P. 1
Diploma - Www.tocilar.ro

Diploma - Www.tocilar.ro

|Views: 509|Likes:
Published by Lydya Radu

More info:

Published by: Lydya Radu on Oct 14, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/03/2013

pdf

text

original

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Tehnologia de executie si proiectare punte motorizata a unei masini de frezat

CONSIDERATII GENERALE ALE MASINILOR DE FREZAT

1.1GENERALITATI , CLASIFICARE , PARAMETRII PRINCIPALI. Masinile de frezat fac parte dintre cele mai productive masini-unelte si dupa grupa strungurilor sunt cele mai raspandite in industria constructoare de masini. Pe masinile de frezat se utilizeaza scule speciale , cu mai multe taisuri , numite freze. Miscarea principala de aschiere este de rotatie , iar miscarile de avans pot fi atat rectilinii cat si circulere . Prin frezare se prelucreaza suprafetele plane simple sau complexe , suprafete de revolutie cu generare dreapta sau cu o curba plana oarecare si suprafete spatiale analitice sau neanalitice. Ultimele tipuri de suprafete se prelucreaza pe masinile de frezat prin copiere sau pe masini de frezat cu comanda dupa program. Masinile de frezat se pot clasifica dupa diverse criterii si anume : -Dupa forma constructiva se deosebesc : masini de frezat cu consola , plane , portal , cu masa rotativa , verticale , orizontale , de frezat canale de pana , etc . -Dupa sistemul de comanda al ciclului de lucru avem : masini cu comanda manuala si masini cu comanda dupa program . Se mai ot clasifica dupa gradul de precizie , dupa dimensiuni si greutate . Parametrii caracteristici principali ai masinilor de frezat sunt latimea B a fetei active a mesei masinii : al doilea parametru este lungimea L a suprafetei active a mesei masinii si se obtine functie de parametrul principal B , prin respectarea conditiei L = (4…5) B Restul parametrilor caracterizeaza domenii de functionare ale masinii. Astfel , domeniul de reglare al turatiilor se obtine prin determinarea turatiei minime nmin cu relatia : 1000 Va min Ns min = —————― [ rot/min] (1.1)

Pagina 1 din 118

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Π · Ds max Unde Va min este viteza minima de aschiere , se alege de regula la valoarea 20….25 m/min ; Ds max – diametrul maxim al sculeicu care poate lucra masina si care se determina in functie de parametrul principal B din conditia Ds max = 0.7 B , viteza de aschiere poate fi determinata cu relatia : Va = Π · Ds · ns /1000 [m/min] (1.2) Pentru determinarea turatiei maxime se recomanda relatia : 1000 · Va max Ns max = ——————— [rot/min] (1.3) Π · Ds min in care : Va max este rezultata din conditile tehnologice de expuatare a masinii si sculei ; Ds min – diametrul minim al frezei cu care se poate prelucra economic si se determina si relatia : Ds min = 0,1 Ds max Pentru a se putea realiza un anumit domeniu de reglare al avansurilor , se determina viteza de avans limita Ws . Deoarece la frezare viteza de avans se exprima in mm/min , se foloseste relatia : Ws = fd · zs · ns [mm / rot ] (1.4) unde fd este marimea avansului pe un dinte , in mm/dinte : zs –numarul de dinti ai frezei , ns – turatia frezei in rot/min ; fr – avansul pe rotatie a frezei , in mm/rot : fr = fd · zs Valoarea limita a vitezei de vans , rezulta prin inlocuirea pentru fd , zn si ns , valorile numerice corespunzatoare , rezultate din conditiile concrete de expluatare a masinii . Viteza economica Ve se determina cu relatia de forma : Ve = Cv · D9s · Kv / ( Tm · fya · txl · apr · zns ) [m/min] (1.5) in care : Cv este coeficient in functie de conditiile de frezare de materialul prelucrat , T – durabilitatea economoca a frezei in min , ap- adancimea de aschiere , respective latimea de aschiere , in mm , g , m , x , y , r , n sunt exponenti (care depind de materialul de prelucrare si de conditiile de aschiere ) , Kv – coeficientul global de corectare a vitezei si se calculeaza cu relatia : Kv = Km · Ks · Kxr , Km= Cm · 180/HB ; Km = Cm · (6,68/T)u (1.6) in care : Km , Ks , Kxr sunt coeficienti de corectare a vitezei de aschiere , in functie de : caracteristicile materialului prelucrat, (Km) , materialul sculei (Ks) si unghiul de atac al taisului Xr (K xr ) , Cm –coeficientul de prelucrabilitate a materialului , U –exponent si are valori –1,1,2 functie de Tr al materialului . Forta tangentiala de aschiere Ft se calculeaza cu relatia :
Pagina 2 din 118

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Ft = 9,8 CFXF · fYFd · zs · apRF · DsgF · KF [N] (1.7) Unde : CF , XF , RF , gF sunt coeficienti pentru calculul fortei de aschiere , functie de materialul de prelucrat si de tipul frezei . KF = KR · Kv –coeficient global de corectare a fortei de aschiere , Kr-Kv , coeficient de corectare a fortei de ashiere functie de unghiul de degajare r ( Xr) si de viteza de aschiere (Kv). In vederea determinarii valorilor numerice ale factorilor care intra in relatiile de mai sus , trebuie procedat astfel ca sa se ia in considerare conditiile ce apar la aceeasi operatie.De exemplu , la calculul vitezei maxime de avans se ia in considerare acel diametru al frezei cu care se va presupune ca se va lucra , utilizand avansul maxim pe un dinte si cu turatia maxima . Nu se poate concepe ca freza cu dimetrul maxim utilizata pe acea masina , va lucra cu avans pe dinte maximsi cu turatia maxima a masinii.Desi s-ar putea ca in anumite situatii extreme sa apara un asemenea caz , nu se va lua in considerare la proiectarea masinii , deoarece timpul cat masina va lucra in asemenea conditii va fi foarte scurt. Deci nu justifica adoptarea unei structuri cinematice,complicate, costisitoare , care ar putea fi utilizata in mica parte. Pentru aceste cazuri extreme se admite compromisul ca masina nu putea fi expluatata economic. In general la calculul parametrilor mentionati se considera si pozitia cea mai defavorabila a prelucrarii , considerandu-se atunci cand scula si piesa de prelucrat se afl la distanta maxima fata de batiul frezei. Puterea motorului electric de antrenare Nem , a lantului cinematic principal se determina cu relatia : ap · b · vs Nem = —————— [Kw] (1.8) 1000qs · η unde : ap – adancimea aschiei , care pentru o masina mijlocie se ia 6…..10 mm ; blatimea aschiei care se poate determina cu conditia de a fi aproximativ 0,6 Ds max , sau 0,8 B ; qs – volumul specific de aschii indepartat , cm3 /Kw min , pentru otel qs = 50……80 ; η = 0,8 ; Vs – viteza de avans in mm/min Puterea de aschiere la frezare pa , se determina cu relatia : Na = ft · va/ (9,8 · 6000) [kw] : Na ≤ Nem · η (1.9) Recomandarile precizate anterior sunt valabile si la determinarea puterii motorului electric . Se ia acea valoare maxima a adancimii si latimii stratului de adaus de indeparta , la care se opresupune ca se lucreaza cu avans maxim .

Pagina 3 din 118

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

MASINI DE FREZAT CU CONSOLA 1.1.1GENERALITATI ,CLASIFICARE . Masinile de frezat cu consola sunt destinate pentru prelucarea pieselor de dimensiuni mici si mijlocii. Dupa pozitia arborelui principal aceste masini pot fi : orizontale si universale (cele universale sund de fapt masini de frezat orizontale la care se poate monta un cap de frezat vertical sau cap de morezat) fig.1.1 si verticale fig 1.2.

Fig 1.1 fig1.2

Componenta constructiva a masinii de frezat universala sin fig. 1. este formulata din 1-placa de baza ; 2 -botia ; 3- transversa mobila ; 4 -dorn port scula ; 5- scula ; 6- arbore principal ; 7 -ghiajul ; 8- consola ; 9- surubul consolei ; 10- ghidajul consolei ;11- support transversal ; 12- masa. In compunerea constructiva a masinii de frezat vertical fig.2 intra urmatoarele : 1-placa de baza ; 2- batiu ; 3- ghidajele batiului ; 4- consola ; 5 – surubul consolei ; 6- ghidajele consolei ; 7- support transversal ; 8- masa ; 9- arborele principal. Miscarea principala A este executata de arborele principal si este transmisa de la lantul cinematic principal , aflat in batiul miscarii. Miscarile de avans se executa de catre masa masinii in trei directii rectangulare , longitudinal B , transversal C si vertical D. Viteza miscarii de avans poate fi reglata de la cutia de avansuri montata in consola masinii. Tinand cont de clasificarea prezentata mai sus frezele cu consola fabricate in tara noastra se simbolizeaza prin initialele respective :FO ; FV ; FU. Numerele incluse in simboluri se refera la dimensiunile mesei , de exemplu FU 32x132 (masina de frezat universala avand masa cu latime de 325 mm si lungimea de 325 mm) , FV 36x140 CF, masina de frezat verticala-cap fix ; FV 36x140 CR , msina de frecat verticala cu cap rotativ . Masinile de frezat universale pentru scularie contin in simbolul lor initiala S , de exemplu FUS. FU 25 (250 latimea mesei). 1.1.2 MASINI DE FREZAT UNIVERSALE Masinile de frezat universale au o larga raspandire fiind utilizate atat in productia de unicat , cat si in cea de serie la prelucrarea pieselor de dimensiuni mici si mijlocii. Caracterul
Pagina 4 din 118

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

universal al acestor masini este dictat de posibilitatile tehnologice multiple rezultate di dotarea lor cu cap de frezat vertical si cu o serie de dispozitive auxiliare ( cap divizor , masa otativa , menghina inclinabila , etc.) , precum si de unele particularitati constructive care permit , de exemplu , pivotarea piesei in plan orizontal. Constructia si cinematica simplificata a masinilor de frezat universale este prezentata in fig 1.3. Batiul B al masinii, fixat pe placa de baza Pb este prevazut cu ghidaje verticale pe care se deplaseaza consola C. Consola este prevazuta in partea superioara cu ghidaje pe care gliseaza sania transversala ST. Masa M se deplaseaza pe ghidajele unei placi orientabile montata pe sania transversala. Scula se monteaza pe AP, fie pe dornul portfreza care poate fi sprijinit suplimentar in suportul exterior SE , montat pe bratu support BS, plasat pe ghidaje in coada de randunica in partea superioara a batiului.

Fig 1.3

Varietatea mare a prelucrarilor pe masinile de frezat cu consola universale, au suprafata de lucru a mesei de 250, 320 si 360 mm , iar domeniul de reglare al turatiilor , relativ extinse (Rn = 25 ÷ 100), cuprinzand 8 ÷ 24 trepte de turatii cu rotatia φ = 1,18 ÷ 1,4 si au valori cuprinse intre 25 si 2000 rot/min. Avansurile de lucru sunt etajate de asemenea in serie geometrica cu 12 ÷ 32 trepte in domeniul 10 ÷ 1000 mm/min. Miscarea principala de rotatie a frezei este actionata la motorulo ME1 prin cutia de viteze Cv . Turatia sculei se exprima prin relatia de forma : nAP = n61 · i1 · icv i2 = cp · icv [rot./min] (1.10) unde : Cp este constanta lantului cinematic principal ; icv ratul de transfer, al cutiei de viteze ; i2 , i1 –rapoarte constante. Avansurile sunt actionate de la motorul Me2 de la care miscarea se transmite la cutia de avansuri cu raportul de transfer ica , la unul din suruburile Sc1 (pentru avansul longitudinal al consolei ) , deplasarea piesei pe una din cele 3 directii fiind comandata prin inchiderea cuplajului C 1 si a unuia di cuplajele C2 , C3 , si C4. Vitezele de avans se exprima prin relatiile : Wl = no2 · i3 · ica · i4 · i5 · ps1 [mm/min] Wt = no2 · i3 · ica · i4 · i6 · ps2 [mm/min] (1.11) Wv = no2 · i3 · ica · i4 · i7 · ps3 [mm/min]
Pagina 5 din 118

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

in care : ps1, ps2, ps3 reprezinta pasul celor trei suruburi conducatoare. Pentru realizarea pozitionarii piesei fata de scula , masinile de frezat cu consola poseda avansuri rapide , transmise printr-un lant cinematic rapid Lr care ocoleste cutia de avansuri. Prin inchidere cuplajul Cr , miscarea ajunge la unul dintre cele trei suruburi , realizandu-se vitezele de deplasare rapida (Wr): Wrl = no2 · ir · i5 · ps1 Wrt = no2 · ir · i6 · ps2 [mm/min] (1.12) Wrv = no2 · ir · i7 · ps3 Actionarea suruburilor conducatoare in vederea pozitionarii piesei fata de scula se poate realiza si manual cu ajutorul rotilor de mana : m1 , m2 , m3 , prin cuplarea cuplajelor cu ghiara : c5 , c6 , c7 care corespunzatoare celor trei roti de mana . 1.2.3 MASINI DE FREZAT VERTICAL CU CONSOLA. Au cinematica identica cu a masinilor de frezat universale sau orizontale , fapt care determina ca unele ansamble sau subansamble sa prezinte aceleasi solutii si forme constructive fig 1.4. Diferenta caracteristica o prezinta numai pozitia verticala a arborelui principal Ap , din care cauza batiul are o forma modificata a partii superioare. Masinile verticale de frezat executa aceleasi miscari ca si masinile universale sau orizontale de frezat. In general la masinile de frezat vertical cutia de avansuri este amplasata in partea inferioara a batiului , fiind actionata de motorul principal ME , prin derivatia L1-L2. Legatura cinematica dintre cutia de avansuri si mecanismele consolei se realizeaza prin angrenaje conice si bara alunecatoare sau prin transmisie cardanica si bara telescopica.

Fig 1.4

1.2.3.1 MASINA DE FREZAT PENTRU SCULARIE

Masinile de frezat pentru scularie se construiesc intr-o gama larga de dimensiuni , de la mici la dimensiuni mijlocii avand motoare de antrenare de 0,25…….4 kw. Masinile cu consola pentru scularie se construiesc cu un grad de complexitate mai ridicat , fig 1.5. In
Pagina 6 din 118

pentru mortezare . Fig 1. Aceasta masina se caracterizeaza printr-o capacitate productiva ridicata si printr-o buna manevrabilitate . impunand masuri in acest sens si modularea accesorilor utilizate. cap divizor . cursuri si referate postate de utilizatori.25 . MASINA DE FREZAT UNIVERSAL FU1 Masina de frezat universal FU1 are structura cinematica in fig 1. ca de exemplu . etc…Miscarile la aceste dispozitive se pot obtine manual sau mecanic prin realizarea legatturii cinematice a acestora la lantul miscarii de avans. inclinata . Actionarea principala are formula structurala 18=31·33·2g . etc…Pe masa masinii se pot monta dispozitive auxiliare . adica de o igiditate mare si miscari uniforme la organele mobile . pentru frezare orizontala .tocilar. ceea ce asigura inversarea sensului miscarii principale.Vizitati www. asigurata prin solitii constructive judiciare ca dublarea comenzilor (prin butoane si manete plasate in fata masinii si lateral) .5 Principalele caracteristici ale masinilor de frezat cu consola sunt prezentate in tabelul 1. masa rotativa si rabatabila .ro ! Arhiva online cu diplome. cu comenzile date prin limitatoare de cursa. prelucrarea in ciclul automat. Cinematic masinile de frezat pentru scularie se aseamana cu masinile de frezat universale .4.4 STRUCTURA CINEMATICA A MASINILOR DE FREZAT CU CONSOLA 1. asigurand un sir de turatii in progresie geometrica cu ratia φ = 1. franarea arborelui principal prin contracurent (inversarea a doua faze la motorul electric) cu utilizarea unui releu de viteza. Masina permite de asemenea. 1. schimbarea turatiilor se realizeaza prin mecanisme selectoare .2.1. executand cat mai deplin cerintele impuse masinilor-unelte de precizie ridicata . Gradul de universalitate al masinii se poate marii prin posibilitatea montarii unor capete port scula speciale . Pagina 7 din 118 . subansamblul consolei este astfel construit sa permita rotirea mesei dupa cele trei axe rectangulare . este reversibil.2. Motorul actionarii principale Me . afara posibilitatii de rotire a arborelui principal .6.

iar turatiile arborelui principal sunt prezentate in diagrama turatiilor arborelui principal sunt prezentate in diagrama turatiilor din fig 1.25 de la care miscarea : Fig 17. cuprinse intre 30 si 1500 rot/min.tocilar. Pentru deplasarea rapida a verigilor executate . prin rotile dintate 26-44-57-43. Prin aceasta comutare se scoate din functiune cutia de avansuri . Selectarea miscarilor de avans pe cele trei directii se obtine prin inchiderea unuia dintre cuplajele C4 . Cele trei grupe cinematice ale cutiei de avansuri asigura reglarea in trepte a vitezei de avans .8. se deschide cuplajul C2 ( roata 40 devine libera fata de arborele IX )si se inchide ambreajul electromagnetic C3. Viteza de deplasare rapida a mesei se calculeaza tinandu-se seama de turatia motorului electric ME2 . si C6 ( C6 pentru miscarea de avns nu este prezentat in schema ).ro ! Arhiva online cu diplome. Pe arborele principal IV (AP) este plasat un volant v care serveste prin energia inmagazinata. al mesei si pasul surubului respectiv (psc1 – 6 mm) rezulta : 26 28 18 18 18 Wr = 1440 · —— · —— · —— · —— · —— · 6 ≡ 2300 [ mm/min ] 40 35 37 16 18 Pagina 8 din 118 . asigurand astfel o functionare uniforma a AP.9 . C5 . Se distribuie la suruburile conducatoare . raportul total de transfer al lantului cinematic de avans intre arborele motorului pe care se afla montata roata dintata cu numarul de dinti 26 si surubul conducator sc .Valorile limita ale vitezei de avans longitudinale si transversal B si C sunt 19 la 950 mm/min. iar miscarea se transmite de la motorul ME2 la arborele IX . avand ecuatia structurala 18=33 x 31 x (1+1)ς si ratia φ = 1. Diagrama avansurilor longitudinale este prezentata in figura 1.6.7 . cursuri si referate postate de utilizatori. Modul de transmitere a miscarilor poate fi urmarit in schema fluxului cinematic din fig 1. Fig 1. la invingerea supraincalcarilor.Vizitati www. Mecanismele miscarilor de avans si pozitionare ale presei pe cele directii sunt amplasate in consola masinii fiind actionata de motorul ME2 .

9 Prin deschiderea cuplajelor C4 .Vizitati www.10 este prezentata structura cinematica a msinii de frezat universale tip 683. Fig 1.10 Pentru determinarea turatiilor arborelui principal AP se utilizeaza formula generala : D1 29 25 nm = —— · ηtc · —— · iII-III · iIII-IV · —— · iV-VI = nAP (1.13) D2 29 65 De exemplu . C5 si C6 se poate realiza actionarea manuala a verigilor executante .ro ! Arhiva online cu diplome. sunstituindu-se valorile numerice ale rotilor dintate ale rapoartelor de transfer si turatia motorului : 58 29 21 22 25 20 1540· —— · 0. cursuri si referate postate de utilizatori. Ungerea este centralizata pentru actionarea principala si de avansuri . In figura 1.98 —— · —— · ——· —— · —— · = n1= 25.tocilar. Aceasta masina de frezat primeste miscarea pentru actionarea miscarilor de avans de la lantul cinematic principal prin intermediul unei transmisii cardanice.8 Fig 1. Determinarea miscarilor de avans se efectueaza cu urmatoarele formule de calcul : Pentru avansurile longitudinale : fl D1 21 20 42 42 28 19 nm = —— ۰ ηtc ۰ —— ۰ ——۰ —— ۰ iVIII – IX ۰ iIX-X ۰ iX-XI ۰ ——۰ —— ۰ ——۰ Pagina 9 din 118 . m2 si m3 . Fig 1.98.9 [rot/min] 104 29 37 49 65 60 Pentru transmisia prin curele trapezoidale . se admite ca alunecarea este de 2 % in acest caz randamentul transmisiei va fi ηtc = 0. se va putea determina turatia minima . iar agentul de ungere este preluat de la pompa Pu actionata de motorul actionarilor M E si transmis la punctele de ungere. actionandu-se manete cuplabile m1 .

98 —— ۰——۰ —— ۰ —— ۰——۰ —— ۰ —— ۰——۰ 104 37 42 38 37 33 41 46 35 19 34 29 23 25 Pagina 10 din 118 .14) 38 29 23 25 Pentru avansurile transversale : fv D1 21 20 42 42 28 19 nm = —— ۰ ηtc ۰ —— ۰ ——۰ —— ۰ iVII-IX ۰ iIX-X ۰ iX-XI ۰ —— ۰ —— ۰ ——۰ D2 37 42 38 42 35 34 34 29 24 ۰—— ۰ —— ۰ —— ۰ p2 = ft [mm/min] (1.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori.15) 38 29 24 Pentru avansurile verticale : fv D1 21 20 42 42 28 19 nm = —— ۰ ηtc ۰ —— ۰ ——۰ —— ۰ iVII-IX ۰ iIX-X ۰ iX-XI ۰ —— ۰ —— ۰ ——۰ D2 37 42 38 42 35 34 34 18 ۰—— ۰ —— ۰ p3 = fv [mm/min] (1.16) Prin substituirea valorilor minime ale tuturor rapoartelor de transfer se determina avansurile minime flr . Avansul minim longitudinal rezulta : 58 21 20 42 17 19 14 42 28 1450 ۰ —— ۰ 0.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome. D2 37 42 38 42 35 34 34 29 23 25 ۰—— ۰ —— ۰ —— ۰ —— ۰ p1 = fl [mm/min] (1.

care primeste miscarea prin surubul conducator Sc.b.11. doua miscari si anume : o rotatie in jurul axei sale si o translatie in lungul acesteia. Fig 1. fig. BD . Pentru obtinerea canalului elicoidal este necesar ca piesa sa execute o rotatie completa in timpul cat ea se deplaseaza. se obtine : 58 32 28 19 34 29 23 25 nm ۰ ——۰ 0.11 Miscarea de rotatie pentru piesa se preia de la surubul conducator mantandu-se rotile de schimb AD . in mod simultan . la masinile de frezat universale se frezeaza canale de pana elicoidale . Deplasarea piesei se executa de catre masa masinii de frezat .11.tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori.98 ۰ —— ۰——۰ —— ۰ —— ۰—— ۰ —— ۰——۰ 6 = 2434 104 25 35 34 38 29 23 25 [mm/min] Cu ajutorul capului divizor . egala cu marimea pasului canalului elicoidal. ۰ —— ۰ —— ۰——۰ —— ۰ —— ۰ 6 = 18. CD . Ca deplasari teoretice se adopta o rotatie a arborelui capului divizor si deplasarea ‘PE’ a mesei masinii.1.17) D2 25 35 34 38 29 23 25 Daca se substituie valorile numerice.Vizitati www. danturi elicoidale etc… . DD care fac legatura intre surubul conducator si capul divizor. cu marimea pasului PE.ro ! Arhiva online cu diplome. cu roti de schimb fig 1. prin legarea acestuia la surubul conducator al mesei .98 [mm/min] 34 38 29 23 25 Ecuatia lantului cinematic pentru deplasarea rapida a mesei are forma : D1 32 28 19 34 29 23 25 nm ۰ —— ۰ ηtc ۰ —— ۰——۰ —— ۰ —— ۰—— ۰ —— ۰——۰ p1 =flr (1. In acsest caz ecuatia care leaga aceste deplasari teoretice ale verigilor executante va fi de forma : z0 z1 z3 z5 1 Pagina 11 din 118 . Pentru a se putea obtine un canal elicoidal pe piesa este necesar sa se transmita acesteia .

4. avand CD si psc = 6 mm psc 6 360 845 24 45 AD CD iD = CD —— = 60 ۰ —— = —— = —— = —— ۰ —— = —— ۰ —— PE 1240 1240 20 ۰ 62 60 62 BD DD 1. in mm Deci se obtine formula de calcul de forma : 1 k z2 z4 z6 PE —— = —— ۰ —— ۰ —— ۰ —— ۰ —— (1. este caracteristica capului divizor .2.20) k z2 z4 z6 PE unde : CD = 40 : 60 : 80 . pE – pasul canalului elicoidal.pasul surubului conducator.tocilar. Diferenta Pagina 12 din 118 . Exemplu : Sa se frezeze un canal elicoidal cu pasul elicoidal PE = 1240 mm .ro ! Arhiva online cu diplome. in mm.19) iD z0 z1 z3 z5 psc sau daca se noteaza : z0 z1 z3 z5 psc CD = —— ۰ —— ۰ —— ۰ —— ۰ —— (1. I(rot AP) ۰ —— ۰ ——۰ —— ۰ —— ۰ —— ۰ psc = pE (1.2 MASINA DE FREZAT CU CONSOLA Au cinematica identica cu a masinilor de frezat orizontale. fapt care determina ca unele ansamble si subansamble sa prezinte aceleasi solutii si forme construcive. cursuri si referate postate de utilizatori.8) K z2 z4 z6 iD AD CD unde : iD = —— ۰ —— este raportul de transfer al rotilor de schimb BD DD psc .Vizitati www.

Cinematic masinile de frezat sunt formate din lantul cinematic principal. mecanismul de inversare a sensului de rotatie la arborele pricipal si cutia de viteze. Masina de frezat vericala tip 615 are structura cinematica prezentata in fig.6…. Pinala arborelui principal si sania capului de frezat asigura miscarile de pozitionare a sculei E si F. care partial este identic cu cel de avans.13 Lantul cinematic de avans si pozitionare sunt derivate din lantul cinematic principal. asigurand gama de turatii n = 16…500 rot/min. la acestea din urma.12. Fig 1. din care cauza batiul are forma modificata a partii superioare. impreuna cu arborele principal. avnd posibilitatea sa se deplaseze in sens vertical. marind in felul acesta si posibilitatea de reglare a sculei. Anumite masini de frezat verticale au capul de frezat fix si arborele principal deplasabil axial pentru a usura pozitionarea sculei. din arborii II si IX. . cu ratia progresiei geometrice φ = 1. cu formula structurala : 16 = 41 x 24 x 28. Aceasta are forma structurala 16=41 x 24 x 28.1. cu ratia φ = 1. cu vitezele de avans longitudinale Wl = 15. 1. prin transmisia 21/37. 1. lantul cinematic de avans .Vizitati www. capul de frezat nu face corp comun cu corpul masinii.).tocilar. Spre deosebire de tipurile precedente.12.550 mm/min.25. cu arborele XIV.l iar altele se construiesc cu capul de frezat deplasabil (vezi fig. contine transmisie prin curele trapezoidale. iar schema fluxului cinematic a masinii de frezat este prezentata in fig.25. Legatura intre cutia de avansuri si mecanismele acesteia se face prin Pagina 13 din 118 .. caracteristica o prezinta numai pozitia verticala a arborelui principal AP. pentru deplasarea mesei pe cele trei directii si lantul cinematic de reglare si pozitionare.13.12). unele tipuri de masini de frezat verticale cu consola se constryuiesc cu capul de frezat inclinabil si arborele principal deplasabil axial.ro ! Arhiva online cu diplome. Cutia de avansuri realizeaza 16 trepte ale vitezelor de avans. masinile de frezat verticale pot avea capul de frezat si arborele principal nedeplasabil axial.12. Pentru a crea posibilitatea prelucrarii suprafetelor inclinate. solidarizand astfel roata de lant cu numarul de clienti 25. pentru actionarea sculei. Miscarea de pozitionare rapida a verigilor executante se obtine pri decuplarea cuplajului C2 si cuplarea cuplajului C3. cursuri si referate postate de utilizatori. Propriu-zis aceste masini nu au un cap de frezat deoarece acesta face corp comun cu corpul masinii. De aceea ele prezinta o rigiditate sporita si ca urmare sunt folosite pentru regimuri de aschiere mai grele. Fig 1. Constructiv. Lantul cinematic principal al masinii de frezat 615 (din fig 1.

transmisia cardanica AC. Selectionarea miscarilor de avans pe directiile B.21) D2 54 58 31 Pe baza acestei formule.Vizitati www.tocilar. C7.15. Fig 1. C si D se obtine prin decuplarea unuia din cuplajele : C5.985 · ——· ——· ——· ——· —— = 526.4[rot/min] 189 54 27 45 58 31 Numarul treptelor de turatii ale arborelui principal este opt (8). cursuri si referate postate de utilizatori. Pentru determinarea turatiilor arborelui principal se foloseste formula generala : D1 18 72 25 n = —— · ηtc · —— · iII-III · iIII-IV · —— · —— = nAP (1. Pentru determinarea avansurilor se foloseste formula : D1 18 26 50 24 14 22 n = —— ۰ ηtc ۰ —— ۰ ——۰ —— ۰ iVII-VIII ۰ —— ۰ —— ۰——۰ p =D2 50 50 54 50 35 40 56 22 Pagina 14 din 118 . fata de pozitia lui verticala.14 Fig 1.15. dupa cum rezulta din schema fluxului cinematic. Schema fluxului cinematic al masinii de frezat vertical este redata in fig 1.14 este prezentata structura cinematica a masinii de frezat vertical tip 610 B. turatia maxima a arborelui principal este : 127 18 45 45 72 25 nApmax = 1430 · —— · 0. Cuplajele C4 si C5 din actionarea consolei servesc pentru inversarea sensului miscarilor de avans-pozitionare. 1. Capul de frezat poate fi rotit cu un unghi de 15°. Deplasarea transversala a mesei si verticala a consolei ca si deplasarea verticala a arborelui principal se executa manual . cu cap de frezat inclinat si arborele principal deplasabil. In fig.ro ! Arhiva online cu diplome. intr-o parte sau in alta. si C8.

legat cinematic de lantul de avans al mesei. In timpul frezarii. cursuri si referate postate de utilizatori. iar combinarea celor doua miscari realizeaza procesul de frezare.985 · ——· ——· ——· ——· —— · ——· ——· 6 = flmax = 427 189 54 50 35 21 40 56 22 [mm/min] Numarul treptelor ale seriei de avansuri este 16. purtand piesa (cuma plana). in timp ce piesa primeste simultan o miscare de rotati uniforma. folosind capul divizor. alecare si mortecare prin intermediul : capatul de frezat vertical . putand prelua si functia bratului superior prevazut pentru contralagar cu care sunt dotate aceste tipuri de masini de frezat. gaurire. Marimea avansului maxim se determina. Puntea motorizata poseda instalatie si actionare electrica independenta. capatul de frezat cu pinala .Vizitati www. masa cu capul divizor. 2 PROIECTARE PUNTE MOTORIZATA 97 –23 –000 Puntea motorizata (PM) ce face obiectul acestui proiect de diploma este destinata a fi utilizata la masinile de frezat universale FU 36 si masinile de frezat orizontale FO 36 pentru a le spori domeniul si posibilitatile de lucru privind operatiile de frezare. capatul de mortezat cu care puntea motorizata poate fi dotata . se deplaseaza uniform. Frezarea unei spirale Arhimedice se executa cu aceasta maxima.ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar. Pagina 15 din 118 . Pe baza acestor considerente avansul maxim longitudinal al mesei (fl ) este dat de formula : 127 18 26 50 47 24 14 22 1430 · —— · 0. substiduindu-se valorilor maxime ale rapoartelor de transfer intre arborii alaturati iar pentru avansul minim se introduc rapoartele de transfer minime intre arborii de transmitere a miscarii. cutie de turatii proprie si poate prelucra simultan cu masina-unealta.

(se interzice utilizarea unui singur ochi de ridicare). miscand acum melcul din puntea superioara a P. la fel comutorii electrici si manetele pentru schimbarea turatiilor. fara eforturi suplimentare sau ajutoare. in spate. Montarea capetelor de punte se face astfel : capul care trebuie montat se ridica in macara. manual ungandu-se numai melcul pentru rotirea capului cu unsoare RUL 165 STAS 1608-72 folosind o pompa ‘tecalemit’.M. tinand cont de urmatoarele considerente : -dimensiunile de gabarit impuse de locul ce-l ocupa in prezent brtul superior pentru contra lagar existent in dotarea acestor masini de frezat precum si a ghidajelor in coada de randunica .M. se preseaza carcasa in continuare. -executia robusta.tocilar.25) plasate deasupra P. se preseaza stiftul de centrare si se strang cele patru suruburi. Caracteristici tehnice ale P.M. analizate la punctul 1 am ales N = ‘ privind constructia si dimensionarea P.40 ÷ 1eco rot/min Puterea electromotorului de antrenare …………………55 kw Turatia in gol a electromotorului de antrenare ………1500 rot/min Dimensiunile de gabarit (L x l x h) …………. pana se realizeaza angrenajul usor cu roata conjugata a capului.M.Vizitati www. Umplerea cu ulei pana la nivelul trasat pe vizor. coada de randunica . Montarea P. se face pe deasupra prin dopul de umplere. Pozitionarea si deplasarea in plan orizontal a P. Din cele N = 12 variante structurale. . prin cele doua achiuri de ridicare (poz. blocand pe punte. iar golirea prin dopul de golire din fata jos. -intretinerea si reparatia comoda.M.1500 x 420 x 420 mm Masa neta ……………………………………………….. Ungerea se realizeaza prin balbotare. sigura in expluatare.ro ! Arhiva online cu diplome. ale batiului.M. Numarul treptelor de turatie………………………………12 Limitele electromotorului la iesire………….cca 350 kg Pagina 16 din 118 . cursuri si referate postate de utilizatori.. ce asigura un grad inalt privind precizia prelucrariloroperatiilor ce le executa P. -prelucrarea carcase (Fc x 250 turnat) dintr-o singura fixare pentru montarea elementelor interioare ce realizeaza gama de turatii .M se face prin intermediul cremulierei existente la partea inferioara a acesteia. Instalatia electrica este montata in partea stanga a masinii. pe masina de frezat se face in locul bratului superior in ghidajele superioare. se ghideaza gulerul flansei in atelajul din punte si se roteste axul principal al capului pana cand axul canelat al acestuia intra in bucsa canelata din punte .. Se centreaza capul.

cursuri si referate postate de utilizatori. In fig.311.1.tocilar.2) Π · Ds 2.2.2 SCHEMA CINEMATICA A P.1 STABILIREA GAMEI DE TURATII Varietatea mare de prelucrare a diferitelor piese face ca domeniul de reglare a turatiilor sa fie relativ extins ( Rn = 2 ÷ 7 ).1. Miscarea principala de rotatie a frezei este actionata de la motorul principal ME1.b si fig.2.b Pagina 17 din 118 . Turatia sculei se exprima prin relatia : n = no1 · iCTPM [rot/min] (2.M.c sunt prezentate schemele de principii ale compunerii cinematice din fig .M.a este prezentata schema cinematica a P.ro ! Arhiva online cu diplome.M) simplificandu-se mult redarea grafica in comparatie cu reprezentarea desenului tehnic.a. cuprinzand 2….2 REPREZENTAREA GRAFICA A CINETICII P.7 trepte de turatii etajate in serie geometrica cu valori cu prinse intre 40 ÷ 1800 rot/min ..40. Schema cinematica este o reprezentare simbolica a organelor si mecanizmelor ce compun lanturile cinematice ale puntii motorizate (P. prin cutia de turatii a PM(CTPM).Vizitati www.1.M.2) Turatia se poate determina si functie de viteza economica (Ve) si diametrul frezei (Ds) cu relatia : 1000·Ve n = ———— [rot/min] (2. pentru masinile de frezat universale FU 36 si orizontale FO 36 cod de fabricatie : CUPS 331. In fig. cu ratia intre : φ = 1.2 ÷ 1.21. 2.2. 2. 2.2. 2.a Fig 2. Fig 2.1.1.1.

a Fig 2. la arborele principal (AP). In continuare de la arborele III la arborele IV.2.2.c 2. direct de la ME1. transmite la arborele V miscarea prin rapoartele celor doua perechi de roti Z11/Z12 si Z13/Z14.. Lantul cinematic cuprins in P. Pagina 18 din 118 .a de la motorul electric ( ME1).tocilar. Dela arborele II. miscarea se transmite prin raportul Z3/Z4. Fig 2. miscarea se transmite prin trei posibilitati .1. iar diagrama de turatii fig.4 TRASAREA GRAFICULUI DE TURATII In scopul determinarii rapoartelor de transfer i si deci a transmisiilor din grupe.3 are ecuatia structurala : 1 x 31 x 33 x 25. pentru varianta retelei structurale Rs aleasa. tot la arborele III se poate transmite si raportul de 1 :1 prin z1 (exterior si interior). se constituie graficul denumit diagrama turatiilor.5 = 18 Fig 2.2. cursuri si referate postate de utilizatori.b 2. In sensul normal de rotatie al arborelui pricipal rezulta numarul treptelor de turatii de formula structurala : 12 = 2 x3 x2 .M. transmite miscarea de la motorul electric ME1 prin cuplajul C1 cu raportul de transfer 1:1 de la arborele I la arborele II miscarea se transmite prin raportul de transfer Z1/Z2. Posibilitatile de transmitere a miscarii descrise mai sus pot urmarii mai usor cu ajutorul scemei fluxului cinematic prezentat in fig 2.3 LANTUL CINEMATIC AL P.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome.2. date de rapoartele : Z5/Z6 : Z7/Z8 si Z9/Z10.2.M.2. Arborele IV.

chiar mai multe.. pentru oricare din valori. Pentru aceeasi varianta a retelei structurale pot exista cel putin cateva variante ale iagramei turatiilor. In fig 2.nz diagrama nu este simetrica decat pentru cazuri foarte particulare si atunci solutia in general este convenabila din punct de vedere energetic.3 se bazeaza evident pe cunoasterea relatiei φ. deci formula nu poate oferii mai multe variante. se cauta variantele care permit respectarea conditiilor onstructive mentionate.3 avem : i3min = —— ≤ —— ( pentru actionare principala ). din care o parte pot fi egale ca avantaje.ro ! Arhiva online cu diplome.3 sunt redate doua variante pentru reteaua structurala optima R1 . la AE este cunoscut si deasemenea turatia de intrare -n1 . Aceasta poate fi de la un motor sau de la un alt LC. Oricum. Se mai pot apoi schimba insusi formulele structurale z = P1 ۰ P2………Pw (conform celor ce urmeaza). Daca m – numarul lor.3. Oricum se uramareste ca ea sa fie spre turatiile maxime (din considerente de dimensiuni minime ale transmisiilor ). ca urmare a structurii : w1 – numarul variantelo R. iar cu electromotoare este frecvent turatia acestora (la EMAT-uri) Rezulta ca variantele se obtin schimband marimile grupelor de turatii intermediare.Vizitati www.tocilar. p3 4 Citirea directa a rapoartelor I. De exemplu pentru varianta 11 1A din figura 2. Pagina 19 din 118 . iar dg – numarul diagramelor posibile este Npd = m ۰ w1 ۰ dg . deci o VR are foarte multe variante posibile de realizare. constructiv. etc. 2. fig 2.nz ). etc.. Pentru trasare se tine cont ca sirul final (n1 : n2 : n3 ….ca in fig.turatiile sunt reprezentate totdeauana in ordinea marimii n1 : n2 : n3 ….3. iar la VR cu Z mare. cu doua deosebiri : . Rapoartele i se citesc direct din diagrama si daca dupa trasare nu se indeplineste 2.c. Fig 2. cursuri si referate postate de utilizatori. Regulile pentru diagrama turatiilor se mentin de la reteauaa structurala (acestea nu se mai repeta).8 conditia : Iplim = imax x lim/iminlil = (2/1) : (1/4) = 8 sau Iplim = —— : (1/5) =14 1 respectiv sa avem : iminlim ≤ i ≤ imaxlim.

6 .40 φ10 = 10√10 = 1.12 : .Alegerea valorilor rationale ale ratiei φ.06 φ20/3 = φ320 = 1. 36 . R20.06 duce la multiple trepte ( multe angrenaje) si deci este indicata numai la MU cu miascare R si AP si Ф – mari ( de exemplu carusele ) . Cele mai frecvente sunt : z = 3 .8 (78). unde E1 si E2 – numere intregi.26. 3 . Deci z = 2 . asa numita serie Rzu. din care rezulta φ = 1. 24.1. Mai frecvent si mai indicate la MU mijlocii sunt φ = 1. φ10 sau φ5 cu conditia suplimentara ca aceste siruri sa contina si unitatea prin termenii lor.06 φ20/4 = φ420 = 1. 4 .4 (1) : -1. R10 si R5. in general : φ = 1. La Ф mai mici a pieselor (la laminate ). . se prefera sa corespunda la Z = 2E1 3E2 . Din sirurile fundamentale. 8 . 24 .06 φ20/6 = φ620 = 2. cursuri si referate postate de utilizatori. Numerele din intervalle se determina din numerele acestui interval prin multiplicare cu 10 la o parte pozitiva sau negativa. 4 . are loc in functie de In : n1 si nk (nz).Vizitati www. 12 . Intregi de dinti. 27 .58 si φ = 1.1 si apoi ajustandu-se la cele standardizate. 9 . 16 . rezulta siruri derivate care au relatiile : φ40 = 40√10 = 1.50 φ5 = 5√10 = 1. φ = 1. sirul teoretic va trebui sa devina unul de calcul real.00 Pagina 20 din 118 .4) 2 φ10 = φ20/2 = φ220 (2. Valorile rationale ale numerelor de trepte –z.26.12 . De trepte z preferentiale cu nr. 12 .25 (6) : -1. Sirurile astfel constituite se noteaza prin : R40. 18 .ro ! Arhiva online cu diplome.06. La MU .12 si φ = 1. cu nr.Marimile de iesire normale se constituie pe baza sirurilor de numere rotunjitte conventional . si altele (fara a fi deci un sir absolut.). 8 . φ = 1. φ20. φ = 1. Valorile fundamentale a ratiei φ. .6 (58) – 1. . 6 . alunecare cu circa 6 0/1 adica φ = 1.78.3)2 φ20 = 20√10 = 1.Turatiile standardizate. mai ales ca si turatiile EMAT-urilor in sarcina nominala. pe baza relatiilor 2. Ca urmare exista o toleranta fata de valorile sirului teoretic stabilite de ± 10 (φ – 1 ) % si deci o abatere a turatiei clculate pe baze reale – ncr-trebuie sa fie incadrata in limitele admise si normativele in vigoare. admise prin ISO. In legatura cu valorile ratiei φ se observa ca φ = 1. 32 .06 (2.06 . avand una din rotatiile φ40.tocilar.

Valorile sirurilor fundamentale rotunjite sunt date in intervalul (2.00 280.00 710.60 φ40=1.00 670.06 315.00 900.00 180.00 170.00 100.00 236.00 125.00 400.00 710.80 :…….00 160. E1 fiind ordinul radicalului.00 355.00 125.00 300.00 R10 φ10=1.00 φ20=1.25 φ5=1.00 224. etc.00 140.3). luand termenii din 6 in 6.00 200.00 125.ro ! Arhiva online cu diplome.00 530. astfel ca termenul E.00 850.00… SERII FUNDAMENTALE ROTUNJITE R40 R20 R10 R5 R40 φ40=1. Sirurile R 40.00 450. sirul R20 : 20 de termeni si asa mai departe.Vizitati www.00.00 118.00 Evident ca se pot constitui si alte siruri derivate cum ar fi R40/3 cu φ40/3 =1.00 500.00 800..18.00 600. 1.00 425.00 224. Numarul de termeni a unui sir dintr-un interval este egal cu ordinul radicalului relatiei (2. adica : R20/3 : 1.00 112.00 250.00 355.1) Astfel sirurile derivate rezulta : sirul R20/3 cu relatia φ20/3 .00 500.00 R20 φ20=1.00 140.00 250.00 400. cursuri si referate postate de utilizatori.00 630.00 160. este de 10 ori mai mare decat cel luat drept primul.00 112.00 106.00 250.00 375. R5 sunt siruri fundamentale. Sirul numerelor normale sunt serii geometrice zecimale.. R20. Astefel sirul R40 (φ40 ).00 630.00 265.00 250. deriva din sirul R20 luand termeni din 3 in 3 sau din sirul R40. din ele putandu-se constitui siruri derivate.00 630.00 160.00 750.00 560. poseda 40 termeni in intervalul 1-10.12 315.00 100.00 212.12 100.00 φ10=1.00 800. R10.00 190.60 315.00 160.00 : 2.00 630.25 R5 φ5=1.00 355. iar sirul R20/6 cu ratia φ20/6 : 1.00 : 4.00 200.00 560.00 800.00 400.00 450.tocilar.00 : 2.00 250.00 132. Pagina 21 din 118 .40 : 2.06 100.00 950.00 280.00 150.00 200.00 180.00 950.00 400.00 500.00 475.

procedeu si in principal dupa genul MU si destinatia acestuia. schitate in fig.5)2 R5 = R10/2 = R20/4 = R40/8 Numerele normale cu o explicatie exstinsa in tehnica.4 Este evident . se prelucreaza frecvent. turatii. Astfel R20 = R40/2 R10 = R20/2 – R40/4 (2. considerand raporturile medii din grupe poate avea doua extreme. care contin si unitatea printre termenii lor. 2. conform rationamentului de la structura sirurilor si valorile ratiilor care conduc la o crestere a capacitatii de productie. duce inutil la dimensiuni grosiere. Datele statistice. de exemplu : diametrele. Ele difera dupa miscare. De exemplu la filetarea pas mare pe strung este foarte rar utilizata . Faptul ca turatiile motoarelor electrice asincronice pentru actionarea LC – principale se gasesc in sirul R40. 1.2.4.2. b) Alura generala a diagramei turatiilor. Fig 2. greutati.tocilar. viteze. duce ultimul imin la imin < imin lim.(STAS 283 – 69 ). lungimi. etc.5 . Varianta J-O-S a turatiilor joase. a turatiilor inalte (pentru dimensiuni mici). fig. Varianta T-I-N. cursuri si referate postate de utilizatori. Cresterea si coborarea turatiei poate provoca vibratii.4. dar nu poate fi insa sadisfacuta in mod acceptabil.ro ! Arhiva online cu diplome. Toate sirurile fundamentale : R20 : R10 si R5 pot fi considerate ca siruri derivate. volume. iar turatiile in sarcina sunt cuprinse in R40 si R20. in timp ce filetarea cu p = 1 . determina utilizarea lor. au permis determinarea unor curbe de repartitie de genul celor din fig. 2 .Vizitati www. decat in cateva cazuri particulare. optima. fiind luate ca baza in standardizarea caracteristicilor de orice natura.5 mm. la strunjire predomina piesele cu Φ ≤ Φmed . Varianta O-P-T. in expluatarea MU.3c C) Utilizarea ratiilor diferite in sirul de turatii pemtru miscarea principala sau de avansuri este dedusa din ratiune unei expulatari mai bune a MU.c pentru no la intrare si nAP= media turatiilor la iesire. adoptand φf < φl in zona treptelor cu frecventa Pagina 22 din 118 .2. ale utilizarii diferitelor trepte. mentine turatiile inalte maximum posibile si le coboara in ultima grupa imin ≥ imin lim fig 2.3.

fig2.6)2 V ni+1 φ V φ Fig 2.Vi si care este maxima cand V tinde spre Vi+1 ΔV Vi+1 . maxima de utilizare la MU. In acest caz pierderea de viteza va fi : ΔV . cum v = π · Фn rezulta : V Vi + 1 ΔV ni+1 – nI φ-1 ΔV φ-1 (——)max = ———— = —— sau (——)max% = —— · 100% (2.2.Vi Deci : (ΔV)max = vi+1 – vi si (—— ) max = ———— . este evident φa sau φ > 1.valoarea maxima. cursuri si referate postate de utilizatori. se poate intalnii si la structuri succesiv paralele.6.Vizitati www. introducand complicatii constructive care anuleaza cel putin partial avantajul privind capacitatea de productie.6.ro ! Arhiva online cu diplome. rezulta considerand conditiile maxime de pierdere care au loc cand se admite cazul foarte posibil si anume : V – ca limita superioara admisa de scula sau de masina. ci valoarea cea imediat inferioara Vi fig. Intre n1 si n4 ratia φf √φ2 < φe acopera deci partea frecvent utilizata. Deci pa mU va trebui luat un Vi sau Vi+1 (care este mai apropiata).5. Valorile ratiei φ1 constituie o clasificare necesara la VR in trepte-valoarea minima fiind ratia unui sir geometric. Se admite conventional ca pierderea maxima sa fie 50% si deci rezulta : ΔV (——)max ≤ 50% adica pentru cazul limita V ΔV φ-1 φ-1 1 (——)max = 50% = —— 100% sau (——)max = — (2. Mai simplu se obtine pentru zona laterala a unui interval acoperit de exemplu 2 g.7)2 Vφφ2 Pagina 23 din 118 .m.tocilar.2. Realizarea insa a unei ratii φf < φl in zona centrala a sirului este dificil de realizat.s asa cum se vede in figura.5.

ro ! Arhiva online cu diplome.8)2. adica φ = 2 = ni+1/ni Daca se noteaza : nx – o turatie oarecare .78 —— 1 2 √2 √2 2 √2 √2 Pagina 24 din 118 . in tara noastra sunt in STAS 283 – 89. Pentru acesta se alege 2 criterii si anume : sa corespunda ratiilor de la turatiile EMAT-lor si numerelor preferentiale (rotunde) din tehnica : .Vizitati www. Φmax-2 : tinand cont si de valoarea minima pentru φ. In continuare trebie cunoscute valoriile ratiei φ in intervalul (2.12)2 Tabelul 2. unde E1 – un numar intreg .10)2 {ny = 2nx Din ultima rezulta deci un grup de valori pentru ratia φ.Pentru a corespunde turatiilor de la EMAT.)2 se poate pun e acceasi conditie a expluatarii egale.. considerand relatia (2.11)2 Pe scurt : dublu criteriu s-au si standardizat valorile ratiei φ . sau 2nx = nx · φE .06 > 1 si ca o valoare oarecare a ratiei φ admise prin : φ . deci 2 = φE sau φ√2 (2. Pentru dependenta de numerele preferentiale in tehnica se admite nr. ny = o turatie. Sau ni+1= nil V φ φ ni+1 φ (2. de regula ny = 2nx. Se observa ca : φmin – 1.calimita superioara admisa.0 φ E1 6 12 1.10. in care E = un numar intreg. se poate deduce si in acesta conditie necesitatea sirului geometric . 750/375 .2 1.58 —— 1. deci avem : ΔV φ-1 φ-1 ni 1 (——)max = —— = 1 .φmin Ex (2. care obisnuit antreneaza VR in trepte. Prin analogie se poate deci scrie : φ = E1√10. 1500/750 . Atunci.prin ISO. rezulta 1 < φ < 2 Avand considerata V. deci —— = — = cons. Deci se dispune de relatiile : {ny = nx · φE. se retine ca aceste turatii sincroane sunt 3000/1500 .12 √ 6 1.9)2 adica necesitatea sirului geometric al turatiilor. Adica. conform tabelului 2.26 3 1. Totodata din punct de vedere al VR – cu ratia φ este logic ca ny = nx φE. cursuri si referate postate de utilizatori. conform ratiei turatiilor de la EMAT-uri.tocilar. inclusiv international. deci φ = E1√2 = φ = E2√10 (2.41 √2 1. astfel ca ny > nx.2.6.—— = constant.

pentru cazul din enuntul temei avem trei grupe din patru operatii si anume : 121 = 21 x 32 x 26 121 = 21 x 22 x 34 121 = 31 x 23 x 26 121 = 21 x 34 x 22 121 = 21 x 26 x 32 121 = 31 x 26 x 23 121 = 21 x 31 x 26 121 = 22 x 21 x 34 121 = 32 x 21 x 26 121 = 26 x 31 x 23 121 = 26 x 21 x 32 121 = 31 x 21 x 22 5 10 20 30 40 45 50 Pagina 25 din 118 .13)2 m !n ! 3 ۰ 22 12 rezulta : N = ——— = —— = 12 N = 12 1۰11 Ecuatiile structurale posibile se obtin prin permutarea termenilor ecuatiei de baza. iar pentru formarea indicilor se aplica indicele 1 la doi factori din grupa dupa care se calculeaza indicii celorlalti factori ca fiind produsul dintre un factor si indicele sau stabilit anterior. numarul variantelor posibile de ecuatii structurale se calculeaza cu relatia : 3(KI)2 N = —— (2. Etapele priectarii cinematice ale mecanismului PM.2.tocilar. ecuatia structurala : 12 = 2 x 3 x 2 . numarul factorilor identici ai ecuatiei structurale : m = 1 .5 PROIECTAREA CINEMATICA A MECANISMULUI P.ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www. al marimilor de iesire este dat prin tema de proiectare . stabilirea schemei cinematice . fig.M. cursuri si referate postate de utilizatori.2.1. 40 E2 √ 20 √10 10 √10 10 √10 —— 5 √10 4 √10 —— ΔV (——)max % V 2. astfel incat valorile acestora sa asigure erori fata de cele nominalizate in domeniul admisibil. n = 1 . Proiectarea cinematica a mecanismelor cu angrenaje presupune determinarea numerelor de dinti ale rotilor dintate. sunt urmatoarele : numarul treptelor de reglare q = 12. numarul factorului ecuatiei structurale : k = 2 .

P1max = 2g = φ9 = 1. Alegerea retelei structurale optime se face pe baza criteriului proportional si criteriului de rezistenta ( pentru arbori intermediari ).6 . Mai frecvent si mai indicate la MU mijlocii sunt φ = 1. 1.tocilar.si 2.06 . 1.8 din care se aleg reteaua structurala optima.4 .12 . Pentru acest criteriu se verifica daca raportul de transmitere minim al mecanismului imin ≤ 2 pentru lantul principal .25 .26. pe baza careia se efectueaza calculele de proiectare a actionarii principale : Pe ultiml arbore va rezulta un numar q de trepte de turatii ( ex. Se reprezinta cele ‘N’ retele structurale corespunzatoare ecuatiilor structurale in fig. La diametrele mici ale pieselor se recomanda ca φ = 1.0.8 .Vizitati www.78. 1. Pentru respectarea criteriului functional se impune respectarea urmatoarelor conditii : pentru facorul ecuatiei cu indicele cel mai mare din ecuatia structurala pmax ≤ 8 pentru cazul PM. 1. atunci acesta se obtine dintr-un numar ma mare q’ care este multiplu de 2 si 3. Alegerea valorilor rationale ale ratiei φ are loc in functie de nmin si nmax impuse.58 si φ = 1. 1.ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori.129= 2. strunguri carusel). Cunoscand rapoartele de transfer maxim si minim.06 conduce la multe trepte de turatii si este indicata la MU cu miscare de ratie la AP si diametre mari (ex. factorul z are indicele cel mai mare. q = 12.2.12 si φ = 1. Dacac q nu este multiplu de 2 si 3. adica 2 x 3x 2 ). se determina rportul de reglare a turatiilor pentru o treapta cu relatia : imax Rn = ——— imin Ratia progresiei geometrice se da prin tema de proiectare sau se calculeaza cu relatia : nmax φ = q-1√ ——— nmin Valorile fundamentale ale ratiei φ standardizata in STAS 283 – 89 admise de ISO sunt : 1. In legatura cu valorile ratiei se cinstata ca φ = 1.8 < 2 pentru factorul 3 din ecuatia structurala avem : Pagina 26 din 118 .

99.126 = 2 < 4 p3max = 21 = φ1 = 1. randamentul transmisiei mecanice : ηr = 0.6 STABILIREA RAPOARTELOR DE TRANSFER Pagina 27 din 118 .ro ! Arhiva online cu diplome.m se calculeaza cu relatia : PI Mt = 955 ۰ 104 ——— (2. Din relatia (2.16)2 nmin in care : PI – puterea arborelui I = 5. pentru pmax = 3 adica : p2max = 36 = φ6 = 1.Vizitati www.121 < 4.tocilar. pmax ≤ 4.98.5 ۰ 0. Mt = 102 daN cm 500 Puterea pe arborele I se calculeaza cu relatia : PI + PM ۰ ηa ۰ ηr (2.336 kw PI = 5. randamentul transmisiei prin rulmenti . aleg i = 3 rezulta : nIImin = 1500 : 3 = 500 rot/min nIImin = 500/rot/min 2. Critreriul de rezistenta pentru arbori intermediari impune unele conditii retelelor structurale pentru ca ele sa conduca la realizarea unei C. turatia motorului electric : i = raportul de transfer se calculeaza cu relatia φ sau se ia din diagrama de turatii.17)2 in care PM = 5.2. a arborelui II = 500 rezulta : 5.5 kw.336 kw Dar.98 ۰ 0.V.99 = 5. cu arbori de dimensiuni corespunzatoare si sa raspunda la solicitarile la care sunt supusi.336 nm – turatia min. nIImin – turatia minima de pe arborele II se calculeaza cu relatia : nIimin = no : i in care : no = 15000. Momentul de torsiune al arborelui in daN. Se considera ca toate ecuatiile structurale corespund conditiilor cerute de criteriul functional. este puterea motorului electric de antrenare dat de tema : ηa =0.17)2 rezulta : PI = 5. cursuri si referate postate de utilizatori.336 Mt = 955 ۰ 104 ۰ ——— ≈ 102 daNcm.

5 iTPMmin = 0.ro ! Arhiva online cu diplome. rezulta din enuntul temei.75 Z6 IIII-IV —— = √ ( ——) = √2. cursuri si referate postate de utilizatori.19) z1 4…56 in care : z2 – numarul de dinti de pe roata 2 .442 = 2. Raportul de transmisie total al puntii motorizate (iTFM).Vizitati www. z1 – numarul de dinti de pe roata 1. z5 cu z6 . constructiv aleg z1 = 18 rezulta : 3.75 Z8 IIII-IV = —— = √ ( ——) = √1.75 z2 iI-II = √——— = 3 iI-II = —— = 3 6.142 alegem constructiv z7 = 28 => z8 = 32 Z7 Pagina 28 din 118 .83 1800 si 1500 iTPmax = ——— = 17.33. respectiv a limitelor turatiilor de intrare si iesire astfel : 1500 iTPMmax = ——— = 0.142 Z7 28. alegem constructiv z7 = 28 => z6 = 42 Z5 Z8 3.89 Z6 Z5 Din conditia : —— = 2.tocilar.304 = 1.83 40 Raportul preliminar de reducere la prima pereche de roti z1 si z2 de pe arborele I si II este reglementat de STAS 6012 – 68 si se calculeaza cu aproximatie cu relatia : Z2 iTPM iI-II = ——— ≈ √——— (2.75 Z8 Din conditia : —— = 1. IIII-IV = —— 1.16 z1 Raportul preliminar de transfer intre arborele III si IV se face prin trei perechi de roti ( 3 fixe si 3 baladoare ).33 IIII-IV = —— 2.83 iTPMmax = 0. z7 cu z8 si z9 cu z10.142 . rapoarte ce le determinam astfel : Z6 3.33 Z5 6.

442 = 5. alegem constructiv z13 = 28 => z14 = 33 Z14 2.75 Z13 Z14 IIII-IV = —— = √ ( —— ) = √0.ro ! Arhiva online cu diplome.89 Z11 Din conditia : —— = 2.818 .333 Z12 6.669 = 0.818 Z14 36.2.818. vom avea doua valori de transfer de le determina astfel : Z11 3.tocilar.442 = 2.442 . alegem constructiv z12 = 18 => z11 = 42 Z12 Z13 3. IIV-V = —— = 2. IIII-IV = —— = 2. IIV-V = —— = 0.05 Z13 Din conditia : —— = 0.333 Raportul preliminar de transfer intre arborele IV si V se realizeaza prin doua perechi de roti (2 five si 2 balodoare) z11/z12 si z13/z14.333 . alegem constructiv z9 = 18 => z10 = 42 Z9 3.89 Z10 Din conditia : —— = 2. cursuri si referate postate de utilizatori.75 Z10 Z9 IIII-IV = —— = √ (——) = √5.Vizitati www.75 Z11 Z10 IIII-IV = —— = √ (——) = √5.333 .333 . Z7 Z10 Z9 6.7 DETERMINAREA TURATIILOR PE ARBORI Pagina 29 din 118 .

21)2 i I-II z1 nI 1500 NII = —— = —— = 500 rot/min nII = 500 rot/min i I-II 3. Turatia (nI) de pe arborele I este data de tema de proiectare si este de 1500 rot/min .6 Arborele IV are 2 ۰ 3 = 6 turatii datorita cuplarii cu arborele III ce are 6 turatii ( nIII1 si nIII2 ) si a celor trei perechi de roti dintate : cand maneta B este in poz I – cuplaj z10 cu z9.9 ≈ 643 .3 ≈ 192 rot/min . Turatia (nII) de pe arborele II o calculez cu relatia : nI z2 NII = —— =nI —— (2.tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori.nI = 1500rot/min.333 z4 nIII12 500 Pagina 30 din 118 . rezulta : nIII1 1500 NIV1 = —— = —— = 642. nIII2 = 192 rot/min i II-III 2. xu z1 cu z1 = 18 . nIV = 643 rot/min i III-IV 2.00 Turatia (nIII) de pe arborele III are doua turatii si anume : cand maneta A este in pozitia II – cuplajul z.22)2 i II-III z4 z1 nII 500 NII2 = —— = —— = 192. rezulta : nIII1 = 1500 rot/min cand maneta A este in pozitia I turatia de pe arborele III se calculeaza cu relatia : nII z3 z2 z3 NII2 = —— = nII ۰ —— = nI ۰ —— ۰ —— (2.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome.

intre cei 2 arbori (IV sis V) existand 2 perechi de roti z11 cu z12 si z13 cu z14 (doua fixe si 2 baladoare).5 . NIV2 = —— = —— = 214.48 ≈ 1314 . III – cuplaj cu Z6 cu z5 rezulta : nIII1 1500 NIV5 = —— = —— = 958.46 ≈ 958. nIV6 = 319 rot/min i III-IV 1. nIV4 = 438 rot/min i III-IV 1.1565 nIII2 500 NIV6 = —— = —— = 319.333 -cand maneta B este in poz II cuplaj z8 cu z9 rezulta : nIII1 1500 NIV3 = —— = —— = 1313.ro ! Arhiva online cu diplome. nIV2 = 214 rot/min i III-IV 2.142 nIII2 500 NIV4 = —— = —— = 437. nIV3 = 1413 rot/min i III-IV 1.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori.1565 arborele V are 6 ۰ 2 = 12 turatii datorita cuplarii cu arborele IV ce transmite 6 turatii.tocilar.142 .5 . cand maneta C are poz I – cuplaj z13 cu z14 rezulta : nIV NV1 = —— = 899. nIV5 = 985 rot/min i III-IV 1.8 ≈ 438 .48 ≈ 319.5 rot/min ≈ 900 rot/min nV1 – 900 rot/min Pagina 31 din 118 .3 ≈ 214 .cand maneta B are poz.

12 ≈ 450 rot/min nV5 – 450 rot/min i IV-V nIV6 NV6 = —— = 224.75 ≈ 630 rot/min V8 630rot/min i IV-V nIV5 NV9 —— = 314.1 ≈ 224 rot/min nV6 – 224 rot/min i IV-V -cand maneta C are poz II – cuplajul z11 cu z12 rezulta : nIV1 NV7= —— = 160.75 ≈ 315 rot/min V9 315rot/min i IV-V nIV2 NV10 —— = 39.65 ≈ 40 rot/min V10 40rot/min Pagina 32 din 118 .tocilar.25 ≈ 160 rot/min nV7– 160rot/min i IV-V nIV3 NV8 —— = 629. cursuri si referate postate de utilizatori.15 ≈ 112 rot/min nV4 – 112 rot/min i IV-V nIV4 NV5 = —— = 449. i IV-V nIV3 NV2 = —— = 1798.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome.5 ≈ 1250 rot/min nV3 – 1250 rot/min i IV-V nIV2 NV4 = —— = 112.5 ≈ 1800 rot/min nV2 – 1800 rot/min i IV-V nIV5 NV3 = —— = 1248.

23)2.12 ≈ 80 rot/min V11 80rot/min i IV-V nIV6 NV12 —— = 56. Puterea de pe ceilalti arbori ( II.8 DETERMINAREA PUTERILOR TRANSMISE Prin cuplajul C1 puterea motorului electric de 5.65 kw 2. i IV-V nIV4 NV11 —— = 80.9 DETERMINAREA MOMENTELOR DE TORSIUNE Pentru calculul momentelor de torsiune la cei cinci arbori ai PM.85 = 4.ro ! Arhiva online cu diplome.96 x 5.28 kw NIII = 0.95…0. IV si V ) ii determin folosind relatia (2.12 ≈ 56 rot/min V12 56rot/min i IV-V 2.tocilar.96 x 4. astfel : NII = 0.Vizitati www.96 pentru prelucrari mecanice fine si o ungere buna.5 kw este transmisa direct arborelui I al puntii motorizate si este : NI = N = 5. si este cuprins intre 0. Aleg ή = 0.06 = 4.2.5 kw Pentru puterile de pe ceilalti arbori in continuare le voi calcula cu relatia : NII = ή NI (2. folosim formula de calcul data de expresia : 71620 · N Mt = —————— Pagina 33 din 118 .06 kw NIV = 0. cursuri si referate postate de utilizatori.5 = 5.2.23)2 NIII = ή NII = ή NI ή In care : η = este randamentul treptei de turatie respectiv.98.28 = 5.96 x 5.85 kw NV = 0. III .96 x 5.

n in care : Mt – momentul de torsiune N .22 daN · mm 214 MtIV = 1623.04 daN· mm Pagina 34 din 118 .turatia arborelui rezulta : 71620 · 5.65 .68 daN· mm 71620 · 5.tocilar.pentru arborele V : MtIV = —————— = 8683.pentru arborele III : MtIII = —————— = 1887.85 .28 .04 daN · mm 40 MtV = 8683.24 daN· mm 71620 · 4.68 daN · mm 1500 MtI = 262. cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome.06 .24 daN· mm 71620 · 5.pentru arborele IV : MtIV = —————— = 1623.22 daN· mm 71620 · 4.pentru arborele I : Mt1 = —————— = 262.24 daN · mm 500 MtII = 756.pentru arborele II : MtII = —————— = 756.41 daN · mm 192 MtIII = 756.puterea transmisa (in kw) n .5 .

3. Evitarea fenomenului de interferenta este asigurat daca roata cea mica (pinionil) se construieste cu un numar de dinti zmin la care se mai poate produce interferenta. Aceasta se numeste fenomenul de interferenta a dintilor . cursuri si referate postate de utilizatori. mintata pe arborele II folosim relatia : Pagina 35 din 118 . ce poate fi calculat precis in functie de raportul de transmisie.cu modulul comun z11. z1 = 18 dinti Pentru a calcula numarul de dinti de pe roata z2 .1 NUMARUL MINIM DE DINTI Angrenarile corecte se produc numai in interiorul liniei de angrenare cand diferenta dintre marimile cercurilor de baza este foarte mare ( deci z2-z1 mare ) mai ales cand z1 este foarte mic (z1 < 17) ca in cazul angrenarii uni pinion cremaliera racordarea evolventei de la cercul de baza pana ala interior necesita o forma specifica pentru a nu permite intersectarea. z7.Vizitati www.z6. II – III. 2.z2.3.25)2 Puntea motorizata.2 DETERMINAREA NUMARULUI DE DINTI Pentru a avea o prelucrare a carcasei PM cu o singura valoare nominala intre axele III.3 DIMENSIONAREA ROTILOR DINTATE 2. constituind cutie de turatii. III – IV si IV . deci cu modulul normal (m = mn). Deci o roata cu profil normal sau nedeplasat are : zmin ≥ 17 dinti. rotile poarta denumirea de roti dintate normal (cu dantura zero sau profil nedeplasat ). pentru a evita fenomenul de interferenta si a ma incadra in dimensiunile de gabarit al carcasei impuse de tipul frezei (FU 36 si FO36). z13 si z14 – acelasi modul z5 + z6 z7 + z8 z9 + z10 z11 + z12 z13 + z14 ——— = ——— = ——— = ——— = ——— = ——— = ——— (2. z12 . In acest caz.V se impune conditia : z1 + z2 z3 + z4 2222222 in care z1.tocilar. z3 si z4 sa aibe acelasi modul z5. capul dintelui de la cremaliera cu piciorul dintelui de la pinion. Se obtine insa zmin ≤ 17 dinti.z8 . z9 si z10 . in care viteza periferica a cilindrului de rulare este sub 22m/s si aleg z1 = 18 dinti. este compusa dintr-un angrenaj de roti dintate cu o turatie mijlocie (1500-500 rot/min).ro ! Arhiva online cu diplome. 2.

z7 cu z8 si z9 cu z10.3333 = 42 dinti Z13 = 27 dinti Z13 = z14 · iIV-v = 33 · 0.26)2 nII Z1 Din relatia (2.818 = 27 dinti 2. NI Z2 iII-II = ——— = ——— (2.3 DETERMINAREA MODULULUI Pagina 36 din 118 . Z4 = 20 dinti Pentru calculul numarului de dinti de pe roata dintata z3 de pe axul III folosesc relatia : Z4 iII-III = ——— (2.333 = 42 dinti Intre arborele IV si V transferul de turatii se face prin perechile de roti z12 si z13 cu z14.442 = 32 dinti Z6 = 52 dinti Z8 = 52 dinti Z10 = 52 dinti Z10 = z9 · iIII-IV = 18 · 2.tocilar. constructiv sa ales : z5 = 18 . Constructiv aleg z12 = 18 dinti si z14 = 33 dinti Z12 =18 dinti Z14 = 33 dinti Din relatia (2. cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www.3.ro ! Arhiva online cu diplome.333 = 42 dinti Z5 = 52 dinti Z7 = 52 dinti Z9 = 52 dinti Z8 = z7 · iIII-IV = 28 · 1.27)2 rezulta : Z6 = z5 · iIII-IV = 18 · 2.26)2 rezulta : Z2 = 54 dinti Z2 = z1 ۰ iI-II = 18 ۰ 3 = 54 dinti Rotile dintate z3 si z4 formeaza un angrenaj ce are o turatie relativ mica (500-150) rot/min cu o viteza periferica cuprinsa intre 10 ÷ 14m/s si aleg constructiv pentru z4 un numar de dinti = 20 .27)2 Z3 Transferul de turatii intre axele III si IV se realizeaza pentru perechile de roti : z5 si z6 .27)2 rezulta : Z11 = 42 dinti Z11 = z12 · iIV-v = 18 · 2. z7 = 28 si z9 =18 Din relatia (2.

tocilar. Modulul m si numarul de dinti z al fiecarei roti dintate sunt parametrii de baza in calculul celorlalte elemente ale rotilor dintate. deci aleg : T = 60.coeficient de forma βk . dupa aceste criterii aleg : φo = 10.12 pentru dinti prelucrati cu precizie marita. rezulta ca cele doua roti au acelasi mod m. cursuri si referate postate de utilizatori.29)2 cd ۰ πcf ۰ βk in care : Tmax – se ia la baza dintelui danturii cd . φo – coeficientul de latime al dintelui si se calculeaza astfel : l φo = —— si se alege in functie de natura prelucrarii danturii. p = p1 = p1. si III il facem cu relatia : 636 ۰ MtI M1-4 = 3√—————— [mm] (2. au fost limitate valorile modului m in mm care sunt trecute intrun tabel.ro ! Arhiva online cu diplome.28)2 cu datele stbilite din tabele rezulta : 636 ۰ 262.28)2 T ۰ φ ۰ z1 In care MtI – momentul de transmisie al arborelui I T – efortul unutar maxim de incovoiere si este dat de relatia : Tmax T = —————— (2. π Prin STAS 822 – 61. deoarece m = ——— .Vizitati www.coeficientul dinamic πcf . II.75 pentru conditii de expluatare mediu folosind ca material 18 MnCr10 imbunatatit la 56 – 62 HTC si calit superficial.coeficient de concentrare a efortului Din tabele=a aleg T = 50…. Calculul modulelor perechilor de roti z1 cu z2 si z3 cu z4 de pe arbori I. Pentru asigurarea dintilor perechilor de rori dintate trebuiesc construite cu acelasi pas p. m Tot din tabele φo se ia intre 8….. p Dar. Facand inlocuirile in relatia modulului (2.6 Pagina 37 din 118 .

distanta A va fi : 18 + 42 28 + 32 22222 A = 90mm Dupa cum se observa.28)2 astfel : 636 ۰ 262.6 m5-14 = 3√—————— = 3√20.3. z7 cu z8 . z2 si z3 .0 mm 60 ۰ 10 ۰ 18 2. z9 cu z10 .521 = 2.485 ≈ 3.30)2 22 Pentru perechile de roti z1 .042 = 2.5 ۰ ———— = 2.0 mm m5-14 = 3. prima ce se recomanda a fi folosita si cea de-a II a mai putin utilizata se calculeaza cu relatia : z1 + z2 z3 + z4 A = m ۰ ———— = m ۰ ———— [mm] (2.30) 2 pentru cele doua cazuri anterioare.ro ! Arhiva online cu diplome. IV si V si notate cu modul m5-14. verifica conditia impusa de gabaritul PM si implicit de relatia (2.Vizitati www.4 DETERMINAREA DISTANTEI INTRE AXE Distanta intre axe se urmareste pe cat este posibil sa fie cuprinsa in valorile recomandate de STAS 6055 – 68 prezentate pe doua coloane.0 mm m1-4 = 2.tocilar.5 ۰ ———— = 90mm A = 90mm 22 Pentru perechile de roti z5 – z6 . z11 – z12 si z13 – z14 montate pe arborii III .924 ≈ 3. m1-4 = 3√—————— = 3√15. z7 – z8 . z4 vom avea : 18 + 54 20 + 52 A = 2. 18 + 42 18 + 42 33 A = 3 ۰ ———— = 3 ۰ ———— = 3 ۰ ———— = 3 ۰ ———— = 3 ۰ —— = 90 Pagina 38 din 118 . IV si V.5 mm 60 ۰ 10 ۰ 18 Pentru perechile de roti dintate (z5 cu z6 . z11 cu z12 si z13 cu z14 ) ce sunt montate pe arborii III.25)2. z9 – z10 . din calculul distantei intre axe cu relatia (2. vom avea valoarea acesteia cu ajutorul relatiei (2. cursuri si referate postate de utilizatori.

conventional simplificat. mm] Mc = kd ۰ M In care : Kd. M – momentul de torsiune de calcul = 535 [N ۰ mm] din relatia (2.ro ! Arhiva online cu diplome.32)2 rezulta : Mc = 2.2 = 2.14 Pagina 39 din 118 . montaj si intretinere ). considerand numai solicitarea la torsiunea cu relatia : 16 Mc Dp = √ ———— [mm] (2.350 daN/mm aleg : δat =270cm = 28mm dp = 28mm Din relatia (2. stabilesc dimensiunile pe lungime si diametre a axului pinion si intocmesc schita acestuia ca in fig 2.Vizitati www.5 Aleg kd = 2.1.coeficient dinamic = 2 ÷ 2.6 = 1378 δat – rezistenta admisibuila la tractiune 120….tocilar. 2. cursuri si referate postate de utilizatori.4 PREDIMENSIONAREA AXULUI PINION Determinarea preliminara a diametrului axului pinion a fac de baza unui calcul.32)2 π ۰ δat in care : dp – diametrul preliminar [mm] Mc – momentul de torsiune de calcul [N.14 Fig 2. tehnologice.2 PROIECTAREA FORMEI ALBORELUI In functie de diametrul obtinut la predimensionare (configuratia impusa si de considerente constructive.78 cm = 28 mm dp = 28mm 3.14 ۰ 270 2.1 ۰ 535 = 1377..31)2 rezulta : 16 ۰ 1123.4 Dp = 3√—————— = 3√21.4.

15 Fig 2..tocilar. Sa = 79. Mts = 262.2 => v1 = 777.2 5.3 TRASAREA DIAGRAMEI DE EFORTURI Trasarea diagramei de eforturi.88 v1 + v2 = 670.37262 ۰ 1 4.Sa + v1 + v2 + F = ) => v1 + v2 = .4 N F – forta ce actioneaza asupra axului pinion datorita angrenarii cu roata z2 F = 5862N Mts – momentul de torsiune la capatul axului pinion calculat la cap 2.ro ! Arhiva online cu diplome.16 astfel : . cursuri si referate postate de utilizatori. l1 = 48mm d1 = dp = 28mm calculat anterior l2 = 46mm l3 = 141mm l4 = 16mm l5 = 49mm d2 = dp + 2 =30mm d3 = dp + 6 = 34mm d4 = dp + 12 = 40mm d5 = dp + 27 = 50mm LT = l1 + l2 + l3 + l4 + l5 = 300mm LT = 300m d2 si l2 = necesar pentru lagar de rostogolire conducator d2 si l2 = necesar pentru lagar de rostogolire condus d2 si l2 = necesar pentru dantura pinionului.Vizitati www.31 N .2 v1 + v2 = .15 Sa – forta de cuplaj.68 daN/mm Trasam diagrama de eforturi conform schemei de din fig 2.88 ۰ v1 + v2 = 670.31 N v2 = 45036 N v2 = 45036 N Pagina 40 din 118 v1= 77.4.37262 Σ M5 = 0 => . conform schemei de incarcare o realizam ca in fig.10. turatia si viteza de aschiere. rezulta din datele temei de proiect functie de puterea motorului electric.2.Sa ۰ 290 + v1 ۰ 225 + v2 ۰ 55 = 0 5.in plan vertical “V” Σ Fx = 0 => v1’ + V2’ = 0 Σ Fy = 0 => .2.88 v1 1 = 37932. 2.

Mi3-1 = .02 N ۰ mm Mi2 = 131042.Sa(x2 + 65) + v1 · v1 . x1 = 0 => Mi3 = 0 x1 = 87 => Mi1 = 6905N• mm 1-2 . Mi1-2 = Sa(x2 + 87) + H1 x2.88 H1 + H2 = 22784.1 4. x1 = 0 = Mi3-1 = 0 x2 = 0 => Mi3-1 = .6950 N ۰ mm 1 – 2 . Mi2-5 = Sa(x3 + 253) + H1 ( x3+ 166) + H2• x3 x3 = 0 => Mi2 = 75227 Nmm x3 = 34 => Mi5 = 75227 Nmm Pagina 41 din 118 . Mi3-1 = Sax1. Mi4-3 = 0 3 – 1 .6950 N ۰ mm Mi1 = -6905 Nmm x2 = 170 => Mi1 = 131042. Mi1-2 = .39 Σ M5 = 0 => .30 ≈ 4572N H1 = 4640N H2 = 4572N 4 – 3.Sa(x3 + 2535) + v1(x3 + 166) + v2 · x3 .93 | H1 + H2 = 79.78 ≈ 4650N H2 = 4571. Mi3 = 0 x2 = 0 => Mi2-1 = . x3 = 0 => Mi2 = 131041.39 | . x2 = 0 => Mi1 = 6905 Nmm x2 = 166 => Mi2 = 75227 Nmm Mi1 = 6905 Nmm Mi2 = 75227 Nmm 2 – 5. Mi2-5 = .02 N ۰ mm 2 – 5 .93 => H1 = 4649. cursuri si referate postate de utilizatori.67 ~ 620N ۰ mm Mi5 = 620 N ۰ mm In plan orizontal “H” Σ H1’ + H2’ = 0 Σ Fy = 0 => .ro ! Arhiva online cu diplome. 4 – 3 .93 5.tocilar.Sa + H1 + H2 = 0 => H1 + H2 = 79.88 H1 + H2 = 22784.Sa ۰ 290 + H1 ۰ 225 + H2 ۰ 55 = 0 5. Mi4-3 = 0 3 – 1.Sa ۰ x1 .88 H1 1 = 22784.02 N ۰ mm x3 = 34 => Mi5 = 619.Vizitati www.

782 + (0.35)2 de observa ca verifica dinpunct de vedere al momentului.50 N · mm Conditia impusa de (2.576 11440)2] = 6589.13 N · mm Conditia impusa de relatia (2.34)2 In care : ά – coeficient care tine seama de ciclurile de variatie diferite ale momentelor incovoietor de tosiune.Vizitati www.576 Tai·II M = 11440 N · mm Se pune conditia ca : Mirez(Δ) ≤ Miech(Δ) (2.tocilar.6 2.78 N · mm ≤ 15110.ro ! Arhiva online cu diplome.35)2 Pentru sectiunea 1 Mirez(!) = √(69052 + 69052) = 9758. cursuri si referate postate de utilizatori.13 N · mm Pentru sectiunea 3 Mirez(3) = √02 + 02 = 0 Miech(3) = √[0+ (0.33)2 iar momentul incovoietor echivalent cu relatia : Miech(Δ) = √[Mirez( ς )]2 + [ά ·M(S)]2 (2.adica : Mirez 15109.4 DETERMINAREA MOMENTULUI REZULTANT Determinarea momentului rezultant o voi face in fiecare sectiune cu relatia : Mirez(4) = √[MiH( ς )]2 + [Miv( ς )]2 (2.35)2 se observa ca verifica din punct de vedere al momentului.4.7 N · mm Miech(2) = √[15109. Tai·III ά = ———— = 0. Mi5 = 75227 Nmm Fig2. adica : Pagina 42 din 118 .576 11440)2] = 15110.

25 N · mm ≤ Miech = 9998.83 —— 16 4F δFmax = —— · —— . adica Mirez = 0 ≤ Miech = 6589.tocilar.50 N · mm Conditia impusa cade (2. cursuri si referate postate de utilizatori. => Fmax = 58615 N 3A · 4 58615 => δFmax = —— · ———— = 2764.4.50 N · mm Pentru sectiunea 5 Mirez(5) = √[6202 + 752272] = 7520. adica Mirez = 7520.36)2 Pentru materialul : 18MnCr10 din care este confectionat axul pinion δa = 3500 N · mm2 Mt Mt 16.5 N/min2 Wp π· d3 π · 2. Mirez = 0 ≤ Miech = 6589.576 11440)2] = 6589.11440 δMt = —— = —— = ———— = 265.27 Pagina 43 din 118 .576 11440)2] = 9998.25 N · mm Miech(5) = √[7520.25 N · mm 2.Vizitati www.35)2 se observa ca verifica din punct de vedere al momentului.5 VERIFICAREA LA FORFECARE A AXULUI PINION Verificarea la forfecare a axului pinion o voi face cu urmatoarea relatie : δmax = δMt + δFmax ≤ δa (2. unde F = Fmax .25 + (0.ro ! Arhiva online cu diplome.25 N · mm Conditia impusa cade (2.35)2 se observa ca verifica din punct de vedere al momentului.53 N/mm2 3 28.50 N · mm Pentru sectiunea 4 Mirez(4) = √02 + 02 = 0 Miech(4) = √[0+ (0.

5 ≤ d1’ = 23.1 = 28mm b = latimea canalului de pana = 8mm Fig 2. rezulta : δmax = 265.tocilar.14 Pe acest diametru se va monta doi rulmentiradiali cu bile. verifica .ro ! Arhiva online cu diplome.35mm π ·Tai d1’ calculat = 23. Din relatia (2.Vizitati www.75mm 2355 In acest caz d2 calc = 27.53 = 3030.37)2 π ·Tai ·III in care : Pentru materialul 18MnCr10 . cursuri si referate postate de utilizatori.5 = 2.17 in care : d1 = diametrul calculat la pct 2.26 = 2. diametrul imediat superior este de Φ30mm. DIMENSIONAREA FIECARUI TRONSON AL AXULUI Aceasta dimensionare o voi face pe tronsoane cu ajutorul formulei : 32 · Miech(S) D = 3√———————— [mm] (2.8mm.2.4.8 (rezultat dupa frezarea canalului) Deci in aceasta sectiune 1-1.8 d1’ = 3√———————— = 3√13.36)2.14 Pe acest diametru se executa un canal de pana pentru cuplare cu semicuplajul C1 conform fig 2.03N/mm2 ≤ δa = 3500 N.9 d2 = 3√———————— = 3√20.5 ≤ d2 rulm = 30mm Pentru d3 – fig2.37)2 rezulta : 32 · 975.2 mm d1’ = diametrul pe care se inscrie miezul axului ramas dupa frezarea canalului de pana = 23.17 h1 = adancimea canalului = 4. axul verifica conditia d1 = 28mm de dimensionare Pentru d2 – fig.14 d2 = 30mm Pagina 44 din 118 . TaiIII = 750 – 900 daN/cm2 pentru d1 – fig 2. deci in acest caz vom avea : 32 · 1510.mm2 Conditia impusa de relatia (2.5 + 2764.

unde sunt practicate canale de pana.0 cm = 50mm 2355 Pentru acest diametru se va prelucra dantura pentru antrenare cu z2 2.Vizitati www.38)2 πv13 b t1(v1 – t1)2 ——— .tocilar.0 = 4.14 32 · 4710 d4 = 3√———————— = 3√64.91mm 2355 Constructiv in aceasta sectiune aleg un diametru nominalizat inediat superior d3 = 34mm Pentru d4 – fig 2.——————— 32 2d1 Pagina 45 din 118 d5 = 50mm . cursuri si referate postate de utilizatori.2 d3 = 3√———————— = 3√39.0 cm = 40mm 2355 Pentru acest diametru se va monta un rulment radial cu bile cu diametrul interior de 40mm Pentru d5 – fig 2. Pentru relatia 1 – 1 vom avea : d1 = 28mm l = 40mm t1 = 4.7 VERIFICAREA AXULUI LA SOLICITARI COMPUSE Aceasta verificare la solicitari compuse se face pentru sectiunile periculoase.02 = 3.4.2mm b = 8mm t2 = 2.14 d4 = 40mm d3 = 33. 32 · 2870.91mm 32 · 9998 d5 = 3√———————— = 3√125 = 5.18 Miechi(1) Tred = ——————————— ≤ TaiIII = (750 – 900) daN/cm2 (2.391 cm = 33.8mm h = 7mm fig 2.ro ! Arhiva online cu diplome.

4. Facand inlocuirea in relatia (2. Pagina 46 din 118 .38)2 cu elementele din fig 2. cursuri si referate postate de utilizatori.38)2 verifica din punct de vedere al rezistentei la solicitari compuse ale axului pinion adica : Tred = 193. rezulta : 658950 Tred = ——————————— = 193.Vizitati www.25 Tred = ——————————— = 689. adica : Tred = 689.rezulta : 11761.4 · 283 8·4(28-4)2 ——— .18.24 daN/cm2 ≤ TaiIII = 750daN/cm2 2.ro ! Arhiva online cu diplome. conditia impusa de relatia (2.8 VERIFICAREA AXULUI LA OBOSEALA Calculul la oboseala consta in determinarea coeficientului de siguranta C tinand seama de : felul ciclului de solicitare.4 daN/cm2 ≤ TaiIII = 750daN/cm2 Pentru sectiunea 3.14 · 343 8·4(34-4)2 ——— .——————— 32 2·34 Si in aceasta sectiune.38)2 cu elementele din figura 2.tocilar.38)2 se observa ca verifica din punct de vedere al rezistentei la solicitari compuse ale axului.——————— 32 2·28 Conditia impusa de (2.8mm fig 2.2mm t1 = 2.19.4 daN/cm2 3.19 b = 8mm h = 7mm Facand inlocuirile in (2.3 vom avea : d3 = 34mm l = 45mm t1 = 4.24 daN/cm2 3.

Cδ = coeficient de siguranta la torsiune.2 = 420 dan/mm2 T0.39)2 In care : Ca = coeficient de siguranta admisibil = 1. solutiile constructive.Vizitati www.1·T0. Βr · δ Tm √( ———— + ————) .5 La piesele (arbori. axe) solicitarile la incovoiere si torsiune C se determina cu relatia : 1 C = ——————————— 11 √ ———— + ———— (2.2 Pentru 18MnCr10 avem Tr = 900daN/mm2 si T0. Σ z· r2δ · δ -1 δ 0.2 = 420 dan/mm2 T0 = 640 ÷ 0.ro ! Arhiva online cu diplome. Calculul la oboseala consta in verificarea inegalitatii in reactiunile periculoase : C ≤ Ca (2. cursuri si referate postate de utilizatori. ΒKr To Tm √ (———— + ————) .2t = 1.94 dan/mm2 => 1 T-1= 400 ÷ —— = 540dan/mm2 Pagina 47 din 118 .tocilar. modul de variatie a solicitarii.5 ÷ 2.40)2 Ct2 Cδ2 In care : Ct = coeficient de siguranta la incovoiere. Σ · Tr · T-1 T0. 1 CT = ——————————— .2 Cδ2 = ——————————— .267 · Tr = 874.

17 —————— .2 Pentru canal de pana : βkδ = 1.53 · 2 · 546.23 1 ÷ 0.96 dan/mm2 T0.08) δδ = ————— = ———————— = .66 410 Pagina 48 din 118 .9 si βkT = 1.08 rezulta : 246 – 300.tocilar.96 78.7 δ0.53 .092Tr = 300. 6 δ 0.2.———— 0.66 Tm = ——————— = .94 420 – 546.ro ! Arhiva online cu diplome.88 pentru sectiunea 1-1 ..2 = 246dan/mm2 δ 0 = 396 ÷ 0.0.2 – t-1 Tm = ———— 1 .96 δδ = ———————— = -29. δT1 = δδ2 = 2….2 – δ-1 2(300. d1 = 28mm cu canal de pana : 11 CT = ——————————————— = ————— = 0.08 dan/mm2 => δ 1 = 220 + 0.09 1.0.88 δ0 543.δT 2(T-1 – T0) 2(540.636 1. cursuri si referate postate de utilizatori.96 – 542.166Tr = 542.75 rezulta : T0 874.0.6 · δ 0.06 – 874.Vizitati www.2t = 0.75 1 ÷ 0.7 · 874.74 – 0.94) δT = —————— = ————————— = .75 ΣT = Σδ = 0.

53 · 2 · 300.96 246 din (2.19 – 0.40)2 rezulta : 1 CT = ——————————————— = ——————— = 0.39)2 Pagina 49 din 118 .73.08 29.53 ·2 · 300. d3 = 34mm cu canal de pana .208 ≤ Ca = 1.951 + 13.9 · 442.96 78.11 —————— .276)2 C = 0.317 2.———— 0.480 1.317 2.2 · 542. cursuri si referate postate de utilizatori.66 451 1 Cδ = ——————————————— = ————— = 0.tocilar.———— 0.23 2.09 3.———— 0.383 1 1 √ (2.340) √ [ —————— + ———— ] (0.472 + 4.39)2 Pentru sectiunea 3-3 .Vizitati www. 11 CT = ——————————————— = ————— = 0.32 – 0. 11 CT = ——————————————— = ————— = 0.2 · 874.11 —————— .208 C = 0.23 3.636 )2 (0.5 conditie indeplinita conform (2.208 1 1 √ (9.383 ≤ Ca = 1.17 —————— .127) √ [ —————— + ———— ] (0.40)2 rezulta : 11 CT = ——————————————— = ——————— = 0.ro ! Arhiva online cu diplome.480)2 C = 0.317 )2 (0.53 · 2 · 546.383 C = 0.0.5 conditie indeplinita conform (2.08 29.96 246 Din relatia (2.

d = d1 = 28 mm vom avea Mt = 11440 N ۰ mm d = 34mm h =6mm Lb = lungimea butucului (lacas pana ) = 40mm Tas = (1000 ÷ 1200) daN/cm2 => 100 N/mm2 rezulta : 4 ۰ 11440 45764 Lp = ————— ≈ ————— = 27.43)2 Pentru sectiunea 3-3 d = d3 = 34mm vom avea : Mt = 11440 N mm D = 34mm H = 6mm Lb = lungimea butucului (locas pana) = 45mm Tas = (1000 1200) daN/cm2 => 100N/mm2 rezulta : 4 ۰ 11440 45764 Lp = ————— ≈ ————— = 27.5 CALCULUL PENELOR a) Dimensiunile unei pene (h x b) sunt stabilite prin STAS 1007-82. in functie de diametrul arborelui in calculul ce urmeaza voi calcula numai lungimea acestora cu relatia : 4Mc lpcalc = ————— ≤ Lb [mm] (2. 2. deci verifica conditia (2.tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori.43)2 Verificarea la forfecare a penelor pentru cele doua sectiuni o voi face cu relatia : Pagina 50 din 118 .3)2 d ۰ h ۰ Tus in care : pentru sectiunea 1-1 .4. deci verifica relatia (2.ro ! Arhiva online cu diplome.4mm 28 ۰ 6 ۰ 100 16800 Lp = 27.4 mm ≤ Lb = 45mm.Vizitati www.4 ≤ Lp = 40mm.4mm 34 ۰ 6 ۰ 100 20400 Lp = 22.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

2 ۰ Mt δf = ————— ≤ δaf (2.44)2 d ۰ b ۰ Lp in care pentru sectiunea 1-1 (d = 28mm; Lp = 400mm) vom avea; δaf = 100daN/mm2 Mt = 11440 N ۰ mm Lp = 40mm d = 28mm b = 8mm 2 ۰ 11440 22882 δf = ————— ≈ ————— = 2,55 daN/mm2 28 ۰ 8 ۰ 40 8960 δf = 100 daN/mm2 ≤ δaf = 100 daN/mm2, conditie indeplinita pentru sectiunea 3-3 (d = 34 ; Lp = 45) vom avea ; δaf = 100 daN/mm2 Mt = 11440 N ۰ mm D = 34mm , b = 8mm 2 ۰ 11440 22882 δf = ————— ≈ ————— = 1,87 daN/mm2 34 ۰ 8 ۰ 45 12240 δf = 1,87 daN/mm2 ≤ δaf = 100 daN/mm2, conditie indeplinita

2.6 ALEGEREA RULMENTILOR Rulmentii sunt organe de masini complexe, utilizati pentru rezemarea pieselor care executa miscari de rotatie sau de oscilatie. Otelurile din care se construiesc aceste elemente trebuie sa aiba rezistenta mecanica si tenacitatea ridicata, duritate mare si rezistenta ridicata la uzura. Prin STAS 1456-80 se prevede utilizareaq a doua marci de oteluri cu crom (0,95÷ 1,05% si 1,3 ÷1,650% Cr) cu deosebiri in ceea ce priveste continutul de mangan si siliciu.
Pagina 51 din 118

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Alegerea rulmentilor se face printr-un calcul prealabil al fortei radiale din lagar si apoi capacitatea de incarcare dinamica a rulmentilor. Pentru calculul fortelor radiale in lagarele pentru axul pinion folosim relatia : Fr =√(H2 + V2) (2.45)2 Calculul capacitatii de incarcare dinamic al rulmentilor cu bile cilindrice se face cu relatia : 60 L ۰ h ۰ n Cnec = P3√ (————— ) (2.46)2 106 in care : P = Fr, sarcina dinamica echivalenta Lh = numarul de ? functionale n = numarul de rotatii ale inelului interior H = reactiunea pe verticala | V = reactiunea pe orizontala | pentru (2.45)2 Calculul reactiunilor din lagare 1-2 fig 2.20 pentru lagarul 1 vom avea : H1 = 6905N V1 = 6905N fig 2.20 Din relatia (2.45)2 rezulta : pentru lagarul 1 R1 =√[(69,05)2 + (69,05)2] = 975,8N R1 = 975,8N Pentru lagarul 2 vom avea : H = 75227N | V1 = 131042N | din relatia (2.45)2 rezulta : R2 =√[ (752,27)2 + (1310,42)2] = 1510,5N R1 = 1510,5N In lagarul cu forta radiala mai mare aleg un rulment radial cu bile pentru care sarcina dinamica echivalenta (P) este egala cu forta radiala ( Fr ) Deci in lagarul 1 aleg doi rulmenti radiali cu bile pe un singur rand ce suporta o forta axialoa datorita rotii baladoare Z3 de 80N. In lagarul 1 conducator P = Fr = 975,8N Din relatia (2.46)2 rezulta : 60 ۰ 15000 ۰ 1500 Cnec = 975,8 3√( ————————— )= 3562N C1 = 3562N 106

Pagina 52 din 118

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Din catalogul de rulmenti se alege un rulment seria 3206 (Ф 30 x Ф 62 x 16 ) cu C = 4500N si o turatie de 4111 rot/min pentru ungerea cu ulei si cu durabilitatea : C (———)3 ۰ 106 P Lh = —————— [ ore functionare ] (2.47)2 N ۰ 60

15000 (———)3 ۰ 106 975 3580 Lh = —————— = ——— 102 = 197 ۰ 102 = 19700 ore functionare 1500 ۰ 60 9 in lagarul 2 condus P = Fr = 752,27N Din relatia (2.46)2, rezulta : 60 ۰ 15000 ۰ 1500 Cnec = 752,27√ ————————— = 2761N C2 = 2761N 106 Din catalogul de rulmenti aleg un rulment seria 3208 (Ф 40 x Ф 80 x 18 ) cu C = 3000N si o turatie de 2800 rot/min pentru ungerea cu ulei si cu durabilitatea :

15000 (———)3 ۰ 106 752 19,8 ۰ 106 Lh = —————— = ——— = 215 ۰ 102 = 21570ore functionare 1500 ۰ 60 9 ۰ 104 Rulmentii se verifica cu relatia : P ۰ L1/P = C (2.48)2 In care : P – sarcina dinamica de incarcare a rulmentului 6,28

Pagina 53 din 118

tocilar. Avand implicatii economice directe si foarte importante insusirea si aplicarea cunostiintelo d fiabilitate a devenit o necesitate. Pagina 54 din 118 .28 ۰ 800001/3 = 600da N Atat rulmentii din lagarul 1 cat si lagarul 2 dupa calcularea durabilitatii in ore functionare.000 si 90. cat si o verificare a sarcinii dinamice de incarcare. L – durabilitatea cuprinsa intre 20. Ajungem astfel la notiunea de fiabilitate. In discutiile privind fiabilitatea se retine numai acele defectari care conduc la pierderea aptitudinii de a functiona. fiind in conformitate cu recomandarile din catalogul de rulmenti. Indeplinirea scopului si functionarea la parametrii impusi sunt conditii ale calitatii utilajului. 2.7 CALCULUL DE FIABILITATE Proiectarea si realizarea unui utilaj are intotdeauna o problema tehnica ridicata de un proces de productie cu alte cuvinte trebuie sa raspunda unui scop. Preocuparile pe plan mondial in domeniul fiabilitatii sunt justificate in principal. instalatii numai pe baza invatamintelor oferite de defectarile modelelor precedente. 6. exclusiv pe baza unor practici indelungate. rezulta ca alegerea privind aceste caracteristici corespund si sunt acoperite in expluatare pentru PM. Masurarea fiabilitatii unui produs inseamna in prima instanta determinarea frecventei cu care se produce defectarea. progresul foarte rapid al tehnicii nu poate permite conceperea unor utilaje. rezulta : P ۰ L1/P = C . cursuri si referate postate de utilizatori. p – exponent = 3 pentru rulmenti cu bile .000 C – capacitatea de incarcare dinamica de baza cuprinsa intre 580 si 620 daN. de trei considerente : importanta primordiala a bunei functionari a anumitor elemente sau sisteme cheltuielile considerabile si necesitatea de intretinere a utilajelor sau inlocuirea pieselor defecte . deoarece caderile se datoreaza unor cauze care incep cu proiectul de executie si se intinde pana la respectarea normelor privind intretinerea utilajelor. Se impune insa problema de mentinere a acestei aptitudini de a functiona la parametrii ceruti pe parcursul unui interval de timp . Problema fiabilitatii produselor are o puternica incidenta cu activitaea unui inginer mecanic.ro ! Arhiva online cu diplome. fara defectiuni.Vizitati www.

Distributia timpilor de buna functionare poate urma diferite legi.—— ۰ t ] (2.4% R(t) = 85% Alte legi de distributie cu o larga utilizare sunt : a) legea weibull. Conform acestei legi se poate admite o rata constanta a caderilor. in faza de fabricatie . in faza de proiectare . care nu are un caracter general. Cercetarile au aratat ca pentru unele elemente mecanice.tocilar.016) = 0.ro ! Arhiva online cu diplome. electrice care intra in componenta masinilor – unelte forma de distributie se apropie de cea exponentiala.000 ore si o rata a caderilor (intensitatea de defectare z(t) = o. [ .002 ۰ 98. Legea de distributie exponentiala are o larga aplicabilitate in cercetarile de fiabilitate.002 pe ora). Pagina 55 din 118 . legea de distributie normala. fiabilitatea fiind influientata in trei etape ale existentei produsului . Indicatorul z(t) determina complet fiabilitatea unui produs Subansamblul punte motorizata. m – media timpilor de buna functionare . hidraulice. in perioada de sarcina Cele trei etape sunt fundamentale pentru un produs si implicit in costurile si rentabilitatea acestuia. Se cere fiabilitatea pentru fiecare 8 ore din viata utila.4) = exp(-0.984.49)2 m unde : t – o perioada specifica de buna functionare . are un timp de viata de 100. cursuri si referate postate de utilizatori. legea Poisson etc Stabilirea legii de distributie pentru un caz cunoscut este de mai multe ori o etapa dificila. Pentru intervalle de cate 8 ore fiabilitate va fi R(t) = exp(-0.85 R(t) = 98.Vizitati www. Exista numeroase legi ale distributiei utilizate intehnica si care consta in suprimarea cat mai fidela a actiunii diferitilor factori de influenta asupra comportarii in timp a unui utilaj. Ratia exponentiala a fiabilitatii R(t) este data de relatia : 1 R(t) = exp [-z(t)۰ t ] = exp. z(t) – rata caderilor La rate constante are loc dependenta m = 1/z (t).002 ۰ 8) = exp(-0.16) = 0. R(t) = exp [-z(t) ۰ t] = exp(-0.

0.tocilar.30 C 1 ———— = Aa = 0.3….ro ! Arhiva online cu diplome. Aceaasta eficienta economica a cheltuielilor anuale pentru utilaj o voi calcula cu relatia Cp + C Cu = ———— + Ce (2. EFICIENTA ECONOMICA 2.0.1 DETERMINAREA CHELTUIELILOR ANUALE PENTRU UTILAJ Cheltuielile anuale pentru utilaj se determina ca o suma de cheltuieli legate de proiectarea PM.000.Vizitati www.8. Metodologia determinarii acestor cheltuieli depinde de tipul produsului si de conditiile in care a fost proiectat si executat.5 T Obtinem . de executarea acesteia si expluatarea ei.6 C Cp ———— = Ae = 0.51)2 T Pagina 56 din 118 .05….000 lei T = durata de amortizare = 2 ani Ce = cheltuieli de exploatare = 50.00 lei si notand : Cp ———— = Ap = 0. Ap + 1 Cu = (———— + Ae)c (2.50)2 T In care Cp = cheltuielile de proiectare = 750000 lei C = costul utilajului = 12. cursuri si referate postate de utilizatori.

2. adica nu se realizeaza o automatizare complexa.52)2 rezulta : C = 1500 x 8 x 1000 = 12. utilajul de baza ramane acelasi si locul de munca pretinde prezenta unui operator.Vizitati www.000 Din (2.4500). estimativ. sau se poate afla = 1000 lei . se cheltuiesc anual cu acest utilaj 137.8.53)2 100 100 Pagina 57 din 118 . cursuri si referate postate de utilizatori.(1+ ——)( Σ tjSj + W2) (2.830 lei. Cc = suma costurilor elementelor componente ale subansamblului al caror pret se cunoaste.52)2 In care K = coeficient de complexitate (1500…. Din relatia (2.tocilar.000 C = 12. Efectele economice directe pot fi relativ usor experimentate cantitativ.830 (2.17)1000 = 137. ele urmand sa fie considerate ca marimi acoperitoare ale calculelor economice.ro ! Arhiva online cu diplome.000. Unde costul utilajului c se determina in functie de numarul de piese componente cu relatia : C = K ۰ M ۰ Cc (2.51)2 2 Deci.45 + 1 Cu = (———— + 0. Efectele economice directe iau in considerare economiile obtinute ca urmare a cresterii productivitatii muncii prin utilizarea unui utilaj a carui eficienta se calculeaza.000. atunci efectul economic al utilizarii utilajului se exprima in raport cu alte utilaje asemanatoare din alte societati cu relatia : R1 R2 E = (1+ ——)(Σ EiSi + W1) .50)2 obtinem : 0.2 DETERMINAREA EFECTULUI ECONOMIC Efectele economice pot fi directe si indirecte. In cazul in care prin folosirea unui dispozitiv. aleg K = 1500 M = numarul de piese componente ale subansamblului cu exceptia acelora carora valoarea sau pretul se cunoaste= 8.

Sj = 1000 lei/ora Facand inlocuirile in (2.33)2 rezulta : F = 80 x 2300 – 137830 = 46170 lei F = 46.54)2 Unde E. adica sa se respecte inegalitatea : E x N > C (2. sa obtinut o economie de 80lei/incercare.M Pentru ca un utilaj sa fie eficient din punct de vedere economic este necesar ca suma economiilor realizate prin utilizarea acestei P.830 lei/an Economiile totale anuale (F) reprezinta diferenta dintre economii si cheltuieli F = E x N – C (2.170 lei Raportand aceste economii totale la programul anual de producie se obtine economiile anuale specifice (f) C F = E .M .53)2 100 Deci.2. rezulta : 200 E = 1220 .efectul economica (lei/buc) = 80 lei/buc N – programul annual de productie [buc/an] = 2300 buc/an C – cheltuieli anuale pentru utilaj [lei/an] = 137.ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar. rezulta f = E – C NF NN Pagina 58 din 118 C Reprezentand grafic (fig.3 CALCULUL EFICIENTEI ECONOMICE A EXPLUATARII P. folosind varianta de utilaj proiectata.56)2 NC Notand : —— C.21) relatia f = E – C si stiind ca f = —— si c = —— . tj – timpi normati in cele doua variante comparate [lei/ora] .(1+ ——)(3 x 100 + 80) = 80 lei (2.Vizitati www. raportata la o anumita perioada de timp sa depaseasca cheltuielile efectuate cu acest utilaj reparat la o perioada egala de timp. w2 – cheltuieli pe ora de functionare a celor doua utilaje din variantele componente in [lei/ora] w2 = 80lei/ora Ti. 2.—— (2. cursuri si referate postate de utilizatori.53)2. in care : R1. R2 – cheltuieli de regie ale sectiei ce expluateaza utilajul cu exceptia acelora legate de cele 2 utilaje care intra in variantele componente[%] R2 = 200% W1.8.

Pagina 59 din 118 .ro ! Arhiva online cu diplome. programul annual care este eficient. ci numai al celui proiectat de noi. N = Nmin cand f = o . nu putem calcula Ncrit al celor doua utilaje. Ncrit. programul annual minim de productie de la care incepe proiectarea unui utilaj devine eficient..M proiectata se estimeaza a fi folosita la cca N = 1723 incercari/an.8.87 buc/an E 80 Cum programul anual de productie al utilajului (P. (hiperbola) obtinem: Nmin. E = C CC Atunci E = —— => Nmin = —— NE 137830 80 fig 2. Deci P. vom calcula deci numai pentru acesta.21 Nmin = ———— ≈1723 incercari/an 2.22 Intrucat nu cunoastem cheltuielile anuale ale utilajului in varianta din alta unitate. cursuri si referate postate de utilizatori. Cu 137830 Ncrit = —— = ———— = 1722.22) programul anual de productie functie de efectul economic al celor doua utilaje obtinem: N = Ncrit => f1 = f2 C1 – C2 Ncrit = ———— E1 – E2 fig2. Reprezentand grafic (fig2.tocilar.M) proiectat este de 2300 buc/an > Ncrit. este eficienta proiectarea si executia utilajului.4 PROGRAMUL ANUAL CRITIC DE PRODUCTIE Deoarece pot sa existe mai multe variante de utilaje pentru care N > Nmin.Vizitati www. se pune problema determinarii variantei optime. Indica programul anual de productie pentru care utilizarea uneia sau a celeilalte variante dintre variantele componente prezinta o acceasi eficienta economica.

pentru o buna comportare in expluatare. pozitie reciproca si calitate a suprfaetei utilizand procedee de aschiere sau eroziune . 3 TEHNOLOGIE DE EXECUTIE AX PINION 97 – 23 – 012 3. in functie de natura activitatilor ce le contin se clasifica in . Procesele tehnologice sunt componente ale procesului de productie in care se obtin semifabricatele si se realizeaza transformarea semifabricatelor in piese finite care sa sadisfaca conditiile tehnice impuse prin desenul de executie. proces tehnologic de tratamene termice. echipamentelor sau instalatiilor . Procesul tehnologic se realizeaza la diferite locuri de munca. dispozitivelor. cum ar fi : obtinerea semifabricatelor. proces tehnologic de semifabricare. transportul uzinal. proces tehnologic de prelucrare mecanica.Vizitati www. etc . cum sunt : constructia si intretinerea sculelor. cursuri si referate postate de utilizatori. aburului tehnologic. asamblarea. cat si procese auxiliare. etc. spalare.tocilar. urmarind respectarea pozitiilor reciproce a pieselor. la aceste activitati principale se mai adauga cele de control. prelucrarea mecanica. cu scopul obtinerii calitatii materialului piesei. proces tehnologic de ansamblare. a semifabricatelor in produse finite. trasaj. Locul de munca reprezinta partea suprafetei productive echipata cu mijloace de munca corespunzatoare. repararea si intretinerea utilajelor. cuprinde montarea pieselor in vederea alcatuirii masinilor.ro ! Arhiva online cu diplome. aparatelor de masura si control. destinat efectuarii modificarilor dimensionale. Procesul de productie cuprinde atat procese de baza. asigurarea aerului comprimat. Procesele tehnologice. a preciziei impuse elementelor de inchidere al lanturilor de dimensiuni. deservite de unul sau mai multi operatori Pagina 60 din 118 .1 PROBLEME GENERALE ALE PROIECTARII PRODUSELOR TEHNOLOGICE Procesul de productie reprezinta totaliatea activitatilor efectuate pentru transformarea materiei prime. destinat modificarii structurii materialului piesei in scopul imbunatatirii proprietatilor fizico-mecanice . marcare. a proprietatilor fizico – mnecanice ale acestuia si a formei geometrice cat mai apropiate piesei finite . de forma geometrica. iar prin ansamblare se formeaza produse care sa corespunda cu caracteristicile proiectate.

Faza este parte a operatiei definita prin : prindere. prinderea si desprinderea pieselor. criterii ce stau la baza elaborarii proceselor tehnologice . gradul de clificare a personalului . Manuirea reprezinta totalitatea miscarilor efectuate de operator pentru executarea sau pregatirea unei faze. treceri. schimbarea turatiilor si avansurilor necesare.ro ! Arhiva online cu diplome. dobandiri ale contactului cu piesasau elementele de comanda a masinii. criteriul social.Vizitati www. Trecerea se poate definii concis ca o faza repetata in care nu se modifica nici un parametru de definitie a fazei initiale.2 ANALIZA CONSTRUCTIV – TEHNOLOGICE A DESENULUI DE EXECUTIE Pagina 61 din 118 . vizeaza imbunatatirea conditiilor de munca. Procesul tehnologic de prelucrare mecanica se subdivide in operatii. reprezentata prin deplasari. deziderat realizat in principal prin proiectarea proceselor tehnologice ce includ mecanizari sau automatizari ale unor operatii ce solicita operatorului eforturi fizice sau psihice . efectuata de muncitor si caracterizataprin durata de executie. criteriul tehnic prin elaborarea tehnologiei cu respectarea tuturor conditiilor de precizie si forma . etc. pentru prelucrarea uneia sau mai multor piese simultan. volumul productiei si posibilitati de cooperare . cursuri si referate postate de utilizatori. pornirea si oprirea miscarilor principale de aschiere si avand. proces tehnologic. structura procesului tehnologic de prelucrare mecanica am tinut cont de : datele initiale pentru proiectarea proceselor tehnologice . Orice modificare a unei caracteristici atrage dupa sine definirea unor noi faze.tocilar. suprafata ce se prelucreaza. Se include in cadrul manuirilor: pozitionarea . faze. controlul dimensionat. apropierea sau retragerea sculelor de suprafata prelucrata. Miscarea este parte componenta a manuirii. In procesul de productie. Operatia cuprinde totalitatea activitatilor ce se executa la un loc de munca. parametrii de regim reglati. scula ce se utilizeaza . criteriul economic impune costuri minime . manuiri sau miscari. 3. caracterizarile tipurilor de produtie .

1 din Indrumatorul de proiectare al tehnologiei constructieie de masini din cadrul Institutului Politehnic Traian Vuia Timisoara. Materialul din care se executa reperul AX PINION (97. pag.tocilar. ca de altfel si calitatea suprafetelor (rugozitate) intre ele existand concordante recomandate in domeniu pentru astfel de tipuri de piese.ro ! Arhiva online cu diplome. forma si dimensiunile find date de necesitatea reiesita din ansamblul general al P. . cursuri si referate postate de utilizatori. energie si materiale datorita unor tehnologii ce au drept punct de plecare desenele de executie eronate.23. notiune ce implica volum minim de manopera si indicii de precizie si calitate a suprafetelor pentru sadisfacerea cerintelor functionale ale reperului. Proiectarea proceselor tehnologice este o faza premergatoare de analiza amanuntita a documentatiei.duritatea dupa cemntare si calire : 56 – 58 HRC. fiecare aparand o singura data. tehnologic si de fabricatie in tabelul 2. Forma constructiva a piesei si indicatiile tehnologice sunt respectate conform literaturii de specialitate. Functionalitatea piesie este corespunzatoare scopului pentru care e propus si proiectat si nu exista si nici nu creaza probleme in proiectarea procesului de productie. Scopul acestei analize este de a preveni risipa de manopera. In consecinta.14. conform STAS 1997 – 51.012) este din 18 MnCr10 si are urmatoarele caracteristici. Toleranta si dimensiunile opiesei sunt notate.M.1968. fiind de complexitate medie. O atentie deosebita se va acorda tehnologitatii reperului. Piesa pentru care se proiecteaza procesul tehnologic face parte din grupa axului pinion. De asemenea se asigura accesul sculelor de prelucrata pentru prelucrarea tuturor suprafetelor piesei. limita de curgere Tc = 85 daN/mm2 rezistenta minima la rupere : Tr = 100 daN/mm2 alungirea la rupere đ = 9% .duritatea in stare normalizata : 30 – 35 HRC . inca din faza de proiectare am tinut cont de reducerea la minimum a numarului dimensiunilor si complexitatii suprafetelor ce se cer prelucrate cat si in vederea evitarii unor conditii severe de precizie ce nu se justifica functional.Vizitati www. in afara exigentelor impuse unui desen de executie. bazele de cotare fiind alese corespunzator. . Consideram ca piesa este corect cotata in conformitate cu STAS 6857 – 70. Pagina 62 din 118 . Facultatea de Mecanica Ed. si desenul de executie.

tocilar. Criteriile ce stau la baza adoptarii deciziei de alegere a modului de elaborare a semifabricatului este costul cumulat al cheltuieliulor de elaborare a semifabricatului cu cel al prelucrarii. cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome. Costul (C1) cumulat al cheltuielilor pentru semifabricatul laminat l-am calculat cu relatia : Cs C1L = G1L · C + RT1(1 + ——) [lei] 100 in care G1L – este masa semifabricatului in kg CL – costul unitar al semifabricatului laminat. CSL – cheltuieli generale ale sectiei de prelucrare mecanica. dimensiunile si masa reperului . a semifabricatului. energie.Vizitati www. dar cu cheltuieli de elaborare a semifabricatului mai ridicate.din tabelul 1 anexa1 RL – retributia medie orara a operatiilor ce executa degrosarea. nu permite si nu justifica turnarea sau forjarea semifabricatului si in acest caz alegsemifabricatul din laminat. T1L – timpul necesar degrosarii semifabricatului laminat in ore. lungimea semifabricatului laminat Pagina 63 din 118 . etc. destinatia materialului si conditiile de functionare a reperului . cheltuielile de elaborare a semifabricatului sunt mai reduse. 3. serie mica si unicat a reperului. Reperul luat in studiu (Ax PINION – 97. respectiv a procesului de obtinere a acestuia se face functie de : volumul productiei . fapt ce determina cresteri ale consumului de manopera.2)3 4 in care: l = 300mm. dar adaosurile sunt mai mari. in lei/kg. forma.23.3 ALEGEREA SEMIFABRICATULUI Alegerea semifabricatului. cca 2300 lei/ora. La elaborarea si utilizarea unor semifabricate a caror forma aproximeaza mai grosolan forma piesei finite. existenta utilajelor pentru prelucrarea suprafetelor. Reducerea consumului de metal si volumului de manopera la prelucrarea mecanica se obtine prin utilizarea unor semifabricate mai apropiate ca forma de forma piesei finite.012) permite varianta de daborare a semifabricatului turnat. laminat sau forjat. pana la aducerea la forma finala. Forma simpla . scule. cca 120% π · d2 G1L = l · ———— · g [kg] (3.

8 g/cm3. retributia medie pentru turnat (2-240) TT = 1.tocilar.20 lei C1L = 14078. d = 55mm.25.131.14 · 58 C1T = 310 · ———— · 7.1) CL = 707 lei/kg. retributia medie orara a operatorului ce executa degresarea.80 lei 1. cheltuieli generale (2_242) LT = 310. cursuri si referate postate de utilizatori.85 = 15210 lei C1t = 15210 lei 4 Costul obtinut dintre C1L si C1T este optim pentru folosirea semifabricatului laminat.ro ! Arhiva online cu diplome.25.Vizitati www. cheltuieli generale ale atelierului de prelucrari mecanice din cadrul sectiei (2-242) Revenind in relatiile (1) si (2) si facand inlocuirile obtinem : 3. Pagina 64 din 118 . Anexa II Tabelul 2 (2-241) T1L = 1. densitatea materialului (0. Tabelul I . in mm. Anexa I . costul unitar al semifabricatului laminat (2-239) RL = 1850 lei/ora. lungimea semifabricatului turnat. costul semifabricatului turnat (2-239) RT = 1850 lei/ora .14 · 55 C1L = 300 · ———— · 78 = 14078. forma.20 = 1. diametrul semifabricatului laminat g = 7.20 lei 4 pentru semifabricatul turnat vom avea: CT = 810 lei/kg.131. dimensiunile si masa reperului . respectiv a procedeuluide obtinere a acestuia am facut-o in functie de : volumul productiei.80lei Alegerea semifabricatului. timpul necesar degrasarii (2-242) CSL = 200%. diametrul semifabricatului turnat Tot din relatiile (1) si (2) cu inlocuirile de mai sus pentru semifabricatul turnat vom avea : 3. timpul de degrasare (2-241) CST = 200%. de aceea am ales atat pentru productia individuala cat si pentru cea de serie mica semifabricatul laminat la cald pentru ca : C1L > C1T = 15210 – 14078. dT = 58mm.

Un adaos de prelucrare prea mic poate conduce la rebutarea piesei ca urmare a faptului ca la prelucrarea curenta nu pot fi eliminate abaterile obtinute la prelucrarea precedenta. La stabilirea succesiunii operatiilor am tinut cont de principalele recomandari pentru productia de serie mica si inndividuala recomandate in capitolul 4 aliniatul 1 din TV pagina 23. 3. przinta o etapa principala ce influenteaza decisiv performantele tehnico – economice a variantei de prelucrare propusa. Pagina 65 din 118 . existenta utilajului pentru prelucrarea semifabricatului. sunt necesare operatiuni sau faze de prelucrare suplimentare. creste consumul de material. ceea ce conduce la scumpirea fabricatiei. denumit adaos de prelucrare.1.tocilar. In tabelul 1.statistica metoda prin calcul analitic metoda probabilistica.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori. creste consumul de energie si manopera. Stabilirea corecta a marimii acestuia este foarte importanta atat din punct de vedere tehnic cat si economic. destinatia reperului. comuna datorita faptului ca importanta axului pinion nu permite o tehnologie mai sumara dacat aceea de serie mica pentru o buna functionare si silentiozitate in componenta puntii motorizate (PM). Daca adaosul de prlucrare este pera mare.ro ! Arhiva online cu diplome.5 STABILIREA ITINERARULUI TEHNOLOGIC Elaborarea structurii itinerarului tehnologic. materialului si conditiile de functionare . Pentru stabilirea adaosului de prelucrare se folosesc metode ca : metoda experimental . este necesar de cele mai multe ori ca de pe semifabricate sa indepartam un strat material. 3. am prezentat succesiunea operatiilor tehnologice intr-o productie de serie mica si individuala.5 CALCULUL ADAOSULUI DE PRELUCRARE SI A DIMENSIUNILOR INTERMEDIARE Pentru obtinerea organelor de masini cu precizie dimensionala. de forma si calitatea suprafetelor impuse de conditiile functionale.

pentru lc ≤ —— (3.adancimea stratului de la suprafata cu defecte de prelucrare precedenta [μm] Tb.Vizitati www.1.7)3 2 ∆c = curbura specifica [μm/mm] Pagina 66 din 118 . [μm] (3. cursuri si referate postate de utilizatori.5.56 ςp . CALCULUL ADAOSULUI DE PRELUCRARE Pentru calculul adaosului de prelucrare folosesc metoda prin calcul analitic ce se face dupa stabilireaprocedeului de elaborare a semifabricatului si succesiunea operatiilor si fazelor de prelucrare si a schemelor de prindere a piesei.pentru adaosurile asimetrice : 2Acmin= 2[Rzp+ δp + √ (ςp2 + εv2)] (3.56 δp . curbura .5.4)3 pentru adaosuri simetrice la suprafete de revolutie : 2Acmin= 2(Rzp+ δp + ςp + εv) (3.tocilar.1 3.pentru adaosurile de prelucrare minima curenta : Acmin= Rzp+ δp + ςp + εv (3. in care : Rzp – este inaltimea medie a neregularitatilor rezultate la prelucrarea precedenta [μm] Tb.5)3 si pentru adaosuri simetrice la suprafete plane opuse ce se prelucreaza simultan.6)3 l ςc = 2∆c x lc .abaterea spatiala la prelucrarea precedenta ςp = √( ςp2 + ς2centr) .5. Adaosul de prelucrare minim la prelucrarea curenta (Acmin) il voi determina cu relatia : .ro ! Arhiva online cu diplome. Tabelul 1.3)3 .

pentru suprafete exterioare cu adaos asimetric amax = bmax + Acnom (3. ele fiind trecute in documentatia tehnologica ( plan de operatii). amin – dimensiunea maxima . Pentru stabilirea adaosului de prelucrare la productia de serie mica am folosit metoda calculului analitic si in continuare ma folosesc de urmatoarele semnificatii consacrate : Acmin – adaosul de prelucrare minim la prelucrarea considerata.Vizitati www. pana la capatul cel mai apropiat sau 2 la locul de fixare [mm] ςcentr – eroarea de centrare [μm] εv – eroarea de verificare a dimensiunilor respective [μm] 3.10)3 anom = amin (rotunjit . sdeci in ordinea inversa a operatiilor de prelucrare. Dimensiunile intermediiare le calculez plecand de la dimensiunile piesei finite spre ale semifabricatului. pana a ajunge piesa. Acnom – adaosul de prelucrare nominal la prelucrarea considerata. Acestea sunt de fapt dimensiuni tehnologice. bnom – dimensiunea nominala la prelucrarea curenta Tp – toleranta dimensionala obtinuta la prelucrarea precedenta Pentru calculul dimensiunilor intermediare am folosit urmatoarele relatii. bmin – dimensiunea maxima. l lc ≤ —— . amax . anom + Tp) Pagina 67 din 118 . respectiv minima la prelucrarea curenta.2 CALCULUL DIMENSIUNILOR INTREMEDIARE Prin dimensiuni intermediare sau interoperationale se inteleg dimensiunile succesive pe care le primeste semifabricatul in diferite faze sau operatii de prelucrare. respectiv minima la prelucrarea precedenta. cursuri si referate postate de utilizatori.9)3 anom = amax (rotunjit.8)3 anom = amax (rotunjit) | dimensiunea obtinuta la prelucrarea respectiva . conform tabelului 5.tocilar.5.65 (2-89) pentru suprafete exterior cu adaos simetric amax = bmax + 2Acnom | (3. distanta de la sectiunea de prelucrat.Tp) pentru suprafete interioare cu adaos simetric amin = bmin – 2Acnom (3. anom .ro ! Arhiva online cu diplome. anom – dimensiunea nominala la prelucrarea precedenta bmax .

se va obtine dimensiunea: lp = lpfinita + Acnom .4 3.10)3 in care facem inlocuirile cu : Rzp = 150 μm δp = 200 ςp = 0 εv = 100 μm Tp = 250 μm Vom avea: μm Acmin= Rzp+ δp + ςp + εv = 150 + 200 + 0 + 100 = 450 μm Acnom = Acmin + Tp = 450 + 250 = 700 μm In urma strunjirii ambelor capete.100 mm dupa strunjirea primului capat se va obtine dimensiune: amax = bmax + Acnom = 300.6 CALCULUL ADAOSULUI DE PRELUCRARE SI A DIMENSIUNILOR INTERMEDIARE PE OPERATII TEHNOLOGICE CONFORM ITINERARULUI TEHN.80 mm anom = 300.70 mm lp = 300 + 0.7 = 300. Tp = 2500 .ro ! Arhiva online cu diplome.1 si 5.Vizitati www.5 (2-29) OPERATIA NR1 – DEBITARE Pagina 68 din 118 . Cap.3)3 si (3.7 ± 0. tabelul 4.10 + 0. in care lpfinita = 300 ± 0.1 .tocilar. 2.54. 3.8 – 0.7 = 300. treptele de toleranta (IT) si tolerantele dimensiunilor le-am ales din tabelul 4.10 Acnom = 700 μm = 0. este toleranta obtinuta la debitarea cu ferestraul alternativ.2 – STRUNJIRE I Strunjit frontal pentru primul capat: Din relatiile (3.1 STABILIREA LUNGIMII DE DEBITARE (Id) A SEMIFABRICATULUI LAMINAT OPERATIA NR.6. cursuri si referate postate de utilizatori.

5)3 rezulta : ςp = √(722+2502) = 260 μm ςp = 260 μm Din relatia (3.70mm ld = 305 + 0. cursuri si referate postate de utilizatori.700 + 0.500 = 303.6.5)3 rezulta: 2ACmin = 2[25 + 25 + √(2602 + 1002)] = 656 μm 2ACmin = 656 μm ACnom = 656 + 100 = 756 μm amax = 51. 40(150) μm si o precizie de prelucrare dimensionala de 2500 μm si in acest caz vom avea : amax = 303.456mm IT = Tp = 250 μm bmin = 51.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome.5 x 72 μm εv = 100 μm ςcentr = 250 μm ςp = √(722+2502) = 260 μm ςp = 260 μm : 2ACmin = 2[50+ 50 + √(2602 + 1002)] = 756 μm 2ACmin = 756 μm ACnom = 756 + 250 = 1016 μm amax = 52.016 = 53.456 + 1.456 – 0. Din tabelul 4.456 – 0.5 x 72 μm εv = 100 μm ςcentr = 250 μm Din relatia (3.456mm anom = 52.8 + 2.70mm 3. rezulta o rugozitate a suprafetei prelucrate Ra (Rz).700mm ςc = 2 x 0.200 + 2. dimensiune semifabricatului ld obtinuta la debitare este data de relatia (3.472 – 0.456 – 0.100mm faza strunjire de degrosare bnom = 52.70 = 305 + 0.900mm Rzp = εp =50μm bmax = 52.tocilar.456mm ςc = 2 x 0.9)3 amax = anom + Tp = 300.250mm Anom degros = 53.640mm Rzp = εp = 25 μm bmax = 51.250mm Pagina 69 din 118 .100mm Anom finis = 52.700mm IT = TP = 100 μm bmin = 51.5 (2-29) pentru debitare cu ferestraul alternativ la diametrul barei cuprin intre 26 si 75 mm.756 = 52.200 mm.472mm anom = 52.50 = 305.2 STABILIREA DIAMETRULUI (Ød) A SEMIFABRICATULUI LAMINAT OPERATIA NR4 – STRUNJIRE III faza de strunjire de finisare : bnom = 51.

7 mm 3.316 – 0.6.1 mm Pagina 70 din 118 .11 – STRUNJIRE IV faza II. tot o gaura infundata ce se face pe 25mm in vederea strunjirii interioare in care D = 25mm Adancimea de aschiere fiind: D.5 x 54 (pentru M:10).7 mm Фd = 53-0.283 = 25. cursuri si referate postate de utilizatori. burghiat-largit Ф23 x 25 mm.12 μm/mm 2ACmin = 2[20+ 25 + √(962 + 602)] = 316 μm calculul dimensiunii interioare – intermediare dimensiunea la operatia curenta este: bmax = bmin = bnom = 25 + 0.13 pentru diametrul semifabricatului laminat la cald avem Фd = 530.133mm amax = amin + Tp = 25.133mm strunjirea interioara de finisare o voi calcula tot cu relatia (3.5)3 cu datele de la sunpunctul precedent astfel : amin = bmin – 2Acmin = 25.216 anom = 25.5+0.tocilar. Din tabelul 5.5mm D’ 8.25mm 22 faza III.100 = 25. Aceasta gaura infundata se face pe adancimea de 54mm si D’ = 8.5 mm Deci dimensiunea in urma operatiei de strunjire de finisare este : Ф25.1+0.25mm 22 faza IV strunjire interioara de degrosare o voi calcu cu relatia (2.25mm t = 7.25mm t’ = 4.Vizitati www.D’ 23 – 8.316 – 0.ro ! Arhiva online cu diplome.5 t’ = —— = —— = 4.3 CALCULUL ADAOSULUI DE PRELUCRARE PENTRU SUPRAFETE INTERIOARE OPERATIA NR.5)3 in care : Rzp = 20 μm εp = 0 ςp = 25 μm εv = 60 μm lc = 8 μm ςp = Δc x lc = 96 μm Δc = 0. burgiat Ф8.316 = 25.5 t’ = —— = ———— = 7.1+0.

40 = 26.4mm amax = amin + Tp = 25.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.ro ! Arhiva online cu diplome.4 + 0.5mm Dimensiunile la operatia precedenta (strunjire de finisare sunt urmatoarele) : 2Acnom = aAcmin + Tp = 61.724mm bmin = 25.7 + 0.92 ≈ 100 μm = 0.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 25.38 = 25.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.1mm amin = bmin – 2Acnom = 25.5 – 0.24 – RECTIFICARE VII – FINISARE .Vizitati www.tocilar.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.1 = 25. cursuri si referate postate de utilizatori.00mm Pagina 71 din 118 .8mm Tp = 38 μm ςp = 0.024mm OPERATIA NR. Adaosul de prelucrare pentru operatia de rectificare-finisare este dat de relatia(3.78mm Deci in urma operatiei de rectificare degrosare. OPERATIA NR.700mm Dimensiunile la operatia precedenta(rectificare de degrosare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60.700mm bnom = 25.7 – 0.6mm amax = amin + Tp = 25.6mm bmin = 25.96mm 2ACmin = 2(30.96) = 59.96) = 61.92 μm Calculul dimensiunilor intermediare pentru operatia curenta bmax = 25.18 – RECTIFICARE III – DEGROSARE Adaosul de prelucrare pentru operatia rectificare-degrosare este dat de relatia(3.96mm 2ACmin = 2(29.1 = 25.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 15 μm Δc = 0.92 + 38 = 99.00 μm In cadrul dimensiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 25. dimensiunea interioara este : Ф25.00 + 40 = 100 μm = 0.5 mm bnom = 25.6 + 0.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.92 μm ≈ 60.

12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.0.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0. dimensionarea interioara este Ф26 la care se aplica toleranta pentru rulmenti cu ace de +0.Vizitati www.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.4 CALCULUL ADAOSULUI DE PRELUCRARE LA SUPRAFETE EXTERIOARE OPERATIA NR. Deci in urma operatiei de rectificare finisare.700mm bmin = 27.92 μm ≈ 60.96) = 59.004 Adaosul de prelucrare pentru operatia rectificare-finisare la palierul II (pentru rulment).00mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.004.6.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.6mm amax = amin + Tp = 276 + 0.020. cursuri si referate postate de utilizatori.700mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60.tocilar.este dat de relatia (3.40 = 28.96) = 59.009 .5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.7 – 0.020 mm -0.1 = 27.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 27. deci Фfinisare este Ф26+0.007 3.007 -0.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 27. deci Фfinisare este: Ф28 – 0.009 +0. dimensiunea exterioara este de Ф28 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.21 – RECTIFICARE V – FAZA II – FINISARE a) Adaosul de prelucrare pentru operatia rectificare-finisare la palierul I – este dat de relatia (3.724mm bnom = 27.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.ro ! Arhiva online cu diplome.96mm 2ACmin = 2(29.96mm 2ACmin = 2(29.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: Pagina 72 din 118 .92 μm ≈ 60.00 + 40 = 100 μm = 0.

0.Vizitati www. bmax = 29.92 μm ≈ 60.40 = 34.004 c) Adaosul de prelucrare pentru operatia rectificare-finisare la palierul III.96) = 59.00 + 40 = 100 μm = 0.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 33.1 = 29. alejaz liber pe ax pinion – este dat de relatia (3.700mm bnom = 29.00mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.700mm bnom = 33.tocilar.004.7 – 0.60 + 0.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 29. dimensiunea exterioara este de Ф30 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0. deci Фfinisare este: Ф30 – 0. cursuri si referate postate de utilizatori.006 .6mm amax = amin + Tp = 29.700mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60.70 – 0.724mm bmin = 33.00mm Pagina 73 din 118 .12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.1 = 33.ro ! Arhiva online cu diplome.006 +0.60 + 0.8mm Tp = 40 μm ςp = 0. frana electromagnetica.40 = 30.60mm amax = amin + Tp = 33.700mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 33.724mm bmin = 29.96mm 2ACmin = 2(29.00 + 40 = 100 μm = 0.

700mm bnom = 39.700mm bnom = 33.ro ! Arhiva online cu diplome.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.700mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60.70 – 0.008 d) Adaosul de prelucrare pentru operatia rectificare-finisare la palierul V(pentru rulment) – este dat de relatia (3.100.724mm bmin = 39.100 d) Adaosul de prelucrare pentru operatia rectificare-finisare la palierul IV.96mm 2ACmin = 2(29.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.700mm Pagina 74 din 118 .96) = 59.Vizitati www.92 μm ≈ 60. deci Фfinisare este: Ф34 +0. Deci in urma operatiei de rectificare-finisare. cursuri si referate postate de utilizatori.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.100. alejaz liber pe ax pinion – este dat de relatia (3.724mm bmin = 33.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 33.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.tocilar. frana electromagnetica. dimensiunea exterioara este de Ф34 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.60mm amax = amin + Tp = 33.96) = 59.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 33.40 = 34. dimensiunea exterioara este de Ф34 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.00 + 40 = 100 μm = 0.96mm 2ACmin = 2(29.60 + 0. deci Фfinisare este: Ф34 +0.1 = 33.00mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.92 μm ≈ 60.017 -0.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 39.

70 – 0.00 + 40 = 100 μm = 0.Vizitati www.tocilar. dimensiunea exterioara este de Ф40.10 + 0. deci Фfinisare este: Ф40.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 40.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.17 – RECTIFICARE II – FINISARE II a) Adaosul de prelucrare pentru operatia la rectificare – finisare II la palierul V (pentru rulment).96mm 2ACmin = 2(29.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 39.60mm amax = amin + Tp = 39.700mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60 + 40 = 100 μm = 0.5 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.10mm amax = amin + Tp = 40.005 b) Adaosul de prelucrare pentru operatia la rectificare – finisare II la palierul II (pentru rulment).60 + 0.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0. Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60.200 – 0.5 +0.724mm bmin = 40.05mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.96) = 59.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 40.700mm bnom = 40. deci Фfinisare este: Ф34 +0.00mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.1 = 39.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.40 = 40. cursuri si referate postate de utilizatori.40 = 40.006 OPERATIA NR. este data de relatia (3.92 μm ≈ 60. dimensiunea exterioara este de Ф34 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0. este data de relatia (3.006 -0.1 = 40.100.05.ro ! Arhiva online cu diplome.5)3 in care : Pagina 75 din 118 .

1 mm amin = bmin – 2Acnom = 29.1 = 29. cursuri si referate postate de utilizatori.96mm 2ACmin = 2(29.92 μm ≈ 60.96) = 59.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.005 OPERATIA NR.100mm bnom = 30.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.40 = 30.20mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.tocilar.2 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.924mm bmin = 29.92 μm ≈ 60.96mm 2ACmin = 2(29.80mm amax = amin + Tp = 29.05.80 + 0.Vizitati www.900mm bnom = 29.9 – 0.2 +0.124mm bmin = 30.100mm Pagina 76 din 118 .900mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60 + 40 = 100 μm = 0.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 30.96) = 59.10 – RECTIFICARE I – DEGROSARE a) Adaosul de prelucrare pentru operatia la rectificare – degrosare la palierul II (pentru rulment).8mm Tp = 40 μm ςp = 0.ro ! Arhiva online cu diplome. este data de relatia (3. dimensiunea exterioara este de Ф30. deci Фfinisare este: Ф30. Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 29.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.

dimensiunea exterioara este de Ф40.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.10 + 0.124mm bmin = 34. este data de relatia (3. este data de relatia (3.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 30. cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar.92 μm ≈ 60.40 = 30. Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60 + 40 = 100 μm = 0. dimensiunea exterioara este de Ф30.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 34.1 = 30.40mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.1 = 34.10 – 0.05.40mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.2 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.04 +0. deci Фfinisare este: Ф30.00mm amax = amin + Tp = 34.005 c) Adaosul de prelucrare pentru operatia la rectificare – finisare II la palierul V (pentru rulment).005 b) Adaosul de prelucrare pentru operatia la rectificare – degrosare la palierul IV (pentru rulment).100mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60 + 40 = 100 μm = 0.4 +0.80 + 0.Vizitati www.100 – 0.40 = 34.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 34.96) = 59. deci Фfinisare este: Ф34.5)3 in care : Pagina 77 din 118 .5 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.05.96mm 2ACmin = 2(29.00mm amax = amin + Tp = 30.100mm bnom = 34.

25) = 2.ro ! Arhiva online cu diplome.25mm affmax = 0.00mm amax = amin + Tp = 40.Vizitati www.tocilar.12mm deci : afdmax = 2.124mm bmin = 40.50. m = 2.96) = 59.14 + 0.92 μm ≈ 60. este data de relatia (3.5 – (0.10 – RECTIFICARE I – DEGROSARE a) Adaosul de prelucrare la frezarea danturii de finisare.96) = 59.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.1 – 0.5mm) din care scade cu : adaosul pentru rectificat dantura armax = 0. deci Фfinisare este: Ф40.4 +0.13mm OPERATIA NR. Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.4mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.2.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 40.13 mm afdmax = 2.100mm bnom = 40.1 = 40.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 40.30 (2-68) si cu rezultatul anterior din (3.92 μm ≈ 60.005 OPERATIA NR.8)3 rezulta: affmax = bmax + 2Acnom = 0.96mm 2ACmin = 2(29.4 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.40 = 40.4 + 0.95 μm ςp = 25 μm εv = 34 μm 2ACmin = 2(29.25mm Adaosul de prelucrare la frezarea danturii de degrosare in acest caz este functie de modulul (m.100mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60 + 40 = 100 μm = 0.12 + 0.11 = 0. dimensiunea exterioara este de Ф40.00 μm dar bmax = 1.22 – RECTIFICARE – DANTURA z = 18.11 mm tab5.5mm Pagina 78 din 118 . cursuri si referate postate de utilizatori.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.10 μm = 1.3)3 il introducem in (3.3)3 in care : Rzp = 10 μm ςp = 0.

tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome.3)3 in care : Rzp = 2 μm ςp = 0.4mm OPERATIA NR. Deci adaosul de prelucrare pentru operatia de frezat nr.25mm 2 OPERATIIA NR.8)3 rezulta: armax = bmax + 2Acnom = 0.1 mm tab5.12mm armax = 0.31 (2-68) si cu rezultatul anterior din (3.3)3 il introducem in (3.2mm la care se adauga si toleranta : adaosul de prelucrare = 4.36) si adancimea (4. este data de relatia (3.2 = 4.95 μm ςp = 3 μm εv = 4 μm 2ACmin = 2(9.4mm acpmax = 4.12mm OPERATIA NR.2mm acpmax = 4. Adaosul de prelucrat in acest caz este egal cu adancimea de aschiere : D amaz = t = —— in care : 2 D = 2.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori. infundat si cu sanfren la intrare.5mm – diametrul gaurii 25 amaz = t = —— = 1.2) si lungimi diferite de 40mm si rspectiv 45mm.2 + 0. cu Ф2.2mm toleranta 0.2 + 0.02 = 0.92 μm ≈ 0.95) = 19.8nuturi de pana este : 4.5mm.3 – STRUNJIRE II – DEGROSARE Pagina 79 din 118 .2 – STRUNJIRE I – BURGHIAT CENTRE Aceasta operatie se executa la ambele capete la o adancime de 12mm. Adaosul de prelucrare la rectificarea danturii .8 – FREZARE – NUT DE PANA Cele doua nuturi de pana au : latimea (8-0.02 μm dar bmax = 100 μm = 0.1 + 0.

15mm bmax = 34.25 : 2 Faza II – strunjire palier IV – Adaosul de prelucrare il determin cu relatia: (3.5)3 si (3.1.15mm |amax = amin + Tp = 34.8 + 141.8 + 48 = 251.36 μm 2ACmin = 0.15 + 0.15 = 40.35 = 40.35 = 34.50mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.5)3 si (3.7)3 rezulta: ςp = 0. cursuri si referate postate de utilizatori.36mm Din (3.30 + 0.36) = 148.15 + 0.50 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.72 μm ≈ 0.6 μm/mm εv = 29 μm lc = 0.10mm |amax = amin + Tp = 40.7)3 in care: ςp = 0.300mm bnom = 40.300mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 0.6mm Tp = 350 μm Din (3.326mm bmin = 40.30 – 0.300mm 2Acnom = 2Acmin + Tp = 34.tocilar.15mm din (3.5)3 rezulta: 2ACmin = 2(74.30 – 0.10)3 rezulta : |amin = bmin – 2Acnom = 34.50mm din (3.4mm . Faza I – strunjire palier V – Adaosul de prelucrare il determin cu relatia: (3.300mm bnom = 34.15 + 0.50 +0.1 = 40.35 = 0.326mm bmin = 34.8)3 in care: Rzp = 15 μm ςp = Δc x lc ςp = 30 μm Δc = 0.015 mm In calculul dimensiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 40.10)3 rezulta : |amin = bmin – 2Acnom = 40. t = 6.1mm Faza ce se executa din doua treceri pe o lungime de :15.Vizitati www. dimensiunea exterioara este de 40.1 = 40.50mm Pagina 80 din 118 .ro ! Arhiva online cu diplome. deci Фdegresare este:Ф40.

5mm rezulta: amax = t = (40.5) :3 = 3mm.50mm din (3.50mm Deci in urma operatiei de strunjire -degrosare.50 +0. deci Фdegresare este:Ф30.5 – 30.1mm Faza ce se executa din doua treceri pe o lungime de : 141.ro ! Arhiva online cu diplome.10)3 rezulta : |amin = bmin – 2Acnom = 30.1mm Faza ce se executa din doua treceri pe o lungime de : 45.8mm si un adaos de prelucrare egal cu adancimea de aschiere dat de relatia(3.36 μm 2ACmin = 0.12)3: in care D – 34.36 μm 2ACmin = 0.15mm bmax = 30.5)3 si (3. deci Фdegresare este:Ф34.15 + 0.8 +48 = 235.1.tocilar.300mm 2Acnom = 2Acmin + Tp = 0.5)3 si (3.7)3 in care: ςp = 0.8 + 48 = 93.35 + 0.15 = 0.50 +0.5mm d = 30.7)3 in care: ςp = 0.6mm si care cu un adaos de prelucrare egal cu adancimea de aschiere dat de relatia : D-d amaz = t = —— [mm] (3.8 + 45.326mm bmin = 30.1 = 30.50 la care se aplica toleranta pentru rectificare +0. Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.35mm Pagina 81 din 118 .50mm Tp = 0.5mm rezulta: amax = t = (34. dimensiunea este de 30.Vizitati www.30 – 0.12)3 2 in care D – diametrul exterior = 40.50 la care se aplica toleranta pentru rectificare +0. cursuri si referate postate de utilizatori. dimensiunea exterioara este de 34.15mm |amax = amin + Tp = 30.5mm d = 34.1.5 – 34.35 = 30.300mm bnom = 30.15mm 2Acnom = 0.5) :2 = 2mm Faza IV – strunjire palier I – Adaosul de prelucrare il determin cu relatia: (3. Faza III – strunjire palier II – Adaosul de prelucrare il determin cu relatia: (3.

masina – unealta sa asigure realizarea tuturor conditiilor de precizie impuse pisei de prelucrat . respectiv φs pentru avansuri : nmax Pagina 82 din 118 .5mm d = 28.12)3: in care D – 30.226mm bmin = 28.20 – 0.tocilar. maxime si a numarului de trepte se realizeaza astfel. schema cinematica.4 la care se aplica toleranta de +0.15 = 28.05mm 3. bmax = 28.1.5 – 28.4 +0.200mm bnom = 28.1mm Faza ce se executa dintr-o trecere pe o lungime de : 48mm si un adaos de prelucrare egal cu adancimea de aschiere dat de relatia(3.ro ! Arhiva online cu diplome.10)3 => |amin = bmin – 2Acnom = 28. alegerea masinilor unelte se realizeaza tinand cont de urmatoarele criterii : posibilitatea generarii suprafetelor la un cost minim .35 = 28.1 ALEGEREA MASINILOR UNELTE In proiectarea proceselor tehnologice de prelucrare mecanica. cursuri si referate postate de utilizatori. masa de lucru a masinii – unelte sa permita amplasarea reperului(dimensiunile de gabarit ale reperului si greutatea acestora sa fie in limitele prescrise pentru masina – unealt) . LICHIDELOR DE UNGERE SI A MIJLOACELOR DE MASURARE 3. capacitatea productiva a masinii – unelte sa concorde cu programul de productie impus . Determinarea valorilor din sirul turatiilor si a avansurilor in conditiile specificarii valorilor minime. SCULELOR.Vizitati www.4mm In urma fazei rezulta dimensiunea de 28.200mm Din (3.05 + 0.4) :2 = 1.7. In prima faza se determina ratia φn pentru turatii. sistemele de actionare sa permita prelucrarea cu regimul optim de aschiere. rezultand:Ф28.05mm |amax = amin + Tp = 28.4mm rezulta: amax = t = (30.7 ALEGEREA MASINILOR UNELTE.

2.62mm numarul treptelor de turatii…………………………………………. 100 avansul de taiere………………………………………………….450mm distanta maxima intre varfuri …………………………………1000-2000mm diametrul maxim al piesei peste carucior…………………………. φn = Zn-1√———— (3.1400 x 611 x 890mm greutate maxima cca………………………………………………………550kg Pentru operatiile nr2..15)3 Sj = smin φsi-1.14)3 smin unde zn – reprezinta numarul treptelor din gama de turatii zs – numarul treptelor din gama de avansuri Ulterior se pot obtine toate valorile sirului.continuu motorul electric asincron-trifazat : putere/turatie……………. cursuri si referate postate de utilizatori. 3..2.13)3.3 numarul curselor pe minut………………………………………. i ε N (3.ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar.2000 rot/min Pagina 83 din 118 . i ε N (3. 300/150mm cursa ramei ………………………………………………………. cu relatiile : Ni = nmin φnii-1.zn).14)3.3.Vizitati www.zn). i ε (1.16)3 Cu relatiile (3.22kw/150 rot/min dimensiuni gabarit lung x lat x inalt………………………. tip SNA 450 care are urmatoarele caracteristici: diametrul maxim al piesei pentru batiu………………………………..4 si 11 – strunjire – aleg normativ. 80.150mm dimensiunea panzei de ferestrau conform STAS 1066-70………600 x 50 x 4m numarul treptelor cursabile duble pe minut……………………….3…….21(24)mm domeniul de turatii…………………………………………20….13)3 nmin smax φs = Zs-1√———— (3. i ε (1.3……. care are urmatoarele caracteristici: dimensiunea maxima a materialului debitat: rotund/subunghi …. (3.. 3(16)3 si caracteristicile principale ale unor masini-unelte universale – anexa III – unelte necesare pentru opratii tehnologice stabilite in subcapitolul 3.63.25)3.1 – debitare – aleg ferestraul alternativ FA300.4 Pentru operatia nr..225mm diametrul maxim al barei de prelucrat……………………………….

5 – frezare – danturare.30.. 100.007….36..8.70 – 50mm/m -axial ……………………………………………………….8 kw Pagina 84 din 118 .75. 0.13.02. 5) ...1375mm c)Pentru operatia nr.19.longitudinale ……………………………………….40.60º gama avansurilor : -radial (hidraulic fara trepte……………………………….1…. 2 :60)………………. 0.6mm latimea maxima de frecare pentru roti dintate……………………………. pentru aceasta operatie aleg masina de frezat roti dintate prin rotogolire tip FD320.1250.38..62. 1000.38.0.22. 600.5mm/m alezajul conic din axul port-scula………………………………. 63.4.ecuatia speciala (angrenaje de diviz..007…1. 50. 3. 80. 3. 0.2….port-scula……………………………….1350mm inaltime……………………………………….88.04-4mm/m inclinatia maxima a suportului port-scula………………………………….. 2 :60)…………………8 .3050mm latime…………………………………………. 320mm modulul maxim………………………………………………………………. 599. (20.7.tocilar.72. 315.170mm puterea motorului principal…………………………………………….32.2000) domeniul de avansuri : . 2.15 .. 0. 200. 0.1600.22. 400.25mm/m cursa maxima a pinalei…………………………………………………200mm cursa maxima a saniei port-cutit……………………………………….27.0. 1.25mm/m (0. 0..ro ! Arhiva online cu diplome. 0.1800.45.diametrul maxim al rotii prelucrate………………………………………. 0.8 gama turatiilor…………………………………………………60…. care are urmatoarele caracteristici: ..Vizitati www.5kw masa strungului…………………………………………………………2760kg dimensiuni de gabarit: lungime……………………………………….ecuatia normala (angrenaje de diviz.280mm numarul maxim de dinti ce se pot freza : .5 mm/m -tangential…………………………………………………0. 1.320mm puterea electrica instalata……………………………………………..10..26. 0.Morse 4 diametrul maxim al sculei standardizate……………………………105mm diametrul mesei……………………………………………………….028.53. 0. 800.58. cursuri si referate postate de utilizatori.300 rot/min gama avansurilor verticale ale suportuli port-scula la o rotatie a sculei…0. 25.4 numarul treptelor de turatii ale arb.1. 160. 2.0. 250.transversale………………………………………………..

50. 630. 1000. 75.3500kg dimensiuni de gabarit : lungime…………………………………. 375.18 (19.360mm conul axului9 principal………………………………………………150.longitudinal…………………..5……542. Verticale : ½ din avans. 100.Vizitati www..8 – frezare.0º domeniul avans. 30. 750..80. 500.980mm inaltime………………………………………1900mm masa utilajului……………………………………………………………3700kg Pentru operatia nr. 400.1968mm Pagina 85 din 118 . 800. 38. 24.5mm distanta intre axa arborelui principal si ghidajul batiului……………. cursuri si referate postate de utilizatori.2300mm/min avans rapid vertical………………………………………………. 1600) unghiul de rotatie in plan orizontal al mesei……………………………. 160.1500/rot/min puterea electromotor pentru racire…………………………………0. 48. 300. 1250. 125. 118. electromiotor racier………………………………3000rot/min greutatea masinii…………………………………………………. 40.mm/m domeniul avans. de rotatii.1600rot/min numarul treptelor de turatii ax principal……………………………………18 (32. 250. 315.765mm/min puterea electromotorului de actionare principal…………………7. 235.80mm .. 95.3 buc latimea canalelor…………………………………………………………18mm distanta intre canale……………………………………………………….. 60.ro ! Arhiva online cu diplome.15 kw nr.cursa longitudinala: automat/manuala………………………………. 475. dimensiuni de gabarit: lungime…………………………………….longitudinele si transversale……………………..tocilar. 200.. 150.suprafata mesei…………………………………………………….19…950mm/m numarul treptelor de avansuri…………………………………………….900/920mm . 190. 600. 63. aleg masina de frezare verticala tip FV – 36 care are urmatoarele caracteristici: .cursa transversala : automat/manuala…………………………………450/470mm distanta dintre axa principala si suprafata mesei……………………55…525mm distanta intre ghidajele batiului si mijlocul mesei………. 950) avans rapid longitudinal si transversal………………………….50 diametrul axului principal in rulmentul din fata………………………100mm .360 x 1400mm numarul canalelor T……………………………………………………..32.domeniul de rotatie al axului principal…………………………….2200mm latime……………………………………….5 kw putere electromotor pentru avansuri…………………………….222..

.. 463. 602. 390.1835mm inaltime…………………………. cursuri si referate postate de utilizatori. 324.800mm latime…………………………………………570mm inaltime………………………………………... 800) unghiul maxim de rotire a papusii port-presa ………………….Morse 5 dimensiuni de gabarit : lungime…………………………. 236.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome.25mm distanta dintre planele mediane ale pitrelor…………………………. bachelita dimensiuni de gabarit : lungime……………………………………….1000mm viteza maxima periferica a pietrei………………………………………24 m/s -putere………………………………………………….2025mm Pentru operatiile nr. cu urmatoarele caracteristici tehnice : diametrul maxim de rectificare……………………………………100mm domeniul diametrelor inter. 378. 489..tocilar..2 diametrul capetelor de iesire al arborelui electromotor…………………. de rectificare………………………15 – 80 mm lungimea maxima de rectificat exterior……………………………300mm lungimea maxima de rectificat interior…………………………….16 – curatat-periat.1680mm latime……………………………. 115. 143. 10.2375mm inaltime…………………………………. 735.800 rot/min (63..…1.. aleg polizorul universal cu aspirator PU 300 A. 21 si 24 – rectificare exterior. latime…………………………………….100mm unghiul de rotire al mesei……………………………………………..…420mm inaltimea axelor pietrelor de la sol…………………………………….. 690. care are urmatoarele caracteristici tehnice: diametrul pietrei cilindrice plane……………………………………….300mm numarul posturilor de lucru……………………………………………. aleg masina de rectificat universala tip RU-100.ceramic..1330mm greutate (cu aspirator) ………………………………………………….7 kw -turatia………………………………………………..1480 rot/mi domeniul de turatii al piesei (reglabile continu)…………………63. 525.12º latimea maxima a discului……………………………………………40mm turatia arborelui pietrei abrazive…………………………………….. 85..1500 rot/min tipul diametrului pietrei: .2225mm greutatea masinii ………………………………………………2400kg Pentru operatia nr.190kg Pentru operatiile: Pagina 86 din 118 . 18. 17.

CFI si CFII – control intermediar si final. rezistenta la rupere.20 – rectificat centre Ф2.5mm d) Pentru operatia nr. montare si demontare dispozitiv. 600 x 50 x 4mm b) Pentru operatiile nr. etc.14 – operatiile de tratament termic si termochimic am ales instalatii specifice acestor tratamente.A Nr. CII. se recomanda a fi utilizat pentru aschierea suprafetelor discontinuue. cat si caracteristicile acestora le-am ales tinand cont de recomandarile prevazute in tabelele 6.2 ALEGEREA SCULELOR Influienta sculei aschietoare asupra prelucrabilitatii se manifesta prin intermediul materialului partii aschietoare si a parametrilor geometrici ai acestuia. am ales cutit 20 x 20 STAS 6377-80/PSC. prelucrabilitate buna. Nr 7 – trasare.5 – 95 si 6.B 1600 x 100 cod WMW Nr. strunjirea capetelor piesei – am ales cutit 32 x 20.z. 2.1 – debitarea semifabricatului – voi folosi panza ferestraului STAS a066 – 70.5 – am ales o masina de rectificat tip six.12.am ales o masa de cusut 1000 x 1200mm Nr 9. 4 si 11 – strunjire de degrosare a suprafetelor exterioare.Z.5. 13. am ales banc de lacatuserie NrCI. 19 si 23 – ajustare. burghie.5 – frezarea danturii – de degrosare si frezarea danturiide finisare aleg: Freza melc model mm 2.ro ! Arhiva online cu diplome. 2-9.8 – frezarea canalelor de pana aleg Freza deget Ф8 STAS Pagina 87 din 118 .7.tocilar. Recomandari ptivind utilizarea sculelor aschietoare precum si a materialelor abrazive. am ales o masa de control.4. cursuri si referate postate de utilizatori. a) Pentru operatia nr. cost redus.Vizitati www. 3. STAS 358 – 67 /RP 3-1 strunjirea de finisare a suprafetelor – cu cutitul 25 x 10 STAS 6378 – 80/P20 strunjirea interioara – o voi face cu cutitul 20 x 10 STAS 6378-80/P10 c) Pentru operatia nr. variatii ale sectiunilor sau la confectionarea sculelor : cutite. fabricata in URSS Nr. 3.22 – rectificat dantura – am ales o masina de rectificat dantura tip REISHAUER cod N. Nr. CIII.6 – 2 – 96 Otelul rapid. caracterizat prin tehnicitate.15 – indreptare – am ales o presa tip PHO – 25 Nr.8 – raionare dantura – am ales masina de raionat dantura tip 580. freze. 6.

CONSERVARE Lichidele de racire ungere contribuie la cresterea durabilitatii sculelor de aschiere.strunjire.10. voi folosi un disc de sarma STAS Pentru operatiile : Nr.ro ! Arhiva online cu diplome.9 – 2 – 98.3 ALEGEREA LICHIDELOR DE RACIRE – UNGERE. Nr.7.9 – ajustare – aleg diferite pile ca profil si granulatie si poansonare. antibactericid. Pagina 88 din 118 . Nr.. Nr.7 – trasare – folosesc un ac de trasat Ф3 STAS Nr. 18 si 24 – rectificare exterioara am ales discul abraziv tip En 25…40 L –D unde: En = materialul abraziv.l fazele II si VI centruire voi alege : Burghiu Ф2. de tipul : PE1 pentru operatiile de rectificare a danturii .8 – raionare dantura – folosesc masina SH 580. e) Pentru operatia nr.Vizitati www. gaurire.40 – granulatia L – D – duritatea C – liantul f) Pentru operatia nr. dispersat de tip P2A. aleg un lichid de racire si ungere.20 – rectificare centre – aleg : piatra cu coada tip En 25-40 L-D C. micsorand temperaturile si fortele de aschiere imbunatatind rugozitatea suprafetei prelicrate.tocilar. detergent. strunjire.16 – curatat – periat. cursuri si referate postate de utilizatori.5mm Nr2.5 STAS 1114 – 67/RP3 Nr. antirugina. rectificare frontala si rectificare plan frontala a axului (cap dantura) se alege : Disc abraziv cu carecteristicile : diametrul discului = 20mm latimea discului = 15mm granulatie = 40 liant = C material abraziv = En 3.24 – rectificare interioara. 17. aleg ulei mineral 102 + ulei rapita sulfurizat. pentru operatiile : debitare.. Recomandari privind lichidele de racire – ungere utilizate la diferite prelucrari sunt prezentate in tabelul 6.22 – rectificare dantura – se alege : piatra melc abraziva m :2. frezare aleg o emulsie anticoroziv. antiuzura. 25….

nejustificat de manopera. detergent. . Caracteristicile principalelor mijloace de masurare a lungimilor. In planul de operatie se trec toate datele tehnice necesare pentru control . filetelor.uscarea pieselor. in favoarea celui prin sondaj. productivitatea operatiei de masurare sau control tehnic . Precizia mijlocului de control se alege astfel incat valoarea diviziunii mijlocului de masurat sa reprezinte 1/5 – 1/6 din campul de toleranta a dimensiunii controlate. antirugina de tip P4C tip1 conservarea piesi finite dupa operatia : CFII si promovate pentru operatia urmatoareconservare.depozitare in rafturi 3. energie. fiind conditionata de pretul de cost de precizie si conditiile de lucru. La includerea controlului interoperational se va tine cont de faptul ca acesta se reflecta in costul total de fabricatie a reperului. pentru operatiile de rectificare exterior-interior si filetare. eliminand influenta facorului uman. fapt ce permite renuntarea la controlul bucata cu bucata. o voi face astfel: . unghiurilor.tocilar. evitand astfel consumul ulterior.Vizitati www. conicitatilor.ro ! Arhiva online cu diplome.spalare in baie de petrol . rotilor dintate le voi intrebuinta si folosi astfel : Pagina 89 din 118 . aleg un lichid de racire si ungere. cu ce instrumente. un ulei mineral antioxidant. tolerante sau a conditiilor de precizie a formei geometrice si de precizie a pozitiei reciproce a suprafetei. fabricatia este mai omogena. Menirea controlului interoperational este de a pune in evidenta din timp eventualele rebuturi. Operatiile de control efectuate pe parcursul itinerarului tehnologic se vor prevedea dupa obtinerea cotelor principale. cursuri si referate postate de utilizatori. scule. controlul se realizeaza in ciclul automat. utilizand metoda statistica. diametrelor. dispersat. La productia de serie mica si unicat.4 ALEGEREA MIJLOACELOR DE MASURARE Alegera mijloacelor de masurare se realizeaza luind in considerare: caracteristicile metrologice ale aparatelor de masurat si precizia ceruta. cotele ce se vor calcula . eficienta economica are un rol determinant. costul manoperei de masurare) conditiile de lucru In adoptarea deciziei privind alegerea metodei si mijloacelor de masurare. stra. etc.ambalare cu hartie parafina . costul operatiei de control ( incluzand investitia facuta pentru achizitionarea aparatului de masurat.7.

.dimensiuni exterioare….001mm domeniul de masurare al scarii…………….tocilar.1mm domeniul de masurare al scarii…. …… ...12mm domeniul de utilizare…………………………20 ÷ 32mm pentru operatiile de recificare de finisare de exterior se va folosi comparator cu cadran STAS 4293 – 79.0….25mm domeniul de utilizare…………………….0. pentru operatiile de debitare.002 domeniul de masurare al scarii…………………….subler pentru dantura STAS 1373/5 – 73.0.2…10mm .aparat pentru masurarea pasului de baza.01mm domeniul de masurare al scarii ………….0.25 ÷ 50mm pentru operatiile de rectificare de finisare la interior. strunjire exterioara se va folosi subler obisnuit STAS 1373 /2 – 73 cu urmatoarele caracteristici : valoarea diviziunii…………………. cu urmatoarele caracteristici : valoarea diviziunii……………………………...1mm domeniul de masurare al scarii………….dimensiuni interioare…10 ÷ 300mm pentru operatiile de prelucrari interioare se va folosi subler de adancime STAS 1373/3-73 cu urmatoarele caracteristici : valoarea diviziunii……………………0.30mm domeniul de utilizare : .0.Vizitati www..0 ÷ 1mm domeniul de utilizare pentru operatiile de prelucrarea danturii se vor folosi urmatoarele mijloace de masurare : ..01mm domeniul de masurare al scarii……………. se va folosi micrometrul de exterior obisnuit STAS 1374 _ 73 cu urmatoarele caracteristici : valoarea diviziunii ………………………0...ro ! Arhiva online cu diplome.0 ÷ 150mm domeniul de utilizare inter. cu caracteristicile : valoarea diviziunii………………………………….0 ÷300mm . cu urmatoarele caracteristici : Pagina 90 din 118 . cursuri si referate postate de utilizatori..0 ÷ 150mm pentru operatiile de strunjire de finisare si rectificare de degrosare. se va folosi micrometrul de interior cu ciocuri (micrometrul-vergea) cu urmatoarele caracteristici : valoarea diviziunii………………………….>1mm modulul………………………………………….

luand in considerare conditiile concrete de aschiere.8 STABILIREA REGIMULUI DE ASCHIERE 3. cu urmatoarele caracteristici : valoarea diviziunii……………………………. respectiv asupra costului prelucrarii.………3mm domeniul de masurare al aparatului……………..1 METODOLOFIA DE STABILIRE A REGIMURILOR DE ASCHIERE La proiectarea proceselor tehnologice de prelucrare. o etapa importanta o constituie stabilirea regimurilor de aschiere optime. Aceasta exercita o influenta directa asupra normei de timp...0.s viteza de aschiere…………………v acestia pot fi calculati analitic.ro ! Arhiva online cu diplome.. rezultand o durabilitate economica sau o durabilitate optima pentru taisul sculei.. sau pot fi alesi den normative. in urmatoarele conditii : adancimea de aschiere……………….02mm domeniul de masurare al scarii…………………….001mm domeniul de masurare al scarii………………….evolventmetru.8. valoarea diviziunii…………………………………0. Paramerii regimului de aschiere se stabilesc.35mm modulul…………………………………………. cu urmatoarele caracteristici : valoarea diviziunii…………………………………0.25 ÷ 330mm utilizare : compara profilul efectiv frontal al dintelui cu evolventa teoretica.tocilar. a capacitatii productive de aschiere.t avansul…………………………….1 ÷ 18mm .. stabilirea adancimii de aschiere si a numarului de treceri. cursuri si referate postate de utilizatori. 3.….005mm domeniul de masurare al scarii……………………0 ÷ 2mm modulul…………………………………………. Adancimea de aschiere se stabileste in concordanta cu marimea de prelucrare intermediar cu relatiile : pentru adaosuri simetrice : 2Acnom Pagina 91 din 118 . Optimizarea regimului de aschiere se bazeaza pe criteriul capacitatii productive de aschiere maxima..0 ÷ 10mm .calibrul potcoava cu comparator pentru roti dintate.. in principiu.Vizitati www.

Stabilirea vitezei de aschiere si a turatiei Viteza de aschiere se stabileste in functie de urmatoarele.5 – 2 –121. in [mm/dinte] avans pe cursa dubla Scd.17)3 2 pentru adaosuri asimetrice : t = Acmon [mm] (3. tabelul 7.tocilar.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori. In functie de procedeul de prelucrare. Pagina 92 din 118 .19)3 2t Acnom t = ———— [mm] (3. cu relatia generala : Cv V = ——————— ۰ K [m/mm] (3. t = ———— [mm] (3. Din diagrama de avansuri a masinii-unelte se alege valoarea imediat inferioara celei calculate sau recomandate in tabele. in [mm/min] avans pe un dinte Sz. in [mm/cd] Viteza de avans. avansul se exprima astfel : avans de rotatie s.18)3 Daca adaosul de prelucrare intermediar nu se poate indeparta intr-o singura trecere. numita avans pe minut la unele procedee se determina astfel : Sv = s x n [mm/min] unde : n – turatia sculei piesei.ro ! Arhiva online cu diplome.22)3 ]Tm ۰ Txv ۰ syv· In care : Cv. numarul de treceri necesare va fi : pentru adaosuri simetrice : 2Acnom i = ———— [mm] (3.20)3 t Stabilirea avansului .coeficient in functie de materialul prelucrat si materialul sculei.

11-2-123 k7 – coeficient in functie de forma taisului principal.8-2123 k4 – coeficient in functie de unghiul de atac principal . T – durabilitatea sculei. tabel7. in mm/rot m.7-2-123 k3 – coeficient in functi de materialul taisului sculei. in mm s. tabel 7. in mm v = viteza de aschiere.ro ! Arhiva online cu diplome. xy. cu momentul de torsiune admis. se ia din tabelul 7. foarte apropiata poate fi aleasa numai daca : Vr . din tabelul 7.avansul. Problema se pune in special la operatiisau faze de degrosare. tabelul 7. Putera necesara aschierii se calculeaza si se compara cu puterea nominala a motorului electric cu relatia : Fz ۰ D Pr = ——— ≤ Pme (3.V ∆v = ——— ۰ 100 < 5% Vr Verificarea regimului de aschiere (3.13-2-123 Miscarea principala de aschiere poate fi realizata de scula sau de piesa.4 – 2. cursuri si referate postate de utilizatori. cu forta de tractiune sau forta admisa de mecanismul de avans.25)3 Pagina 93 din 118 .Vizitati www.10-2-123 k6 – coeficient in functie de forma fetei de degajare. in mm de la masina-unealta se alege valoarea imediat inferioara si apoi se calculeaza viteza reala de aschiere Vr.9-2-123 k5. tabel 7. In cadrul unei miscari principale de rotatie. tabel 7. Regimul de aschiere se verifica in raport cu puterea actionarii principale a masinii-unelte.120. turatia se calculeaza cu relatia : 1000 x v n = ——— [rot/min] (3.tocilar.12-2-123 k8 – coeficient in functie de utilizarea unui lichid de racire-ungere. O valoare suplimentara.8-2-123 k2 – coeficient in functie de starea suprafetei .24)3 Regimul de aschiere stabilit trebuie sa poata fi realizat da masina-unealta. yy – exponenti. se ia din tablul7. in min.23)3 xd unde : d = diametrul suprafetei prelucrate. T – adancimea de aschiere. k – coeficient de corectie in functie de conditiile concrete de aschiere compus din : k1 – coeficient in functie de starea suprafetei. tabelul 75-2-121. tabel 7.coeficient in functie de raza de varf a cutitului.

028mm/rot Viteza de aschiere v .71.tocilar.8. pana la verificare cu relatia: Fz ۰ D 2Mt = ——— [N] (3. cu motor electric de putere corespunzatoare sau diminuarea valorilor parametrilor regimului de ascvhiere.8.94.07 n = —————— = 637. T = 60min.randamentul masinii – unelte Pme – puterea nominala a motorului electric de actionare a masinii-unelte.07 m/min Turatia n o calculez cu relatia (3.23)3 in care D = 53mm.a n = 630 rot/min Pagina 94 din 118 . k4 = 0. xy = 0. η . 6000η unde : Fz – forta principala de aschiere in daN . s.14 ۰ 53 pct 3.33. care este adaosul de prelucrare.028 mm/rot s = 0. k7 = 0. D – diametrul suprafetei prelucrate sau diametrul activ al sculei.2 rot/min iar din diagrama de turatii aleg 630 rot/min. aleg s = 0. 3.35 mm. 3.Vizitati www. Vr – viteza reala de aschiere.2 REGIMUL DE ASCHIERE LA STRUNJIRE Strunjirea frontala a capetelor semifabricatului Adaosul de aschiere il determin cu relatia (3. m = 0.0 k3 = 1. t.22)3 in care : kv = 95 .35mm Avansul din tabel este 0. cursuri si referate postate de utilizatori. in m/min . o calculez cu relatia (3.25.ro ! Arhiva online cu diplome. k8 = 1.18)3 astfel : 305 – 300.0.25)3 voi laege o masina-unealta.07 m/min V 106. in mm.26)3 1000 in care : Fz – forta principala de aschiere in N . k5 = 0. k2 = 1. in ordine v.0 . rezulta: 1000 ۰ 106. a. 2 t = 2. Daca nu este sadisfacuta relatia: (2.8. yy = 0.08 mm/rot. k6 = 0. iar din diagrama de avansuri pct.8.125 rezulta: V = 106. Valoarea calculata trebuie sa fie inferioara celei admise de masina-unealta.3 T = Acnom = —————— = 2.

la acest diametru voi fol rel : (3.25 rot/min.9 : 2 = 2. aleg s = 0.19mm/rot Viteza de aschiere V.70 :2 = 0.9 m/min V = 136. iar din gama de avansuri pct.10mm/rot s = 0.17)3 astfel : T = 50. xv = 0. k6 = 1. la acest diametru voi folosi urm rel: (3.18)3. k2 = 1. cursuri si referate postate de utilizatori.12.tocilar.23)3. m = 0.18)3.33. k4 = 1. (3.23)3 in care : D = 47mm rezulta : 1000 ۰ 136.09.63 rot/min iar din gama de turatii aleg n = 800 rot/min. (3. k5 = 1.22)3 in care Cv = 95. Adaosul de aschiere t = 0.14 ۰ 47 n =800 rot/min Numarul de treceri necesar il calculez cu (3.5mm Adaosul de aschiere il determin cu relatia (3.ro ! Arhiva online cu diplome.24mm/rot. (3.22)3.5mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.85 m/min Vr = 104. k7 = 1. Viteza de aschiere recalculata Vr o voi calcula astfel : 3.Vizitati www.95mm Avansul s.5mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.a aleg s = 0.0.35mm Avansul s = 0.22)3.5 m/min v = 115.35 mm t = 0. aleg n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 110m/min Vr = 110 m/min d) Strunjirea de degrosre pentru φ34. Strunjirea de degrosare pentru φ40.19 mm/rot s = 0. (3. Pagina 95 din 118 .19)3.19)3: I = 5.95mm t = 2.95 = 2 i = 2 Strunjirea de finisare pentru φ40.9 n = —————— = 927. din tabel este 0.76. 3.23)3. (3.0.25.19)3.5 m/min Turatia n = 1302. k3 = 0. yv = 0.30 rezulta V = 136.0.0. k1 = 1. o calculez cu relatia (3.7.14 ۰ 53 ۰ 630 Vr = —————— = 104.10mm/rot Viteza de aschiere: v = 115. k8 = 1. (3.10.85 m/min 1000 La unul din capete se va realiza diametrul φ23mm pe o lungime de 2mm sub un unghi de 45°.90 : 1.1.125.2. o voi calcula cu relatia (3.9 m/min Turatia n.

10mm/rot Viteza de aschiere: v = 168. (3.35mm Avansul s = 0. (3. (3.4 mm t = 2.18)3.22)3.13 rot/min. aleg s = 0. (3. aleg s = 0.66 :2 = 0. la acest diametru voi pleca de la φ31. aleg s = 0.77 mm t = 1.10mm/rot s = 0.10mm/rot Viteza de aschiere: v = 175. la acest diametru voi pleca de la φ34.25 m/min v = 180. Adaosul de aschiere t = 0. (3.2 rot/min.22)3.15 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Pagina 96 din 118 .14 rot/min.10mm/rot Viteza de aschiere: v = 180.18)3. la acest diametru voi pleca de la φ35.19)3.12.3 mm t = 0.5 mm Pentru stabilirea regimului de aschiere. (3.12.12.15 m/min Turatia n = 1357. Adaosul de aschiere t = 0.7mm si voi folosi urm rel: (3.19)3.19)3.35 mm t = 0.10 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Strunjirea de degrosare pentru φ30.25 m/min Turatia n = 1350.10m/min Vr = 162.5mm si voi folosi urm rel: (3.25 m/min Turatia n = 1340.23)3. aleg s = 0.25 m/min v = 175. aleg n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 162.tocilar.3mm Avansul s = 0.1mm si voi folosi urm rel: (3. aleg n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 164.2 m/min Vr = 164.10mm/rot s = 0.15 m/min v = 185.5 mm Pentru stabilirea regimului de aschiere. Adaosul de aschiere t = 4.9 m/min v = 168.10mm/rot s = 0. (3.77mm Avansul s = 0.15m/min Vr = 168.5 mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.10m/min Vr = 162.8 :2 = 2.10 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Strunjirea de finisare pentru φ34. Adaosul de aschiere t = 3.23)3.25 rot/min.ro ! Arhiva online cu diplome.4 :2 = 1m.23)3.7 :2 = 0.12.10mm/rot s = 0.18)3. aleg n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 168. (3. (3. aleg n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 162. cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www.9 m/min Turatia n = 1338.22)3.4mm Avansul s = 0.2 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Strunjirea de finisare pentru φ30.10mm/rot Viteza de aschiere: v = 185.

05 m/min v = 101.25 m/min Turatia n = 1350.028mm/rot Viteza de aschiere: v = 175.9 :2 = 0.4 :2 = 0. aleg s = 0.14 rot/min.75 mm t = 0.tocilar. aleg n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 164.8.028mm/rot s = 0. la acest diametru voi pleca de la φ53mm si voi folosi urm rel: (3.5 :2 = 0.70-0. la acest diametru voi pleca de la φ29mm si voi folosi urm rel: (3. aleg s = 0.028mm/rot Viteza de aschiere: v = 101.f Adaosul de aschiere t = 0.45mm Avansul s = 0. aleg s = 0.028mm/rot s = 0. (3.12. aleg n = 630 rot/min n = 630 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 101.4 mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.23)3.ro ! Arhiva online cu diplome.85m/min Vr = 101.10mm/rot Viteza de aschiere: v = 188.2m/min Vr = 164.5 m/min Vr = 164.8 rot/min. Strunjirea de degrosare pentru φ28.08.028mm/rot Viteza de aschiere: v = 180. aleg n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 164.45 mm t = 0.20mm Avansul s = 0.5mm si voi folosi relatiile de mai sus pct 3. (3.18)3.Vizitati www.19)3.08.12. Adaosul de aschiere t = 1.10mm/rot s = 0.23)3.4 mm Pentru stabilirea regimului de aschiere. (3. (3.19)3. Adaosul de aschiere t = 0.028mm/rot s = 0.15 m/min v = 188.160 mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.6 :2 = 0.25 m/min Turatia n = 642. Adaosul de aschiere t = 0.22)3. la acest diametru voi pleca de la φ52.2.18)3.2 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Strunjirea de finisare pentru φ51.85 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Strunjirea interioara de degrosare pentru φ51.25 m/min v = 175.25 m/min v = 175.75mm Avansul s = 0.20 mm t = 0.14 rot/min.2.8. aleg s = 0.05 m/min Pagina 97 din 118 . la acest diametru voi pleca de la φ30.5 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Strunjirea de finisare pentru φ28.1mm si voi folosi si voi folosi relatiile de mai sus pct 3. cursuri si referate postate de utilizatori.15 m/min Turatia n = 1355. (3.f .70 mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.3 mm t = 0. (3.3mm Avansul s = 0.22)3.

35 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Strunjirea interioara de degrosare pentru φ25.07 m/min v = 106.18)3.07 m/min Turatia n = 637.028mm/rot s = 0.22)3.27)3 2 adancimea de aschiere la largire este : D . cursuri si referate postate de utilizatori.23)3.08.1 mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.5-0.2 rot/min.8.25mm Avansul s = 0. aleg s = 0.8.85m/min Vr = 101. aleg n = 630 rot/min n = 630 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 104.35m/min Vr = 101.Do Pagina 98 din 118 . aleg n = 630 rot/min n = 630 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 101. aleg n = 630 rot/min n = 630 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 101. aleg s = 0.2.2 m) pe acest diametruinterior se va executa rectificare de degrosare si finisare. (3.5-0.Vizitati www. Adaosul de aschiere t = 2 :2 = 1 mm t = 1mm Avansul s = 0.8 rot/min.3 REGIMUL DE ASCHIERE LA BURGHIERE Adancimea de aschiere cand se executa in material plin este data de relatia : D t = —— [mm] (3.35 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Dupa efectuarea operatiilor (8.1 mm mm Pentru stabilirea regimului de aschiere. 3. Turatia n = 642.2l si 3.8. la acest diametru voi pleca de la φ25.35m/min Vr = 101.05 m/min Turatia n = 642.ro ! Arhiva online cu diplome.f Adaosul de aschiere t = 0.028mm/rot Viteza de aschiere: v = 101.08.5 :2 = 0. (3.05 m/min v = 101. la acest diametru voi pleca de la φ23mm si voi folosi si voi folosi urm rel: (3.19)3. (3.25 mm t = 0.35 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Strunjirea interioara de finisare pentru φ25.tocilar.8.028mm/rot s = 0.1mm si voi folosi si voi folosi relatiile de mai sus pct 3.8 rot/min.028mm/rot Viteza de aschiere: v = 106.

alegem n = 1250 rot/min(cala strunjire) n = 1250 rot/min Operatia nr.Vizitati www.27)3 adancimea: t = —— = 4.11 – faza II – burghiat cu φ8.5mm rezulta : n = 1498.44 – 2 – 136.3 – 2 – 135 M. Cv = 3.7 Zv = 0. rezulta din(3.42 – 2 – 135 T – durabilitatea.80m/min ≈ 40 m/min V = 40 m/min Turatia peisei din (3. Cs = 0.4.50.39-2Viteza de aschiere se calculeaza cu relatiile : Cv · DZV .pentru largire: V = —————— · Kv [m/min] (3.023mm/rot s = 0.38-2 Cs = coeficient de avans.047 si D0. tabela 7.2.31)3 Tm · txv · syv in care : Cv – coeficient.7. xv.30)3 Tm · syv Cv· DZV .5 Din (3.023mm/rot Viteza de aschiere.75.5mm 8.20)3 in care avem: D = 8.29)3 in care : Ks = coeficient in functie de lungimea gaurii.6.25mm t = 4. Kv = 0.23)3 in care avem : V = 40 si D = 8. t = ——— [mm] (3. tabela 7.42 – 2 – 135 Kv – coeficient de corectie (Kv = KMV · KTV · K1V · KSV). se iau din tabelul 7.5mm. din (3.29)3.6 [mm/rot] (3. cursuri si referate postate de utilizatori. Yv = 0.la burgiere : V = —————— · Kv [m/min] (3. rezulta: S = 0. in care : Ks = 0.6 = 8.ro ! Arhiva online cu diplome.4.28)3 2 in care D = diametrul gaurii Do = diametrul initial al gaurii Avansul la burgiere se face cu relatia: S = Ks · Cs · D0. m = 0. yv – exponenti din tabelul 7.tocilar.77 si T = 10 rezulta: V = 39.11 – faza III – burghiat largit φ23mm Pagina 99 din 118 . din tabelul 7. Operatia nr.68 rot/min. din gama de turatii a strungului SNA 450. din tabelul 7.25mm 2 avansul.

25mm . in mm z – numarul de dinti ai frezei . (3. astfelca adaosul de prelucrare intermediar intermediar sa fie indepartat la o singura trecere. T – durabilitatea frezei.32)3 . D – diametrul frezei in mm . Pagina 100 din 118 .avansul : s = 0.adancimea de aschiere : t = 7.ro ! Arhiva online cu diplome.28)3.23 rot/min. prin manevrarea pinolei papusii mobile a strungarului 3. az – avansul pe dinte. cursuri si referate postate de utilizatori. in mm/dinte .33)3 Tm · t1x · Szy · tv · zp Unde: Cv – diametrul de coeficient functie de conditiile de frezare. Viteza de aschiere la frezare o voi calcula cu relatia urmatoare: Cv ·D2 V = ·————— · k1 · k2 · k3 [m/min] (3.85 ≈ 42 m/min V = 42m/min .25mm t = 7. din gamade turatii a burghiului aleg n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min Avansul la cele 2 faze (II si III) de 0.15 – 2Valoarea adancimii de aschiere si a lungimii de contact se stabileste in concordanta cu felul frezarii.31)3 rezulta: .Vizitati www.023mm/rot .tocilar. in min. t – adancimea de aschiere (latimea de aschiere la frezarea silindrica). iar faza de finisare se alege pe rotatie s in mm/rot cu urmatoarea relatie : Z = Sz ·z [mm/rot] (3. tabel 7.023mm/rot s = 0. La frezarea cilindrica adancimea de aschiere t corespunde latimii de aschiere.023 mm/rot se realizeaza manual de strungar. in mm/dinte. Pentru aceasta faza folosesc relatiile (3.in care : z – numarul de dinti ai frezei date in tab 725 – 2 – 128. in mm .4 REGIMUL DE ASCHIERE LA FREZARE Adancimea de aschiere t este lungimea taisului principal aflat in contact cu piesa de prelucrat. T1 – lungimea de contact.29)3 si (3. tabela 8.turatia piesei n = 1450.28 – 2 – 128.8.7.viteza de aschiere: V = 41. In cazul adaosurilor mari.29-2-131. tab. respectiv a sculei utilizate. determinandu-se numarul de treceri. cand regimul de aschiere este limitat de puterea motorului electric se va alege adancimea de aschiere admisa. Avansul de degrosare se alege pe dinte Sz.

t = 4. Operatia nr. tabelul 8.81 .33)3 in care: Cv = 80.0 si k3 = 1.1 . y = 0. – 2 – 130 si 9. y.1 . m.36 –2 –132 n – are valori n – 1 pentru otel Tr – (90 ÷ 140) daN/mm2.5 rot/min. 7.5 . cursuri si referate postate de utilizatori.2 mm t = 4. aleg Tr = 100daN/mm2 K2 – coeficient care tine seama de materialul taisului frezei.5. u. T = 90.ro ! Arhiva online cu diplome. pentru otel : 70 · c1 k1 = ———. scula folosita : burghiul combinat de centruire.0005 . m = 0.45 – 2 – 136.5 mm adancime de aschiere : t = 1.2.16-1-188 z = 6 dinti.turatia : n = —————— = 7.81m/min 1000 · 0. p = 0.31. (3.adancimea de aschiere : t = 4.2 . regim de aschire pentru d = 2. t1 = 25 . p – exponati. k1 – coeficient ce tine seama de materialul prelucrat. fazele II si V de centruire se executa pe strungul SNA – 450 si in conformitate cu tabelul 7.46m/min 3. v = 0. tab 7.05 . Sz = 0.2 . k2 = 1.14 · 34.Vizitati www. tab 7.02 .35-2-131 . q.25 .8 – frezare – canale de pana . x.05. k1 = 0.37 – 2. avem : tehnologie de executie : intr-o singura faza .34)3 Tr1 in care : c1 – coeficient. tabe. D = 34.132 K3 – coeficient care tine seama de unghiul frontal al frezei.8.viteza de aschiere recalculata : Vr = 3. tab 7. z = 6’ q = 0.tocilar.53 – 2 – 138.32)3 rezulta : S = 0.37-2-132 Valorile vitezei de aschiere la frezare pot fi alese si din tabelele normative : tabelele 9.0 rezulta V = 0.5 REGIMUL DE ASCHIERE LA CENTRUIRE Operatia nr.25 mm Pagina 101 din 118 . Din (3.2mm avansul Sz = 0.30 mm/rot pe dinte din gama avansurilor aleg : S = 19mm/dinte viteza de aschiere o calculez cu relatia (3. aleg n = 32 n = 32 rot/min 3.

in caest caz : v = 6. z – numarul de dinti ai rotii .5..66-2-146. faza VII.5mm.5 turatia.1. corespunde cu pasul filetului cu pas normal de 1.2.03 mm/min viteza de aschiere: 7. Dupa calcularea tutatiei frezei si alegerea acesteia la masina-unealta.avansul pentru degrosare Sd = 1.5mm viteza de aschiere se alege din tab. pentru alegerea reglarii maisnii : Sm = Sn x k/2 [mm/min] (3. m = 2.72-2-152 si se corecteaza cu coeficientii din tab.2 .5mm s = 1.8. 2. cursuri si referate postate de utilizatori.35)3 unde : k – numarul de inceputuri ale frezei-melc .73-2152. La frezarea rotilor dintate cilindrice cu dinti drepti.7.6 REGIMUL DE ASCHIERE LA FILETARE Operatia nr. aleg :V = 10m/min turatia n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min 3. avansul : 0. n = ————— = 206. rezulta : .70-2-151. 7. t = 1. filetare M 10 x 15 mm Aceasta operatie se executa pe pe strungul SNA 450 in care avem: adancimea de aschiere este egala cu inaltimea filetului M10 x 1.5 m/min Pagina 102 din 118 . s = 0. se calculeaza valoarea avansului pe minut.85mm/rot viteza de aschiere: pentru degrosare : Vd = 37.04mm avansul. 7.5 m/min 1000 · 6. iar viteza de aschiere se alege din tab.03 (manual) s = 0.8.7.85mm/rot Sf = 0.66-2-148 si se corecteaza cu coeficientii din tab.7 REGIMUL DE ASCHIERE LA DANTURARE Operatia nr.ro ! Arhiva online cu diplome.5 – danturare – z = 18 . prin rostogolire cu freza melc-modul se alege avansul din tab 7.7.15m/min.Vizitati www.14 · 10 din gama de turatii pentru masinile – unelte de la pct.b aleg : n = 160 rot/min 3.3 rot/min 3.6mm/rot avansul pentru finisare la o rugozitate : Ra = 3.tocilar.

aleg : β = 0.8.36)3 T0.88-2-162 Pagina 103 din 118 .7.3 Vp = ————— · k1 · k2 [m/min] (3.63…0. La rectificarea cu avans transversal se recomanda : St = 0.005 mm/rot pentru finisare.75 si in acest caz aleg β = 0.7. Viteza de avans longitudinal se alege din tab.165· d0.tocilar.5 · β · St .86-2-161.17· d0. β = 0.0025 mm/rot pentru degrosare si st = 0. cursuri si referate postate de utilizatori. pentru finisare : Vf = 46. pentru otel calit k1 = 0.8 REGIMUL DE ASCHIERE LA RECTIFICARE Rectificarea cilindrica exterioara cu fixarea piesei se poate realiza cu avans longitudinal. pentru rugozitatea suprafetei Ra = 1. Viteza periferica a piesei se calculeaza cu relatia : pentru avans longitudinal : 0. Avansul longitudinal se determina cu relatia S1 = β · B [mm/rot] (3. 7.5…0. pentru diametrul d > 20mm.87 –2-160 K1 – coeficientul in functie de materialul prelucrat.ro ! Arhiva online cu diplome.5 · St Unde : T – durabilitatea discului abraziv.0 m/min 3.65 La rectificarea de finisare.Vizitati www. si cu avans transversal.3 Vp = ————— [m/min] (3.36)3 unde : β – este un coeficient in functie de faza de prelucrare B – latimea discului abraziv in mm La rectificarea de degrosare. in min tab.8 μmm.95 K2 – coeficientul in functie de diametrul discului abraziv pentru D ≤ 400mm k2 = 0.82 Viteza de aschiere corespunde vitezei periferice a discului abraziv valorile recomandate dandu-se in tab.6…0. coeficientul β = 0.8.pentru avans transversal 0. la fiecare cursa simpla sau dubla a mesei efectuandu-se avans transversal .37)3 T0.60.001…0.

8.21 rot/min.75 mm/rot avansul transversal il aleg = 0.tocilar. din gama de turatie a utilajului 3.10 turatia piesei: np = 241. pentru operatiile nr.2 rot/min turatia discului abraziv: na = 1480 rot/min Rectificarea interioara de degrosare. la un diametru mediu de 35mm avansul il determin cu (3. pentru operatia nr.turatia piesei n = —————— = 233.63 m/min 50.36)3.65 x 35 = 22.65 si B = 35mm rezulta: s1 = 0.63 .ro ! Arhiva online cu diplome.7a obtinem : avansul longitudinal : S1 =39.17· 350.0 turatia piesei: np = 191 aleg np = 143 rot/min turatia pietrei cu coada: na = 1480 rot/min diametrul pietrei cu coada: Φ 16mm Pagina 104 din 118 .65 · 0.37)3 in care d = 35mm.3 Vp = ——————— = 25. cursuri si referate postate de utilizatori. T = 5min rezulta 0.7mm cu toleranta din documentatia tehnica : avansul longitudinal : S1 =30.7)1 aleg n = 236 turatia discului abraziv = turatia alborelui pietrei abrazive din cartea masinii RU x100 = 1480 rot/min.045 mm/rot viteza periferica din (3.21 la un diametru mediu de 34mm si cu relatiile de la pct3.14 x 35 pct. pentru operatia nr.5 · 0.10 si 17. prin care β = 0. Rectificarea exterioara de degrosare.005 viteza periferica a piesei : Vp = 14.045 1000 x 25. (3.75 avansul transversal il aleg at = 0.Vizitati www.75 avansul transversal il aleg at = 0.18 la un diametru mediu de 25.045 viteza periferica a piesei : Vp = 26. Rectificarea exterioara de finisare.

ro ! Arhiva online cu diplome.4/cm. pentru operatia nr. cursuri si referate postate de utilizatori. se obtine relatia de calcul a normei tehnice de timp corespunzator unei operatii de prelucrare astfel : Tpi NT = ——— + (tb + ta) + (tdt + td0) + (tt0 + t0n) [min] (3. iar prin insumarea lor se obtine timpul operativ corespunzator operatiei de normat.9. 3. Pagina 105 din 118 . cu o rugozitate Ra = 0.9 STABILIREA NORMEI DE TIMP 3. Rectificarea interioara de degrosare.0 turatia piesei: np = 191 aleg np = 143 rot/min turatia pietrei cu coada: na = 1480 rot/min diametrul pietrei cu coada: Φ 16mm In acest diametru interior de Φ 26+0. in care se vor monta ace de rulment pentru axul III al puntii motorizate.40)3 Timpii operatori se stabilesc pentru fiecare faza de prelucrare in parte.020.75 avansul transversal il aleg at = 0.tocilar.001 viteza periferica a piesei : Vp = 14.18 la un diametru mediu de 26mm cu toleranta din documentatia tehnica : avansul longitudinal : S1 =30.1 STRUCTURA NOMEI DE TIMP Tinand cont de structura normeio de timp conform STAS 6909-75.39)3 n in care : n – numarul de piese din lot Tpi – timpul de pregatire inchiere tb – timpul de baza ta – timp ajutator tdt – timp de deservire tehnica tdo – timp de deservire organizatorica tto – timp de intreruperi tehnice si organizare ton – timp de odihna si necesitati fiziologice Neincluzand in suma timpul de pregatire – inchiere se obtine timpul unitar : Tu = tb + ta + tdt + td0 + tt0 + t0n [min] (3.Vizitati www.

in rot/min s – avansul. in mm/rot V – viteza de aschiere. L – drumul parcurs de scula in sensul avansului in mm i– numarul de treceri n – turatia. ea se obtine prin insumarea timpilor corespunzatori activitatilor ajutatoare.1-2-6 . Timpul de baza pentru o faza se poate calcula cu relatia LLπ·d·L tb = —— · i = —— ·i = ————— · i [min] (3. in mm/min.01 n · s 630 x 0.42)3 Sm n · s 1000 · v · s In care: Sm – viteza de avans (avansul pe minut).Vizitati www.1-2-169.2 – strunjire un cap Φ 53mm l+l1 + l2 + l3 53/2 + 4 + 0 + 5 tb = ———— · i = ———————— = 2. cursuri si referate postate de utilizatori. timpul corespunzator operativ se calculeaza prin insumarea lor : Top = tb + ta [min] (3.41)3 Timpul de pregatire-incheiere (Tpi) se exprima in procente din timpul operativ sau in unitati de timp si se obtine atribuind fiecarei luctari timpi corespunzatori rezultati din tabelele cu normative de timp. Pentru cazurile cand timpul de baza si cel ajutator pot fi stabiliti separat.2 STABILIREA NORMEI TEHNICE PENTRU LUCRARI DE STRUNGARIRE Operatia nr. in m/min d – diametrul activ al elementului care realizeaza miscarea de rotatie in mm Timpul ajutator (ta) se poate stabilii prin formule de calcul in cazul cand intregul timp util de mers in gol al utilajului necesita supraveghere. Pentru restul situatiilor. 3.ro ! Arhiva online cu diplome. 8. timpi extrasi din normativele de timpi ajutatori. care in functie de tipul de productie se stabilesc in conformitate cu tabelele 1.9.tocilar.028 Pagina 106 din 118 .

10 ta= 2.39)3 NT = NT3. din tab.2-2-177…8.14-2-166 din (3.55min Operatia nr.5mm pe lungimea de 250.05min.5 x 93.3 – strunjire Φ 34.5mm pe lungimea de 250.8 + 0.39)3 NT = NT2.3 – strunjire Φ 40.2-2-177…8.8mm 93.35 + 0 +5 tb = ———————— = 1.52min.Vizitati www.8.10 ta= 2.8.14-2-166 din (3.33min Operatia nr.tocilar.8mm degrosare 250.1 = 4. din tab.ro ! Arhiva online cu diplome.8+ 1. ta= 3.35 + 0 +5 tb = ———————— = 2. cursuri si referate postate de utilizatori.1 = 5.03min 1250 · 0.8 + 2.3 – strunjire de degrosare Φ 30.45min Operatia nr.34min 1250 · 0.00min.95 + 0 +5 tb = ———————— · 2= 3.14-2-166 din (3.77 + 0 +5 tb = ———————— = 1.2-2-177…8. din tab.32min 1250 · 0.8.8.39)3 NT = NT2 = 5.10 ta= 1.2-2-177…8.94 = 2.14-2-166 din (3.8mm finisare 250.10 Pagina 107 din 118 .2-2-177…8.3 – strunjire de finisare Φ 34.19 ta= 2.34min Operatia nr.3 – strunjire Φ 40. din tab.8.2 = 4.23min.39)3 NT = NT1.2 = 3.1.30mm 1250 · 0.14-2-166 din (3.92’ = 2.5/235mm 235+ 0.00min.4 + 0 +5 tb = ———————— = 1. din tab.40min 800 · 0.39)3 NT = NT2.5mm pe lungimea de 235mm degrosare 235+ 2.53min Operatia nr.

2 = 1.34mim 1250 · 0.3 – strunjire de finisare Φ 30.2-2-177…8.3 – strunjire de finisare Φ 28.14-2-166 din (3.00min.8.2-2-177…8.5 x 93.8mm 93.34min Operatia nr.14-2-166 din (3.ro ! Arhiva online cu diplome. din tab.3 – strunjire de degrosare Φ 28.3 – strunjire de finisare Φ 28.20min.20min.45+ 3 +5 tb = ———————— = 2. ta= 1.8.44min Pagina 108 din 118 .3+ 0 +5 tb = ———————— = 0.50min Operatia nr.2-2-177…8.34min Operatia nr.14-2-166 din (3.14-2-166 din (3.2 = 1.39)3 NT = NT4. cursuri si referate postate de utilizatori.00min.4 x 48mm 48+ 0.028 ta= 1.2-2-177…8.34mim 1250 · 0.42mim 1250 · 0.2-2-177…8.Vizitati www.tocilar.2-2-177…8.1 = 3.30 + 0 +3 tb = ———————— = 1.39)3 NT = NT5.1 = 2.8.14-2-166 din (3.1 = 1.3+ 0 +5 tb = ———————— = 0.8.39)3 NT = NT3. din tab.30 1250 · 0. din tab.75 + 0 +5 tb = ———————— = 0.14-2-166 din (3.39)3 NT = NT4.4 x 48mm 48+ 0.10 ta= 1.8+ 0.42min Operatia nr.44mim 630 · 0. din tab. din tab.10 ta= 1.10 ta= 1.2 = 2.8.8.00min.7 x 49mm 49+ 0.4 x 48mm 48+ 0.00min.4– strunjire de degrosare Φ 51.39)3 NT = NT4.39)3 NT = NT3.50min Operatia nr. din tab.10 ta= 1.

Vizitati www.8.11– strunjire interioara de finisare Φ 25.25 + 2 +4 tb = ———————— = 1.32mim 630 · 0.2 x 45 se executa pe masina de frezat F.2 x 40 se executa pe masina de frezat F.8.54min Operatia nr.2 = 3.04mim 630 · 0.39)3 NT = NT6.5 x 22mm 22+ 1 + 2 +4 tb = ———————— = 1.14-2-166 din (3. 360 l + l1 + l2 40 + 0 + 0 tb = ——————— x i = ————— x 3 = 1.028 ta= 0.028 ta= 1.50min.5 x 22mm 22 + 0.05 Sz · z 19 x 6 ta = 1.2 + 3 +5 tb = ———————— = 2.8 – frezare canal de pana : 8 x 4.39)3 NT = NT5.00mim 630 · 0. din tab. cursuri si referate postate de utilizatori.9.50min.8 – frezare canal de pana : 8 x 4.028 ta= 0.39)3 rezulta NT = NT1 = 2.tocilar. V. V. Operatia nr.11– strunjire interioara de degrosare Φ 25. 3.4– strunjire de finisare Φ 51.7 x 49mm 49+ 0.8.50min Norma tehnica de tipm totala (NTTS) pentru operatiile de strunjire este de 39. din tab.14-2-166 din (3.1 = 1. 360 Pagina 109 din 118 .40min Operatia nr.16-2-188 ÷ 8. din tab.ro ! Arhiva online cu diplome.00min.2-2-177…8.28 – 198) NT din ( 3.14-2-166 din (3.2 = 1.2-2-177…8.2-2-177…8.3 STABILIREA NORMEI TEHNICE PENTRU LUCRARI DE FREZARE Operatia nr.35min (8.48 min.32min Operatia nr.39)3 NT = NT6.

9. din (3.9. din (8.5 CALCULUL NORMEI TEHNICE PENTRU LUCRARI DE RECTIFICARE Timpul de baze se calculeaza tabelele : 8.42min Norma tehnica de timp totala (NTTG) pentru operatiile de gaurire este de 6. din (8.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori. tb.11 – gaurire pe diametrul 23 x 25 se executa pe strungul SNA-450.44-2-209) ÷ (8.01min ta . l = lungimea de rectificat.16-2-188 ÷ 8.39)3 => NT = NT3 = 1.54min Operatia nr.24min Operatia nr.43-2-208) = 0.11 – diametrul 8.4-2-179 si 8.10-2-182. din (8. 8.35min (8.59min 3. din (8. la ambele capete tb. 3.50-2-213) = 0.52-2-215 si 8.55min Norma tehnica de tipm totala (NTTS) pentru operatiile de frezare este de 5. Lh Tb = ————— · ——— · k [min] (3.43-2-208) = 1.43)3 βt · Bo · np spc in care: L = l – 0.52min NT. 45 + 0 + 0 tb = ————— x 3 = 1.5 x 54 se executa pe strungul SNA-450.44-2-209) ÷ (8. bo = latimea pietrei abrazive Pagina 110 din 118 .2 – burgiat centru pe diametrul 2.5 x 12 se executa pe strungul SNA-450.44-2-209) ÷ (8. tb.50-2-213) = 1.39)3 => NT = NT2 = 2.39)3 => NT = NT1 = 2. 8.5bo .51-2-214 Timpul ajutator poate fi stabilit cu suficienta precizie folosind.35 min.43-2-208) = 1.50-2-213) = 1.ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar.42min NT.12min ta .28 – 198) NT din ( 3. pentru rectificare cilindrica. din (8. din (8.20 19 x 6 ta = 1.50min ta .2-2-177 . normativele de la strunjire tabelele 8. din (3.42min NT.3-2-178 .39)3 rezulta NT = NT2 = 2. din (3.4 STABILIREA NORMEI TEHNICE LA BURGHIERE SI GAURIRE Operatia nr.

30 (8.53 min ta = 1.2…1.2-2-177 ÷ 8.39)3 rezulta : NT2= 2.05 ta = 1.10 – rectificare exterior pentru degrosare diametru 30. din (3.2 x 46mm (si finisare) 46.10-2-182) NT3. din (3.39)3 rezulta : NT1= 2.11 min ta = 1. cursuri si referate postate de utilizatori.20 = 1.02 (8. din (3. rezulta tb= 1.30 k = 1. βt = bo/st .tocilar.48 (8. st = avansul transversal = 0.39)3 rezulta : NT3= 2.045 np = turatia piesei spc = t h = adaosul de prelucrare k = 1.ro ! Arhiva online cu diplome.2 x 16mm (si finisare) tb = 1.5 0. din (3. din (3.17.7 pentru finisare.2-2-177 ÷ 8.30 Operatia nr.10-2-182) NT4.238 = 1. aleg : k = 1.39)3 rezulta : NT4= 7.2 tb = ——————— · ——— · 1.10-2-182) NT1.43)3. rezulta tb= 6.55 min Operatia nr.17 – rectificare exterior pentru degrosare diametru 40. din (3.4 x 141mm (si finisare) tb.12 min b) Operatia nr.17 – rectificare exterior pentru degrosare diametru 30.53 min 0.24 min ta = 0.4 pentru degrosare.Vizitati www.02 (8.2-2-177 ÷ 8.55 min Operatia nr.43)3.4 x 66mm (si finisare) tb.10-2-182) NT2.25…1.53min tb = 1.2-2-177 ÷ 8. aleg : k = 1.10 – rectificare exterior pentru degrosare – finisare diametru 34.001 · 35 · 236 0.41 min Pagina 111 din 118 .

din (3.21 – rectificare exterior pentru degrosare – finisare diametru 34 x 141mm tb.tocilar. rezulta tb= 1. iar pentru timpii legati de comanda masinii-unelte tab.39)3 rezulta : NT9= 3.2-2-177 ÷ 8.43)3.4 x 16mm (si finisare) tb.2-2-177 ÷ 8.48 (8.ro ! Arhiva online cu diplome.6 CALCULUL NORMEI TEHNICE PENTRU LUCRARI DE DANTURARE Timpul de baza se calculeaza folosind una din relatiile prezentate in tab.2-2-177 ÷ 8. din (3. din (3. rezulta tb= 1.Vizitati www. Operatia nr. din (3. din (3.11min ta = 1.9.23min 3.24 min ta = 0.43)3.55 min Operatia nr.60-2-222 pentru sectiunile de prindere si desprindere a piesei.5min Pagina 112 din 118 .48(8.10-2-182) NT9. Timpul ajutator se stabileste folosind tabelul 8.2-2-177 ÷ 8.12 min d)Operatia nr.59-2-221. din (3.05(8.2-2-177 ÷ 8.53min ta = 1. rezulta tb= 1.10-2-182) NT5.21 – rectificare exterior pentru degrosare – finisare diametru 40 x 16mm tb.43)3. rezulta tb= 6. din (3.10-2-182) NT7.39)3 rezulta : NT6= 2.02 (8.39)3 rezulta : NT7= 7.18 si 24 – rectificare interioara pentru degrosare – finisare diametru 25.8. rezulta tb= 1. din (3.12 min c) Operatia nr.10-2-182) NT5.43)3.00 min Norma tehnica de timp totala (NTTR) pentru operatiile de rectificare exterior interior este 32.61-2-223.55min ta = 1. cursuri si referate postate de utilizatori. tb = 45.43)3.39)3 rezulta : NT8= 2. din (3.39)3 rezulta : NT5= 2. din (3.8.10 – rectificare exterior pentru degrosare diametru 40.10-2-182) NT8.21 – rectificare exterior pentru degrosare – finisare diametru 30 x 46mm tb.7 x 22mm si 26 x 22 mm tb.45min ta =27.41 min Operatia nr.30 (8.24min ta = 0.

in lei/buc In continuare. 13.operatia nr.operatia nr.operatia nr. 13 si 14 tratament termoch.1 Rt – retributia tarifara Vu x A x Tn Ca = ——————— [lei/buc] (3.6 – raionare ……………………………….7 – trasare ……………………………….NT16 = 6. Costul prelucrarii se poate calcula cu o precizie suficienta pentru a aprecia eficienta economica a unei variante de proces tehnologic.operatia nr.NT1 = 11.NT9 = 8.NT11 = 10. NT7 = 6.10min …………………….operatia nr.NTtotal =277.00min .ro ! Arhiva online cu diplome. fiecare lement component al costului prelucrarii il voi calcula astfel : Cs = Tn x Rt [lei/buc] (3. in lei/buc Ci – cheltuieli cu intretinerea utilajului.indreptare NT15 = 11.operatia nr. in lei/buc Cr – cheltuieli cu reparatia utilajului.filetare ……………………. 23 = 3.10min Alte norme tehnice de timp : .46)3 41 x 400 ns Pagina 113 din 118 . periat ……………………….NT25 = 2.01 .15min .NT6 = 32. in lei/buc Csd – cheltuieli cu scule si dispozitive.10 CALCULUL COSTULUI DE PRELUCRARE Unul din indicatorii importanti de apreciere a eficientei economice este costul de prelucrare.25min Norma tehnica de timp totala = 277. 14 = 30.25min .tocilar.13min ..10min 3.operatia nr. – ……….19 si 23 – montare – demontare dispozitiv – …NT19.20min . in etape de proiectare cu relatia : C = Cs + Ca + Ci + Ce + Csd [lei/buc] (3.44)3 In care : Cs – retributia muncitorului. in lei/buc Ce – cheltuieli cu energia electrica a utilajului. cursuri si referate postate de utilizatori.9 – ajustare ………………………………. 16 – curatat.30min .operatia nr.11 – faza VII ..NT12. in lei/buc Ca – cheltuieli cu amortizarea utilajului.25 – conservare ……………………………….45)3 In care : Tn – norma tehnica de timp = 277. NTD =73.1 – debitare ……………………………….11 .Vizitati www.operatia nr.05min .12.

45)3 cu Tn = 277.1 min .5Td Ncg – norma grupata a costului mediu a unui minut de exploatare a sculelor K1 – coeficient = 1 pentru sculele fabricate in tara = 5 pentru sculele din import n – numarul de scule cu care se lucreaza simultan kTn – coeficient de utilizare a timpului norma = 0.49)3 ns in care : & . in care : Ncg = 11. cursuri si referate postate de utilizatori. in kw Pd Csd = (Ncg x k1 x nkTd + kTd —— ) Tn [lei/buc] (350)3 in care: 0.tocilar.85 kTd – coeficientul cheltuielilor cu repararea si intretinerea dispozitivelor = 1.Vizitati www.79 lei/buc Din (3.48)3.3 Pd – costul dispozitivelor Td – durata medie de utlizare a disp si sculelor auxiliare = 14500 ore efectiv lucrate Din (3.33&) —— [lei/buc] (3.12 /ei Din (3.3-2-226 G – masa utilajului.065k3 x G) —— [lei/buc] (3.50)3.9 din proict si cu Rt = 18.48)3 ns in care : notatiile au semnificatia ca in relatiile precedente Tn Ce = (0. in care: Vu – valoarea utilajului in lei/buc A – cota medie anuala de amortizare.ro ! Arhiva online cu diplome. calculat la pct 3.2 – 2 –226. in % ns – numarul de piese prelucrate simultan Tn Ct = (3 + 0.9. Tn Cr = 0.7 + 0. in kg.49)3 rezulta : Ce = 1432.47)3 ns in care k – coeficient de complexitate constructiva a utilajuli conform tab. rezulta : Cr = 1288 lei/buc Din (3. din tabelul 9. rez Cs = 5217.50 lei/min Pagina 114 din 118 .228 x k 3√ G —— [lei/buc] (3.raportuldintre puterea de mers in gol si puterea nominala p – puterea nominala a motoruli electric.83 lei/min.

48/1969.40 lei/buc Csd = 76500. le-am actualizat la cotele practicate in octombrie 1996.04) Td = 14500. contraventii si infractiuni. 3.1 LEGISLATIA PRIVIND PROTECTIA MUNCII Principalele acte normative care alcatuiesc legislatia protectiei muncii sunt: Legea nr.44)3. in conformitate cu Codul Muncii.79 + 21632.tocilar. Protectia muncii face parte integranta din procesul de productie.11. cu amenzi. Hotararea Consiliului de Ministrii nr. Retributia tarifara (Rt). 974/1965 privin infiintarea.36 lei/buc. 2896/1966 privind decalararea. organizarea si functionarea Inspectoratului Sanitar de Stat. Contraventiile se constata de catre insepectorii pentru protectia muncii din Ministerul Muncii si se sanctioneaza.ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www. valoarea utilajului (Vu) si in general toate celelalte elemente cuprinse in relatia (3. Pagina 115 din 118 . Decretul nr. cercetarea si evidenta accidentelor de munca si a bolilor profesionale.000 (md = 0. In tara noastra protectia muncii este o problema de stat.00 + 1432.40 = 128891. stabileste cadrul legal de rezolvarea a tuturor problemelor de protectie a muncii in Romania.11 PROTECTIA MUNCII LA PRELUCRAREA PRIN ASCHIERE.85 (coeficient functie de utilizarea NT) KTd = 1.60 + 1288. K1 = 1 (nimai scule fabricate in tara) N = 1 (scule cu care se lucreaza simultan) KTN = 0. 783/1969 privind organizarea si functinarea Ministerukui Muncii.5/1965 cu privire la protectia muncii. Nerespectarea si incalcarea normelor si masurilor de protectia muncii sunt abateri grave si se impart in trei categorii: abateri disciplinare.40 lei/buc C = 5217.3 (cheltuieli intretinere dispozitive) Pd = md x Vu = 1. Rezulta : Csd = 76500. se raspunde material pentru daunele aduse unitatii. functie de gravitate.200.12 + 76500. Abaterile disciplinare au o periculozitate redusa si se sanctioneaza de conducatorul unitatii conform regulamentului de ordine interioara . durata medie de utilizare a sculelor si dispozitivelor. 3. Decretul nr. modif aduse D nr. cursuri si referate postate de utilizatori.

tehnologiilor nu este permisa daca nu sa efectuat receptia. agregate. Comisia de receptie e obligata sa controleze cum sunt reaizate masurile de protectia muncii. In acest scop.11.Vizitati www. Nfractiunile sunt abateri foarte grave . masini.tocilar.09A in curent continuu si 0. 3. sa prevada topate masurile de protectie a muncii. 24. MASINILOR SI INSTALATIILOR. Organizatiile de cercetare si proiectare sunt obligate ca la noile produse. etc.05A in curent alternativ. Acesea se sanctineaza. fapt ce atrage cresterea curentului. instalatii etc. toate priectele vor fi insotite de : instructiuni de protectia muncii pentru noile produse. La depasirea intensitatii de 0. procese tehnologice. cu pericol social ridicat. 36V pentru scule si echipamente portabile folosirea mijloacelor de protectie si avertizare . Asigurarea contra electrocutarii se realizeaza prin : inaccesibilitatea elementelor care fac parte din circuitele electrice . cu amenzi penale sau pedepse privative de libertate. Punerea in functiune a utilajului. astfel ca la experimentarea si expluatarea acestora sa nu existe nici un pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala. FABRICAREA SI EXPLUATAREA UTILAJELOR.11. fiind savarsite cu vinovatie. agregate.2 TEHNICA SECURITATII MUNCII PRIVIND PROIECTAREA. instalatiilor. dupa caz.3 ELECTROSECURITATEA Electrocutarea este unul dintre cele mai grave accidente electrice ce apar atunci cand omul atinge simultan doua puncte care au intre ele o diferenta de potential mai mare de 40V. lista parametrilor pentru echipamentul de productie. cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome. 3. procese tehnologice. protectie si de lucru cu care urmeaza a fi dotat personalul de deservire. Daca accidentatul nu sa eliberat repede. rezistenta electrica a corpului uman scade. utilizarea tensiunii reduse 12. Nu se admite pornirea instalatiilor sub rezerva completarii ulterioare a msurilor de protectia muncii. elementele de deconectare automata in cazul scurgerii de curent izolarea suplimentara de protectie protectia prin legare la pamant sau la nul Pagina 116 din 118 . masini. survine moartea accidentatului.

tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome. INTOMIREA DOCUMENTATIEI TEHNOLOGICE Documentatia tehnologica este prezentata intr-o forma concisa privind elaborarea tehnologiei de prelucrare. Tinand cont de tipul productiei. ochelarilor La rectificare.11. intocmirea acestei documentatii tehnologice am facut-o sub forma de fisa tehnologica pe plane de operatii. 3. dispozitivelor. lovituri. dispozitivelor de fixare si antrenare a pieselor si curentului electric. Pagina 117 din 118 . electromagnetic pentru cazul intreruperii accidentale La masinile – unelte se interzice utilizarea jeturilo de aer comprimat sub presiune pentru curatire.4 TEHNICA SECURITATII MUNCII LA PRELUCRAREA PRIN ASCHIERE Principalele pericole la prelucrarea prin aschiere: aschiile detasate. inghet) montarea discurilor numai de catre personalul autorizat scule abrazive utilizate pentru rectificari cu suprafata laterala trebuie sa aibe o grosime egala cu cel putin 1/10 din diametrul exterior se interzice utilizarea discurilor care nu pot fi identificate din punct de vedere al compozitiei si vitezei periferice maxime pe care o pot admite La masinile-unelte la care reperele sunt fixate in dispozitive actionate pneumatic.Vizitati www. in cazul productiei de serie mijlocire. prevenirea accidentelor datorate spargerii discului abraziv se realizeaza prin : preotejarea discului cu carcase adecvate verificarea acustica a integritatii discului inainte de montare pastrarea corespunzatoare a discului abraziv (se fereste de umezeala. bucatile de scula aschietoare expulzate din zona de aschiere. Prevenirea accidentelor se face prin utilizarea ecranelor de protectie. echpament corespunzator in cazul persoanelor autorizate pentru instalatii electrice. hidraulic. aparatorilor. organele de transmisiesi mecanismelor de actionare ale masinilor-unelte. cursuri si referate postate de utilizatori. Se interzice utilizarea improvizatiilor la fixarea sculelor. semifabricatelor si in sistemele de comanda si actionare a masinii-unelte.

Planul de operatie va contine toate datele necesare executarii operatiei. cursuri si referate postate de utilizatori. prescriind cotele. schita operatiei trebuie sa ofere informatii privind suprafetele utilizate la instalarea semifabricatelor (simbolizare conform tab. Pagina 118 din 118 . urmarind ori de cate ori sunt reutilizate la o alta faza in cadrul planului de operatii sa indice codul acestora .tocilar. continutul planului de operatie se poate extinde pe una sau mai multe file dupa cum continutul unei faze poate fi descris pe mai multe randuri de text. schitarea suprafetelorce se vor prelucra se va face cu o linie ingrosata. Informatiile fiind sumare. fara ambiguitati fara a pune exeutantul in situatia de a se consulta cu alte cadre tehnice in vederea adoptarii unei decizii care sa compenseze lacunele planului de operatii. muncitorilor si maistrilor cu calificare superioara le revine sarcina sa adopte decizii privind succesiunea fazelor in cadrul fiecarei operatii. accesibila. Fisa tehnologica asa cu rezulta din rubricile ce le contine.2-2-231). Desi denumirea rubricilor c trebuiec completate este lamuritoare.Vizitati www. odata definite pe un plan de operatie pot fi codificate. realizeaza in cazul productiei de serie mica si unicat o orientare privind itinerarul tehnologic ce trebuie respectat. precum si parametrii de regim ce vor fi doptati. reprezentarea acestora se poate face pe file separate ce se vor anexa planului de operatie . calitatea suprafetei si toate celelalte conditii tehnice ce trebuie sa rezulte in urma prelucrrii in cazul unui numar mare de prinderi. dispozitivele. 10.ro ! Arhiva online cu diplome. aparatele de masura si control. se impune urmatoarele precizari : sculele. tolerantele. pentru fiecare prindere se va alcatui o schita. Intocmirea sa trebuie sa se faca intr-o forma clara.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->