greutate . Parametrii caracteristici principali ai masinilor de frezat sunt latimea B a fetei active a mesei masinii : al doilea parametru este lungimea L a suprafetei active a mesei masinii si se obtine functie de parametrul principal B , prin respectarea conditiei L = (4…5) B Restul parametrilor caracterizeaza domenii de functionare ale masinii. Astfel , domeniul de reglare al turatiilor se obtine prin determinarea turatiei minime nmin cu relatia : 1000 Va min Ns min = —————― [ rot/min] (1.1)

Pagina 1 din 118

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Π · Ds max Unde Va min este viteza minima de aschiere , se alege de regula la valoarea 20….25 m/min ; Ds max – diametrul maxim al sculeicu care poate lucra masina si care se determina in functie de parametrul principal B din conditia Ds max = 0.7 B , viteza de aschiere poate fi determinata cu relatia : Va = Π · Ds · ns /1000 [m/min] (1.2) Pentru determinarea turatiei maxime se recomanda relatia : 1000 · Va max Ns max = ——————— [rot/min] (1.3) Π · Ds min in care : Va max este rezultata din conditile tehnologice de expuatare a masinii si sculei ; Ds min – diametrul minim al frezei cu care se poate prelucra economic si se determina si relatia : Ds min = 0,1 Ds max Pentru a se putea realiza un anumit domeniu de reglare al avansurilor , se determina viteza de avans limita Ws . Deoarece la frezare viteza de avans se exprima in mm/min , se foloseste relatia : Ws = fd · zs · ns [mm / rot ] (1.4) unde fd este marimea avansului pe un dinte , in mm/dinte : zs –numarul de dinti ai frezei , ns – turatia frezei in rot/min ; fr – avansul pe rotatie a frezei , in mm/rot : fr = fd · zs Valoarea limita a vitezei de vans , rezulta prin inlocuirea pentru fd , zn si ns , valorile numerice corespunzatoare , rezultate din conditiile concrete de expluatare a masinii . Viteza economica Ve se determina cu relatia de forma : Ve = Cv · D9s · Kv / ( Tm · fya · txl · apr · zns ) [m/min] (1.5) in care : Cv este coeficient in functie de conditiile de frezare de materialul prelucrat , T – durabilitatea economoca a frezei in min , ap- adancimea de aschiere , respective latimea de aschiere , in mm , g , m , x , y , r , n sunt exponenti (care depind de materialul de prelucrare si de conditiile de aschiere ) , Kv – coeficientul global de corectare a vitezei si se calculeaza cu relatia : Kv = Km · Ks · Kxr , Km= Cm · 180/HB ; Km = Cm · (6,68/T)u (1.6) in care : Km , Ks , Kxr sunt coeficienti de corectare a vitezei de aschiere , in functie de : caracteristicile materialului prelucrat, (Km) , materialul sculei (Ks) si unghiul de atac al taisului Xr (K xr ) , Cm –coeficientul de prelucrabilitate a materialului , U –exponent si are valori –1,1,2 functie de Tr al materialului . Forta tangentiala de aschiere Ft se calculeaza cu relatia :
Pagina 2 din 118

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Ft = 9,8 CFXF · fYFd · zs · apRF · DsgF · KF [N] (1.7) Unde : CF , XF , RF , gF sunt coeficienti pentru calculul fortei de aschiere , functie de materialul de prelucrat si de tipul frezei . KF = KR · Kv –coeficient global de corectare a fortei de aschiere , Kr-Kv , coeficient de corectare a fortei de ashiere functie de unghiul de degajare r ( Xr) si de viteza de aschiere (Kv). In vederea determinarii valorilor numerice ale factorilor care intra in relatiile de mai sus , trebuie procedat astfel ca sa se ia in considerare conditiile ce apar la aceeasi operatie.De exemplu , la calculul vitezei maxime de avans se ia in considerare acel diametru al frezei cu care se va presupune ca se va lucra , utilizand avansul maxim pe un dinte si cu turatia maxima . Nu se poate concepe ca freza cu dimetrul maxim utilizata pe acea masina , va lucra cu avans pe dinte maximsi cu turatia maxima a masinii.Desi s-ar putea ca in anumite situatii extreme sa apara un asemenea caz , nu se va lua in considerare la proiectarea masinii , deoarece timpul cat masina va lucra in asemenea conditii va fi foarte scurt. Deci nu justifica adoptarea unei structuri cinematice,complicate, costisitoare , care ar putea fi utilizata in mica parte. Pentru aceste cazuri extreme se admite compromisul ca masina nu putea fi expluatata economic. In general la calculul parametrilor mentionati se considera si pozitia cea mai defavorabila a prelucrarii , considerandu-se atunci cand scula si piesa de prelucrat se afl la distanta maxima fata de batiul frezei. Puterea motorului electric de antrenare Nem , a lantului cinematic principal se determina cu relatia : ap · b · vs Nem = —————— [Kw] (1.8) 1000qs · η unde : ap – adancimea aschiei , care pentru o masina mijlocie se ia 6…..10 mm ; blatimea aschiei care se poate determina cu conditia de a fi aproximativ 0,6 Ds max , sau 0,8 B ; qs – volumul specific de aschii indepartat , cm3 /Kw min , pentru otel qs = 50……80 ; η = 0,8 ; Vs – viteza de avans in mm/min Puterea de aschiere la frezare pa , se determina cu relatia : Na = ft · va/ (9,8 · 6000) [kw] : Na ≤ Nem · η (1.9) Recomandarile precizate anterior sunt valabile si la determinarea puterii motorului electric . Se ia acea valoare maxima a adancimii si latimii stratului de adaus de indeparta , la care se opresupune ca se lucreaza cu avans maxim .

Pagina 3 din 118

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

MASINI DE FREZAT CU CONSOLA 1.1.1GENERALITATI ,CLASIFICARE . Masinile de frezat cu consola sunt destinate pentru prelucarea pieselor de dimensiuni mici si mijlocii. Dupa pozitia arborelui principal aceste masini pot fi : orizontale si universale (cele universale sund de fapt masini de frezat orizontale la care se poate monta un cap de frezat vertical sau cap de morezat) fig.1.1 si verticale fig 1.2.

Fig 1.1 fig1.2

Componenta constructiva a masinii de frezat universala sin fig. 1. este formulata din 1-placa de baza ; 2 -botia ; 3- transversa mobila ; 4 -dorn port scula ; 5- scula ; 6- arbore principal ; 7 -ghiajul ; 8- consola ; 9- surubul consolei ; 10- ghidajul consolei ;11- support transversal ; 12- masa. In compunerea constructiva a masinii de frezat vertical fig.2 intra urmatoarele : 1-placa de baza ; 2- batiu ; 3- ghidajele batiului ; 4- consola ; 5 – surubul consolei ; 6- ghidajele consolei ; 7- support transversal ; 8- masa ; 9- arborele principal. Miscarea principala A este executata de arborele principal si este transmisa de la lantul cinematic principal , aflat in batiul miscarii. Miscarile de avans se executa de catre masa masinii in trei directii rectangulare , longitudinal B , transversal C si vertical D. Viteza miscarii de avans poate fi reglata de la cutia de avansuri montata in consola masinii. Tinand cont de clasificarea prezentata mai sus frezele cu consola fabricate in tara noastra se simbolizeaza prin initialele respective :FO ; FV ; FU. Numerele incluse in simboluri se refera la dimensiunile mesei , de exemplu FU 32x132 (masina de frezat universala avand masa cu latime de 325 mm si lungimea de 325 mm) , FV 36x140 CF, masina de frezat verticala-cap fix ; FV 36x140 CR , msina de frecat verticala cu cap rotativ . Masinile de frezat universale pentru scularie contin in simbolul lor initiala S , de exemplu FUS. FU 25 (250 latimea mesei). 1.1.2 MASINI DE FREZAT UNIVERSALE Masinile de frezat universale au o larga raspandire fiind utilizate atat in productia de unicat , cat si in cea de serie la prelucrarea pieselor de dimensiuni mici si mijlocii. Caracterul
Pagina 4 din 118

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

universal al acestor masini este dictat de posibilitatile tehnologice multiple rezultate di dotarea lor cu cap de frezat vertical si cu o serie de dispozitive auxiliare ( cap divizor , masa otativa , menghina inclinabila , etc.) , precum si de unele particularitati constructive care permit , de exemplu , pivotarea piesei in plan orizontal. Constructia si cinematica simplificata a masinilor de frezat universale este prezentata in fig 1.3. Batiul B al masinii, fixat pe placa de baza Pb este prevazut cu ghidaje verticale pe care se deplaseaza consola C. Consola este prevazuta in partea superioara cu ghidaje pe care gliseaza sania transversala ST. Masa M se deplaseaza pe ghidajele unei placi orientabile montata pe sania transversala. Scula se monteaza pe AP, fie pe dornul portfreza care poate fi sprijinit suplimentar in suportul exterior SE , montat pe bratu support BS, plasat pe ghidaje in coada de randunica in partea superioara a batiului.

Fig 1.3

Varietatea mare a prelucrarilor pe masinile de frezat cu consola universale, au suprafata de lucru a mesei de 250, 320 si 360 mm , iar domeniul de reglare al turatiilor , relativ extinse (Rn = 25 ÷ 100), cuprinzand 8 ÷ 24 trepte de turatii cu rotatia φ = 1,18 ÷ 1,4 si au valori cuprinse intre 25 si 2000 rot/min. Avansurile de lucru sunt etajate de asemenea in serie geometrica cu 12 ÷ 32 trepte in domeniul 10 ÷ 1000 mm/min. Miscarea principala de rotatie a frezei este actionata la motorulo ME1 prin cutia de viteze Cv . Turatia sculei se exprima prin relatia de forma : nAP = n61 · i1 · icv i2 = cp · icv [rot./min] (1.10) unde : Cp este constanta lantului cinematic principal ; icv ratul de transfer, al cutiei de viteze ; i2 , i1 –rapoarte constante. Avansurile sunt actionate de la motorul Me2 de la care miscarea se transmite la cutia de avansuri cu raportul de transfer ica , la unul din suruburile Sc1 (pentru avansul longitudinal al consolei ) , deplasarea piesei pe una din cele 3 directii fiind comandata prin inchiderea cuplajului C 1 si a unuia di cuplajele C2 , C3 , si C4. Vitezele de avans se exprima prin relatiile : Wl = no2 · i3 · ica · i4 · i5 · ps1 [mm/min] Wt = no2 · i3 · ica · i4 · i6 · ps2 [mm/min] (1.11) Wv = no2 · i3 · ica · i4 · i7 · ps3 [mm/min]
Pagina 5 din 118

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

in care : ps1, ps2, ps3 reprezinta pasul celor trei suruburi conducatoare. Pentru realizarea pozitionarii piesei fata de scula , masinile de frezat cu consola poseda avansuri rapide , transmise printr-un lant cinematic rapid Lr care ocoleste cutia de avansuri. Prin inchidere cuplajul Cr , miscarea ajunge la unul dintre cele trei suruburi , realizandu-se vitezele de deplasare rapida (Wr): Wrl = no2 · ir · i5 · ps1 Wrt = no2 · ir · i6 · ps2 [mm/min] (1.12) Wrv = no2 · ir · i7 · ps3 Actionarea suruburilor conducatoare in vederea pozitionarii piesei fata de scula se poate realiza si manual cu ajutorul rotilor de mana : m1 , m2 , m3 , prin cuplarea cuplajelor cu ghiara : c5 , c6 , c7 care corespunzatoare celor trei roti de mana . 1.2.3 MASINI DE FREZAT VERTICAL CU CONSOLA. Au cinematica identica cu a masinilor de frezat universale sau orizontale , fapt care determina ca unele ansamble sau subansamble sa prezinte aceleasi solutii si forme constructive fig 1.4. Diferenta caracteristica o prezinta numai pozitia verticala a arborelui principal Ap , din care cauza batiul are o forma modificata a partii superioare. Masinile verticale de frezat executa aceleasi miscari ca si masinile universale sau orizontale de frezat. In general la masinile de frezat vertical cutia de avansuri este amplasata in partea inferioara a batiului , fiind actionata de motorul principal ME , prin derivatia L1-L2. Legatura cinematica dintre cutia de avansuri si mecanismele consolei se realizeaza prin angrenaje conice si bara alunecatoare sau prin transmisie cardanica si bara telescopica.

Fig 1.4

1.2.3.1 MASINA DE FREZAT PENTRU SCULARIE

Masinile de frezat pentru scularie se construiesc intr-o gama larga de dimensiuni , de la mici la dimensiuni mijlocii avand motoare de antrenare de 0,25…….4 kw. Masinile cu consola pentru scularie se construiesc cu un grad de complexitate mai ridicat , fig 1.5. In
Pagina 6 din 118

prelucrarea in ciclul automat. afara posibilitatii de rotire a arborelui principal . Masina permite de asemenea. Pagina 7 din 118 . Motorul actionarii principale Me . asigurand un sir de turatii in progresie geometrica cu ratia φ = 1. adica de o igiditate mare si miscari uniforme la organele mobile . MASINA DE FREZAT UNIVERSAL FU1 Masina de frezat universal FU1 are structura cinematica in fig 1.25 .6.Vizitati www. pentru mortezare . executand cat mai deplin cerintele impuse masinilor-unelte de precizie ridicata . Aceasta masina se caracterizeaza printr-o capacitate productiva ridicata si printr-o buna manevrabilitate . cu comenzile date prin limitatoare de cursa. Actionarea principala are formula structurala 18=31·33·2g . impunand masuri in acest sens si modularea accesorilor utilizate. asigurata prin solitii constructive judiciare ca dublarea comenzilor (prin butoane si manete plasate in fata masinii si lateral) . inclinata . cursuri si referate postate de utilizatori. franarea arborelui principal prin contracurent (inversarea a doua faze la motorul electric) cu utilizarea unui releu de viteza. Gradul de universalitate al masinii se poate marii prin posibilitatea montarii unor capete port scula speciale .1.tocilar.2.5 Principalele caracteristici ale masinilor de frezat cu consola sunt prezentate in tabelul 1. schimbarea turatiilor se realizeaza prin mecanisme selectoare .4. etc…Miscarile la aceste dispozitive se pot obtine manual sau mecanic prin realizarea legatturii cinematice a acestora la lantul miscarii de avans. subansamblul consolei este astfel construit sa permita rotirea mesei dupa cele trei axe rectangulare . Cinematic masinile de frezat pentru scularie se aseamana cu masinile de frezat universale . 1.ro ! Arhiva online cu diplome.2. Fig 1. ca de exemplu . pentru frezare orizontala . etc…Pe masa masinii se pot monta dispozitive auxiliare . cap divizor . este reversibil. ceea ce asigura inversarea sensului miscarii principale. masa rotativa si rabatabila .4 STRUCTURA CINEMATICA A MASINILOR DE FREZAT CU CONSOLA 1.

Cele trei grupe cinematice ale cutiei de avansuri asigura reglarea in trepte a vitezei de avans . prin rotile dintate 26-44-57-43. Modul de transmitere a miscarilor poate fi urmarit in schema fluxului cinematic din fig 1. cuprinse intre 30 si 1500 rot/min.Vizitati www. Diagrama avansurilor longitudinale este prezentata in figura 1.7 . Viteza de deplasare rapida a mesei se calculeaza tinandu-se seama de turatia motorului electric ME2 . Se distribuie la suruburile conducatoare .8.6. iar turatiile arborelui principal sunt prezentate in diagrama turatiilor arborelui principal sunt prezentate in diagrama turatiilor din fig 1. avand ecuatia structurala 18=33 x 31 x (1+1)ς si ratia φ = 1. si C6 ( C6 pentru miscarea de avns nu este prezentat in schema ). se deschide cuplajul C2 ( roata 40 devine libera fata de arborele IX )si se inchide ambreajul electromagnetic C3. Prin aceasta comutare se scoate din functiune cutia de avansuri . Pe arborele principal IV (AP) este plasat un volant v care serveste prin energia inmagazinata.Valorile limita ale vitezei de avans longitudinale si transversal B si C sunt 19 la 950 mm/min.ro ! Arhiva online cu diplome. asigurand astfel o functionare uniforma a AP. C5 . Selectarea miscarilor de avans pe cele trei directii se obtine prin inchiderea unuia dintre cuplajele C4 . cursuri si referate postate de utilizatori.9 . Fig 1.tocilar. Pentru deplasarea rapida a verigilor executate .25 de la care miscarea : Fig 17. raportul total de transfer al lantului cinematic de avans intre arborele motorului pe care se afla montata roata dintata cu numarul de dinti 26 si surubul conducator sc . Mecanismele miscarilor de avans si pozitionare ale presei pe cele directii sunt amplasate in consola masinii fiind actionata de motorul ME2 . la invingerea supraincalcarilor. al mesei si pasul surubului respectiv (psc1 – 6 mm) rezulta : 26 28 18 18 18 Wr = 1440 · —— · —— · —— · —— · —— · 6 ≡ 2300 [ mm/min ] 40 35 37 16 18 Pagina 8 din 118 . iar miscarea se transmite de la motorul ME2 la arborele IX .

10 este prezentata structura cinematica a msinii de frezat universale tip 683. Determinarea miscarilor de avans se efectueaza cu urmatoarele formule de calcul : Pentru avansurile longitudinale : fl D1 21 20 42 42 28 19 nm = —— ۰ ηtc ۰ —— ۰ ——۰ —— ۰ iVIII – IX ۰ iIX-X ۰ iX-XI ۰ ——۰ —— ۰ ——۰ Pagina 9 din 118 . m2 si m3 . cursuri si referate postate de utilizatori. Ungerea este centralizata pentru actionarea principala si de avansuri . sunstituindu-se valorile numerice ale rotilor dintate ale rapoartelor de transfer si turatia motorului : 58 29 21 22 25 20 1540· —— · 0. Aceasta masina de frezat primeste miscarea pentru actionarea miscarilor de avans de la lantul cinematic principal prin intermediul unei transmisii cardanice. Fig 1.8 Fig 1.ro ! Arhiva online cu diplome.13) D2 29 65 De exemplu .Vizitati www.9 Prin deschiderea cuplajelor C4 . Fig 1. se va putea determina turatia minima .9 [rot/min] 104 29 37 49 65 60 Pentru transmisia prin curele trapezoidale .10 Pentru determinarea turatiilor arborelui principal AP se utilizeaza formula generala : D1 29 25 nm = —— · ηtc · —— · iII-III · iIII-IV · —— · iV-VI = nAP (1.98 —— · —— · ——· —— · —— · = n1= 25. se admite ca alunecarea este de 2 % in acest caz randamentul transmisiei va fi ηtc = 0. C5 si C6 se poate realiza actionarea manuala a verigilor executante .98. actionandu-se manete cuplabile m1 .tocilar. In figura 1. iar agentul de ungere este preluat de la pompa Pu actionata de motorul actionarilor M E si transmis la punctele de ungere.

16) Prin substituirea valorilor minime ale tuturor rapoartelor de transfer se determina avansurile minime flr .15) 38 29 24 Pentru avansurile verticale : fv D1 21 20 42 42 28 19 nm = —— ۰ ηtc ۰ —— ۰ ——۰ —— ۰ iVII-IX ۰ iIX-X ۰ iX-XI ۰ —— ۰ —— ۰ ——۰ D2 37 42 38 42 35 34 34 18 ۰—— ۰ —— ۰ p3 = fv [mm/min] (1.ro ! Arhiva online cu diplome. D2 37 42 38 42 35 34 34 29 23 25 ۰—— ۰ —— ۰ —— ۰ —— ۰ p1 = fl [mm/min] (1.Vizitati www.98 —— ۰——۰ —— ۰ —— ۰——۰ —— ۰ —— ۰——۰ 104 37 42 38 37 33 41 46 35 19 34 29 23 25 Pagina 10 din 118 .tocilar.14) 38 29 23 25 Pentru avansurile transversale : fv D1 21 20 42 42 28 19 nm = —— ۰ ηtc ۰ —— ۰ ——۰ —— ۰ iVII-IX ۰ iIX-X ۰ iX-XI ۰ —— ۰ —— ۰ ——۰ D2 37 42 38 42 35 34 34 29 24 ۰—— ۰ —— ۰ —— ۰ p2 = ft [mm/min] (1. cursuri si referate postate de utilizatori. Avansul minim longitudinal rezulta : 58 21 20 42 17 19 14 42 28 1450 ۰ —— ۰ 0.

Deplasarea piesei se executa de catre masa masinii de frezat . se obtine : 58 32 28 19 34 29 23 25 nm ۰ ——۰ 0.98 ۰ —— ۰——۰ —— ۰ —— ۰—— ۰ —— ۰——۰ 6 = 2434 104 25 35 34 38 29 23 25 [mm/min] Cu ajutorul capului divizor .11 Miscarea de rotatie pentru piesa se preia de la surubul conducator mantandu-se rotile de schimb AD . cursuri si referate postate de utilizatori. Fig 1. cu marimea pasului PE. ۰ —— ۰ —— ۰——۰ —— ۰ —— ۰ 6 = 18.b. DD care fac legatura intre surubul conducator si capul divizor. doua miscari si anume : o rotatie in jurul axei sale si o translatie in lungul acesteia. la masinile de frezat universale se frezeaza canale de pana elicoidale . Pentru obtinerea canalului elicoidal este necesar ca piesa sa execute o rotatie completa in timpul cat ea se deplaseaza.1. danturi elicoidale etc… . in mod simultan . care primeste miscarea prin surubul conducator Sc. BD . egala cu marimea pasului canalului elicoidal.11.tocilar.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome. Pentru a se putea obtine un canal elicoidal pe piesa este necesar sa se transmita acesteia .17) D2 25 35 34 38 29 23 25 Daca se substituie valorile numerice. CD . Ca deplasari teoretice se adopta o rotatie a arborelui capului divizor si deplasarea ‘PE’ a mesei masinii. fig. In acsest caz ecuatia care leaga aceste deplasari teoretice ale verigilor executante va fi de forma : z0 z1 z3 z5 1 Pagina 11 din 118 .98 [mm/min] 34 38 29 23 25 Ecuatia lantului cinematic pentru deplasarea rapida a mesei are forma : D1 32 28 19 34 29 23 25 nm ۰ —— ۰ ηtc ۰ —— ۰——۰ —— ۰ —— ۰—— ۰ —— ۰——۰ p1 =flr (1.11. prin legarea acestuia la surubul conducator al mesei . cu roti de schimb fig 1.

19) iD z0 z1 z3 z5 psc sau daca se noteaza : z0 z1 z3 z5 psc CD = —— ۰ —— ۰ —— ۰ —— ۰ —— (1. este caracteristica capului divizor . Exemplu : Sa se frezeze un canal elicoidal cu pasul elicoidal PE = 1240 mm . fapt care determina ca unele ansamble si subansamble sa prezinte aceleasi solutii si forme construcive. avand CD si psc = 6 mm psc 6 360 845 24 45 AD CD iD = CD —— = 60 ۰ —— = —— = —— = —— ۰ —— = —— ۰ —— PE 1240 1240 20 ۰ 62 60 62 BD DD 1.pasul surubului conducator.2 MASINA DE FREZAT CU CONSOLA Au cinematica identica cu a masinilor de frezat orizontale.2. cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome.4.Vizitati www.20) k z2 z4 z6 PE unde : CD = 40 : 60 : 80 . pE – pasul canalului elicoidal.8) K z2 z4 z6 iD AD CD unde : iD = —— ۰ —— este raportul de transfer al rotilor de schimb BD DD psc . Diferenta Pagina 12 din 118 .tocilar. in mm Deci se obtine formula de calcul de forma : 1 k z2 z4 z6 PE —— = —— ۰ —— ۰ —— ۰ —— ۰ —— (1. in mm. I(rot AP) ۰ —— ۰ ——۰ —— ۰ —— ۰ —— ۰ psc = pE (1.

caracteristica o prezinta numai pozitia verticala a arborelui principal AP. Aceasta are forma structurala 16=41 x 24 x 28. Legatura intre cutia de avansuri si mecanismele acesteia se face prin Pagina 13 din 118 . 1. Fig 1. care partial este identic cu cel de avans. pentru actionarea sculei.l iar altele se construiesc cu capul de frezat deplasabil (vezi fig. marind in felul acesta si posibilitatea de reglare a sculei.12.1. Cinematic masinile de frezat sunt formate din lantul cinematic principal. Constructiv. mecanismul de inversare a sensului de rotatie la arborele pricipal si cutia de viteze.12. capul de frezat nu face corp comun cu corpul masinii. masinile de frezat verticale pot avea capul de frezat si arborele principal nedeplasabil axial. Anumite masini de frezat verticale au capul de frezat fix si arborele principal deplasabil axial pentru a usura pozitionarea sculei. la acestea din urma.tocilar. Pentru a crea posibilitatea prelucrarii suprafetelor inclinate. solidarizand astfel roata de lant cu numarul de clienti 25. 1. unele tipuri de masini de frezat verticale cu consola se constryuiesc cu capul de frezat inclinabil si arborele principal deplasabil axial. din arborii II si IX. Propriu-zis aceste masini nu au un cap de frezat deoarece acesta face corp comun cu corpul masinii.13 Lantul cinematic de avans si pozitionare sunt derivate din lantul cinematic principal. Spre deosebire de tipurile precedente.ro ! Arhiva online cu diplome. din care cauza batiul are forma modificata a partii superioare. Lantul cinematic principal al masinii de frezat 615 (din fig 1.25.550 mm/min.Vizitati www. cu vitezele de avans longitudinale Wl = 15. cu formula structurala : 16 = 41 x 24 x 28.12. contine transmisie prin curele trapezoidale. lantul cinematic de avans . Cutia de avansuri realizeaza 16 trepte ale vitezelor de avans. asigurand gama de turatii n = 16…500 rot/min.).6…. cu ratia φ = 1. Fig 1. impreuna cu arborele principal. De aceea ele prezinta o rigiditate sporita si ca urmare sunt folosite pentru regimuri de aschiere mai grele. pentru deplasarea mesei pe cele trei directii si lantul cinematic de reglare si pozitionare.12).13. iar schema fluxului cinematic a masinii de frezat este prezentata in fig. avnd posibilitatea sa se deplaseze in sens vertical. Pinala arborelui principal si sania capului de frezat asigura miscarile de pozitionare a sculei E si F.. Miscarea de pozitionare rapida a verigilor executante se obtine pri decuplarea cuplajului C2 si cuplarea cuplajului C3. Masina de frezat vericala tip 615 are structura cinematica prezentata in fig. cursuri si referate postate de utilizatori.25. . prin transmisia 21/37. cu arborele XIV. cu ratia progresiei geometrice φ = 1.

dupa cum rezulta din schema fluxului cinematic. Pentru determinarea avansurilor se foloseste formula : D1 18 26 50 24 14 22 n = —— ۰ ηtc ۰ —— ۰ ——۰ —— ۰ iVII-VIII ۰ —— ۰ —— ۰——۰ p =D2 50 50 54 50 35 40 56 22 Pagina 14 din 118 . turatia maxima a arborelui principal este : 127 18 45 45 72 25 nApmax = 1430 · —— · 0. cu cap de frezat inclinat si arborele principal deplasabil. Fig 1. si C8. fata de pozitia lui verticala. C7. 1. intr-o parte sau in alta.ro ! Arhiva online cu diplome.14 Fig 1. Pentru determinarea turatiilor arborelui principal se foloseste formula generala : D1 18 72 25 n = —— · ηtc · —— · iII-III · iIII-IV · —— · —— = nAP (1.4[rot/min] 189 54 27 45 58 31 Numarul treptelor de turatii ale arborelui principal este opt (8). Cuplajele C4 si C5 din actionarea consolei servesc pentru inversarea sensului miscarilor de avans-pozitionare.14 este prezentata structura cinematica a masinii de frezat vertical tip 610 B.15.15.21) D2 54 58 31 Pe baza acestei formule.Vizitati www.985 · ——· ——· ——· ——· —— = 526. Selectionarea miscarilor de avans pe directiile B.tocilar. transmisia cardanica AC. cursuri si referate postate de utilizatori. Capul de frezat poate fi rotit cu un unghi de 15°. Deplasarea transversala a mesei si verticala a consolei ca si deplasarea verticala a arborelui principal se executa manual . Schema fluxului cinematic al masinii de frezat vertical este redata in fig 1. In fig. C si D se obtine prin decuplarea unuia din cuplajele : C5.

Vizitati www. gaurire. substiduindu-se valorilor maxime ale rapoartelor de transfer intre arborii alaturati iar pentru avansul minim se introduc rapoartele de transfer minime intre arborii de transmitere a miscarii. Marimea avansului maxim se determina. se deplaseaza uniform. legat cinematic de lantul de avans al mesei.tocilar.985 · ——· ——· ——· ——· —— · ——· ——· 6 = flmax = 427 189 54 50 35 21 40 56 22 [mm/min] Numarul treptelor ale seriei de avansuri este 16. capatul de frezat cu pinala . purtand piesa (cuma plana). Pagina 15 din 118 . 2 PROIECTARE PUNTE MOTORIZATA 97 –23 –000 Puntea motorizata (PM) ce face obiectul acestui proiect de diploma este destinata a fi utilizata la masinile de frezat universale FU 36 si masinile de frezat orizontale FO 36 pentru a le spori domeniul si posibilitatile de lucru privind operatiile de frezare. Pe baza acestor considerente avansul maxim longitudinal al mesei (fl ) este dat de formula : 127 18 26 50 47 24 14 22 1430 · —— · 0.ro ! Arhiva online cu diplome. iar combinarea celor doua miscari realizeaza procesul de frezare. In timpul frezarii. alecare si mortecare prin intermediul : capatul de frezat vertical . cutie de turatii proprie si poate prelucra simultan cu masina-unealta. Frezarea unei spirale Arhimedice se executa cu aceasta maxima. folosind capul divizor. Puntea motorizata poseda instalatie si actionare electrica independenta. capatul de mortezat cu care puntea motorizata poate fi dotata . masa cu capul divizor. putand prelua si functia bratului superior prevazut pentru contralagar cu care sunt dotate aceste tipuri de masini de frezat. in timp ce piesa primeste simultan o miscare de rotati uniforma. cursuri si referate postate de utilizatori.

Din cele N = 12 variante structurale. Numarul treptelor de turatie………………………………12 Limitele electromotorului la iesire…………. fara eforturi suplimentare sau ajutoare. analizate la punctul 1 am ales N = ‘ privind constructia si dimensionarea P.M. manual ungandu-se numai melcul pentru rotirea capului cu unsoare RUL 165 STAS 1608-72 folosind o pompa ‘tecalemit’. blocand pe punte.M.1500 x 420 x 420 mm Masa neta ………………………………………………. -prelucrarea carcase (Fc x 250 turnat) dintr-o singura fixare pentru montarea elementelor interioare ce realizeaza gama de turatii . Ungerea se realizeaza prin balbotare. -executia robusta.M. pana se realizeaza angrenajul usor cu roata conjugata a capului. sigura in expluatare. Pozitionarea si deplasarea in plan orizontal a P. se face pe deasupra prin dopul de umplere.M. ale batiului.. Se centreaza capul.cca 350 kg Pagina 16 din 118 . . se preseaza carcasa in continuare.(se interzice utilizarea unui singur ochi de ridicare). Caracteristici tehnice ale P. tinand cont de urmatoarele considerente : -dimensiunile de gabarit impuse de locul ce-l ocupa in prezent brtul superior pentru contra lagar existent in dotarea acestor masini de frezat precum si a ghidajelor in coada de randunica . ce asigura un grad inalt privind precizia prelucrariloroperatiilor ce le executa P. iar golirea prin dopul de golire din fata jos. Montarea capetelor de punte se face astfel : capul care trebuie montat se ridica in macara.tocilar. Instalatia electrica este montata in partea stanga a masinii.M. Montarea P.. coada de randunica .25) plasate deasupra P.. prin cele doua achiuri de ridicare (poz. pe masina de frezat se face in locul bratului superior in ghidajele superioare.40 ÷ 1eco rot/min Puterea electromotorului de antrenare …………………55 kw Turatia in gol a electromotorului de antrenare ………1500 rot/min Dimensiunile de gabarit (L x l x h) ………….Vizitati www. se preseaza stiftul de centrare si se strang cele patru suruburi. se ghideaza gulerul flansei in atelajul din punte si se roteste axul principal al capului pana cand axul canelat al acestuia intra in bucsa canelata din punte .ro ! Arhiva online cu diplome. miscand acum melcul din puntea superioara a P. cursuri si referate postate de utilizatori. la fel comutorii electrici si manetele pentru schimbarea turatiilor. Umplerea cu ulei pana la nivelul trasat pe vizor. in spate. -intretinerea si reparatia comoda.M se face prin intermediul cremulierei existente la partea inferioara a acesteia.M.

In fig.tocilar.1.M.2 REPREZENTAREA GRAFICA A CINETICII P.b Pagina 17 din 118 . 2.2.a Fig 2. Schema cinematica este o reprezentare simbolica a organelor si mecanizmelor ce compun lanturile cinematice ale puntii motorizate (P.M.21.2) Turatia se poate determina si functie de viteza economica (Ve) si diametrul frezei (Ds) cu relatia : 1000·Ve n = ———— [rot/min] (2. cursuri si referate postate de utilizatori. cu ratia intre : φ = 1.2 SCHEMA CINEMATICA A P. Turatia sculei se exprima prin relatia : n = no1 · iCTPM [rot/min] (2.1. Miscarea principala de rotatie a frezei este actionata de la motorul principal ME1. cuprinzand 2….M) simplificandu-se mult redarea grafica in comparatie cu reprezentarea desenului tehnic. 2.M.40. 2.2 ÷ 1. 2.7 trepte de turatii etajate in serie geometrica cu valori cu prinse intre 40 ÷ 1800 rot/min .1 STABILIREA GAMEI DE TURATII Varietatea mare de prelucrare a diferitelor piese face ca domeniul de reglare a turatiilor sa fie relativ extins ( Rn = 2 ÷ 7 ).b si fig. Fig 2.Vizitati www.1.c sunt prezentate schemele de principii ale compunerii cinematice din fig .1.1. pentru masinile de frezat universale FU 36 si orizontale FO 36 cod de fabricatie : CUPS 331..2.1.a este prezentata schema cinematica a P.2) Π · Ds 2.ro ! Arhiva online cu diplome.2. In fig.a.311.2. prin cutia de turatii a PM(CTPM).

transmite miscarea de la motorul electric ME1 prin cuplajul C1 cu raportul de transfer 1:1 de la arborele I la arborele II miscarea se transmite prin raportul de transfer Z1/Z2.. Dela arborele II.2.c 2.b 2.ro ! Arhiva online cu diplome. se constituie graficul denumit diagrama turatiilor.3 are ecuatia structurala : 1 x 31 x 33 x 25.M. Posibilitatile de transmitere a miscarii descrise mai sus pot urmarii mai usor cu ajutorul scemei fluxului cinematic prezentat in fig 2. In sensul normal de rotatie al arborelui pricipal rezulta numarul treptelor de turatii de formula structurala : 12 = 2 x3 x2 .a Fig 2.1. In continuare de la arborele III la arborele IV. cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www.2.5 = 18 Fig 2. miscarea se transmite prin raportul Z3/Z4.2.tocilar.2. Fig 2.4 TRASAREA GRAFICULUI DE TURATII In scopul determinarii rapoartelor de transfer i si deci a transmisiilor din grupe.3 LANTUL CINEMATIC AL P.M. date de rapoartele : Z5/Z6 : Z7/Z8 si Z9/Z10. iar diagrama de turatii fig.2.2. la arborele principal (AP). pentru varianta retelei structurale Rs aleasa. Arborele IV. miscarea se transmite prin trei posibilitati . Lantul cinematic cuprins in P. direct de la ME1.a de la motorul electric ( ME1). transmite la arborele V miscarea prin rapoartele celor doua perechi de roti Z11/Z12 si Z13/Z14. tot la arborele III se poate transmite si raportul de 1 :1 prin z1 (exterior si interior). Pagina 18 din 118 .

3 se bazeaza evident pe cunoasterea relatiei φ.3 avem : i3min = —— ≤ —— ( pentru actionare principala ). Pentru aceeasi varianta a retelei structurale pot exista cel putin cateva variante ale iagramei turatiilor. fig 2.8 conditia : Iplim = imax x lim/iminlil = (2/1) : (1/4) = 8 sau Iplim = —— : (1/5) =14 1 respectiv sa avem : iminlim ≤ i ≤ imaxlim.3. se cauta variantele care permit respectarea conditiilor onstructive mentionate. iar dg – numarul diagramelor posibile este Npd = m ۰ w1 ۰ dg . deci formula nu poate oferii mai multe variante.nz ). Pagina 19 din 118 . In fig 2. Oricum se uramareste ca ea sa fie spre turatiile maxime (din considerente de dimensiuni minime ale transmisiilor ). deci o VR are foarte multe variante posibile de realizare. 2. la AE este cunoscut si deasemenea turatia de intrare -n1 .Vizitati www. Pentru trasare se tine cont ca sirul final (n1 : n2 : n3 ….nz diagrama nu este simetrica decat pentru cazuri foarte particulare si atunci solutia in general este convenabila din punct de vedere energetic. Regulile pentru diagrama turatiilor se mentin de la reteauaa structurala (acestea nu se mai repeta). chiar mai multe. din care o parte pot fi egale ca avantaje. etc. pentru oricare din valori.c.. Fig 2. ca urmare a structurii : w1 – numarul variantelo R.. Aceasta poate fi de la un motor sau de la un alt LC. etc. iar cu electromotoare este frecvent turatia acestora (la EMAT-uri) Rezulta ca variantele se obtin schimband marimile grupelor de turatii intermediare. Se mai pot apoi schimba insusi formulele structurale z = P1 ۰ P2………Pw (conform celor ce urmeaza). Rapoartele i se citesc direct din diagrama si daca dupa trasare nu se indeplineste 2. iar la VR cu Z mare.turatiile sunt reprezentate totdeauana in ordinea marimii n1 : n2 : n3 ….ro ! Arhiva online cu diplome. cu doua deosebiri : . Daca m – numarul lor.3 sunt redate doua variante pentru reteaua structurala optima R1 . Oricum.3. constructiv. p3 4 Citirea directa a rapoartelor I. De exemplu pentru varianta 11 1A din figura 2.tocilar.ca in fig. cursuri si referate postate de utilizatori.

De trepte z preferentiale cu nr.). 9 .Vizitati www. 27 . Sirurile astfel constituite se noteaza prin : R40.50 φ5 = 5√10 = 1. rezulta siruri derivate care au relatiile : φ40 = 40√10 = 1.4 (1) : -1. 12 . alunecare cu circa 6 0/1 adica φ = 1. 4 . .8 (78). din care rezulta φ = 1. avand una din rotatiile φ40. asa numita serie Rzu.25 (6) : -1.06 φ20/6 = φ620 = 2. Mai frecvent si mai indicate la MU mijlocii sunt φ = 1. admise prin ISO. Cele mai frecvente sunt : z = 3 . .06 (2. 8 . Ca urmare exista o toleranta fata de valorile sirului teoretic stabilite de ± 10 (φ – 1 ) % si deci o abatere a turatiei clculate pe baze reale – ncr-trebuie sa fie incadrata in limitele admise si normativele in vigoare.26. 24 . sirul teoretic va trebui sa devina unul de calcul real. mai ales ca si turatiile EMAT-urilor in sarcina nominala. unde E1 si E2 – numere intregi. 36 .58 si φ = 1.26. . 32 . φ = 1. 8 . φ10 sau φ5 cu conditia suplimentara ca aceste siruri sa contina si unitatea prin termenii lor.06 duce la multiple trepte ( multe angrenaje) si deci este indicata numai la MU cu miascare R si AP si Ф – mari ( de exemplu carusele ) . Valorile rationale ale numerelor de trepte –z. 4 .6 (58) – 1.06.40 φ10 = 10√10 = 1. 16 .78.ro ! Arhiva online cu diplome. se prefera sa corespunda la Z = 2E1 3E2 . φ = 1. R20. 3 . si altele (fara a fi deci un sir absolut. φ20. 6 .Turatiile standardizate.12 si φ = 1. 12 . φ = 1.Alegerea valorilor rationale ale ratiei φ. Deci z = 2 . cu nr. Intregi de dinti.4) 2 φ10 = φ20/2 = φ220 (2.06 φ20/3 = φ320 = 1. 18 .00 Pagina 20 din 118 . in general : φ = 1. La MU . La Ф mai mici a pieselor (la laminate ).1 si apoi ajustandu-se la cele standardizate.06 φ20/4 = φ420 = 1. 24. In legatura cu valorile ratiei φ se observa ca φ = 1. Valorile fundamentale a ratiei φ. Din sirurile fundamentale.06 .1. are loc in functie de In : n1 si nk (nz).tocilar.3)2 φ20 = 20√10 = 1.12 .Marimile de iesire normale se constituie pe baza sirurilor de numere rotunjitte conventional .12 : . R10 si R5. pe baza relatiilor 2. cursuri si referate postate de utilizatori. Numerele din intervalle se determina din numerele acestui interval prin multiplicare cu 10 la o parte pozitiva sau negativa. 6 .

Sirurile R 40.06 100.00 500.00 400.00 450.00 560.00 R20 φ20=1. Valorile sirurilor fundamentale rotunjite sunt date in intervalul (2.60 315.40 : 2.00 : 2. R10. E1 fiind ordinul radicalului. poseda 40 termeni in intervalul 1-10.00 950.00 630.00… SERII FUNDAMENTALE ROTUNJITE R40 R20 R10 R5 R40 φ40=1.00 800.00 φ10=1. din ele putandu-se constitui siruri derivate.00 500.00 190. este de 10 ori mai mare decat cel luat drept primul.00 R10 φ10=1. Pagina 21 din 118 .00 112. cursuri si referate postate de utilizatori.12 315.00 160. deriva din sirul R20 luand termeni din 3 in 3 sau din sirul R40.00 560.00.00 118. sirul R20 : 20 de termeni si asa mai departe.00 140.00 850..00 250.00 530..00 132. astfel ca termenul E.00 160.tocilar.00 450.00 630.00 106.80 :…….00 400.00 400.00 160.00 125.00 140.00 180. Astefel sirul R40 (φ40 ).00 630. Numarul de termeni a unui sir dintr-un interval este egal cu ordinul radicalului relatiei (2.00 : 4.00 800.3).00 300.00 236.1) Astfel sirurile derivate rezulta : sirul R20/3 cu relatia φ20/3 .ro ! Arhiva online cu diplome. adica : R20/3 : 1.06 315. 1.00 750.00 670.00 800.00 630.00 200.00 212. R5 sunt siruri fundamentale.00 180.00 125.00 : 2.00 φ20=1. etc.00 200.Vizitati www.00 265.00 250.25 R5 φ5=1.00 224.60 φ40=1.00 280.00 125.00 250.00 950.00 170. luand termenii din 6 in 6.00 224.25 φ5=1.00 600.00 Evident ca se pot constitui si alte siruri derivate cum ar fi R40/3 cu φ40/3 =1.00 355.00 200.00 250.00 425. iar sirul R20/6 cu ratia φ20/6 : 1.00 355.00 100.00 400.00 475.00 710.00 355. R20.00 160. Sirul numerelor normale sunt serii geometrice zecimale.00 900.00 280.00 150.18.12 100.00 112.00 710.00 500.00 375.00 250.00 100.

4. 2. De exemplu la filetarea pas mare pe strung este foarte rar utilizata . de exemplu : diametrele.4. in expluatarea MU.5 mm.5 . Varianta T-I-N. b) Alura generala a diagramei turatiilor.(STAS 283 – 69 ). care contin si unitatea printre termenii lor. Toate sirurile fundamentale : R20 : R10 si R5 pot fi considerate ca siruri derivate. fig. viteze. procedeu si in principal dupa genul MU si destinatia acestuia. turatii. in timp ce filetarea cu p = 1 . Astfel R20 = R40/2 R10 = R20/2 – R40/4 (2. au permis determinarea unor curbe de repartitie de genul celor din fig. schitate in fig. volume. Varianta O-P-T. Fig 2. duce ultimul imin la imin < imin lim. adoptand φf < φl in zona treptelor cu frecventa Pagina 22 din 118 . se prelucreaza frecvent.Vizitati www.3. greutati. cursuri si referate postate de utilizatori. conform rationamentului de la structura sirurilor si valorile ratiilor care conduc la o crestere a capacitatii de productie. duce inutil la dimensiuni grosiere. fiind luate ca baza in standardizarea caracteristicilor de orice natura. Cresterea si coborarea turatiei poate provoca vibratii. a turatiilor inalte (pentru dimensiuni mici). 1. decat in cateva cazuri particulare.tocilar. determina utilizarea lor. iar turatiile in sarcina sunt cuprinse in R40 si R20. optima.ro ! Arhiva online cu diplome.2. ale utilizarii diferitelor trepte. la strunjire predomina piesele cu Φ ≤ Φmed . Ele difera dupa miscare. considerand raporturile medii din grupe poate avea doua extreme. lungimi.5)2 R5 = R10/2 = R20/4 = R40/8 Numerele normale cu o explicatie exstinsa in tehnica.c pentru no la intrare si nAP= media turatiilor la iesire. Varianta J-O-S a turatiilor joase. 2 .3c C) Utilizarea ratiilor diferite in sirul de turatii pemtru miscarea principala sau de avansuri este dedusa din ratiune unei expulatari mai bune a MU.2. dar nu poate fi insa sadisfacuta in mod acceptabil. mentine turatiile inalte maximum posibile si le coboara in ultima grupa imin ≥ imin lim fig 2.2. Datele statistice. Faptul ca turatiile motoarelor electrice asincronice pentru actionarea LC – principale se gasesc in sirul R40.4 Este evident . etc.

Deci pa mU va trebui luat un Vi sau Vi+1 (care este mai apropiata).5.tocilar.5. Se admite conventional ca pierderea maxima sa fie 50% si deci rezulta : ΔV (——)max ≤ 50% adica pentru cazul limita V ΔV φ-1 φ-1 1 (——)max = 50% = —— 100% sau (——)max = — (2. este evident φa sau φ > 1.Vi si care este maxima cand V tinde spre Vi+1 ΔV Vi+1 . Mai simplu se obtine pentru zona laterala a unui interval acoperit de exemplu 2 g. fig2. In acest caz pierderea de viteza va fi : ΔV .s asa cum se vede in figura.7)2 Vφφ2 Pagina 23 din 118 . se poate intalnii si la structuri succesiv paralele.6. cum v = π · Фn rezulta : V Vi + 1 ΔV ni+1 – nI φ-1 ΔV φ-1 (——)max = ———— = —— sau (——)max% = —— · 100% (2.2. Valorile ratiei φ1 constituie o clasificare necesara la VR in trepte-valoarea minima fiind ratia unui sir geometric. maxima de utilizare la MU. Intre n1 si n4 ratia φf √φ2 < φe acopera deci partea frecvent utilizata. ci valoarea cea imediat inferioara Vi fig.valoarea maxima.Vizitati www. Realizarea insa a unei ratii φf < φl in zona centrala a sirului este dificil de realizat. cursuri si referate postate de utilizatori.6)2 V ni+1 φ V φ Fig 2. rezulta considerand conditiile maxime de pierdere care au loc cand se admite cazul foarte posibil si anume : V – ca limita superioara admisa de scula sau de masina.6.ro ! Arhiva online cu diplome.m. introducand complicatii constructive care anuleaza cel putin partial avantajul privind capacitatea de productie.2.Vi Deci : (ΔV)max = vi+1 – vi si (—— ) max = ———— .

Pentru a corespunde turatiilor de la EMAT.6.0 φ E1 6 12 1. Totodata din punct de vedere al VR – cu ratia φ este logic ca ny = nx φE.Vizitati www. 1500/750 . Deci se dispune de relatiile : {ny = nx · φE. de regula ny = 2nx.. Atunci. sau 2nx = nx · φE . 750/375 . Se observa ca : φmin – 1. Adica. In continuare trebie cunoscute valoriile ratiei φ in intervalul (2.φmin Ex (2. in tara noastra sunt in STAS 283 – 89. cursuri si referate postate de utilizatori. Sau ni+1= nil V φ φ ni+1 φ (2. Prin analogie se poate deci scrie : φ = E1√10. deci —— = — = cons.tocilar.9)2 adica necesitatea sirului geometric al turatiilor.2 1. unde E1 – un numar intreg .26 3 1.)2 se poate pun e acceasi conditie a expluatarii egale. conform ratiei turatiilor de la EMAT-uri. conform tabelului 2. Pentru acesta se alege 2 criterii si anume : sa corespunda ratiilor de la turatiile EMAT-lor si numerelor preferentiale (rotunde) din tehnica : . se retine ca aceste turatii sincroane sunt 3000/1500 . in care E = un numar intreg.calimita superioara admisa.—— = constant.10)2 {ny = 2nx Din ultima rezulta deci un grup de valori pentru ratia φ.ro ! Arhiva online cu diplome. care obisnuit antreneaza VR in trepte.58 —— 1.11)2 Pe scurt : dublu criteriu s-au si standardizat valorile ratiei φ .41 √2 1. ny = o turatie.10. astfel ca ny > nx.8)2.78 —— 1 2 √2 √2 2 √2 √2 Pagina 24 din 118 .2.12)2 Tabelul 2. Pentru dependenta de numerele preferentiale in tehnica se admite nr. deci 2 = φE sau φ√2 (2. se poate deduce si in acesta conditie necesitatea sirului geometric . adica φ = 2 = ni+1/ni Daca se noteaza : nx – o turatie oarecare . deci avem : ΔV φ-1 φ-1 ni 1 (——)max = —— = 1 .06 > 1 si ca o valoare oarecare a ratiei φ admise prin : φ .prin ISO. deci φ = E1√2 = φ = E2√10 (2.12 √ 6 1. Φmax-2 : tinand cont si de valoarea minima pentru φ. inclusiv international. considerand relatia (2. rezulta 1 < φ < 2 Avand considerata V.

pentru cazul din enuntul temei avem trei grupe din patru operatii si anume : 121 = 21 x 32 x 26 121 = 21 x 22 x 34 121 = 31 x 23 x 26 121 = 21 x 34 x 22 121 = 21 x 26 x 32 121 = 31 x 26 x 23 121 = 21 x 31 x 26 121 = 22 x 21 x 34 121 = 32 x 21 x 26 121 = 26 x 31 x 23 121 = 26 x 21 x 32 121 = 31 x 21 x 22 5 10 20 30 40 45 50 Pagina 25 din 118 .1. al marimilor de iesire este dat prin tema de proiectare .13)2 m !n ! 3 ۰ 22 12 rezulta : N = ——— = —— = 12 N = 12 1۰11 Ecuatiile structurale posibile se obtin prin permutarea termenilor ecuatiei de baza. numarul factorului ecuatiei structurale : k = 2 . stabilirea schemei cinematice . ecuatia structurala : 12 = 2 x 3 x 2 .2. numarul factorilor identici ai ecuatiei structurale : m = 1 .ro ! Arhiva online cu diplome. 40 E2 √ 20 √10 10 √10 10 √10 —— 5 √10 4 √10 —— ΔV (——)max % V 2. Proiectarea cinematica a mecanismelor cu angrenaje presupune determinarea numerelor de dinti ale rotilor dintate.M. Etapele priectarii cinematice ale mecanismului PM. astfel incat valorile acestora sa asigure erori fata de cele nominalizate in domeniul admisibil.tocilar. sunt urmatoarele : numarul treptelor de reglare q = 12. numarul variantelor posibile de ecuatii structurale se calculeaza cu relatia : 3(KI)2 N = —— (2.5 PROIECTAREA CINEMATICA A MECANISMULUI P. cursuri si referate postate de utilizatori. iar pentru formarea indicilor se aplica indicele 1 la doi factori din grupa dupa care se calculeaza indicii celorlalti factori ca fiind produsul dintre un factor si indicele sau stabilit anterior.Vizitati www. n = 1 . fig.2.

pe baza careia se efectueaza calculele de proiectare a actionarii principale : Pe ultiml arbore va rezulta un numar q de trepte de turatii ( ex.06 . Cunoscand rapoartele de transfer maxim si minim. 1. Alegerea retelei structurale optime se face pe baza criteriului proportional si criteriului de rezistenta ( pentru arbori intermediari ). strunguri carusel). Pentru acest criteriu se verifica daca raportul de transmitere minim al mecanismului imin ≤ 2 pentru lantul principal .06 conduce la multe trepte de turatii si este indicata la MU cu miscare de ratie la AP si diametre mari (ex.ro ! Arhiva online cu diplome.26.0. cursuri si referate postate de utilizatori. atunci acesta se obtine dintr-un numar ma mare q’ care este multiplu de 2 si 3. se determina rportul de reglare a turatiilor pentru o treapta cu relatia : imax Rn = ——— imin Ratia progresiei geometrice se da prin tema de proiectare sau se calculeaza cu relatia : nmax φ = q-1√ ——— nmin Valorile fundamentale ale ratiei φ standardizata in STAS 283 – 89 admise de ISO sunt : 1. 1. 1. 1.8 . Alegerea valorilor rationale ale ratiei φ are loc in functie de nmin si nmax impuse. P1max = 2g = φ9 = 1.78. Dacac q nu este multiplu de 2 si 3. factorul z are indicele cel mai mare. adica 2 x 3x 2 ). La diametrele mici ale pieselor se recomanda ca φ = 1. Se reprezinta cele ‘N’ retele structurale corespunzatoare ecuatiilor structurale in fig. q = 12.si 2.8 din care se aleg reteaua structurala optima.12 si φ = 1.tocilar. Pentru respectarea criteriului functional se impune respectarea urmatoarelor conditii : pentru facorul ecuatiei cu indicele cel mai mare din ecuatia structurala pmax ≤ 8 pentru cazul PM.25 .12 .8 < 2 pentru factorul 3 din ecuatia structurala avem : Pagina 26 din 118 .2.Vizitati www. In legatura cu valorile ratiei se cinstata ca φ = 1. 1.6 .4 .129= 2. Mai frecvent si mai indicate la MU mijlocii sunt φ = 1.58 si φ = 1.

Mt = 102 daN cm 500 Puterea pe arborele I se calculeaza cu relatia : PI + PM ۰ ηa ۰ ηr (2.16)2 nmin in care : PI – puterea arborelui I = 5. turatia motorului electric : i = raportul de transfer se calculeaza cu relatia φ sau se ia din diagrama de turatii.121 < 4. a arborelui II = 500 rezulta : 5.336 nm – turatia min. Critreriul de rezistenta pentru arbori intermediari impune unele conditii retelelor structurale pentru ca ele sa conduca la realizarea unei C. pentru pmax = 3 adica : p2max = 36 = φ6 = 1.V.m se calculeaza cu relatia : PI Mt = 955 ۰ 104 ——— (2. randamentul transmisiei mecanice : ηr = 0. Momentul de torsiune al arborelui in daN.2. cursuri si referate postate de utilizatori.336 kw Dar.336 kw PI = 5.17)2 in care PM = 5.6 STABILIREA RAPOARTELOR DE TRANSFER Pagina 27 din 118 .ro ! Arhiva online cu diplome.99 = 5. pmax ≤ 4.17)2 rezulta : PI = 5. este puterea motorului electric de antrenare dat de tema : ηa =0.99.98 ۰ 0. randamentul transmisiei prin rulmenti . nIImin – turatia minima de pe arborele II se calculeaza cu relatia : nIimin = no : i in care : no = 15000. Din relatia (2.5 ۰ 0.126 = 2 < 4 p3max = 21 = φ1 = 1. aleg i = 3 rezulta : nIImin = 1500 : 3 = 500 rot/min nIImin = 500/rot/min 2.Vizitati www.98. cu arbori de dimensiuni corespunzatoare si sa raspunda la solicitarile la care sunt supusi. Se considera ca toate ecuatiile structurale corespund conditiilor cerute de criteriul functional.336 Mt = 955 ۰ 104 ۰ ——— ≈ 102 daNcm.tocilar.5 kw.

304 = 1. Raportul de transmisie total al puntii motorizate (iTFM). constructiv aleg z1 = 18 rezulta : 3.75 Z6 IIII-IV —— = √ ( ——) = √2.142 Z7 28.ro ! Arhiva online cu diplome.142 alegem constructiv z7 = 28 => z8 = 32 Z7 Pagina 28 din 118 .19) z1 4…56 in care : z2 – numarul de dinti de pe roata 2 .83 iTPMmax = 0. rapoarte ce le determinam astfel : Z6 3.33 IIII-IV = —— 2. alegem constructiv z7 = 28 => z6 = 42 Z5 Z8 3.33 Z5 6.142 .75 z2 iI-II = √——— = 3 iI-II = —— = 3 6. rezulta din enuntul temei.89 Z6 Z5 Din conditia : —— = 2.5 iTPMmin = 0.75 Z8 IIII-IV = —— = √ ( ——) = √1.75 Z8 Din conditia : —— = 1.16 z1 Raportul preliminar de transfer intre arborele III si IV se face prin trei perechi de roti ( 3 fixe si 3 baladoare ).83 40 Raportul preliminar de reducere la prima pereche de roti z1 si z2 de pe arborele I si II este reglementat de STAS 6012 – 68 si se calculeaza cu aproximatie cu relatia : Z2 iTPM iI-II = ——— ≈ √——— (2. cursuri si referate postate de utilizatori.83 1800 si 1500 iTPmax = ——— = 17.tocilar. respectiv a limitelor turatiilor de intrare si iesire astfel : 1500 iTPMmax = ——— = 0. z1 – numarul de dinti de pe roata 1. z7 cu z8 si z9 cu z10.Vizitati www. IIII-IV = —— 1.442 = 2. z5 cu z6 .33.

Z7 Z10 Z9 6.Vizitati www. IIII-IV = —— = 2. alegem constructiv z13 = 28 => z14 = 33 Z14 2. IIV-V = —— = 2. alegem constructiv z9 = 18 => z10 = 42 Z9 3.75 Z10 Z9 IIII-IV = —— = √ (——) = √5.669 = 0.tocilar.818 .333 .89 Z11 Din conditia : —— = 2.442 = 2.333 .333 .442 . vom avea doua valori de transfer de le determina astfel : Z11 3.333 Raportul preliminar de transfer intre arborele IV si V se realizeaza prin doua perechi de roti (2 five si 2 balodoare) z11/z12 si z13/z14.442 = 5.ro ! Arhiva online cu diplome.2. alegem constructiv z12 = 18 => z11 = 42 Z12 Z13 3.05 Z13 Din conditia : —— = 0.818 Z14 36.333 Z12 6. cursuri si referate postate de utilizatori.818.75 Z11 Z10 IIII-IV = —— = √ (——) = √5.89 Z10 Din conditia : —— = 2.7 DETERMINAREA TURATIILOR PE ARBORI Pagina 29 din 118 . IIV-V = —— = 0.75 Z13 Z14 IIII-IV = —— = √ ( —— ) = √0.

Vizitati www.nI = 1500rot/min.22)2 i II-III z4 z1 nII 500 NII2 = —— = —— = 192. xu z1 cu z1 = 18 . Turatia (nI) de pe arborele I este data de tema de proiectare si este de 1500 rot/min . nIII2 = 192 rot/min i II-III 2. rezulta : nIII1 = 1500 rot/min cand maneta A este in pozitia I turatia de pe arborele III se calculeaza cu relatia : nII z3 z2 z3 NII2 = —— = nII ۰ —— = nI ۰ —— ۰ —— (2.tocilar.9 ≈ 643 . cursuri si referate postate de utilizatori. Turatia (nII) de pe arborele II o calculez cu relatia : nI z2 NII = —— =nI —— (2.3 ≈ 192 rot/min .00 Turatia (nIII) de pe arborele III are doua turatii si anume : cand maneta A este in pozitia II – cuplajul z.333 z4 nIII12 500 Pagina 30 din 118 .ro ! Arhiva online cu diplome. rezulta : nIII1 1500 NIV1 = —— = —— = 642. nIV = 643 rot/min i III-IV 2.6 Arborele IV are 2 ۰ 3 = 6 turatii datorita cuplarii cu arborele III ce are 6 turatii ( nIII1 si nIII2 ) si a celor trei perechi de roti dintate : cand maneta B este in poz I – cuplaj z10 cu z9.21)2 i I-II z1 nI 1500 NII = —— = —— = 500 rot/min nII = 500 rot/min i I-II 3.

intre cei 2 arbori (IV sis V) existand 2 perechi de roti z11 cu z12 si z13 cu z14 (doua fixe si 2 baladoare).ro ! Arhiva online cu diplome. nIV2 = 214 rot/min i III-IV 2.333 -cand maneta B este in poz II cuplaj z8 cu z9 rezulta : nIII1 1500 NIV3 = —— = —— = 1313.tocilar. nIV3 = 1413 rot/min i III-IV 1.1565 arborele V are 6 ۰ 2 = 12 turatii datorita cuplarii cu arborele IV ce transmite 6 turatii.142 . cursuri si referate postate de utilizatori.48 ≈ 1314 . cand maneta C are poz I – cuplaj z13 cu z14 rezulta : nIV NV1 = —— = 899.cand maneta B are poz.48 ≈ 319.3 ≈ 214 . III – cuplaj cu Z6 cu z5 rezulta : nIII1 1500 NIV5 = —— = —— = 958.5 rot/min ≈ 900 rot/min nV1 – 900 rot/min Pagina 31 din 118 .Vizitati www. nIV6 = 319 rot/min i III-IV 1.1565 nIII2 500 NIV6 = —— = —— = 319.46 ≈ 958. NIV2 = —— = —— = 214.142 nIII2 500 NIV4 = —— = —— = 437.8 ≈ 438 .5 . nIV4 = 438 rot/min i III-IV 1. nIV5 = 985 rot/min i III-IV 1.5 .

i IV-V nIV3 NV2 = —— = 1798.75 ≈ 315 rot/min V9 315rot/min i IV-V nIV2 NV10 —— = 39.25 ≈ 160 rot/min nV7– 160rot/min i IV-V nIV3 NV8 —— = 629.5 ≈ 1800 rot/min nV2 – 1800 rot/min i IV-V nIV5 NV3 = —— = 1248.65 ≈ 40 rot/min V10 40rot/min Pagina 32 din 118 .75 ≈ 630 rot/min V8 630rot/min i IV-V nIV5 NV9 —— = 314.12 ≈ 450 rot/min nV5 – 450 rot/min i IV-V nIV6 NV6 = —— = 224.1 ≈ 224 rot/min nV6 – 224 rot/min i IV-V -cand maneta C are poz II – cuplajul z11 cu z12 rezulta : nIV1 NV7= —— = 160.15 ≈ 112 rot/min nV4 – 112 rot/min i IV-V nIV4 NV5 = —— = 449.ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www.5 ≈ 1250 rot/min nV3 – 1250 rot/min i IV-V nIV2 NV4 = —— = 112. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar.

96 x 5. si este cuprins intre 0.5 = 5.95…0.65 kw 2.ro ! Arhiva online cu diplome.12 ≈ 56 rot/min V12 56rot/min i IV-V 2. i IV-V nIV4 NV11 —— = 80. IV si V ) ii determin folosind relatia (2.2. Puterea de pe ceilalti arbori ( II.23)2.9 DETERMINAREA MOMENTELOR DE TORSIUNE Pentru calculul momentelor de torsiune la cei cinci arbori ai PM.23)2 NIII = ή NII = ή NI ή In care : η = este randamentul treptei de turatie respectiv. III .96 x 4.85 kw NV = 0. folosim formula de calcul data de expresia : 71620 · N Mt = —————— Pagina 33 din 118 .28 = 5. Aleg ή = 0.06 kw NIV = 0.28 kw NIII = 0.12 ≈ 80 rot/min V11 80rot/min i IV-V nIV6 NV12 —— = 56.96 pentru prelucrari mecanice fine si o ungere buna.96 x 5.Vizitati www.85 = 4. cursuri si referate postate de utilizatori.5 kw Pentru puterile de pe ceilalti arbori in continuare le voi calcula cu relatia : NII = ή NI (2.98.5 kw este transmisa direct arborelui I al puntii motorizate si este : NI = N = 5.tocilar. astfel : NII = 0.2.8 DETERMINAREA PUTERILOR TRANSMISE Prin cuplajul C1 puterea motorului electric de 5.06 = 4.96 x 5.

22 daN· mm 71620 · 4.04 daN · mm 40 MtV = 8683. n in care : Mt – momentul de torsiune N .41 daN · mm 192 MtIII = 756.24 daN· mm 71620 · 5.Vizitati www.turatia arborelui rezulta : 71620 · 5.04 daN· mm Pagina 34 din 118 .68 daN · mm 1500 MtI = 262.ro ! Arhiva online cu diplome.24 daN· mm 71620 · 4. cursuri si referate postate de utilizatori.28 .pentru arborele II : MtII = —————— = 756.24 daN · mm 500 MtII = 756.pentru arborele IV : MtIV = —————— = 1623.06 .5 .22 daN · mm 214 MtIV = 1623.65 .pentru arborele V : MtIV = —————— = 8683.pentru arborele III : MtIII = —————— = 1887.tocilar.85 .68 daN· mm 71620 · 5.pentru arborele I : Mt1 = —————— = 262.puterea transmisa (in kw) n .

este compusa dintr-un angrenaj de roti dintate cu o turatie mijlocie (1500-500 rot/min).tocilar. z3 si z4 sa aibe acelasi modul z5.3 DIMENSIONAREA ROTILOR DINTATE 2. pentru a evita fenomenul de interferenta si a ma incadra in dimensiunile de gabarit al carcasei impuse de tipul frezei (FU 36 si FO36). z13 si z14 – acelasi modul z5 + z6 z7 + z8 z9 + z10 z11 + z12 z13 + z14 ——— = ——— = ——— = ——— = ——— = ——— = ——— (2. ce poate fi calculat precis in functie de raportul de transmisie. constituind cutie de turatii. Se obtine insa zmin ≤ 17 dinti.ro ! Arhiva online cu diplome. Deci o roata cu profil normal sau nedeplasat are : zmin ≥ 17 dinti.z6.3. 2. II – III. z12 .3.Vizitati www.1 NUMARUL MINIM DE DINTI Angrenarile corecte se produc numai in interiorul liniei de angrenare cand diferenta dintre marimile cercurilor de baza este foarte mare ( deci z2-z1 mare ) mai ales cand z1 este foarte mic (z1 < 17) ca in cazul angrenarii uni pinion cremaliera racordarea evolventei de la cercul de baza pana ala interior necesita o forma specifica pentru a nu permite intersectarea.2 DETERMINAREA NUMARULUI DE DINTI Pentru a avea o prelucrare a carcasei PM cu o singura valoare nominala intre axele III. mintata pe arborele II folosim relatia : Pagina 35 din 118 .cu modulul comun z11. Aceasta se numeste fenomenul de interferenta a dintilor . 2. III – IV si IV . In acest caz.25)2 Puntea motorizata. capul dintelui de la cremaliera cu piciorul dintelui de la pinion. deci cu modulul normal (m = mn).z2. cursuri si referate postate de utilizatori. z9 si z10 .V se impune conditia : z1 + z2 z3 + z4 2222222 in care z1. z1 = 18 dinti Pentru a calcula numarul de dinti de pe roata z2 . in care viteza periferica a cilindrului de rulare este sub 22m/s si aleg z1 = 18 dinti. rotile poarta denumirea de roti dintate normal (cu dantura zero sau profil nedeplasat ). Evitarea fenomenului de interferenta este asigurat daca roata cea mica (pinionil) se construieste cu un numar de dinti zmin la care se mai poate produce interferenta.z8 . z7.

Constructiv aleg z12 = 18 dinti si z14 = 33 dinti Z12 =18 dinti Z14 = 33 dinti Din relatia (2.3.tocilar. Z4 = 20 dinti Pentru calculul numarului de dinti de pe roata dintata z3 de pe axul III folosesc relatia : Z4 iII-III = ——— (2. constructiv sa ales : z5 = 18 .26)2 rezulta : Z2 = 54 dinti Z2 = z1 ۰ iI-II = 18 ۰ 3 = 54 dinti Rotile dintate z3 si z4 formeaza un angrenaj ce are o turatie relativ mica (500-150) rot/min cu o viteza periferica cuprinsa intre 10 ÷ 14m/s si aleg constructiv pentru z4 un numar de dinti = 20 . NI Z2 iII-II = ——— = ——— (2.818 = 27 dinti 2.Vizitati www.3333 = 42 dinti Z13 = 27 dinti Z13 = z14 · iIV-v = 33 · 0.27)2 rezulta : Z11 = 42 dinti Z11 = z12 · iIV-v = 18 · 2. z7 = 28 si z9 =18 Din relatia (2.27)2 Z3 Transferul de turatii intre axele III si IV se realizeaza pentru perechile de roti : z5 si z6 .442 = 32 dinti Z6 = 52 dinti Z8 = 52 dinti Z10 = 52 dinti Z10 = z9 · iIII-IV = 18 · 2.27)2 rezulta : Z6 = z5 · iIII-IV = 18 · 2.333 = 42 dinti Intre arborele IV si V transferul de turatii se face prin perechile de roti z12 si z13 cu z14.3 DETERMINAREA MODULULUI Pagina 36 din 118 .333 = 42 dinti Z5 = 52 dinti Z7 = 52 dinti Z9 = 52 dinti Z8 = z7 · iIII-IV = 28 · 1. cursuri si referate postate de utilizatori.26)2 nII Z1 Din relatia (2.ro ! Arhiva online cu diplome. z7 cu z8 si z9 cu z10.

cursuri si referate postate de utilizatori. deci aleg : T = 60. rezulta ca cele doua roti au acelasi mod m.12 pentru dinti prelucrati cu precizie marita. p = p1 = p1. deoarece m = ——— .75 pentru conditii de expluatare mediu folosind ca material 18 MnCr10 imbunatatit la 56 – 62 HTC si calit superficial.28)2 cu datele stbilite din tabele rezulta : 636 ۰ 262.tocilar.. Calculul modulelor perechilor de roti z1 cu z2 si z3 cu z4 de pe arbori I.29)2 cd ۰ πcf ۰ βk in care : Tmax – se ia la baza dintelui danturii cd . Pentru asigurarea dintilor perechilor de rori dintate trebuiesc construite cu acelasi pas p.coeficient de concentrare a efortului Din tabele=a aleg T = 50….ro ! Arhiva online cu diplome. p Dar. π Prin STAS 822 – 61. Facand inlocuirile in relatia modulului (2. au fost limitate valorile modului m in mm care sunt trecute intrun tabel. φo – coeficientul de latime al dintelui si se calculeaza astfel : l φo = —— si se alege in functie de natura prelucrarii danturii.coeficient de forma βk .Vizitati www. si III il facem cu relatia : 636 ۰ MtI M1-4 = 3√—————— [mm] (2. II. dupa aceste criterii aleg : φo = 10. Modulul m si numarul de dinti z al fiecarei roti dintate sunt parametrii de baza in calculul celorlalte elemente ale rotilor dintate.coeficientul dinamic πcf .6 Pagina 37 din 118 . m Tot din tabele φo se ia intre 8….28)2 T ۰ φ ۰ z1 In care MtI – momentul de transmisie al arborelui I T – efortul unutar maxim de incovoiere si este dat de relatia : Tmax T = —————— (2.

4 DETERMINAREA DISTANTEI INTRE AXE Distanta intre axe se urmareste pe cat este posibil sa fie cuprinsa in valorile recomandate de STAS 6055 – 68 prezentate pe doua coloane. m1-4 = 3√—————— = 3√15. z11 – z12 si z13 – z14 montate pe arborii III . distanta A va fi : 18 + 42 28 + 32 22222 A = 90mm Dupa cum se observa.5 mm 60 ۰ 10 ۰ 18 Pentru perechile de roti dintate (z5 cu z6 . z11 cu z12 si z13 cu z14 ) ce sunt montate pe arborii III.042 = 2.Vizitati www.25)2. cursuri si referate postate de utilizatori. IV si V si notate cu modul m5-14.521 = 2.tocilar.485 ≈ 3. z4 vom avea : 18 + 54 20 + 52 A = 2.6 m5-14 = 3√—————— = 3√20.0 mm m1-4 = 2.3.5 ۰ ———— = 2. IV si V. vom avea valoarea acesteia cu ajutorul relatiei (2.ro ! Arhiva online cu diplome.30)2 22 Pentru perechile de roti z1 .5 ۰ ———— = 90mm A = 90mm 22 Pentru perechile de roti z5 – z6 .924 ≈ 3.0 mm m5-14 = 3. din calculul distantei intre axe cu relatia (2. z7 cu z8 .28)2 astfel : 636 ۰ 262. prima ce se recomanda a fi folosita si cea de-a II a mai putin utilizata se calculeaza cu relatia : z1 + z2 z3 + z4 A = m ۰ ———— = m ۰ ———— [mm] (2. verifica conditia impusa de gabaritul PM si implicit de relatia (2. 18 + 42 18 + 42 33 A = 3 ۰ ———— = 3 ۰ ———— = 3 ۰ ———— = 3 ۰ ———— = 3 ۰ —— = 90 Pagina 38 din 118 . z7 – z8 . z9 cu z10 . z9 – z10 . z2 si z3 .30) 2 pentru cele doua cazuri anterioare.0 mm 60 ۰ 10 ۰ 18 2.

31)2 rezulta : 16 ۰ 1123.4 PREDIMENSIONAREA AXULUI PINION Determinarea preliminara a diametrului axului pinion a fac de baza unui calcul.1.4 Dp = 3√—————— = 3√21. mm] Mc = kd ۰ M In care : Kd.ro ! Arhiva online cu diplome.4..78 cm = 28 mm dp = 28mm 3. considerand numai solicitarea la torsiunea cu relatia : 16 Mc Dp = √ ———— [mm] (2.coeficient dinamic = 2 ÷ 2.Vizitati www.350 daN/mm aleg : δat =270cm = 28mm dp = 28mm Din relatia (2.14 Fig 2. montaj si intretinere ).2 = 2.32)2 π ۰ δat in care : dp – diametrul preliminar [mm] Mc – momentul de torsiune de calcul [N.5 Aleg kd = 2. tehnologice.14 Pagina 39 din 118 .14 ۰ 270 2. 2.32)2 rezulta : Mc = 2.6 = 1378 δat – rezistenta admisibuila la tractiune 120…. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar. conventional simplificat. stabilesc dimensiunile pe lungime si diametre a axului pinion si intocmesc schita acestuia ca in fig 2. M – momentul de torsiune de calcul = 535 [N ۰ mm] din relatia (2.1 ۰ 535 = 1377.2 PROIECTAREA FORMEI ALBORELUI In functie de diametrul obtinut la predimensionare (configuratia impusa si de considerente constructive.

37262 ۰ 1 4.15 Fig 2.16 astfel : .37262 Σ M5 = 0 => . cursuri si referate postate de utilizatori.2. rezulta din datele temei de proiect functie de puterea motorului electric.2 v1 + v2 = . conform schemei de incarcare o realizam ca in fig.88 ۰ v1 + v2 = 670. turatia si viteza de aschiere.2.88 v1 + v2 = 670.10..4.Vizitati www. Mts = 262.in plan vertical “V” Σ Fx = 0 => v1’ + V2’ = 0 Σ Fy = 0 => .68 daN/mm Trasam diagrama de eforturi conform schemei de din fig 2.3 TRASAREA DIAGRAMEI DE EFORTURI Trasarea diagramei de eforturi. Sa = 79.4 N F – forta ce actioneaza asupra axului pinion datorita angrenarii cu roata z2 F = 5862N Mts – momentul de torsiune la capatul axului pinion calculat la cap 2. l1 = 48mm d1 = dp = 28mm calculat anterior l2 = 46mm l3 = 141mm l4 = 16mm l5 = 49mm d2 = dp + 2 =30mm d3 = dp + 6 = 34mm d4 = dp + 12 = 40mm d5 = dp + 27 = 50mm LT = l1 + l2 + l3 + l4 + l5 = 300mm LT = 300m d2 si l2 = necesar pentru lagar de rostogolire conducator d2 si l2 = necesar pentru lagar de rostogolire condus d2 si l2 = necesar pentru dantura pinionului.2 5.tocilar.Sa + v1 + v2 + F = ) => v1 + v2 = .88 v1 1 = 37932.2 => v1 = 777.Sa ۰ 290 + v1 ۰ 225 + v2 ۰ 55 = 0 5. 2.ro ! Arhiva online cu diplome.31 N v2 = 45036 N v2 = 45036 N Pagina 40 din 118 v1= 77.15 Sa – forta de cuplaj.31 N .

78 ≈ 4650N H2 = 4571.39 | .1 4.88 H1 + H2 = 22784. cursuri si referate postate de utilizatori. Mi1-2 = Sa(x2 + 87) + H1 x2. Mi4-3 = 0 3 – 1.6950 N ۰ mm Mi1 = -6905 Nmm x2 = 170 => Mi1 = 131042.88 H1 1 = 22784.02 N ۰ mm x3 = 34 => Mi5 = 619. 4 – 3 .6950 N ۰ mm 1 – 2 . Mi3 = 0 x2 = 0 => Mi2-1 = . Mi2-5 = Sa(x3 + 253) + H1 ( x3+ 166) + H2• x3 x3 = 0 => Mi2 = 75227 Nmm x3 = 34 => Mi5 = 75227 Nmm Pagina 41 din 118 .93 | H1 + H2 = 79.93 5.tocilar. Mi3-1 = Sax1. Mi2-5 = . x1 = 0 => Mi3 = 0 x1 = 87 => Mi1 = 6905N• mm 1-2 .Sa ۰ x1 .Vizitati www.02 N ۰ mm Mi2 = 131042.93 => H1 = 4649. Mi1-2 = .Sa ۰ 290 + H1 ۰ 225 + H2 ۰ 55 = 0 5.39 Σ M5 = 0 => .Sa(x3 + 2535) + v1(x3 + 166) + v2 · x3 . x3 = 0 => Mi2 = 131041. x2 = 0 => Mi1 = 6905 Nmm x2 = 166 => Mi2 = 75227 Nmm Mi1 = 6905 Nmm Mi2 = 75227 Nmm 2 – 5. x1 = 0 = Mi3-1 = 0 x2 = 0 => Mi3-1 = . Mi4-3 = 0 3 – 1 .02 N ۰ mm 2 – 5 .Sa + H1 + H2 = 0 => H1 + H2 = 79.88 H1 + H2 = 22784.30 ≈ 4572N H1 = 4640N H2 = 4572N 4 – 3.67 ~ 620N ۰ mm Mi5 = 620 N ۰ mm In plan orizontal “H” Σ H1’ + H2’ = 0 Σ Fy = 0 => .Sa(x2 + 65) + v1 · v1 . Mi3-1 = .ro ! Arhiva online cu diplome.

576 11440)2] = 15110.34)2 In care : ά – coeficient care tine seama de ciclurile de variatie diferite ale momentelor incovoietor de tosiune.4 DETERMINAREA MOMENTULUI REZULTANT Determinarea momentului rezultant o voi face in fiecare sectiune cu relatia : Mirez(4) = √[MiH( ς )]2 + [Miv( ς )]2 (2.13 N · mm Pentru sectiunea 3 Mirez(3) = √02 + 02 = 0 Miech(3) = √[0+ (0.576 11440)2] = 6589.33)2 iar momentul incovoietor echivalent cu relatia : Miech(Δ) = √[Mirez( ς )]2 + [ά ·M(S)]2 (2.13 N · mm Conditia impusa de relatia (2. adica : Pagina 42 din 118 .782 + (0.35)2 se observa ca verifica din punct de vedere al momentului.78 N · mm ≤ 15110.adica : Mirez 15109.7 N · mm Miech(2) = √[15109. cursuri si referate postate de utilizatori.50 N · mm Conditia impusa de (2.4. Tai·III ά = ———— = 0.ro ! Arhiva online cu diplome. Mi5 = 75227 Nmm Fig2.35)2 Pentru sectiunea 1 Mirez(!) = √(69052 + 69052) = 9758.576 Tai·II M = 11440 N · mm Se pune conditia ca : Mirez(Δ) ≤ Miech(Δ) (2.6 2.Vizitati www.tocilar.35)2 de observa ca verifica dinpunct de vedere al momentului.

27 Pagina 43 din 118 .5 N/min2 Wp π· d3 π · 2.576 11440)2] = 9998.25 N · mm ≤ Miech = 9998.ro ! Arhiva online cu diplome. adica Mirez = 7520.35)2 se observa ca verifica din punct de vedere al momentului.11440 δMt = —— = —— = ———— = 265. unde F = Fmax .50 N · mm Pentru sectiunea 4 Mirez(4) = √02 + 02 = 0 Miech(4) = √[0+ (0.25 N · mm 2.tocilar.5 VERIFICAREA LA FORFECARE A AXULUI PINION Verificarea la forfecare a axului pinion o voi face cu urmatoarea relatie : δmax = δMt + δFmax ≤ δa (2.53 N/mm2 3 28.25 N · mm Miech(5) = √[7520.50 N · mm Pentru sectiunea 5 Mirez(5) = √[6202 + 752272] = 7520. Mirez = 0 ≤ Miech = 6589.25 N · mm Conditia impusa cade (2.Vizitati www.83 —— 16 4F δFmax = —— · —— .4. cursuri si referate postate de utilizatori. => Fmax = 58615 N 3A · 4 58615 => δFmax = —— · ———— = 2764.35)2 se observa ca verifica din punct de vedere al momentului.25 + (0.50 N · mm Conditia impusa cade (2.576 11440)2] = 6589.36)2 Pentru materialul : 18MnCr10 din care este confectionat axul pinion δa = 3500 N · mm2 Mt Mt 16. adica Mirez = 0 ≤ Miech = 6589.

mm2 Conditia impusa de relatia (2.14 Pe acest diametru se va monta doi rulmentiradiali cu bile.14 d2 = 30mm Pagina 44 din 118 .8mm.Vizitati www.35mm π ·Tai d1’ calculat = 23.17 h1 = adancimea canalului = 4.2.1 = 28mm b = latimea canalului de pana = 8mm Fig 2.5 ≤ d1’ = 23.37)2 π ·Tai ·III in care : Pentru materialul 18MnCr10 . cursuri si referate postate de utilizatori.5 ≤ d2 rulm = 30mm Pentru d3 – fig2. rezulta : δmax = 265. diametrul imediat superior este de Φ30mm. deci in acest caz vom avea : 32 · 1510.14 Pe acest diametru se executa un canal de pana pentru cuplare cu semicuplajul C1 conform fig 2.5 = 2. axul verifica conditia d1 = 28mm de dimensionare Pentru d2 – fig.tocilar.2 mm d1’ = diametrul pe care se inscrie miezul axului ramas dupa frezarea canalului de pana = 23.26 = 2.17 in care : d1 = diametrul calculat la pct 2.4.8 (rezultat dupa frezarea canalului) Deci in aceasta sectiune 1-1. TaiIII = 750 – 900 daN/cm2 pentru d1 – fig 2. DIMENSIONAREA FIECARUI TRONSON AL AXULUI Aceasta dimensionare o voi face pe tronsoane cu ajutorul formulei : 32 · Miech(S) D = 3√———————— [mm] (2.37)2 rezulta : 32 · 975.8 d1’ = 3√———————— = 3√13.5 + 2764. verifica .03N/mm2 ≤ δa = 3500 N.ro ! Arhiva online cu diplome.53 = 3030.75mm 2355 In acest caz d2 calc = 27.36)2.9 d2 = 3√———————— = 3√20. Din relatia (2.

38)2 πv13 b t1(v1 – t1)2 ——— .——————— 32 2d1 Pagina 45 din 118 d5 = 50mm .tocilar.8mm h = 7mm fig 2.02 = 3.ro ! Arhiva online cu diplome.0 = 4. Pentru relatia 1 – 1 vom avea : d1 = 28mm l = 40mm t1 = 4.18 Miechi(1) Tred = ——————————— ≤ TaiIII = (750 – 900) daN/cm2 (2.91mm 32 · 9998 d5 = 3√———————— = 3√125 = 5.7 VERIFICAREA AXULUI LA SOLICITARI COMPUSE Aceasta verificare la solicitari compuse se face pentru sectiunile periculoase.Vizitati www.2 d3 = 3√———————— = 3√39.4. 32 · 2870.2mm b = 8mm t2 = 2.91mm 2355 Constructiv in aceasta sectiune aleg un diametru nominalizat inediat superior d3 = 34mm Pentru d4 – fig 2.14 d4 = 40mm d3 = 33. unde sunt practicate canale de pana.14 32 · 4710 d4 = 3√———————— = 3√64.0 cm = 50mm 2355 Pentru acest diametru se va prelucra dantura pentru antrenare cu z2 2.0 cm = 40mm 2355 Pentru acest diametru se va monta un rulment radial cu bile cu diametrul interior de 40mm Pentru d5 – fig 2.391 cm = 33. cursuri si referate postate de utilizatori.

38)2 se observa ca verifica din punct de vedere al rezistentei la solicitari compuse ale axului. Pagina 46 din 118 .24 daN/cm2 ≤ TaiIII = 750daN/cm2 2.24 daN/cm2 3.4 daN/cm2 ≤ TaiIII = 750daN/cm2 Pentru sectiunea 3.19.4.rezulta : 11761.18.ro ! Arhiva online cu diplome.——————— 32 2·34 Si in aceasta sectiune.2mm t1 = 2.Vizitati www.4 daN/cm2 3.19 b = 8mm h = 7mm Facand inlocuirile in (2.8 VERIFICAREA AXULUI LA OBOSEALA Calculul la oboseala consta in determinarea coeficientului de siguranta C tinand seama de : felul ciclului de solicitare. conditia impusa de relatia (2. adica : Tred = 689.——————— 32 2·28 Conditia impusa de (2. Facand inlocuirea in relatia (2.25 Tred = ——————————— = 689. cursuri si referate postate de utilizatori.3 vom avea : d3 = 34mm l = 45mm t1 = 4.38)2 cu elementele din fig 2.tocilar.38)2 cu elementele din figura 2.38)2 verifica din punct de vedere al rezistentei la solicitari compuse ale axului pinion adica : Tred = 193.14 · 343 8·4(34-4)2 ——— .8mm fig 2. rezulta : 658950 Tred = ——————————— = 193.4 · 283 8·4(28-4)2 ——— .

cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome.1·T0. Calculul la oboseala consta in verificarea inegalitatii in reactiunile periculoase : C ≤ Ca (2. Σ · Tr · T-1 T0. ΒKr To Tm √ (———— + ————) .94 dan/mm2 => 1 T-1= 400 ÷ —— = 540dan/mm2 Pagina 47 din 118 .Vizitati www.2 Pentru 18MnCr10 avem Tr = 900daN/mm2 si T0.5 ÷ 2.5 La piesele (arbori.2t = 1.39)2 In care : Ca = coeficient de siguranta admisibil = 1. 1 CT = ——————————— .2 Cδ2 = ——————————— .2 = 420 dan/mm2 T0. Βr · δ Tm √( ———— + ————) .2 = 420 dan/mm2 T0 = 640 ÷ 0. axe) solicitarile la incovoiere si torsiune C se determina cu relatia : 1 C = ——————————— 11 √ ———— + ———— (2.tocilar. Σ z· r2δ · δ -1 δ 0.40)2 Ct2 Cδ2 In care : Ct = coeficient de siguranta la incovoiere.267 · Tr = 874. solutiile constructive. Cδ = coeficient de siguranta la torsiune. modul de variatie a solicitarii.

2.2t = 0.2 = 246dan/mm2 δ 0 = 396 ÷ 0.7 · 874.08) δδ = ————— = ———————— = . cursuri si referate postate de utilizatori.66 410 Pagina 48 din 118 .2 – δ-1 2(300.17 —————— .9 si βkT = 1.96 78.09 1.2 – t-1 Tm = ———— 1 .08 rezulta : 246 – 300.53 · 2 · 546.166Tr = 542. 6 δ 0.96 dan/mm2 T0.75 1 ÷ 0.636 1.0.7 δ0.ro ! Arhiva online cu diplome.6 · δ 0. δT1 = δδ2 = 2….2 Pentru canal de pana : βkδ = 1.53 .75 ΣT = Σδ = 0.74 – 0.Vizitati www.092Tr = 300.75 rezulta : T0 874.96 δδ = ———————— = -29.tocilar.96 – 542.08 dan/mm2 => δ 1 = 220 + 0. d1 = 28mm cu canal de pana : 11 CT = ——————————————— = ————— = 0.0.66 Tm = ——————— = .23 1 ÷ 0.94 420 – 546.———— 0.94) δT = —————— = ————————— = ..06 – 874.88 δ0 543.0.δT 2(T-1 – T0) 2(540.88 pentru sectiunea 1-1 .

23 3.11 —————— .08 29.tocilar.383 ≤ Ca = 1.317 )2 (0.40)2 rezulta : 1 CT = ——————————————— = ——————— = 0.66 451 1 Cδ = ——————————————— = ————— = 0.208 C = 0. 11 CT = ——————————————— = ————— = 0.5 conditie indeplinita conform (2.23 2.472 + 4.39)2 Pentru sectiunea 3-3 .383 C = 0.2 · 874.636 )2 (0.11 —————— .———— 0.Vizitati www.19 – 0.53 · 2 · 300.53 · 2 · 546.5 conditie indeplinita conform (2.96 246 Din relatia (2.40)2 rezulta : 11 CT = ——————————————— = ——————— = 0.———— 0. cursuri si referate postate de utilizatori. d3 = 34mm cu canal de pana .32 – 0.17 —————— .08 29.0.39)2 Pagina 49 din 118 .———— 0.340) √ [ —————— + ———— ] (0.73.383 1 1 √ (2. 11 CT = ——————————————— = ————— = 0.09 3.317 2.208 ≤ Ca = 1.480 1.208 1 1 √ (9.96 246 din (2.480)2 C = 0.317 2.ro ! Arhiva online cu diplome.9 · 442.951 + 13.2 · 542.127) √ [ —————— + ———— ] (0.96 78.53 ·2 · 300.276)2 C = 0.

tocilar. d = d1 = 28 mm vom avea Mt = 11440 N ۰ mm d = 34mm h =6mm Lb = lungimea butucului (lacas pana ) = 40mm Tas = (1000 ÷ 1200) daN/cm2 => 100 N/mm2 rezulta : 4 ۰ 11440 45764 Lp = ————— ≈ ————— = 27.43)2 Pentru sectiunea 3-3 d = d3 = 34mm vom avea : Mt = 11440 N mm D = 34mm H = 6mm Lb = lungimea butucului (locas pana) = 45mm Tas = (1000 1200) daN/cm2 => 100N/mm2 rezulta : 4 ۰ 11440 45764 Lp = ————— ≈ ————— = 27.3)2 d ۰ h ۰ Tus in care : pentru sectiunea 1-1 .4mm 28 ۰ 6 ۰ 100 16800 Lp = 27.5 CALCULUL PENELOR a) Dimensiunile unei pene (h x b) sunt stabilite prin STAS 1007-82.Vizitati www.43)2 Verificarea la forfecare a penelor pentru cele doua sectiuni o voi face cu relatia : Pagina 50 din 118 .4.4 mm ≤ Lb = 45mm. cursuri si referate postate de utilizatori.4 ≤ Lp = 40mm. 2.4mm 34 ۰ 6 ۰ 100 20400 Lp = 22. deci verifica conditia (2. in functie de diametrul arborelui in calculul ce urmeaza voi calcula numai lungimea acestora cu relatia : 4Mc lpcalc = ————— ≤ Lb [mm] (2.ro ! Arhiva online cu diplome. deci verifica relatia (2.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

2 ۰ Mt δf = ————— ≤ δaf (2.44)2 d ۰ b ۰ Lp in care pentru sectiunea 1-1 (d = 28mm; Lp = 400mm) vom avea; δaf = 100daN/mm2 Mt = 11440 N ۰ mm Lp = 40mm d = 28mm b = 8mm 2 ۰ 11440 22882 δf = ————— ≈ ————— = 2,55 daN/mm2 28 ۰ 8 ۰ 40 8960 δf = 100 daN/mm2 ≤ δaf = 100 daN/mm2, conditie indeplinita pentru sectiunea 3-3 (d = 34 ; Lp = 45) vom avea ; δaf = 100 daN/mm2 Mt = 11440 N ۰ mm D = 34mm , b = 8mm 2 ۰ 11440 22882 δf = ————— ≈ ————— = 1,87 daN/mm2 34 ۰ 8 ۰ 45 12240 δf = 1,87 daN/mm2 ≤ δaf = 100 daN/mm2, conditie indeplinita

2.6 ALEGEREA RULMENTILOR Rulmentii sunt organe de masini complexe, utilizati pentru rezemarea pieselor care executa miscari de rotatie sau de oscilatie. Otelurile din care se construiesc aceste elemente trebuie sa aiba rezistenta mecanica si tenacitatea ridicata, duritate mare si rezistenta ridicata la uzura. Prin STAS 1456-80 se prevede utilizareaq a doua marci de oteluri cu crom (0,95÷ 1,05% si 1,3 ÷1,650% Cr) cu deosebiri in ceea ce priveste continutul de mangan si siliciu.
Pagina 51 din 118

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Alegerea rulmentilor se face printr-un calcul prealabil al fortei radiale din lagar si apoi capacitatea de incarcare dinamica a rulmentilor. Pentru calculul fortelor radiale in lagarele pentru axul pinion folosim relatia : Fr =√(H2 + V2) (2.45)2 Calculul capacitatii de incarcare dinamic al rulmentilor cu bile cilindrice se face cu relatia : 60 L ۰ h ۰ n Cnec = P3√ (————— ) (2.46)2 106 in care : P = Fr, sarcina dinamica echivalenta Lh = numarul de ? functionale n = numarul de rotatii ale inelului interior H = reactiunea pe verticala | V = reactiunea pe orizontala | pentru (2.45)2 Calculul reactiunilor din lagare 1-2 fig 2.20 pentru lagarul 1 vom avea : H1 = 6905N V1 = 6905N fig 2.20 Din relatia (2.45)2 rezulta : pentru lagarul 1 R1 =√[(69,05)2 + (69,05)2] = 975,8N R1 = 975,8N Pentru lagarul 2 vom avea : H = 75227N | V1 = 131042N | din relatia (2.45)2 rezulta : R2 =√[ (752,27)2 + (1310,42)2] = 1510,5N R1 = 1510,5N In lagarul cu forta radiala mai mare aleg un rulment radial cu bile pentru care sarcina dinamica echivalenta (P) este egala cu forta radiala ( Fr ) Deci in lagarul 1 aleg doi rulmenti radiali cu bile pe un singur rand ce suporta o forta axialoa datorita rotii baladoare Z3 de 80N. In lagarul 1 conducator P = Fr = 975,8N Din relatia (2.46)2 rezulta : 60 ۰ 15000 ۰ 1500 Cnec = 975,8 3√( ————————— )= 3562N C1 = 3562N 106

Pagina 52 din 118

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Din catalogul de rulmenti se alege un rulment seria 3206 (Ф 30 x Ф 62 x 16 ) cu C = 4500N si o turatie de 4111 rot/min pentru ungerea cu ulei si cu durabilitatea : C (———)3 ۰ 106 P Lh = —————— [ ore functionare ] (2.47)2 N ۰ 60

15000 (———)3 ۰ 106 975 3580 Lh = —————— = ——— 102 = 197 ۰ 102 = 19700 ore functionare 1500 ۰ 60 9 in lagarul 2 condus P = Fr = 752,27N Din relatia (2.46)2, rezulta : 60 ۰ 15000 ۰ 1500 Cnec = 752,27√ ————————— = 2761N C2 = 2761N 106 Din catalogul de rulmenti aleg un rulment seria 3208 (Ф 40 x Ф 80 x 18 ) cu C = 3000N si o turatie de 2800 rot/min pentru ungerea cu ulei si cu durabilitatea :

15000 (———)3 ۰ 106 752 19,8 ۰ 106 Lh = —————— = ——— = 215 ۰ 102 = 21570ore functionare 1500 ۰ 60 9 ۰ 104 Rulmentii se verifica cu relatia : P ۰ L1/P = C (2.48)2 In care : P – sarcina dinamica de incarcare a rulmentului 6,28

Pagina 53 din 118

000 C – capacitatea de incarcare dinamica de baza cuprinsa intre 580 si 620 daN. Pagina 54 din 118 . L – durabilitatea cuprinsa intre 20. 2. de trei considerente : importanta primordiala a bunei functionari a anumitor elemente sau sisteme cheltuielile considerabile si necesitatea de intretinere a utilajelor sau inlocuirea pieselor defecte . p – exponent = 3 pentru rulmenti cu bile . 6. cat si o verificare a sarcinii dinamice de incarcare. Se impune insa problema de mentinere a acestei aptitudini de a functiona la parametrii ceruti pe parcursul unui interval de timp . In discutiile privind fiabilitatea se retine numai acele defectari care conduc la pierderea aptitudinii de a functiona. exclusiv pe baza unor practici indelungate. rezulta : P ۰ L1/P = C .28 ۰ 800001/3 = 600da N Atat rulmentii din lagarul 1 cat si lagarul 2 dupa calcularea durabilitatii in ore functionare. instalatii numai pe baza invatamintelor oferite de defectarile modelelor precedente. Preocuparile pe plan mondial in domeniul fiabilitatii sunt justificate in principal. fara defectiuni. rezulta ca alegerea privind aceste caracteristici corespund si sunt acoperite in expluatare pentru PM.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori. Masurarea fiabilitatii unui produs inseamna in prima instanta determinarea frecventei cu care se produce defectarea.tocilar. deoarece caderile se datoreaza unor cauze care incep cu proiectul de executie si se intinde pana la respectarea normelor privind intretinerea utilajelor. fiind in conformitate cu recomandarile din catalogul de rulmenti. Indeplinirea scopului si functionarea la parametrii impusi sunt conditii ale calitatii utilajului.ro ! Arhiva online cu diplome.7 CALCULUL DE FIABILITATE Proiectarea si realizarea unui utilaj are intotdeauna o problema tehnica ridicata de un proces de productie cu alte cuvinte trebuie sa raspunda unui scop. Problema fiabilitatii produselor are o puternica incidenta cu activitaea unui inginer mecanic. Ajungem astfel la notiunea de fiabilitate.000 si 90. Avand implicatii economice directe si foarte importante insusirea si aplicarea cunostiintelo d fiabilitate a devenit o necesitate. progresul foarte rapid al tehnicii nu poate permite conceperea unor utilaje.

in faza de proiectare .4) = exp(-0. z(t) – rata caderilor La rate constante are loc dependenta m = 1/z (t). Pagina 55 din 118 . cursuri si referate postate de utilizatori.016) = 0. are un timp de viata de 100.ro ! Arhiva online cu diplome.4% R(t) = 85% Alte legi de distributie cu o larga utilizare sunt : a) legea weibull. R(t) = exp [-z(t) ۰ t] = exp(-0.—— ۰ t ] (2.85 R(t) = 98. legea de distributie normala. Distributia timpilor de buna functionare poate urma diferite legi.49)2 m unde : t – o perioada specifica de buna functionare . m – media timpilor de buna functionare .002 pe ora). Ratia exponentiala a fiabilitatii R(t) este data de relatia : 1 R(t) = exp [-z(t)۰ t ] = exp. care nu are un caracter general.002 ۰ 8) = exp(-0.tocilar. Se cere fiabilitatea pentru fiecare 8 ore din viata utila.002 ۰ 98.Vizitati www.984.000 ore si o rata a caderilor (intensitatea de defectare z(t) = o. Indicatorul z(t) determina complet fiabilitatea unui produs Subansamblul punte motorizata. Pentru intervalle de cate 8 ore fiabilitate va fi R(t) = exp(-0. in faza de fabricatie . fiabilitatea fiind influientata in trei etape ale existentei produsului . Conform acestei legi se poate admite o rata constanta a caderilor. Cercetarile au aratat ca pentru unele elemente mecanice.16) = 0. legea Poisson etc Stabilirea legii de distributie pentru un caz cunoscut este de mai multe ori o etapa dificila. [ . Exista numeroase legi ale distributiei utilizate intehnica si care consta in suprimarea cat mai fidela a actiunii diferitilor factori de influenta asupra comportarii in timp a unui utilaj. in perioada de sarcina Cele trei etape sunt fundamentale pentru un produs si implicit in costurile si rentabilitatea acestuia. hidraulice. Legea de distributie exponentiala are o larga aplicabilitate in cercetarile de fiabilitate. electrice care intra in componenta masinilor – unelte forma de distributie se apropie de cea exponentiala.

50)2 T In care Cp = cheltuielile de proiectare = 750000 lei C = costul utilajului = 12.5 T Obtinem . EFICIENTA ECONOMICA 2.51)2 T Pagina 56 din 118 . cursuri si referate postate de utilizatori.000.3….0.6 C Cp ———— = Ae = 0.Vizitati www.05….1 DETERMINAREA CHELTUIELILOR ANUALE PENTRU UTILAJ Cheltuielile anuale pentru utilaj se determina ca o suma de cheltuieli legate de proiectarea PM.0. Aceaasta eficienta economica a cheltuielilor anuale pentru utilaj o voi calcula cu relatia Cp + C Cu = ———— + Ce (2.ro ! Arhiva online cu diplome. Metodologia determinarii acestor cheltuieli depinde de tipul produsului si de conditiile in care a fost proiectat si executat.30 C 1 ———— = Aa = 0. Ap + 1 Cu = (———— + Ae)c (2.8.tocilar. de executarea acesteia si expluatarea ei.000 lei T = durata de amortizare = 2 ani Ce = cheltuieli de exploatare = 50.00 lei si notand : Cp ———— = Ap = 0.

2.000 C = 12.830 lei.Vizitati www. Cc = suma costurilor elementelor componente ale subansamblului al caror pret se cunoaste. In cazul in care prin folosirea unui dispozitiv. ele urmand sa fie considerate ca marimi acoperitoare ale calculelor economice.000 Din (2. Unde costul utilajului c se determina in functie de numarul de piese componente cu relatia : C = K ۰ M ۰ Cc (2.53)2 100 100 Pagina 57 din 118 .52)2 In care K = coeficient de complexitate (1500…. Din relatia (2.830 (2.51)2 2 Deci.tocilar.4500). cursuri si referate postate de utilizatori.000.8. utilajul de baza ramane acelasi si locul de munca pretinde prezenta unui operator. aleg K = 1500 M = numarul de piese componente ale subansamblului cu exceptia acelora carora valoarea sau pretul se cunoaste= 8. atunci efectul economic al utilizarii utilajului se exprima in raport cu alte utilaje asemanatoare din alte societati cu relatia : R1 R2 E = (1+ ——)(Σ EiSi + W1) .ro ! Arhiva online cu diplome. Efectele economice directe pot fi relativ usor experimentate cantitativ. se cheltuiesc anual cu acest utilaj 137.2 DETERMINAREA EFECTULUI ECONOMIC Efectele economice pot fi directe si indirecte.52)2 rezulta : C = 1500 x 8 x 1000 = 12.17)1000 = 137.50)2 obtinem : 0.45 + 1 Cu = (———— + 0.000. Efectele economice directe iau in considerare economiile obtinute ca urmare a cresterii productivitatii muncii prin utilizarea unui utilaj a carui eficienta se calculeaza.(1+ ——)( Σ tjSj + W2) (2. adica nu se realizeaza o automatizare complexa. sau se poate afla = 1000 lei . estimativ.

(1+ ——)(3 x 100 + 80) = 80 lei (2.M Pentru ca un utilaj sa fie eficient din punct de vedere economic este necesar ca suma economiilor realizate prin utilizarea acestei P.170 lei Raportand aceste economii totale la programul anual de producie se obtine economiile anuale specifice (f) C F = E . rezulta f = E – C NF NN Pagina 58 din 118 C Reprezentand grafic (fig.tocilar. w2 – cheltuieli pe ora de functionare a celor doua utilaje din variantele componente in [lei/ora] w2 = 80lei/ora Ti.M .54)2 Unde E.56)2 NC Notand : —— C.830 lei/an Economiile totale anuale (F) reprezinta diferenta dintre economii si cheltuieli F = E x N – C (2.8. R2 – cheltuieli de regie ale sectiei ce expluateaza utilajul cu exceptia acelora legate de cele 2 utilaje care intra in variantele componente[%] R2 = 200% W1. 2. tj – timpi normati in cele doua variante comparate [lei/ora] .ro ! Arhiva online cu diplome. sa obtinut o economie de 80lei/incercare. Sj = 1000 lei/ora Facand inlocuirile in (2.Vizitati www.53)2 100 Deci. folosind varianta de utilaj proiectata.53)2.33)2 rezulta : F = 80 x 2300 – 137830 = 46170 lei F = 46.efectul economica (lei/buc) = 80 lei/buc N – programul annual de productie [buc/an] = 2300 buc/an C – cheltuieli anuale pentru utilaj [lei/an] = 137.—— (2. rezulta : 200 E = 1220 . adica sa se respecte inegalitatea : E x N > C (2.21) relatia f = E – C si stiind ca f = —— si c = —— . cursuri si referate postate de utilizatori.3 CALCULUL EFICIENTEI ECONOMICE A EXPLUATARII P.2. raportata la o anumita perioada de timp sa depaseasca cheltuielile efectuate cu acest utilaj reparat la o perioada egala de timp. in care : R1.

4 PROGRAMUL ANUAL CRITIC DE PRODUCTIE Deoarece pot sa existe mai multe variante de utilaje pentru care N > Nmin. cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome. (hiperbola) obtinem: Nmin. programul annual care este eficient. E = C CC Atunci E = —— => Nmin = —— NE 137830 80 fig 2. Indica programul anual de productie pentru care utilizarea uneia sau a celeilalte variante dintre variantele componente prezinta o acceasi eficienta economica. N = Nmin cand f = o .21 Nmin = ———— ≈1723 incercari/an 2.22) programul anual de productie functie de efectul economic al celor doua utilaje obtinem: N = Ncrit => f1 = f2 C1 – C2 Ncrit = ———— E1 – E2 fig2. nu putem calcula Ncrit al celor doua utilaje.M proiectata se estimeaza a fi folosita la cca N = 1723 incercari/an.Vizitati www. vom calcula deci numai pentru acesta. ci numai al celui proiectat de noi. Deci P. Cu 137830 Ncrit = —— = ———— = 1722.M) proiectat este de 2300 buc/an > Ncrit. Reprezentand grafic (fig2.87 buc/an E 80 Cum programul anual de productie al utilajului (P. Ncrit.22 Intrucat nu cunoastem cheltuielile anuale ale utilajului in varianta din alta unitate. se pune problema determinarii variantei optime. este eficienta proiectarea si executia utilajului. programul annual minim de productie de la care incepe proiectarea unui utilaj devine eficient..tocilar.8. Pagina 59 din 118 .

a preciziei impuse elementelor de inchidere al lanturilor de dimensiuni.ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori. trasaj. cuprinde montarea pieselor in vederea alcatuirii masinilor. pentru o buna comportare in expluatare. a proprietatilor fizico – mnecanice ale acestuia si a formei geometrice cat mai apropiate piesei finite . 3 TEHNOLOGIE DE EXECUTIE AX PINION 97 – 23 – 012 3. Procesele tehnologice sunt componente ale procesului de productie in care se obtin semifabricatele si se realizeaza transformarea semifabricatelor in piese finite care sa sadisfaca conditiile tehnice impuse prin desenul de executie. a semifabricatelor in produse finite. de forma geometrica. marcare. Procesul de productie cuprinde atat procese de baza. echipamentelor sau instalatiilor .tocilar.1 PROBLEME GENERALE ALE PROIECTARII PRODUSELOR TEHNOLOGICE Procesul de productie reprezinta totaliatea activitatilor efectuate pentru transformarea materiei prime. proces tehnologic de ansamblare. cat si procese auxiliare. repararea si intretinerea utilajelor. asamblarea.Vizitati www. cu scopul obtinerii calitatii materialului piesei. pozitie reciproca si calitate a suprfaetei utilizand procedee de aschiere sau eroziune . etc. dispozitivelor. urmarind respectarea pozitiilor reciproce a pieselor. aparatelor de masura si control. Procesul tehnologic se realizeaza la diferite locuri de munca. in functie de natura activitatilor ce le contin se clasifica in . proces tehnologic de tratamene termice. etc . Locul de munca reprezinta partea suprafetei productive echipata cu mijloace de munca corespunzatoare. proces tehnologic de prelucrare mecanica. destinat efectuarii modificarilor dimensionale. deservite de unul sau mai multi operatori Pagina 60 din 118 . prelucrarea mecanica. proces tehnologic de semifabricare. cum sunt : constructia si intretinerea sculelor. spalare. aburului tehnologic. la aceste activitati principale se mai adauga cele de control. Procesele tehnologice. iar prin ansamblare se formeaza produse care sa corespunda cu caracteristicile proiectate. transportul uzinal. cum ar fi : obtinerea semifabricatelor. destinat modificarii structurii materialului piesei in scopul imbunatatirii proprietatilor fizico-mecanice . asigurarea aerului comprimat.

Operatia cuprinde totalitatea activitatilor ce se executa la un loc de munca. criteriul economic impune costuri minime . suprafata ce se prelucreaza. vizeaza imbunatatirea conditiilor de munca. deziderat realizat in principal prin proiectarea proceselor tehnologice ce includ mecanizari sau automatizari ale unor operatii ce solicita operatorului eforturi fizice sau psihice . treceri. faze. scula ce se utilizeaza . criteriul tehnic prin elaborarea tehnologiei cu respectarea tuturor conditiilor de precizie si forma . apropierea sau retragerea sculelor de suprafata prelucrata.2 ANALIZA CONSTRUCTIV – TEHNOLOGICE A DESENULUI DE EXECUTIE Pagina 61 din 118 . dobandiri ale contactului cu piesasau elementele de comanda a masinii. Orice modificare a unei caracteristici atrage dupa sine definirea unor noi faze. etc. In procesul de productie. efectuata de muncitor si caracterizataprin durata de executie. caracterizarile tipurilor de produtie . structura procesului tehnologic de prelucrare mecanica am tinut cont de : datele initiale pentru proiectarea proceselor tehnologice . Miscarea este parte componenta a manuirii. proces tehnologic. reprezentata prin deplasari. criteriul social. cursuri si referate postate de utilizatori. pornirea si oprirea miscarilor principale de aschiere si avand. Faza este parte a operatiei definita prin : prindere. manuiri sau miscari.ro ! Arhiva online cu diplome. pentru prelucrarea uneia sau mai multor piese simultan.Vizitati www. schimbarea turatiilor si avansurilor necesare. criterii ce stau la baza elaborarii proceselor tehnologice .tocilar. prinderea si desprinderea pieselor. 3. Manuirea reprezinta totalitatea miscarilor efectuate de operator pentru executarea sau pregatirea unei faze. volumul productiei si posibilitati de cooperare . gradul de clificare a personalului . Procesul tehnologic de prelucrare mecanica se subdivide in operatii. Se include in cadrul manuirilor: pozitionarea . controlul dimensionat. Trecerea se poate definii concis ca o faza repetata in care nu se modifica nici un parametru de definitie a fazei initiale. parametrii de regim reglati.

bazele de cotare fiind alese corespunzator. fiecare aparand o singura data. . si desenul de executie.ro ! Arhiva online cu diplome.23. conform STAS 1997 – 51. limita de curgere Tc = 85 daN/mm2 rezistenta minima la rupere : Tr = 100 daN/mm2 alungirea la rupere đ = 9% .M.1968. De asemenea se asigura accesul sculelor de prelucrata pentru prelucrarea tuturor suprafetelor piesei. Piesa pentru care se proiecteaza procesul tehnologic face parte din grupa axului pinion. Forma constructiva a piesei si indicatiile tehnologice sunt respectate conform literaturii de specialitate. ca de altfel si calitatea suprafetelor (rugozitate) intre ele existand concordante recomandate in domeniu pentru astfel de tipuri de piese. Functionalitatea piesie este corespunzatoare scopului pentru care e propus si proiectat si nu exista si nici nu creaza probleme in proiectarea procesului de productie. Scopul acestei analize este de a preveni risipa de manopera. pag. inca din faza de proiectare am tinut cont de reducerea la minimum a numarului dimensiunilor si complexitatii suprafetelor ce se cer prelucrate cat si in vederea evitarii unor conditii severe de precizie ce nu se justifica functional. notiune ce implica volum minim de manopera si indicii de precizie si calitate a suprafetelor pentru sadisfacerea cerintelor functionale ale reperului. forma si dimensiunile find date de necesitatea reiesita din ansamblul general al P.012) este din 18 MnCr10 si are urmatoarele caracteristici. fiind de complexitate medie.duritatea in stare normalizata : 30 – 35 HRC . Proiectarea proceselor tehnologice este o faza premergatoare de analiza amanuntita a documentatiei. Pagina 62 din 118 . .1 din Indrumatorul de proiectare al tehnologiei constructieie de masini din cadrul Institutului Politehnic Traian Vuia Timisoara. tehnologic si de fabricatie in tabelul 2.duritatea dupa cemntare si calire : 56 – 58 HRC. Toleranta si dimensiunile opiesei sunt notate.tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori. Consideram ca piesa este corect cotata in conformitate cu STAS 6857 – 70.14. in afara exigentelor impuse unui desen de executie. In consecinta. O atentie deosebita se va acorda tehnologitatii reperului.Vizitati www. Facultatea de Mecanica Ed. Materialul din care se executa reperul AX PINION (97. energie si materiale datorita unor tehnologii ce au drept punct de plecare desenele de executie eronate.

Costul (C1) cumulat al cheltuielilor pentru semifabricatul laminat l-am calculat cu relatia : Cs C1L = G1L · C + RT1(1 + ——) [lei] 100 in care G1L – este masa semifabricatului in kg CL – costul unitar al semifabricatului laminat. nu permite si nu justifica turnarea sau forjarea semifabricatului si in acest caz alegsemifabricatul din laminat.tocilar. 3. La elaborarea si utilizarea unor semifabricate a caror forma aproximeaza mai grosolan forma piesei finite. Reperul luat in studiu (Ax PINION – 97. Reducerea consumului de metal si volumului de manopera la prelucrarea mecanica se obtine prin utilizarea unor semifabricate mai apropiate ca forma de forma piesei finite. pana la aducerea la forma finala. dimensiunile si masa reperului .012) permite varianta de daborare a semifabricatului turnat. energie. destinatia materialului si conditiile de functionare a reperului . Criteriile ce stau la baza adoptarii deciziei de alegere a modului de elaborare a semifabricatului este costul cumulat al cheltuieliulor de elaborare a semifabricatului cu cel al prelucrarii. Forma simpla . laminat sau forjat. fapt ce determina cresteri ale consumului de manopera.din tabelul 1 anexa1 RL – retributia medie orara a operatiilor ce executa degrosarea. forma. in lei/kg. dar cu cheltuieli de elaborare a semifabricatului mai ridicate.Vizitati www. dar adaosurile sunt mai mari. existenta utilajelor pentru prelucrarea suprafetelor. respectiv a procesului de obtinere a acestuia se face functie de : volumul productiei . serie mica si unicat a reperului. cheltuielile de elaborare a semifabricatului sunt mai reduse. CSL – cheltuieli generale ale sectiei de prelucrare mecanica. a semifabricatului. etc. cursuri si referate postate de utilizatori.3 ALEGEREA SEMIFABRICATULUI Alegerea semifabricatului. cca 2300 lei/ora.ro ! Arhiva online cu diplome. T1L – timpul necesar degrosarii semifabricatului laminat in ore. cca 120% π · d2 G1L = l · ———— · g [kg] (3.2)3 4 in care: l = 300mm.23. lungimea semifabricatului laminat Pagina 63 din 118 . scule.

diametrul semifabricatului laminat g = 7. forma.tocilar. densitatea materialului (0.20 = 1. Pagina 64 din 118 .25. cheltuieli generale (2_242) LT = 310.1) CL = 707 lei/kg. cheltuieli generale ale atelierului de prelucrari mecanice din cadrul sectiei (2-242) Revenind in relatiile (1) si (2) si facand inlocuirile obtinem : 3.25.20 lei 4 pentru semifabricatul turnat vom avea: CT = 810 lei/kg. cursuri si referate postate de utilizatori.14 · 58 C1T = 310 · ———— · 7. Anexa II Tabelul 2 (2-241) T1L = 1. lungimea semifabricatului turnat.131. dimensiunile si masa reperului .Vizitati www.80 lei 1. retributia medie pentru turnat (2-240) TT = 1. Anexa I .14 · 55 C1L = 300 · ———— · 78 = 14078. retributia medie orara a operatorului ce executa degresarea. costul semifabricatului turnat (2-239) RT = 1850 lei/ora .ro ! Arhiva online cu diplome. de aceea am ales atat pentru productia individuala cat si pentru cea de serie mica semifabricatul laminat la cald pentru ca : C1L > C1T = 15210 – 14078. timpul de degrasare (2-241) CST = 200%.131.20 lei C1L = 14078. diametrul semifabricatului turnat Tot din relatiile (1) si (2) cu inlocuirile de mai sus pentru semifabricatul turnat vom avea : 3. timpul necesar degrasarii (2-242) CSL = 200%. respectiv a procedeuluide obtinere a acestuia am facut-o in functie de : volumul productiei. in mm.80lei Alegerea semifabricatului. d = 55mm.85 = 15210 lei C1t = 15210 lei 4 Costul obtinut dintre C1L si C1T este optim pentru folosirea semifabricatului laminat. Tabelul I . costul unitar al semifabricatului laminat (2-239) RL = 1850 lei/ora.8 g/cm3. dT = 58mm.

3. de forma si calitatea suprafetelor impuse de conditiile functionale. creste consumul de material. creste consumul de energie si manopera. Pagina 65 din 118 .statistica metoda prin calcul analitic metoda probabilistica.ro ! Arhiva online cu diplome. 3.5 STABILIREA ITINERARULUI TEHNOLOGIC Elaborarea structurii itinerarului tehnologic. am prezentat succesiunea operatiilor tehnologice intr-o productie de serie mica si individuala. ceea ce conduce la scumpirea fabricatiei.Vizitati www. sunt necesare operatiuni sau faze de prelucrare suplimentare. denumit adaos de prelucrare. przinta o etapa principala ce influenteaza decisiv performantele tehnico – economice a variantei de prelucrare propusa. Un adaos de prelucrare prea mic poate conduce la rebutarea piesei ca urmare a faptului ca la prelucrarea curenta nu pot fi eliminate abaterile obtinute la prelucrarea precedenta. existenta utilajului pentru prelucrarea semifabricatului.1. destinatia reperului. Stabilirea corecta a marimii acestuia este foarte importanta atat din punct de vedere tehnic cat si economic. In tabelul 1. cursuri si referate postate de utilizatori. comuna datorita faptului ca importanta axului pinion nu permite o tehnologie mai sumara dacat aceea de serie mica pentru o buna functionare si silentiozitate in componenta puntii motorizate (PM). este necesar de cele mai multe ori ca de pe semifabricate sa indepartam un strat material. Pentru stabilirea adaosului de prelucrare se folosesc metode ca : metoda experimental . La stabilirea succesiunii operatiilor am tinut cont de principalele recomandari pentru productia de serie mica si inndividuala recomandate in capitolul 4 aliniatul 1 din TV pagina 23.5 CALCULUL ADAOSULUI DE PRELUCRARE SI A DIMENSIUNILOR INTERMEDIARE Pentru obtinerea organelor de masini cu precizie dimensionala. materialului si conditiile de functionare . Daca adaosul de prlucrare este pera mare.tocilar.

7)3 2 ∆c = curbura specifica [μm/mm] Pagina 66 din 118 .3)3 . cursuri si referate postate de utilizatori.5.abaterea spatiala la prelucrarea precedenta ςp = √( ςp2 + ς2centr) . CALCULUL ADAOSULUI DE PRELUCRARE Pentru calculul adaosului de prelucrare folosesc metoda prin calcul analitic ce se face dupa stabilireaprocedeului de elaborare a semifabricatului si succesiunea operatiilor si fazelor de prelucrare si a schemelor de prindere a piesei.5. curbura .5.1. Tabelul 1.adancimea stratului de la suprafata cu defecte de prelucrare precedenta [μm] Tb. in care : Rzp – este inaltimea medie a neregularitatilor rezultate la prelucrarea precedenta [μm] Tb.tocilar.56 δp .1 3.Vizitati www. [μm] (3.ro ! Arhiva online cu diplome.pentru adaosurile asimetrice : 2Acmin= 2[Rzp+ δp + √ (ςp2 + εv2)] (3.6)3 l ςc = 2∆c x lc .56 ςp . pentru lc ≤ —— (3. Adaosul de prelucrare minim la prelucrarea curenta (Acmin) il voi determina cu relatia : .5)3 si pentru adaosuri simetrice la suprafete plane opuse ce se prelucreaza simultan.4)3 pentru adaosuri simetrice la suprafete de revolutie : 2Acmin= 2(Rzp+ δp + ςp + εv) (3.pentru adaosurile de prelucrare minima curenta : Acmin= Rzp+ δp + ςp + εv (3.

anom + Tp) Pagina 67 din 118 . Pentru stabilirea adaosului de prelucrare la productia de serie mica am folosit metoda calculului analitic si in continuare ma folosesc de urmatoarele semnificatii consacrate : Acmin – adaosul de prelucrare minim la prelucrarea considerata. pana a ajunge piesa.ro ! Arhiva online cu diplome. Dimensiunile intermediiare le calculez plecand de la dimensiunile piesei finite spre ale semifabricatului. anom . bmin – dimensiunea maxima. amin – dimensiunea maxima .Tp) pentru suprafete interioare cu adaos simetric amin = bmin – 2Acnom (3. respectiv minima la prelucrarea precedenta.10)3 anom = amin (rotunjit . cursuri si referate postate de utilizatori. bnom – dimensiunea nominala la prelucrarea curenta Tp – toleranta dimensionala obtinuta la prelucrarea precedenta Pentru calculul dimensiunilor intermediare am folosit urmatoarele relatii. sdeci in ordinea inversa a operatiilor de prelucrare. Acnom – adaosul de prelucrare nominal la prelucrarea considerata. conform tabelului 5. l lc ≤ —— . respectiv minima la prelucrarea curenta.8)3 anom = amax (rotunjit) | dimensiunea obtinuta la prelucrarea respectiva . amax . ele fiind trecute in documentatia tehnologica ( plan de operatii). anom – dimensiunea nominala la prelucrarea precedenta bmax . distanta de la sectiunea de prelucrat.2 CALCULUL DIMENSIUNILOR INTREMEDIARE Prin dimensiuni intermediare sau interoperationale se inteleg dimensiunile succesive pe care le primeste semifabricatul in diferite faze sau operatii de prelucrare.tocilar.65 (2-89) pentru suprafete exterior cu adaos simetric amax = bmax + 2Acnom | (3.pentru suprafete exterioare cu adaos asimetric amax = bmax + Acnom (3.9)3 anom = amax (rotunjit. pana la capatul cel mai apropiat sau 2 la locul de fixare [mm] ςcentr – eroarea de centrare [μm] εv – eroarea de verificare a dimensiunilor respective [μm] 3.5. Acestea sunt de fapt dimensiuni tehnologice.Vizitati www.

5 (2-29) OPERATIA NR1 – DEBITARE Pagina 68 din 118 . se va obtine dimensiunea: lp = lpfinita + Acnom .tocilar.100 mm dupa strunjirea primului capat se va obtine dimensiune: amax = bmax + Acnom = 300. tabelul 4.2 – STRUNJIRE I Strunjit frontal pentru primul capat: Din relatiile (3.ro ! Arhiva online cu diplome.10 Acnom = 700 μm = 0. treptele de toleranta (IT) si tolerantele dimensiunilor le-am ales din tabelul 4.7 = 300.6.10)3 in care facem inlocuirile cu : Rzp = 150 μm δp = 200 ςp = 0 εv = 100 μm Tp = 250 μm Vom avea: μm Acmin= Rzp+ δp + ςp + εv = 150 + 200 + 0 + 100 = 450 μm Acnom = Acmin + Tp = 450 + 250 = 700 μm In urma strunjirii ambelor capete. Cap.80 mm anom = 300.7 ± 0. Tp = 2500 . cursuri si referate postate de utilizatori. este toleranta obtinuta la debitarea cu ferestraul alternativ. 2.1 .6 CALCULUL ADAOSULUI DE PRELUCRARE SI A DIMENSIUNILOR INTERMEDIARE PE OPERATII TEHNOLOGICE CONFORM ITINERARULUI TEHN.3)3 si (3.1 STABILIREA LUNGIMII DE DEBITARE (Id) A SEMIFABRICATULUI LAMINAT OPERATIA NR.1 si 5.4 3.10 + 0.70 mm lp = 300 + 0. 3. in care lpfinita = 300 ± 0.Vizitati www.54.7 = 300.8 – 0.

5 x 72 μm εv = 100 μm ςcentr = 250 μm Din relatia (3.50 = 305.700mm IT = TP = 100 μm bmin = 51.250mm Anom degros = 53. dimensiune semifabricatului ld obtinuta la debitare este data de relatia (3.8 + 2.456 – 0.200 mm.756 = 52.9)3 amax = anom + Tp = 300.250mm Pagina 69 din 118 .456 – 0.ro ! Arhiva online cu diplome.472 – 0.472mm anom = 52. 40(150) μm si o precizie de prelucrare dimensionala de 2500 μm si in acest caz vom avea : amax = 303.2 STABILIREA DIAMETRULUI (Ød) A SEMIFABRICATULUI LAMINAT OPERATIA NR4 – STRUNJIRE III faza de strunjire de finisare : bnom = 51.456mm IT = Tp = 250 μm bmin = 51.5 (2-29) pentru debitare cu ferestraul alternativ la diametrul barei cuprin intre 26 si 75 mm.Vizitati www.456 + 1.5 x 72 μm εv = 100 μm ςcentr = 250 μm ςp = √(722+2502) = 260 μm ςp = 260 μm : 2ACmin = 2[50+ 50 + √(2602 + 1002)] = 756 μm 2ACmin = 756 μm ACnom = 756 + 250 = 1016 μm amax = 52.70mm 3.456mm ςc = 2 x 0.016 = 53.100mm faza strunjire de degrosare bnom = 52. Din tabelul 4.456mm anom = 52.5)3 rezulta: 2ACmin = 2[25 + 25 + √(2602 + 1002)] = 656 μm 2ACmin = 656 μm ACnom = 656 + 100 = 756 μm amax = 51.70 = 305 + 0.100mm Anom finis = 52.900mm Rzp = εp =50μm bmax = 52.200 + 2.700mm ςc = 2 x 0.tocilar.640mm Rzp = εp = 25 μm bmax = 51.6.70mm ld = 305 + 0. rezulta o rugozitate a suprafetei prelucrate Ra (Rz).700 + 0.456 – 0.500 = 303. cursuri si referate postate de utilizatori.5)3 rezulta : ςp = √(722+2502) = 260 μm ςp = 260 μm Din relatia (3.

25mm 22 faza IV strunjire interioara de degrosare o voi calcu cu relatia (2.25mm t = 7.7 mm Фd = 53-0. Din tabelul 5.5)3 in care : Rzp = 20 μm εp = 0 ςp = 25 μm εv = 60 μm lc = 8 μm ςp = Δc x lc = 96 μm Δc = 0. Aceasta gaura infundata se face pe adancimea de 54mm si D’ = 8.13 pentru diametrul semifabricatului laminat la cald avem Фd = 530. burgiat Ф8.7 mm 3.216 anom = 25.316 – 0.5)3 cu datele de la sunpunctul precedent astfel : amin = bmin – 2Acmin = 25.25mm t’ = 4.316 – 0.5 x 54 (pentru M:10).ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar.1+0. burghiat-largit Ф23 x 25 mm.1+0.25mm 22 faza III.133mm strunjirea interioara de finisare o voi calcula tot cu relatia (3. tot o gaura infundata ce se face pe 25mm in vederea strunjirii interioare in care D = 25mm Adancimea de aschiere fiind: D.12 μm/mm 2ACmin = 2[20+ 25 + √(962 + 602)] = 316 μm calculul dimensiunii interioare – intermediare dimensiunea la operatia curenta este: bmax = bmin = bnom = 25 + 0.5+0.1 mm Pagina 70 din 118 .283 = 25.5 t’ = —— = ———— = 7.3 CALCULUL ADAOSULUI DE PRELUCRARE PENTRU SUPRAFETE INTERIOARE OPERATIA NR.Vizitati www.6.5 t’ = —— = —— = 4.133mm amax = amin + Tp = 25.5mm D’ 8.5 mm Deci dimensiunea in urma operatiei de strunjire de finisare este : Ф25.11 – STRUNJIRE IV faza II.D’ 23 – 8.100 = 25.316 = 25.

12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.5mm Dimensiunile la operatia precedenta (strunjire de finisare sunt urmatoarele) : 2Acnom = aAcmin + Tp = 61.00mm Pagina 71 din 118 .700mm bnom = 25.1 = 25. Adaosul de prelucrare pentru operatia de rectificare-finisare este dat de relatia(3.40 = 26.4mm amax = amin + Tp = 25.5 – 0.tocilar.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 15 μm Δc = 0.1 = 25.724mm bmin = 25.96mm 2ACmin = 2(29.024mm OPERATIA NR.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.00 μm In cadrul dimensiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 25.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.6mm bmin = 25.78mm Deci in urma operatiei de rectificare degrosare.7 + 0.Vizitati www.96mm 2ACmin = 2(30.1mm amin = bmin – 2Acnom = 25.6mm amax = amin + Tp = 25.92 ≈ 100 μm = 0.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 25. cursuri si referate postate de utilizatori.24 – RECTIFICARE VII – FINISARE . dimensiunea interioara este : Ф25.18 – RECTIFICARE III – DEGROSARE Adaosul de prelucrare pentru operatia rectificare-degrosare este dat de relatia(3.700mm Dimensiunile la operatia precedenta(rectificare de degrosare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60.96) = 59.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.96) = 61.8mm Tp = 38 μm ςp = 0.5 mm bnom = 25.92 + 38 = 99.38 = 25. OPERATIA NR.7 – 0.00 + 40 = 100 μm = 0.92 μm ≈ 60.6 + 0.4 + 0.92 μm Calculul dimensiunilor intermediare pentru operatia curenta bmax = 25.ro ! Arhiva online cu diplome.

deci Фfinisare este: Ф28 – 0.ro ! Arhiva online cu diplome.92 μm ≈ 60.009 +0.004 Adaosul de prelucrare pentru operatia rectificare-finisare la palierul II (pentru rulment). dimensiunea exterioara este de Ф28 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.este dat de relatia (3.00 + 40 = 100 μm = 0.96) = 59.tocilar.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 27.724mm bnom = 27.96mm 2ACmin = 2(29.6mm amax = amin + Tp = 276 + 0.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: Pagina 72 din 118 .92 μm ≈ 60.Vizitati www.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.020 mm -0.007 3.4 CALCULUL ADAOSULUI DE PRELUCRARE LA SUPRAFETE EXTERIOARE OPERATIA NR.96) = 59.700mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60. cursuri si referate postate de utilizatori.7 – 0.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.009 .96mm 2ACmin = 2(29.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 27.40 = 28.1 = 27. Deci in urma operatiei de rectificare finisare. dimensionarea interioara este Ф26 la care se aplica toleranta pentru rulmenti cu ace de +0.020.00mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare. deci Фfinisare este Ф26+0.700mm bmin = 27.6.21 – RECTIFICARE V – FAZA II – FINISARE a) Adaosul de prelucrare pentru operatia rectificare-finisare la palierul I – este dat de relatia (3.004.007 -0.0.

96) = 59.004.724mm bmin = 33.00 + 40 = 100 μm = 0.00mm Pagina 73 din 118 .40 = 34.70 – 0.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 29.Vizitati www.724mm bmin = 29.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 33.004 c) Adaosul de prelucrare pentru operatia rectificare-finisare la palierul III.700mm bnom = 33.40 = 30.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.60 + 0. cursuri si referate postate de utilizatori.96mm 2ACmin = 2(29.92 μm ≈ 60. dimensiunea exterioara este de Ф30 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.ro ! Arhiva online cu diplome.700mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60.006 +0.60 + 0. alejaz liber pe ax pinion – este dat de relatia (3.tocilar.006 .6mm amax = amin + Tp = 29.0.700mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60.60mm amax = amin + Tp = 33.00mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare. frana electromagnetica.700mm bnom = 29. bmax = 29.7 – 0.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 33. deci Фfinisare este: Ф30 – 0.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.00 + 40 = 100 μm = 0.1 = 29.1 = 33.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.

1 = 33.60 + 0.00mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.ro ! Arhiva online cu diplome. dimensiunea exterioara este de Ф34 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.96) = 59.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0. deci Фfinisare este: Ф34 +0.92 μm ≈ 60.700mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 33. cursuri si referate postate de utilizatori.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 39.700mm Pagina 74 din 118 .8mm Tp = 40 μm ςp = 0.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 33.92 μm ≈ 60. dimensiunea exterioara este de Ф34 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.96) = 59.96mm 2ACmin = 2(29.tocilar.724mm bmin = 33. deci Фfinisare este: Ф34 +0.100. alejaz liber pe ax pinion – este dat de relatia (3.40 = 34.60mm amax = amin + Tp = 33.017 -0.00 + 40 = 100 μm = 0.70 – 0.96mm 2ACmin = 2(29.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.700mm bnom = 39.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.Vizitati www. Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.700mm bnom = 33.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.100.100 d) Adaosul de prelucrare pentru operatia rectificare-finisare la palierul IV.724mm bmin = 39. frana electromagnetica.008 d) Adaosul de prelucrare pentru operatia rectificare-finisare la palierul V(pentru rulment) – este dat de relatia (3.

deci Фfinisare este: Ф40.Vizitati www.17 – RECTIFICARE II – FINISARE II a) Adaosul de prelucrare pentru operatia la rectificare – finisare II la palierul V (pentru rulment).00mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.00 + 40 = 100 μm = 0.05mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.ro ! Arhiva online cu diplome.10mm amax = amin + Tp = 40.724mm bmin = 40. este data de relatia (3.006 OPERATIA NR. Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60.5)3 in care : Pagina 75 din 118 .10 + 0.tocilar.700mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60 + 40 = 100 μm = 0.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 40.100.96) = 59.1 = 40. dimensiunea exterioara este de Ф40. deci Фfinisare este: Ф34 +0.200 – 0.92 μm ≈ 60.40 = 40.1 = 39.60mm amax = amin + Tp = 39.40 = 40.60 + 0.005 b) Adaosul de prelucrare pentru operatia la rectificare – finisare II la palierul II (pentru rulment).70 – 0.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.05.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.5 +0. cursuri si referate postate de utilizatori.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 39. este data de relatia (3.700mm bnom = 40.5 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.006 -0.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 40. dimensiunea exterioara este de Ф34 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.96mm 2ACmin = 2(29.

cursuri si referate postate de utilizatori. Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.92 μm ≈ 60.tocilar.005 OPERATIA NR.1 = 29.100mm bnom = 30. deci Фfinisare este: Ф30.900mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60 + 40 = 100 μm = 0.80mm amax = amin + Tp = 29.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 30.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 29.924mm bmin = 29.100mm Pagina 76 din 118 .92 μm ≈ 60.10 – RECTIFICARE I – DEGROSARE a) Adaosul de prelucrare pentru operatia la rectificare – degrosare la palierul II (pentru rulment).20mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.2 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.05.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 29. este data de relatia (3.9 – 0.ro ! Arhiva online cu diplome.96mm 2ACmin = 2(29.2 +0.900mm bnom = 29.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0. dimensiunea exterioara este de Ф30.96mm 2ACmin = 2(29.96) = 59.40 = 30.124mm bmin = 30.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.80 + 0.Vizitati www.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.96) = 59.

00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 34.10 – 0.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 34.5)3 in care : Pagina 77 din 118 .10 + 0.40mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.005 b) Adaosul de prelucrare pentru operatia la rectificare – degrosare la palierul IV (pentru rulment).tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome.05.005 c) Adaosul de prelucrare pentru operatia la rectificare – finisare II la palierul V (pentru rulment).40 = 34. este data de relatia (3.00mm amax = amin + Tp = 34.80 + 0.92 μm ≈ 60.100 – 0.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 30.1 = 34.5 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.Vizitati www. este data de relatia (3.100mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60 + 40 = 100 μm = 0.4 +0.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0. dimensiunea exterioara este de Ф30.00mm amax = amin + Tp = 30.100mm bnom = 34.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.04 +0. dimensiunea exterioara este de Ф40.1 = 30.124mm bmin = 34.2 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0. deci Фfinisare este: Ф30.05.96) = 59.8mm Tp = 40 μm ςp = 0. cursuri si referate postate de utilizatori. deci Фfinisare este: Ф34.40 = 30. Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60 + 40 = 100 μm = 0.96mm 2ACmin = 2(29.40mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.

11 = 0.2. Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.tocilar.40 = 40.25mm Adaosul de prelucrare la frezarea danturii de degrosare in acest caz este functie de modulul (m. cursuri si referate postate de utilizatori.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 40.4mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.96) = 59.5mm) din care scade cu : adaosul pentru rectificat dantura armax = 0.5mm Pagina 78 din 118 .1 – 0.14 + 0.8)3 rezulta: affmax = bmax + 2Acnom = 0.96) = 59. m = 2.10 μm = 1.4 + 0.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0. este data de relatia (3.25) = 2.005 OPERATIA NR.92 μm ≈ 60.4 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.Vizitati www.100mm bnom = 40.10 – RECTIFICARE I – DEGROSARE a) Adaosul de prelucrare la frezarea danturii de finisare.95 μm ςp = 25 μm εv = 34 μm 2ACmin = 2(29.25mm affmax = 0. deci Фfinisare este: Ф40.00 μm dar bmax = 1.1 = 40.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 40.92 μm ≈ 60.30 (2-68) si cu rezultatul anterior din (3.5 – (0. dimensiunea exterioara este de Ф40.3)3 il introducem in (3.12 + 0.22 – RECTIFICARE – DANTURA z = 18.100mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60 + 40 = 100 μm = 0.11 mm tab5.96mm 2ACmin = 2(29.13mm OPERATIA NR.ro ! Arhiva online cu diplome.124mm bmin = 40.4 +0.12mm deci : afdmax = 2.50.00mm amax = amin + Tp = 40.3)3 in care : Rzp = 10 μm ςp = 0.13 mm afdmax = 2.

12mm armax = 0.92 μm ≈ 0.3 – STRUNJIRE II – DEGROSARE Pagina 79 din 118 .Vizitati www.25mm 2 OPERATIIA NR.31 (2-68) si cu rezultatul anterior din (3.2 + 0.02 μm dar bmax = 100 μm = 0.1 + 0. este data de relatia (3.2 – STRUNJIRE I – BURGHIAT CENTRE Aceasta operatie se executa la ambele capete la o adancime de 12mm.1 mm tab5.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome.4mm acpmax = 4.5mm.2mm toleranta 0. cursuri si referate postate de utilizatori.2 = 4.2mm la care se adauga si toleranta : adaosul de prelucrare = 4.8)3 rezulta: armax = bmax + 2Acnom = 0.02 = 0.3)3 in care : Rzp = 2 μm ςp = 0. Deci adaosul de prelucrare pentru operatia de frezat nr.2mm acpmax = 4.95) = 19.95 μm ςp = 3 μm εv = 4 μm 2ACmin = 2(9.3)3 il introducem in (3.8nuturi de pana este : 4.36) si adancimea (4.4mm OPERATIA NR. infundat si cu sanfren la intrare.8 – FREZARE – NUT DE PANA Cele doua nuturi de pana au : latimea (8-0. cu Ф2.12mm OPERATIA NR.2 + 0.5mm – diametrul gaurii 25 amaz = t = —— = 1.2) si lungimi diferite de 40mm si rspectiv 45mm. Adaosul de prelucrat in acest caz este egal cu adancimea de aschiere : D amaz = t = —— in care : 2 D = 2. Adaosul de prelucrare la rectificarea danturii .

326mm bmin = 40.7)3 in care: ςp = 0. cursuri si referate postate de utilizatori.300mm bnom = 40.8 + 48 = 251.50 +0.30 + 0.35 = 34. t = 6.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome.10)3 rezulta : |amin = bmin – 2Acnom = 34.50mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.5)3 si (3.15 = 40.15mm bmax = 34.5)3 si (3.36) = 148.36 μm 2ACmin = 0.1.35 = 0.tocilar.1 = 40.15 + 0.8)3 in care: Rzp = 15 μm ςp = Δc x lc ςp = 30 μm Δc = 0.50mm Pagina 80 din 118 .7)3 rezulta: ςp = 0.015 mm In calculul dimensiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 40.326mm bmin = 34.30 – 0.300mm bnom = 34.300mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 0.6 μm/mm εv = 29 μm lc = 0.36mm Din (3. Faza I – strunjire palier V – Adaosul de prelucrare il determin cu relatia: (3.35 = 40.10mm |amax = amin + Tp = 40.50mm din (3.15 + 0.1mm Faza ce se executa din doua treceri pe o lungime de :15.72 μm ≈ 0.50 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.6mm Tp = 350 μm Din (3.15mm din (3.300mm 2Acnom = 2Acmin + Tp = 34.30 – 0.15mm |amax = amin + Tp = 34. deci Фdegresare este:Ф40.4mm . dimensiunea exterioara este de 40.8 + 141.1 = 40.5)3 rezulta: 2ACmin = 2(74.15 + 0.10)3 rezulta : |amin = bmin – 2Acnom = 40.25 : 2 Faza II – strunjire palier IV – Adaosul de prelucrare il determin cu relatia: (3.

36 μm 2ACmin = 0.5 – 30.35 = 30.ro ! Arhiva online cu diplome. dimensiunea exterioara este de 34.1.35 + 0.30 – 0.5mm rezulta: amax = t = (34. deci Фdegresare este:Ф34.5mm rezulta: amax = t = (40.15mm bmax = 30.1mm Faza ce se executa din doua treceri pe o lungime de : 141. Faza III – strunjire palier II – Adaosul de prelucrare il determin cu relatia: (3.300mm 2Acnom = 2Acmin + Tp = 0.300mm bnom = 30.50 +0.6mm si care cu un adaos de prelucrare egal cu adancimea de aschiere dat de relatia : D-d amaz = t = —— [mm] (3.12)3: in care D – 34.5) :3 = 3mm.8mm si un adaos de prelucrare egal cu adancimea de aschiere dat de relatia(3.5)3 si (3.36 μm 2ACmin = 0.5 – 34.10)3 rezulta : |amin = bmin – 2Acnom = 30.1.1 = 30.8 + 45.15 + 0.15 = 0.35mm Pagina 81 din 118 .5)3 si (3.5mm d = 30. dimensiunea este de 30.50mm Tp = 0.15mm 2Acnom = 0.50 la care se aplica toleranta pentru rectificare +0.50mm din (3.15mm |amax = amin + Tp = 30. cursuri si referate postate de utilizatori.7)3 in care: ςp = 0.7)3 in care: ςp = 0.8 + 48 = 93.5) :2 = 2mm Faza IV – strunjire palier I – Adaosul de prelucrare il determin cu relatia: (3. deci Фdegresare este:Ф30.12)3 2 in care D – diametrul exterior = 40.Vizitati www. Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.50mm Deci in urma operatiei de strunjire -degrosare.50 la care se aplica toleranta pentru rectificare +0.50 +0.5mm d = 34.8 +48 = 235.tocilar.326mm bmin = 30.1mm Faza ce se executa din doua treceri pe o lungime de : 45.

1 ALEGEREA MASINILOR UNELTE In proiectarea proceselor tehnologice de prelucrare mecanica.4 +0.10)3 => |amin = bmin – 2Acnom = 28.Vizitati www.15 = 28.226mm bmin = 28.35 = 28.12)3: in care D – 30. schema cinematica.200mm bnom = 28.4mm In urma fazei rezulta dimensiunea de 28. masa de lucru a masinii – unelte sa permita amplasarea reperului(dimensiunile de gabarit ale reperului si greutatea acestora sa fie in limitele prescrise pentru masina – unealt) . maxime si a numarului de trepte se realizeaza astfel. SCULELOR.20 – 0.4 la care se aplica toleranta de +0.ro ! Arhiva online cu diplome. Determinarea valorilor din sirul turatiilor si a avansurilor in conditiile specificarii valorilor minime. rezultand:Ф28. capacitatea productiva a masinii – unelte sa concorde cu programul de productie impus . cursuri si referate postate de utilizatori. sistemele de actionare sa permita prelucrarea cu regimul optim de aschiere. In prima faza se determina ratia φn pentru turatii.tocilar. masina – unealta sa asigure realizarea tuturor conditiilor de precizie impuse pisei de prelucrat .05 + 0.1. alegerea masinilor unelte se realizeaza tinand cont de urmatoarele criterii : posibilitatea generarii suprafetelor la un cost minim .7.4mm rezulta: amax = t = (30.1mm Faza ce se executa dintr-o trecere pe o lungime de : 48mm si un adaos de prelucrare egal cu adancimea de aschiere dat de relatia(3. LICHIDELOR DE UNGERE SI A MIJLOACELOR DE MASURARE 3.05mm |amax = amin + Tp = 28.200mm Din (3.7 ALEGEREA MASINILOR UNELTE. respectiv φs pentru avansuri : nmax Pagina 82 din 118 .4) :2 = 1.05mm 3.5 – 28. bmax = 28.5mm d = 28.

3……. 300/150mm cursa ramei ……………………………………………………….zn). i ε (1.16)3 Cu relatiile (3.tocilar.3.1 – debitare – aleg ferestraul alternativ FA300. care are urmatoarele caracteristici: dimensiunea maxima a materialului debitat: rotund/subunghi …. 3(16)3 si caracteristicile principale ale unor masini-unelte universale – anexa III – unelte necesare pentru opratii tehnologice stabilite in subcapitolul 3.1400 x 611 x 890mm greutate maxima cca………………………………………………………550kg Pentru operatiile nr2.3 numarul curselor pe minut………………………………………. 3.. cursuri si referate postate de utilizatori.63. tip SNA 450 care are urmatoarele caracteristici: diametrul maxim al piesei pentru batiu……………………………….21(24)mm domeniul de turatii…………………………………………20…..continuu motorul electric asincron-trifazat : putere/turatie…………….zn).13)3..2. (3. i ε N (3. cu relatiile : Ni = nmin φnii-1.225mm diametrul maxim al barei de prelucrat………………………………..3…….14)3.4 Pentru operatia nr.15)3 Sj = smin φsi-1. i ε N (3. φn = Zn-1√———— (3.Vizitati www.22kw/150 rot/min dimensiuni gabarit lung x lat x inalt……………………….ro ! Arhiva online cu diplome. 80..62mm numarul treptelor de turatii………………………………………….2.2000 rot/min Pagina 83 din 118 .4 si 11 – strunjire – aleg normativ. 100 avansul de taiere………………………………………………….150mm dimensiunea panzei de ferestrau conform STAS 1066-70………600 x 50 x 4m numarul treptelor cursabile duble pe minut……………………….14)3 smin unde zn – reprezinta numarul treptelor din gama de turatii zs – numarul treptelor din gama de avansuri Ulterior se pot obtine toate valorile sirului.13)3 nmin smax φs = Zs-1√———— (3.25)3.450mm distanta maxima intre varfuri …………………………………1000-2000mm diametrul maxim al piesei peste carucior…………………………. i ε (1.

1350mm inaltime……………………………………….38.38.10.58. 0. 400.1600. 80.. 315.25mm/m cursa maxima a pinalei…………………………………………………200mm cursa maxima a saniei port-cutit……………………………………….36.70 – 50mm/m -axial ………………………………………………………. 600.0.007….30. 2 :60)……………….19. 0.. 2.280mm numarul maxim de dinti ce se pot freza : . 0.15 .4 numarul treptelor de turatii ale arb.028.320mm puterea electrica instalata…………………………………………….26.ro ! Arhiva online cu diplome..300 rot/min gama avansurilor verticale ale suportuli port-scula la o rotatie a sculei…0..longitudinale ……………………………………….1. (20.1….. 3. 0.04-4mm/m inclinatia maxima a suportului port-scula…………………………………. 0. 599.6mm latimea maxima de frecare pentru roti dintate……………………………. 1000.72.45.25mm/m (0.ecuatia speciala (angrenaje de diviz.007…1.40. 2 :60)…………………8 . 0.Morse 4 diametrul maxim al sculei standardizate……………………………105mm diametrul mesei……………………………………………………….8 kw Pagina 84 din 118 .. 100.5 mm/m -tangential…………………………………………………0. 63.ecuatia normala (angrenaje de diviz. care are urmatoarele caracteristici: . 0. 0..1250. 3.5kw masa strungului…………………………………………………………2760kg dimensiuni de gabarit: lungime……………………………………….75.5 – frezare – danturare.32.port-scula………………………………. 2. 25.. 0.transversale……………………………………………….. 320mm modulul maxim……………………………………………………………….0.1800. 5) . pentru aceasta operatie aleg masina de frezat roti dintate prin rotogolire tip FD320.. 800. 0.88.3050mm latime………………………………………….2….7.22.2000) domeniul de avansuri : .60º gama avansurilor : -radial (hidraulic fara trepte………………………………..8.53.1375mm c)Pentru operatia nr.diametrul maxim al rotii prelucrate………………………………………. 160.13. 200. 1.170mm puterea motorului principal……………………………………………. 50.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori..02.tocilar.62.4. 250..0. 1.22.8 gama turatiilor…………………………………………………60….5mm/m alezajul conic din axul port-scula……………………………….27.

suprafata mesei……………………………………………………. cursuri si referate postate de utilizatori.980mm inaltime………………………………………1900mm masa utilajului……………………………………………………………3700kg Pentru operatia nr. 1250. 75.ro ! Arhiva online cu diplome.8 – frezare.222.80mm . 24.3500kg dimensiuni de gabarit : lungime………………………………….cursa transversala : automat/manuala…………………………………450/470mm distanta dintre axa principala si suprafata mesei……………………55…525mm distanta intre ghidajele batiului si mijlocul mesei……….1600rot/min numarul treptelor de turatii ax principal……………………………………18 (32. 600.32. electromiotor racier………………………………3000rot/min greutatea masinii…………………………………………………. 100. 60.longitudinal………………….360 x 1400mm numarul canalelor T……………………………………………………. 1600) unghiul de rotatie in plan orizontal al mesei…………………………….1500/rot/min puterea electromotor pentru racire…………………………………0. 38.5mm distanta intre axa arborelui principal si ghidajul batiului…………….19…950mm/m numarul treptelor de avansuri……………………………………………. 1000. 150.. 250.longitudinele si transversale…………………….2200mm latime……………………………………….900/920mm .. 315. 160.. 950) avans rapid longitudinal si transversal…………………………. 63. aleg masina de frezare verticala tip FV – 36 care are urmatoarele caracteristici: . 48. 190..50 diametrul axului principal in rulmentul din fata………………………100mm .18 (19.5……542. 750.cursa longitudinala: automat/manuala………………………………. 235.80.360mm conul axului9 principal………………………………………………150.mm/m domeniul avans. 500. 118. 200.1968mm Pagina 85 din 118 . 300.5 kw putere electromotor pentru avansuri…………………………….tocilar.Vizitati www.domeniul de rotatie al axului principal……………………………. 50. 125. de rotatii. 40.3 buc latimea canalelor…………………………………………………………18mm distanta intre canale……………………………………………………….765mm/min puterea electromotorului de actionare principal…………………7.. 95. 375. 475. dimensiuni de gabarit: lungime……………………………………... 630. 30.. 800.15 kw nr. Verticale : ½ din avans.2300mm/min avans rapid vertical……………………………………………….. 400.0º domeniul avans.

care are urmatoarele caracteristici tehnice: diametrul pietrei cilindrice plane……………………………………….Morse 5 dimensiuni de gabarit : lungime…………………………..12º latimea maxima a discului……………………………………………40mm turatia arborelui pietrei abrazive……………………………………. de rectificare………………………15 – 80 mm lungimea maxima de rectificat exterior……………………………300mm lungimea maxima de rectificat interior……………………………. 800) unghiul maxim de rotire a papusii port-presa ………………….1330mm greutate (cu aspirator) …………………………………………………..ceramic..ro ! Arhiva online cu diplome.100mm unghiul de rotire al mesei……………………………………………. bachelita dimensiuni de gabarit : lungime………………………………………..1680mm latime……………………………. aleg masina de rectificat universala tip RU-100. 10. 735.. 690.2225mm greutatea masinii ………………………………………………2400kg Pentru operatia nr.2025mm Pentru operatiile nr.. cursuri si referate postate de utilizatori. 602.16 – curatat-periat. 463..1500 rot/min tipul diametrului pietrei: . 21 si 24 – rectificare exterior.…1.. 390.. 18. 17. 525.…420mm inaltimea axelor pietrelor de la sol……………………………………. cu urmatoarele caracteristici tehnice : diametrul maxim de rectificare……………………………………100mm domeniul diametrelor inter.tocilar..190kg Pentru operatiile: Pagina 86 din 118 ..1480 rot/mi domeniul de turatii al piesei (reglabile continu)…………………63. 143.2 diametrul capetelor de iesire al arborelui electromotor………………….25mm distanta dintre planele mediane ale pitrelor………………………….1835mm inaltime………………………….800mm latime…………………………………………570mm inaltime……………………………………….Vizitati www.800 rot/min (63.... 85. aleg polizorul universal cu aspirator PU 300 A. 115. latime……………………………………. 236.7 kw -turatia……………………………………………….300mm numarul posturilor de lucru……………………………………………. 378.1000mm viteza maxima periferica a pietrei………………………………………24 m/s -putere…………………………………………………. 324.2375mm inaltime…………………………………. 489.

freze.Z.5 – frezarea danturii – de degrosare si frezarea danturiide finisare aleg: Freza melc model mm 2. CFI si CFII – control intermediar si final.5 – 95 si 6. cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome. CII. 3. se recomanda a fi utilizat pentru aschierea suprafetelor discontinuue.22 – rectificat dantura – am ales o masina de rectificat dantura tip REISHAUER cod N. rezistenta la rupere.5.14 – operatiile de tratament termic si termochimic am ales instalatii specifice acestor tratamente. STAS 358 – 67 /RP 3-1 strunjirea de finisare a suprafetelor – cu cutitul 25 x 10 STAS 6378 – 80/P20 strunjirea interioara – o voi face cu cutitul 20 x 10 STAS 6378-80/P10 c) Pentru operatia nr. etc. 4 si 11 – strunjire de degrosare a suprafetelor exterioare.8 – frezarea canalelor de pana aleg Freza deget Ф8 STAS Pagina 87 din 118 .A Nr. 3. Nr 7 – trasare.7. fabricata in URSS Nr.15 – indreptare – am ales o presa tip PHO – 25 Nr. 600 x 50 x 4mm b) Pentru operatiile nr.tocilar.z.1 – debitarea semifabricatului – voi folosi panza ferestraului STAS a066 – 70.5 – am ales o masina de rectificat tip six. am ales o masa de control.6 – 2 – 96 Otelul rapid. CIII. 19 si 23 – ajustare. a) Pentru operatia nr.20 – rectificat centre Ф2. montare si demontare dispozitiv.Vizitati www. variatii ale sectiunilor sau la confectionarea sculelor : cutite. cost redus. 13. cat si caracteristicile acestora le-am ales tinand cont de recomandarile prevazute in tabelele 6. prelucrabilitate buna. am ales cutit 20 x 20 STAS 6377-80/PSC.12. 6.8 – raionare dantura – am ales masina de raionat dantura tip 580. am ales banc de lacatuserie NrCI. 2-9. burghie.B 1600 x 100 cod WMW Nr. strunjirea capetelor piesei – am ales cutit 32 x 20.am ales o masa de cusut 1000 x 1200mm Nr 9. Recomandari ptivind utilizarea sculelor aschietoare precum si a materialelor abrazive.2 ALEGEREA SCULELOR Influienta sculei aschietoare asupra prelucrabilitatii se manifesta prin intermediul materialului partii aschietoare si a parametrilor geometrici ai acestuia.4. Nr. caracterizat prin tehnicitate.5mm d) Pentru operatia nr. 2.

25….24 – rectificare interioara.strunjire.9 – 2 – 98.8 – raionare dantura – folosesc masina SH 580. 18 si 24 – rectificare exterioara am ales discul abraziv tip En 25…40 L –D unde: En = materialul abraziv. pentru operatiile : debitare. antirugina.l fazele II si VI centruire voi alege : Burghiu Ф2.7. antibactericid. e) Pentru operatia nr. CONSERVARE Lichidele de racire ungere contribuie la cresterea durabilitatii sculelor de aschiere. dispersat de tip P2A. detergent.tocilar. 17.7 – trasare – folosesc un ac de trasat Ф3 STAS Nr. Nr. micsorand temperaturile si fortele de aschiere imbunatatind rugozitatea suprafetei prelicrate..Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome. Nr. Recomandari privind lichidele de racire – ungere utilizate la diferite prelucrari sunt prezentate in tabelul 6.. aleg ulei mineral 102 + ulei rapita sulfurizat.16 – curatat – periat.5 STAS 1114 – 67/RP3 Nr. de tipul : PE1 pentru operatiile de rectificare a danturii . frezare aleg o emulsie anticoroziv. strunjire. rectificare frontala si rectificare plan frontala a axului (cap dantura) se alege : Disc abraziv cu carecteristicile : diametrul discului = 20mm latimea discului = 15mm granulatie = 40 liant = C material abraziv = En 3. voi folosi un disc de sarma STAS Pentru operatiile : Nr. antiuzura. cursuri si referate postate de utilizatori. Nr.3 ALEGEREA LICHIDELOR DE RACIRE – UNGERE. aleg un lichid de racire si ungere.5mm Nr2. Pagina 88 din 118 .10. gaurire.9 – ajustare – aleg diferite pile ca profil si granulatie si poansonare.40 – granulatia L – D – duritatea C – liantul f) Pentru operatia nr.20 – rectificare centre – aleg : piatra cu coada tip En 25-40 L-D C.22 – rectificare dantura – se alege : piatra melc abraziva m :2.

ro ! Arhiva online cu diplome. Operatiile de control efectuate pe parcursul itinerarului tehnologic se vor prevedea dupa obtinerea cotelor principale. aleg un lichid de racire si ungere. conicitatilor. filetelor. diametrelor. productivitatea operatiei de masurare sau control tehnic . energie. eficienta economica are un rol determinant. in favoarea celui prin sondaj.Vizitati www. tolerante sau a conditiilor de precizie a formei geometrice si de precizie a pozitiei reciproce a suprafetei. un ulei mineral antioxidant. stra. evitand astfel consumul ulterior. utilizand metoda statistica. etc.spalare in baie de petrol . Precizia mijlocului de control se alege astfel incat valoarea diviziunii mijlocului de masurat sa reprezinte 1/5 – 1/6 din campul de toleranta a dimensiunii controlate. controlul se realizeaza in ciclul automat.tocilar. eliminand influenta facorului uman. Menirea controlului interoperational este de a pune in evidenta din timp eventualele rebuturi.4 ALEGEREA MIJLOACELOR DE MASURARE Alegera mijloacelor de masurare se realizeaza luind in considerare: caracteristicile metrologice ale aparatelor de masurat si precizia ceruta. cursuri si referate postate de utilizatori. costul manoperei de masurare) conditiile de lucru In adoptarea deciziei privind alegerea metodei si mijloacelor de masurare.depozitare in rafturi 3. La includerea controlului interoperational se va tine cont de faptul ca acesta se reflecta in costul total de fabricatie a reperului. . scule. dispersat. unghiurilor. rotilor dintate le voi intrebuinta si folosi astfel : Pagina 89 din 118 . fiind conditionata de pretul de cost de precizie si conditiile de lucru. nejustificat de manopera. costul operatiei de control ( incluzand investitia facuta pentru achizitionarea aparatului de masurat. cotele ce se vor calcula .7.uscarea pieselor. o voi face astfel: .ambalare cu hartie parafina . La productia de serie mica si unicat. antirugina de tip P4C tip1 conservarea piesi finite dupa operatia : CFII si promovate pentru operatia urmatoareconservare. cu ce instrumente. pentru operatiile de rectificare exterior-interior si filetare. fabricatia este mai omogena. Caracteristicile principalelor mijloace de masurare a lungimilor. detergent. fapt ce permite renuntarea la controlul bucata cu bucata. In planul de operatie se trec toate datele tehnice necesare pentru control .

1mm domeniul de masurare al scarii….0. pentru operatiile de debitare.0….0 ÷ 150mm pentru operatiile de strunjire de finisare si rectificare de degrosare.0.aparat pentru masurarea pasului de baza. cu caracteristicile : valoarea diviziunii………………………………….0.subler pentru dantura STAS 1373/5 – 73. se va folosi micrometrul de exterior obisnuit STAS 1374 _ 73 cu urmatoarele caracteristici : valoarea diviziunii ………………………0.002 domeniul de masurare al scarii……………………..1mm domeniul de masurare al scarii………….001mm domeniul de masurare al scarii…………….. cu urmatoarele caracteristici : valoarea diviziunii……………………………... cu urmatoarele caracteristici : Pagina 90 din 118 ...25mm domeniul de utilizare……………………..30mm domeniul de utilizare : .0. …… .tocilar.. se va folosi micrometrul de interior cu ciocuri (micrometrul-vergea) cu urmatoarele caracteristici : valoarea diviziunii………………………….12mm domeniul de utilizare…………………………20 ÷ 32mm pentru operatiile de recificare de finisare de exterior se va folosi comparator cu cadran STAS 4293 – 79.dimensiuni exterioare…..Vizitati www.01mm domeniul de masurare al scarii …………. strunjire exterioara se va folosi subler obisnuit STAS 1373 /2 – 73 cu urmatoarele caracteristici : valoarea diviziunii…………………. cursuri si referate postate de utilizatori.0 ÷ 1mm domeniul de utilizare pentru operatiile de prelucrarea danturii se vor folosi urmatoarele mijloace de masurare : .2…10mm .01mm domeniul de masurare al scarii…………….0 ÷300mm .25 ÷ 50mm pentru operatiile de rectificare de finisare la interior.dimensiuni interioare…10 ÷ 300mm pentru operatiile de prelucrari interioare se va folosi subler de adancime STAS 1373/3-73 cu urmatoarele caracteristici : valoarea diviziunii……………………0.ro ! Arhiva online cu diplome.0 ÷ 150mm domeniul de utilizare inter..>1mm modulul………………………………………….

sau pot fi alesi den normative.02mm domeniul de masurare al scarii…………………….8.tocilar. luand in considerare conditiile concrete de aschiere.. cu urmatoarele caracteristici : valoarea diviziunii…………………………….1 METODOLOFIA DE STABILIRE A REGIMURILOR DE ASCHIERE La proiectarea proceselor tehnologice de prelucrare. a capacitatii productive de aschiere. in urmatoarele conditii : adancimea de aschiere………………...ro ! Arhiva online cu diplome.t avansul…………………………….25 ÷ 330mm utilizare : compara profilul efectiv frontal al dintelui cu evolventa teoretica.………3mm domeniul de masurare al aparatului…………….evolventmetru. 3.Vizitati www.001mm domeniul de masurare al scarii…………………. valoarea diviziunii…………………………………0. Paramerii regimului de aschiere se stabilesc. Aceasta exercita o influenta directa asupra normei de timp. rezultand o durabilitate economica sau o durabilitate optima pentru taisul sculei. in principiu. Optimizarea regimului de aschiere se bazeaza pe criteriul capacitatii productive de aschiere maxima. cu urmatoarele caracteristici : valoarea diviziunii…………………………………0.1 ÷ 18mm .s viteza de aschiere…………………v acestia pot fi calculati analitic. Adancimea de aschiere se stabileste in concordanta cu marimea de prelucrare intermediar cu relatiile : pentru adaosuri simetrice : 2Acnom Pagina 91 din 118 . o etapa importanta o constituie stabilirea regimurilor de aschiere optime.. stabilirea adancimii de aschiere si a numarului de treceri..calibrul potcoava cu comparator pentru roti dintate.35mm modulul………………………………………….….0 ÷ 10mm . cursuri si referate postate de utilizatori..005mm domeniul de masurare al scarii……………………0 ÷ 2mm modulul………………………………………….0..8 STABILIREA REGIMULUI DE ASCHIERE 3.. respectiv asupra costului prelucrarii.

Stabilirea vitezei de aschiere si a turatiei Viteza de aschiere se stabileste in functie de urmatoarele.5 – 2 –121.19)3 2t Acnom t = ———— [mm] (3. in [mm/cd] Viteza de avans. tabelul 7. t = ———— [mm] (3. in [mm/min] avans pe un dinte Sz. avansul se exprima astfel : avans de rotatie s. in [mm/dinte] avans pe cursa dubla Scd.Vizitati www. cu relatia generala : Cv V = ——————— ۰ K [m/mm] (3.18)3 Daca adaosul de prelucrare intermediar nu se poate indeparta intr-o singura trecere.22)3 ]Tm ۰ Txv ۰ syv· In care : Cv. Din diagrama de avansuri a masinii-unelte se alege valoarea imediat inferioara celei calculate sau recomandate in tabele.coeficient in functie de materialul prelucrat si materialul sculei. numita avans pe minut la unele procedee se determina astfel : Sv = s x n [mm/min] unde : n – turatia sculei piesei.20)3 t Stabilirea avansului . Pagina 92 din 118 . cursuri si referate postate de utilizatori.17)3 2 pentru adaosuri asimetrice : t = Acmon [mm] (3.tocilar. numarul de treceri necesare va fi : pentru adaosuri simetrice : 2Acnom i = ———— [mm] (3.ro ! Arhiva online cu diplome. In functie de procedeul de prelucrare.

13-2-123 Miscarea principala de aschiere poate fi realizata de scula sau de piesa.avansul. tabel 7.4 – 2. tabel 7. Regimul de aschiere se verifica in raport cu puterea actionarii principale a masinii-unelte. yy – exponenti. tabel7.tocilar. in mm de la masina-unealta se alege valoarea imediat inferioara si apoi se calculeaza viteza reala de aschiere Vr. turatia se calculeaza cu relatia : 1000 x v n = ——— [rot/min] (3.25)3 Pagina 93 din 118 .11-2-123 k7 – coeficient in functie de forma taisului principal.V ∆v = ——— ۰ 100 < 5% Vr Verificarea regimului de aschiere (3. cursuri si referate postate de utilizatori. in mm s. cu momentul de torsiune admis. cu forta de tractiune sau forta admisa de mecanismul de avans.coeficient in functie de raza de varf a cutitului. Putera necesara aschierii se calculeaza si se compara cu puterea nominala a motorului electric cu relatia : Fz ۰ D Pr = ——— ≤ Pme (3. Problema se pune in special la operatiisau faze de degrosare. in mm/rot m. xy. tabel 7. O valoare suplimentara. in mm v = viteza de aschiere.120. k – coeficient de corectie in functie de conditiile concrete de aschiere compus din : k1 – coeficient in functie de starea suprafetei.23)3 xd unde : d = diametrul suprafetei prelucrate.8-2123 k4 – coeficient in functie de unghiul de atac principal . In cadrul unei miscari principale de rotatie. din tabelul 7.9-2-123 k5.8-2-123 k2 – coeficient in functie de starea suprafetei .12-2-123 k8 – coeficient in functie de utilizarea unui lichid de racire-ungere. in min.ro ! Arhiva online cu diplome. tabelul 75-2-121. T – durabilitatea sculei. foarte apropiata poate fi aleasa numai daca : Vr .10-2-123 k6 – coeficient in functie de forma fetei de degajare. tabel 7. se ia din tablul7. tabelul 7.7-2-123 k3 – coeficient in functi de materialul taisului sculei. T – adancimea de aschiere.Vizitati www. se ia din tabelul 7.24)3 Regimul de aschiere stabilit trebuie sa poata fi realizat da masina-unealta.

k5 = 0.0. k4 = 0.tocilar.randamentul masinii – unelte Pme – puterea nominala a motorului electric de actionare a masinii-unelte. t.07 m/min Turatia n o calculez cu relatia (3.25)3 voi laege o masina-unealta. T = 60min.Vizitati www.26)3 1000 in care : Fz – forta principala de aschiere in N . rezulta: 1000 ۰ 106.18)3 astfel : 305 – 300.71.8. Daca nu este sadisfacuta relatia: (2.125 rezulta: V = 106. care este adaosul de prelucrare.22)3 in care : kv = 95 .35 mm. aleg s = 0.ro ! Arhiva online cu diplome. in ordine v. 3.14 ۰ 53 pct 3. iar din diagrama de avansuri pct.3 T = Acnom = —————— = 2. cu motor electric de putere corespunzatoare sau diminuarea valorilor parametrilor regimului de ascvhiere.07 n = —————— = 637.0 k3 = 1. k6 = 0.07 m/min V 106. k7 = 0. xy = 0.0 . 2 t = 2.8. Valoarea calculata trebuie sa fie inferioara celei admise de masina-unealta. a.8.028 mm/rot s = 0.35mm Avansul din tabel este 0.25. Vr – viteza reala de aschiere.33. η .a n = 630 rot/min Pagina 94 din 118 . m = 0. in m/min . s. o calculez cu relatia (3.8. k8 = 1.2 REGIMUL DE ASCHIERE LA STRUNJIRE Strunjirea frontala a capetelor semifabricatului Adaosul de aschiere il determin cu relatia (3.94. in mm. k2 = 1. 6000η unde : Fz – forta principala de aschiere in daN .028mm/rot Viteza de aschiere v .23)3 in care D = 53mm. 3. yy = 0.2 rot/min iar din diagrama de turatii aleg 630 rot/min. D – diametrul suprafetei prelucrate sau diametrul activ al sculei. cursuri si referate postate de utilizatori. pana la verificare cu relatia: Fz ۰ D 2Mt = ——— [N] (3.08 mm/rot.

k6 = 1.76. o calculez cu relatia (3.22)3 in care Cv = 95.18)3. (3. yv = 0. k5 = 1.19)3: I = 5. aleg s = 0.25 rot/min.2.9 m/min V = 136.24mm/rot.14 ۰ 47 n =800 rot/min Numarul de treceri necesar il calculez cu (3.22)3.23)3 in care : D = 47mm rezulta : 1000 ۰ 136.10mm/rot Viteza de aschiere: v = 115. cursuri si referate postate de utilizatori.0.22)3. k8 = 1.09.90 : 1. Strunjirea de degrosare pentru φ40. xv = 0. (3.70 :2 = 0.10. iar din gama de avansuri pct.125.25. k4 = 1. aleg n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 110m/min Vr = 110 m/min d) Strunjirea de degrosre pentru φ34.Vizitati www.0. m = 0.23)3.23)3.5mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.95mm Avansul s. Pagina 95 din 118 .5mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.19mm/rot Viteza de aschiere V. (3. la acest diametru voi fol rel : (3.19)3.9 : 2 = 2.tocilar. k7 = 1.7. o voi calcula cu relatia (3.19)3. la acest diametru voi folosi urm rel: (3.33. 3.35mm Avansul s = 0.9 m/min Turatia n. din tabel este 0.63 rot/min iar din gama de turatii aleg n = 800 rot/min.12.95mm t = 2. (3.85 m/min 1000 La unul din capete se va realiza diametrul φ23mm pe o lungime de 2mm sub un unghi de 45°.0. k2 = 1.9 n = —————— = 927.35 mm t = 0. (3.18)3. Adaosul de aschiere t = 0.85 m/min Vr = 104.30 rezulta V = 136.5 m/min Turatia n = 1302. (3.a aleg s = 0.10mm/rot s = 0.5 m/min v = 115.0. k1 = 1.95 = 2 i = 2 Strunjirea de finisare pentru φ40.1. k3 = 0.14 ۰ 53 ۰ 630 Vr = —————— = 104.17)3 astfel : T = 50.ro ! Arhiva online cu diplome.5mm Adaosul de aschiere il determin cu relatia (3. Viteza de aschiere recalculata Vr o voi calcula astfel : 3.19 mm/rot s = 0.

ro ! Arhiva online cu diplome. la acest diametru voi pleca de la φ34. (3.10m/min Vr = 162.5 mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.19)3.35 mm t = 0.8 :2 = 2.12.2 rot/min. Adaosul de aschiere t = 4. (3.25 m/min Turatia n = 1340.10 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Strunjirea de finisare pentru φ34.10mm/rot Viteza de aschiere: v = 175. aleg s = 0. aleg n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 168.7 :2 = 0.10mm/rot s = 0.35mm Avansul s = 0. la acest diametru voi pleca de la φ31.4mm Avansul s = 0.18)3. (3.22)3.19)3.12. aleg s = 0.7mm si voi folosi urm rel: (3.3 mm t = 0.10m/min Vr = 162.15 m/min v = 185.15 m/min Turatia n = 1357.4 mm t = 2.19)3.9 m/min v = 168. la acest diametru voi pleca de la φ35.5 mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.13 rot/min. (3.22)3. cursuri si referate postate de utilizatori.10 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Strunjirea de degrosare pentru φ30.tocilar.2 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Strunjirea de finisare pentru φ30.77 mm t = 1.18)3.15m/min Vr = 168. Adaosul de aschiere t = 3.5 mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.10mm/rot s = 0.10mm/rot Viteza de aschiere: v = 185.18)3.9 m/min Turatia n = 1338.4 :2 = 1m. aleg n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 162.25 rot/min.66 :2 = 0. (3.2 m/min Vr = 164.15 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Pagina 96 din 118 .22)3. aleg n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 162.23)3.5mm si voi folosi urm rel: (3.25 m/min Turatia n = 1350.10mm/rot s = 0.10mm/rot s = 0.12.25 m/min v = 175. (3.23)3. Adaosul de aschiere t = 0. aleg n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 164.12.23)3.3mm Avansul s = 0. (3.14 rot/min.10mm/rot Viteza de aschiere: v = 180.Vizitati www. (3.77mm Avansul s = 0. aleg s = 0.10mm/rot Viteza de aschiere: v = 168.25 m/min v = 180. aleg s = 0.1mm si voi folosi urm rel: (3. (3. Adaosul de aschiere t = 0.

08.23)3.tocilar. (3.3 mm t = 0.19)3.160 mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.028mm/rot Viteza de aschiere: v = 180. Adaosul de aschiere t = 1.10mm/rot s = 0. la acest diametru voi pleca de la φ52.15 m/min v = 188.2 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Strunjirea de finisare pentru φ51.Vizitati www.18)3. Adaosul de aschiere t = 0.20 mm t = 0.18)3.3mm Avansul s = 0.028mm/rot Viteza de aschiere: v = 101.20mm Avansul s = 0.22)3. aleg s = 0.028mm/rot s = 0.75mm Avansul s = 0. aleg s = 0.25 m/min v = 175.f . la acest diametru voi pleca de la φ53mm si voi folosi urm rel: (3.4 :2 = 0.5mm si voi folosi relatiile de mai sus pct 3.8.70 mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.1mm si voi folosi si voi folosi relatiile de mai sus pct 3. aleg s = 0.6 :2 = 0.f Adaosul de aschiere t = 0. la acest diametru voi pleca de la φ30.05 m/min v = 101.12.028mm/rot Viteza de aschiere: v = 175.8 rot/min.028mm/rot s = 0.25 m/min v = 175.10mm/rot Viteza de aschiere: v = 188.4 mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.14 rot/min.028mm/rot s = 0.75 mm t = 0.15 m/min Turatia n = 1355.2m/min Vr = 164. (3.45 mm t = 0.25 m/min Turatia n = 642. Adaosul de aschiere t = 0.4 mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.5 :2 = 0. aleg n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 164.23)3.9 :2 = 0. (3.14 rot/min. aleg s = 0.22)3.2.45mm Avansul s = 0. aleg n = 630 rot/min n = 630 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 101. (3.12.5 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Strunjirea de finisare pentru φ28.8. cursuri si referate postate de utilizatori.05 m/min Pagina 97 din 118 .2.25 m/min Turatia n = 1350.08.5 m/min Vr = 164. (3.85m/min Vr = 101.85 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Strunjirea interioara de degrosare pentru φ51.ro ! Arhiva online cu diplome. aleg n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 164.70-0. la acest diametru voi pleca de la φ29mm si voi folosi urm rel: (3. (3.19)3. Strunjirea de degrosare pentru φ28.

19)3.35 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Strunjirea interioara de finisare pentru φ25.Do Pagina 98 din 118 .8.8.Vizitati www.3 REGIMUL DE ASCHIERE LA BURGHIERE Adancimea de aschiere cand se executa in material plin este data de relatia : D t = —— [mm] (3.07 m/min Turatia n = 637.35m/min Vr = 101.05 m/min Turatia n = 642.8.ro ! Arhiva online cu diplome.8 rot/min.35 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Strunjirea interioara de degrosare pentru φ25.22)3.25 mm t = 0.1mm si voi folosi si voi folosi relatiile de mai sus pct 3.5-0.2 m) pe acest diametruinterior se va executa rectificare de degrosare si finisare.028mm/rot Viteza de aschiere: v = 101. (3.1 mm Pentru stabilirea regimului de aschiere. aleg s = 0. (3.23)3.2l si 3. la acest diametru voi pleca de la φ23mm si voi folosi si voi folosi urm rel: (3. aleg n = 630 rot/min n = 630 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 104. aleg n = 630 rot/min n = 630 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 101.08.08. cursuri si referate postate de utilizatori.028mm/rot s = 0.35m/min Vr = 101.5-0. (3.25mm Avansul s = 0.028mm/rot s = 0.27)3 2 adancimea de aschiere la largire este : D . Turatia n = 642.2 rot/min.07 m/min v = 106.85m/min Vr = 101. 3.1 mm mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.f Adaosul de aschiere t = 0.tocilar.2.05 m/min v = 101. Adaosul de aschiere t = 2 :2 = 1 mm t = 1mm Avansul s = 0.8 rot/min.8. aleg s = 0. aleg n = 630 rot/min n = 630 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 101.18)3.35 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Dupa efectuarea operatiilor (8.028mm/rot Viteza de aschiere: v = 106. la acest diametru voi pleca de la φ25.5 :2 = 0.

50. Yv = 0. din gama de turatii a strungului SNA 450.4.29)3 in care : Ks = coeficient in functie de lungimea gaurii.la burgiere : V = —————— · Kv [m/min] (3.29)3.28)3 2 in care D = diametrul gaurii Do = diametrul initial al gaurii Avansul la burgiere se face cu relatia: S = Ks · Cs · D0.44 – 2 – 136.5mm rezulta : n = 1498.5mm.20)3 in care avem: D = 8.23)3 in care avem : V = 40 si D = 8.42 – 2 – 135 Kv – coeficient de corectie (Kv = KMV · KTV · K1V · KSV).5 Din (3. Cs = 0. Kv = 0.2.80m/min ≈ 40 m/min V = 40 m/min Turatia peisei din (3. tabela 7.pentru largire: V = —————— · Kv [m/min] (3.tocilar. rezulta din(3.047 si D0.5mm 8. m = 0. din tabelul 7.6.25mm 2 avansul.3 – 2 – 135 M.7 Zv = 0.25mm t = 4.6 = 8.68 rot/min.023mm/rot Viteza de aschiere. t = ——— [mm] (3. se iau din tabelul 7. din tabelul 7.Vizitati www.7.75. rezulta: S = 0.11 – faza III – burghiat largit φ23mm Pagina 99 din 118 . cursuri si referate postate de utilizatori.39-2Viteza de aschiere se calculeaza cu relatiile : Cv · DZV .4. Cv = 3.023mm/rot s = 0. tabela 7.31)3 Tm · txv · syv in care : Cv – coeficient. alegem n = 1250 rot/min(cala strunjire) n = 1250 rot/min Operatia nr.30)3 Tm · syv Cv· DZV . yv – exponenti din tabelul 7.42 – 2 – 135 T – durabilitatea.27)3 adancimea: t = —— = 4. xv. Operatia nr.6 [mm/rot] (3.38-2 Cs = coeficient de avans. din (3. in care : Ks = 0.ro ! Arhiva online cu diplome.11 – faza II – burghiat cu φ8.77 si T = 10 rezulta: V = 39.

(3.25mm .adancimea de aschiere : t = 7. tab.023 mm/rot se realizeaza manual de strungar. respectiv a sculei utilizate. cand regimul de aschiere este limitat de puterea motorului electric se va alege adancimea de aschiere admisa.023mm/rot .viteza de aschiere: V = 41. Avansul de degrosare se alege pe dinte Sz.023mm/rot s = 0.15 – 2Valoarea adancimii de aschiere si a lungimii de contact se stabileste in concordanta cu felul frezarii. in mm/dinte.avansul : s = 0.25mm t = 7.23 rot/min.8. iar faza de finisare se alege pe rotatie s in mm/rot cu urmatoarea relatie : Z = Sz ·z [mm/rot] (3. tabel 7.ro ! Arhiva online cu diplome. D – diametrul frezei in mm .Vizitati www.32)3 . cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar.7.28 – 2 – 128.85 ≈ 42 m/min V = 42m/min . in mm/dinte . In cazul adaosurilor mari. Pentru aceasta faza folosesc relatiile (3.4 REGIMUL DE ASCHIERE LA FREZARE Adancimea de aschiere t este lungimea taisului principal aflat in contact cu piesa de prelucrat. Pagina 100 din 118 . in mm . La frezarea cilindrica adancimea de aschiere t corespunde latimii de aschiere. tabela 8. determinandu-se numarul de treceri. az – avansul pe dinte. prin manevrarea pinolei papusii mobile a strungarului 3. t – adancimea de aschiere (latimea de aschiere la frezarea silindrica).turatia piesei n = 1450. T – durabilitatea frezei. astfelca adaosul de prelucrare intermediar intermediar sa fie indepartat la o singura trecere.29-2-131. in mm z – numarul de dinti ai frezei . in min. T1 – lungimea de contact. din gamade turatii a burghiului aleg n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min Avansul la cele 2 faze (II si III) de 0.29)3 si (3.31)3 rezulta: .33)3 Tm · t1x · Szy · tv · zp Unde: Cv – diametrul de coeficient functie de conditiile de frezare.28)3.in care : z – numarul de dinti ai frezei date in tab 725 – 2 – 128. Viteza de aschiere la frezare o voi calcula cu relatia urmatoare: Cv ·D2 V = ·————— · k1 · k2 · k3 [m/min] (3.

avem : tehnologie de executie : intr-o singura faza .0005 . pentru otel : 70 · c1 k1 = ———.34)3 Tr1 in care : c1 – coeficient. tabelul 8. k2 = 1.35-2-131 . p – exponati. Din (3. Sz = 0. u. k1 – coeficient ce tine seama de materialul prelucrat.33)3 in care: Cv = 80.14 · 34.0 si k3 = 1.36 –2 –132 n – are valori n – 1 pentru otel Tr – (90 ÷ 140) daN/mm2. m = 0.81m/min 1000 · 0. scula folosita : burghiul combinat de centruire. D = 34.31.8.1 . tab 7.16-1-188 z = 6 dinti. 7.2mm avansul Sz = 0. cursuri si referate postate de utilizatori. t = 4.5 REGIMUL DE ASCHIERE LA CENTRUIRE Operatia nr.05. z = 6’ q = 0.2 .30 mm/rot pe dinte din gama avansurilor aleg : S = 19mm/dinte viteza de aschiere o calculez cu relatia (3.viteza de aschiere recalculata : Vr = 3.Vizitati www. y = 0.81 .132 K3 – coeficient care tine seama de unghiul frontal al frezei.32)3 rezulta : S = 0.37-2-132 Valorile vitezei de aschiere la frezare pot fi alese si din tabelele normative : tabelele 9.8 – frezare – canale de pana .53 – 2 – 138.05 . aleg n = 32 n = 32 rot/min 3. tab 7.adancimea de aschiere : t = 4.0 rezulta V = 0.5. T = 90. Operatia nr. p = 0.02 . v = 0. (3. q.2 . aleg Tr = 100daN/mm2 K2 – coeficient care tine seama de materialul taisului frezei.1 .ro ! Arhiva online cu diplome.turatia : n = —————— = 7. tabe. y. fazele II si V de centruire se executa pe strungul SNA – 450 si in conformitate cu tabelul 7.tocilar.45 – 2 – 136.5 rot/min. – 2 – 130 si 9.25 .5 .46m/min 3.5 mm adancime de aschiere : t = 1.37 – 2. k1 = 0.25 mm Pagina 101 din 118 .2 mm t = 4. m.2. x. tab 7. regim de aschire pentru d = 2. t1 = 25 .

La frezarea rotilor dintate cilindrice cu dinti drepti.5mm. filetare M 10 x 15 mm Aceasta operatie se executa pe pe strungul SNA 450 in care avem: adancimea de aschiere este egala cu inaltimea filetului M10 x 1.85mm/rot Sf = 0. corespunde cu pasul filetului cu pas normal de 1.66-2-146.5 m/min 1000 · 6.66-2-148 si se corecteaza cu coeficientii din tab. rezulta : .15m/min.b aleg : n = 160 rot/min 3.6 REGIMUL DE ASCHIERE LA FILETARE Operatia nr.6mm/rot avansul pentru finisare la o rugozitate : Ra = 3.5 m/min Pagina 102 din 118 .03 mm/min viteza de aschiere: 7.35)3 unde : k – numarul de inceputuri ale frezei-melc .ro ! Arhiva online cu diplome.5.5 – danturare – z = 18 .5 turatia.73-2152. 7. n = ————— = 206.5mm viteza de aschiere se alege din tab. cursuri si referate postate de utilizatori. aleg :V = 10m/min turatia n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min 3. prin rostogolire cu freza melc-modul se alege avansul din tab 7. iar viteza de aschiere se alege din tab. t = 1.1.7.14 · 10 din gama de turatii pentru masinile – unelte de la pct.2.Vizitati www.7. avansul : 0.3 rot/min 3.7.5mm s = 1.70-2-151. pentru alegerea reglarii maisnii : Sm = Sn x k/2 [mm/min] (3. s = 0. in caest caz : v = 6.avansul pentru degrosare Sd = 1. 2.tocilar.85mm/rot viteza de aschiere: pentru degrosare : Vd = 37..04mm avansul. se calculeaza valoarea avansului pe minut. 7.8. Dupa calcularea tutatiei frezei si alegerea acesteia la masina-unealta.2 . faza VII.72-2-152 si se corecteaza cu coeficientii din tab.7 REGIMUL DE ASCHIERE LA DANTURARE Operatia nr. m = 2. z – numarul de dinti ai rotii .8.03 (manual) s = 0.

87 –2-160 K1 – coeficientul in functie de materialul prelucrat. La rectificarea cu avans transversal se recomanda : St = 0.8.36)3 T0.7. la fiecare cursa simpla sau dubla a mesei efectuandu-se avans transversal .ro ! Arhiva online cu diplome.0025 mm/rot pentru degrosare si st = 0.17· d0.3 Vp = ————— [m/min] (3.37)3 T0.63…0.8 μmm.005 mm/rot pentru finisare.165· d0. pentru finisare : Vf = 46.pentru avans transversal 0.75 si in acest caz aleg β = 0.65 La rectificarea de finisare.60. cursuri si referate postate de utilizatori. Viteza de avans longitudinal se alege din tab. si cu avans transversal.5 · β · St .Vizitati www.82 Viteza de aschiere corespunde vitezei periferice a discului abraziv valorile recomandate dandu-se in tab.0 m/min 3. pentru otel calit k1 = 0.tocilar. Viteza periferica a piesei se calculeaza cu relatia : pentru avans longitudinal : 0.5…0.3 Vp = ————— · k1 · k2 [m/min] (3.88-2-162 Pagina 103 din 118 . Avansul longitudinal se determina cu relatia S1 = β · B [mm/rot] (3.001…0. 7. coeficientul β = 0.36)3 unde : β – este un coeficient in functie de faza de prelucrare B – latimea discului abraziv in mm La rectificarea de degrosare.86-2-161.5 · St Unde : T – durabilitatea discului abraziv. in min tab.6…0.95 K2 – coeficientul in functie de diametrul discului abraziv pentru D ≤ 400mm k2 = 0. β = 0. pentru diametrul d > 20mm. pentru rugozitatea suprafetei Ra = 1.8 REGIMUL DE ASCHIERE LA RECTIFICARE Rectificarea cilindrica exterioara cu fixarea piesei se poate realiza cu avans longitudinal.8. aleg : β = 0.7.

75 avansul transversal il aleg at = 0. la un diametru mediu de 35mm avansul il determin cu (3.63 m/min 50.10 si 17.7)1 aleg n = 236 turatia discului abraziv = turatia alborelui pietrei abrazive din cartea masinii RU x100 = 1480 rot/min.tocilar.005 viteza periferica a piesei : Vp = 14.045 mm/rot viteza periferica din (3.0 turatia piesei: np = 191 aleg np = 143 rot/min turatia pietrei cu coada: na = 1480 rot/min diametrul pietrei cu coada: Φ 16mm Pagina 104 din 118 .18 la un diametru mediu de 25. (3.65 · 0.65 si B = 35mm rezulta: s1 = 0. din gama de turatie a utilajului 3.turatia piesei n = —————— = 233.63 .10 turatia piesei: np = 241.045 viteza periferica a piesei : Vp = 26.37)3 in care d = 35mm. pentru operatia nr.21 la un diametru mediu de 34mm si cu relatiile de la pct3.045 1000 x 25. cursuri si referate postate de utilizatori. pentru operatia nr.75 avansul transversal il aleg at = 0. pentru operatiile nr. Rectificarea exterioara de degrosare.14 x 35 pct.5 · 0.3 Vp = ——————— = 25. prin care β = 0. Rectificarea exterioara de finisare.75 mm/rot avansul transversal il aleg = 0.65 x 35 = 22.17· 350.7a obtinem : avansul longitudinal : S1 =39.36)3.8.2 rot/min turatia discului abraziv: na = 1480 rot/min Rectificarea interioara de degrosare.21 rot/min. T = 5min rezulta 0.7mm cu toleranta din documentatia tehnica : avansul longitudinal : S1 =30.ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www.

Rectificarea interioara de degrosare.39)3 n in care : n – numarul de piese din lot Tpi – timpul de pregatire inchiere tb – timpul de baza ta – timp ajutator tdt – timp de deservire tehnica tdo – timp de deservire organizatorica tto – timp de intreruperi tehnice si organizare ton – timp de odihna si necesitati fiziologice Neincluzand in suma timpul de pregatire – inchiere se obtine timpul unitar : Tu = tb + ta + tdt + td0 + tt0 + t0n [min] (3.40)3 Timpii operatori se stabilesc pentru fiecare faza de prelucrare in parte.9 STABILIREA NORMEI DE TIMP 3.4/cm.Vizitati www. cu o rugozitate Ra = 0. pentru operatia nr.0 turatia piesei: np = 191 aleg np = 143 rot/min turatia pietrei cu coada: na = 1480 rot/min diametrul pietrei cu coada: Φ 16mm In acest diametru interior de Φ 26+0. 3.001 viteza periferica a piesei : Vp = 14.18 la un diametru mediu de 26mm cu toleranta din documentatia tehnica : avansul longitudinal : S1 =30. Pagina 105 din 118 .9. se obtine relatia de calcul a normei tehnice de timp corespunzator unei operatii de prelucrare astfel : Tpi NT = ——— + (tb + ta) + (tdt + td0) + (tt0 + t0n) [min] (3. in care se vor monta ace de rulment pentru axul III al puntii motorizate. cursuri si referate postate de utilizatori.1 STRUCTURA NOMEI DE TIMP Tinand cont de structura normeio de timp conform STAS 6909-75. iar prin insumarea lor se obtine timpul operativ corespunzator operatiei de normat.ro ! Arhiva online cu diplome.75 avansul transversal il aleg at = 0.tocilar.020.

41)3 Timpul de pregatire-incheiere (Tpi) se exprima in procente din timpul operativ sau in unitati de timp si se obtine atribuind fiecarei luctari timpi corespunzatori rezultati din tabelele cu normative de timp.42)3 Sm n · s 1000 · v · s In care: Sm – viteza de avans (avansul pe minut). timpul corespunzator operativ se calculeaza prin insumarea lor : Top = tb + ta [min] (3. in mm/rot V – viteza de aschiere.1-2-169. Timpul de baza pentru o faza se poate calcula cu relatia LLπ·d·L tb = —— · i = —— ·i = ————— · i [min] (3.01 n · s 630 x 0. in m/min d – diametrul activ al elementului care realizeaza miscarea de rotatie in mm Timpul ajutator (ta) se poate stabilii prin formule de calcul in cazul cand intregul timp util de mers in gol al utilajului necesita supraveghere. Pentru restul situatiilor. L – drumul parcurs de scula in sensul avansului in mm i– numarul de treceri n – turatia. 3.028 Pagina 106 din 118 . 8.2 – strunjire un cap Φ 53mm l+l1 + l2 + l3 53/2 + 4 + 0 + 5 tb = ———— · i = ———————— = 2. Pentru cazurile cand timpul de baza si cel ajutator pot fi stabiliti separat. in mm/min. timpi extrasi din normativele de timpi ajutatori. ea se obtine prin insumarea timpilor corespunzatori activitatilor ajutatoare. in rot/min s – avansul.Vizitati www.tocilar. care in functie de tipul de productie se stabilesc in conformitate cu tabelele 1.2 STABILIREA NORMEI TEHNICE PENTRU LUCRARI DE STRUNGARIRE Operatia nr. cursuri si referate postate de utilizatori.1-2-6 .ro ! Arhiva online cu diplome.9.

45min Operatia nr.00min. din tab.1 = 4.03min 1250 · 0.5mm pe lungimea de 250.5 x 93.2-2-177…8.8 + 0.39)3 NT = NT2 = 5.32min 1250 · 0.8 + 2.14-2-166 din (3.2 = 3.34min Operatia nr.1.8mm 93.39)3 NT = NT1.35 + 0 +5 tb = ———————— = 1.77 + 0 +5 tb = ———————— = 1.8.3 – strunjire de degrosare Φ 30.10 ta= 1.3 – strunjire Φ 40.8+ 1.2 = 4.5/235mm 235+ 0.00min.23min.8.53min Operatia nr.3 – strunjire Φ 34.52min.39)3 NT = NT3.2-2-177…8. din tab.10 ta= 2. ta= 3.10 ta= 2.14-2-166 din (3.Vizitati www.4 + 0 +5 tb = ———————— = 1.8.8mm finisare 250.39)3 NT = NT2.55min Operatia nr.34min 1250 · 0.tocilar.14-2-166 din (3.35 + 0 +5 tb = ———————— = 2.92’ = 2.95 + 0 +5 tb = ———————— · 2= 3.8mm degrosare 250.5mm pe lungimea de 250.8.8.05min. din tab.30mm 1250 · 0.2-2-177…8.94 = 2.2-2-177…8.40min 800 · 0.14-2-166 din (3.3 – strunjire Φ 40.3 – strunjire de finisare Φ 34. din tab.19 ta= 2.14-2-166 din (3.ro ! Arhiva online cu diplome.10 Pagina 107 din 118 . din tab.1 = 5.33min Operatia nr. cursuri si referate postate de utilizatori.39)3 NT = NT2.5mm pe lungimea de 235mm degrosare 235+ 2.2-2-177…8.

44min Pagina 108 din 118 .ro ! Arhiva online cu diplome.00min.20min.2-2-177…8.7 x 49mm 49+ 0.00min. din tab.30 + 0 +3 tb = ———————— = 1.42min Operatia nr.42mim 1250 · 0.39)3 NT = NT3.39)3 NT = NT4. din tab.8mm 93.14-2-166 din (3.8.50min Operatia nr.3 – strunjire de degrosare Φ 28.2-2-177…8.39)3 NT = NT4.8.8.4 x 48mm 48+ 0.34min Operatia nr.tocilar.2 = 1.34min Operatia nr.39)3 NT = NT5.2 = 1.2-2-177…8.14-2-166 din (3.028 ta= 1. din tab.34mim 1250 · 0.3 – strunjire de finisare Φ 28.20min.10 ta= 1.30 1250 · 0.75 + 0 +5 tb = ———————— = 0.14-2-166 din (3.39)3 NT = NT4.14-2-166 din (3.10 ta= 1.4– strunjire de degrosare Φ 51.1 = 2.1 = 3. din tab.8.39)3 NT = NT3.3 – strunjire de finisare Φ 28.00min.2-2-177…8.14-2-166 din (3.5 x 93.50min Operatia nr.2-2-177…8.4 x 48mm 48+ 0.00min.1 = 1. ta= 1.2 = 2.8.44mim 630 · 0.3+ 0 +5 tb = ———————— = 0.8+ 0.45+ 3 +5 tb = ———————— = 2.14-2-166 din (3.34mim 1250 · 0.3+ 0 +5 tb = ———————— = 0.8.4 x 48mm 48+ 0. din tab.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori.3 – strunjire de finisare Φ 30.10 ta= 1.2-2-177…8.10 ta= 1. din tab.

11– strunjire interioara de finisare Φ 25.8. V.tocilar.2 x 45 se executa pe masina de frezat F.3 STABILIREA NORMEI TEHNICE PENTRU LUCRARI DE FREZARE Operatia nr.14-2-166 din (3.028 ta= 0.2 x 40 se executa pe masina de frezat F.48 min.ro ! Arhiva online cu diplome.40min Operatia nr.54min Operatia nr.39)3 NT = NT6. cursuri si referate postate de utilizatori.5 x 22mm 22 + 0.39)3 NT = NT5.32min Operatia nr.11– strunjire interioara de degrosare Φ 25.50min.00mim 630 · 0.8. din tab.2-2-177…8. din tab.16-2-188 ÷ 8.28 – 198) NT din ( 3.5 x 22mm 22+ 1 + 2 +4 tb = ———————— = 1.8 – frezare canal de pana : 8 x 4.05 Sz · z 19 x 6 ta = 1.1 = 1.4– strunjire de finisare Φ 51.7 x 49mm 49+ 0.39)3 NT = NT6. 360 l + l1 + l2 40 + 0 + 0 tb = ——————— x i = ————— x 3 = 1. din tab.Vizitati www.14-2-166 din (3.8 – frezare canal de pana : 8 x 4.14-2-166 din (3.2 = 3. 360 Pagina 109 din 118 .8.2 = 1.2-2-177…8.028 ta= 1.2 + 3 +5 tb = ———————— = 2.00min.25 + 2 +4 tb = ———————— = 1.35min (8.2-2-177…8.39)3 rezulta NT = NT1 = 2. Operatia nr.9.50min Norma tehnica de tipm totala (NTTS) pentru operatiile de strunjire este de 39.32mim 630 · 0.04mim 630 · 0.028 ta= 0.50min. 3. V.

9. l = lungimea de rectificat.51-2-214 Timpul ajutator poate fi stabilit cu suficienta precizie folosind. din (8.43-2-208) = 1.52-2-215 si 8. din (8.28 – 198) NT din ( 3.59min 3.44-2-209) ÷ (8.42min NT. din (3.4 STABILIREA NORMEI TEHNICE LA BURGHIERE SI GAURIRE Operatia nr.24min Operatia nr.12min ta .54min Operatia nr.43)3 βt · Bo · np spc in care: L = l – 0. 3.20 19 x 6 ta = 1.5 x 12 se executa pe strungul SNA-450.42min NT.5 CALCULUL NORMEI TEHNICE PENTRU LUCRARI DE RECTIFICARE Timpul de baze se calculeaza tabelele : 8.52min NT. din (8.01min ta .35min (8. din (3. 8.Vizitati www.5bo .50-2-213) = 1. din (3.9.10-2-182. 45 + 0 + 0 tb = ————— x 3 = 1.35 min. 8.55min Norma tehnica de tipm totala (NTTS) pentru operatiile de frezare este de 5.39)3 => NT = NT2 = 2. din (8. din (8.39)3 rezulta NT = NT2 = 2.11 – diametrul 8.16-2-188 ÷ 8. normativele de la strunjire tabelele 8. Lh Tb = ————— · ——— · k [min] (3. la ambele capete tb. bo = latimea pietrei abrazive Pagina 110 din 118 .39)3 => NT = NT1 = 2.ro ! Arhiva online cu diplome.44-2-209) ÷ (8.50-2-213) = 1.2-2-177 .44-2-209) ÷ (8. din (8.50-2-213) = 0.43-2-208) = 1.tocilar.3-2-178 .43-2-208) = 0.11 – gaurire pe diametrul 23 x 25 se executa pe strungul SNA-450.2 – burgiat centru pe diametrul 2.5 x 54 se executa pe strungul SNA-450.39)3 => NT = NT3 = 1. cursuri si referate postate de utilizatori.42min Norma tehnica de timp totala (NTTG) pentru operatiile de gaurire este de 6. tb. pentru rectificare cilindrica.50min ta .4-2-179 si 8. tb.

05 ta = 1.39)3 rezulta : NT2= 2.2-2-177 ÷ 8.17 – rectificare exterior pentru degrosare diametru 30.238 = 1.10-2-182) NT1.53 min ta = 1.55 min Operatia nr.Vizitati www.2-2-177 ÷ 8.24 min ta = 0.2 x 46mm (si finisare) 46.55 min Operatia nr.25…1.10 – rectificare exterior pentru degrosare – finisare diametru 34. βt = bo/st .39)3 rezulta : NT4= 7. cursuri si referate postate de utilizatori.20 = 1.001 · 35 · 236 0.53min tb = 1.43)3.2-2-177 ÷ 8.5 0.4 pentru degrosare.tocilar.39)3 rezulta : NT1= 2. rezulta tb= 6.48 (8.2 tb = ——————— · ——— · 1.11 min ta = 1. din (3.2-2-177 ÷ 8.39)3 rezulta : NT3= 2.4 x 66mm (si finisare) tb.4 x 141mm (si finisare) tb. din (3. din (3.30 (8.02 (8.30 Operatia nr. din (3.10 – rectificare exterior pentru degrosare diametru 30. aleg : k = 1.045 np = turatia piesei spc = t h = adaosul de prelucrare k = 1.53 min 0.7 pentru finisare. aleg : k = 1. din (3.ro ! Arhiva online cu diplome.30 k = 1.43)3.2 x 16mm (si finisare) tb = 1.41 min Pagina 111 din 118 .10-2-182) NT3.12 min b) Operatia nr. st = avansul transversal = 0.17 – rectificare exterior pentru degrosare diametru 40. rezulta tb= 1.10-2-182) NT2. din (3.02 (8.10-2-182) NT4.17.2…1.

8.6 CALCULUL NORMEI TEHNICE PENTRU LUCRARI DE DANTURARE Timpul de baza se calculeaza folosind una din relatiile prezentate in tab.5min Pagina 112 din 118 .4 x 16mm (si finisare) tb.10-2-182) NT7.Vizitati www.60-2-222 pentru sectiunile de prindere si desprindere a piesei.43)3. iar pentru timpii legati de comanda masinii-unelte tab. din (3.2-2-177 ÷ 8.00 min Norma tehnica de timp totala (NTTR) pentru operatiile de rectificare exterior interior este 32.39)3 rezulta : NT5= 2.2-2-177 ÷ 8. rezulta tb= 1.ro ! Arhiva online cu diplome.10 – rectificare exterior pentru degrosare diametru 40.2-2-177 ÷ 8.43)3.11min ta = 1. cursuri si referate postate de utilizatori.39)3 rezulta : NT6= 2.10-2-182) NT8.21 – rectificare exterior pentru degrosare – finisare diametru 30 x 46mm tb. din (3.23min 3.21 – rectificare exterior pentru degrosare – finisare diametru 34 x 141mm tb. din (3.55min ta = 1.43)3.48 (8. Timpul ajutator se stabileste folosind tabelul 8.45min ta =27.tocilar.39)3 rezulta : NT9= 3.43)3.48(8. din (3.2-2-177 ÷ 8. Operatia nr.55 min Operatia nr. rezulta tb= 1. din (3.39)3 rezulta : NT7= 7. din (3.7 x 22mm si 26 x 22 mm tb.18 si 24 – rectificare interioara pentru degrosare – finisare diametru 25.43)3.61-2-223.9.2-2-177 ÷ 8. rezulta tb= 1. din (3.8.12 min d)Operatia nr. rezulta tb= 1.24 min ta = 0.12 min c) Operatia nr.10-2-182) NT9. din (3.41 min Operatia nr.05(8. din (3.59-2-221.10-2-182) NT5. rezulta tb= 6.02 (8.10-2-182) NT5.30 (8.39)3 rezulta : NT8= 2. tb = 45.53min ta = 1.24min ta = 0. din (3.21 – rectificare exterior pentru degrosare – finisare diametru 40 x 16mm tb.

46)3 41 x 400 ns Pagina 113 din 118 .operatia nr. in lei/buc In continuare.operatia nr.30min .NT12. 13 si 14 tratament termoch.. in lei/buc Ce – cheltuieli cu energia electrica a utilajului.9 – ajustare ……………………………….Vizitati www.11 – faza VII . Costul prelucrarii se poate calcula cu o precizie suficienta pentru a aprecia eficienta economica a unei variante de proces tehnologic. in lei/buc Ci – cheltuieli cu intretinerea utilajului. periat ……………………….NT16 = 6. in lei/buc Ca – cheltuieli cu amortizarea utilajului.19 si 23 – montare – demontare dispozitiv – …NT19. fiecare lement component al costului prelucrarii il voi calcula astfel : Cs = Tn x Rt [lei/buc] (3.filetare …………………….12. NTD =73. 16 – curatat. in lei/buc Csd – cheltuieli cu scule si dispozitive.ro ! Arhiva online cu diplome.10min Alte norme tehnice de timp : . NT7 = 6.15min .1 – debitare ……………………………….7 – trasare ……………………………….operatia nr.25min . in etape de proiectare cu relatia : C = Cs + Ca + Ci + Ce + Csd [lei/buc] (3.NT6 = 32.operatia nr.00min .NT11 = 10. – ……….operatia nr.operatia nr. 13.operatia nr.NTtotal =277.10min …………………….10min 3.25min Norma tehnica de timp totala = 277.NT25 = 2.44)3 In care : Cs – retributia muncitorului.01 .05min .1 Rt – retributia tarifara Vu x A x Tn Ca = ——————— [lei/buc] (3.25 – conservare ………………………………. 23 = 3.20min .operatia nr.operatia nr. in lei/buc Cr – cheltuieli cu reparatia utilajului.10 CALCULUL COSTULUI DE PRELUCRARE Unul din indicatorii importanti de apreciere a eficientei economice este costul de prelucrare.11 .6 – raionare ………………………………. 14 = 30.NT1 = 11.tocilar.13min .indreptare NT15 = 11.45)3 In care : Tn – norma tehnica de timp = 277. cursuri si referate postate de utilizatori..NT9 = 8.

5Td Ncg – norma grupata a costului mediu a unui minut de exploatare a sculelor K1 – coeficient = 1 pentru sculele fabricate in tara = 5 pentru sculele din import n – numarul de scule cu care se lucreaza simultan kTn – coeficient de utilizare a timpului norma = 0.Vizitati www.50 lei/min Pagina 114 din 118 .83 lei/min. in care : Ncg = 11.50)3.49)3 rezulta : Ce = 1432.33&) —— [lei/buc] (3.7 + 0.79 lei/buc Din (3.85 kTd – coeficientul cheltuielilor cu repararea si intretinerea dispozitivelor = 1. rez Cs = 5217. cursuri si referate postate de utilizatori.49)3 ns in care : & . Tn Cr = 0.12 /ei Din (3.47)3 ns in care k – coeficient de complexitate constructiva a utilajuli conform tab.228 x k 3√ G —— [lei/buc] (3.48)3.9. in care: Vu – valoarea utilajului in lei/buc A – cota medie anuala de amortizare.065k3 x G) —— [lei/buc] (3.tocilar. in % ns – numarul de piese prelucrate simultan Tn Ct = (3 + 0.45)3 cu Tn = 277. rezulta : Cr = 1288 lei/buc Din (3.raportuldintre puterea de mers in gol si puterea nominala p – puterea nominala a motoruli electric.9 din proict si cu Rt = 18. calculat la pct 3.3 Pd – costul dispozitivelor Td – durata medie de utlizare a disp si sculelor auxiliare = 14500 ore efectiv lucrate Din (3.2 – 2 –226.48)3 ns in care : notatiile au semnificatia ca in relatiile precedente Tn Ce = (0.1 min . in kg.3-2-226 G – masa utilajului. din tabelul 9. in kw Pd Csd = (Ncg x k1 x nkTd + kTd —— ) Tn [lei/buc] (350)3 in care: 0.ro ! Arhiva online cu diplome.

cu amenzi. durata medie de utilizare a sculelor si dispozitivelor.5/1965 cu privire la protectia muncii. 783/1969 privind organizarea si functinarea Ministerukui Muncii. Decretul nr. Protectia muncii face parte integranta din procesul de productie.60 + 1288.000 (md = 0.04) Td = 14500.11. Decretul nr.1 LEGISLATIA PRIVIND PROTECTIA MUNCII Principalele acte normative care alcatuiesc legislatia protectiei muncii sunt: Legea nr. organizarea si functionarea Inspectoratului Sanitar de Stat. Retributia tarifara (Rt).Vizitati www. Contraventiile se constata de catre insepectorii pentru protectia muncii din Ministerul Muncii si se sanctioneaza.tocilar. functie de gravitate.12 + 76500.00 + 1432.40 = 128891. cursuri si referate postate de utilizatori.200. cercetarea si evidenta accidentelor de munca si a bolilor profesionale.3 (cheltuieli intretinere dispozitive) Pd = md x Vu = 1. Nerespectarea si incalcarea normelor si masurilor de protectia muncii sunt abateri grave si se impart in trei categorii: abateri disciplinare. modif aduse D nr. 3. in conformitate cu Codul Muncii.11 PROTECTIA MUNCII LA PRELUCRAREA PRIN ASCHIERE. le-am actualizat la cotele practicate in octombrie 1996. se raspunde material pentru daunele aduse unitatii. stabileste cadrul legal de rezolvarea a tuturor problemelor de protectie a muncii in Romania. In tara noastra protectia muncii este o problema de stat. contraventii si infractiuni. 974/1965 privin infiintarea.ro ! Arhiva online cu diplome.85 (coeficient functie de utilizarea NT) KTd = 1.48/1969.40 lei/buc Csd = 76500. Hotararea Consiliului de Ministrii nr.79 + 21632.44)3. 3. valoarea utilajului (Vu) si in general toate celelalte elemente cuprinse in relatia (3.36 lei/buc. K1 = 1 (nimai scule fabricate in tara) N = 1 (scule cu care se lucreaza simultan) KTN = 0. Rezulta : Csd = 76500. Pagina 115 din 118 .40 lei/buc C = 5217. 2896/1966 privind decalararea. Abaterile disciplinare au o periculozitate redusa si se sanctioneaza de conducatorul unitatii conform regulamentului de ordine interioara .

procese tehnologice. agregate. instalatiilor. 24. La depasirea intensitatii de 0. cursuri si referate postate de utilizatori. Nfractiunile sunt abateri foarte grave . MASINILOR SI INSTALATIILOR.Vizitati www. In acest scop. 36V pentru scule si echipamente portabile folosirea mijloacelor de protectie si avertizare . toate priectele vor fi insotite de : instructiuni de protectia muncii pentru noile produse. rezistenta electrica a corpului uman scade. Nu se admite pornirea instalatiilor sub rezerva completarii ulterioare a msurilor de protectia muncii. etc. fapt ce atrage cresterea curentului. Comisia de receptie e obligata sa controleze cum sunt reaizate masurile de protectia muncii. Organizatiile de cercetare si proiectare sunt obligate ca la noile produse. 3.09A in curent continuu si 0.05A in curent alternativ. utilizarea tensiunii reduse 12. masini. astfel ca la experimentarea si expluatarea acestora sa nu existe nici un pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala. protectie si de lucru cu care urmeaza a fi dotat personalul de deservire.tocilar. instalatii etc. Punerea in functiune a utilajului. survine moartea accidentatului. procese tehnologice. dupa caz. tehnologiilor nu este permisa daca nu sa efectuat receptia. cu pericol social ridicat. masini. Acesea se sanctineaza.3 ELECTROSECURITATEA Electrocutarea este unul dintre cele mai grave accidente electrice ce apar atunci cand omul atinge simultan doua puncte care au intre ele o diferenta de potential mai mare de 40V. fiind savarsite cu vinovatie.2 TEHNICA SECURITATII MUNCII PRIVIND PROIECTAREA. 3.11. lista parametrilor pentru echipamentul de productie.11. elementele de deconectare automata in cazul scurgerii de curent izolarea suplimentara de protectie protectia prin legare la pamant sau la nul Pagina 116 din 118 . sa prevada topate masurile de protectie a muncii. agregate. FABRICAREA SI EXPLUATAREA UTILAJELOR. cu amenzi penale sau pedepse privative de libertate.ro ! Arhiva online cu diplome. Daca accidentatul nu sa eliberat repede. Asigurarea contra electrocutarii se realizeaza prin : inaccesibilitatea elementelor care fac parte din circuitele electrice .

4 TEHNICA SECURITATII MUNCII LA PRELUCRAREA PRIN ASCHIERE Principalele pericole la prelucrarea prin aschiere: aschiile detasate. semifabricatelor si in sistemele de comanda si actionare a masinii-unelte. Se interzice utilizarea improvizatiilor la fixarea sculelor. bucatile de scula aschietoare expulzate din zona de aschiere. electromagnetic pentru cazul intreruperii accidentale La masinile – unelte se interzice utilizarea jeturilo de aer comprimat sub presiune pentru curatire. echpament corespunzator in cazul persoanelor autorizate pentru instalatii electrice. 3. ochelarilor La rectificare. in cazul productiei de serie mijlocire. dispozitivelor.ro ! Arhiva online cu diplome. hidraulic. lovituri. Tinand cont de tipul productiei. aparatorilor.Vizitati www. Pagina 117 din 118 . dispozitivelor de fixare si antrenare a pieselor si curentului electric. INTOMIREA DOCUMENTATIEI TEHNOLOGICE Documentatia tehnologica este prezentata intr-o forma concisa privind elaborarea tehnologiei de prelucrare. prevenirea accidentelor datorate spargerii discului abraziv se realizeaza prin : preotejarea discului cu carcase adecvate verificarea acustica a integritatii discului inainte de montare pastrarea corespunzatoare a discului abraziv (se fereste de umezeala. intocmirea acestei documentatii tehnologice am facut-o sub forma de fisa tehnologica pe plane de operatii. inghet) montarea discurilor numai de catre personalul autorizat scule abrazive utilizate pentru rectificari cu suprafata laterala trebuie sa aibe o grosime egala cu cel putin 1/10 din diametrul exterior se interzice utilizarea discurilor care nu pot fi identificate din punct de vedere al compozitiei si vitezei periferice maxime pe care o pot admite La masinile-unelte la care reperele sunt fixate in dispozitive actionate pneumatic. organele de transmisiesi mecanismelor de actionare ale masinilor-unelte. Prevenirea accidentelor se face prin utilizarea ecranelor de protectie. cursuri si referate postate de utilizatori.11.tocilar.

tolerantele. schitarea suprafetelorce se vor prelucra se va face cu o linie ingrosata. muncitorilor si maistrilor cu calificare superioara le revine sarcina sa adopte decizii privind succesiunea fazelor in cadrul fiecarei operatii. fara ambiguitati fara a pune exeutantul in situatia de a se consulta cu alte cadre tehnice in vederea adoptarii unei decizii care sa compenseze lacunele planului de operatii.tocilar. continutul planului de operatie se poate extinde pe una sau mai multe file dupa cum continutul unei faze poate fi descris pe mai multe randuri de text. 10. urmarind ori de cate ori sunt reutilizate la o alta faza in cadrul planului de operatii sa indice codul acestora . Pagina 118 din 118 . Planul de operatie va contine toate datele necesare executarii operatiei. cursuri si referate postate de utilizatori.2-2-231). schita operatiei trebuie sa ofere informatii privind suprafetele utilizate la instalarea semifabricatelor (simbolizare conform tab. reprezentarea acestora se poate face pe file separate ce se vor anexa planului de operatie . prescriind cotele. pentru fiecare prindere se va alcatui o schita. accesibila. Fisa tehnologica asa cu rezulta din rubricile ce le contine. Informatiile fiind sumare. dispozitivele. aparatele de masura si control. precum si parametrii de regim ce vor fi doptati. calitatea suprafetei si toate celelalte conditii tehnice ce trebuie sa rezulte in urma prelucrrii in cazul unui numar mare de prinderi. Desi denumirea rubricilor c trebuiec completate este lamuritoare. se impune urmatoarele precizari : sculele. Intocmirea sa trebuie sa se faca intr-o forma clara.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome. realizeaza in cazul productiei de serie mica si unicat o orientare privind itinerarul tehnologic ce trebuie respectat. odata definite pe un plan de operatie pot fi codificate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful