Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Tehnologia de executie si proiectare punte motorizata a unei masini de frezat

CONSIDERATII GENERALE ALE MASINILOR DE FREZAT

1.1GENERALITATI , CLASIFICARE , PARAMETRII PRINCIPALI. Masinile de frezat fac parte dintre cele mai productive masini-unelte si dupa grupa strungurilor sunt cele mai raspandite in industria constructoare de masini. Pe masinile de frezat se utilizeaza scule speciale , cu mai multe taisuri , numite freze. Miscarea principala de aschiere este de rotatie , iar miscarile de avans pot fi atat rectilinii cat si circulere . Prin frezare se prelucreaza suprafetele plane simple sau complexe , suprafete de revolutie cu generare dreapta sau cu o curba plana oarecare si suprafete spatiale analitice sau neanalitice. Ultimele tipuri de suprafete se prelucreaza pe masinile de frezat prin copiere sau pe masini de frezat cu comanda dupa program. Masinile de frezat se pot clasifica dupa diverse criterii si anume : -Dupa forma constructiva se deosebesc : masini de frezat cu consola , plane , portal , cu masa rotativa , verticale , orizontale , de frezat canale de pana , etc . -Dupa sistemul de comanda al ciclului de lucru avem : masini cu comanda manuala si masini cu comanda dupa program . Se mai ot clasifica dupa gradul de precizie , dupa dimensiuni si greutate . Parametrii caracteristici principali ai masinilor de frezat sunt latimea B a fetei active a mesei masinii : al doilea parametru este lungimea L a suprafetei active a mesei masinii si se obtine functie de parametrul principal B , prin respectarea conditiei L = (4…5) B Restul parametrilor caracterizeaza domenii de functionare ale masinii. Astfel , domeniul de reglare al turatiilor se obtine prin determinarea turatiei minime nmin cu relatia : 1000 Va min Ns min = —————― [ rot/min] (1.1)

Pagina 1 din 118

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Π · Ds max Unde Va min este viteza minima de aschiere , se alege de regula la valoarea 20….25 m/min ; Ds max – diametrul maxim al sculeicu care poate lucra masina si care se determina in functie de parametrul principal B din conditia Ds max = 0.7 B , viteza de aschiere poate fi determinata cu relatia : Va = Π · Ds · ns /1000 [m/min] (1.2) Pentru determinarea turatiei maxime se recomanda relatia : 1000 · Va max Ns max = ——————— [rot/min] (1.3) Π · Ds min in care : Va max este rezultata din conditile tehnologice de expuatare a masinii si sculei ; Ds min – diametrul minim al frezei cu care se poate prelucra economic si se determina si relatia : Ds min = 0,1 Ds max Pentru a se putea realiza un anumit domeniu de reglare al avansurilor , se determina viteza de avans limita Ws . Deoarece la frezare viteza de avans se exprima in mm/min , se foloseste relatia : Ws = fd · zs · ns [mm / rot ] (1.4) unde fd este marimea avansului pe un dinte , in mm/dinte : zs –numarul de dinti ai frezei , ns – turatia frezei in rot/min ; fr – avansul pe rotatie a frezei , in mm/rot : fr = fd · zs Valoarea limita a vitezei de vans , rezulta prin inlocuirea pentru fd , zn si ns , valorile numerice corespunzatoare , rezultate din conditiile concrete de expluatare a masinii . Viteza economica Ve se determina cu relatia de forma : Ve = Cv · D9s · Kv / ( Tm · fya · txl · apr · zns ) [m/min] (1.5) in care : Cv este coeficient in functie de conditiile de frezare de materialul prelucrat , T – durabilitatea economoca a frezei in min , ap- adancimea de aschiere , respective latimea de aschiere , in mm , g , m , x , y , r , n sunt exponenti (care depind de materialul de prelucrare si de conditiile de aschiere ) , Kv – coeficientul global de corectare a vitezei si se calculeaza cu relatia : Kv = Km · Ks · Kxr , Km= Cm · 180/HB ; Km = Cm · (6,68/T)u (1.6) in care : Km , Ks , Kxr sunt coeficienti de corectare a vitezei de aschiere , in functie de : caracteristicile materialului prelucrat, (Km) , materialul sculei (Ks) si unghiul de atac al taisului Xr (K xr ) , Cm –coeficientul de prelucrabilitate a materialului , U –exponent si are valori –1,1,2 functie de Tr al materialului . Forta tangentiala de aschiere Ft se calculeaza cu relatia :
Pagina 2 din 118

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Ft = 9,8 CFXF · fYFd · zs · apRF · DsgF · KF [N] (1.7) Unde : CF , XF , RF , gF sunt coeficienti pentru calculul fortei de aschiere , functie de materialul de prelucrat si de tipul frezei . KF = KR · Kv –coeficient global de corectare a fortei de aschiere , Kr-Kv , coeficient de corectare a fortei de ashiere functie de unghiul de degajare r ( Xr) si de viteza de aschiere (Kv). In vederea determinarii valorilor numerice ale factorilor care intra in relatiile de mai sus , trebuie procedat astfel ca sa se ia in considerare conditiile ce apar la aceeasi operatie.De exemplu , la calculul vitezei maxime de avans se ia in considerare acel diametru al frezei cu care se va presupune ca se va lucra , utilizand avansul maxim pe un dinte si cu turatia maxima . Nu se poate concepe ca freza cu dimetrul maxim utilizata pe acea masina , va lucra cu avans pe dinte maximsi cu turatia maxima a masinii.Desi s-ar putea ca in anumite situatii extreme sa apara un asemenea caz , nu se va lua in considerare la proiectarea masinii , deoarece timpul cat masina va lucra in asemenea conditii va fi foarte scurt. Deci nu justifica adoptarea unei structuri cinematice,complicate, costisitoare , care ar putea fi utilizata in mica parte. Pentru aceste cazuri extreme se admite compromisul ca masina nu putea fi expluatata economic. In general la calculul parametrilor mentionati se considera si pozitia cea mai defavorabila a prelucrarii , considerandu-se atunci cand scula si piesa de prelucrat se afl la distanta maxima fata de batiul frezei. Puterea motorului electric de antrenare Nem , a lantului cinematic principal se determina cu relatia : ap · b · vs Nem = —————— [Kw] (1.8) 1000qs · η unde : ap – adancimea aschiei , care pentru o masina mijlocie se ia 6…..10 mm ; blatimea aschiei care se poate determina cu conditia de a fi aproximativ 0,6 Ds max , sau 0,8 B ; qs – volumul specific de aschii indepartat , cm3 /Kw min , pentru otel qs = 50……80 ; η = 0,8 ; Vs – viteza de avans in mm/min Puterea de aschiere la frezare pa , se determina cu relatia : Na = ft · va/ (9,8 · 6000) [kw] : Na ≤ Nem · η (1.9) Recomandarile precizate anterior sunt valabile si la determinarea puterii motorului electric . Se ia acea valoare maxima a adancimii si latimii stratului de adaus de indeparta , la care se opresupune ca se lucreaza cu avans maxim .

Pagina 3 din 118

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

MASINI DE FREZAT CU CONSOLA 1.1.1GENERALITATI ,CLASIFICARE . Masinile de frezat cu consola sunt destinate pentru prelucarea pieselor de dimensiuni mici si mijlocii. Dupa pozitia arborelui principal aceste masini pot fi : orizontale si universale (cele universale sund de fapt masini de frezat orizontale la care se poate monta un cap de frezat vertical sau cap de morezat) fig.1.1 si verticale fig 1.2.

Fig 1.1 fig1.2

Componenta constructiva a masinii de frezat universala sin fig. 1. este formulata din 1-placa de baza ; 2 -botia ; 3- transversa mobila ; 4 -dorn port scula ; 5- scula ; 6- arbore principal ; 7 -ghiajul ; 8- consola ; 9- surubul consolei ; 10- ghidajul consolei ;11- support transversal ; 12- masa. In compunerea constructiva a masinii de frezat vertical fig.2 intra urmatoarele : 1-placa de baza ; 2- batiu ; 3- ghidajele batiului ; 4- consola ; 5 – surubul consolei ; 6- ghidajele consolei ; 7- support transversal ; 8- masa ; 9- arborele principal. Miscarea principala A este executata de arborele principal si este transmisa de la lantul cinematic principal , aflat in batiul miscarii. Miscarile de avans se executa de catre masa masinii in trei directii rectangulare , longitudinal B , transversal C si vertical D. Viteza miscarii de avans poate fi reglata de la cutia de avansuri montata in consola masinii. Tinand cont de clasificarea prezentata mai sus frezele cu consola fabricate in tara noastra se simbolizeaza prin initialele respective :FO ; FV ; FU. Numerele incluse in simboluri se refera la dimensiunile mesei , de exemplu FU 32x132 (masina de frezat universala avand masa cu latime de 325 mm si lungimea de 325 mm) , FV 36x140 CF, masina de frezat verticala-cap fix ; FV 36x140 CR , msina de frecat verticala cu cap rotativ . Masinile de frezat universale pentru scularie contin in simbolul lor initiala S , de exemplu FUS. FU 25 (250 latimea mesei). 1.1.2 MASINI DE FREZAT UNIVERSALE Masinile de frezat universale au o larga raspandire fiind utilizate atat in productia de unicat , cat si in cea de serie la prelucrarea pieselor de dimensiuni mici si mijlocii. Caracterul
Pagina 4 din 118

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

universal al acestor masini este dictat de posibilitatile tehnologice multiple rezultate di dotarea lor cu cap de frezat vertical si cu o serie de dispozitive auxiliare ( cap divizor , masa otativa , menghina inclinabila , etc.) , precum si de unele particularitati constructive care permit , de exemplu , pivotarea piesei in plan orizontal. Constructia si cinematica simplificata a masinilor de frezat universale este prezentata in fig 1.3. Batiul B al masinii, fixat pe placa de baza Pb este prevazut cu ghidaje verticale pe care se deplaseaza consola C. Consola este prevazuta in partea superioara cu ghidaje pe care gliseaza sania transversala ST. Masa M se deplaseaza pe ghidajele unei placi orientabile montata pe sania transversala. Scula se monteaza pe AP, fie pe dornul portfreza care poate fi sprijinit suplimentar in suportul exterior SE , montat pe bratu support BS, plasat pe ghidaje in coada de randunica in partea superioara a batiului.

Fig 1.3

Varietatea mare a prelucrarilor pe masinile de frezat cu consola universale, au suprafata de lucru a mesei de 250, 320 si 360 mm , iar domeniul de reglare al turatiilor , relativ extinse (Rn = 25 ÷ 100), cuprinzand 8 ÷ 24 trepte de turatii cu rotatia φ = 1,18 ÷ 1,4 si au valori cuprinse intre 25 si 2000 rot/min. Avansurile de lucru sunt etajate de asemenea in serie geometrica cu 12 ÷ 32 trepte in domeniul 10 ÷ 1000 mm/min. Miscarea principala de rotatie a frezei este actionata la motorulo ME1 prin cutia de viteze Cv . Turatia sculei se exprima prin relatia de forma : nAP = n61 · i1 · icv i2 = cp · icv [rot./min] (1.10) unde : Cp este constanta lantului cinematic principal ; icv ratul de transfer, al cutiei de viteze ; i2 , i1 –rapoarte constante. Avansurile sunt actionate de la motorul Me2 de la care miscarea se transmite la cutia de avansuri cu raportul de transfer ica , la unul din suruburile Sc1 (pentru avansul longitudinal al consolei ) , deplasarea piesei pe una din cele 3 directii fiind comandata prin inchiderea cuplajului C 1 si a unuia di cuplajele C2 , C3 , si C4. Vitezele de avans se exprima prin relatiile : Wl = no2 · i3 · ica · i4 · i5 · ps1 [mm/min] Wt = no2 · i3 · ica · i4 · i6 · ps2 [mm/min] (1.11) Wv = no2 · i3 · ica · i4 · i7 · ps3 [mm/min]
Pagina 5 din 118

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

in care : ps1, ps2, ps3 reprezinta pasul celor trei suruburi conducatoare. Pentru realizarea pozitionarii piesei fata de scula , masinile de frezat cu consola poseda avansuri rapide , transmise printr-un lant cinematic rapid Lr care ocoleste cutia de avansuri. Prin inchidere cuplajul Cr , miscarea ajunge la unul dintre cele trei suruburi , realizandu-se vitezele de deplasare rapida (Wr): Wrl = no2 · ir · i5 · ps1 Wrt = no2 · ir · i6 · ps2 [mm/min] (1.12) Wrv = no2 · ir · i7 · ps3 Actionarea suruburilor conducatoare in vederea pozitionarii piesei fata de scula se poate realiza si manual cu ajutorul rotilor de mana : m1 , m2 , m3 , prin cuplarea cuplajelor cu ghiara : c5 , c6 , c7 care corespunzatoare celor trei roti de mana . 1.2.3 MASINI DE FREZAT VERTICAL CU CONSOLA. Au cinematica identica cu a masinilor de frezat universale sau orizontale , fapt care determina ca unele ansamble sau subansamble sa prezinte aceleasi solutii si forme constructive fig 1.4. Diferenta caracteristica o prezinta numai pozitia verticala a arborelui principal Ap , din care cauza batiul are o forma modificata a partii superioare. Masinile verticale de frezat executa aceleasi miscari ca si masinile universale sau orizontale de frezat. In general la masinile de frezat vertical cutia de avansuri este amplasata in partea inferioara a batiului , fiind actionata de motorul principal ME , prin derivatia L1-L2. Legatura cinematica dintre cutia de avansuri si mecanismele consolei se realizeaza prin angrenaje conice si bara alunecatoare sau prin transmisie cardanica si bara telescopica.

Fig 1.4

1.2.3.1 MASINA DE FREZAT PENTRU SCULARIE

Masinile de frezat pentru scularie se construiesc intr-o gama larga de dimensiuni , de la mici la dimensiuni mijlocii avand motoare de antrenare de 0,25…….4 kw. Masinile cu consola pentru scularie se construiesc cu un grad de complexitate mai ridicat , fig 1.5. In
Pagina 6 din 118

etc…Pe masa masinii se pot monta dispozitive auxiliare .6. MASINA DE FREZAT UNIVERSAL FU1 Masina de frezat universal FU1 are structura cinematica in fig 1. pentru frezare orizontala . subansamblul consolei este astfel construit sa permita rotirea mesei dupa cele trei axe rectangulare .5 Principalele caracteristici ale masinilor de frezat cu consola sunt prezentate in tabelul 1. executand cat mai deplin cerintele impuse masinilor-unelte de precizie ridicata .ro ! Arhiva online cu diplome. schimbarea turatiilor se realizeaza prin mecanisme selectoare . Pagina 7 din 118 . Gradul de universalitate al masinii se poate marii prin posibilitatea montarii unor capete port scula speciale . adica de o igiditate mare si miscari uniforme la organele mobile .2. 1.1. pentru mortezare . ca de exemplu . Masina permite de asemenea.tocilar. impunand masuri in acest sens si modularea accesorilor utilizate.2. Fig 1. prelucrarea in ciclul automat. Actionarea principala are formula structurala 18=31·33·2g . cu comenzile date prin limitatoare de cursa. Cinematic masinile de frezat pentru scularie se aseamana cu masinile de frezat universale . cap divizor . afara posibilitatii de rotire a arborelui principal .25 . este reversibil. Aceasta masina se caracterizeaza printr-o capacitate productiva ridicata si printr-o buna manevrabilitate . masa rotativa si rabatabila .4. asigurand un sir de turatii in progresie geometrica cu ratia φ = 1. franarea arborelui principal prin contracurent (inversarea a doua faze la motorul electric) cu utilizarea unui releu de viteza. inclinata . cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www. Motorul actionarii principale Me .4 STRUCTURA CINEMATICA A MASINILOR DE FREZAT CU CONSOLA 1. ceea ce asigura inversarea sensului miscarii principale. etc…Miscarile la aceste dispozitive se pot obtine manual sau mecanic prin realizarea legatturii cinematice a acestora la lantul miscarii de avans. asigurata prin solitii constructive judiciare ca dublarea comenzilor (prin butoane si manete plasate in fata masinii si lateral) .

25 de la care miscarea : Fig 17. Prin aceasta comutare se scoate din functiune cutia de avansuri .Valorile limita ale vitezei de avans longitudinale si transversal B si C sunt 19 la 950 mm/min. si C6 ( C6 pentru miscarea de avns nu este prezentat in schema ). Selectarea miscarilor de avans pe cele trei directii se obtine prin inchiderea unuia dintre cuplajele C4 . raportul total de transfer al lantului cinematic de avans intre arborele motorului pe care se afla montata roata dintata cu numarul de dinti 26 si surubul conducator sc . Se distribuie la suruburile conducatoare .Vizitati www. cuprinse intre 30 si 1500 rot/min. asigurand astfel o functionare uniforma a AP.6. Fig 1.tocilar. se deschide cuplajul C2 ( roata 40 devine libera fata de arborele IX )si se inchide ambreajul electromagnetic C3. avand ecuatia structurala 18=33 x 31 x (1+1)ς si ratia φ = 1. cursuri si referate postate de utilizatori. Pe arborele principal IV (AP) este plasat un volant v care serveste prin energia inmagazinata. al mesei si pasul surubului respectiv (psc1 – 6 mm) rezulta : 26 28 18 18 18 Wr = 1440 · —— · —— · —— · —— · —— · 6 ≡ 2300 [ mm/min ] 40 35 37 16 18 Pagina 8 din 118 . Diagrama avansurilor longitudinale este prezentata in figura 1. Viteza de deplasare rapida a mesei se calculeaza tinandu-se seama de turatia motorului electric ME2 . Cele trei grupe cinematice ale cutiei de avansuri asigura reglarea in trepte a vitezei de avans . prin rotile dintate 26-44-57-43.ro ! Arhiva online cu diplome. Pentru deplasarea rapida a verigilor executate . Mecanismele miscarilor de avans si pozitionare ale presei pe cele directii sunt amplasate in consola masinii fiind actionata de motorul ME2 . iar turatiile arborelui principal sunt prezentate in diagrama turatiilor arborelui principal sunt prezentate in diagrama turatiilor din fig 1.7 . la invingerea supraincalcarilor.8.9 . C5 . Modul de transmitere a miscarilor poate fi urmarit in schema fluxului cinematic din fig 1. iar miscarea se transmite de la motorul ME2 la arborele IX .

actionandu-se manete cuplabile m1 . se admite ca alunecarea este de 2 % in acest caz randamentul transmisiei va fi ηtc = 0.Vizitati www.9 Prin deschiderea cuplajelor C4 . cursuri si referate postate de utilizatori.98 —— · —— · ——· —— · —— · = n1= 25.10 Pentru determinarea turatiilor arborelui principal AP se utilizeaza formula generala : D1 29 25 nm = —— · ηtc · —— · iII-III · iIII-IV · —— · iV-VI = nAP (1.ro ! Arhiva online cu diplome. iar agentul de ungere este preluat de la pompa Pu actionata de motorul actionarilor M E si transmis la punctele de ungere. Fig 1.13) D2 29 65 De exemplu . Determinarea miscarilor de avans se efectueaza cu urmatoarele formule de calcul : Pentru avansurile longitudinale : fl D1 21 20 42 42 28 19 nm = —— ۰ ηtc ۰ —— ۰ ——۰ —— ۰ iVIII – IX ۰ iIX-X ۰ iX-XI ۰ ——۰ —— ۰ ——۰ Pagina 9 din 118 . In figura 1.tocilar. Ungerea este centralizata pentru actionarea principala si de avansuri . se va putea determina turatia minima .10 este prezentata structura cinematica a msinii de frezat universale tip 683. C5 si C6 se poate realiza actionarea manuala a verigilor executante .98. m2 si m3 . Aceasta masina de frezat primeste miscarea pentru actionarea miscarilor de avans de la lantul cinematic principal prin intermediul unei transmisii cardanice. Fig 1.8 Fig 1. sunstituindu-se valorile numerice ale rotilor dintate ale rapoartelor de transfer si turatia motorului : 58 29 21 22 25 20 1540· —— · 0.9 [rot/min] 104 29 37 49 65 60 Pentru transmisia prin curele trapezoidale .

16) Prin substituirea valorilor minime ale tuturor rapoartelor de transfer se determina avansurile minime flr .14) 38 29 23 25 Pentru avansurile transversale : fv D1 21 20 42 42 28 19 nm = —— ۰ ηtc ۰ —— ۰ ——۰ —— ۰ iVII-IX ۰ iIX-X ۰ iX-XI ۰ —— ۰ —— ۰ ——۰ D2 37 42 38 42 35 34 34 29 24 ۰—— ۰ —— ۰ —— ۰ p2 = ft [mm/min] (1.15) 38 29 24 Pentru avansurile verticale : fv D1 21 20 42 42 28 19 nm = —— ۰ ηtc ۰ —— ۰ ——۰ —— ۰ iVII-IX ۰ iIX-X ۰ iX-XI ۰ —— ۰ —— ۰ ——۰ D2 37 42 38 42 35 34 34 18 ۰—— ۰ —— ۰ p3 = fv [mm/min] (1.98 —— ۰——۰ —— ۰ —— ۰——۰ —— ۰ —— ۰——۰ 104 37 42 38 37 33 41 46 35 19 34 29 23 25 Pagina 10 din 118 . D2 37 42 38 42 35 34 34 29 23 25 ۰—— ۰ —— ۰ —— ۰ —— ۰ p1 = fl [mm/min] (1.tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori. Avansul minim longitudinal rezulta : 58 21 20 42 17 19 14 42 28 1450 ۰ —— ۰ 0.ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www.

۰ —— ۰ —— ۰——۰ —— ۰ —— ۰ 6 = 18.tocilar. se obtine : 58 32 28 19 34 29 23 25 nm ۰ ——۰ 0.11 Miscarea de rotatie pentru piesa se preia de la surubul conducator mantandu-se rotile de schimb AD . cursuri si referate postate de utilizatori. Pentru a se putea obtine un canal elicoidal pe piesa este necesar sa se transmita acesteia . In acsest caz ecuatia care leaga aceste deplasari teoretice ale verigilor executante va fi de forma : z0 z1 z3 z5 1 Pagina 11 din 118 .17) D2 25 35 34 38 29 23 25 Daca se substituie valorile numerice. cu roti de schimb fig 1. la masinile de frezat universale se frezeaza canale de pana elicoidale . doua miscari si anume : o rotatie in jurul axei sale si o translatie in lungul acesteia. Pentru obtinerea canalului elicoidal este necesar ca piesa sa execute o rotatie completa in timpul cat ea se deplaseaza. CD .98 [mm/min] 34 38 29 23 25 Ecuatia lantului cinematic pentru deplasarea rapida a mesei are forma : D1 32 28 19 34 29 23 25 nm ۰ —— ۰ ηtc ۰ —— ۰——۰ —— ۰ —— ۰—— ۰ —— ۰——۰ p1 =flr (1. prin legarea acestuia la surubul conducator al mesei .11. Deplasarea piesei se executa de catre masa masinii de frezat . egala cu marimea pasului canalului elicoidal. care primeste miscarea prin surubul conducator Sc. danturi elicoidale etc… . Ca deplasari teoretice se adopta o rotatie a arborelui capului divizor si deplasarea ‘PE’ a mesei masinii. cu marimea pasului PE.Vizitati www. BD . in mod simultan .1. DD care fac legatura intre surubul conducator si capul divizor.b. Fig 1.11.ro ! Arhiva online cu diplome.98 ۰ —— ۰——۰ —— ۰ —— ۰—— ۰ —— ۰——۰ 6 = 2434 104 25 35 34 38 29 23 25 [mm/min] Cu ajutorul capului divizor . fig.

in mm.pasul surubului conducator. este caracteristica capului divizor . fapt care determina ca unele ansamble si subansamble sa prezinte aceleasi solutii si forme construcive. pE – pasul canalului elicoidal.20) k z2 z4 z6 PE unde : CD = 40 : 60 : 80 .2. Diferenta Pagina 12 din 118 . avand CD si psc = 6 mm psc 6 360 845 24 45 AD CD iD = CD —— = 60 ۰ —— = —— = —— = —— ۰ —— = —— ۰ —— PE 1240 1240 20 ۰ 62 60 62 BD DD 1.2 MASINA DE FREZAT CU CONSOLA Au cinematica identica cu a masinilor de frezat orizontale. in mm Deci se obtine formula de calcul de forma : 1 k z2 z4 z6 PE —— = —— ۰ —— ۰ —— ۰ —— ۰ —— (1.tocilar.19) iD z0 z1 z3 z5 psc sau daca se noteaza : z0 z1 z3 z5 psc CD = —— ۰ —— ۰ —— ۰ —— ۰ —— (1.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori. I(rot AP) ۰ —— ۰ ——۰ —— ۰ —— ۰ —— ۰ psc = pE (1. Exemplu : Sa se frezeze un canal elicoidal cu pasul elicoidal PE = 1240 mm .4.8) K z2 z4 z6 iD AD CD unde : iD = —— ۰ —— este raportul de transfer al rotilor de schimb BD DD psc .ro ! Arhiva online cu diplome.

Pentru a crea posibilitatea prelucrarii suprafetelor inclinate. . marind in felul acesta si posibilitatea de reglare a sculei. din care cauza batiul are forma modificata a partii superioare. asigurand gama de turatii n = 16…500 rot/min.12). lantul cinematic de avans . cu arborele XIV. Legatura intre cutia de avansuri si mecanismele acesteia se face prin Pagina 13 din 118 . Constructiv. Cinematic masinile de frezat sunt formate din lantul cinematic principal. Fig 1.12.l iar altele se construiesc cu capul de frezat deplasabil (vezi fig.12.6…. la acestea din urma. De aceea ele prezinta o rigiditate sporita si ca urmare sunt folosite pentru regimuri de aschiere mai grele. cu ratia φ = 1. impreuna cu arborele principal. Anumite masini de frezat verticale au capul de frezat fix si arborele principal deplasabil axial pentru a usura pozitionarea sculei. Lantul cinematic principal al masinii de frezat 615 (din fig 1. cu vitezele de avans longitudinale Wl = 15. avnd posibilitatea sa se deplaseze in sens vertical. Cutia de avansuri realizeaza 16 trepte ale vitezelor de avans. Aceasta are forma structurala 16=41 x 24 x 28.ro ! Arhiva online cu diplome.550 mm/min. 1. Pinala arborelui principal si sania capului de frezat asigura miscarile de pozitionare a sculei E si F. caracteristica o prezinta numai pozitia verticala a arborelui principal AP.. solidarizand astfel roata de lant cu numarul de clienti 25. 1. cu formula structurala : 16 = 41 x 24 x 28. prin transmisia 21/37.tocilar.).25. unele tipuri de masini de frezat verticale cu consola se constryuiesc cu capul de frezat inclinabil si arborele principal deplasabil axial. Propriu-zis aceste masini nu au un cap de frezat deoarece acesta face corp comun cu corpul masinii. Spre deosebire de tipurile precedente.1. cursuri si referate postate de utilizatori. Fig 1. care partial este identic cu cel de avans.Vizitati www. pentru actionarea sculei. mecanismul de inversare a sensului de rotatie la arborele pricipal si cutia de viteze. masinile de frezat verticale pot avea capul de frezat si arborele principal nedeplasabil axial. contine transmisie prin curele trapezoidale.25. Masina de frezat vericala tip 615 are structura cinematica prezentata in fig. cu ratia progresiei geometrice φ = 1. capul de frezat nu face corp comun cu corpul masinii.12.13. iar schema fluxului cinematic a masinii de frezat este prezentata in fig. pentru deplasarea mesei pe cele trei directii si lantul cinematic de reglare si pozitionare. din arborii II si IX.13 Lantul cinematic de avans si pozitionare sunt derivate din lantul cinematic principal. Miscarea de pozitionare rapida a verigilor executante se obtine pri decuplarea cuplajului C2 si cuplarea cuplajului C3.

cursuri si referate postate de utilizatori. Pentru determinarea turatiilor arborelui principal se foloseste formula generala : D1 18 72 25 n = —— · ηtc · —— · iII-III · iIII-IV · —— · —— = nAP (1.14 Fig 1.ro ! Arhiva online cu diplome. si C8. In fig. transmisia cardanica AC. C si D se obtine prin decuplarea unuia din cuplajele : C5. turatia maxima a arborelui principal este : 127 18 45 45 72 25 nApmax = 1430 · —— · 0. cu cap de frezat inclinat si arborele principal deplasabil. Pentru determinarea avansurilor se foloseste formula : D1 18 26 50 24 14 22 n = —— ۰ ηtc ۰ —— ۰ ——۰ —— ۰ iVII-VIII ۰ —— ۰ —— ۰——۰ p =D2 50 50 54 50 35 40 56 22 Pagina 14 din 118 . C7.Vizitati www. fata de pozitia lui verticala. Schema fluxului cinematic al masinii de frezat vertical este redata in fig 1.tocilar.15. Capul de frezat poate fi rotit cu un unghi de 15°.4[rot/min] 189 54 27 45 58 31 Numarul treptelor de turatii ale arborelui principal este opt (8).985 · ——· ——· ——· ——· —— = 526. Selectionarea miscarilor de avans pe directiile B.21) D2 54 58 31 Pe baza acestei formule. Fig 1. Deplasarea transversala a mesei si verticala a consolei ca si deplasarea verticala a arborelui principal se executa manual . dupa cum rezulta din schema fluxului cinematic.14 este prezentata structura cinematica a masinii de frezat vertical tip 610 B. intr-o parte sau in alta. 1.15. Cuplajele C4 si C5 din actionarea consolei servesc pentru inversarea sensului miscarilor de avans-pozitionare.

masa cu capul divizor. purtand piesa (cuma plana). folosind capul divizor. cursuri si referate postate de utilizatori. 2 PROIECTARE PUNTE MOTORIZATA 97 –23 –000 Puntea motorizata (PM) ce face obiectul acestui proiect de diploma este destinata a fi utilizata la masinile de frezat universale FU 36 si masinile de frezat orizontale FO 36 pentru a le spori domeniul si posibilitatile de lucru privind operatiile de frezare. in timp ce piesa primeste simultan o miscare de rotati uniforma. putand prelua si functia bratului superior prevazut pentru contralagar cu care sunt dotate aceste tipuri de masini de frezat. Pe baza acestor considerente avansul maxim longitudinal al mesei (fl ) este dat de formula : 127 18 26 50 47 24 14 22 1430 · —— · 0. capatul de frezat cu pinala . iar combinarea celor doua miscari realizeaza procesul de frezare.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome. substiduindu-se valorilor maxime ale rapoartelor de transfer intre arborii alaturati iar pentru avansul minim se introduc rapoartele de transfer minime intre arborii de transmitere a miscarii. In timpul frezarii.985 · ——· ——· ——· ——· —— · ——· ——· 6 = flmax = 427 189 54 50 35 21 40 56 22 [mm/min] Numarul treptelor ale seriei de avansuri este 16. Pagina 15 din 118 . se deplaseaza uniform. legat cinematic de lantul de avans al mesei. Puntea motorizata poseda instalatie si actionare electrica independenta. Frezarea unei spirale Arhimedice se executa cu aceasta maxima. cutie de turatii proprie si poate prelucra simultan cu masina-unealta. capatul de mortezat cu care puntea motorizata poate fi dotata . alecare si mortecare prin intermediul : capatul de frezat vertical . Marimea avansului maxim se determina. gaurire.tocilar.

M se face prin intermediul cremulierei existente la partea inferioara a acesteia.1500 x 420 x 420 mm Masa neta ………………………………………………. -prelucrarea carcase (Fc x 250 turnat) dintr-o singura fixare pentru montarea elementelor interioare ce realizeaza gama de turatii .(se interzice utilizarea unui singur ochi de ridicare). iar golirea prin dopul de golire din fata jos. Caracteristici tehnice ale P..Vizitati www. tinand cont de urmatoarele considerente : -dimensiunile de gabarit impuse de locul ce-l ocupa in prezent brtul superior pentru contra lagar existent in dotarea acestor masini de frezat precum si a ghidajelor in coada de randunica . fara eforturi suplimentare sau ajutoare. manual ungandu-se numai melcul pentru rotirea capului cu unsoare RUL 165 STAS 1608-72 folosind o pompa ‘tecalemit’.tocilar.M.ro ! Arhiva online cu diplome. Montarea P. ale batiului.. ce asigura un grad inalt privind precizia prelucrariloroperatiilor ce le executa P. Se centreaza capul. sigura in expluatare.M. prin cele doua achiuri de ridicare (poz. Pozitionarea si deplasarea in plan orizontal a P. se preseaza stiftul de centrare si se strang cele patru suruburi. blocand pe punte.M. Instalatia electrica este montata in partea stanga a masinii. miscand acum melcul din puntea superioara a P. in spate. -intretinerea si reparatia comoda. -executia robusta.40 ÷ 1eco rot/min Puterea electromotorului de antrenare …………………55 kw Turatia in gol a electromotorului de antrenare ………1500 rot/min Dimensiunile de gabarit (L x l x h) ………….M.M. pana se realizeaza angrenajul usor cu roata conjugata a capului.25) plasate deasupra P. coada de randunica . pe masina de frezat se face in locul bratului superior in ghidajele superioare. cursuri si referate postate de utilizatori. . Umplerea cu ulei pana la nivelul trasat pe vizor. la fel comutorii electrici si manetele pentru schimbarea turatiilor. Montarea capetelor de punte se face astfel : capul care trebuie montat se ridica in macara.. Ungerea se realizeaza prin balbotare. se ghideaza gulerul flansei in atelajul din punte si se roteste axul principal al capului pana cand axul canelat al acestuia intra in bucsa canelata din punte .M. se face pe deasupra prin dopul de umplere.cca 350 kg Pagina 16 din 118 . se preseaza carcasa in continuare. analizate la punctul 1 am ales N = ‘ privind constructia si dimensionarea P. Numarul treptelor de turatie………………………………12 Limitele electromotorului la iesire…………. Din cele N = 12 variante structurale.

M. Schema cinematica este o reprezentare simbolica a organelor si mecanizmelor ce compun lanturile cinematice ale puntii motorizate (P.1. Fig 2. 2.2.1.2.1.2) Turatia se poate determina si functie de viteza economica (Ve) si diametrul frezei (Ds) cu relatia : 1000·Ve n = ———— [rot/min] (2.tocilar. In fig.2 ÷ 1.b si fig.ro ! Arhiva online cu diplome. Miscarea principala de rotatie a frezei este actionata de la motorul principal ME1.311. cuprinzand 2…. 2.b Pagina 17 din 118 . 2..2) Π · Ds 2.1 STABILIREA GAMEI DE TURATII Varietatea mare de prelucrare a diferitelor piese face ca domeniul de reglare a turatiilor sa fie relativ extins ( Rn = 2 ÷ 7 ).M.7 trepte de turatii etajate in serie geometrica cu valori cu prinse intre 40 ÷ 1800 rot/min .M) simplificandu-se mult redarea grafica in comparatie cu reprezentarea desenului tehnic.1.M. cursuri si referate postate de utilizatori.c sunt prezentate schemele de principii ale compunerii cinematice din fig .1. cu ratia intre : φ = 1.2.a. prin cutia de turatii a PM(CTPM).Vizitati www. Turatia sculei se exprima prin relatia : n = no1 · iCTPM [rot/min] (2.a Fig 2. In fig.2. 2.1.2 SCHEMA CINEMATICA A P.a este prezentata schema cinematica a P.21. pentru masinile de frezat universale FU 36 si orizontale FO 36 cod de fabricatie : CUPS 331.40.2 REPREZENTAREA GRAFICA A CINETICII P.

In continuare de la arborele III la arborele IV.4 TRASAREA GRAFICULUI DE TURATII In scopul determinarii rapoartelor de transfer i si deci a transmisiilor din grupe.3 are ecuatia structurala : 1 x 31 x 33 x 25. miscarea se transmite prin trei posibilitati .1. Pagina 18 din 118 .M. date de rapoartele : Z5/Z6 : Z7/Z8 si Z9/Z10.a Fig 2.. tot la arborele III se poate transmite si raportul de 1 :1 prin z1 (exterior si interior). miscarea se transmite prin raportul Z3/Z4. Fig 2. direct de la ME1. iar diagrama de turatii fig.2. pentru varianta retelei structurale Rs aleasa.M.b 2.3 LANTUL CINEMATIC AL P. Arborele IV. Lantul cinematic cuprins in P. In sensul normal de rotatie al arborelui pricipal rezulta numarul treptelor de turatii de formula structurala : 12 = 2 x3 x2 . Dela arborele II.2.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www.2. Posibilitatile de transmitere a miscarii descrise mai sus pot urmarii mai usor cu ajutorul scemei fluxului cinematic prezentat in fig 2.a de la motorul electric ( ME1).5 = 18 Fig 2. transmite miscarea de la motorul electric ME1 prin cuplajul C1 cu raportul de transfer 1:1 de la arborele I la arborele II miscarea se transmite prin raportul de transfer Z1/Z2. se constituie graficul denumit diagrama turatiilor.c 2.2. cursuri si referate postate de utilizatori.2. la arborele principal (AP). transmite la arborele V miscarea prin rapoartele celor doua perechi de roti Z11/Z12 si Z13/Z14.2.

Pentru aceeasi varianta a retelei structurale pot exista cel putin cateva variante ale iagramei turatiilor. Regulile pentru diagrama turatiilor se mentin de la reteauaa structurala (acestea nu se mai repeta).nz diagrama nu este simetrica decat pentru cazuri foarte particulare si atunci solutia in general este convenabila din punct de vedere energetic. Rapoartele i se citesc direct din diagrama si daca dupa trasare nu se indeplineste 2.3 avem : i3min = —— ≤ —— ( pentru actionare principala ).c. pentru oricare din valori. p3 4 Citirea directa a rapoartelor I.tocilar.8 conditia : Iplim = imax x lim/iminlil = (2/1) : (1/4) = 8 sau Iplim = —— : (1/5) =14 1 respectiv sa avem : iminlim ≤ i ≤ imaxlim.ro ! Arhiva online cu diplome. din care o parte pot fi egale ca avantaje. chiar mai multe. iar la VR cu Z mare. In fig 2...3. la AE este cunoscut si deasemenea turatia de intrare -n1 . se cauta variantele care permit respectarea conditiilor onstructive mentionate. ca urmare a structurii : w1 – numarul variantelo R. constructiv.3 se bazeaza evident pe cunoasterea relatiei φ. De exemplu pentru varianta 11 1A din figura 2. Pagina 19 din 118 . Oricum se uramareste ca ea sa fie spre turatiile maxime (din considerente de dimensiuni minime ale transmisiilor ). Daca m – numarul lor. Se mai pot apoi schimba insusi formulele structurale z = P1 ۰ P2………Pw (conform celor ce urmeaza). deci o VR are foarte multe variante posibile de realizare.3.3 sunt redate doua variante pentru reteaua structurala optima R1 . Fig 2. fig 2.Vizitati www. Oricum. deci formula nu poate oferii mai multe variante.turatiile sunt reprezentate totdeauana in ordinea marimii n1 : n2 : n3 …. etc.ca in fig. Aceasta poate fi de la un motor sau de la un alt LC. cu doua deosebiri : .nz ). 2. iar cu electromotoare este frecvent turatia acestora (la EMAT-uri) Rezulta ca variantele se obtin schimband marimile grupelor de turatii intermediare. etc. iar dg – numarul diagramelor posibile este Npd = m ۰ w1 ۰ dg . Pentru trasare se tine cont ca sirul final (n1 : n2 : n3 …. cursuri si referate postate de utilizatori.

4 .06 duce la multiple trepte ( multe angrenaje) si deci este indicata numai la MU cu miascare R si AP si Ф – mari ( de exemplu carusele ) .1 si apoi ajustandu-se la cele standardizate.Turatiile standardizate.06. . Valorile fundamentale a ratiei φ. 24. sirul teoretic va trebui sa devina unul de calcul real. Sirurile astfel constituite se noteaza prin : R40. φ10 sau φ5 cu conditia suplimentara ca aceste siruri sa contina si unitatea prin termenii lor.06 φ20/6 = φ620 = 2. R20.3)2 φ20 = 20√10 = 1.).4) 2 φ10 = φ20/2 = φ220 (2. rezulta siruri derivate care au relatiile : φ40 = 40√10 = 1.06 φ20/4 = φ420 = 1.06 φ20/3 = φ320 = 1. se prefera sa corespunda la Z = 2E1 3E2 . 8 . φ = 1.26. pe baza relatiilor 2. 6 . 8 . Numerele din intervalle se determina din numerele acestui interval prin multiplicare cu 10 la o parte pozitiva sau negativa. asa numita serie Rzu.tocilar.50 φ5 = 5√10 = 1.06 .8 (78).06 (2. 9 . La Ф mai mici a pieselor (la laminate ).12 : .78.12 si φ = 1. φ20. 6 . . alunecare cu circa 6 0/1 adica φ = 1.12 . De trepte z preferentiale cu nr. 27 . Din sirurile fundamentale. Valorile rationale ale numerelor de trepte –z. si altele (fara a fi deci un sir absolut.Marimile de iesire normale se constituie pe baza sirurilor de numere rotunjitte conventional . 12 . mai ales ca si turatiile EMAT-urilor in sarcina nominala. Intregi de dinti. 36 .6 (58) – 1. Deci z = 2 . φ = 1.00 Pagina 20 din 118 . admise prin ISO.40 φ10 = 10√10 = 1. 12 . In legatura cu valorile ratiei φ se observa ca φ = 1. cu nr. Cele mai frecvente sunt : z = 3 . La MU . cursuri si referate postate de utilizatori. 16 .Vizitati www.1.26. R10 si R5. are loc in functie de In : n1 si nk (nz). 18 . in general : φ = 1. Mai frecvent si mai indicate la MU mijlocii sunt φ = 1. 24 .ro ! Arhiva online cu diplome. 3 . 4 . Ca urmare exista o toleranta fata de valorile sirului teoretic stabilite de ± 10 (φ – 1 ) % si deci o abatere a turatiei clculate pe baze reale – ncr-trebuie sa fie incadrata in limitele admise si normativele in vigoare.58 si φ = 1. unde E1 si E2 – numere intregi. din care rezulta φ = 1.Alegerea valorilor rationale ale ratiei φ. 32 . . φ = 1.4 (1) : -1.25 (6) : -1. avand una din rotatiile φ40.

este de 10 ori mai mare decat cel luat drept primul.00 180.00 100.60 315.00 112.00 560.06 315.18.00 100.00 530.00 250.00 250.12 100.12 315.00 355.00 710. E1 fiind ordinul radicalului.00 φ20=1.00 355.00 118.00 950. Sirul numerelor normale sunt serii geometrice zecimale.00 250.00 : 4.00 125.00 140.00 : 2.Vizitati www..60 φ40=1.00 200.00 : 2.00 160.00 630.00 224. poseda 40 termeni in intervalul 1-10.00 112.00 170.00 355.00… SERII FUNDAMENTALE ROTUNJITE R40 R20 R10 R5 R40 φ40=1. 1.40 : 2. sirul R20 : 20 de termeni si asa mai departe.ro ! Arhiva online cu diplome.00 R10 φ10=1.00 160.00 190.00 850.00 500.00 224. Numarul de termeni a unui sir dintr-un interval este egal cu ordinul radicalului relatiei (2.00 400.00 200. astfel ca termenul E.00 560. Pagina 21 din 118 .00 300.00 125. adica : R20/3 : 1.00 800..00 950.00 450. Astefel sirul R40 (φ40 ).00. etc.00 150.00 R20 φ20=1.00 212.06 100.00 400.tocilar.00 106.00 400.00 140.00 132. Sirurile R 40.00 180.00 236.00 475. R5 sunt siruri fundamentale.00 450.00 800.00 160.00 400.00 250.1) Astfel sirurile derivate rezulta : sirul R20/3 cu relatia φ20/3 . iar sirul R20/6 cu ratia φ20/6 : 1.00 φ10=1.00 500. R10.00 710.00 600.00 630.00 Evident ca se pot constitui si alte siruri derivate cum ar fi R40/3 cu φ40/3 =1.00 900.00 280.00 800.00 160.00 425. deriva din sirul R20 luand termeni din 3 in 3 sau din sirul R40.00 500.00 670.00 200.00 375.00 125. din ele putandu-se constitui siruri derivate.25 R5 φ5=1.25 φ5=1. R20.00 630.00 280.00 265. luand termenii din 6 in 6.80 :…….00 750.00 250. cursuri si referate postate de utilizatori. Valorile sirurilor fundamentale rotunjite sunt date in intervalul (2.3).00 630.

2 . De exemplu la filetarea pas mare pe strung este foarte rar utilizata . care contin si unitatea printre termenii lor. etc. b) Alura generala a diagramei turatiilor. 2. fig. dar nu poate fi insa sadisfacuta in mod acceptabil.4. viteze.tocilar. se prelucreaza frecvent. conform rationamentului de la structura sirurilor si valorile ratiilor care conduc la o crestere a capacitatii de productie.4. in timp ce filetarea cu p = 1 . de exemplu : diametrele. Datele statistice. iar turatiile in sarcina sunt cuprinse in R40 si R20.4 Este evident . greutati. volume.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome. schitate in fig. turatii. Fig 2. Cresterea si coborarea turatiei poate provoca vibratii. a turatiilor inalte (pentru dimensiuni mici).2. Toate sirurile fundamentale : R20 : R10 si R5 pot fi considerate ca siruri derivate. Faptul ca turatiile motoarelor electrice asincronice pentru actionarea LC – principale se gasesc in sirul R40. determina utilizarea lor.2. Ele difera dupa miscare.(STAS 283 – 69 ).5 mm.c pentru no la intrare si nAP= media turatiilor la iesire.2. duce inutil la dimensiuni grosiere. 1. considerand raporturile medii din grupe poate avea doua extreme.5)2 R5 = R10/2 = R20/4 = R40/8 Numerele normale cu o explicatie exstinsa in tehnica. Astfel R20 = R40/2 R10 = R20/2 – R40/4 (2. procedeu si in principal dupa genul MU si destinatia acestuia.5 . duce ultimul imin la imin < imin lim.3c C) Utilizarea ratiilor diferite in sirul de turatii pemtru miscarea principala sau de avansuri este dedusa din ratiune unei expulatari mai bune a MU. Varianta T-I-N.3. la strunjire predomina piesele cu Φ ≤ Φmed . ale utilizarii diferitelor trepte. cursuri si referate postate de utilizatori. mentine turatiile inalte maximum posibile si le coboara in ultima grupa imin ≥ imin lim fig 2. lungimi. adoptand φf < φl in zona treptelor cu frecventa Pagina 22 din 118 . fiind luate ca baza in standardizarea caracteristicilor de orice natura. Varianta O-P-T. in expluatarea MU. decat in cateva cazuri particulare. au permis determinarea unor curbe de repartitie de genul celor din fig. optima. Varianta J-O-S a turatiilor joase.

In acest caz pierderea de viteza va fi : ΔV .7)2 Vφφ2 Pagina 23 din 118 . Valorile ratiei φ1 constituie o clasificare necesara la VR in trepte-valoarea minima fiind ratia unui sir geometric.Vi Deci : (ΔV)max = vi+1 – vi si (—— ) max = ———— .Vizitati www.Vi si care este maxima cand V tinde spre Vi+1 ΔV Vi+1 . Mai simplu se obtine pentru zona laterala a unui interval acoperit de exemplu 2 g. rezulta considerand conditiile maxime de pierdere care au loc cand se admite cazul foarte posibil si anume : V – ca limita superioara admisa de scula sau de masina. Deci pa mU va trebui luat un Vi sau Vi+1 (care este mai apropiata). Intre n1 si n4 ratia φf √φ2 < φe acopera deci partea frecvent utilizata.6. Se admite conventional ca pierderea maxima sa fie 50% si deci rezulta : ΔV (——)max ≤ 50% adica pentru cazul limita V ΔV φ-1 φ-1 1 (——)max = 50% = —— 100% sau (——)max = — (2.valoarea maxima. fig2. ci valoarea cea imediat inferioara Vi fig. introducand complicatii constructive care anuleaza cel putin partial avantajul privind capacitatea de productie.2. Realizarea insa a unei ratii φf < φl in zona centrala a sirului este dificil de realizat.5.s asa cum se vede in figura.2.6)2 V ni+1 φ V φ Fig 2.ro ! Arhiva online cu diplome.5. cum v = π · Фn rezulta : V Vi + 1 ΔV ni+1 – nI φ-1 ΔV φ-1 (——)max = ———— = —— sau (——)max% = —— · 100% (2. se poate intalnii si la structuri succesiv paralele.6. cursuri si referate postate de utilizatori. este evident φa sau φ > 1.m. maxima de utilizare la MU.tocilar.

rezulta 1 < φ < 2 Avand considerata V.12)2 Tabelul 2. cursuri si referate postate de utilizatori.58 —— 1. deci avem : ΔV φ-1 φ-1 ni 1 (——)max = —— = 1 . 1500/750 .2 1.8)2..2.0 φ E1 6 12 1. deci φ = E1√2 = φ = E2√10 (2. Pentru dependenta de numerele preferentiale in tehnica se admite nr.calimita superioara admisa.prin ISO. Deci se dispune de relatiile : {ny = nx · φE. deci 2 = φE sau φ√2 (2. astfel ca ny > nx. Sau ni+1= nil V φ φ ni+1 φ (2. Adica. se poate deduce si in acesta conditie necesitatea sirului geometric . in care E = un numar intreg.9)2 adica necesitatea sirului geometric al turatiilor. 750/375 .)2 se poate pun e acceasi conditie a expluatarii egale. se retine ca aceste turatii sincroane sunt 3000/1500 . unde E1 – un numar intreg . In continuare trebie cunoscute valoriile ratiei φ in intervalul (2. Φmax-2 : tinand cont si de valoarea minima pentru φ. ny = o turatie. Pentru acesta se alege 2 criterii si anume : sa corespunda ratiilor de la turatiile EMAT-lor si numerelor preferentiale (rotunde) din tehnica : . conform ratiei turatiilor de la EMAT-uri. inclusiv international.10)2 {ny = 2nx Din ultima rezulta deci un grup de valori pentru ratia φ. de regula ny = 2nx. Totodata din punct de vedere al VR – cu ratia φ este logic ca ny = nx φE.6. considerand relatia (2. deci —— = — = cons.78 —— 1 2 √2 √2 2 √2 √2 Pagina 24 din 118 .41 √2 1. Se observa ca : φmin – 1. Prin analogie se poate deci scrie : φ = E1√10.10.Vizitati www. conform tabelului 2. Atunci.11)2 Pe scurt : dublu criteriu s-au si standardizat valorile ratiei φ .ro ! Arhiva online cu diplome.12 √ 6 1.tocilar.26 3 1.φmin Ex (2. care obisnuit antreneaza VR in trepte.Pentru a corespunde turatiilor de la EMAT.—— = constant. in tara noastra sunt in STAS 283 – 89.06 > 1 si ca o valoare oarecare a ratiei φ admise prin : φ . sau 2nx = nx · φE . adica φ = 2 = ni+1/ni Daca se noteaza : nx – o turatie oarecare .

2. numarul factorului ecuatiei structurale : k = 2 .tocilar. numarul variantelor posibile de ecuatii structurale se calculeaza cu relatia : 3(KI)2 N = —— (2. astfel incat valorile acestora sa asigure erori fata de cele nominalizate in domeniul admisibil.1. fig.13)2 m !n ! 3 ۰ 22 12 rezulta : N = ——— = —— = 12 N = 12 1۰11 Ecuatiile structurale posibile se obtin prin permutarea termenilor ecuatiei de baza. pentru cazul din enuntul temei avem trei grupe din patru operatii si anume : 121 = 21 x 32 x 26 121 = 21 x 22 x 34 121 = 31 x 23 x 26 121 = 21 x 34 x 22 121 = 21 x 26 x 32 121 = 31 x 26 x 23 121 = 21 x 31 x 26 121 = 22 x 21 x 34 121 = 32 x 21 x 26 121 = 26 x 31 x 23 121 = 26 x 21 x 32 121 = 31 x 21 x 22 5 10 20 30 40 45 50 Pagina 25 din 118 .M. cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome. Proiectarea cinematica a mecanismelor cu angrenaje presupune determinarea numerelor de dinti ale rotilor dintate. numarul factorilor identici ai ecuatiei structurale : m = 1 .Vizitati www. iar pentru formarea indicilor se aplica indicele 1 la doi factori din grupa dupa care se calculeaza indicii celorlalti factori ca fiind produsul dintre un factor si indicele sau stabilit anterior.2.5 PROIECTAREA CINEMATICA A MECANISMULUI P. 40 E2 √ 20 √10 10 √10 10 √10 —— 5 √10 4 √10 —— ΔV (——)max % V 2. ecuatia structurala : 12 = 2 x 3 x 2 . sunt urmatoarele : numarul treptelor de reglare q = 12. n = 1 . al marimilor de iesire este dat prin tema de proiectare . stabilirea schemei cinematice . Etapele priectarii cinematice ale mecanismului PM.

adica 2 x 3x 2 ). Alegerea valorilor rationale ale ratiei φ are loc in functie de nmin si nmax impuse.Vizitati www.129= 2. pe baza careia se efectueaza calculele de proiectare a actionarii principale : Pe ultiml arbore va rezulta un numar q de trepte de turatii ( ex.8 . 1. 1. Se reprezinta cele ‘N’ retele structurale corespunzatoare ecuatiilor structurale in fig. Pentru acest criteriu se verifica daca raportul de transmitere minim al mecanismului imin ≤ 2 pentru lantul principal .12 . Alegerea retelei structurale optime se face pe baza criteriului proportional si criteriului de rezistenta ( pentru arbori intermediari ).25 .78. Cunoscand rapoartele de transfer maxim si minim. La diametrele mici ale pieselor se recomanda ca φ = 1. Pentru respectarea criteriului functional se impune respectarea urmatoarelor conditii : pentru facorul ecuatiei cu indicele cel mai mare din ecuatia structurala pmax ≤ 8 pentru cazul PM. Dacac q nu este multiplu de 2 si 3. 1. P1max = 2g = φ9 = 1. strunguri carusel).ro ! Arhiva online cu diplome.4 .2.8 < 2 pentru factorul 3 din ecuatia structurala avem : Pagina 26 din 118 . 1. factorul z are indicele cel mai mare. In legatura cu valorile ratiei se cinstata ca φ = 1. Mai frecvent si mai indicate la MU mijlocii sunt φ = 1.0.06 conduce la multe trepte de turatii si este indicata la MU cu miscare de ratie la AP si diametre mari (ex.26.06 .12 si φ = 1.58 si φ = 1. atunci acesta se obtine dintr-un numar ma mare q’ care este multiplu de 2 si 3. cursuri si referate postate de utilizatori.6 . 1.8 din care se aleg reteaua structurala optima.tocilar. q = 12. se determina rportul de reglare a turatiilor pentru o treapta cu relatia : imax Rn = ——— imin Ratia progresiei geometrice se da prin tema de proiectare sau se calculeaza cu relatia : nmax φ = q-1√ ——— nmin Valorile fundamentale ale ratiei φ standardizata in STAS 283 – 89 admise de ISO sunt : 1.si 2.

ro ! Arhiva online cu diplome.336 kw PI = 5.336 nm – turatia min. Mt = 102 daN cm 500 Puterea pe arborele I se calculeaza cu relatia : PI + PM ۰ ηa ۰ ηr (2. a arborelui II = 500 rezulta : 5. pentru pmax = 3 adica : p2max = 36 = φ6 = 1.99 = 5. Se considera ca toate ecuatiile structurale corespund conditiilor cerute de criteriul functional. nIImin – turatia minima de pe arborele II se calculeaza cu relatia : nIimin = no : i in care : no = 15000. Momentul de torsiune al arborelui in daN. Din relatia (2.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori.336 kw Dar.98.17)2 rezulta : PI = 5. pmax ≤ 4. turatia motorului electric : i = raportul de transfer se calculeaza cu relatia φ sau se ia din diagrama de turatii. randamentul transmisiei mecanice : ηr = 0.6 STABILIREA RAPOARTELOR DE TRANSFER Pagina 27 din 118 .5 ۰ 0.V. randamentul transmisiei prin rulmenti .16)2 nmin in care : PI – puterea arborelui I = 5.121 < 4.98 ۰ 0. este puterea motorului electric de antrenare dat de tema : ηa =0. cu arbori de dimensiuni corespunzatoare si sa raspunda la solicitarile la care sunt supusi.5 kw. aleg i = 3 rezulta : nIImin = 1500 : 3 = 500 rot/min nIImin = 500/rot/min 2.tocilar.336 Mt = 955 ۰ 104 ۰ ——— ≈ 102 daNcm.99.2. Critreriul de rezistenta pentru arbori intermediari impune unele conditii retelelor structurale pentru ca ele sa conduca la realizarea unei C.17)2 in care PM = 5.m se calculeaza cu relatia : PI Mt = 955 ۰ 104 ——— (2.126 = 2 < 4 p3max = 21 = φ1 = 1.

83 1800 si 1500 iTPmax = ——— = 17.83 iTPMmax = 0.16 z1 Raportul preliminar de transfer intre arborele III si IV se face prin trei perechi de roti ( 3 fixe si 3 baladoare ). IIII-IV = —— 1.ro ! Arhiva online cu diplome.5 iTPMmin = 0.75 Z6 IIII-IV —— = √ ( ——) = √2. Raportul de transmisie total al puntii motorizate (iTFM). respectiv a limitelor turatiilor de intrare si iesire astfel : 1500 iTPMmax = ——— = 0. z1 – numarul de dinti de pe roata 1.142 Z7 28. alegem constructiv z7 = 28 => z6 = 42 Z5 Z8 3.83 40 Raportul preliminar de reducere la prima pereche de roti z1 si z2 de pe arborele I si II este reglementat de STAS 6012 – 68 si se calculeaza cu aproximatie cu relatia : Z2 iTPM iI-II = ——— ≈ √——— (2.tocilar.33 Z5 6.442 = 2. cursuri si referate postate de utilizatori.33. z5 cu z6 . constructiv aleg z1 = 18 rezulta : 3. rezulta din enuntul temei.75 z2 iI-II = √——— = 3 iI-II = —— = 3 6.304 = 1. z7 cu z8 si z9 cu z10.89 Z6 Z5 Din conditia : —— = 2.33 IIII-IV = —— 2.75 Z8 Din conditia : —— = 1.19) z1 4…56 in care : z2 – numarul de dinti de pe roata 2 . rapoarte ce le determinam astfel : Z6 3.75 Z8 IIII-IV = —— = √ ( ——) = √1.Vizitati www.142 .142 alegem constructiv z7 = 28 => z8 = 32 Z7 Pagina 28 din 118 .

818 Z14 36.669 = 0.818 .442 = 2.442 = 5.333 .ro ! Arhiva online cu diplome. IIII-IV = —— = 2.818.333 Z12 6.333 .333 .2.tocilar.89 Z10 Din conditia : —— = 2.7 DETERMINAREA TURATIILOR PE ARBORI Pagina 29 din 118 .89 Z11 Din conditia : —— = 2. IIV-V = —— = 2.442 .Vizitati www. Z7 Z10 Z9 6.75 Z10 Z9 IIII-IV = —— = √ (——) = √5. alegem constructiv z12 = 18 => z11 = 42 Z12 Z13 3. alegem constructiv z9 = 18 => z10 = 42 Z9 3.333 Raportul preliminar de transfer intre arborele IV si V se realizeaza prin doua perechi de roti (2 five si 2 balodoare) z11/z12 si z13/z14.75 Z13 Z14 IIII-IV = —— = √ ( —— ) = √0. cursuri si referate postate de utilizatori. alegem constructiv z13 = 28 => z14 = 33 Z14 2.75 Z11 Z10 IIII-IV = —— = √ (——) = √5. vom avea doua valori de transfer de le determina astfel : Z11 3.05 Z13 Din conditia : —— = 0. IIV-V = —— = 0.

22)2 i II-III z4 z1 nII 500 NII2 = —— = —— = 192. rezulta : nIII1 1500 NIV1 = —— = —— = 642. nIII2 = 192 rot/min i II-III 2.3 ≈ 192 rot/min .Vizitati www.tocilar.333 z4 nIII12 500 Pagina 30 din 118 . cursuri si referate postate de utilizatori.9 ≈ 643 . rezulta : nIII1 = 1500 rot/min cand maneta A este in pozitia I turatia de pe arborele III se calculeaza cu relatia : nII z3 z2 z3 NII2 = —— = nII ۰ —— = nI ۰ —— ۰ —— (2.ro ! Arhiva online cu diplome.nI = 1500rot/min.21)2 i I-II z1 nI 1500 NII = —— = —— = 500 rot/min nII = 500 rot/min i I-II 3.6 Arborele IV are 2 ۰ 3 = 6 turatii datorita cuplarii cu arborele III ce are 6 turatii ( nIII1 si nIII2 ) si a celor trei perechi de roti dintate : cand maneta B este in poz I – cuplaj z10 cu z9. Turatia (nII) de pe arborele II o calculez cu relatia : nI z2 NII = —— =nI —— (2. nIV = 643 rot/min i III-IV 2.00 Turatia (nIII) de pe arborele III are doua turatii si anume : cand maneta A este in pozitia II – cuplajul z. Turatia (nI) de pe arborele I este data de tema de proiectare si este de 1500 rot/min . xu z1 cu z1 = 18 .

ro ! Arhiva online cu diplome.3 ≈ 214 . III – cuplaj cu Z6 cu z5 rezulta : nIII1 1500 NIV5 = —— = —— = 958.5 .48 ≈ 319.8 ≈ 438 . nIV6 = 319 rot/min i III-IV 1. nIV2 = 214 rot/min i III-IV 2. NIV2 = —— = —— = 214.142 . nIV5 = 985 rot/min i III-IV 1.142 nIII2 500 NIV4 = —— = —— = 437. nIV4 = 438 rot/min i III-IV 1.5 .Vizitati www.1565 arborele V are 6 ۰ 2 = 12 turatii datorita cuplarii cu arborele IV ce transmite 6 turatii.48 ≈ 1314 . cand maneta C are poz I – cuplaj z13 cu z14 rezulta : nIV NV1 = —— = 899.cand maneta B are poz. intre cei 2 arbori (IV sis V) existand 2 perechi de roti z11 cu z12 si z13 cu z14 (doua fixe si 2 baladoare).tocilar.5 rot/min ≈ 900 rot/min nV1 – 900 rot/min Pagina 31 din 118 .1565 nIII2 500 NIV6 = —— = —— = 319.333 -cand maneta B este in poz II cuplaj z8 cu z9 rezulta : nIII1 1500 NIV3 = —— = —— = 1313. nIV3 = 1413 rot/min i III-IV 1. cursuri si referate postate de utilizatori.46 ≈ 958.

15 ≈ 112 rot/min nV4 – 112 rot/min i IV-V nIV4 NV5 = —— = 449.Vizitati www.25 ≈ 160 rot/min nV7– 160rot/min i IV-V nIV3 NV8 —— = 629.75 ≈ 315 rot/min V9 315rot/min i IV-V nIV2 NV10 —— = 39. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar.75 ≈ 630 rot/min V8 630rot/min i IV-V nIV5 NV9 —— = 314.65 ≈ 40 rot/min V10 40rot/min Pagina 32 din 118 .5 ≈ 1800 rot/min nV2 – 1800 rot/min i IV-V nIV5 NV3 = —— = 1248.ro ! Arhiva online cu diplome.12 ≈ 450 rot/min nV5 – 450 rot/min i IV-V nIV6 NV6 = —— = 224. i IV-V nIV3 NV2 = —— = 1798.1 ≈ 224 rot/min nV6 – 224 rot/min i IV-V -cand maneta C are poz II – cuplajul z11 cu z12 rezulta : nIV1 NV7= —— = 160.5 ≈ 1250 rot/min nV3 – 1250 rot/min i IV-V nIV2 NV4 = —— = 112.

85 = 4.28 kw NIII = 0.5 kw Pentru puterile de pe ceilalti arbori in continuare le voi calcula cu relatia : NII = ή NI (2.28 = 5.9 DETERMINAREA MOMENTELOR DE TORSIUNE Pentru calculul momentelor de torsiune la cei cinci arbori ai PM.Vizitati www.2. si este cuprins intre 0.8 DETERMINAREA PUTERILOR TRANSMISE Prin cuplajul C1 puterea motorului electric de 5. cursuri si referate postate de utilizatori.98.96 x 4.96 x 5.tocilar. IV si V ) ii determin folosind relatia (2.12 ≈ 56 rot/min V12 56rot/min i IV-V 2.06 kw NIV = 0.96 pentru prelucrari mecanice fine si o ungere buna. III .23)2.5 = 5. Puterea de pe ceilalti arbori ( II.ro ! Arhiva online cu diplome.95…0. astfel : NII = 0.85 kw NV = 0. i IV-V nIV4 NV11 —— = 80.65 kw 2.96 x 5.12 ≈ 80 rot/min V11 80rot/min i IV-V nIV6 NV12 —— = 56.5 kw este transmisa direct arborelui I al puntii motorizate si este : NI = N = 5.96 x 5.06 = 4. folosim formula de calcul data de expresia : 71620 · N Mt = —————— Pagina 33 din 118 .2. Aleg ή = 0.23)2 NIII = ή NII = ή NI ή In care : η = este randamentul treptei de turatie respectiv.

pentru arborele I : Mt1 = —————— = 262.68 daN· mm 71620 · 5.06 .68 daN · mm 1500 MtI = 262.ro ! Arhiva online cu diplome.04 daN· mm Pagina 34 din 118 .pentru arborele III : MtIII = —————— = 1887.tocilar.24 daN · mm 500 MtII = 756.04 daN · mm 40 MtV = 8683.Vizitati www.puterea transmisa (in kw) n .pentru arborele IV : MtIV = —————— = 1623.5 .41 daN · mm 192 MtIII = 756.turatia arborelui rezulta : 71620 · 5.85 .24 daN· mm 71620 · 5.pentru arborele V : MtIV = —————— = 8683.65 .28 . n in care : Mt – momentul de torsiune N . cursuri si referate postate de utilizatori.pentru arborele II : MtII = —————— = 756.24 daN· mm 71620 · 4.22 daN· mm 71620 · 4.22 daN · mm 214 MtIV = 1623.

2 DETERMINAREA NUMARULUI DE DINTI Pentru a avea o prelucrare a carcasei PM cu o singura valoare nominala intre axele III. capul dintelui de la cremaliera cu piciorul dintelui de la pinion. Deci o roata cu profil normal sau nedeplasat are : zmin ≥ 17 dinti. pentru a evita fenomenul de interferenta si a ma incadra in dimensiunile de gabarit al carcasei impuse de tipul frezei (FU 36 si FO36).V se impune conditia : z1 + z2 z3 + z4 2222222 in care z1.Vizitati www.tocilar. 2. constituind cutie de turatii.z6.3.3.z8 . z9 si z10 . mintata pe arborele II folosim relatia : Pagina 35 din 118 .3 DIMENSIONAREA ROTILOR DINTATE 2. este compusa dintr-un angrenaj de roti dintate cu o turatie mijlocie (1500-500 rot/min). z7. cursuri si referate postate de utilizatori. 2. Aceasta se numeste fenomenul de interferenta a dintilor . Se obtine insa zmin ≤ 17 dinti. ce poate fi calculat precis in functie de raportul de transmisie.cu modulul comun z11. z12 .25)2 Puntea motorizata. rotile poarta denumirea de roti dintate normal (cu dantura zero sau profil nedeplasat ). In acest caz. z1 = 18 dinti Pentru a calcula numarul de dinti de pe roata z2 . z13 si z14 – acelasi modul z5 + z6 z7 + z8 z9 + z10 z11 + z12 z13 + z14 ——— = ——— = ——— = ——— = ——— = ——— = ——— (2. Evitarea fenomenului de interferenta este asigurat daca roata cea mica (pinionil) se construieste cu un numar de dinti zmin la care se mai poate produce interferenta.1 NUMARUL MINIM DE DINTI Angrenarile corecte se produc numai in interiorul liniei de angrenare cand diferenta dintre marimile cercurilor de baza este foarte mare ( deci z2-z1 mare ) mai ales cand z1 este foarte mic (z1 < 17) ca in cazul angrenarii uni pinion cremaliera racordarea evolventei de la cercul de baza pana ala interior necesita o forma specifica pentru a nu permite intersectarea. III – IV si IV . in care viteza periferica a cilindrului de rulare este sub 22m/s si aleg z1 = 18 dinti. II – III.z2. z3 si z4 sa aibe acelasi modul z5.ro ! Arhiva online cu diplome. deci cu modulul normal (m = mn).

333 = 42 dinti Z5 = 52 dinti Z7 = 52 dinti Z9 = 52 dinti Z8 = z7 · iIII-IV = 28 · 1.ro ! Arhiva online cu diplome.26)2 nII Z1 Din relatia (2.27)2 rezulta : Z11 = 42 dinti Z11 = z12 · iIV-v = 18 · 2. z7 = 28 si z9 =18 Din relatia (2.333 = 42 dinti Intre arborele IV si V transferul de turatii se face prin perechile de roti z12 si z13 cu z14.442 = 32 dinti Z6 = 52 dinti Z8 = 52 dinti Z10 = 52 dinti Z10 = z9 · iIII-IV = 18 · 2. Z4 = 20 dinti Pentru calculul numarului de dinti de pe roata dintata z3 de pe axul III folosesc relatia : Z4 iII-III = ——— (2. cursuri si referate postate de utilizatori. z7 cu z8 si z9 cu z10.3.27)2 Z3 Transferul de turatii intre axele III si IV se realizeaza pentru perechile de roti : z5 si z6 .818 = 27 dinti 2. Constructiv aleg z12 = 18 dinti si z14 = 33 dinti Z12 =18 dinti Z14 = 33 dinti Din relatia (2.Vizitati www.3333 = 42 dinti Z13 = 27 dinti Z13 = z14 · iIV-v = 33 · 0. constructiv sa ales : z5 = 18 .27)2 rezulta : Z6 = z5 · iIII-IV = 18 · 2. NI Z2 iII-II = ——— = ——— (2.3 DETERMINAREA MODULULUI Pagina 36 din 118 .tocilar.26)2 rezulta : Z2 = 54 dinti Z2 = z1 ۰ iI-II = 18 ۰ 3 = 54 dinti Rotile dintate z3 si z4 formeaza un angrenaj ce are o turatie relativ mica (500-150) rot/min cu o viteza periferica cuprinsa intre 10 ÷ 14m/s si aleg constructiv pentru z4 un numar de dinti = 20 .

12 pentru dinti prelucrati cu precizie marita. Modulul m si numarul de dinti z al fiecarei roti dintate sunt parametrii de baza in calculul celorlalte elemente ale rotilor dintate.tocilar. deci aleg : T = 60.coeficientul dinamic πcf .28)2 cu datele stbilite din tabele rezulta : 636 ۰ 262.75 pentru conditii de expluatare mediu folosind ca material 18 MnCr10 imbunatatit la 56 – 62 HTC si calit superficial. Facand inlocuirile in relatia modulului (2. φo – coeficientul de latime al dintelui si se calculeaza astfel : l φo = —— si se alege in functie de natura prelucrarii danturii. au fost limitate valorile modului m in mm care sunt trecute intrun tabel. rezulta ca cele doua roti au acelasi mod m. si III il facem cu relatia : 636 ۰ MtI M1-4 = 3√—————— [mm] (2. Pentru asigurarea dintilor perechilor de rori dintate trebuiesc construite cu acelasi pas p.Vizitati www. p = p1 = p1. II.coeficient de forma βk ..6 Pagina 37 din 118 . π Prin STAS 822 – 61. Calculul modulelor perechilor de roti z1 cu z2 si z3 cu z4 de pe arbori I. m Tot din tabele φo se ia intre 8….29)2 cd ۰ πcf ۰ βk in care : Tmax – se ia la baza dintelui danturii cd . p Dar.coeficient de concentrare a efortului Din tabele=a aleg T = 50…. cursuri si referate postate de utilizatori.28)2 T ۰ φ ۰ z1 In care MtI – momentul de transmisie al arborelui I T – efortul unutar maxim de incovoiere si este dat de relatia : Tmax T = —————— (2.ro ! Arhiva online cu diplome. dupa aceste criterii aleg : φo = 10. deoarece m = ——— .

Vizitati www. IV si V si notate cu modul m5-14.tocilar.0 mm m5-14 = 3.521 = 2. 18 + 42 18 + 42 33 A = 3 ۰ ———— = 3 ۰ ———— = 3 ۰ ———— = 3 ۰ ———— = 3 ۰ —— = 90 Pagina 38 din 118 . z7 – z8 .924 ≈ 3.6 m5-14 = 3√—————— = 3√20. m1-4 = 3√—————— = 3√15. z2 si z3 . z7 cu z8 .28)2 astfel : 636 ۰ 262.5 mm 60 ۰ 10 ۰ 18 Pentru perechile de roti dintate (z5 cu z6 . z9 cu z10 .30) 2 pentru cele doua cazuri anterioare.ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori. prima ce se recomanda a fi folosita si cea de-a II a mai putin utilizata se calculeaza cu relatia : z1 + z2 z3 + z4 A = m ۰ ———— = m ۰ ———— [mm] (2.042 = 2. z4 vom avea : 18 + 54 20 + 52 A = 2.25)2.4 DETERMINAREA DISTANTEI INTRE AXE Distanta intre axe se urmareste pe cat este posibil sa fie cuprinsa in valorile recomandate de STAS 6055 – 68 prezentate pe doua coloane.0 mm m1-4 = 2. din calculul distantei intre axe cu relatia (2.3. vom avea valoarea acesteia cu ajutorul relatiei (2.5 ۰ ———— = 2. z11 cu z12 si z13 cu z14 ) ce sunt montate pe arborii III. distanta A va fi : 18 + 42 28 + 32 22222 A = 90mm Dupa cum se observa.0 mm 60 ۰ 10 ۰ 18 2. z9 – z10 . z11 – z12 si z13 – z14 montate pe arborii III .5 ۰ ———— = 90mm A = 90mm 22 Pentru perechile de roti z5 – z6 .485 ≈ 3. IV si V.30)2 22 Pentru perechile de roti z1 . verifica conditia impusa de gabaritul PM si implicit de relatia (2.

montaj si intretinere ).1.2 = 2.5 Aleg kd = 2.350 daN/mm aleg : δat =270cm = 28mm dp = 28mm Din relatia (2. mm] Mc = kd ۰ M In care : Kd.78 cm = 28 mm dp = 28mm 3. cursuri si referate postate de utilizatori.14 Pagina 39 din 118 . tehnologice.ro ! Arhiva online cu diplome.32)2 rezulta : Mc = 2.4 PREDIMENSIONAREA AXULUI PINION Determinarea preliminara a diametrului axului pinion a fac de baza unui calcul. 2.tocilar.32)2 π ۰ δat in care : dp – diametrul preliminar [mm] Mc – momentul de torsiune de calcul [N.14 Fig 2.2 PROIECTAREA FORMEI ALBORELUI In functie de diametrul obtinut la predimensionare (configuratia impusa si de considerente constructive. stabilesc dimensiunile pe lungime si diametre a axului pinion si intocmesc schita acestuia ca in fig 2. conventional simplificat.4 Dp = 3√—————— = 3√21.6 = 1378 δat – rezistenta admisibuila la tractiune 120…..31)2 rezulta : 16 ۰ 1123.coeficient dinamic = 2 ÷ 2.14 ۰ 270 2.4. considerand numai solicitarea la torsiunea cu relatia : 16 Mc Dp = √ ———— [mm] (2.1 ۰ 535 = 1377.Vizitati www. M – momentul de torsiune de calcul = 535 [N ۰ mm] din relatia (2.

l1 = 48mm d1 = dp = 28mm calculat anterior l2 = 46mm l3 = 141mm l4 = 16mm l5 = 49mm d2 = dp + 2 =30mm d3 = dp + 6 = 34mm d4 = dp + 12 = 40mm d5 = dp + 27 = 50mm LT = l1 + l2 + l3 + l4 + l5 = 300mm LT = 300m d2 si l2 = necesar pentru lagar de rostogolire conducator d2 si l2 = necesar pentru lagar de rostogolire condus d2 si l2 = necesar pentru dantura pinionului.31 N .Vizitati www.2 v1 + v2 = .37262 Σ M5 = 0 => . turatia si viteza de aschiere. rezulta din datele temei de proiect functie de puterea motorului electric.15 Fig 2.31 N v2 = 45036 N v2 = 45036 N Pagina 40 din 118 v1= 77.2 5.2. cursuri si referate postate de utilizatori..2. 2.Sa + v1 + v2 + F = ) => v1 + v2 = .in plan vertical “V” Σ Fx = 0 => v1’ + V2’ = 0 Σ Fy = 0 => .68 daN/mm Trasam diagrama de eforturi conform schemei de din fig 2.3 TRASAREA DIAGRAMEI DE EFORTURI Trasarea diagramei de eforturi.4.10.ro ! Arhiva online cu diplome.88 ۰ v1 + v2 = 670. Mts = 262.15 Sa – forta de cuplaj.4 N F – forta ce actioneaza asupra axului pinion datorita angrenarii cu roata z2 F = 5862N Mts – momentul de torsiune la capatul axului pinion calculat la cap 2.Sa ۰ 290 + v1 ۰ 225 + v2 ۰ 55 = 0 5.2 => v1 = 777.tocilar.16 astfel : .37262 ۰ 1 4.88 v1 + v2 = 670. conform schemei de incarcare o realizam ca in fig.88 v1 1 = 37932. Sa = 79.

39 | .Sa(x2 + 65) + v1 · v1 .tocilar. Mi4-3 = 0 3 – 1 .93 => H1 = 4649. Mi3 = 0 x2 = 0 => Mi2-1 = . cursuri si referate postate de utilizatori.Sa + H1 + H2 = 0 => H1 + H2 = 79.02 N ۰ mm Mi2 = 131042. Mi4-3 = 0 3 – 1.88 H1 1 = 22784.1 4. Mi2-5 = Sa(x3 + 253) + H1 ( x3+ 166) + H2• x3 x3 = 0 => Mi2 = 75227 Nmm x3 = 34 => Mi5 = 75227 Nmm Pagina 41 din 118 . 4 – 3 . x3 = 0 => Mi2 = 131041. x2 = 0 => Mi1 = 6905 Nmm x2 = 166 => Mi2 = 75227 Nmm Mi1 = 6905 Nmm Mi2 = 75227 Nmm 2 – 5. x1 = 0 = Mi3-1 = 0 x2 = 0 => Mi3-1 = .88 H1 + H2 = 22784. Mi2-5 = .Sa ۰ 290 + H1 ۰ 225 + H2 ۰ 55 = 0 5.93 | H1 + H2 = 79.30 ≈ 4572N H1 = 4640N H2 = 4572N 4 – 3.Sa(x3 + 2535) + v1(x3 + 166) + v2 · x3 .Sa ۰ x1 .Vizitati www.02 N ۰ mm x3 = 34 => Mi5 = 619.02 N ۰ mm 2 – 5 . Mi3-1 = Sax1.6950 N ۰ mm 1 – 2 .88 H1 + H2 = 22784. Mi1-2 = Sa(x2 + 87) + H1 x2.ro ! Arhiva online cu diplome.93 5.78 ≈ 4650N H2 = 4571. Mi1-2 = .39 Σ M5 = 0 => .67 ~ 620N ۰ mm Mi5 = 620 N ۰ mm In plan orizontal “H” Σ H1’ + H2’ = 0 Σ Fy = 0 => . x1 = 0 => Mi3 = 0 x1 = 87 => Mi1 = 6905N• mm 1-2 .6950 N ۰ mm Mi1 = -6905 Nmm x2 = 170 => Mi1 = 131042. Mi3-1 = .

576 Tai·II M = 11440 N · mm Se pune conditia ca : Mirez(Δ) ≤ Miech(Δ) (2.78 N · mm ≤ 15110. adica : Pagina 42 din 118 .13 N · mm Pentru sectiunea 3 Mirez(3) = √02 + 02 = 0 Miech(3) = √[0+ (0.782 + (0.7 N · mm Miech(2) = √[15109.35)2 de observa ca verifica dinpunct de vedere al momentului. Tai·III ά = ———— = 0.4.4 DETERMINAREA MOMENTULUI REZULTANT Determinarea momentului rezultant o voi face in fiecare sectiune cu relatia : Mirez(4) = √[MiH( ς )]2 + [Miv( ς )]2 (2.35)2 se observa ca verifica din punct de vedere al momentului.576 11440)2] = 6589.ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www.adica : Mirez 15109. Mi5 = 75227 Nmm Fig2.33)2 iar momentul incovoietor echivalent cu relatia : Miech(Δ) = √[Mirez( ς )]2 + [ά ·M(S)]2 (2. cursuri si referate postate de utilizatori.50 N · mm Conditia impusa de (2.tocilar.34)2 In care : ά – coeficient care tine seama de ciclurile de variatie diferite ale momentelor incovoietor de tosiune.35)2 Pentru sectiunea 1 Mirez(!) = √(69052 + 69052) = 9758.13 N · mm Conditia impusa de relatia (2.6 2.576 11440)2] = 15110.

27 Pagina 43 din 118 .5 N/min2 Wp π· d3 π · 2.50 N · mm Conditia impusa cade (2. Mirez = 0 ≤ Miech = 6589.35)2 se observa ca verifica din punct de vedere al momentului.25 N · mm 2.50 N · mm Pentru sectiunea 5 Mirez(5) = √[6202 + 752272] = 7520.576 11440)2] = 6589. cursuri si referate postate de utilizatori.25 N · mm Miech(5) = √[7520.35)2 se observa ca verifica din punct de vedere al momentului.36)2 Pentru materialul : 18MnCr10 din care este confectionat axul pinion δa = 3500 N · mm2 Mt Mt 16.tocilar.Vizitati www. => Fmax = 58615 N 3A · 4 58615 => δFmax = —— · ———— = 2764.576 11440)2] = 9998.53 N/mm2 3 28.50 N · mm Pentru sectiunea 4 Mirez(4) = √02 + 02 = 0 Miech(4) = √[0+ (0.25 N · mm Conditia impusa cade (2. unde F = Fmax . adica Mirez = 7520.83 —— 16 4F δFmax = —— · —— .25 N · mm ≤ Miech = 9998. adica Mirez = 0 ≤ Miech = 6589.25 + (0.5 VERIFICAREA LA FORFECARE A AXULUI PINION Verificarea la forfecare a axului pinion o voi face cu urmatoarea relatie : δmax = δMt + δFmax ≤ δa (2.4.11440 δMt = —— = —— = ———— = 265.ro ! Arhiva online cu diplome.

37)2 π ·Tai ·III in care : Pentru materialul 18MnCr10 .9 d2 = 3√———————— = 3√20.35mm π ·Tai d1’ calculat = 23.8 (rezultat dupa frezarea canalului) Deci in aceasta sectiune 1-1.75mm 2355 In acest caz d2 calc = 27.03N/mm2 ≤ δa = 3500 N.14 Pe acest diametru se executa un canal de pana pentru cuplare cu semicuplajul C1 conform fig 2.2.8mm.36)2.26 = 2.17 h1 = adancimea canalului = 4. deci in acest caz vom avea : 32 · 1510.Vizitati www.37)2 rezulta : 32 · 975.14 Pe acest diametru se va monta doi rulmentiradiali cu bile. Din relatia (2.5 ≤ d2 rulm = 30mm Pentru d3 – fig2. rezulta : δmax = 265.53 = 3030.2 mm d1’ = diametrul pe care se inscrie miezul axului ramas dupa frezarea canalului de pana = 23. DIMENSIONAREA FIECARUI TRONSON AL AXULUI Aceasta dimensionare o voi face pe tronsoane cu ajutorul formulei : 32 · Miech(S) D = 3√———————— [mm] (2. TaiIII = 750 – 900 daN/cm2 pentru d1 – fig 2.8 d1’ = 3√———————— = 3√13.1 = 28mm b = latimea canalului de pana = 8mm Fig 2. diametrul imediat superior este de Φ30mm. verifica .5 = 2. cursuri si referate postate de utilizatori.17 in care : d1 = diametrul calculat la pct 2.tocilar.5 + 2764.mm2 Conditia impusa de relatia (2.ro ! Arhiva online cu diplome.14 d2 = 30mm Pagina 44 din 118 .4.5 ≤ d1’ = 23. axul verifica conditia d1 = 28mm de dimensionare Pentru d2 – fig.

tocilar.7 VERIFICAREA AXULUI LA SOLICITARI COMPUSE Aceasta verificare la solicitari compuse se face pentru sectiunile periculoase. unde sunt practicate canale de pana.91mm 2355 Constructiv in aceasta sectiune aleg un diametru nominalizat inediat superior d3 = 34mm Pentru d4 – fig 2. 32 · 2870.2mm b = 8mm t2 = 2.ro ! Arhiva online cu diplome.0 = 4.2 d3 = 3√———————— = 3√39.——————— 32 2d1 Pagina 45 din 118 d5 = 50mm .0 cm = 40mm 2355 Pentru acest diametru se va monta un rulment radial cu bile cu diametrul interior de 40mm Pentru d5 – fig 2. cursuri si referate postate de utilizatori.0 cm = 50mm 2355 Pentru acest diametru se va prelucra dantura pentru antrenare cu z2 2.91mm 32 · 9998 d5 = 3√———————— = 3√125 = 5.391 cm = 33.38)2 πv13 b t1(v1 – t1)2 ——— . Pentru relatia 1 – 1 vom avea : d1 = 28mm l = 40mm t1 = 4.4.02 = 3.Vizitati www.14 d4 = 40mm d3 = 33.18 Miechi(1) Tred = ——————————— ≤ TaiIII = (750 – 900) daN/cm2 (2.14 32 · 4710 d4 = 3√———————— = 3√64.8mm h = 7mm fig 2.

4 · 283 8·4(28-4)2 ——— .14 · 343 8·4(34-4)2 ——— .25 Tred = ——————————— = 689.rezulta : 11761.3 vom avea : d3 = 34mm l = 45mm t1 = 4.4 daN/cm2 3.——————— 32 2·28 Conditia impusa de (2.38)2 cu elementele din fig 2. rezulta : 658950 Tred = ——————————— = 193.4 daN/cm2 ≤ TaiIII = 750daN/cm2 Pentru sectiunea 3. cursuri si referate postate de utilizatori. adica : Tred = 689.18.38)2 verifica din punct de vedere al rezistentei la solicitari compuse ale axului pinion adica : Tred = 193.ro ! Arhiva online cu diplome.2mm t1 = 2. Pagina 46 din 118 .38)2 se observa ca verifica din punct de vedere al rezistentei la solicitari compuse ale axului. conditia impusa de relatia (2. Facand inlocuirea in relatia (2.Vizitati www.19.24 daN/cm2 3.4.19 b = 8mm h = 7mm Facand inlocuirile in (2.——————— 32 2·34 Si in aceasta sectiune.24 daN/cm2 ≤ TaiIII = 750daN/cm2 2.tocilar.8mm fig 2.38)2 cu elementele din figura 2.8 VERIFICAREA AXULUI LA OBOSEALA Calculul la oboseala consta in determinarea coeficientului de siguranta C tinand seama de : felul ciclului de solicitare.

Cδ = coeficient de siguranta la torsiune.5 ÷ 2. modul de variatie a solicitarii. axe) solicitarile la incovoiere si torsiune C se determina cu relatia : 1 C = ——————————— 11 √ ———— + ———— (2.1·T0.39)2 In care : Ca = coeficient de siguranta admisibil = 1.2 = 420 dan/mm2 T0 = 640 ÷ 0. 1 CT = ——————————— .2 Cδ2 = ——————————— .2 = 420 dan/mm2 T0. Σ · Tr · T-1 T0. Σ z· r2δ · δ -1 δ 0.94 dan/mm2 => 1 T-1= 400 ÷ —— = 540dan/mm2 Pagina 47 din 118 .ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar.40)2 Ct2 Cδ2 In care : Ct = coeficient de siguranta la incovoiere.267 · Tr = 874.2t = 1.2 Pentru 18MnCr10 avem Tr = 900daN/mm2 si T0. ΒKr To Tm √ (———— + ————) . solutiile constructive. cursuri si referate postate de utilizatori.5 La piesele (arbori. Βr · δ Tm √( ———— + ————) . Calculul la oboseala consta in verificarea inegalitatii in reactiunile periculoase : C ≤ Ca (2.Vizitati www.

6 δ 0.———— 0.08 rezulta : 246 – 300.9 si βkT = 1.88 pentru sectiunea 1-1 .96 dan/mm2 T0.2 Pentru canal de pana : βkδ = 1.96 δδ = ———————— = -29.0.53 · 2 · 546.96 – 542.53 .88 δ0 543.166Tr = 542.0.092Tr = 300.06 – 874.tocilar.636 1. δT1 = δδ2 = 2….66 Tm = ——————— = ..09 1. cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome.7 δ0.δT 2(T-1 – T0) 2(540.Vizitati www.74 – 0.7 · 874.2t = 0.66 410 Pagina 48 din 118 .2 = 246dan/mm2 δ 0 = 396 ÷ 0.17 —————— .6 · δ 0.75 rezulta : T0 874.75 1 ÷ 0.2 – t-1 Tm = ———— 1 .2 – δ-1 2(300.75 ΣT = Σδ = 0.94 420 – 546.2.23 1 ÷ 0.96 78.08 dan/mm2 => δ 1 = 220 + 0.0.08) δδ = ————— = ———————— = .94) δT = —————— = ————————— = . d1 = 28mm cu canal de pana : 11 CT = ——————————————— = ————— = 0.

08 29.383 1 1 √ (2.40)2 rezulta : 1 CT = ——————————————— = ——————— = 0.5 conditie indeplinita conform (2.951 + 13.ro ! Arhiva online cu diplome.32 – 0. d3 = 34mm cu canal de pana .5 conditie indeplinita conform (2.317 2.40)2 rezulta : 11 CT = ——————————————— = ——————— = 0.53 · 2 · 546.66 451 1 Cδ = ——————————————— = ————— = 0.11 —————— .tocilar.480 1.23 3.———— 0.09 3.19 – 0.96 78.———— 0.317 )2 (0. 11 CT = ——————————————— = ————— = 0.2 · 874.96 246 Din relatia (2.39)2 Pagina 49 din 118 .480)2 C = 0.472 + 4.53 · 2 · 300.340) √ [ —————— + ———— ] (0.383 C = 0. cursuri si referate postate de utilizatori.9 · 442.96 246 din (2.11 —————— .383 ≤ Ca = 1.127) √ [ —————— + ———— ] (0.17 —————— .39)2 Pentru sectiunea 3-3 .317 2.———— 0.0.2 · 542.23 2.208 1 1 √ (9.53 ·2 · 300.636 )2 (0.208 C = 0.Vizitati www.276)2 C = 0.08 29.73. 11 CT = ——————————————— = ————— = 0.208 ≤ Ca = 1.

5 CALCULUL PENELOR a) Dimensiunile unei pene (h x b) sunt stabilite prin STAS 1007-82.4mm 34 ۰ 6 ۰ 100 20400 Lp = 22.tocilar. deci verifica relatia (2.ro ! Arhiva online cu diplome.4 ≤ Lp = 40mm. cursuri si referate postate de utilizatori.4 mm ≤ Lb = 45mm. in functie de diametrul arborelui in calculul ce urmeaza voi calcula numai lungimea acestora cu relatia : 4Mc lpcalc = ————— ≤ Lb [mm] (2.4mm 28 ۰ 6 ۰ 100 16800 Lp = 27.43)2 Pentru sectiunea 3-3 d = d3 = 34mm vom avea : Mt = 11440 N mm D = 34mm H = 6mm Lb = lungimea butucului (locas pana) = 45mm Tas = (1000 1200) daN/cm2 => 100N/mm2 rezulta : 4 ۰ 11440 45764 Lp = ————— ≈ ————— = 27. 2.Vizitati www. d = d1 = 28 mm vom avea Mt = 11440 N ۰ mm d = 34mm h =6mm Lb = lungimea butucului (lacas pana ) = 40mm Tas = (1000 ÷ 1200) daN/cm2 => 100 N/mm2 rezulta : 4 ۰ 11440 45764 Lp = ————— ≈ ————— = 27.43)2 Verificarea la forfecare a penelor pentru cele doua sectiuni o voi face cu relatia : Pagina 50 din 118 .3)2 d ۰ h ۰ Tus in care : pentru sectiunea 1-1 .4. deci verifica conditia (2.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

2 ۰ Mt δf = ————— ≤ δaf (2.44)2 d ۰ b ۰ Lp in care pentru sectiunea 1-1 (d = 28mm; Lp = 400mm) vom avea; δaf = 100daN/mm2 Mt = 11440 N ۰ mm Lp = 40mm d = 28mm b = 8mm 2 ۰ 11440 22882 δf = ————— ≈ ————— = 2,55 daN/mm2 28 ۰ 8 ۰ 40 8960 δf = 100 daN/mm2 ≤ δaf = 100 daN/mm2, conditie indeplinita pentru sectiunea 3-3 (d = 34 ; Lp = 45) vom avea ; δaf = 100 daN/mm2 Mt = 11440 N ۰ mm D = 34mm , b = 8mm 2 ۰ 11440 22882 δf = ————— ≈ ————— = 1,87 daN/mm2 34 ۰ 8 ۰ 45 12240 δf = 1,87 daN/mm2 ≤ δaf = 100 daN/mm2, conditie indeplinita

2.6 ALEGEREA RULMENTILOR Rulmentii sunt organe de masini complexe, utilizati pentru rezemarea pieselor care executa miscari de rotatie sau de oscilatie. Otelurile din care se construiesc aceste elemente trebuie sa aiba rezistenta mecanica si tenacitatea ridicata, duritate mare si rezistenta ridicata la uzura. Prin STAS 1456-80 se prevede utilizareaq a doua marci de oteluri cu crom (0,95÷ 1,05% si 1,3 ÷1,650% Cr) cu deosebiri in ceea ce priveste continutul de mangan si siliciu.
Pagina 51 din 118

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Alegerea rulmentilor se face printr-un calcul prealabil al fortei radiale din lagar si apoi capacitatea de incarcare dinamica a rulmentilor. Pentru calculul fortelor radiale in lagarele pentru axul pinion folosim relatia : Fr =√(H2 + V2) (2.45)2 Calculul capacitatii de incarcare dinamic al rulmentilor cu bile cilindrice se face cu relatia : 60 L ۰ h ۰ n Cnec = P3√ (————— ) (2.46)2 106 in care : P = Fr, sarcina dinamica echivalenta Lh = numarul de ? functionale n = numarul de rotatii ale inelului interior H = reactiunea pe verticala | V = reactiunea pe orizontala | pentru (2.45)2 Calculul reactiunilor din lagare 1-2 fig 2.20 pentru lagarul 1 vom avea : H1 = 6905N V1 = 6905N fig 2.20 Din relatia (2.45)2 rezulta : pentru lagarul 1 R1 =√[(69,05)2 + (69,05)2] = 975,8N R1 = 975,8N Pentru lagarul 2 vom avea : H = 75227N | V1 = 131042N | din relatia (2.45)2 rezulta : R2 =√[ (752,27)2 + (1310,42)2] = 1510,5N R1 = 1510,5N In lagarul cu forta radiala mai mare aleg un rulment radial cu bile pentru care sarcina dinamica echivalenta (P) este egala cu forta radiala ( Fr ) Deci in lagarul 1 aleg doi rulmenti radiali cu bile pe un singur rand ce suporta o forta axialoa datorita rotii baladoare Z3 de 80N. In lagarul 1 conducator P = Fr = 975,8N Din relatia (2.46)2 rezulta : 60 ۰ 15000 ۰ 1500 Cnec = 975,8 3√( ————————— )= 3562N C1 = 3562N 106

Pagina 52 din 118

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Din catalogul de rulmenti se alege un rulment seria 3206 (Ф 30 x Ф 62 x 16 ) cu C = 4500N si o turatie de 4111 rot/min pentru ungerea cu ulei si cu durabilitatea : C (———)3 ۰ 106 P Lh = —————— [ ore functionare ] (2.47)2 N ۰ 60

15000 (———)3 ۰ 106 975 3580 Lh = —————— = ——— 102 = 197 ۰ 102 = 19700 ore functionare 1500 ۰ 60 9 in lagarul 2 condus P = Fr = 752,27N Din relatia (2.46)2, rezulta : 60 ۰ 15000 ۰ 1500 Cnec = 752,27√ ————————— = 2761N C2 = 2761N 106 Din catalogul de rulmenti aleg un rulment seria 3208 (Ф 40 x Ф 80 x 18 ) cu C = 3000N si o turatie de 2800 rot/min pentru ungerea cu ulei si cu durabilitatea :

15000 (———)3 ۰ 106 752 19,8 ۰ 106 Lh = —————— = ——— = 215 ۰ 102 = 21570ore functionare 1500 ۰ 60 9 ۰ 104 Rulmentii se verifica cu relatia : P ۰ L1/P = C (2.48)2 In care : P – sarcina dinamica de incarcare a rulmentului 6,28

Pagina 53 din 118

cursuri si referate postate de utilizatori. Masurarea fiabilitatii unui produs inseamna in prima instanta determinarea frecventei cu care se produce defectarea. L – durabilitatea cuprinsa intre 20.28 ۰ 800001/3 = 600da N Atat rulmentii din lagarul 1 cat si lagarul 2 dupa calcularea durabilitatii in ore functionare. 2. Pagina 54 din 118 . Avand implicatii economice directe si foarte importante insusirea si aplicarea cunostiintelo d fiabilitate a devenit o necesitate. 6.000 C – capacitatea de incarcare dinamica de baza cuprinsa intre 580 si 620 daN. fara defectiuni.ro ! Arhiva online cu diplome. instalatii numai pe baza invatamintelor oferite de defectarile modelelor precedente.7 CALCULUL DE FIABILITATE Proiectarea si realizarea unui utilaj are intotdeauna o problema tehnica ridicata de un proces de productie cu alte cuvinte trebuie sa raspunda unui scop. progresul foarte rapid al tehnicii nu poate permite conceperea unor utilaje. Problema fiabilitatii produselor are o puternica incidenta cu activitaea unui inginer mecanic. de trei considerente : importanta primordiala a bunei functionari a anumitor elemente sau sisteme cheltuielile considerabile si necesitatea de intretinere a utilajelor sau inlocuirea pieselor defecte . p – exponent = 3 pentru rulmenti cu bile .Vizitati www. Se impune insa problema de mentinere a acestei aptitudini de a functiona la parametrii ceruti pe parcursul unui interval de timp . In discutiile privind fiabilitatea se retine numai acele defectari care conduc la pierderea aptitudinii de a functiona. Preocuparile pe plan mondial in domeniul fiabilitatii sunt justificate in principal.tocilar. deoarece caderile se datoreaza unor cauze care incep cu proiectul de executie si se intinde pana la respectarea normelor privind intretinerea utilajelor. cat si o verificare a sarcinii dinamice de incarcare. rezulta : P ۰ L1/P = C . Indeplinirea scopului si functionarea la parametrii impusi sunt conditii ale calitatii utilajului. rezulta ca alegerea privind aceste caracteristici corespund si sunt acoperite in expluatare pentru PM. fiind in conformitate cu recomandarile din catalogul de rulmenti.000 si 90. exclusiv pe baza unor practici indelungate. Ajungem astfel la notiunea de fiabilitate.

4) = exp(-0.16) = 0.002 ۰ 98.984. Conform acestei legi se poate admite o rata constanta a caderilor. in perioada de sarcina Cele trei etape sunt fundamentale pentru un produs si implicit in costurile si rentabilitatea acestuia.002 pe ora). m – media timpilor de buna functionare . Ratia exponentiala a fiabilitatii R(t) este data de relatia : 1 R(t) = exp [-z(t)۰ t ] = exp. [ . hidraulice. legea Poisson etc Stabilirea legii de distributie pentru un caz cunoscut este de mai multe ori o etapa dificila. in faza de proiectare . z(t) – rata caderilor La rate constante are loc dependenta m = 1/z (t). Se cere fiabilitatea pentru fiecare 8 ore din viata utila. Pagina 55 din 118 .49)2 m unde : t – o perioada specifica de buna functionare .000 ore si o rata a caderilor (intensitatea de defectare z(t) = o.016) = 0. Indicatorul z(t) determina complet fiabilitatea unui produs Subansamblul punte motorizata. Distributia timpilor de buna functionare poate urma diferite legi. Legea de distributie exponentiala are o larga aplicabilitate in cercetarile de fiabilitate.tocilar. electrice care intra in componenta masinilor – unelte forma de distributie se apropie de cea exponentiala. are un timp de viata de 100. R(t) = exp [-z(t) ۰ t] = exp(-0. fiabilitatea fiind influientata in trei etape ale existentei produsului . Exista numeroase legi ale distributiei utilizate intehnica si care consta in suprimarea cat mai fidela a actiunii diferitilor factori de influenta asupra comportarii in timp a unui utilaj. Cercetarile au aratat ca pentru unele elemente mecanice.—— ۰ t ] (2. in faza de fabricatie . legea de distributie normala.ro ! Arhiva online cu diplome.002 ۰ 8) = exp(-0. Pentru intervalle de cate 8 ore fiabilitate va fi R(t) = exp(-0.85 R(t) = 98. cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www.4% R(t) = 85% Alte legi de distributie cu o larga utilizare sunt : a) legea weibull. care nu are un caracter general.

Aceaasta eficienta economica a cheltuielilor anuale pentru utilaj o voi calcula cu relatia Cp + C Cu = ———— + Ce (2.0.Vizitati www.05….30 C 1 ———— = Aa = 0.6 C Cp ———— = Ae = 0.000 lei T = durata de amortizare = 2 ani Ce = cheltuieli de exploatare = 50. EFICIENTA ECONOMICA 2.8.000.51)2 T Pagina 56 din 118 . de executarea acesteia si expluatarea ei.50)2 T In care Cp = cheltuielile de proiectare = 750000 lei C = costul utilajului = 12.ro ! Arhiva online cu diplome.0. Ap + 1 Cu = (———— + Ae)c (2. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar.5 T Obtinem .00 lei si notand : Cp ———— = Ap = 0.1 DETERMINAREA CHELTUIELILOR ANUALE PENTRU UTILAJ Cheltuielile anuale pentru utilaj se determina ca o suma de cheltuieli legate de proiectarea PM.3…. Metodologia determinarii acestor cheltuieli depinde de tipul produsului si de conditiile in care a fost proiectat si executat.

Din relatia (2.000.52)2 In care K = coeficient de complexitate (1500…. estimativ.4500).000 C = 12.45 + 1 Cu = (———— + 0.8. Unde costul utilajului c se determina in functie de numarul de piese componente cu relatia : C = K ۰ M ۰ Cc (2.830 (2. adica nu se realizeaza o automatizare complexa. Efectele economice directe pot fi relativ usor experimentate cantitativ. 2. utilajul de baza ramane acelasi si locul de munca pretinde prezenta unui operator. Efectele economice directe iau in considerare economiile obtinute ca urmare a cresterii productivitatii muncii prin utilizarea unui utilaj a carui eficienta se calculeaza.17)1000 = 137.tocilar.000 Din (2. aleg K = 1500 M = numarul de piese componente ale subansamblului cu exceptia acelora carora valoarea sau pretul se cunoaste= 8. se cheltuiesc anual cu acest utilaj 137.000.53)2 100 100 Pagina 57 din 118 .ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori. sau se poate afla = 1000 lei .51)2 2 Deci. atunci efectul economic al utilizarii utilajului se exprima in raport cu alte utilaje asemanatoare din alte societati cu relatia : R1 R2 E = (1+ ——)(Σ EiSi + W1) . ele urmand sa fie considerate ca marimi acoperitoare ale calculelor economice. In cazul in care prin folosirea unui dispozitiv.830 lei.50)2 obtinem : 0.2 DETERMINAREA EFECTULUI ECONOMIC Efectele economice pot fi directe si indirecte.(1+ ——)( Σ tjSj + W2) (2.52)2 rezulta : C = 1500 x 8 x 1000 = 12.Vizitati www. Cc = suma costurilor elementelor componente ale subansamblului al caror pret se cunoaste.

(1+ ——)(3 x 100 + 80) = 80 lei (2.54)2 Unde E.2.efectul economica (lei/buc) = 80 lei/buc N – programul annual de productie [buc/an] = 2300 buc/an C – cheltuieli anuale pentru utilaj [lei/an] = 137. 2.M Pentru ca un utilaj sa fie eficient din punct de vedere economic este necesar ca suma economiilor realizate prin utilizarea acestei P.—— (2. rezulta : 200 E = 1220 . R2 – cheltuieli de regie ale sectiei ce expluateaza utilajul cu exceptia acelora legate de cele 2 utilaje care intra in variantele componente[%] R2 = 200% W1.tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome.M . in care : R1.3 CALCULUL EFICIENTEI ECONOMICE A EXPLUATARII P.8.21) relatia f = E – C si stiind ca f = —— si c = —— .53)2.Vizitati www. folosind varianta de utilaj proiectata.33)2 rezulta : F = 80 x 2300 – 137830 = 46170 lei F = 46. sa obtinut o economie de 80lei/incercare. w2 – cheltuieli pe ora de functionare a celor doua utilaje din variantele componente in [lei/ora] w2 = 80lei/ora Ti.830 lei/an Economiile totale anuale (F) reprezinta diferenta dintre economii si cheltuieli F = E x N – C (2. adica sa se respecte inegalitatea : E x N > C (2. Sj = 1000 lei/ora Facand inlocuirile in (2. tj – timpi normati in cele doua variante comparate [lei/ora] .53)2 100 Deci.56)2 NC Notand : —— C. rezulta f = E – C NF NN Pagina 58 din 118 C Reprezentand grafic (fig. raportata la o anumita perioada de timp sa depaseasca cheltuielile efectuate cu acest utilaj reparat la o perioada egala de timp.170 lei Raportand aceste economii totale la programul anual de producie se obtine economiile anuale specifice (f) C F = E .

vom calcula deci numai pentru acesta.22 Intrucat nu cunoastem cheltuielile anuale ale utilajului in varianta din alta unitate.. Reprezentand grafic (fig2. este eficienta proiectarea si executia utilajului. Deci P.22) programul anual de productie functie de efectul economic al celor doua utilaje obtinem: N = Ncrit => f1 = f2 C1 – C2 Ncrit = ———— E1 – E2 fig2. Ncrit.8.M proiectata se estimeaza a fi folosita la cca N = 1723 incercari/an. E = C CC Atunci E = —— => Nmin = —— NE 137830 80 fig 2. programul annual care este eficient. Indica programul anual de productie pentru care utilizarea uneia sau a celeilalte variante dintre variantele componente prezinta o acceasi eficienta economica.4 PROGRAMUL ANUAL CRITIC DE PRODUCTIE Deoarece pot sa existe mai multe variante de utilaje pentru care N > Nmin.ro ! Arhiva online cu diplome. (hiperbola) obtinem: Nmin. nu putem calcula Ncrit al celor doua utilaje.Vizitati www. N = Nmin cand f = o . programul annual minim de productie de la care incepe proiectarea unui utilaj devine eficient.M) proiectat este de 2300 buc/an > Ncrit. Cu 137830 Ncrit = —— = ———— = 1722. ci numai al celui proiectat de noi.87 buc/an E 80 Cum programul anual de productie al utilajului (P. se pune problema determinarii variantei optime. Pagina 59 din 118 .21 Nmin = ———— ≈1723 incercari/an 2. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar.

la aceste activitati principale se mai adauga cele de control. proces tehnologic de semifabricare. cum sunt : constructia si intretinerea sculelor. iar prin ansamblare se formeaza produse care sa corespunda cu caracteristicile proiectate. spalare.Vizitati www. de forma geometrica. a semifabricatelor in produse finite. a proprietatilor fizico – mnecanice ale acestuia si a formei geometrice cat mai apropiate piesei finite . pentru o buna comportare in expluatare. cat si procese auxiliare. repararea si intretinerea utilajelor. pozitie reciproca si calitate a suprfaetei utilizand procedee de aschiere sau eroziune . asamblarea. 3 TEHNOLOGIE DE EXECUTIE AX PINION 97 – 23 – 012 3. Procesul tehnologic se realizeaza la diferite locuri de munca. urmarind respectarea pozitiilor reciproce a pieselor.tocilar. echipamentelor sau instalatiilor . cursuri si referate postate de utilizatori. cuprinde montarea pieselor in vederea alcatuirii masinilor. etc . etc.1 PROBLEME GENERALE ALE PROIECTARII PRODUSELOR TEHNOLOGICE Procesul de productie reprezinta totaliatea activitatilor efectuate pentru transformarea materiei prime. Locul de munca reprezinta partea suprafetei productive echipata cu mijloace de munca corespunzatoare. Procesul de productie cuprinde atat procese de baza. cum ar fi : obtinerea semifabricatelor. destinat efectuarii modificarilor dimensionale. in functie de natura activitatilor ce le contin se clasifica in . aburului tehnologic. proces tehnologic de prelucrare mecanica. marcare. transportul uzinal. trasaj. deservite de unul sau mai multi operatori Pagina 60 din 118 . cu scopul obtinerii calitatii materialului piesei. a preciziei impuse elementelor de inchidere al lanturilor de dimensiuni. dispozitivelor. asigurarea aerului comprimat. Procesele tehnologice sunt componente ale procesului de productie in care se obtin semifabricatele si se realizeaza transformarea semifabricatelor in piese finite care sa sadisfaca conditiile tehnice impuse prin desenul de executie. Procesele tehnologice.ro ! Arhiva online cu diplome. proces tehnologic de ansamblare. proces tehnologic de tratamene termice. aparatelor de masura si control. prelucrarea mecanica. destinat modificarii structurii materialului piesei in scopul imbunatatirii proprietatilor fizico-mecanice .

Faza este parte a operatiei definita prin : prindere. Se include in cadrul manuirilor: pozitionarea . reprezentata prin deplasari. prinderea si desprinderea pieselor. Orice modificare a unei caracteristici atrage dupa sine definirea unor noi faze. etc. manuiri sau miscari. criteriul social. vizeaza imbunatatirea conditiilor de munca.ro ! Arhiva online cu diplome. In procesul de productie. Manuirea reprezinta totalitatea miscarilor efectuate de operator pentru executarea sau pregatirea unei faze. apropierea sau retragerea sculelor de suprafata prelucrata. dobandiri ale contactului cu piesasau elementele de comanda a masinii. pornirea si oprirea miscarilor principale de aschiere si avand. deziderat realizat in principal prin proiectarea proceselor tehnologice ce includ mecanizari sau automatizari ale unor operatii ce solicita operatorului eforturi fizice sau psihice . efectuata de muncitor si caracterizataprin durata de executie. pentru prelucrarea uneia sau mai multor piese simultan.Vizitati www. proces tehnologic. Miscarea este parte componenta a manuirii. gradul de clificare a personalului .2 ANALIZA CONSTRUCTIV – TEHNOLOGICE A DESENULUI DE EXECUTIE Pagina 61 din 118 .tocilar. scula ce se utilizeaza . criteriul tehnic prin elaborarea tehnologiei cu respectarea tuturor conditiilor de precizie si forma . suprafata ce se prelucreaza. 3. Procesul tehnologic de prelucrare mecanica se subdivide in operatii. faze. structura procesului tehnologic de prelucrare mecanica am tinut cont de : datele initiale pentru proiectarea proceselor tehnologice . parametrii de regim reglati. schimbarea turatiilor si avansurilor necesare. caracterizarile tipurilor de produtie . cursuri si referate postate de utilizatori. Trecerea se poate definii concis ca o faza repetata in care nu se modifica nici un parametru de definitie a fazei initiale. treceri. criteriul economic impune costuri minime . controlul dimensionat. volumul productiei si posibilitati de cooperare . criterii ce stau la baza elaborarii proceselor tehnologice . Operatia cuprinde totalitatea activitatilor ce se executa la un loc de munca.

conform STAS 1997 – 51. energie si materiale datorita unor tehnologii ce au drept punct de plecare desenele de executie eronate. fiecare aparand o singura data. in afara exigentelor impuse unui desen de executie. Functionalitatea piesie este corespunzatoare scopului pentru care e propus si proiectat si nu exista si nici nu creaza probleme in proiectarea procesului de productie.tocilar.duritatea in stare normalizata : 30 – 35 HRC . Pagina 62 din 118 . si desenul de executie.1968. Facultatea de Mecanica Ed. . pag.Vizitati www. O atentie deosebita se va acorda tehnologitatii reperului. Forma constructiva a piesei si indicatiile tehnologice sunt respectate conform literaturii de specialitate. notiune ce implica volum minim de manopera si indicii de precizie si calitate a suprafetelor pentru sadisfacerea cerintelor functionale ale reperului. fiind de complexitate medie. limita de curgere Tc = 85 daN/mm2 rezistenta minima la rupere : Tr = 100 daN/mm2 alungirea la rupere đ = 9% .ro ! Arhiva online cu diplome. Piesa pentru care se proiecteaza procesul tehnologic face parte din grupa axului pinion. forma si dimensiunile find date de necesitatea reiesita din ansamblul general al P. . bazele de cotare fiind alese corespunzator. De asemenea se asigura accesul sculelor de prelucrata pentru prelucrarea tuturor suprafetelor piesei. Toleranta si dimensiunile opiesei sunt notate. inca din faza de proiectare am tinut cont de reducerea la minimum a numarului dimensiunilor si complexitatii suprafetelor ce se cer prelucrate cat si in vederea evitarii unor conditii severe de precizie ce nu se justifica functional.M.duritatea dupa cemntare si calire : 56 – 58 HRC. In consecinta.1 din Indrumatorul de proiectare al tehnologiei constructieie de masini din cadrul Institutului Politehnic Traian Vuia Timisoara. cursuri si referate postate de utilizatori. Consideram ca piesa este corect cotata in conformitate cu STAS 6857 – 70.012) este din 18 MnCr10 si are urmatoarele caracteristici.14. Scopul acestei analize este de a preveni risipa de manopera. tehnologic si de fabricatie in tabelul 2.23. ca de altfel si calitatea suprafetelor (rugozitate) intre ele existand concordante recomandate in domeniu pentru astfel de tipuri de piese. Proiectarea proceselor tehnologice este o faza premergatoare de analiza amanuntita a documentatiei. Materialul din care se executa reperul AX PINION (97.

din tabelul 1 anexa1 RL – retributia medie orara a operatiilor ce executa degrosarea. cursuri si referate postate de utilizatori. CSL – cheltuieli generale ale sectiei de prelucrare mecanica.2)3 4 in care: l = 300mm. in lei/kg.012) permite varianta de daborare a semifabricatului turnat. T1L – timpul necesar degrosarii semifabricatului laminat in ore. dimensiunile si masa reperului . Costul (C1) cumulat al cheltuielilor pentru semifabricatul laminat l-am calculat cu relatia : Cs C1L = G1L · C + RT1(1 + ——) [lei] 100 in care G1L – este masa semifabricatului in kg CL – costul unitar al semifabricatului laminat. Criteriile ce stau la baza adoptarii deciziei de alegere a modului de elaborare a semifabricatului este costul cumulat al cheltuieliulor de elaborare a semifabricatului cu cel al prelucrarii. a semifabricatului. scule. fapt ce determina cresteri ale consumului de manopera.3 ALEGEREA SEMIFABRICATULUI Alegerea semifabricatului. destinatia materialului si conditiile de functionare a reperului . dar adaosurile sunt mai mari. nu permite si nu justifica turnarea sau forjarea semifabricatului si in acest caz alegsemifabricatul din laminat. cheltuielile de elaborare a semifabricatului sunt mai reduse.tocilar. serie mica si unicat a reperului. lungimea semifabricatului laminat Pagina 63 din 118 . Reperul luat in studiu (Ax PINION – 97. Forma simpla . forma. energie. respectiv a procesului de obtinere a acestuia se face functie de : volumul productiei .23. cca 2300 lei/ora. La elaborarea si utilizarea unor semifabricate a caror forma aproximeaza mai grosolan forma piesei finite.Vizitati www. 3.ro ! Arhiva online cu diplome. Reducerea consumului de metal si volumului de manopera la prelucrarea mecanica se obtine prin utilizarea unor semifabricate mai apropiate ca forma de forma piesei finite. cca 120% π · d2 G1L = l · ———— · g [kg] (3. dar cu cheltuieli de elaborare a semifabricatului mai ridicate. etc. existenta utilajelor pentru prelucrarea suprafetelor. pana la aducerea la forma finala. laminat sau forjat.

20 lei 4 pentru semifabricatul turnat vom avea: CT = 810 lei/kg. in mm. timpul de degrasare (2-241) CST = 200%. retributia medie pentru turnat (2-240) TT = 1.1) CL = 707 lei/kg.ro ! Arhiva online cu diplome.25. densitatea materialului (0. dT = 58mm.Vizitati www. forma. cheltuieli generale (2_242) LT = 310.20 lei C1L = 14078.8 g/cm3.tocilar.131.20 = 1. costul semifabricatului turnat (2-239) RT = 1850 lei/ora . lungimea semifabricatului turnat.80 lei 1. timpul necesar degrasarii (2-242) CSL = 200%. Anexa II Tabelul 2 (2-241) T1L = 1. cheltuieli generale ale atelierului de prelucrari mecanice din cadrul sectiei (2-242) Revenind in relatiile (1) si (2) si facand inlocuirile obtinem : 3. dimensiunile si masa reperului .80lei Alegerea semifabricatului.131. Tabelul I . respectiv a procedeuluide obtinere a acestuia am facut-o in functie de : volumul productiei. Anexa I . diametrul semifabricatului laminat g = 7. costul unitar al semifabricatului laminat (2-239) RL = 1850 lei/ora. diametrul semifabricatului turnat Tot din relatiile (1) si (2) cu inlocuirile de mai sus pentru semifabricatul turnat vom avea : 3. Pagina 64 din 118 .14 · 55 C1L = 300 · ———— · 78 = 14078. cursuri si referate postate de utilizatori. d = 55mm. retributia medie orara a operatorului ce executa degresarea.85 = 15210 lei C1t = 15210 lei 4 Costul obtinut dintre C1L si C1T este optim pentru folosirea semifabricatului laminat.25.14 · 58 C1T = 310 · ———— · 7. de aceea am ales atat pentru productia individuala cat si pentru cea de serie mica semifabricatul laminat la cald pentru ca : C1L > C1T = 15210 – 14078.

este necesar de cele mai multe ori ca de pe semifabricate sa indepartam un strat material. de forma si calitatea suprafetelor impuse de conditiile functionale.Vizitati www. In tabelul 1. przinta o etapa principala ce influenteaza decisiv performantele tehnico – economice a variantei de prelucrare propusa.ro ! Arhiva online cu diplome. am prezentat succesiunea operatiilor tehnologice intr-o productie de serie mica si individuala. Un adaos de prelucrare prea mic poate conduce la rebutarea piesei ca urmare a faptului ca la prelucrarea curenta nu pot fi eliminate abaterile obtinute la prelucrarea precedenta. materialului si conditiile de functionare . Daca adaosul de prlucrare este pera mare. Stabilirea corecta a marimii acestuia este foarte importanta atat din punct de vedere tehnic cat si economic. 3.5 STABILIREA ITINERARULUI TEHNOLOGIC Elaborarea structurii itinerarului tehnologic. existenta utilajului pentru prelucrarea semifabricatului. Pagina 65 din 118 . destinatia reperului. Pentru stabilirea adaosului de prelucrare se folosesc metode ca : metoda experimental . ceea ce conduce la scumpirea fabricatiei. 3. creste consumul de energie si manopera.statistica metoda prin calcul analitic metoda probabilistica.tocilar.5 CALCULUL ADAOSULUI DE PRELUCRARE SI A DIMENSIUNILOR INTERMEDIARE Pentru obtinerea organelor de masini cu precizie dimensionala. creste consumul de material. cursuri si referate postate de utilizatori. sunt necesare operatiuni sau faze de prelucrare suplimentare. La stabilirea succesiunii operatiilor am tinut cont de principalele recomandari pentru productia de serie mica si inndividuala recomandate in capitolul 4 aliniatul 1 din TV pagina 23. comuna datorita faptului ca importanta axului pinion nu permite o tehnologie mai sumara dacat aceea de serie mica pentru o buna functionare si silentiozitate in componenta puntii motorizate (PM). denumit adaos de prelucrare.1.

1.56 δp . [μm] (3.5.4)3 pentru adaosuri simetrice la suprafete de revolutie : 2Acmin= 2(Rzp+ δp + ςp + εv) (3. pentru lc ≤ —— (3.abaterea spatiala la prelucrarea precedenta ςp = √( ςp2 + ς2centr) .Vizitati www.pentru adaosurile asimetrice : 2Acmin= 2[Rzp+ δp + √ (ςp2 + εv2)] (3.pentru adaosurile de prelucrare minima curenta : Acmin= Rzp+ δp + ςp + εv (3. Adaosul de prelucrare minim la prelucrarea curenta (Acmin) il voi determina cu relatia : .ro ! Arhiva online cu diplome. Tabelul 1.tocilar.5.adancimea stratului de la suprafata cu defecte de prelucrare precedenta [μm] Tb.5)3 si pentru adaosuri simetrice la suprafete plane opuse ce se prelucreaza simultan.6)3 l ςc = 2∆c x lc . in care : Rzp – este inaltimea medie a neregularitatilor rezultate la prelucrarea precedenta [μm] Tb. CALCULUL ADAOSULUI DE PRELUCRARE Pentru calculul adaosului de prelucrare folosesc metoda prin calcul analitic ce se face dupa stabilireaprocedeului de elaborare a semifabricatului si succesiunea operatiilor si fazelor de prelucrare si a schemelor de prindere a piesei.56 ςp .1 3. cursuri si referate postate de utilizatori. curbura .5.3)3 .7)3 2 ∆c = curbura specifica [μm/mm] Pagina 66 din 118 .

ele fiind trecute in documentatia tehnologica ( plan de operatii). Acestea sunt de fapt dimensiuni tehnologice. anom .Vizitati www.pentru suprafete exterioare cu adaos asimetric amax = bmax + Acnom (3.5. distanta de la sectiunea de prelucrat. Acnom – adaosul de prelucrare nominal la prelucrarea considerata. respectiv minima la prelucrarea curenta. amin – dimensiunea maxima . bmin – dimensiunea maxima. amax .tocilar. sdeci in ordinea inversa a operatiilor de prelucrare.65 (2-89) pentru suprafete exterior cu adaos simetric amax = bmax + 2Acnom | (3. anom – dimensiunea nominala la prelucrarea precedenta bmax . pana la capatul cel mai apropiat sau 2 la locul de fixare [mm] ςcentr – eroarea de centrare [μm] εv – eroarea de verificare a dimensiunilor respective [μm] 3. anom + Tp) Pagina 67 din 118 .9)3 anom = amax (rotunjit.2 CALCULUL DIMENSIUNILOR INTREMEDIARE Prin dimensiuni intermediare sau interoperationale se inteleg dimensiunile succesive pe care le primeste semifabricatul in diferite faze sau operatii de prelucrare.ro ! Arhiva online cu diplome. respectiv minima la prelucrarea precedenta.10)3 anom = amin (rotunjit .8)3 anom = amax (rotunjit) | dimensiunea obtinuta la prelucrarea respectiva . l lc ≤ —— .Tp) pentru suprafete interioare cu adaos simetric amin = bmin – 2Acnom (3. conform tabelului 5. Dimensiunile intermediiare le calculez plecand de la dimensiunile piesei finite spre ale semifabricatului. pana a ajunge piesa. Pentru stabilirea adaosului de prelucrare la productia de serie mica am folosit metoda calculului analitic si in continuare ma folosesc de urmatoarele semnificatii consacrate : Acmin – adaosul de prelucrare minim la prelucrarea considerata. bnom – dimensiunea nominala la prelucrarea curenta Tp – toleranta dimensionala obtinuta la prelucrarea precedenta Pentru calculul dimensiunilor intermediare am folosit urmatoarele relatii. cursuri si referate postate de utilizatori.

treptele de toleranta (IT) si tolerantele dimensiunilor le-am ales din tabelul 4.8 – 0. tabelul 4. Tp = 2500 .7 ± 0.1 STABILIREA LUNGIMII DE DEBITARE (Id) A SEMIFABRICATULUI LAMINAT OPERATIA NR.ro ! Arhiva online cu diplome.1 si 5. 2.7 = 300. cursuri si referate postate de utilizatori.10 + 0.1 .Vizitati www.5 (2-29) OPERATIA NR1 – DEBITARE Pagina 68 din 118 . 3.7 = 300.54.tocilar.6 CALCULUL ADAOSULUI DE PRELUCRARE SI A DIMENSIUNILOR INTERMEDIARE PE OPERATII TEHNOLOGICE CONFORM ITINERARULUI TEHN.70 mm lp = 300 + 0. este toleranta obtinuta la debitarea cu ferestraul alternativ. Cap.10)3 in care facem inlocuirile cu : Rzp = 150 μm δp = 200 ςp = 0 εv = 100 μm Tp = 250 μm Vom avea: μm Acmin= Rzp+ δp + ςp + εv = 150 + 200 + 0 + 100 = 450 μm Acnom = Acmin + Tp = 450 + 250 = 700 μm In urma strunjirii ambelor capete. se va obtine dimensiunea: lp = lpfinita + Acnom .10 Acnom = 700 μm = 0.80 mm anom = 300.100 mm dupa strunjirea primului capat se va obtine dimensiune: amax = bmax + Acnom = 300.3)3 si (3. in care lpfinita = 300 ± 0.2 – STRUNJIRE I Strunjit frontal pentru primul capat: Din relatiile (3.6.4 3.

250mm Anom degros = 53.472 – 0.5)3 rezulta : ςp = √(722+2502) = 260 μm ςp = 260 μm Din relatia (3.50 = 305.016 = 53.200 mm.456 – 0.700mm IT = TP = 100 μm bmin = 51.5 (2-29) pentru debitare cu ferestraul alternativ la diametrul barei cuprin intre 26 si 75 mm.456 – 0.756 = 52.70mm 3.200 + 2.5)3 rezulta: 2ACmin = 2[25 + 25 + √(2602 + 1002)] = 656 μm 2ACmin = 656 μm ACnom = 656 + 100 = 756 μm amax = 51.9)3 amax = anom + Tp = 300.456mm IT = Tp = 250 μm bmin = 51. dimensiune semifabricatului ld obtinuta la debitare este data de relatia (3.456 – 0.700 + 0.ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori.500 = 303.100mm Anom finis = 52.70 = 305 + 0. 40(150) μm si o precizie de prelucrare dimensionala de 2500 μm si in acest caz vom avea : amax = 303.5 x 72 μm εv = 100 μm ςcentr = 250 μm Din relatia (3.8 + 2. Din tabelul 4.700mm ςc = 2 x 0.tocilar.100mm faza strunjire de degrosare bnom = 52.900mm Rzp = εp =50μm bmax = 52.640mm Rzp = εp = 25 μm bmax = 51.70mm ld = 305 + 0. rezulta o rugozitate a suprafetei prelucrate Ra (Rz).2 STABILIREA DIAMETRULUI (Ød) A SEMIFABRICATULUI LAMINAT OPERATIA NR4 – STRUNJIRE III faza de strunjire de finisare : bnom = 51.456mm ςc = 2 x 0.Vizitati www.250mm Pagina 69 din 118 .456 + 1.456mm anom = 52.5 x 72 μm εv = 100 μm ςcentr = 250 μm ςp = √(722+2502) = 260 μm ςp = 260 μm : 2ACmin = 2[50+ 50 + √(2602 + 1002)] = 756 μm 2ACmin = 756 μm ACnom = 756 + 250 = 1016 μm amax = 52.6.472mm anom = 52.

12 μm/mm 2ACmin = 2[20+ 25 + √(962 + 602)] = 316 μm calculul dimensiunii interioare – intermediare dimensiunea la operatia curenta este: bmax = bmin = bnom = 25 + 0.25mm 22 faza III.316 = 25. Din tabelul 5.25mm t’ = 4.133mm strunjirea interioara de finisare o voi calcula tot cu relatia (3.133mm amax = amin + Tp = 25.ro ! Arhiva online cu diplome.5 t’ = —— = —— = 4.5)3 in care : Rzp = 20 μm εp = 0 ςp = 25 μm εv = 60 μm lc = 8 μm ςp = Δc x lc = 96 μm Δc = 0.216 anom = 25.Vizitati www.11 – STRUNJIRE IV faza II.316 – 0.5 mm Deci dimensiunea in urma operatiei de strunjire de finisare este : Ф25.283 = 25.7 mm Фd = 53-0. burgiat Ф8. cursuri si referate postate de utilizatori.25mm 22 faza IV strunjire interioara de degrosare o voi calcu cu relatia (2.5mm D’ 8.25mm t = 7.316 – 0.6.7 mm 3.1+0. burghiat-largit Ф23 x 25 mm.5+0.1+0.3 CALCULUL ADAOSULUI DE PRELUCRARE PENTRU SUPRAFETE INTERIOARE OPERATIA NR.D’ 23 – 8.1 mm Pagina 70 din 118 .13 pentru diametrul semifabricatului laminat la cald avem Фd = 530.5 x 54 (pentru M:10).100 = 25.5)3 cu datele de la sunpunctul precedent astfel : amin = bmin – 2Acmin = 25.tocilar. Aceasta gaura infundata se face pe adancimea de 54mm si D’ = 8.5 t’ = —— = ———— = 7. tot o gaura infundata ce se face pe 25mm in vederea strunjirii interioare in care D = 25mm Adancimea de aschiere fiind: D.

700mm Dimensiunile la operatia precedenta(rectificare de degrosare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60.96mm 2ACmin = 2(29.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 25.40 = 26. dimensiunea interioara este : Ф25.96) = 59.6mm amax = amin + Tp = 25.7 – 0.6mm bmin = 25.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 15 μm Δc = 0.724mm bmin = 25.92 μm Calculul dimensiunilor intermediare pentru operatia curenta bmax = 25.Vizitati www.4mm amax = amin + Tp = 25.1 = 25.18 – RECTIFICARE III – DEGROSARE Adaosul de prelucrare pentru operatia rectificare-degrosare este dat de relatia(3.00 μm In cadrul dimensiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 25.5 mm bnom = 25.92 ≈ 100 μm = 0.5 – 0.4 + 0.78mm Deci in urma operatiei de rectificare degrosare.24 – RECTIFICARE VII – FINISARE .ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar.96) = 61.5mm Dimensiunile la operatia precedenta (strunjire de finisare sunt urmatoarele) : 2Acnom = aAcmin + Tp = 61. OPERATIA NR.38 = 25.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.1 = 25. Adaosul de prelucrare pentru operatia de rectificare-finisare este dat de relatia(3.6 + 0.024mm OPERATIA NR.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.700mm bnom = 25.7 + 0.8mm Tp = 38 μm ςp = 0.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.00mm Pagina 71 din 118 . cursuri si referate postate de utilizatori.1mm amin = bmin – 2Acnom = 25.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.00 + 40 = 100 μm = 0.96mm 2ACmin = 2(30.92 + 38 = 99.92 μm ≈ 60.

Deci in urma operatiei de rectificare finisare.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 27.700mm bmin = 27.4 CALCULUL ADAOSULUI DE PRELUCRARE LA SUPRAFETE EXTERIOARE OPERATIA NR.96mm 2ACmin = 2(29.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0. dimensiunea exterioara este de Ф28 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.Vizitati www.96) = 59.020.724mm bnom = 27.6mm amax = amin + Tp = 276 + 0.96) = 59.este dat de relatia (3. dimensionarea interioara este Ф26 la care se aplica toleranta pentru rulmenti cu ace de +0.700mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.tocilar.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.6.92 μm ≈ 60.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.7 – 0.00mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.40 = 28.007 3.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: Pagina 72 din 118 . cursuri si referate postate de utilizatori.21 – RECTIFICARE V – FAZA II – FINISARE a) Adaosul de prelucrare pentru operatia rectificare-finisare la palierul I – este dat de relatia (3.00 + 40 = 100 μm = 0.004 Adaosul de prelucrare pentru operatia rectificare-finisare la palierul II (pentru rulment).004.1 = 27.009 .96mm 2ACmin = 2(29.020 mm -0.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.009 +0. deci Фfinisare este Ф26+0.007 -0.92 μm ≈ 60. deci Фfinisare este: Ф28 – 0.0.ro ! Arhiva online cu diplome.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 27.

12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.40 = 30.60 + 0.Vizitati www.60mm amax = amin + Tp = 33.00 + 40 = 100 μm = 0.00 + 40 = 100 μm = 0. deci Фfinisare este: Ф30 – 0. bmax = 29.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.7 – 0. frana electromagnetica. dimensiunea exterioara este de Ф30 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.724mm bmin = 29.00mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.70 – 0.60 + 0.004 c) Adaosul de prelucrare pentru operatia rectificare-finisare la palierul III. alejaz liber pe ax pinion – este dat de relatia (3.6mm amax = amin + Tp = 29.006 .700mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60.40 = 34.96) = 59.92 μm ≈ 60.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.006 +0.ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori.1 = 33.0.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 33.96mm 2ACmin = 2(29.tocilar.700mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60.724mm bmin = 33.700mm bnom = 29.700mm bnom = 33.1 = 29.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 33.004.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 29.00mm Pagina 73 din 118 .

dimensiunea exterioara este de Ф34 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.96) = 59.100.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 33.700mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60.008 d) Adaosul de prelucrare pentru operatia rectificare-finisare la palierul V(pentru rulment) – este dat de relatia (3.8mm Tp = 40 μm ςp = 0. Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.700mm bnom = 39.1 = 33.92 μm ≈ 60.ro ! Arhiva online cu diplome.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 39.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.60mm amax = amin + Tp = 33.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.100.Vizitati www. deci Фfinisare este: Ф34 +0. deci Фfinisare este: Ф34 +0.700mm bnom = 33.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 33. alejaz liber pe ax pinion – este dat de relatia (3.00mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.96mm 2ACmin = 2(29.00 + 40 = 100 μm = 0.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.92 μm ≈ 60.100 d) Adaosul de prelucrare pentru operatia rectificare-finisare la palierul IV.96) = 59. frana electromagnetica.700mm Pagina 74 din 118 .96mm 2ACmin = 2(29.40 = 34.60 + 0.017 -0. dimensiunea exterioara este de Ф34 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.tocilar.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.70 – 0.724mm bmin = 39. cursuri si referate postate de utilizatori.724mm bmin = 33.

92 μm ≈ 60.006 OPERATIA NR. deci Фfinisare este: Ф34 +0.700mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60 + 40 = 100 μm = 0.5 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.100.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 39.724mm bmin = 40.5)3 in care : Pagina 75 din 118 .70 – 0.10 + 0. deci Фfinisare este: Ф40. dimensiunea exterioara este de Ф40.ro ! Arhiva online cu diplome.96mm 2ACmin = 2(29.005 b) Adaosul de prelucrare pentru operatia la rectificare – finisare II la palierul II (pentru rulment).40 = 40. Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60. este data de relatia (3.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 40.700mm bnom = 40.96) = 59.5 +0.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 40.60 + 0.tocilar.00 + 40 = 100 μm = 0. dimensiunea exterioara este de Ф34 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.40 = 40.05mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare. cursuri si referate postate de utilizatori.17 – RECTIFICARE II – FINISARE II a) Adaosul de prelucrare pentru operatia la rectificare – finisare II la palierul V (pentru rulment).10mm amax = amin + Tp = 40.200 – 0.05. este data de relatia (3.1 = 40.1 = 39.60mm amax = amin + Tp = 39.006 -0.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.00mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.Vizitati www.

900mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60 + 40 = 100 μm = 0.96) = 59.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 29.2 +0.tocilar.900mm bnom = 29. cursuri si referate postate de utilizatori.05.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0. Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.9 – 0.96) = 59.005 OPERATIA NR.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.20mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.40 = 30.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.100mm Pagina 76 din 118 .92 μm ≈ 60.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 29.80 + 0.1 = 29.2 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.100mm bnom = 30.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 30.124mm bmin = 30.924mm bmin = 29. dimensiunea exterioara este de Ф30.ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www.96mm 2ACmin = 2(29.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.92 μm ≈ 60.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0. deci Фfinisare este: Ф30.96mm 2ACmin = 2(29.80mm amax = amin + Tp = 29. este data de relatia (3.10 – RECTIFICARE I – DEGROSARE a) Adaosul de prelucrare pentru operatia la rectificare – degrosare la palierul II (pentru rulment).

100mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60 + 40 = 100 μm = 0.4 +0.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0. este data de relatia (3. deci Фfinisare este: Ф34.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 30.40 = 34.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.2 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 34. Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60 + 40 = 100 μm = 0.005 c) Adaosul de prelucrare pentru operatia la rectificare – finisare II la palierul V (pentru rulment).40mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.tocilar.80 + 0.40mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.100 – 0.10 – 0. dimensiunea exterioara este de Ф40.04 +0.40 = 30.92 μm ≈ 60. cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome.96mm 2ACmin = 2(29.1 = 34. deci Фfinisare este: Ф30.100mm bnom = 34. dimensiunea exterioara este de Ф30.10 + 0.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 34.1 = 30.5 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.05.00mm amax = amin + Tp = 30. este data de relatia (3.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.00mm amax = amin + Tp = 34.5)3 in care : Pagina 77 din 118 .005 b) Adaosul de prelucrare pentru operatia la rectificare – degrosare la palierul IV (pentru rulment).124mm bmin = 34.Vizitati www.05.96) = 59.

cursuri si referate postate de utilizatori.1 = 40.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 40.ro ! Arhiva online cu diplome.92 μm ≈ 60.92 μm ≈ 60.96mm 2ACmin = 2(29.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 40. Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0. m = 2.25mm affmax = 0.1 – 0.14 + 0.Vizitati www.3)3 in care : Rzp = 10 μm ςp = 0.3)3 il introducem in (3. este data de relatia (3.2.96) = 59.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.50.4mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.8)3 rezulta: affmax = bmax + 2Acnom = 0.00 μm dar bmax = 1.4 + 0.5 – (0.11 mm tab5.4 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.12mm deci : afdmax = 2.00mm amax = amin + Tp = 40. dimensiunea exterioara este de Ф40.100mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60 + 40 = 100 μm = 0.25) = 2. deci Фfinisare este: Ф40.25mm Adaosul de prelucrare la frezarea danturii de degrosare in acest caz este functie de modulul (m.10 – RECTIFICARE I – DEGROSARE a) Adaosul de prelucrare la frezarea danturii de finisare.10 μm = 1.4 +0.95 μm ςp = 25 μm εv = 34 μm 2ACmin = 2(29.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.005 OPERATIA NR.5mm) din care scade cu : adaosul pentru rectificat dantura armax = 0.12 + 0.5mm Pagina 78 din 118 .96) = 59.13mm OPERATIA NR.11 = 0.22 – RECTIFICARE – DANTURA z = 18.100mm bnom = 40.124mm bmin = 40.13 mm afdmax = 2.30 (2-68) si cu rezultatul anterior din (3.tocilar.40 = 40.

31 (2-68) si cu rezultatul anterior din (3.95 μm ςp = 3 μm εv = 4 μm 2ACmin = 2(9.36) si adancimea (4. cursuri si referate postate de utilizatori.2 + 0. infundat si cu sanfren la intrare.2mm acpmax = 4.Vizitati www.4mm acpmax = 4.8)3 rezulta: armax = bmax + 2Acnom = 0. este data de relatia (3.1 mm tab5.5mm. cu Ф2.ro ! Arhiva online cu diplome.1 + 0.2 = 4.2 – STRUNJIRE I – BURGHIAT CENTRE Aceasta operatie se executa la ambele capete la o adancime de 12mm. Deci adaosul de prelucrare pentru operatia de frezat nr.12mm OPERATIA NR. Adaosul de prelucrare la rectificarea danturii .tocilar.92 μm ≈ 0.2mm toleranta 0.8 – FREZARE – NUT DE PANA Cele doua nuturi de pana au : latimea (8-0.4mm OPERATIA NR.3)3 il introducem in (3.02 = 0.5mm – diametrul gaurii 25 amaz = t = —— = 1.3 – STRUNJIRE II – DEGROSARE Pagina 79 din 118 .2) si lungimi diferite de 40mm si rspectiv 45mm.02 μm dar bmax = 100 μm = 0.2 + 0.2mm la care se adauga si toleranta : adaosul de prelucrare = 4. Adaosul de prelucrat in acest caz este egal cu adancimea de aschiere : D amaz = t = —— in care : 2 D = 2.8nuturi de pana este : 4.25mm 2 OPERATIIA NR.12mm armax = 0.95) = 19.3)3 in care : Rzp = 2 μm ςp = 0.

5)3 si (3.015 mm In calculul dimensiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 40.7)3 rezulta: ςp = 0.36mm Din (3.36 μm 2ACmin = 0.1 = 40.300mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 0.10mm |amax = amin + Tp = 40.5)3 rezulta: 2ACmin = 2(74.4mm .1mm Faza ce se executa din doua treceri pe o lungime de :15.30 – 0.ro ! Arhiva online cu diplome. deci Фdegresare este:Ф40.15mm bmax = 34. cursuri si referate postate de utilizatori.7)3 in care: ςp = 0.300mm bnom = 34.50 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.1.15mm |amax = amin + Tp = 34.15 + 0.6 μm/mm εv = 29 μm lc = 0.30 + 0.50mm Pagina 80 din 118 .300mm bnom = 40.50mm din (3.300mm 2Acnom = 2Acmin + Tp = 34.8 + 48 = 251.35 = 0.15 + 0.35 = 40.50mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.25 : 2 Faza II – strunjire palier IV – Adaosul de prelucrare il determin cu relatia: (3.8 + 141. Faza I – strunjire palier V – Adaosul de prelucrare il determin cu relatia: (3.10)3 rezulta : |amin = bmin – 2Acnom = 34. dimensiunea exterioara este de 40.15mm din (3.30 – 0. t = 6.6mm Tp = 350 μm Din (3.Vizitati www.36) = 148.8)3 in care: Rzp = 15 μm ςp = Δc x lc ςp = 30 μm Δc = 0.50 +0.326mm bmin = 40.10)3 rezulta : |amin = bmin – 2Acnom = 40.1 = 40.326mm bmin = 34.15 = 40.5)3 si (3.15 + 0.72 μm ≈ 0.35 = 34.tocilar.

15mm 2Acnom = 0. deci Фdegresare este:Ф34.36 μm 2ACmin = 0.7)3 in care: ςp = 0.5mm d = 34.15mm |amax = amin + Tp = 30.15mm bmax = 30.300mm bnom = 30.5)3 si (3.8 +48 = 235.326mm bmin = 30.12)3: in care D – 34.5mm rezulta: amax = t = (40.5mm rezulta: amax = t = (34.50 la care se aplica toleranta pentru rectificare +0.50mm Tp = 0.8 + 48 = 93.15 = 0.8 + 45.1.5mm d = 30.35mm Pagina 81 din 118 .15 + 0.1mm Faza ce se executa din doua treceri pe o lungime de : 45.5 – 34.Vizitati www.35 = 30.5) :3 = 3mm.50 +0. dimensiunea exterioara este de 34.1 = 30. deci Фdegresare este:Ф30.tocilar.1mm Faza ce se executa din doua treceri pe o lungime de : 141.36 μm 2ACmin = 0.ro ! Arhiva online cu diplome. dimensiunea este de 30.35 + 0.50 +0.8mm si un adaos de prelucrare egal cu adancimea de aschiere dat de relatia(3.50 la care se aplica toleranta pentru rectificare +0.5)3 si (3.5 – 30.50mm din (3.6mm si care cu un adaos de prelucrare egal cu adancimea de aschiere dat de relatia : D-d amaz = t = —— [mm] (3.30 – 0.5) :2 = 2mm Faza IV – strunjire palier I – Adaosul de prelucrare il determin cu relatia: (3.12)3 2 in care D – diametrul exterior = 40.7)3 in care: ςp = 0. cursuri si referate postate de utilizatori. Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.10)3 rezulta : |amin = bmin – 2Acnom = 30. Faza III – strunjire palier II – Adaosul de prelucrare il determin cu relatia: (3.50mm Deci in urma operatiei de strunjire -degrosare.300mm 2Acnom = 2Acmin + Tp = 0.1.

Determinarea valorilor din sirul turatiilor si a avansurilor in conditiile specificarii valorilor minime.4mm In urma fazei rezulta dimensiunea de 28. sistemele de actionare sa permita prelucrarea cu regimul optim de aschiere. LICHIDELOR DE UNGERE SI A MIJLOACELOR DE MASURARE 3.05mm 3.4) :2 = 1. respectiv φs pentru avansuri : nmax Pagina 82 din 118 .10)3 => |amin = bmin – 2Acnom = 28.Vizitati www.200mm Din (3.5mm d = 28. maxime si a numarului de trepte se realizeaza astfel. bmax = 28.200mm bnom = 28.05 + 0.4 la care se aplica toleranta de +0. masina – unealta sa asigure realizarea tuturor conditiilor de precizie impuse pisei de prelucrat . capacitatea productiva a masinii – unelte sa concorde cu programul de productie impus .35 = 28. cursuri si referate postate de utilizatori. schema cinematica.12)3: in care D – 30.7.1 ALEGEREA MASINILOR UNELTE In proiectarea proceselor tehnologice de prelucrare mecanica.1mm Faza ce se executa dintr-o trecere pe o lungime de : 48mm si un adaos de prelucrare egal cu adancimea de aschiere dat de relatia(3.1. SCULELOR.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome.4 +0.05mm |amax = amin + Tp = 28. In prima faza se determina ratia φn pentru turatii.20 – 0. masa de lucru a masinii – unelte sa permita amplasarea reperului(dimensiunile de gabarit ale reperului si greutatea acestora sa fie in limitele prescrise pentru masina – unealt) .4mm rezulta: amax = t = (30.226mm bmin = 28. alegerea masinilor unelte se realizeaza tinand cont de urmatoarele criterii : posibilitatea generarii suprafetelor la un cost minim .7 ALEGEREA MASINILOR UNELTE.5 – 28. rezultand:Ф28.15 = 28.

care are urmatoarele caracteristici: dimensiunea maxima a materialului debitat: rotund/subunghi …. 3(16)3 si caracteristicile principale ale unor masini-unelte universale – anexa III – unelte necesare pentru opratii tehnologice stabilite in subcapitolul 3.15)3 Sj = smin φsi-1. i ε (1.1400 x 611 x 890mm greutate maxima cca………………………………………………………550kg Pentru operatiile nr2. 300/150mm cursa ramei ……………………………………………………….225mm diametrul maxim al barei de prelucrat………………………………. φn = Zn-1√———— (3.25)3.2.22kw/150 rot/min dimensiuni gabarit lung x lat x inalt……………………….2..150mm dimensiunea panzei de ferestrau conform STAS 1066-70………600 x 50 x 4m numarul treptelor cursabile duble pe minut………………………. (3. 3.4 si 11 – strunjire – aleg normativ. i ε N (3...16)3 Cu relatiile (3.450mm distanta maxima intre varfuri …………………………………1000-2000mm diametrul maxim al piesei peste carucior…………………………. 80.zn).zn).63. cu relatiile : Ni = nmin φnii-1. i ε (1.Vizitati www.21(24)mm domeniul de turatii…………………………………………20….4 Pentru operatia nr.62mm numarul treptelor de turatii………………………………………….ro ! Arhiva online cu diplome.14)3 smin unde zn – reprezinta numarul treptelor din gama de turatii zs – numarul treptelor din gama de avansuri Ulterior se pot obtine toate valorile sirului.14)3.2000 rot/min Pagina 83 din 118 .tocilar..13)3. 100 avansul de taiere…………………………………………………..3.3…….3…….3 numarul curselor pe minut……………………………………….13)3 nmin smax φs = Zs-1√———— (3.continuu motorul electric asincron-trifazat : putere/turatie…………….1 – debitare – aleg ferestraul alternativ FA300. i ε N (3. cursuri si referate postate de utilizatori. tip SNA 450 care are urmatoarele caracteristici: diametrul maxim al piesei pentru batiu……………………………….

1.58.1350mm inaltime……………………………………….30. 2 :60)…………………8 .19..0.5 – frezare – danturare. 2.1250.longitudinale ……………………………………….26...028.007….75.port-scula………………………………... 1. (20..300 rot/min gama avansurilor verticale ale suportuli port-scula la o rotatie a sculei…0.5kw masa strungului…………………………………………………………2760kg dimensiuni de gabarit: lungime………………………………………. 63.22.170mm puterea motorului principal……………………………………………..8 gama turatiilor…………………………………………………60….320mm puterea electrica instalata……………………………………………. 160.53.ecuatia speciala (angrenaje de diviz.7. 250.1600.2000) domeniul de avansuri : .diametrul maxim al rotii prelucrate……………………………………….ro ! Arhiva online cu diplome.4. care are urmatoarele caracteristici: . 80. 25.3050mm latime…………………………………………. 1000. 0. cursuri si referate postate de utilizatori. 0. 200.04-4mm/m inclinatia maxima a suportului port-scula…………………………………. 400.0.38.ecuatia normala (angrenaje de diviz. 2. 0.2….5mm/m alezajul conic din axul port-scula………………………………. 50.72.1375mm c)Pentru operatia nr.. 0.4 numarul treptelor de turatii ale arb. pentru aceasta operatie aleg masina de frezat roti dintate prin rotogolire tip FD320. 599.25mm/m cursa maxima a pinalei…………………………………………………200mm cursa maxima a saniei port-cutit……………………………………….15 .88. 0.62. 315. 600.Morse 4 diametrul maxim al sculei standardizate……………………………105mm diametrul mesei……………………………………………………….1…. 100.1800.transversale………………………………………………. 3.40..6mm latimea maxima de frecare pentru roti dintate…………………………….8.Vizitati www.. 0. 0.0.007…1. 0.70 – 50mm/m -axial ……………………………………………………….02. 320mm modulul maxim……………………………………………………………….tocilar. 0.32.38.13.22.8 kw Pagina 84 din 118 .27.5 mm/m -tangential…………………………………………………0. 5) .. 2 :60)………………. 0.45.280mm numarul maxim de dinti ce se pot freza : .25mm/m (0.1..10.. 3.60º gama avansurilor : -radial (hidraulic fara trepte………………………………. 800.36.

5 kw putere electromotor pentru avansuri…………………………….50 diametrul axului principal in rulmentul din fata………………………100mm . 375.3 buc latimea canalelor…………………………………………………………18mm distanta intre canale………………………………………………………. 1000.8 – frezare. 95. 125. 50.. 118.cursa transversala : automat/manuala…………………………………450/470mm distanta dintre axa principala si suprafata mesei……………………55…525mm distanta intre ghidajele batiului si mijlocul mesei……….ro ! Arhiva online cu diplome.900/920mm .5……542.1600rot/min numarul treptelor de turatii ax principal……………………………………18 (32. 38.32.19…950mm/m numarul treptelor de avansuri……………………………………………. 1600) unghiul de rotatie in plan orizontal al mesei…………………………….. 400.5mm distanta intre axa arborelui principal si ghidajul batiului……………. Verticale : ½ din avans.mm/m domeniul avans. 190.980mm inaltime………………………………………1900mm masa utilajului……………………………………………………………3700kg Pentru operatia nr. 315.360mm conul axului9 principal………………………………………………150. 40. aleg masina de frezare verticala tip FV – 36 care are urmatoarele caracteristici: ..360 x 1400mm numarul canalelor T…………………………………………………….80. 160..1500/rot/min puterea electromotor pentru racire…………………………………0. 30. 750.tocilar. 800. 24. 300. 48. 235.1968mm Pagina 85 din 118 .2200mm latime……………………………………….18 (19. 60. 475.765mm/min puterea electromotorului de actionare principal…………………7.222.80mm .domeniul de rotatie al axului principal…………………………….longitudinal………………….cursa longitudinala: automat/manuala……………………………….. de rotatii.Vizitati www. 63.longitudinele si transversale…………………….suprafata mesei……………………………………………………... 630. 600. 250.0º domeniul avans. electromiotor racier………………………………3000rot/min greutatea masinii…………………………………………………. 500. 100. 75..15 kw nr.2300mm/min avans rapid vertical………………………………………………. cursuri si referate postate de utilizatori. 200. dimensiuni de gabarit: lungime……………………………………. 1250.3500kg dimensiuni de gabarit : lungime………………………………….. 950) avans rapid longitudinal si transversal…………………………. 150.

de rectificare………………………15 – 80 mm lungimea maxima de rectificat exterior……………………………300mm lungimea maxima de rectificat interior…………………………….2025mm Pentru operatiile nr.Morse 5 dimensiuni de gabarit : lungime………………………….. 378. 735. aleg masina de rectificat universala tip RU-100.300mm numarul posturilor de lucru……………………………………………. 390.7 kw -turatia………………………………………………. 690.800 rot/min (63. 115.1680mm latime……………………………. 489. cu urmatoarele caracteristici tehnice : diametrul maxim de rectificare……………………………………100mm domeniul diametrelor inter. 18. 10..16 – curatat-periat..1480 rot/mi domeniul de turatii al piesei (reglabile continu)…………………63.25mm distanta dintre planele mediane ale pitrelor………………………….. bachelita dimensiuni de gabarit : lungime………………………………………. 602... 800) unghiul maxim de rotire a papusii port-presa ………………….2225mm greutatea masinii ………………………………………………2400kg Pentru operatia nr. care are urmatoarele caracteristici tehnice: diametrul pietrei cilindrice plane………………………………………. 324. latime……………………………………. 17.. 236.ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori.1835mm inaltime…………………………. 143... 21 si 24 – rectificare exterior.1000mm viteza maxima periferica a pietrei………………………………………24 m/s -putere………………………………………………….190kg Pentru operatiile: Pagina 86 din 118 .…420mm inaltimea axelor pietrelor de la sol…………………………………….Vizitati www.. 85. 525... aleg polizorul universal cu aspirator PU 300 A..12º latimea maxima a discului……………………………………………40mm turatia arborelui pietrei abrazive……………………………………. 463.ceramic.1330mm greutate (cu aspirator) ………………………………………………….…1.tocilar.1500 rot/min tipul diametrului pietrei: .2 diametrul capetelor de iesire al arborelui electromotor………………….800mm latime…………………………………………570mm inaltime………………………………………..100mm unghiul de rotire al mesei…………………………………………….2375mm inaltime………………………………….

se recomanda a fi utilizat pentru aschierea suprafetelor discontinuue. CFI si CFII – control intermediar si final.1 – debitarea semifabricatului – voi folosi panza ferestraului STAS a066 – 70.5 – 95 si 6. 13.4.5mm d) Pentru operatia nr. am ales banc de lacatuserie NrCI. am ales o masa de control.am ales o masa de cusut 1000 x 1200mm Nr 9.Z. prelucrabilitate buna. a) Pentru operatia nr. 19 si 23 – ajustare.14 – operatiile de tratament termic si termochimic am ales instalatii specifice acestor tratamente. Nr.tocilar.22 – rectificat dantura – am ales o masina de rectificat dantura tip REISHAUER cod N.7. rezistenta la rupere.B 1600 x 100 cod WMW Nr.5 – frezarea danturii – de degrosare si frezarea danturiide finisare aleg: Freza melc model mm 2. montare si demontare dispozitiv.8 – raionare dantura – am ales masina de raionat dantura tip 580. STAS 358 – 67 /RP 3-1 strunjirea de finisare a suprafetelor – cu cutitul 25 x 10 STAS 6378 – 80/P20 strunjirea interioara – o voi face cu cutitul 20 x 10 STAS 6378-80/P10 c) Pentru operatia nr.6 – 2 – 96 Otelul rapid.5 – am ales o masina de rectificat tip six. caracterizat prin tehnicitate. Recomandari ptivind utilizarea sculelor aschietoare precum si a materialelor abrazive. 3. Nr 7 – trasare.8 – frezarea canalelor de pana aleg Freza deget Ф8 STAS Pagina 87 din 118 .z. burghie. cat si caracteristicile acestora le-am ales tinand cont de recomandarile prevazute in tabelele 6. 600 x 50 x 4mm b) Pentru operatiile nr. freze. 2-9. am ales cutit 20 x 20 STAS 6377-80/PSC. strunjirea capetelor piesei – am ales cutit 32 x 20. 6. 4 si 11 – strunjire de degrosare a suprafetelor exterioare.12.2 ALEGEREA SCULELOR Influienta sculei aschietoare asupra prelucrabilitatii se manifesta prin intermediul materialului partii aschietoare si a parametrilor geometrici ai acestuia.15 – indreptare – am ales o presa tip PHO – 25 Nr. fabricata in URSS Nr. 3. cost redus.ro ! Arhiva online cu diplome.5.20 – rectificat centre Ф2.A Nr. variatii ale sectiunilor sau la confectionarea sculelor : cutite. CII. etc. CIII.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori. 2.

18 si 24 – rectificare exterioara am ales discul abraziv tip En 25…40 L –D unde: En = materialul abraziv.3 ALEGEREA LICHIDELOR DE RACIRE – UNGERE. micsorand temperaturile si fortele de aschiere imbunatatind rugozitatea suprafetei prelicrate. pentru operatiile : debitare. Recomandari privind lichidele de racire – ungere utilizate la diferite prelucrari sunt prezentate in tabelul 6. frezare aleg o emulsie anticoroziv. antirugina. e) Pentru operatia nr. Pagina 88 din 118 . antibactericid.24 – rectificare interioara.strunjire. voi folosi un disc de sarma STAS Pentru operatiile : Nr. detergent. aleg un lichid de racire si ungere.7. strunjire.. Nr..tocilar. CONSERVARE Lichidele de racire ungere contribuie la cresterea durabilitatii sculelor de aschiere.10.20 – rectificare centre – aleg : piatra cu coada tip En 25-40 L-D C. Nr. 17.22 – rectificare dantura – se alege : piatra melc abraziva m :2. rectificare frontala si rectificare plan frontala a axului (cap dantura) se alege : Disc abraziv cu carecteristicile : diametrul discului = 20mm latimea discului = 15mm granulatie = 40 liant = C material abraziv = En 3. gaurire. 25….5 STAS 1114 – 67/RP3 Nr. de tipul : PE1 pentru operatiile de rectificare a danturii . antiuzura.8 – raionare dantura – folosesc masina SH 580.l fazele II si VI centruire voi alege : Burghiu Ф2.7 – trasare – folosesc un ac de trasat Ф3 STAS Nr.5mm Nr2. Nr. cursuri si referate postate de utilizatori.16 – curatat – periat.9 – 2 – 98. dispersat de tip P2A. aleg ulei mineral 102 + ulei rapita sulfurizat.Vizitati www.9 – ajustare – aleg diferite pile ca profil si granulatie si poansonare.ro ! Arhiva online cu diplome.40 – granulatia L – D – duritatea C – liantul f) Pentru operatia nr.

La includerea controlului interoperational se va tine cont de faptul ca acesta se reflecta in costul total de fabricatie a reperului.7. energie. evitand astfel consumul ulterior. unghiurilor.ro ! Arhiva online cu diplome. . Caracteristicile principalelor mijloace de masurare a lungimilor. o voi face astfel: . pentru operatiile de rectificare exterior-interior si filetare. Menirea controlului interoperational este de a pune in evidenta din timp eventualele rebuturi.ambalare cu hartie parafina . antirugina de tip P4C tip1 conservarea piesi finite dupa operatia : CFII si promovate pentru operatia urmatoareconservare. detergent. cotele ce se vor calcula . Precizia mijlocului de control se alege astfel incat valoarea diviziunii mijlocului de masurat sa reprezinte 1/5 – 1/6 din campul de toleranta a dimensiunii controlate. in favoarea celui prin sondaj. scule. aleg un lichid de racire si ungere. eficienta economica are un rol determinant. cu ce instrumente.Vizitati www. eliminand influenta facorului uman. rotilor dintate le voi intrebuinta si folosi astfel : Pagina 89 din 118 . Operatiile de control efectuate pe parcursul itinerarului tehnologic se vor prevedea dupa obtinerea cotelor principale.uscarea pieselor. un ulei mineral antioxidant.spalare in baie de petrol . tolerante sau a conditiilor de precizie a formei geometrice si de precizie a pozitiei reciproce a suprafetei. fabricatia este mai omogena. costul operatiei de control ( incluzand investitia facuta pentru achizitionarea aparatului de masurat. fapt ce permite renuntarea la controlul bucata cu bucata. dispersat. cursuri si referate postate de utilizatori. diametrelor. In planul de operatie se trec toate datele tehnice necesare pentru control . costul manoperei de masurare) conditiile de lucru In adoptarea deciziei privind alegerea metodei si mijloacelor de masurare. etc. filetelor.4 ALEGEREA MIJLOACELOR DE MASURARE Alegera mijloacelor de masurare se realizeaza luind in considerare: caracteristicile metrologice ale aparatelor de masurat si precizia ceruta. stra. fiind conditionata de pretul de cost de precizie si conditiile de lucru. productivitatea operatiei de masurare sau control tehnic . conicitatilor. La productia de serie mica si unicat. nejustificat de manopera.depozitare in rafturi 3. utilizand metoda statistica.tocilar. controlul se realizeaza in ciclul automat.

0 ÷ 150mm domeniul de utilizare inter.0….ro ! Arhiva online cu diplome. …… ... pentru operatiile de debitare.001mm domeniul de masurare al scarii…………….0.dimensiuni interioare…10 ÷ 300mm pentru operatiile de prelucrari interioare se va folosi subler de adancime STAS 1373/3-73 cu urmatoarele caracteristici : valoarea diviziunii……………………0.dimensiuni exterioare….>1mm modulul…………………………………………..12mm domeniul de utilizare…………………………20 ÷ 32mm pentru operatiile de recificare de finisare de exterior se va folosi comparator cu cadran STAS 4293 – 79.tocilar...0.Vizitati www. cu caracteristicile : valoarea diviziunii…………………………………. se va folosi micrometrul de exterior obisnuit STAS 1374 _ 73 cu urmatoarele caracteristici : valoarea diviziunii ………………………0.25 ÷ 50mm pentru operatiile de rectificare de finisare la interior. strunjire exterioara se va folosi subler obisnuit STAS 1373 /2 – 73 cu urmatoarele caracteristici : valoarea diviziunii………………….. se va folosi micrometrul de interior cu ciocuri (micrometrul-vergea) cu urmatoarele caracteristici : valoarea diviziunii………………………….subler pentru dantura STAS 1373/5 – 73. cu urmatoarele caracteristici : Pagina 90 din 118 ..30mm domeniul de utilizare : .aparat pentru masurarea pasului de baza. cursuri si referate postate de utilizatori.0.0 ÷ 1mm domeniul de utilizare pentru operatiile de prelucrarea danturii se vor folosi urmatoarele mijloace de masurare : .01mm domeniul de masurare al scarii……………...25mm domeniul de utilizare…………………….0 ÷ 150mm pentru operatiile de strunjire de finisare si rectificare de degrosare..0 ÷300mm .1mm domeniul de masurare al scarii….0. cu urmatoarele caracteristici : valoarea diviziunii…………………………….2…10mm .002 domeniul de masurare al scarii…………………….01mm domeniul de masurare al scarii ………….1mm domeniul de masurare al scarii………….

Adancimea de aschiere se stabileste in concordanta cu marimea de prelucrare intermediar cu relatiile : pentru adaosuri simetrice : 2Acnom Pagina 91 din 118 . in urmatoarele conditii : adancimea de aschiere……………….. cu urmatoarele caracteristici : valoarea diviziunii…………………………………0...ro ! Arhiva online cu diplome.005mm domeniul de masurare al scarii……………………0 ÷ 2mm modulul…………………………………………. sau pot fi alesi den normative.1 ÷ 18mm .s viteza de aschiere…………………v acestia pot fi calculati analitic.t avansul…………………………….001mm domeniul de masurare al scarii………………….. Paramerii regimului de aschiere se stabilesc. cu urmatoarele caracteristici : valoarea diviziunii…………………………….8.8 STABILIREA REGIMULUI DE ASCHIERE 3. stabilirea adancimii de aschiere si a numarului de treceri.…. o etapa importanta o constituie stabilirea regimurilor de aschiere optime.02mm domeniul de masurare al scarii…………………….evolventmetru.25 ÷ 330mm utilizare : compara profilul efectiv frontal al dintelui cu evolventa teoretica. 3.. respectiv asupra costului prelucrarii.tocilar. a capacitatii productive de aschiere. in principiu.1 METODOLOFIA DE STABILIRE A REGIMURILOR DE ASCHIERE La proiectarea proceselor tehnologice de prelucrare.………3mm domeniul de masurare al aparatului……………. rezultand o durabilitate economica sau o durabilitate optima pentru taisul sculei. Aceasta exercita o influenta directa asupra normei de timp.calibrul potcoava cu comparator pentru roti dintate. valoarea diviziunii…………………………………0..Vizitati www.. luand in considerare conditiile concrete de aschiere..0.35mm modulul…………………………………………. cursuri si referate postate de utilizatori.0 ÷ 10mm . Optimizarea regimului de aschiere se bazeaza pe criteriul capacitatii productive de aschiere maxima.

cu relatia generala : Cv V = ——————— ۰ K [m/mm] (3. numita avans pe minut la unele procedee se determina astfel : Sv = s x n [mm/min] unde : n – turatia sculei piesei. numarul de treceri necesare va fi : pentru adaosuri simetrice : 2Acnom i = ———— [mm] (3. t = ———— [mm] (3. in [mm/min] avans pe un dinte Sz. In functie de procedeul de prelucrare.5 – 2 –121.20)3 t Stabilirea avansului . cursuri si referate postate de utilizatori. avansul se exprima astfel : avans de rotatie s.coeficient in functie de materialul prelucrat si materialul sculei. Pagina 92 din 118 .22)3 ]Tm ۰ Txv ۰ syv· In care : Cv. tabelul 7.19)3 2t Acnom t = ———— [mm] (3.ro ! Arhiva online cu diplome. in [mm/cd] Viteza de avans. Din diagrama de avansuri a masinii-unelte se alege valoarea imediat inferioara celei calculate sau recomandate in tabele.Vizitati www. Stabilirea vitezei de aschiere si a turatiei Viteza de aschiere se stabileste in functie de urmatoarele.tocilar. in [mm/dinte] avans pe cursa dubla Scd.17)3 2 pentru adaosuri asimetrice : t = Acmon [mm] (3.18)3 Daca adaosul de prelucrare intermediar nu se poate indeparta intr-o singura trecere.

V ∆v = ——— ۰ 100 < 5% Vr Verificarea regimului de aschiere (3.11-2-123 k7 – coeficient in functie de forma taisului principal. yy – exponenti. in mm de la masina-unealta se alege valoarea imediat inferioara si apoi se calculeaza viteza reala de aschiere Vr. T – durabilitatea sculei. in mm s.ro ! Arhiva online cu diplome.23)3 xd unde : d = diametrul suprafetei prelucrate. k – coeficient de corectie in functie de conditiile concrete de aschiere compus din : k1 – coeficient in functie de starea suprafetei. In cadrul unei miscari principale de rotatie.7-2-123 k3 – coeficient in functi de materialul taisului sculei.avansul.10-2-123 k6 – coeficient in functie de forma fetei de degajare. tabel7. cu momentul de torsiune admis. foarte apropiata poate fi aleasa numai daca : Vr . din tabelul 7.8-2-123 k2 – coeficient in functie de starea suprafetei .13-2-123 Miscarea principala de aschiere poate fi realizata de scula sau de piesa. in mm v = viteza de aschiere.9-2-123 k5.8-2123 k4 – coeficient in functie de unghiul de atac principal .120. tabel 7. T – adancimea de aschiere. cursuri si referate postate de utilizatori. cu forta de tractiune sau forta admisa de mecanismul de avans. se ia din tablul7. se ia din tabelul 7. Putera necesara aschierii se calculeaza si se compara cu puterea nominala a motorului electric cu relatia : Fz ۰ D Pr = ——— ≤ Pme (3. Problema se pune in special la operatiisau faze de degrosare.coeficient in functie de raza de varf a cutitului.4 – 2. Regimul de aschiere se verifica in raport cu puterea actionarii principale a masinii-unelte.tocilar. tabel 7. in mm/rot m.12-2-123 k8 – coeficient in functie de utilizarea unui lichid de racire-ungere.24)3 Regimul de aschiere stabilit trebuie sa poata fi realizat da masina-unealta. tabel 7. xy. tabelul 75-2-121. in min. turatia se calculeaza cu relatia : 1000 x v n = ——— [rot/min] (3.Vizitati www. tabel 7. O valoare suplimentara.25)3 Pagina 93 din 118 . tabelul 7.

08 mm/rot.14 ۰ 53 pct 3.028mm/rot Viteza de aschiere v . t.tocilar.a n = 630 rot/min Pagina 94 din 118 . cursuri si referate postate de utilizatori. T = 60min. D – diametrul suprafetei prelucrate sau diametrul activ al sculei. in ordine v. rezulta: 1000 ۰ 106. 3. in mm.35mm Avansul din tabel este 0. xy = 0. Vr – viteza reala de aschiere.8. k6 = 0.33.25. η .3 T = Acnom = —————— = 2. in m/min . aleg s = 0.0 k3 = 1.71. pana la verificare cu relatia: Fz ۰ D 2Mt = ——— [N] (3.2 rot/min iar din diagrama de turatii aleg 630 rot/min.35 mm.Vizitati www.25)3 voi laege o masina-unealta.94. cu motor electric de putere corespunzatoare sau diminuarea valorilor parametrilor regimului de ascvhiere.125 rezulta: V = 106. k8 = 1.8.18)3 astfel : 305 – 300. Daca nu este sadisfacuta relatia: (2.randamentul masinii – unelte Pme – puterea nominala a motorului electric de actionare a masinii-unelte. iar din diagrama de avansuri pct. 3.8.07 n = —————— = 637.07 m/min Turatia n o calculez cu relatia (3. m = 0.23)3 in care D = 53mm.07 m/min V 106.ro ! Arhiva online cu diplome. k5 = 0. k7 = 0. 2 t = 2.22)3 in care : kv = 95 . care este adaosul de prelucrare.0.26)3 1000 in care : Fz – forta principala de aschiere in N . k2 = 1. s. o calculez cu relatia (3.028 mm/rot s = 0. k4 = 0.8. 6000η unde : Fz – forta principala de aschiere in daN .0 . Valoarea calculata trebuie sa fie inferioara celei admise de masina-unealta. yy = 0. a.2 REGIMUL DE ASCHIERE LA STRUNJIRE Strunjirea frontala a capetelor semifabricatului Adaosul de aschiere il determin cu relatia (3.

30 rezulta V = 136. k6 = 1.35mm Avansul s = 0. o voi calcula cu relatia (3.9 : 2 = 2.90 : 1. (3. k4 = 1. k7 = 1.22)3. (3.85 m/min 1000 La unul din capete se va realiza diametrul φ23mm pe o lungime de 2mm sub un unghi de 45°.9 n = —————— = 927.22)3 in care Cv = 95.5mm Adaosul de aschiere il determin cu relatia (3.Vizitati www.76.12.24mm/rot.1.09.9 m/min Turatia n.7. aleg s = 0.18)3. o calculez cu relatia (3. k2 = 1.95mm t = 2. Strunjirea de degrosare pentru φ40.5mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.5mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.22)3. iar din gama de avansuri pct. m = 0.a aleg s = 0.10. din tabel este 0. (3.19)3: I = 5. yv = 0.33.95mm Avansul s. (3. k8 = 1. la acest diametru voi folosi urm rel: (3.35 mm t = 0. cursuri si referate postate de utilizatori.25 rot/min.85 m/min Vr = 104. aleg n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 110m/min Vr = 110 m/min d) Strunjirea de degrosre pentru φ34.23)3.9 m/min V = 136.5 m/min v = 115.0.0.2. k1 = 1. Viteza de aschiere recalculata Vr o voi calcula astfel : 3.17)3 astfel : T = 50. xv = 0.25. (3. k5 = 1. Pagina 95 din 118 .14 ۰ 53 ۰ 630 Vr = —————— = 104.19)3.19)3. k3 = 0. (3.125. 3.70 :2 = 0.23)3.23)3 in care : D = 47mm rezulta : 1000 ۰ 136.95 = 2 i = 2 Strunjirea de finisare pentru φ40. la acest diametru voi fol rel : (3.ro ! Arhiva online cu diplome.0.0.19mm/rot Viteza de aschiere V.5 m/min Turatia n = 1302.10mm/rot s = 0. Adaosul de aschiere t = 0.tocilar.18)3.63 rot/min iar din gama de turatii aleg n = 800 rot/min.19 mm/rot s = 0.14 ۰ 47 n =800 rot/min Numarul de treceri necesar il calculez cu (3.10mm/rot Viteza de aschiere: v = 115.

19)3.18)3.3mm Avansul s = 0.10m/min Vr = 162.14 rot/min.15m/min Vr = 168. aleg n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 162.10mm/rot Viteza de aschiere: v = 168. aleg s = 0. Adaosul de aschiere t = 3. (3.23)3.9 m/min v = 168.18)3. (3.35mm Avansul s = 0.12.1mm si voi folosi urm rel: (3. aleg s = 0. (3.25 m/min Turatia n = 1340. Adaosul de aschiere t = 0. la acest diametru voi pleca de la φ35. Adaosul de aschiere t = 0.13 rot/min.10 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Strunjirea de finisare pentru φ34.12.19)3. (3.10mm/rot Viteza de aschiere: v = 175. aleg n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 162.10mm/rot s = 0.15 m/min Turatia n = 1357.5 mm Pentru stabilirea regimului de aschiere. la acest diametru voi pleca de la φ31.10m/min Vr = 162.7mm si voi folosi urm rel: (3. (3. Adaosul de aschiere t = 4. (3.4mm Avansul s = 0.15 m/min v = 185.25 m/min Turatia n = 1350.77mm Avansul s = 0.25 m/min v = 180.25 m/min v = 175.3 mm t = 0.10mm/rot Viteza de aschiere: v = 185.66 :2 = 0.19)3.9 m/min Turatia n = 1338.2 m/min Vr = 164. aleg s = 0.tocilar.15 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Pagina 96 din 118 .22)3.23)3.2 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Strunjirea de finisare pentru φ30.5 mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.4 :2 = 1m.5 mm Pentru stabilirea regimului de aschiere. cursuri si referate postate de utilizatori.10mm/rot Viteza de aschiere: v = 180.25 rot/min.22)3. aleg n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 164.10mm/rot s = 0.4 mm t = 2.22)3.12.5mm si voi folosi urm rel: (3.2 rot/min. aleg n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 168.ro ! Arhiva online cu diplome.8 :2 = 2.10mm/rot s = 0. aleg s = 0.10 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Strunjirea de degrosare pentru φ30.Vizitati www. (3.7 :2 = 0.77 mm t = 1. (3.18)3.12.23)3.35 mm t = 0. (3.10mm/rot s = 0. la acest diametru voi pleca de la φ34.

2 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Strunjirea de finisare pentru φ51.9 :2 = 0.3mm Avansul s = 0.23)3.160 mm Pentru stabilirea regimului de aschiere. (3.4 mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.028mm/rot Viteza de aschiere: v = 175.23)3.15 m/min Turatia n = 1355. Strunjirea de degrosare pentru φ28.25 m/min Turatia n = 1350.08.19)3.75 mm t = 0.12. aleg s = 0.22)3. aleg n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 164. aleg n = 630 rot/min n = 630 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 101.tocilar. Adaosul de aschiere t = 1.45 mm t = 0.f .8.2.85 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Strunjirea interioara de degrosare pentru φ51.5 :2 = 0.5 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Strunjirea de finisare pentru φ28.3 mm t = 0.8 rot/min.f Adaosul de aschiere t = 0.05 m/min Pagina 97 din 118 .2.75mm Avansul s = 0.70 mm Pentru stabilirea regimului de aschiere. aleg s = 0.028mm/rot Viteza de aschiere: v = 101. Adaosul de aschiere t = 0.25 m/min v = 175. (3.08.4 :2 = 0. cursuri si referate postate de utilizatori.10mm/rot Viteza de aschiere: v = 188. aleg n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 164.1mm si voi folosi si voi folosi relatiile de mai sus pct 3.15 m/min v = 188.20mm Avansul s = 0.25 m/min v = 175.028mm/rot Viteza de aschiere: v = 180.Vizitati www. (3.22)3. la acest diametru voi pleca de la φ29mm si voi folosi urm rel: (3.4 mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.028mm/rot s = 0.70-0.10mm/rot s = 0.18)3.20 mm t = 0.ro ! Arhiva online cu diplome.028mm/rot s = 0.25 m/min Turatia n = 642. Adaosul de aschiere t = 0.5mm si voi folosi relatiile de mai sus pct 3. aleg s = 0.85m/min Vr = 101.12.028mm/rot s = 0.6 :2 = 0.14 rot/min. la acest diametru voi pleca de la φ30. aleg s = 0.45mm Avansul s = 0.19)3. (3. (3.05 m/min v = 101.18)3.8.14 rot/min.5 m/min Vr = 164.2m/min Vr = 164. la acest diametru voi pleca de la φ53mm si voi folosi urm rel: (3. (3. la acest diametru voi pleca de la φ52.

la acest diametru voi pleca de la φ25. Adaosul de aschiere t = 2 :2 = 1 mm t = 1mm Avansul s = 0.07 m/min Turatia n = 637.028mm/rot Viteza de aschiere: v = 106.35 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Strunjirea interioara de degrosare pentru φ25. (3. (3.35m/min Vr = 101.1 mm mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.5 :2 = 0.5-0.27)3 2 adancimea de aschiere la largire este : D .ro ! Arhiva online cu diplome.028mm/rot s = 0. aleg s = 0. 3.85m/min Vr = 101.19)3.Do Pagina 98 din 118 .028mm/rot s = 0.07 m/min v = 106.8.35 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Dupa efectuarea operatiilor (8.08. aleg n = 630 rot/min n = 630 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 101.08. aleg s = 0.23)3.2l si 3. aleg n = 630 rot/min n = 630 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 101.05 m/min v = 101.028mm/rot Viteza de aschiere: v = 101.2.Vizitati www.35 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Strunjirea interioara de finisare pentru φ25. aleg n = 630 rot/min n = 630 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 104.1mm si voi folosi si voi folosi relatiile de mai sus pct 3.22)3.18)3.2 rot/min.f Adaosul de aschiere t = 0.3 REGIMUL DE ASCHIERE LA BURGHIERE Adancimea de aschiere cand se executa in material plin este data de relatia : D t = —— [mm] (3.2 m) pe acest diametruinterior se va executa rectificare de degrosare si finisare.25mm Avansul s = 0. (3.1 mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.5-0.05 m/min Turatia n = 642. Turatia n = 642.25 mm t = 0.8. la acest diametru voi pleca de la φ23mm si voi folosi si voi folosi urm rel: (3.35m/min Vr = 101.8 rot/min.8.tocilar.8. cursuri si referate postate de utilizatori.8 rot/min.

m = 0.75. Operatia nr.31)3 Tm · txv · syv in care : Cv – coeficient. rezulta din(3.38-2 Cs = coeficient de avans.5mm 8. din gama de turatii a strungului SNA 450.29)3.4.23)3 in care avem : V = 40 si D = 8.77 si T = 10 rezulta: V = 39. rezulta: S = 0. Cs = 0.39-2Viteza de aschiere se calculeaza cu relatiile : Cv · DZV . alegem n = 1250 rot/min(cala strunjire) n = 1250 rot/min Operatia nr. yv – exponenti din tabelul 7. Yv = 0.023mm/rot Viteza de aschiere. in care : Ks = 0. Cv = 3. cursuri si referate postate de utilizatori.047 si D0.6. din (3.5 Din (3.5mm rezulta : n = 1498. tabela 7.68 rot/min.6 [mm/rot] (3. Kv = 0.50.25mm t = 4.3 – 2 – 135 M.20)3 in care avem: D = 8.2.6 = 8.5mm.80m/min ≈ 40 m/min V = 40 m/min Turatia peisei din (3.27)3 adancimea: t = —— = 4. t = ——— [mm] (3.11 – faza III – burghiat largit φ23mm Pagina 99 din 118 .Vizitati www.la burgiere : V = —————— · Kv [m/min] (3. xv.44 – 2 – 136.30)3 Tm · syv Cv· DZV .42 – 2 – 135 T – durabilitatea.11 – faza II – burghiat cu φ8.023mm/rot s = 0. tabela 7. se iau din tabelul 7.tocilar.28)3 2 in care D = diametrul gaurii Do = diametrul initial al gaurii Avansul la burgiere se face cu relatia: S = Ks · Cs · D0.pentru largire: V = —————— · Kv [m/min] (3.7.25mm 2 avansul. din tabelul 7.ro ! Arhiva online cu diplome.42 – 2 – 135 Kv – coeficient de corectie (Kv = KMV · KTV · K1V · KSV).29)3 in care : Ks = coeficient in functie de lungimea gaurii.4. din tabelul 7.7 Zv = 0.

tabela 8.33)3 Tm · t1x · Szy · tv · zp Unde: Cv – diametrul de coeficient functie de conditiile de frezare.15 – 2Valoarea adancimii de aschiere si a lungimii de contact se stabileste in concordanta cu felul frezarii. Pentru aceasta faza folosesc relatiile (3. in mm/dinte .25mm .023mm/rot . in min. Viteza de aschiere la frezare o voi calcula cu relatia urmatoare: Cv ·D2 V = ·————— · k1 · k2 · k3 [m/min] (3. in mm . T1 – lungimea de contact.adancimea de aschiere : t = 7.23 rot/min. (3.turatia piesei n = 1450. astfelca adaosul de prelucrare intermediar intermediar sa fie indepartat la o singura trecere.28)3. T – durabilitatea frezei.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori.avansul : s = 0. In cazul adaosurilor mari. in mm/dinte.in care : z – numarul de dinti ai frezei date in tab 725 – 2 – 128.29)3 si (3. din gamade turatii a burghiului aleg n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min Avansul la cele 2 faze (II si III) de 0.29-2-131. La frezarea cilindrica adancimea de aschiere t corespunde latimii de aschiere.023mm/rot s = 0.4 REGIMUL DE ASCHIERE LA FREZARE Adancimea de aschiere t este lungimea taisului principal aflat in contact cu piesa de prelucrat. prin manevrarea pinolei papusii mobile a strungarului 3. tabel 7. t – adancimea de aschiere (latimea de aschiere la frezarea silindrica). cand regimul de aschiere este limitat de puterea motorului electric se va alege adancimea de aschiere admisa.31)3 rezulta: .85 ≈ 42 m/min V = 42m/min . in mm z – numarul de dinti ai frezei .8. az – avansul pe dinte. iar faza de finisare se alege pe rotatie s in mm/rot cu urmatoarea relatie : Z = Sz ·z [mm/rot] (3.viteza de aschiere: V = 41. Avansul de degrosare se alege pe dinte Sz. D – diametrul frezei in mm .7. respectiv a sculei utilizate. Pagina 100 din 118 .ro ! Arhiva online cu diplome.28 – 2 – 128.023 mm/rot se realizeaza manual de strungar.tocilar. tab.25mm t = 7.32)3 . determinandu-se numarul de treceri.

t1 = 25 . avem : tehnologie de executie : intr-o singura faza . fazele II si V de centruire se executa pe strungul SNA – 450 si in conformitate cu tabelul 7.8 – frezare – canale de pana .05. aleg n = 32 n = 32 rot/min 3. regim de aschire pentru d = 2. z = 6’ q = 0.32)3 rezulta : S = 0. tabe. k1 – coeficient ce tine seama de materialul prelucrat.1 .2 . m.8.turatia : n = —————— = 7.31.ro ! Arhiva online cu diplome.0 si k3 = 1.34)3 Tr1 in care : c1 – coeficient. pentru otel : 70 · c1 k1 = ———. x.53 – 2 – 138. t = 4. m = 0. tab 7. tab 7.0 rezulta V = 0.14 · 34.46m/min 3.16-1-188 z = 6 dinti.36 –2 –132 n – are valori n – 1 pentru otel Tr – (90 ÷ 140) daN/mm2.1 . Din (3. 7.37 – 2.33)3 in care: Cv = 80. p = 0. q.tocilar. v = 0.5 .0005 .5 rot/min.2.132 K3 – coeficient care tine seama de unghiul frontal al frezei. T = 90. y = 0.adancimea de aschiere : t = 4. y. Sz = 0.81 .5 REGIMUL DE ASCHIERE LA CENTRUIRE Operatia nr. aleg Tr = 100daN/mm2 K2 – coeficient care tine seama de materialul taisului frezei.35-2-131 . scula folosita : burghiul combinat de centruire.Vizitati www. – 2 – 130 si 9.05 .2mm avansul Sz = 0. tab 7. D = 34.02 .30 mm/rot pe dinte din gama avansurilor aleg : S = 19mm/dinte viteza de aschiere o calculez cu relatia (3.45 – 2 – 136.25 mm Pagina 101 din 118 .5 mm adancime de aschiere : t = 1. p – exponati. u. cursuri si referate postate de utilizatori.5. tabelul 8.viteza de aschiere recalculata : Vr = 3. Operatia nr.2 . k2 = 1. (3.25 . k1 = 0.37-2-132 Valorile vitezei de aschiere la frezare pot fi alese si din tabelele normative : tabelele 9.2 mm t = 4.81m/min 1000 · 0.

La frezarea rotilor dintate cilindrice cu dinti drepti.6mm/rot avansul pentru finisare la o rugozitate : Ra = 3. s = 0. iar viteza de aschiere se alege din tab.1. corespunde cu pasul filetului cu pas normal de 1.7.66-2-146.2 .5mm viteza de aschiere se alege din tab. rezulta : . cursuri si referate postate de utilizatori.03 (manual) s = 0.ro ! Arhiva online cu diplome.2.85mm/rot viteza de aschiere: pentru degrosare : Vd = 37.5mm s = 1. aleg :V = 10m/min turatia n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min 3.7.Vizitati www.04mm avansul.72-2-152 si se corecteaza cu coeficientii din tab.5 – danturare – z = 18 . pentru alegerea reglarii maisnii : Sm = Sn x k/2 [mm/min] (3.66-2-148 si se corecteaza cu coeficientii din tab.5mm. m = 2.70-2-151.6 REGIMUL DE ASCHIERE LA FILETARE Operatia nr.8.15m/min.b aleg : n = 160 rot/min 3.. z – numarul de dinti ai rotii . Dupa calcularea tutatiei frezei si alegerea acesteia la masina-unealta. t = 1.3 rot/min 3. 2.85mm/rot Sf = 0. 7. 7. in caest caz : v = 6.5 m/min Pagina 102 din 118 .8.03 mm/min viteza de aschiere: 7. faza VII. prin rostogolire cu freza melc-modul se alege avansul din tab 7.73-2152.35)3 unde : k – numarul de inceputuri ale frezei-melc .7. filetare M 10 x 15 mm Aceasta operatie se executa pe pe strungul SNA 450 in care avem: adancimea de aschiere este egala cu inaltimea filetului M10 x 1.5.7 REGIMUL DE ASCHIERE LA DANTURARE Operatia nr. se calculeaza valoarea avansului pe minut.14 · 10 din gama de turatii pentru masinile – unelte de la pct.5 m/min 1000 · 6.5 turatia. avansul : 0.tocilar.avansul pentru degrosare Sd = 1. n = ————— = 206.

6…0.82 Viteza de aschiere corespunde vitezei periferice a discului abraziv valorile recomandate dandu-se in tab.3 Vp = ————— · k1 · k2 [m/min] (3.7. pentru finisare : Vf = 46.8.75 si in acest caz aleg β = 0. cursuri si referate postate de utilizatori. pentru otel calit k1 = 0.17· d0. pentru diametrul d > 20mm. Viteza periferica a piesei se calculeaza cu relatia : pentru avans longitudinal : 0. pentru rugozitatea suprafetei Ra = 1.37)3 T0.5…0.88-2-162 Pagina 103 din 118 . Avansul longitudinal se determina cu relatia S1 = β · B [mm/rot] (3.0025 mm/rot pentru degrosare si st = 0. 7.165· d0.36)3 T0. in min tab. coeficientul β = 0. La rectificarea cu avans transversal se recomanda : St = 0. β = 0.ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar.0 m/min 3. si cu avans transversal.5 · St Unde : T – durabilitatea discului abraziv.3 Vp = ————— [m/min] (3.Vizitati www.86-2-161.001…0.5 · β · St .8.pentru avans transversal 0.7.8 μmm.65 La rectificarea de finisare. aleg : β = 0. Viteza de avans longitudinal se alege din tab.95 K2 – coeficientul in functie de diametrul discului abraziv pentru D ≤ 400mm k2 = 0. la fiecare cursa simpla sau dubla a mesei efectuandu-se avans transversal .63…0.8 REGIMUL DE ASCHIERE LA RECTIFICARE Rectificarea cilindrica exterioara cu fixarea piesei se poate realiza cu avans longitudinal.36)3 unde : β – este un coeficient in functie de faza de prelucrare B – latimea discului abraziv in mm La rectificarea de degrosare.60.87 –2-160 K1 – coeficientul in functie de materialul prelucrat.005 mm/rot pentru finisare.

65 · 0. (3.65 x 35 = 22. T = 5min rezulta 0.7a obtinem : avansul longitudinal : S1 =39.8.21 la un diametru mediu de 34mm si cu relatiile de la pct3.045 mm/rot viteza periferica din (3. la un diametru mediu de 35mm avansul il determin cu (3.045 1000 x 25.14 x 35 pct. pentru operatia nr.Vizitati www. Rectificarea exterioara de finisare.005 viteza periferica a piesei : Vp = 14.7mm cu toleranta din documentatia tehnica : avansul longitudinal : S1 =30. Rectificarea exterioara de degrosare.63 .17· 350.ro ! Arhiva online cu diplome.18 la un diametru mediu de 25.75 avansul transversal il aleg at = 0.045 viteza periferica a piesei : Vp = 26.2 rot/min turatia discului abraziv: na = 1480 rot/min Rectificarea interioara de degrosare.3 Vp = ——————— = 25.5 · 0. cursuri si referate postate de utilizatori. pentru operatia nr.21 rot/min.10 turatia piesei: np = 241.37)3 in care d = 35mm.63 m/min 50.7)1 aleg n = 236 turatia discului abraziv = turatia alborelui pietrei abrazive din cartea masinii RU x100 = 1480 rot/min. prin care β = 0.turatia piesei n = —————— = 233.75 mm/rot avansul transversal il aleg = 0.0 turatia piesei: np = 191 aleg np = 143 rot/min turatia pietrei cu coada: na = 1480 rot/min diametrul pietrei cu coada: Φ 16mm Pagina 104 din 118 .65 si B = 35mm rezulta: s1 = 0. din gama de turatie a utilajului 3.10 si 17.tocilar.36)3. pentru operatiile nr.75 avansul transversal il aleg at = 0.

1 STRUCTURA NOMEI DE TIMP Tinand cont de structura normeio de timp conform STAS 6909-75.Vizitati www.40)3 Timpii operatori se stabilesc pentru fiecare faza de prelucrare in parte.ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori. Rectificarea interioara de degrosare.0 turatia piesei: np = 191 aleg np = 143 rot/min turatia pietrei cu coada: na = 1480 rot/min diametrul pietrei cu coada: Φ 16mm In acest diametru interior de Φ 26+0. se obtine relatia de calcul a normei tehnice de timp corespunzator unei operatii de prelucrare astfel : Tpi NT = ——— + (tb + ta) + (tdt + td0) + (tt0 + t0n) [min] (3. cu o rugozitate Ra = 0.001 viteza periferica a piesei : Vp = 14.75 avansul transversal il aleg at = 0.9.18 la un diametru mediu de 26mm cu toleranta din documentatia tehnica : avansul longitudinal : S1 =30. Pagina 105 din 118 . 3. iar prin insumarea lor se obtine timpul operativ corespunzator operatiei de normat.9 STABILIREA NORMEI DE TIMP 3. in care se vor monta ace de rulment pentru axul III al puntii motorizate.020. pentru operatia nr.tocilar.4/cm.39)3 n in care : n – numarul de piese din lot Tpi – timpul de pregatire inchiere tb – timpul de baza ta – timp ajutator tdt – timp de deservire tehnica tdo – timp de deservire organizatorica tto – timp de intreruperi tehnice si organizare ton – timp de odihna si necesitati fiziologice Neincluzand in suma timpul de pregatire – inchiere se obtine timpul unitar : Tu = tb + ta + tdt + td0 + tt0 + t0n [min] (3.

9. timpi extrasi din normativele de timpi ajutatori. cursuri si referate postate de utilizatori. care in functie de tipul de productie se stabilesc in conformitate cu tabelele 1. in m/min d – diametrul activ al elementului care realizeaza miscarea de rotatie in mm Timpul ajutator (ta) se poate stabilii prin formule de calcul in cazul cand intregul timp util de mers in gol al utilajului necesita supraveghere. 3. Pentru cazurile cand timpul de baza si cel ajutator pot fi stabiliti separat.01 n · s 630 x 0. ea se obtine prin insumarea timpilor corespunzatori activitatilor ajutatoare. L – drumul parcurs de scula in sensul avansului in mm i– numarul de treceri n – turatia.41)3 Timpul de pregatire-incheiere (Tpi) se exprima in procente din timpul operativ sau in unitati de timp si se obtine atribuind fiecarei luctari timpi corespunzatori rezultati din tabelele cu normative de timp.Vizitati www.42)3 Sm n · s 1000 · v · s In care: Sm – viteza de avans (avansul pe minut).1-2-169.1-2-6 . timpul corespunzator operativ se calculeaza prin insumarea lor : Top = tb + ta [min] (3. in mm/min.028 Pagina 106 din 118 . Pentru restul situatiilor. 8.2 – strunjire un cap Φ 53mm l+l1 + l2 + l3 53/2 + 4 + 0 + 5 tb = ———— · i = ———————— = 2.2 STABILIREA NORMEI TEHNICE PENTRU LUCRARI DE STRUNGARIRE Operatia nr. Timpul de baza pentru o faza se poate calcula cu relatia LLπ·d·L tb = —— · i = —— ·i = ————— · i [min] (3. in mm/rot V – viteza de aschiere. in rot/min s – avansul.ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar.

10 ta= 1.8 + 2.34min Operatia nr.8 + 0. din tab.35 + 0 +5 tb = ———————— = 1.92’ = 2.3 – strunjire de finisare Φ 34.39)3 NT = NT3.tocilar.2-2-177…8.5mm pe lungimea de 250.39)3 NT = NT2. ta= 3.34min 1250 · 0.94 = 2.00min.8. din tab.39)3 NT = NT2 = 5.45min Operatia nr.32min 1250 · 0.ro ! Arhiva online cu diplome.14-2-166 din (3.00min. din tab. cursuri si referate postate de utilizatori.2 = 4.03min 1250 · 0.8mm finisare 250.8mm 93.05min.23min.8+ 1.4 + 0 +5 tb = ———————— = 1.8. din tab.10 Pagina 107 din 118 .35 + 0 +5 tb = ———————— = 2.14-2-166 din (3.40min 800 · 0.2-2-177…8.14-2-166 din (3.5mm pe lungimea de 250.5/235mm 235+ 0.2-2-177…8.77 + 0 +5 tb = ———————— = 1.5 x 93.30mm 1250 · 0.8mm degrosare 250.3 – strunjire Φ 40.3 – strunjire Φ 40.8.33min Operatia nr.3 – strunjire de degrosare Φ 30.39)3 NT = NT2.39)3 NT = NT1.2-2-177…8.53min Operatia nr.8.1 = 4.1. din tab.5mm pe lungimea de 235mm degrosare 235+ 2.3 – strunjire Φ 34.2-2-177…8.14-2-166 din (3.52min.10 ta= 2.10 ta= 2.55min Operatia nr.2 = 3.8.14-2-166 din (3.19 ta= 2.1 = 5.95 + 0 +5 tb = ———————— · 2= 3.Vizitati www.

4 x 48mm 48+ 0.ro ! Arhiva online cu diplome. din tab. din tab.50min Operatia nr.8.34mim 1250 · 0.14-2-166 din (3. din tab.4– strunjire de degrosare Φ 51.2 = 1.8.39)3 NT = NT3.14-2-166 din (3.20min.42mim 1250 · 0.39)3 NT = NT3.14-2-166 din (3.8.2-2-177…8.50min Operatia nr. din tab. ta= 1.Vizitati www.2 = 1.10 ta= 1.14-2-166 din (3.7 x 49mm 49+ 0.8mm 93.3 – strunjire de degrosare Φ 28.8.00min.2-2-177…8.1 = 1.30 + 0 +3 tb = ———————— = 1.1 = 3.3+ 0 +5 tb = ———————— = 0.10 ta= 1.45+ 3 +5 tb = ———————— = 2.8.2-2-177…8.8+ 0.3 – strunjire de finisare Φ 28. din tab.tocilar.39)3 NT = NT4.2 = 2.39)3 NT = NT5.39)3 NT = NT4.42min Operatia nr.34min Operatia nr.30 1250 · 0.3+ 0 +5 tb = ———————— = 0.34min Operatia nr.4 x 48mm 48+ 0.00min.1 = 2.14-2-166 din (3.028 ta= 1.2-2-177…8.00min. cursuri si referate postate de utilizatori. din tab.20min.3 – strunjire de finisare Φ 28.14-2-166 din (3.75 + 0 +5 tb = ———————— = 0.44min Pagina 108 din 118 .10 ta= 1.10 ta= 1.44mim 630 · 0.2-2-177…8.4 x 48mm 48+ 0.39)3 NT = NT4.3 – strunjire de finisare Φ 30.2-2-177…8.00min.5 x 93.8.34mim 1250 · 0.

Operatia nr. 3.5 x 22mm 22+ 1 + 2 +4 tb = ———————— = 1.028 ta= 0.39)3 rezulta NT = NT1 = 2. V. 360 Pagina 109 din 118 .14-2-166 din (3.2 x 45 se executa pe masina de frezat F.50min.1 = 1.48 min.9.7 x 49mm 49+ 0.14-2-166 din (3.32min Operatia nr.05 Sz · z 19 x 6 ta = 1.Vizitati www.00mim 630 · 0.2-2-177…8.2-2-177…8.028 ta= 0.39)3 NT = NT6.tocilar.11– strunjire interioara de degrosare Φ 25.25 + 2 +4 tb = ———————— = 1.2 x 40 se executa pe masina de frezat F.5 x 22mm 22 + 0.39)3 NT = NT5.8.2-2-177…8.4– strunjire de finisare Φ 51. din tab.50min. V.16-2-188 ÷ 8.04mim 630 · 0. 360 l + l1 + l2 40 + 0 + 0 tb = ——————— x i = ————— x 3 = 1.2 = 3.2 + 3 +5 tb = ———————— = 2.8 – frezare canal de pana : 8 x 4.00min.ro ! Arhiva online cu diplome.8. cursuri si referate postate de utilizatori.8.028 ta= 1.32mim 630 · 0.39)3 NT = NT6.11– strunjire interioara de finisare Φ 25.40min Operatia nr. din tab.50min Norma tehnica de tipm totala (NTTS) pentru operatiile de strunjire este de 39.14-2-166 din (3.8 – frezare canal de pana : 8 x 4.54min Operatia nr.3 STABILIREA NORMEI TEHNICE PENTRU LUCRARI DE FREZARE Operatia nr.2 = 1. din tab.28 – 198) NT din ( 3.35min (8.

44-2-209) ÷ (8. 45 + 0 + 0 tb = ————— x 3 = 1. tb.01min ta .43-2-208) = 1.50-2-213) = 1.35min (8. din (8.55min Norma tehnica de tipm totala (NTTS) pentru operatiile de frezare este de 5.24min Operatia nr. Lh Tb = ————— · ——— · k [min] (3. din (3.39)3 => NT = NT2 = 2.59min 3.5 x 12 se executa pe strungul SNA-450.51-2-214 Timpul ajutator poate fi stabilit cu suficienta precizie folosind.28 – 198) NT din ( 3.35 min.54min Operatia nr.11 – gaurire pe diametrul 23 x 25 se executa pe strungul SNA-450.5 CALCULUL NORMEI TEHNICE PENTRU LUCRARI DE RECTIFICARE Timpul de baze se calculeaza tabelele : 8.39)3 => NT = NT3 = 1. pentru rectificare cilindrica.50-2-213) = 0.16-2-188 ÷ 8.11 – diametrul 8.52-2-215 si 8. din (8.10-2-182.43-2-208) = 0. din (8. din (3. 8. l = lungimea de rectificat.tocilar.50min ta . 3.42min Norma tehnica de timp totala (NTTG) pentru operatiile de gaurire este de 6.50-2-213) = 1.44-2-209) ÷ (8.44-2-209) ÷ (8.ro ! Arhiva online cu diplome.43)3 βt · Bo · np spc in care: L = l – 0.3-2-178 .9. cursuri si referate postate de utilizatori.39)3 rezulta NT = NT2 = 2.39)3 => NT = NT1 = 2.5 x 54 se executa pe strungul SNA-450. la ambele capete tb.12min ta .43-2-208) = 1. tb.4 STABILIREA NORMEI TEHNICE LA BURGHIERE SI GAURIRE Operatia nr. din (3. normativele de la strunjire tabelele 8. din (8.4-2-179 si 8.42min NT.20 19 x 6 ta = 1. din (8.2 – burgiat centru pe diametrul 2.Vizitati www.52min NT.5bo .2-2-177 . bo = latimea pietrei abrazive Pagina 110 din 118 .9. din (8.42min NT. 8.

02 (8.4 pentru degrosare.25…1.4 x 141mm (si finisare) tb.39)3 rezulta : NT4= 7. din (3.ro ! Arhiva online cu diplome.55 min Operatia nr. st = avansul transversal = 0.2 tb = ——————— · ——— · 1.11 min ta = 1.2-2-177 ÷ 8.10-2-182) NT4.2…1.7 pentru finisare.53 min 0.10 – rectificare exterior pentru degrosare diametru 30.045 np = turatia piesei spc = t h = adaosul de prelucrare k = 1.48 (8.55 min Operatia nr. din (3.10-2-182) NT3. cursuri si referate postate de utilizatori. βt = bo/st . aleg : k = 1.10 – rectificare exterior pentru degrosare – finisare diametru 34.12 min b) Operatia nr.10-2-182) NT2. rezulta tb= 6.53 min ta = 1.17 – rectificare exterior pentru degrosare diametru 30.53min tb = 1.238 = 1.41 min Pagina 111 din 118 .24 min ta = 0.2-2-177 ÷ 8.2 x 46mm (si finisare) 46.30 Operatia nr.43)3.02 (8.43)3.001 · 35 · 236 0.17 – rectificare exterior pentru degrosare diametru 40.20 = 1.5 0. rezulta tb= 1.39)3 rezulta : NT3= 2.30 (8.2-2-177 ÷ 8.17.39)3 rezulta : NT1= 2.4 x 66mm (si finisare) tb.tocilar. din (3.39)3 rezulta : NT2= 2.05 ta = 1. din (3. aleg : k = 1.2 x 16mm (si finisare) tb = 1.2-2-177 ÷ 8.30 k = 1.10-2-182) NT1. din (3. din (3.Vizitati www.

rezulta tb= 1.48(8.21 – rectificare exterior pentru degrosare – finisare diametru 34 x 141mm tb.05(8. din (3. rezulta tb= 1.60-2-222 pentru sectiunile de prindere si desprindere a piesei.24 min ta = 0.39)3 rezulta : NT6= 2.7 x 22mm si 26 x 22 mm tb.43)3.21 – rectificare exterior pentru degrosare – finisare diametru 30 x 46mm tb.39)3 rezulta : NT8= 2.9.2-2-177 ÷ 8.Vizitati www. din (3.10 – rectificare exterior pentru degrosare diametru 40.10-2-182) NT8.39)3 rezulta : NT5= 2.43)3. din (3.8.43)3.tocilar. din (3.30 (8.11min ta = 1.8.61-2-223.55 min Operatia nr. Timpul ajutator se stabileste folosind tabelul 8.5min Pagina 112 din 118 .21 – rectificare exterior pentru degrosare – finisare diametru 40 x 16mm tb.12 min d)Operatia nr.12 min c) Operatia nr.00 min Norma tehnica de timp totala (NTTR) pentru operatiile de rectificare exterior interior este 32.43)3. cursuri si referate postate de utilizatori.4 x 16mm (si finisare) tb. din (3.41 min Operatia nr.53min ta = 1.10-2-182) NT5.10-2-182) NT7. Operatia nr.18 si 24 – rectificare interioara pentru degrosare – finisare diametru 25.6 CALCULUL NORMEI TEHNICE PENTRU LUCRARI DE DANTURARE Timpul de baza se calculeaza folosind una din relatiile prezentate in tab.10-2-182) NT9. din (3.2-2-177 ÷ 8.59-2-221. din (3. din (3.24min ta = 0. rezulta tb= 1. rezulta tb= 1. din (3. rezulta tb= 6.02 (8. din (3.39)3 rezulta : NT7= 7.2-2-177 ÷ 8.10-2-182) NT5.23min 3.45min ta =27.ro ! Arhiva online cu diplome.2-2-177 ÷ 8.48 (8. tb = 45.39)3 rezulta : NT9= 3.43)3.2-2-177 ÷ 8. iar pentru timpii legati de comanda masinii-unelte tab.55min ta = 1.

operatia nr.9 – ajustare ………………………………. cursuri si referate postate de utilizatori.NT1 = 11.11 – faza VII .46)3 41 x 400 ns Pagina 113 din 118 .1 Rt – retributia tarifara Vu x A x Tn Ca = ——————— [lei/buc] (3. periat ……………………….15min .11 .operatia nr. Costul prelucrarii se poate calcula cu o precizie suficienta pentru a aprecia eficienta economica a unei variante de proces tehnologic.operatia nr. in lei/buc In continuare.Vizitati www..NT25 = 2.NTtotal =277.operatia nr. NT7 = 6.30min .05min . 14 = 30.operatia nr. – ……….25 – conservare ……………………………….operatia nr.7 – trasare ………………………………. in lei/buc Cr – cheltuieli cu reparatia utilajului. in lei/buc Ce – cheltuieli cu energia electrica a utilajului.operatia nr. 16 – curatat.12. in lei/buc Ca – cheltuieli cu amortizarea utilajului.10min …………………….25min ..20min .6 – raionare ………………………………. NTD =73. fiecare lement component al costului prelucrarii il voi calcula astfel : Cs = Tn x Rt [lei/buc] (3.10min 3. in etape de proiectare cu relatia : C = Cs + Ca + Ci + Ce + Csd [lei/buc] (3.10min Alte norme tehnice de timp : .NT11 = 10.operatia nr.tocilar.indreptare NT15 = 11.NT6 = 32.operatia nr.NT12.NT16 = 6.44)3 In care : Cs – retributia muncitorului.ro ! Arhiva online cu diplome.1 – debitare ……………………………….filetare …………………….00min .45)3 In care : Tn – norma tehnica de timp = 277.10 CALCULUL COSTULUI DE PRELUCRARE Unul din indicatorii importanti de apreciere a eficientei economice este costul de prelucrare.19 si 23 – montare – demontare dispozitiv – …NT19. in lei/buc Ci – cheltuieli cu intretinerea utilajului.25min Norma tehnica de timp totala = 277. 13.NT9 = 8. in lei/buc Csd – cheltuieli cu scule si dispozitive.13min .01 . 23 = 3. 13 si 14 tratament termoch.

33&) —— [lei/buc] (3.48)3.7 + 0.50)3. in kw Pd Csd = (Ncg x k1 x nkTd + kTd —— ) Tn [lei/buc] (350)3 in care: 0. in kg.79 lei/buc Din (3. rez Cs = 5217.2 – 2 –226.47)3 ns in care k – coeficient de complexitate constructiva a utilajuli conform tab.5Td Ncg – norma grupata a costului mediu a unui minut de exploatare a sculelor K1 – coeficient = 1 pentru sculele fabricate in tara = 5 pentru sculele din import n – numarul de scule cu care se lucreaza simultan kTn – coeficient de utilizare a timpului norma = 0.065k3 x G) —— [lei/buc] (3. in % ns – numarul de piese prelucrate simultan Tn Ct = (3 + 0.9.ro ! Arhiva online cu diplome.raportuldintre puterea de mers in gol si puterea nominala p – puterea nominala a motoruli electric. cursuri si referate postate de utilizatori.83 lei/min.50 lei/min Pagina 114 din 118 .3 Pd – costul dispozitivelor Td – durata medie de utlizare a disp si sculelor auxiliare = 14500 ore efectiv lucrate Din (3.12 /ei Din (3.48)3 ns in care : notatiile au semnificatia ca in relatiile precedente Tn Ce = (0.49)3 rezulta : Ce = 1432.tocilar.228 x k 3√ G —— [lei/buc] (3.45)3 cu Tn = 277.49)3 ns in care : & .85 kTd – coeficientul cheltuielilor cu repararea si intretinerea dispozitivelor = 1. in care : Ncg = 11. Tn Cr = 0. calculat la pct 3.1 min .Vizitati www. in care: Vu – valoarea utilajului in lei/buc A – cota medie anuala de amortizare. rezulta : Cr = 1288 lei/buc Din (3.3-2-226 G – masa utilajului. din tabelul 9.9 din proict si cu Rt = 18.

Rezulta : Csd = 76500. K1 = 1 (nimai scule fabricate in tara) N = 1 (scule cu care se lucreaza simultan) KTN = 0. In tara noastra protectia muncii este o problema de stat.200. Nerespectarea si incalcarea normelor si masurilor de protectia muncii sunt abateri grave si se impart in trei categorii: abateri disciplinare. durata medie de utilizare a sculelor si dispozitivelor. se raspunde material pentru daunele aduse unitatii. Protectia muncii face parte integranta din procesul de productie.44)3. Hotararea Consiliului de Ministrii nr.000 (md = 0.ro ! Arhiva online cu diplome. Pagina 115 din 118 .40 lei/buc C = 5217. stabileste cadrul legal de rezolvarea a tuturor problemelor de protectie a muncii in Romania.79 + 21632.1 LEGISLATIA PRIVIND PROTECTIA MUNCII Principalele acte normative care alcatuiesc legislatia protectiei muncii sunt: Legea nr. 3. contraventii si infractiuni.04) Td = 14500. le-am actualizat la cotele practicate in octombrie 1996.11 PROTECTIA MUNCII LA PRELUCRAREA PRIN ASCHIERE.40 lei/buc Csd = 76500. Abaterile disciplinare au o periculozitate redusa si se sanctioneaza de conducatorul unitatii conform regulamentului de ordine interioara . cercetarea si evidenta accidentelor de munca si a bolilor profesionale. Decretul nr.85 (coeficient functie de utilizarea NT) KTd = 1.3 (cheltuieli intretinere dispozitive) Pd = md x Vu = 1. functie de gravitate.tocilar. 3. 783/1969 privind organizarea si functinarea Ministerukui Muncii. cursuri si referate postate de utilizatori. modif aduse D nr.11. cu amenzi.40 = 128891.Vizitati www. in conformitate cu Codul Muncii.00 + 1432. organizarea si functionarea Inspectoratului Sanitar de Stat.60 + 1288. 974/1965 privin infiintarea. Retributia tarifara (Rt).5/1965 cu privire la protectia muncii. 2896/1966 privind decalararea. Decretul nr.48/1969.36 lei/buc. Contraventiile se constata de catre insepectorii pentru protectia muncii din Ministerul Muncii si se sanctioneaza. valoarea utilajului (Vu) si in general toate celelalte elemente cuprinse in relatia (3.12 + 76500.

astfel ca la experimentarea si expluatarea acestora sa nu existe nici un pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala. protectie si de lucru cu care urmeaza a fi dotat personalul de deservire. sa prevada topate masurile de protectie a muncii. utilizarea tensiunii reduse 12. 36V pentru scule si echipamente portabile folosirea mijloacelor de protectie si avertizare . La depasirea intensitatii de 0.11. cu pericol social ridicat.Vizitati www. rezistenta electrica a corpului uman scade.ro ! Arhiva online cu diplome. fiind savarsite cu vinovatie.2 TEHNICA SECURITATII MUNCII PRIVIND PROIECTAREA. 24. Daca accidentatul nu sa eliberat repede. etc. cu amenzi penale sau pedepse privative de libertate. Acesea se sanctineaza. procese tehnologice. Organizatiile de cercetare si proiectare sunt obligate ca la noile produse. masini. 3. Nfractiunile sunt abateri foarte grave . tehnologiilor nu este permisa daca nu sa efectuat receptia.tocilar. survine moartea accidentatului. Punerea in functiune a utilajului.11. dupa caz. Comisia de receptie e obligata sa controleze cum sunt reaizate masurile de protectia muncii.3 ELECTROSECURITATEA Electrocutarea este unul dintre cele mai grave accidente electrice ce apar atunci cand omul atinge simultan doua puncte care au intre ele o diferenta de potential mai mare de 40V. agregate. toate priectele vor fi insotite de : instructiuni de protectia muncii pentru noile produse. elementele de deconectare automata in cazul scurgerii de curent izolarea suplimentara de protectie protectia prin legare la pamant sau la nul Pagina 116 din 118 . lista parametrilor pentru echipamentul de productie. FABRICAREA SI EXPLUATAREA UTILAJELOR. agregate. Nu se admite pornirea instalatiilor sub rezerva completarii ulterioare a msurilor de protectia muncii. procese tehnologice.09A in curent continuu si 0.05A in curent alternativ. Asigurarea contra electrocutarii se realizeaza prin : inaccesibilitatea elementelor care fac parte din circuitele electrice . instalatii etc. In acest scop. cursuri si referate postate de utilizatori. fapt ce atrage cresterea curentului. masini. instalatiilor. 3. MASINILOR SI INSTALATIILOR.

inghet) montarea discurilor numai de catre personalul autorizat scule abrazive utilizate pentru rectificari cu suprafata laterala trebuie sa aibe o grosime egala cu cel putin 1/10 din diametrul exterior se interzice utilizarea discurilor care nu pot fi identificate din punct de vedere al compozitiei si vitezei periferice maxime pe care o pot admite La masinile-unelte la care reperele sunt fixate in dispozitive actionate pneumatic. Pagina 117 din 118 . cursuri si referate postate de utilizatori. aparatorilor.tocilar. Tinand cont de tipul productiei. 3.11. lovituri. dispozitivelor.Vizitati www. intocmirea acestei documentatii tehnologice am facut-o sub forma de fisa tehnologica pe plane de operatii. hidraulic. INTOMIREA DOCUMENTATIEI TEHNOLOGICE Documentatia tehnologica este prezentata intr-o forma concisa privind elaborarea tehnologiei de prelucrare.ro ! Arhiva online cu diplome. in cazul productiei de serie mijlocire. Se interzice utilizarea improvizatiilor la fixarea sculelor. bucatile de scula aschietoare expulzate din zona de aschiere. electromagnetic pentru cazul intreruperii accidentale La masinile – unelte se interzice utilizarea jeturilo de aer comprimat sub presiune pentru curatire. organele de transmisiesi mecanismelor de actionare ale masinilor-unelte. prevenirea accidentelor datorate spargerii discului abraziv se realizeaza prin : preotejarea discului cu carcase adecvate verificarea acustica a integritatii discului inainte de montare pastrarea corespunzatoare a discului abraziv (se fereste de umezeala.4 TEHNICA SECURITATII MUNCII LA PRELUCRAREA PRIN ASCHIERE Principalele pericole la prelucrarea prin aschiere: aschiile detasate. dispozitivelor de fixare si antrenare a pieselor si curentului electric. Prevenirea accidentelor se face prin utilizarea ecranelor de protectie. ochelarilor La rectificare. echpament corespunzator in cazul persoanelor autorizate pentru instalatii electrice. semifabricatelor si in sistemele de comanda si actionare a masinii-unelte.

Pagina 118 din 118 .Vizitati www. continutul planului de operatie se poate extinde pe una sau mai multe file dupa cum continutul unei faze poate fi descris pe mai multe randuri de text. schita operatiei trebuie sa ofere informatii privind suprafetele utilizate la instalarea semifabricatelor (simbolizare conform tab. dispozitivele. calitatea suprafetei si toate celelalte conditii tehnice ce trebuie sa rezulte in urma prelucrrii in cazul unui numar mare de prinderi. aparatele de masura si control. reprezentarea acestora se poate face pe file separate ce se vor anexa planului de operatie . accesibila. precum si parametrii de regim ce vor fi doptati. tolerantele. urmarind ori de cate ori sunt reutilizate la o alta faza in cadrul planului de operatii sa indice codul acestora .tocilar. Informatiile fiind sumare. schitarea suprafetelorce se vor prelucra se va face cu o linie ingrosata. muncitorilor si maistrilor cu calificare superioara le revine sarcina sa adopte decizii privind succesiunea fazelor in cadrul fiecarei operatii. prescriind cotele. cursuri si referate postate de utilizatori. realizeaza in cazul productiei de serie mica si unicat o orientare privind itinerarul tehnologic ce trebuie respectat. Planul de operatie va contine toate datele necesare executarii operatiei.ro ! Arhiva online cu diplome. fara ambiguitati fara a pune exeutantul in situatia de a se consulta cu alte cadre tehnice in vederea adoptarii unei decizii care sa compenseze lacunele planului de operatii.2-2-231). se impune urmatoarele precizari : sculele. Desi denumirea rubricilor c trebuiec completate este lamuritoare. Intocmirea sa trebuie sa se faca intr-o forma clara. odata definite pe un plan de operatie pot fi codificate. 10. Fisa tehnologica asa cu rezulta din rubricile ce le contine. pentru fiecare prindere se va alcatui o schita.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful