Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Tehnologia de executie si proiectare punte motorizata a unei masini de frezat

CONSIDERATII GENERALE ALE MASINILOR DE FREZAT

1.1GENERALITATI , CLASIFICARE , PARAMETRII PRINCIPALI. Masinile de frezat fac parte dintre cele mai productive masini-unelte si dupa grupa strungurilor sunt cele mai raspandite in industria constructoare de masini. Pe masinile de frezat se utilizeaza scule speciale , cu mai multe taisuri , numite freze. Miscarea principala de aschiere este de rotatie , iar miscarile de avans pot fi atat rectilinii cat si circulere . Prin frezare se prelucreaza suprafetele plane simple sau complexe , suprafete de revolutie cu generare dreapta sau cu o curba plana oarecare si suprafete spatiale analitice sau neanalitice. Ultimele tipuri de suprafete se prelucreaza pe masinile de frezat prin copiere sau pe masini de frezat cu comanda dupa program. Masinile de frezat se pot clasifica dupa diverse criterii si anume : -Dupa forma constructiva se deosebesc : masini de frezat cu consola , plane , portal , cu masa rotativa , verticale , orizontale , de frezat canale de pana , etc . -Dupa sistemul de comanda al ciclului de lucru avem : masini cu comanda manuala si masini cu comanda dupa program . Se mai ot clasifica dupa gradul de precizie , dupa dimensiuni si greutate . Parametrii caracteristici principali ai masinilor de frezat sunt latimea B a fetei active a mesei masinii : al doilea parametru este lungimea L a suprafetei active a mesei masinii si se obtine functie de parametrul principal B , prin respectarea conditiei L = (4…5) B Restul parametrilor caracterizeaza domenii de functionare ale masinii. Astfel , domeniul de reglare al turatiilor se obtine prin determinarea turatiei minime nmin cu relatia : 1000 Va min Ns min = —————― [ rot/min] (1.1)

Pagina 1 din 118

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Π · Ds max Unde Va min este viteza minima de aschiere , se alege de regula la valoarea 20….25 m/min ; Ds max – diametrul maxim al sculeicu care poate lucra masina si care se determina in functie de parametrul principal B din conditia Ds max = 0.7 B , viteza de aschiere poate fi determinata cu relatia : Va = Π · Ds · ns /1000 [m/min] (1.2) Pentru determinarea turatiei maxime se recomanda relatia : 1000 · Va max Ns max = ——————— [rot/min] (1.3) Π · Ds min in care : Va max este rezultata din conditile tehnologice de expuatare a masinii si sculei ; Ds min – diametrul minim al frezei cu care se poate prelucra economic si se determina si relatia : Ds min = 0,1 Ds max Pentru a se putea realiza un anumit domeniu de reglare al avansurilor , se determina viteza de avans limita Ws . Deoarece la frezare viteza de avans se exprima in mm/min , se foloseste relatia : Ws = fd · zs · ns [mm / rot ] (1.4) unde fd este marimea avansului pe un dinte , in mm/dinte : zs –numarul de dinti ai frezei , ns – turatia frezei in rot/min ; fr – avansul pe rotatie a frezei , in mm/rot : fr = fd · zs Valoarea limita a vitezei de vans , rezulta prin inlocuirea pentru fd , zn si ns , valorile numerice corespunzatoare , rezultate din conditiile concrete de expluatare a masinii . Viteza economica Ve se determina cu relatia de forma : Ve = Cv · D9s · Kv / ( Tm · fya · txl · apr · zns ) [m/min] (1.5) in care : Cv este coeficient in functie de conditiile de frezare de materialul prelucrat , T – durabilitatea economoca a frezei in min , ap- adancimea de aschiere , respective latimea de aschiere , in mm , g , m , x , y , r , n sunt exponenti (care depind de materialul de prelucrare si de conditiile de aschiere ) , Kv – coeficientul global de corectare a vitezei si se calculeaza cu relatia : Kv = Km · Ks · Kxr , Km= Cm · 180/HB ; Km = Cm · (6,68/T)u (1.6) in care : Km , Ks , Kxr sunt coeficienti de corectare a vitezei de aschiere , in functie de : caracteristicile materialului prelucrat, (Km) , materialul sculei (Ks) si unghiul de atac al taisului Xr (K xr ) , Cm –coeficientul de prelucrabilitate a materialului , U –exponent si are valori –1,1,2 functie de Tr al materialului . Forta tangentiala de aschiere Ft se calculeaza cu relatia :
Pagina 2 din 118

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Ft = 9,8 CFXF · fYFd · zs · apRF · DsgF · KF [N] (1.7) Unde : CF , XF , RF , gF sunt coeficienti pentru calculul fortei de aschiere , functie de materialul de prelucrat si de tipul frezei . KF = KR · Kv –coeficient global de corectare a fortei de aschiere , Kr-Kv , coeficient de corectare a fortei de ashiere functie de unghiul de degajare r ( Xr) si de viteza de aschiere (Kv). In vederea determinarii valorilor numerice ale factorilor care intra in relatiile de mai sus , trebuie procedat astfel ca sa se ia in considerare conditiile ce apar la aceeasi operatie.De exemplu , la calculul vitezei maxime de avans se ia in considerare acel diametru al frezei cu care se va presupune ca se va lucra , utilizand avansul maxim pe un dinte si cu turatia maxima . Nu se poate concepe ca freza cu dimetrul maxim utilizata pe acea masina , va lucra cu avans pe dinte maximsi cu turatia maxima a masinii.Desi s-ar putea ca in anumite situatii extreme sa apara un asemenea caz , nu se va lua in considerare la proiectarea masinii , deoarece timpul cat masina va lucra in asemenea conditii va fi foarte scurt. Deci nu justifica adoptarea unei structuri cinematice,complicate, costisitoare , care ar putea fi utilizata in mica parte. Pentru aceste cazuri extreme se admite compromisul ca masina nu putea fi expluatata economic. In general la calculul parametrilor mentionati se considera si pozitia cea mai defavorabila a prelucrarii , considerandu-se atunci cand scula si piesa de prelucrat se afl la distanta maxima fata de batiul frezei. Puterea motorului electric de antrenare Nem , a lantului cinematic principal se determina cu relatia : ap · b · vs Nem = —————— [Kw] (1.8) 1000qs · η unde : ap – adancimea aschiei , care pentru o masina mijlocie se ia 6…..10 mm ; blatimea aschiei care se poate determina cu conditia de a fi aproximativ 0,6 Ds max , sau 0,8 B ; qs – volumul specific de aschii indepartat , cm3 /Kw min , pentru otel qs = 50……80 ; η = 0,8 ; Vs – viteza de avans in mm/min Puterea de aschiere la frezare pa , se determina cu relatia : Na = ft · va/ (9,8 · 6000) [kw] : Na ≤ Nem · η (1.9) Recomandarile precizate anterior sunt valabile si la determinarea puterii motorului electric . Se ia acea valoare maxima a adancimii si latimii stratului de adaus de indeparta , la care se opresupune ca se lucreaza cu avans maxim .

Pagina 3 din 118

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

MASINI DE FREZAT CU CONSOLA 1.1.1GENERALITATI ,CLASIFICARE . Masinile de frezat cu consola sunt destinate pentru prelucarea pieselor de dimensiuni mici si mijlocii. Dupa pozitia arborelui principal aceste masini pot fi : orizontale si universale (cele universale sund de fapt masini de frezat orizontale la care se poate monta un cap de frezat vertical sau cap de morezat) fig.1.1 si verticale fig 1.2.

Fig 1.1 fig1.2

Componenta constructiva a masinii de frezat universala sin fig. 1. este formulata din 1-placa de baza ; 2 -botia ; 3- transversa mobila ; 4 -dorn port scula ; 5- scula ; 6- arbore principal ; 7 -ghiajul ; 8- consola ; 9- surubul consolei ; 10- ghidajul consolei ;11- support transversal ; 12- masa. In compunerea constructiva a masinii de frezat vertical fig.2 intra urmatoarele : 1-placa de baza ; 2- batiu ; 3- ghidajele batiului ; 4- consola ; 5 – surubul consolei ; 6- ghidajele consolei ; 7- support transversal ; 8- masa ; 9- arborele principal. Miscarea principala A este executata de arborele principal si este transmisa de la lantul cinematic principal , aflat in batiul miscarii. Miscarile de avans se executa de catre masa masinii in trei directii rectangulare , longitudinal B , transversal C si vertical D. Viteza miscarii de avans poate fi reglata de la cutia de avansuri montata in consola masinii. Tinand cont de clasificarea prezentata mai sus frezele cu consola fabricate in tara noastra se simbolizeaza prin initialele respective :FO ; FV ; FU. Numerele incluse in simboluri se refera la dimensiunile mesei , de exemplu FU 32x132 (masina de frezat universala avand masa cu latime de 325 mm si lungimea de 325 mm) , FV 36x140 CF, masina de frezat verticala-cap fix ; FV 36x140 CR , msina de frecat verticala cu cap rotativ . Masinile de frezat universale pentru scularie contin in simbolul lor initiala S , de exemplu FUS. FU 25 (250 latimea mesei). 1.1.2 MASINI DE FREZAT UNIVERSALE Masinile de frezat universale au o larga raspandire fiind utilizate atat in productia de unicat , cat si in cea de serie la prelucrarea pieselor de dimensiuni mici si mijlocii. Caracterul
Pagina 4 din 118

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

universal al acestor masini este dictat de posibilitatile tehnologice multiple rezultate di dotarea lor cu cap de frezat vertical si cu o serie de dispozitive auxiliare ( cap divizor , masa otativa , menghina inclinabila , etc.) , precum si de unele particularitati constructive care permit , de exemplu , pivotarea piesei in plan orizontal. Constructia si cinematica simplificata a masinilor de frezat universale este prezentata in fig 1.3. Batiul B al masinii, fixat pe placa de baza Pb este prevazut cu ghidaje verticale pe care se deplaseaza consola C. Consola este prevazuta in partea superioara cu ghidaje pe care gliseaza sania transversala ST. Masa M se deplaseaza pe ghidajele unei placi orientabile montata pe sania transversala. Scula se monteaza pe AP, fie pe dornul portfreza care poate fi sprijinit suplimentar in suportul exterior SE , montat pe bratu support BS, plasat pe ghidaje in coada de randunica in partea superioara a batiului.

Fig 1.3

Varietatea mare a prelucrarilor pe masinile de frezat cu consola universale, au suprafata de lucru a mesei de 250, 320 si 360 mm , iar domeniul de reglare al turatiilor , relativ extinse (Rn = 25 ÷ 100), cuprinzand 8 ÷ 24 trepte de turatii cu rotatia φ = 1,18 ÷ 1,4 si au valori cuprinse intre 25 si 2000 rot/min. Avansurile de lucru sunt etajate de asemenea in serie geometrica cu 12 ÷ 32 trepte in domeniul 10 ÷ 1000 mm/min. Miscarea principala de rotatie a frezei este actionata la motorulo ME1 prin cutia de viteze Cv . Turatia sculei se exprima prin relatia de forma : nAP = n61 · i1 · icv i2 = cp · icv [rot./min] (1.10) unde : Cp este constanta lantului cinematic principal ; icv ratul de transfer, al cutiei de viteze ; i2 , i1 –rapoarte constante. Avansurile sunt actionate de la motorul Me2 de la care miscarea se transmite la cutia de avansuri cu raportul de transfer ica , la unul din suruburile Sc1 (pentru avansul longitudinal al consolei ) , deplasarea piesei pe una din cele 3 directii fiind comandata prin inchiderea cuplajului C 1 si a unuia di cuplajele C2 , C3 , si C4. Vitezele de avans se exprima prin relatiile : Wl = no2 · i3 · ica · i4 · i5 · ps1 [mm/min] Wt = no2 · i3 · ica · i4 · i6 · ps2 [mm/min] (1.11) Wv = no2 · i3 · ica · i4 · i7 · ps3 [mm/min]
Pagina 5 din 118

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

in care : ps1, ps2, ps3 reprezinta pasul celor trei suruburi conducatoare. Pentru realizarea pozitionarii piesei fata de scula , masinile de frezat cu consola poseda avansuri rapide , transmise printr-un lant cinematic rapid Lr care ocoleste cutia de avansuri. Prin inchidere cuplajul Cr , miscarea ajunge la unul dintre cele trei suruburi , realizandu-se vitezele de deplasare rapida (Wr): Wrl = no2 · ir · i5 · ps1 Wrt = no2 · ir · i6 · ps2 [mm/min] (1.12) Wrv = no2 · ir · i7 · ps3 Actionarea suruburilor conducatoare in vederea pozitionarii piesei fata de scula se poate realiza si manual cu ajutorul rotilor de mana : m1 , m2 , m3 , prin cuplarea cuplajelor cu ghiara : c5 , c6 , c7 care corespunzatoare celor trei roti de mana . 1.2.3 MASINI DE FREZAT VERTICAL CU CONSOLA. Au cinematica identica cu a masinilor de frezat universale sau orizontale , fapt care determina ca unele ansamble sau subansamble sa prezinte aceleasi solutii si forme constructive fig 1.4. Diferenta caracteristica o prezinta numai pozitia verticala a arborelui principal Ap , din care cauza batiul are o forma modificata a partii superioare. Masinile verticale de frezat executa aceleasi miscari ca si masinile universale sau orizontale de frezat. In general la masinile de frezat vertical cutia de avansuri este amplasata in partea inferioara a batiului , fiind actionata de motorul principal ME , prin derivatia L1-L2. Legatura cinematica dintre cutia de avansuri si mecanismele consolei se realizeaza prin angrenaje conice si bara alunecatoare sau prin transmisie cardanica si bara telescopica.

Fig 1.4

1.2.3.1 MASINA DE FREZAT PENTRU SCULARIE

Masinile de frezat pentru scularie se construiesc intr-o gama larga de dimensiuni , de la mici la dimensiuni mijlocii avand motoare de antrenare de 0,25…….4 kw. Masinile cu consola pentru scularie se construiesc cu un grad de complexitate mai ridicat , fig 1.5. In
Pagina 6 din 118

este reversibil. masa rotativa si rabatabila .25 . cu comenzile date prin limitatoare de cursa.5 Principalele caracteristici ale masinilor de frezat cu consola sunt prezentate in tabelul 1.4. etc…Miscarile la aceste dispozitive se pot obtine manual sau mecanic prin realizarea legatturii cinematice a acestora la lantul miscarii de avans.tocilar. 1.Vizitati www. ceea ce asigura inversarea sensului miscarii principale. executand cat mai deplin cerintele impuse masinilor-unelte de precizie ridicata . cursuri si referate postate de utilizatori. adica de o igiditate mare si miscari uniforme la organele mobile . MASINA DE FREZAT UNIVERSAL FU1 Masina de frezat universal FU1 are structura cinematica in fig 1. Cinematic masinile de frezat pentru scularie se aseamana cu masinile de frezat universale . Aceasta masina se caracterizeaza printr-o capacitate productiva ridicata si printr-o buna manevrabilitate . Pagina 7 din 118 . franarea arborelui principal prin contracurent (inversarea a doua faze la motorul electric) cu utilizarea unui releu de viteza. afara posibilitatii de rotire a arborelui principal . Fig 1. cap divizor . asigurata prin solitii constructive judiciare ca dublarea comenzilor (prin butoane si manete plasate in fata masinii si lateral) . Masina permite de asemenea.2. impunand masuri in acest sens si modularea accesorilor utilizate.1. pentru mortezare .2. Gradul de universalitate al masinii se poate marii prin posibilitatea montarii unor capete port scula speciale . inclinata .6. prelucrarea in ciclul automat. Motorul actionarii principale Me . ca de exemplu .ro ! Arhiva online cu diplome. pentru frezare orizontala . Actionarea principala are formula structurala 18=31·33·2g .4 STRUCTURA CINEMATICA A MASINILOR DE FREZAT CU CONSOLA 1. schimbarea turatiilor se realizeaza prin mecanisme selectoare . etc…Pe masa masinii se pot monta dispozitive auxiliare . subansamblul consolei este astfel construit sa permita rotirea mesei dupa cele trei axe rectangulare . asigurand un sir de turatii in progresie geometrica cu ratia φ = 1.

prin rotile dintate 26-44-57-43. Viteza de deplasare rapida a mesei se calculeaza tinandu-se seama de turatia motorului electric ME2 .ro ! Arhiva online cu diplome.6. cursuri si referate postate de utilizatori. Mecanismele miscarilor de avans si pozitionare ale presei pe cele directii sunt amplasate in consola masinii fiind actionata de motorul ME2 .Valorile limita ale vitezei de avans longitudinale si transversal B si C sunt 19 la 950 mm/min. Prin aceasta comutare se scoate din functiune cutia de avansuri .8. Fig 1. al mesei si pasul surubului respectiv (psc1 – 6 mm) rezulta : 26 28 18 18 18 Wr = 1440 · —— · —— · —— · —— · —— · 6 ≡ 2300 [ mm/min ] 40 35 37 16 18 Pagina 8 din 118 . iar turatiile arborelui principal sunt prezentate in diagrama turatiilor arborelui principal sunt prezentate in diagrama turatiilor din fig 1. Se distribuie la suruburile conducatoare . avand ecuatia structurala 18=33 x 31 x (1+1)ς si ratia φ = 1. Pe arborele principal IV (AP) este plasat un volant v care serveste prin energia inmagazinata. Pentru deplasarea rapida a verigilor executate . cuprinse intre 30 si 1500 rot/min. asigurand astfel o functionare uniforma a AP.9 .7 . Diagrama avansurilor longitudinale este prezentata in figura 1. Cele trei grupe cinematice ale cutiei de avansuri asigura reglarea in trepte a vitezei de avans . iar miscarea se transmite de la motorul ME2 la arborele IX . la invingerea supraincalcarilor. se deschide cuplajul C2 ( roata 40 devine libera fata de arborele IX )si se inchide ambreajul electromagnetic C3. Selectarea miscarilor de avans pe cele trei directii se obtine prin inchiderea unuia dintre cuplajele C4 .Vizitati www.tocilar. C5 . Modul de transmitere a miscarilor poate fi urmarit in schema fluxului cinematic din fig 1. raportul total de transfer al lantului cinematic de avans intre arborele motorului pe care se afla montata roata dintata cu numarul de dinti 26 si surubul conducator sc . si C6 ( C6 pentru miscarea de avns nu este prezentat in schema ).25 de la care miscarea : Fig 17.

10 este prezentata structura cinematica a msinii de frezat universale tip 683. Aceasta masina de frezat primeste miscarea pentru actionarea miscarilor de avans de la lantul cinematic principal prin intermediul unei transmisii cardanice. se va putea determina turatia minima . iar agentul de ungere este preluat de la pompa Pu actionata de motorul actionarilor M E si transmis la punctele de ungere.8 Fig 1. Fig 1.9 Prin deschiderea cuplajelor C4 . Fig 1. Determinarea miscarilor de avans se efectueaza cu urmatoarele formule de calcul : Pentru avansurile longitudinale : fl D1 21 20 42 42 28 19 nm = —— ۰ ηtc ۰ —— ۰ ——۰ —— ۰ iVIII – IX ۰ iIX-X ۰ iX-XI ۰ ——۰ —— ۰ ——۰ Pagina 9 din 118 . cursuri si referate postate de utilizatori. C5 si C6 se poate realiza actionarea manuala a verigilor executante .Vizitati www.13) D2 29 65 De exemplu . m2 si m3 . In figura 1.98 —— · —— · ——· —— · —— · = n1= 25. actionandu-se manete cuplabile m1 .9 [rot/min] 104 29 37 49 65 60 Pentru transmisia prin curele trapezoidale .98.ro ! Arhiva online cu diplome. Ungerea este centralizata pentru actionarea principala si de avansuri .10 Pentru determinarea turatiilor arborelui principal AP se utilizeaza formula generala : D1 29 25 nm = —— · ηtc · —— · iII-III · iIII-IV · —— · iV-VI = nAP (1. se admite ca alunecarea este de 2 % in acest caz randamentul transmisiei va fi ηtc = 0.tocilar. sunstituindu-se valorile numerice ale rotilor dintate ale rapoartelor de transfer si turatia motorului : 58 29 21 22 25 20 1540· —— · 0.

Avansul minim longitudinal rezulta : 58 21 20 42 17 19 14 42 28 1450 ۰ —— ۰ 0.ro ! Arhiva online cu diplome.15) 38 29 24 Pentru avansurile verticale : fv D1 21 20 42 42 28 19 nm = —— ۰ ηtc ۰ —— ۰ ——۰ —— ۰ iVII-IX ۰ iIX-X ۰ iX-XI ۰ —— ۰ —— ۰ ——۰ D2 37 42 38 42 35 34 34 18 ۰—— ۰ —— ۰ p3 = fv [mm/min] (1.98 —— ۰——۰ —— ۰ —— ۰——۰ —— ۰ —— ۰——۰ 104 37 42 38 37 33 41 46 35 19 34 29 23 25 Pagina 10 din 118 .16) Prin substituirea valorilor minime ale tuturor rapoartelor de transfer se determina avansurile minime flr .tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori. D2 37 42 38 42 35 34 34 29 23 25 ۰—— ۰ —— ۰ —— ۰ —— ۰ p1 = fl [mm/min] (1.Vizitati www.14) 38 29 23 25 Pentru avansurile transversale : fv D1 21 20 42 42 28 19 nm = —— ۰ ηtc ۰ —— ۰ ——۰ —— ۰ iVII-IX ۰ iIX-X ۰ iX-XI ۰ —— ۰ —— ۰ ——۰ D2 37 42 38 42 35 34 34 29 24 ۰—— ۰ —— ۰ —— ۰ p2 = ft [mm/min] (1.

DD care fac legatura intre surubul conducator si capul divizor. fig.17) D2 25 35 34 38 29 23 25 Daca se substituie valorile numerice. Pentru obtinerea canalului elicoidal este necesar ca piesa sa execute o rotatie completa in timpul cat ea se deplaseaza.b. doua miscari si anume : o rotatie in jurul axei sale si o translatie in lungul acesteia. cu marimea pasului PE. CD . danturi elicoidale etc… .ro ! Arhiva online cu diplome. in mod simultan . egala cu marimea pasului canalului elicoidal. Pentru a se putea obtine un canal elicoidal pe piesa este necesar sa se transmita acesteia . care primeste miscarea prin surubul conducator Sc. Fig 1. BD . ۰ —— ۰ —— ۰——۰ —— ۰ —— ۰ 6 = 18. In acsest caz ecuatia care leaga aceste deplasari teoretice ale verigilor executante va fi de forma : z0 z1 z3 z5 1 Pagina 11 din 118 .1. Deplasarea piesei se executa de catre masa masinii de frezat . la masinile de frezat universale se frezeaza canale de pana elicoidale . prin legarea acestuia la surubul conducator al mesei .11.Vizitati www.tocilar.98 [mm/min] 34 38 29 23 25 Ecuatia lantului cinematic pentru deplasarea rapida a mesei are forma : D1 32 28 19 34 29 23 25 nm ۰ —— ۰ ηtc ۰ —— ۰——۰ —— ۰ —— ۰—— ۰ —— ۰——۰ p1 =flr (1. cu roti de schimb fig 1.11.98 ۰ —— ۰——۰ —— ۰ —— ۰—— ۰ —— ۰——۰ 6 = 2434 104 25 35 34 38 29 23 25 [mm/min] Cu ajutorul capului divizor . se obtine : 58 32 28 19 34 29 23 25 nm ۰ ——۰ 0.11 Miscarea de rotatie pentru piesa se preia de la surubul conducator mantandu-se rotile de schimb AD . cursuri si referate postate de utilizatori. Ca deplasari teoretice se adopta o rotatie a arborelui capului divizor si deplasarea ‘PE’ a mesei masinii.

2. I(rot AP) ۰ —— ۰ ——۰ —— ۰ —— ۰ —— ۰ psc = pE (1.4.pasul surubului conducator.2 MASINA DE FREZAT CU CONSOLA Au cinematica identica cu a masinilor de frezat orizontale. pE – pasul canalului elicoidal. este caracteristica capului divizor .19) iD z0 z1 z3 z5 psc sau daca se noteaza : z0 z1 z3 z5 psc CD = —— ۰ —— ۰ —— ۰ —— ۰ —— (1. Exemplu : Sa se frezeze un canal elicoidal cu pasul elicoidal PE = 1240 mm .20) k z2 z4 z6 PE unde : CD = 40 : 60 : 80 .8) K z2 z4 z6 iD AD CD unde : iD = —— ۰ —— este raportul de transfer al rotilor de schimb BD DD psc . fapt care determina ca unele ansamble si subansamble sa prezinte aceleasi solutii si forme construcive. Diferenta Pagina 12 din 118 .Vizitati www. avand CD si psc = 6 mm psc 6 360 845 24 45 AD CD iD = CD —— = 60 ۰ —— = —— = —— = —— ۰ —— = —— ۰ —— PE 1240 1240 20 ۰ 62 60 62 BD DD 1.ro ! Arhiva online cu diplome. in mm Deci se obtine formula de calcul de forma : 1 k z2 z4 z6 PE —— = —— ۰ —— ۰ —— ۰ —— ۰ —— (1. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar. in mm.

contine transmisie prin curele trapezoidale. marind in felul acesta si posibilitatea de reglare a sculei.6…. unele tipuri de masini de frezat verticale cu consola se constryuiesc cu capul de frezat inclinabil si arborele principal deplasabil axial. avnd posibilitatea sa se deplaseze in sens vertical.13. capul de frezat nu face corp comun cu corpul masinii. 1. cu arborele XIV. pentru deplasarea mesei pe cele trei directii si lantul cinematic de reglare si pozitionare. .12. Propriu-zis aceste masini nu au un cap de frezat deoarece acesta face corp comun cu corpul masinii. la acestea din urma. Fig 1. solidarizand astfel roata de lant cu numarul de clienti 25. prin transmisia 21/37. Constructiv. masinile de frezat verticale pot avea capul de frezat si arborele principal nedeplasabil axial. Lantul cinematic principal al masinii de frezat 615 (din fig 1. cu ratia progresiei geometrice φ = 1. De aceea ele prezinta o rigiditate sporita si ca urmare sunt folosite pentru regimuri de aschiere mai grele. din care cauza batiul are forma modificata a partii superioare. Miscarea de pozitionare rapida a verigilor executante se obtine pri decuplarea cuplajului C2 si cuplarea cuplajului C3. pentru actionarea sculei. cu formula structurala : 16 = 41 x 24 x 28.ro ! Arhiva online cu diplome.25. cu ratia φ = 1.l iar altele se construiesc cu capul de frezat deplasabil (vezi fig. din arborii II si IX. impreuna cu arborele principal. Anumite masini de frezat verticale au capul de frezat fix si arborele principal deplasabil axial pentru a usura pozitionarea sculei. Fig 1. care partial este identic cu cel de avans. lantul cinematic de avans .tocilar. Cutia de avansuri realizeaza 16 trepte ale vitezelor de avans.550 mm/min. Masina de frezat vericala tip 615 are structura cinematica prezentata in fig.).1. Legatura intre cutia de avansuri si mecanismele acesteia se face prin Pagina 13 din 118 . Pinala arborelui principal si sania capului de frezat asigura miscarile de pozitionare a sculei E si F. iar schema fluxului cinematic a masinii de frezat este prezentata in fig.Vizitati www. 1.12.. cursuri si referate postate de utilizatori. asigurand gama de turatii n = 16…500 rot/min. Pentru a crea posibilitatea prelucrarii suprafetelor inclinate. caracteristica o prezinta numai pozitia verticala a arborelui principal AP.25. cu vitezele de avans longitudinale Wl = 15. Aceasta are forma structurala 16=41 x 24 x 28. Cinematic masinile de frezat sunt formate din lantul cinematic principal.12).13 Lantul cinematic de avans si pozitionare sunt derivate din lantul cinematic principal. mecanismul de inversare a sensului de rotatie la arborele pricipal si cutia de viteze. Spre deosebire de tipurile precedente.12.

Deplasarea transversala a mesei si verticala a consolei ca si deplasarea verticala a arborelui principal se executa manual . Selectionarea miscarilor de avans pe directiile B. transmisia cardanica AC. In fig. dupa cum rezulta din schema fluxului cinematic.14 este prezentata structura cinematica a masinii de frezat vertical tip 610 B.Vizitati www. Schema fluxului cinematic al masinii de frezat vertical este redata in fig 1.15.tocilar. turatia maxima a arborelui principal este : 127 18 45 45 72 25 nApmax = 1430 · —— · 0. Cuplajele C4 si C5 din actionarea consolei servesc pentru inversarea sensului miscarilor de avans-pozitionare.985 · ——· ——· ——· ——· —— = 526.14 Fig 1.21) D2 54 58 31 Pe baza acestei formule.15. Capul de frezat poate fi rotit cu un unghi de 15°. 1. intr-o parte sau in alta. Fig 1. cu cap de frezat inclinat si arborele principal deplasabil.4[rot/min] 189 54 27 45 58 31 Numarul treptelor de turatii ale arborelui principal este opt (8). C si D se obtine prin decuplarea unuia din cuplajele : C5. C7. Pentru determinarea turatiilor arborelui principal se foloseste formula generala : D1 18 72 25 n = —— · ηtc · —— · iII-III · iIII-IV · —— · —— = nAP (1. Pentru determinarea avansurilor se foloseste formula : D1 18 26 50 24 14 22 n = —— ۰ ηtc ۰ —— ۰ ——۰ —— ۰ iVII-VIII ۰ —— ۰ —— ۰——۰ p =D2 50 50 54 50 35 40 56 22 Pagina 14 din 118 . cursuri si referate postate de utilizatori. fata de pozitia lui verticala. si C8.ro ! Arhiva online cu diplome.

cursuri si referate postate de utilizatori. gaurire. in timp ce piesa primeste simultan o miscare de rotati uniforma. purtand piesa (cuma plana). Puntea motorizata poseda instalatie si actionare electrica independenta. Marimea avansului maxim se determina. Pagina 15 din 118 . iar combinarea celor doua miscari realizeaza procesul de frezare. Frezarea unei spirale Arhimedice se executa cu aceasta maxima. masa cu capul divizor. se deplaseaza uniform. alecare si mortecare prin intermediul : capatul de frezat vertical .Vizitati www. folosind capul divizor.ro ! Arhiva online cu diplome. substiduindu-se valorilor maxime ale rapoartelor de transfer intre arborii alaturati iar pentru avansul minim se introduc rapoartele de transfer minime intre arborii de transmitere a miscarii.985 · ——· ——· ——· ——· —— · ——· ——· 6 = flmax = 427 189 54 50 35 21 40 56 22 [mm/min] Numarul treptelor ale seriei de avansuri este 16. In timpul frezarii. legat cinematic de lantul de avans al mesei. putand prelua si functia bratului superior prevazut pentru contralagar cu care sunt dotate aceste tipuri de masini de frezat. 2 PROIECTARE PUNTE MOTORIZATA 97 –23 –000 Puntea motorizata (PM) ce face obiectul acestui proiect de diploma este destinata a fi utilizata la masinile de frezat universale FU 36 si masinile de frezat orizontale FO 36 pentru a le spori domeniul si posibilitatile de lucru privind operatiile de frezare. cutie de turatii proprie si poate prelucra simultan cu masina-unealta. capatul de mortezat cu care puntea motorizata poate fi dotata .tocilar. capatul de frezat cu pinala . Pe baza acestor considerente avansul maxim longitudinal al mesei (fl ) este dat de formula : 127 18 26 50 47 24 14 22 1430 · —— · 0.

manual ungandu-se numai melcul pentru rotirea capului cu unsoare RUL 165 STAS 1608-72 folosind o pompa ‘tecalemit’. iar golirea prin dopul de golire din fata jos. Numarul treptelor de turatie………………………………12 Limitele electromotorului la iesire………….M. se ghideaza gulerul flansei in atelajul din punte si se roteste axul principal al capului pana cand axul canelat al acestuia intra in bucsa canelata din punte . Din cele N = 12 variante structurale.M. -prelucrarea carcase (Fc x 250 turnat) dintr-o singura fixare pentru montarea elementelor interioare ce realizeaza gama de turatii . sigura in expluatare. ce asigura un grad inalt privind precizia prelucrariloroperatiilor ce le executa P.tocilar. -intretinerea si reparatia comoda. miscand acum melcul din puntea superioara a P. Montarea capetelor de punte se face astfel : capul care trebuie montat se ridica in macara. Montarea P.M.cca 350 kg Pagina 16 din 118 . Ungerea se realizeaza prin balbotare. blocand pe punte. pana se realizeaza angrenajul usor cu roata conjugata a capului. Se centreaza capul.M. se preseaza carcasa in continuare.ro ! Arhiva online cu diplome. prin cele doua achiuri de ridicare (poz. .M.M. ale batiului. Pozitionarea si deplasarea in plan orizontal a P. Umplerea cu ulei pana la nivelul trasat pe vizor.M se face prin intermediul cremulierei existente la partea inferioara a acesteia. Instalatia electrica este montata in partea stanga a masinii. fara eforturi suplimentare sau ajutoare.1500 x 420 x 420 mm Masa neta ………………………………………………. in spate. -executia robusta. pe masina de frezat se face in locul bratului superior in ghidajele superioare.. cursuri si referate postate de utilizatori..Vizitati www. tinand cont de urmatoarele considerente : -dimensiunile de gabarit impuse de locul ce-l ocupa in prezent brtul superior pentru contra lagar existent in dotarea acestor masini de frezat precum si a ghidajelor in coada de randunica . Caracteristici tehnice ale P. la fel comutorii electrici si manetele pentru schimbarea turatiilor.25) plasate deasupra P. analizate la punctul 1 am ales N = ‘ privind constructia si dimensionarea P. se face pe deasupra prin dopul de umplere.(se interzice utilizarea unui singur ochi de ridicare).40 ÷ 1eco rot/min Puterea electromotorului de antrenare …………………55 kw Turatia in gol a electromotorului de antrenare ………1500 rot/min Dimensiunile de gabarit (L x l x h) ………….. coada de randunica . se preseaza stiftul de centrare si se strang cele patru suruburi.

1.1.2.tocilar.M) simplificandu-se mult redarea grafica in comparatie cu reprezentarea desenului tehnic. 2..b Pagina 17 din 118 . Fig 2.Vizitati www. Turatia sculei se exprima prin relatia : n = no1 · iCTPM [rot/min] (2.M. In fig.1.b si fig.1 STABILIREA GAMEI DE TURATII Varietatea mare de prelucrare a diferitelor piese face ca domeniul de reglare a turatiilor sa fie relativ extins ( Rn = 2 ÷ 7 ).7 trepte de turatii etajate in serie geometrica cu valori cu prinse intre 40 ÷ 1800 rot/min .M. Schema cinematica este o reprezentare simbolica a organelor si mecanizmelor ce compun lanturile cinematice ale puntii motorizate (P.40.2 SCHEMA CINEMATICA A P.a Fig 2. cursuri si referate postate de utilizatori.1.21. In fig.311.2. cu ratia intre : φ = 1.M.2 ÷ 1.2.2) Turatia se poate determina si functie de viteza economica (Ve) si diametrul frezei (Ds) cu relatia : 1000·Ve n = ———— [rot/min] (2.a. 2.c sunt prezentate schemele de principii ale compunerii cinematice din fig .1. Miscarea principala de rotatie a frezei este actionata de la motorul principal ME1.a este prezentata schema cinematica a P.2) Π · Ds 2. prin cutia de turatii a PM(CTPM).2 REPREZENTAREA GRAFICA A CINETICII P. pentru masinile de frezat universale FU 36 si orizontale FO 36 cod de fabricatie : CUPS 331. 2.2.1. 2. cuprinzand 2….ro ! Arhiva online cu diplome.

direct de la ME1. Pagina 18 din 118 .5 = 18 Fig 2.tocilar. date de rapoartele : Z5/Z6 : Z7/Z8 si Z9/Z10. Posibilitatile de transmitere a miscarii descrise mai sus pot urmarii mai usor cu ajutorul scemei fluxului cinematic prezentat in fig 2. In continuare de la arborele III la arborele IV.2. miscarea se transmite prin raportul Z3/Z4.2. pentru varianta retelei structurale Rs aleasa. In sensul normal de rotatie al arborelui pricipal rezulta numarul treptelor de turatii de formula structurala : 12 = 2 x3 x2 .M.2..Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori.3 are ecuatia structurala : 1 x 31 x 33 x 25.a de la motorul electric ( ME1).a Fig 2. Fig 2.b 2.1. la arborele principal (AP). miscarea se transmite prin trei posibilitati .ro ! Arhiva online cu diplome. transmite miscarea de la motorul electric ME1 prin cuplajul C1 cu raportul de transfer 1:1 de la arborele I la arborele II miscarea se transmite prin raportul de transfer Z1/Z2.2. se constituie graficul denumit diagrama turatiilor.M. iar diagrama de turatii fig.2. Dela arborele II. Arborele IV.4 TRASAREA GRAFICULUI DE TURATII In scopul determinarii rapoartelor de transfer i si deci a transmisiilor din grupe. transmite la arborele V miscarea prin rapoartele celor doua perechi de roti Z11/Z12 si Z13/Z14. Lantul cinematic cuprins in P.2. tot la arborele III se poate transmite si raportul de 1 :1 prin z1 (exterior si interior).c 2.3 LANTUL CINEMATIC AL P.

8 conditia : Iplim = imax x lim/iminlil = (2/1) : (1/4) = 8 sau Iplim = —— : (1/5) =14 1 respectiv sa avem : iminlim ≤ i ≤ imaxlim.3 avem : i3min = —— ≤ —— ( pentru actionare principala ). chiar mai multe. cu doua deosebiri : .tocilar. Daca m – numarul lor. fig 2.turatiile sunt reprezentate totdeauana in ordinea marimii n1 : n2 : n3 …. ca urmare a structurii : w1 – numarul variantelo R. Oricum se uramareste ca ea sa fie spre turatiile maxime (din considerente de dimensiuni minime ale transmisiilor ). Pagina 19 din 118 . din care o parte pot fi egale ca avantaje. deci o VR are foarte multe variante posibile de realizare. De exemplu pentru varianta 11 1A din figura 2. etc. Regulile pentru diagrama turatiilor se mentin de la reteauaa structurala (acestea nu se mai repeta).3. p3 4 Citirea directa a rapoartelor I. iar la VR cu Z mare. In fig 2. Rapoartele i se citesc direct din diagrama si daca dupa trasare nu se indeplineste 2.3. Oricum. la AE este cunoscut si deasemenea turatia de intrare -n1 . Se mai pot apoi schimba insusi formulele structurale z = P1 ۰ P2………Pw (conform celor ce urmeaza). Pentru trasare se tine cont ca sirul final (n1 : n2 : n3 …. Aceasta poate fi de la un motor sau de la un alt LC. cursuri si referate postate de utilizatori. etc.3 se bazeaza evident pe cunoasterea relatiei φ.ro ! Arhiva online cu diplome. se cauta variantele care permit respectarea conditiilor onstructive mentionate. Fig 2.c..Vizitati www.3 sunt redate doua variante pentru reteaua structurala optima R1 . 2. constructiv.nz diagrama nu este simetrica decat pentru cazuri foarte particulare si atunci solutia in general este convenabila din punct de vedere energetic. iar dg – numarul diagramelor posibile este Npd = m ۰ w1 ۰ dg . pentru oricare din valori..ca in fig. iar cu electromotoare este frecvent turatia acestora (la EMAT-uri) Rezulta ca variantele se obtin schimband marimile grupelor de turatii intermediare. deci formula nu poate oferii mai multe variante.nz ). Pentru aceeasi varianta a retelei structurale pot exista cel putin cateva variante ale iagramei turatiilor.

Sirurile astfel constituite se noteaza prin : R40.06 (2.4) 2 φ10 = φ20/2 = φ220 (2.06 duce la multiple trepte ( multe angrenaje) si deci este indicata numai la MU cu miascare R si AP si Ф – mari ( de exemplu carusele ) .4 (1) : -1. sirul teoretic va trebui sa devina unul de calcul real. 32 .50 φ5 = 5√10 = 1.Marimile de iesire normale se constituie pe baza sirurilor de numere rotunjitte conventional . cu nr. Numerele din intervalle se determina din numerele acestui interval prin multiplicare cu 10 la o parte pozitiva sau negativa. 12 . In legatura cu valorile ratiei φ se observa ca φ = 1. 12 .tocilar.Alegerea valorilor rationale ale ratiei φ. din care rezulta φ = 1.Turatiile standardizate. 8 . 16 .12 : . alunecare cu circa 6 0/1 adica φ = 1.12 si φ = 1. avand una din rotatiile φ40. Din sirurile fundamentale. La MU . 18 . La Ф mai mici a pieselor (la laminate ). .Vizitati www. R20.06 φ20/4 = φ420 = 1.1.3)2 φ20 = 20√10 = 1.). rezulta siruri derivate care au relatiile : φ40 = 40√10 = 1. 24. se prefera sa corespunda la Z = 2E1 3E2 . asa numita serie Rzu. si altele (fara a fi deci un sir absolut.6 (58) – 1.06 . φ20. 6 .26.06.8 (78). mai ales ca si turatiile EMAT-urilor in sarcina nominala. cursuri si referate postate de utilizatori. Intregi de dinti.06 φ20/6 = φ620 = 2. R10 si R5.06 φ20/3 = φ320 = 1. 6 . Ca urmare exista o toleranta fata de valorile sirului teoretic stabilite de ± 10 (φ – 1 ) % si deci o abatere a turatiei clculate pe baze reale – ncr-trebuie sa fie incadrata in limitele admise si normativele in vigoare. pe baza relatiilor 2.12 . . 3 .26. 4 . in general : φ = 1. Valorile rationale ale numerelor de trepte –z.78. φ = 1.ro ! Arhiva online cu diplome. 8 . φ = 1. Deci z = 2 . De trepte z preferentiale cu nr.58 si φ = 1.40 φ10 = 10√10 = 1. 36 . 24 . admise prin ISO. φ = 1. 4 . Valorile fundamentale a ratiei φ. φ10 sau φ5 cu conditia suplimentara ca aceste siruri sa contina si unitatea prin termenii lor. 27 . are loc in functie de In : n1 si nk (nz). Mai frecvent si mai indicate la MU mijlocii sunt φ = 1. 9 .1 si apoi ajustandu-se la cele standardizate.00 Pagina 20 din 118 .25 (6) : -1. Cele mai frecvente sunt : z = 3 . unde E1 si E2 – numere intregi. .

00 710.00 125.00 150. sirul R20 : 20 de termeni si asa mai departe.00 425.00 170.00 φ10=1.00 400.00 300. R20. etc.. poseda 40 termeni in intervalul 1-10.00.00 500. E1 fiind ordinul radicalului.00 118.00 900.00 160.00 : 2.00 200. Pagina 21 din 118 .00 750.00 250.00 280. astfel ca termenul E.Vizitati www.00 180.00 670.00 212.06 315. adica : R20/3 : 1.00 450.00… SERII FUNDAMENTALE ROTUNJITE R40 R20 R10 R5 R40 φ40=1. Sirurile R 40. iar sirul R20/6 cu ratia φ20/6 : 1.40 : 2.00 180. Valorile sirurilor fundamentale rotunjite sunt date in intervalul (2.00 600.00 160. Numarul de termeni a unui sir dintr-un interval este egal cu ordinul radicalului relatiei (2.00 500.00 630.00 630.00 500.25 φ5=1.00 800.00 400. R10.00 100.25 R5 φ5=1.00 630.00 560.00 355.00 375.00 950.00 280.00 φ20=1.60 315.00 710.00 224. Sirul numerelor normale sunt serii geometrice zecimale.ro ! Arhiva online cu diplome. din ele putandu-se constitui siruri derivate.00 355.00 : 2.00 250.00 400.00 R20 φ20=1. Astefel sirul R40 (φ40 ). deriva din sirul R20 luand termeni din 3 in 3 sau din sirul R40.00 560.00 : 4.00 630.12 315.00 132.00 850.00 250. luand termenii din 6 in 6.00 160.00 160.00 190.00 800.1) Astfel sirurile derivate rezulta : sirul R20/3 cu relatia φ20/3 . este de 10 ori mai mare decat cel luat drept primul.00 106.00 250.00 Evident ca se pot constitui si alte siruri derivate cum ar fi R40/3 cu φ40/3 =1.00 355. cursuri si referate postate de utilizatori. R5 sunt siruri fundamentale.00 200. 1.60 φ40=1.00 200.00 112.00 224.12 100.00 800.00 140..00 140.80 :…….18.00 530.00 125.00 950.06 100.00 236.00 400.00 100.00 265.00 250.00 R10 φ10=1.tocilar.3).00 450.00 475.00 125.00 112.

au permis determinarea unor curbe de repartitie de genul celor din fig. Toate sirurile fundamentale : R20 : R10 si R5 pot fi considerate ca siruri derivate.4 Este evident . procedeu si in principal dupa genul MU si destinatia acestuia. a turatiilor inalte (pentru dimensiuni mici). Astfel R20 = R40/2 R10 = R20/2 – R40/4 (2. conform rationamentului de la structura sirurilor si valorile ratiilor care conduc la o crestere a capacitatii de productie. fig.tocilar. dar nu poate fi insa sadisfacuta in mod acceptabil. decat in cateva cazuri particulare. lungimi. viteze. 1. in timp ce filetarea cu p = 1 . Ele difera dupa miscare. De exemplu la filetarea pas mare pe strung este foarte rar utilizata .3c C) Utilizarea ratiilor diferite in sirul de turatii pemtru miscarea principala sau de avansuri este dedusa din ratiune unei expulatari mai bune a MU. duce inutil la dimensiuni grosiere. mentine turatiile inalte maximum posibile si le coboara in ultima grupa imin ≥ imin lim fig 2. optima.c pentru no la intrare si nAP= media turatiilor la iesire.5 mm.3. duce ultimul imin la imin < imin lim.2. Varianta J-O-S a turatiilor joase. in expluatarea MU. Datele statistice. greutati.Vizitati www. Fig 2. cursuri si referate postate de utilizatori. fiind luate ca baza in standardizarea caracteristicilor de orice natura. b) Alura generala a diagramei turatiilor.5 . considerand raporturile medii din grupe poate avea doua extreme. ale utilizarii diferitelor trepte. schitate in fig. Faptul ca turatiile motoarelor electrice asincronice pentru actionarea LC – principale se gasesc in sirul R40. Varianta O-P-T. volume. de exemplu : diametrele. iar turatiile in sarcina sunt cuprinse in R40 si R20. care contin si unitatea printre termenii lor. 2. Cresterea si coborarea turatiei poate provoca vibratii.(STAS 283 – 69 ).4.2. se prelucreaza frecvent. determina utilizarea lor. la strunjire predomina piesele cu Φ ≤ Φmed . etc. 2 .4. Varianta T-I-N.5)2 R5 = R10/2 = R20/4 = R40/8 Numerele normale cu o explicatie exstinsa in tehnica.2. adoptand φf < φl in zona treptelor cu frecventa Pagina 22 din 118 . turatii.ro ! Arhiva online cu diplome.

valoarea maxima.2. cursuri si referate postate de utilizatori. Se admite conventional ca pierderea maxima sa fie 50% si deci rezulta : ΔV (——)max ≤ 50% adica pentru cazul limita V ΔV φ-1 φ-1 1 (——)max = 50% = —— 100% sau (——)max = — (2.6.ro ! Arhiva online cu diplome. Mai simplu se obtine pentru zona laterala a unui interval acoperit de exemplu 2 g. In acest caz pierderea de viteza va fi : ΔV . introducand complicatii constructive care anuleaza cel putin partial avantajul privind capacitatea de productie.tocilar. ci valoarea cea imediat inferioara Vi fig. maxima de utilizare la MU. Intre n1 si n4 ratia φf √φ2 < φe acopera deci partea frecvent utilizata.6)2 V ni+1 φ V φ Fig 2. Deci pa mU va trebui luat un Vi sau Vi+1 (care este mai apropiata).m. Realizarea insa a unei ratii φf < φl in zona centrala a sirului este dificil de realizat. rezulta considerand conditiile maxime de pierdere care au loc cand se admite cazul foarte posibil si anume : V – ca limita superioara admisa de scula sau de masina.Vizitati www. este evident φa sau φ > 1.Vi si care este maxima cand V tinde spre Vi+1 ΔV Vi+1 . Valorile ratiei φ1 constituie o clasificare necesara la VR in trepte-valoarea minima fiind ratia unui sir geometric. cum v = π · Фn rezulta : V Vi + 1 ΔV ni+1 – nI φ-1 ΔV φ-1 (——)max = ———— = —— sau (——)max% = —— · 100% (2.Vi Deci : (ΔV)max = vi+1 – vi si (—— ) max = ———— .5.s asa cum se vede in figura. se poate intalnii si la structuri succesiv paralele.5.2.7)2 Vφφ2 Pagina 23 din 118 .6. fig2.

06 > 1 si ca o valoare oarecare a ratiei φ admise prin : φ .—— = constant. astfel ca ny > nx. care obisnuit antreneaza VR in trepte. deci 2 = φE sau φ√2 (2. deci avem : ΔV φ-1 φ-1 ni 1 (——)max = —— = 1 . Se observa ca : φmin – 1. unde E1 – un numar intreg .tocilar.41 √2 1. Pentru acesta se alege 2 criterii si anume : sa corespunda ratiilor de la turatiile EMAT-lor si numerelor preferentiale (rotunde) din tehnica : . Φmax-2 : tinand cont si de valoarea minima pentru φ. rezulta 1 < φ < 2 Avand considerata V. In continuare trebie cunoscute valoriile ratiei φ in intervalul (2.calimita superioara admisa. inclusiv international.58 —— 1.prin ISO.6. Prin analogie se poate deci scrie : φ = E1√10. adica φ = 2 = ni+1/ni Daca se noteaza : nx – o turatie oarecare . conform tabelului 2.2 1. 1500/750 .Pentru a corespunde turatiilor de la EMAT. se retine ca aceste turatii sincroane sunt 3000/1500 . Sau ni+1= nil V φ φ ni+1 φ (2. cursuri si referate postate de utilizatori. in tara noastra sunt in STAS 283 – 89. Adica. sau 2nx = nx · φE .2.11)2 Pe scurt : dublu criteriu s-au si standardizat valorile ratiei φ .12)2 Tabelul 2.12 √ 6 1.26 3 1.9)2 adica necesitatea sirului geometric al turatiilor. ny = o turatie. Deci se dispune de relatiile : {ny = nx · φE.φmin Ex (2..78 —— 1 2 √2 √2 2 √2 √2 Pagina 24 din 118 . 750/375 . conform ratiei turatiilor de la EMAT-uri. in care E = un numar intreg.Vizitati www. de regula ny = 2nx.10)2 {ny = 2nx Din ultima rezulta deci un grup de valori pentru ratia φ.ro ! Arhiva online cu diplome.0 φ E1 6 12 1.)2 se poate pun e acceasi conditie a expluatarii egale. considerand relatia (2. se poate deduce si in acesta conditie necesitatea sirului geometric .10.8)2. Totodata din punct de vedere al VR – cu ratia φ este logic ca ny = nx φE. deci φ = E1√2 = φ = E2√10 (2. deci —— = — = cons. Atunci. Pentru dependenta de numerele preferentiale in tehnica se admite nr.

n = 1 . pentru cazul din enuntul temei avem trei grupe din patru operatii si anume : 121 = 21 x 32 x 26 121 = 21 x 22 x 34 121 = 31 x 23 x 26 121 = 21 x 34 x 22 121 = 21 x 26 x 32 121 = 31 x 26 x 23 121 = 21 x 31 x 26 121 = 22 x 21 x 34 121 = 32 x 21 x 26 121 = 26 x 31 x 23 121 = 26 x 21 x 32 121 = 31 x 21 x 22 5 10 20 30 40 45 50 Pagina 25 din 118 . numarul variantelor posibile de ecuatii structurale se calculeaza cu relatia : 3(KI)2 N = —— (2. astfel incat valorile acestora sa asigure erori fata de cele nominalizate in domeniul admisibil.tocilar.2. al marimilor de iesire este dat prin tema de proiectare .1.13)2 m !n ! 3 ۰ 22 12 rezulta : N = ——— = —— = 12 N = 12 1۰11 Ecuatiile structurale posibile se obtin prin permutarea termenilor ecuatiei de baza. iar pentru formarea indicilor se aplica indicele 1 la doi factori din grupa dupa care se calculeaza indicii celorlalti factori ca fiind produsul dintre un factor si indicele sau stabilit anterior.M.2. fig. 40 E2 √ 20 √10 10 √10 10 √10 —— 5 √10 4 √10 —— ΔV (——)max % V 2. numarul factorului ecuatiei structurale : k = 2 .ro ! Arhiva online cu diplome. Proiectarea cinematica a mecanismelor cu angrenaje presupune determinarea numerelor de dinti ale rotilor dintate. ecuatia structurala : 12 = 2 x 3 x 2 . numarul factorilor identici ai ecuatiei structurale : m = 1 .Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori.5 PROIECTAREA CINEMATICA A MECANISMULUI P. Etapele priectarii cinematice ale mecanismului PM. stabilirea schemei cinematice . sunt urmatoarele : numarul treptelor de reglare q = 12.

atunci acesta se obtine dintr-un numar ma mare q’ care este multiplu de 2 si 3. 1. factorul z are indicele cel mai mare. Alegerea valorilor rationale ale ratiei φ are loc in functie de nmin si nmax impuse. P1max = 2g = φ9 = 1.78. 1.8 din care se aleg reteaua structurala optima. cursuri si referate postate de utilizatori.12 .26. se determina rportul de reglare a turatiilor pentru o treapta cu relatia : imax Rn = ——— imin Ratia progresiei geometrice se da prin tema de proiectare sau se calculeaza cu relatia : nmax φ = q-1√ ——— nmin Valorile fundamentale ale ratiei φ standardizata in STAS 283 – 89 admise de ISO sunt : 1. In legatura cu valorile ratiei se cinstata ca φ = 1. strunguri carusel).8 .ro ! Arhiva online cu diplome.0. Se reprezinta cele ‘N’ retele structurale corespunzatoare ecuatiilor structurale in fig.58 si φ = 1. adica 2 x 3x 2 ).8 < 2 pentru factorul 3 din ecuatia structurala avem : Pagina 26 din 118 .06 conduce la multe trepte de turatii si este indicata la MU cu miscare de ratie la AP si diametre mari (ex. La diametrele mici ale pieselor se recomanda ca φ = 1. Pentru respectarea criteriului functional se impune respectarea urmatoarelor conditii : pentru facorul ecuatiei cu indicele cel mai mare din ecuatia structurala pmax ≤ 8 pentru cazul PM.tocilar.6 . 1.06 . Pentru acest criteriu se verifica daca raportul de transmitere minim al mecanismului imin ≤ 2 pentru lantul principal . Mai frecvent si mai indicate la MU mijlocii sunt φ = 1. Dacac q nu este multiplu de 2 si 3. 1. 1.25 . q = 12.4 . Alegerea retelei structurale optime se face pe baza criteriului proportional si criteriului de rezistenta ( pentru arbori intermediari ).si 2.12 si φ = 1.129= 2. Cunoscand rapoartele de transfer maxim si minim. pe baza careia se efectueaza calculele de proiectare a actionarii principale : Pe ultiml arbore va rezulta un numar q de trepte de turatii ( ex.2.Vizitati www.

99 = 5.ro ! Arhiva online cu diplome.336 kw Dar.6 STABILIREA RAPOARTELOR DE TRANSFER Pagina 27 din 118 .17)2 rezulta : PI = 5.126 = 2 < 4 p3max = 21 = φ1 = 1. cursuri si referate postate de utilizatori.336 Mt = 955 ۰ 104 ۰ ——— ≈ 102 daNcm. Din relatia (2.99.5 kw. pmax ≤ 4. randamentul transmisiei prin rulmenti .98.17)2 in care PM = 5.m se calculeaza cu relatia : PI Mt = 955 ۰ 104 ——— (2. Critreriul de rezistenta pentru arbori intermediari impune unele conditii retelelor structurale pentru ca ele sa conduca la realizarea unei C. nIImin – turatia minima de pe arborele II se calculeaza cu relatia : nIimin = no : i in care : no = 15000. este puterea motorului electric de antrenare dat de tema : ηa =0.16)2 nmin in care : PI – puterea arborelui I = 5. turatia motorului electric : i = raportul de transfer se calculeaza cu relatia φ sau se ia din diagrama de turatii.98 ۰ 0.V.336 nm – turatia min. cu arbori de dimensiuni corespunzatoare si sa raspunda la solicitarile la care sunt supusi.Vizitati www. randamentul transmisiei mecanice : ηr = 0. pentru pmax = 3 adica : p2max = 36 = φ6 = 1. aleg i = 3 rezulta : nIImin = 1500 : 3 = 500 rot/min nIImin = 500/rot/min 2. a arborelui II = 500 rezulta : 5.336 kw PI = 5. Mt = 102 daN cm 500 Puterea pe arborele I se calculeaza cu relatia : PI + PM ۰ ηa ۰ ηr (2.2.5 ۰ 0. Momentul de torsiune al arborelui in daN.tocilar. Se considera ca toate ecuatiile structurale corespund conditiilor cerute de criteriul functional.121 < 4.

respectiv a limitelor turatiilor de intrare si iesire astfel : 1500 iTPMmax = ——— = 0.75 Z8 IIII-IV = —— = √ ( ——) = √1.75 Z6 IIII-IV —— = √ ( ——) = √2.142 Z7 28.tocilar.33.142 alegem constructiv z7 = 28 => z8 = 32 Z7 Pagina 28 din 118 . rapoarte ce le determinam astfel : Z6 3.16 z1 Raportul preliminar de transfer intre arborele III si IV se face prin trei perechi de roti ( 3 fixe si 3 baladoare ). constructiv aleg z1 = 18 rezulta : 3. z5 cu z6 .19) z1 4…56 in care : z2 – numarul de dinti de pe roata 2 . z7 cu z8 si z9 cu z10. rezulta din enuntul temei. z1 – numarul de dinti de pe roata 1.33 IIII-IV = —— 2.ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www.142 .304 = 1. alegem constructiv z7 = 28 => z6 = 42 Z5 Z8 3.75 z2 iI-II = √——— = 3 iI-II = —— = 3 6.75 Z8 Din conditia : —— = 1. IIII-IV = —— 1.83 1800 si 1500 iTPmax = ——— = 17. Raportul de transmisie total al puntii motorizate (iTFM).33 Z5 6. cursuri si referate postate de utilizatori.442 = 2.83 iTPMmax = 0.83 40 Raportul preliminar de reducere la prima pereche de roti z1 si z2 de pe arborele I si II este reglementat de STAS 6012 – 68 si se calculeaza cu aproximatie cu relatia : Z2 iTPM iI-II = ——— ≈ √——— (2.89 Z6 Z5 Din conditia : —— = 2.5 iTPMmin = 0.

333 .333 .75 Z10 Z9 IIII-IV = —— = √ (——) = √5. IIV-V = —— = 0.75 Z11 Z10 IIII-IV = —— = √ (——) = √5.ro ! Arhiva online cu diplome.89 Z11 Din conditia : —— = 2.89 Z10 Din conditia : —— = 2.7 DETERMINAREA TURATIILOR PE ARBORI Pagina 29 din 118 . IIV-V = —— = 2. cursuri si referate postate de utilizatori. IIII-IV = —— = 2.818 Z14 36.Vizitati www.2. alegem constructiv z9 = 18 => z10 = 42 Z9 3. vom avea doua valori de transfer de le determina astfel : Z11 3.333 .818. alegem constructiv z13 = 28 => z14 = 33 Z14 2.669 = 0.442 = 2.333 Z12 6.442 = 5.tocilar. alegem constructiv z12 = 18 => z11 = 42 Z12 Z13 3.333 Raportul preliminar de transfer intre arborele IV si V se realizeaza prin doua perechi de roti (2 five si 2 balodoare) z11/z12 si z13/z14.442 .05 Z13 Din conditia : —— = 0.818 .75 Z13 Z14 IIII-IV = —— = √ ( —— ) = √0. Z7 Z10 Z9 6.

rezulta : nIII1 1500 NIV1 = —— = —— = 642. cursuri si referate postate de utilizatori. rezulta : nIII1 = 1500 rot/min cand maneta A este in pozitia I turatia de pe arborele III se calculeaza cu relatia : nII z3 z2 z3 NII2 = —— = nII ۰ —— = nI ۰ —— ۰ —— (2. Turatia (nI) de pe arborele I este data de tema de proiectare si este de 1500 rot/min . nIV = 643 rot/min i III-IV 2. xu z1 cu z1 = 18 .nI = 1500rot/min.3 ≈ 192 rot/min .6 Arborele IV are 2 ۰ 3 = 6 turatii datorita cuplarii cu arborele III ce are 6 turatii ( nIII1 si nIII2 ) si a celor trei perechi de roti dintate : cand maneta B este in poz I – cuplaj z10 cu z9.ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar. Turatia (nII) de pe arborele II o calculez cu relatia : nI z2 NII = —— =nI —— (2.00 Turatia (nIII) de pe arborele III are doua turatii si anume : cand maneta A este in pozitia II – cuplajul z.21)2 i I-II z1 nI 1500 NII = —— = —— = 500 rot/min nII = 500 rot/min i I-II 3. nIII2 = 192 rot/min i II-III 2.9 ≈ 643 .Vizitati www.333 z4 nIII12 500 Pagina 30 din 118 .22)2 i II-III z4 z1 nII 500 NII2 = —— = —— = 192.

nIV2 = 214 rot/min i III-IV 2.46 ≈ 958. intre cei 2 arbori (IV sis V) existand 2 perechi de roti z11 cu z12 si z13 cu z14 (doua fixe si 2 baladoare). III – cuplaj cu Z6 cu z5 rezulta : nIII1 1500 NIV5 = —— = —— = 958.ro ! Arhiva online cu diplome.48 ≈ 1314 .1565 arborele V are 6 ۰ 2 = 12 turatii datorita cuplarii cu arborele IV ce transmite 6 turatii.48 ≈ 319. nIV4 = 438 rot/min i III-IV 1.333 -cand maneta B este in poz II cuplaj z8 cu z9 rezulta : nIII1 1500 NIV3 = —— = —— = 1313.5 rot/min ≈ 900 rot/min nV1 – 900 rot/min Pagina 31 din 118 . NIV2 = —— = —— = 214.1565 nIII2 500 NIV6 = —— = —— = 319.tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori.8 ≈ 438 . cand maneta C are poz I – cuplaj z13 cu z14 rezulta : nIV NV1 = —— = 899.142 nIII2 500 NIV4 = —— = —— = 437. nIV6 = 319 rot/min i III-IV 1.Vizitati www. nIV5 = 985 rot/min i III-IV 1. nIV3 = 1413 rot/min i III-IV 1.3 ≈ 214 .5 .5 .142 .cand maneta B are poz.

75 ≈ 315 rot/min V9 315rot/min i IV-V nIV2 NV10 —— = 39.1 ≈ 224 rot/min nV6 – 224 rot/min i IV-V -cand maneta C are poz II – cuplajul z11 cu z12 rezulta : nIV1 NV7= —— = 160.tocilar.Vizitati www.5 ≈ 1250 rot/min nV3 – 1250 rot/min i IV-V nIV2 NV4 = —— = 112.ro ! Arhiva online cu diplome.12 ≈ 450 rot/min nV5 – 450 rot/min i IV-V nIV6 NV6 = —— = 224.75 ≈ 630 rot/min V8 630rot/min i IV-V nIV5 NV9 —— = 314.5 ≈ 1800 rot/min nV2 – 1800 rot/min i IV-V nIV5 NV3 = —— = 1248.65 ≈ 40 rot/min V10 40rot/min Pagina 32 din 118 . i IV-V nIV3 NV2 = —— = 1798.25 ≈ 160 rot/min nV7– 160rot/min i IV-V nIV3 NV8 —— = 629. cursuri si referate postate de utilizatori.15 ≈ 112 rot/min nV4 – 112 rot/min i IV-V nIV4 NV5 = —— = 449.

28 = 5.12 ≈ 80 rot/min V11 80rot/min i IV-V nIV6 NV12 —— = 56.2.98.96 pentru prelucrari mecanice fine si o ungere buna.tocilar.5 kw Pentru puterile de pe ceilalti arbori in continuare le voi calcula cu relatia : NII = ή NI (2. si este cuprins intre 0.23)2 NIII = ή NII = ή NI ή In care : η = este randamentul treptei de turatie respectiv.8 DETERMINAREA PUTERILOR TRANSMISE Prin cuplajul C1 puterea motorului electric de 5.85 kw NV = 0.96 x 5.96 x 4.12 ≈ 56 rot/min V12 56rot/min i IV-V 2.06 kw NIV = 0.5 kw este transmisa direct arborelui I al puntii motorizate si este : NI = N = 5. i IV-V nIV4 NV11 —— = 80.5 = 5. folosim formula de calcul data de expresia : 71620 · N Mt = —————— Pagina 33 din 118 .9 DETERMINAREA MOMENTELOR DE TORSIUNE Pentru calculul momentelor de torsiune la cei cinci arbori ai PM.23)2.96 x 5. III .85 = 4.95…0.2.65 kw 2.Vizitati www. IV si V ) ii determin folosind relatia (2. cursuri si referate postate de utilizatori.06 = 4. Aleg ή = 0.28 kw NIII = 0.96 x 5. Puterea de pe ceilalti arbori ( II.ro ! Arhiva online cu diplome. astfel : NII = 0.

turatia arborelui rezulta : 71620 · 5.pentru arborele IV : MtIV = —————— = 1623.22 daN · mm 214 MtIV = 1623.22 daN· mm 71620 · 4.24 daN· mm 71620 · 5.puterea transmisa (in kw) n .24 daN · mm 500 MtII = 756. n in care : Mt – momentul de torsiune N . cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www.68 daN · mm 1500 MtI = 262.04 daN· mm Pagina 34 din 118 .pentru arborele II : MtII = —————— = 756.5 .pentru arborele I : Mt1 = —————— = 262.65 .41 daN · mm 192 MtIII = 756.28 .ro ! Arhiva online cu diplome.pentru arborele V : MtIV = —————— = 8683.tocilar.pentru arborele III : MtIII = —————— = 1887.04 daN · mm 40 MtV = 8683.85 .24 daN· mm 71620 · 4.06 .68 daN· mm 71620 · 5.

ro ! Arhiva online cu diplome. Deci o roata cu profil normal sau nedeplasat are : zmin ≥ 17 dinti. cursuri si referate postate de utilizatori. capul dintelui de la cremaliera cu piciorul dintelui de la pinion. Aceasta se numeste fenomenul de interferenta a dintilor . In acest caz.1 NUMARUL MINIM DE DINTI Angrenarile corecte se produc numai in interiorul liniei de angrenare cand diferenta dintre marimile cercurilor de baza este foarte mare ( deci z2-z1 mare ) mai ales cand z1 este foarte mic (z1 < 17) ca in cazul angrenarii uni pinion cremaliera racordarea evolventei de la cercul de baza pana ala interior necesita o forma specifica pentru a nu permite intersectarea. in care viteza periferica a cilindrului de rulare este sub 22m/s si aleg z1 = 18 dinti. ce poate fi calculat precis in functie de raportul de transmisie.3. pentru a evita fenomenul de interferenta si a ma incadra in dimensiunile de gabarit al carcasei impuse de tipul frezei (FU 36 si FO36).25)2 Puntea motorizata. este compusa dintr-un angrenaj de roti dintate cu o turatie mijlocie (1500-500 rot/min). z7. deci cu modulul normal (m = mn).Vizitati www.z6.3.tocilar. II – III. 2. z12 .V se impune conditia : z1 + z2 z3 + z4 2222222 in care z1. constituind cutie de turatii. z9 si z10 . rotile poarta denumirea de roti dintate normal (cu dantura zero sau profil nedeplasat ).2 DETERMINAREA NUMARULUI DE DINTI Pentru a avea o prelucrare a carcasei PM cu o singura valoare nominala intre axele III.z2. III – IV si IV .cu modulul comun z11. z13 si z14 – acelasi modul z5 + z6 z7 + z8 z9 + z10 z11 + z12 z13 + z14 ——— = ——— = ——— = ——— = ——— = ——— = ——— (2. z3 si z4 sa aibe acelasi modul z5. Evitarea fenomenului de interferenta este asigurat daca roata cea mica (pinionil) se construieste cu un numar de dinti zmin la care se mai poate produce interferenta. Se obtine insa zmin ≤ 17 dinti. 2. mintata pe arborele II folosim relatia : Pagina 35 din 118 .3 DIMENSIONAREA ROTILOR DINTATE 2. z1 = 18 dinti Pentru a calcula numarul de dinti de pe roata z2 .z8 .

tocilar.333 = 42 dinti Z5 = 52 dinti Z7 = 52 dinti Z9 = 52 dinti Z8 = z7 · iIII-IV = 28 · 1.26)2 rezulta : Z2 = 54 dinti Z2 = z1 ۰ iI-II = 18 ۰ 3 = 54 dinti Rotile dintate z3 si z4 formeaza un angrenaj ce are o turatie relativ mica (500-150) rot/min cu o viteza periferica cuprinsa intre 10 ÷ 14m/s si aleg constructiv pentru z4 un numar de dinti = 20 .333 = 42 dinti Intre arborele IV si V transferul de turatii se face prin perechile de roti z12 si z13 cu z14. NI Z2 iII-II = ——— = ——— (2.3333 = 42 dinti Z13 = 27 dinti Z13 = z14 · iIV-v = 33 · 0. Z4 = 20 dinti Pentru calculul numarului de dinti de pe roata dintata z3 de pe axul III folosesc relatia : Z4 iII-III = ——— (2.818 = 27 dinti 2. Constructiv aleg z12 = 18 dinti si z14 = 33 dinti Z12 =18 dinti Z14 = 33 dinti Din relatia (2.442 = 32 dinti Z6 = 52 dinti Z8 = 52 dinti Z10 = 52 dinti Z10 = z9 · iIII-IV = 18 · 2. z7 cu z8 si z9 cu z10.Vizitati www.27)2 rezulta : Z11 = 42 dinti Z11 = z12 · iIV-v = 18 · 2.3 DETERMINAREA MODULULUI Pagina 36 din 118 .26)2 nII Z1 Din relatia (2.27)2 Z3 Transferul de turatii intre axele III si IV se realizeaza pentru perechile de roti : z5 si z6 .ro ! Arhiva online cu diplome.3.27)2 rezulta : Z6 = z5 · iIII-IV = 18 · 2. constructiv sa ales : z5 = 18 . cursuri si referate postate de utilizatori. z7 = 28 si z9 =18 Din relatia (2.

II. rezulta ca cele doua roti au acelasi mod m.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome. φo – coeficientul de latime al dintelui si se calculeaza astfel : l φo = —— si se alege in functie de natura prelucrarii danturii. deoarece m = ——— .75 pentru conditii de expluatare mediu folosind ca material 18 MnCr10 imbunatatit la 56 – 62 HTC si calit superficial. Calculul modulelor perechilor de roti z1 cu z2 si z3 cu z4 de pe arbori I. p = p1 = p1. si III il facem cu relatia : 636 ۰ MtI M1-4 = 3√—————— [mm] (2.28)2 T ۰ φ ۰ z1 In care MtI – momentul de transmisie al arborelui I T – efortul unutar maxim de incovoiere si este dat de relatia : Tmax T = —————— (2.. au fost limitate valorile modului m in mm care sunt trecute intrun tabel. m Tot din tabele φo se ia intre 8…. Pentru asigurarea dintilor perechilor de rori dintate trebuiesc construite cu acelasi pas p. π Prin STAS 822 – 61.6 Pagina 37 din 118 .28)2 cu datele stbilite din tabele rezulta : 636 ۰ 262.coeficientul dinamic πcf .tocilar. deci aleg : T = 60. cursuri si referate postate de utilizatori. Facand inlocuirile in relatia modulului (2. dupa aceste criterii aleg : φo = 10. Modulul m si numarul de dinti z al fiecarei roti dintate sunt parametrii de baza in calculul celorlalte elemente ale rotilor dintate.coeficient de concentrare a efortului Din tabele=a aleg T = 50….coeficient de forma βk . p Dar.29)2 cd ۰ πcf ۰ βk in care : Tmax – se ia la baza dintelui danturii cd .12 pentru dinti prelucrati cu precizie marita.

0 mm 60 ۰ 10 ۰ 18 2. vom avea valoarea acesteia cu ajutorul relatiei (2.0 mm m1-4 = 2. IV si V.30) 2 pentru cele doua cazuri anterioare.485 ≈ 3.521 = 2. distanta A va fi : 18 + 42 28 + 32 22222 A = 90mm Dupa cum se observa. 18 + 42 18 + 42 33 A = 3 ۰ ———— = 3 ۰ ———— = 3 ۰ ———— = 3 ۰ ———— = 3 ۰ —— = 90 Pagina 38 din 118 .4 DETERMINAREA DISTANTEI INTRE AXE Distanta intre axe se urmareste pe cat este posibil sa fie cuprinsa in valorile recomandate de STAS 6055 – 68 prezentate pe doua coloane.6 m5-14 = 3√—————— = 3√20. z2 si z3 . z7 – z8 .0 mm m5-14 = 3.28)2 astfel : 636 ۰ 262.5 mm 60 ۰ 10 ۰ 18 Pentru perechile de roti dintate (z5 cu z6 . z7 cu z8 .5 ۰ ———— = 90mm A = 90mm 22 Pentru perechile de roti z5 – z6 . z9 – z10 . z11 – z12 si z13 – z14 montate pe arborii III . m1-4 = 3√—————— = 3√15.25)2. IV si V si notate cu modul m5-14.tocilar.Vizitati www.3.ro ! Arhiva online cu diplome. z9 cu z10 . z11 cu z12 si z13 cu z14 ) ce sunt montate pe arborii III. cursuri si referate postate de utilizatori. din calculul distantei intre axe cu relatia (2.924 ≈ 3. verifica conditia impusa de gabaritul PM si implicit de relatia (2.30)2 22 Pentru perechile de roti z1 . prima ce se recomanda a fi folosita si cea de-a II a mai putin utilizata se calculeaza cu relatia : z1 + z2 z3 + z4 A = m ۰ ———— = m ۰ ———— [mm] (2.5 ۰ ———— = 2.042 = 2. z4 vom avea : 18 + 54 20 + 52 A = 2.

1. mm] Mc = kd ۰ M In care : Kd. stabilesc dimensiunile pe lungime si diametre a axului pinion si intocmesc schita acestuia ca in fig 2.31)2 rezulta : 16 ۰ 1123.32)2 π ۰ δat in care : dp – diametrul preliminar [mm] Mc – momentul de torsiune de calcul [N..4.6 = 1378 δat – rezistenta admisibuila la tractiune 120…. M – momentul de torsiune de calcul = 535 [N ۰ mm] din relatia (2.14 Pagina 39 din 118 .tocilar. montaj si intretinere ).5 Aleg kd = 2.coeficient dinamic = 2 ÷ 2.4 PREDIMENSIONAREA AXULUI PINION Determinarea preliminara a diametrului axului pinion a fac de baza unui calcul. 2.78 cm = 28 mm dp = 28mm 3.ro ! Arhiva online cu diplome.2 = 2. conventional simplificat.4 Dp = 3√—————— = 3√21. cursuri si referate postate de utilizatori.14 Fig 2.2 PROIECTAREA FORMEI ALBORELUI In functie de diametrul obtinut la predimensionare (configuratia impusa si de considerente constructive. considerand numai solicitarea la torsiunea cu relatia : 16 Mc Dp = √ ———— [mm] (2.350 daN/mm aleg : δat =270cm = 28mm dp = 28mm Din relatia (2.32)2 rezulta : Mc = 2. tehnologice.1 ۰ 535 = 1377.14 ۰ 270 2.Vizitati www.

16 astfel : .37262 ۰ 1 4.3 TRASAREA DIAGRAMEI DE EFORTURI Trasarea diagramei de eforturi.tocilar. Sa = 79.10.in plan vertical “V” Σ Fx = 0 => v1’ + V2’ = 0 Σ Fy = 0 => .88 ۰ v1 + v2 = 670.Sa + v1 + v2 + F = ) => v1 + v2 = .Vizitati www.31 N v2 = 45036 N v2 = 45036 N Pagina 40 din 118 v1= 77. rezulta din datele temei de proiect functie de puterea motorului electric.ro ! Arhiva online cu diplome..31 N . cursuri si referate postate de utilizatori.2.88 v1 + v2 = 670.4 N F – forta ce actioneaza asupra axului pinion datorita angrenarii cu roata z2 F = 5862N Mts – momentul de torsiune la capatul axului pinion calculat la cap 2. Mts = 262. 2.Sa ۰ 290 + v1 ۰ 225 + v2 ۰ 55 = 0 5.37262 Σ M5 = 0 => . l1 = 48mm d1 = dp = 28mm calculat anterior l2 = 46mm l3 = 141mm l4 = 16mm l5 = 49mm d2 = dp + 2 =30mm d3 = dp + 6 = 34mm d4 = dp + 12 = 40mm d5 = dp + 27 = 50mm LT = l1 + l2 + l3 + l4 + l5 = 300mm LT = 300m d2 si l2 = necesar pentru lagar de rostogolire conducator d2 si l2 = necesar pentru lagar de rostogolire condus d2 si l2 = necesar pentru dantura pinionului.2 => v1 = 777.68 daN/mm Trasam diagrama de eforturi conform schemei de din fig 2.15 Fig 2.15 Sa – forta de cuplaj. turatia si viteza de aschiere.2 v1 + v2 = .2 5.2.88 v1 1 = 37932. conform schemei de incarcare o realizam ca in fig.4.

x1 = 0 => Mi3 = 0 x1 = 87 => Mi1 = 6905N• mm 1-2 . x1 = 0 = Mi3-1 = 0 x2 = 0 => Mi3-1 = .93 | H1 + H2 = 79.78 ≈ 4650N H2 = 4571.93 => H1 = 4649. Mi1-2 = .Vizitati www.1 4. Mi4-3 = 0 3 – 1 .6950 N ۰ mm 1 – 2 .Sa + H1 + H2 = 0 => H1 + H2 = 79.6950 N ۰ mm Mi1 = -6905 Nmm x2 = 170 => Mi1 = 131042.Sa(x2 + 65) + v1 · v1 .93 5. Mi3 = 0 x2 = 0 => Mi2-1 = .ro ! Arhiva online cu diplome.88 H1 1 = 22784.88 H1 + H2 = 22784.02 N ۰ mm 2 – 5 . Mi3-1 = Sax1.88 H1 + H2 = 22784. Mi3-1 = .02 N ۰ mm x3 = 34 => Mi5 = 619.02 N ۰ mm Mi2 = 131042. cursuri si referate postate de utilizatori. Mi1-2 = Sa(x2 + 87) + H1 x2.tocilar. x3 = 0 => Mi2 = 131041.Sa(x3 + 2535) + v1(x3 + 166) + v2 · x3 .39 Σ M5 = 0 => .39 | . x2 = 0 => Mi1 = 6905 Nmm x2 = 166 => Mi2 = 75227 Nmm Mi1 = 6905 Nmm Mi2 = 75227 Nmm 2 – 5.Sa ۰ x1 .30 ≈ 4572N H1 = 4640N H2 = 4572N 4 – 3. 4 – 3 . Mi2-5 = Sa(x3 + 253) + H1 ( x3+ 166) + H2• x3 x3 = 0 => Mi2 = 75227 Nmm x3 = 34 => Mi5 = 75227 Nmm Pagina 41 din 118 .67 ~ 620N ۰ mm Mi5 = 620 N ۰ mm In plan orizontal “H” Σ H1’ + H2’ = 0 Σ Fy = 0 => . Mi4-3 = 0 3 – 1. Mi2-5 = .Sa ۰ 290 + H1 ۰ 225 + H2 ۰ 55 = 0 5.

cursuri si referate postate de utilizatori. adica : Pagina 42 din 118 .Vizitati www.13 N · mm Conditia impusa de relatia (2.576 11440)2] = 6589.35)2 de observa ca verifica dinpunct de vedere al momentului.35)2 se observa ca verifica din punct de vedere al momentului.adica : Mirez 15109.7 N · mm Miech(2) = √[15109.ro ! Arhiva online cu diplome. Mi5 = 75227 Nmm Fig2.tocilar.782 + (0. Tai·III ά = ———— = 0.6 2.13 N · mm Pentru sectiunea 3 Mirez(3) = √02 + 02 = 0 Miech(3) = √[0+ (0.4 DETERMINAREA MOMENTULUI REZULTANT Determinarea momentului rezultant o voi face in fiecare sectiune cu relatia : Mirez(4) = √[MiH( ς )]2 + [Miv( ς )]2 (2.4.576 Tai·II M = 11440 N · mm Se pune conditia ca : Mirez(Δ) ≤ Miech(Δ) (2.33)2 iar momentul incovoietor echivalent cu relatia : Miech(Δ) = √[Mirez( ς )]2 + [ά ·M(S)]2 (2.576 11440)2] = 15110.35)2 Pentru sectiunea 1 Mirez(!) = √(69052 + 69052) = 9758.34)2 In care : ά – coeficient care tine seama de ciclurile de variatie diferite ale momentelor incovoietor de tosiune.50 N · mm Conditia impusa de (2.78 N · mm ≤ 15110.

Vizitati www.25 N · mm Miech(5) = √[7520.36)2 Pentru materialul : 18MnCr10 din care este confectionat axul pinion δa = 3500 N · mm2 Mt Mt 16.53 N/mm2 3 28. adica Mirez = 0 ≤ Miech = 6589.50 N · mm Pentru sectiunea 5 Mirez(5) = √[6202 + 752272] = 7520. adica Mirez = 7520.5 VERIFICAREA LA FORFECARE A AXULUI PINION Verificarea la forfecare a axului pinion o voi face cu urmatoarea relatie : δmax = δMt + δFmax ≤ δa (2.27 Pagina 43 din 118 . Mirez = 0 ≤ Miech = 6589.5 N/min2 Wp π· d3 π · 2.576 11440)2] = 9998.11440 δMt = —— = —— = ———— = 265.4.25 + (0.25 N · mm Conditia impusa cade (2.25 N · mm 2.83 —— 16 4F δFmax = —— · —— .35)2 se observa ca verifica din punct de vedere al momentului.50 N · mm Pentru sectiunea 4 Mirez(4) = √02 + 02 = 0 Miech(4) = √[0+ (0.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome. => Fmax = 58615 N 3A · 4 58615 => δFmax = —— · ———— = 2764. unde F = Fmax .50 N · mm Conditia impusa cade (2. cursuri si referate postate de utilizatori.35)2 se observa ca verifica din punct de vedere al momentului.25 N · mm ≤ Miech = 9998.576 11440)2] = 6589.

rezulta : δmax = 265.5 ≤ d2 rulm = 30mm Pentru d3 – fig2.03N/mm2 ≤ δa = 3500 N.ro ! Arhiva online cu diplome.14 d2 = 30mm Pagina 44 din 118 . axul verifica conditia d1 = 28mm de dimensionare Pentru d2 – fig.2 mm d1’ = diametrul pe care se inscrie miezul axului ramas dupa frezarea canalului de pana = 23.5 = 2. verifica .26 = 2. Din relatia (2.Vizitati www.36)2.75mm 2355 In acest caz d2 calc = 27.14 Pe acest diametru se executa un canal de pana pentru cuplare cu semicuplajul C1 conform fig 2. diametrul imediat superior este de Φ30mm.2.37)2 π ·Tai ·III in care : Pentru materialul 18MnCr10 . deci in acest caz vom avea : 32 · 1510. TaiIII = 750 – 900 daN/cm2 pentru d1 – fig 2.8 (rezultat dupa frezarea canalului) Deci in aceasta sectiune 1-1.9 d2 = 3√———————— = 3√20.4.17 h1 = adancimea canalului = 4.1 = 28mm b = latimea canalului de pana = 8mm Fig 2.mm2 Conditia impusa de relatia (2.5 + 2764.5 ≤ d1’ = 23.8 d1’ = 3√———————— = 3√13. DIMENSIONAREA FIECARUI TRONSON AL AXULUI Aceasta dimensionare o voi face pe tronsoane cu ajutorul formulei : 32 · Miech(S) D = 3√———————— [mm] (2.8mm. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar.17 in care : d1 = diametrul calculat la pct 2.35mm π ·Tai d1’ calculat = 23.37)2 rezulta : 32 · 975.14 Pe acest diametru se va monta doi rulmentiradiali cu bile.53 = 3030.

7 VERIFICAREA AXULUI LA SOLICITARI COMPUSE Aceasta verificare la solicitari compuse se face pentru sectiunile periculoase.4.tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori.18 Miechi(1) Tred = ——————————— ≤ TaiIII = (750 – 900) daN/cm2 (2.38)2 πv13 b t1(v1 – t1)2 ——— .14 d4 = 40mm d3 = 33.ro ! Arhiva online cu diplome.0 cm = 50mm 2355 Pentru acest diametru se va prelucra dantura pentru antrenare cu z2 2.02 = 3.2mm b = 8mm t2 = 2.391 cm = 33. Pentru relatia 1 – 1 vom avea : d1 = 28mm l = 40mm t1 = 4.91mm 32 · 9998 d5 = 3√———————— = 3√125 = 5.91mm 2355 Constructiv in aceasta sectiune aleg un diametru nominalizat inediat superior d3 = 34mm Pentru d4 – fig 2.14 32 · 4710 d4 = 3√———————— = 3√64.0 = 4.8mm h = 7mm fig 2.Vizitati www.2 d3 = 3√———————— = 3√39. unde sunt practicate canale de pana.0 cm = 40mm 2355 Pentru acest diametru se va monta un rulment radial cu bile cu diametrul interior de 40mm Pentru d5 – fig 2.——————— 32 2d1 Pagina 45 din 118 d5 = 50mm . 32 · 2870.

cursuri si referate postate de utilizatori. Pagina 46 din 118 .38)2 se observa ca verifica din punct de vedere al rezistentei la solicitari compuse ale axului.8mm fig 2.3 vom avea : d3 = 34mm l = 45mm t1 = 4.14 · 343 8·4(34-4)2 ——— .rezulta : 11761. conditia impusa de relatia (2.19 b = 8mm h = 7mm Facand inlocuirile in (2.38)2 cu elementele din fig 2.4.38)2 verifica din punct de vedere al rezistentei la solicitari compuse ale axului pinion adica : Tred = 193.38)2 cu elementele din figura 2.——————— 32 2·34 Si in aceasta sectiune.ro ! Arhiva online cu diplome. adica : Tred = 689.4 · 283 8·4(28-4)2 ——— .2mm t1 = 2.24 daN/cm2 3.25 Tred = ——————————— = 689.Vizitati www.19. Facand inlocuirea in relatia (2.18.——————— 32 2·28 Conditia impusa de (2.4 daN/cm2 3.tocilar.24 daN/cm2 ≤ TaiIII = 750daN/cm2 2. rezulta : 658950 Tred = ——————————— = 193.4 daN/cm2 ≤ TaiIII = 750daN/cm2 Pentru sectiunea 3.8 VERIFICAREA AXULUI LA OBOSEALA Calculul la oboseala consta in determinarea coeficientului de siguranta C tinand seama de : felul ciclului de solicitare.

39)2 In care : Ca = coeficient de siguranta admisibil = 1. Cδ = coeficient de siguranta la torsiune. axe) solicitarile la incovoiere si torsiune C se determina cu relatia : 1 C = ——————————— 11 √ ———— + ———— (2. Σ z· r2δ · δ -1 δ 0.94 dan/mm2 => 1 T-1= 400 ÷ —— = 540dan/mm2 Pagina 47 din 118 .2t = 1. ΒKr To Tm √ (———— + ————) . modul de variatie a solicitarii. Σ · Tr · T-1 T0.267 · Tr = 874.40)2 Ct2 Cδ2 In care : Ct = coeficient de siguranta la incovoiere.5 ÷ 2. Βr · δ Tm √( ———— + ————) .2 Cδ2 = ——————————— . Calculul la oboseala consta in verificarea inegalitatii in reactiunile periculoase : C ≤ Ca (2.tocilar.2 = 420 dan/mm2 T0.1·T0.2 = 420 dan/mm2 T0 = 640 ÷ 0.Vizitati www.2 Pentru 18MnCr10 avem Tr = 900daN/mm2 si T0. 1 CT = ——————————— . cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome. solutiile constructive.5 La piesele (arbori.

2 – t-1 Tm = ———— 1 .96 78.75 ΣT = Σδ = 0.2.9 si βkT = 1.092Tr = 300.94) δT = —————— = ————————— = .74 – 0.75 1 ÷ 0.17 —————— .636 1. δT1 = δδ2 = 2….δT 2(T-1 – T0) 2(540.23 1 ÷ 0.———— 0. cursuri si referate postate de utilizatori.7 · 874.2t = 0.Vizitati www. d1 = 28mm cu canal de pana : 11 CT = ——————————————— = ————— = 0.08 dan/mm2 => δ 1 = 220 + 0.88 δ0 543.88 pentru sectiunea 1-1 .0.66 Tm = ——————— = .06 – 874.96 – 542.66 410 Pagina 48 din 118 ..tocilar.7 δ0.166Tr = 542.08) δδ = ————— = ———————— = .09 1. 6 δ 0.0.75 rezulta : T0 874.53 .96 dan/mm2 T0.0.53 · 2 · 546.08 rezulta : 246 – 300.2 Pentru canal de pana : βkδ = 1.96 δδ = ———————— = -29.ro ! Arhiva online cu diplome.6 · δ 0.2 = 246dan/mm2 δ 0 = 396 ÷ 0.2 – δ-1 2(300.94 420 – 546.

09 3.383 1 1 √ (2.96 78.———— 0. 11 CT = ——————————————— = ————— = 0.96 246 Din relatia (2.636 )2 (0.40)2 rezulta : 1 CT = ——————————————— = ——————— = 0.9 · 442.23 3.Vizitati www.0.383 ≤ Ca = 1.19 – 0. d3 = 34mm cu canal de pana .208 C = 0.317 )2 (0.317 2.———— 0.39)2 Pagina 49 din 118 .96 246 din (2.208 1 1 √ (9.66 451 1 Cδ = ——————————————— = ————— = 0.ro ! Arhiva online cu diplome.08 29.32 – 0.53 · 2 · 300.951 + 13.5 conditie indeplinita conform (2.127) √ [ —————— + ———— ] (0.383 C = 0.2 · 874.17 —————— .480)2 C = 0.2 · 542.317 2.340) √ [ —————— + ———— ] (0.53 · 2 · 546.tocilar.11 —————— .5 conditie indeplinita conform (2.08 29.208 ≤ Ca = 1.———— 0. 11 CT = ——————————————— = ————— = 0.480 1.472 + 4.11 —————— .40)2 rezulta : 11 CT = ——————————————— = ——————— = 0. cursuri si referate postate de utilizatori.23 2.276)2 C = 0.53 ·2 · 300.73.39)2 Pentru sectiunea 3-3 .

4mm 28 ۰ 6 ۰ 100 16800 Lp = 27.4mm 34 ۰ 6 ۰ 100 20400 Lp = 22. in functie de diametrul arborelui in calculul ce urmeaza voi calcula numai lungimea acestora cu relatia : 4Mc lpcalc = ————— ≤ Lb [mm] (2.43)2 Pentru sectiunea 3-3 d = d3 = 34mm vom avea : Mt = 11440 N mm D = 34mm H = 6mm Lb = lungimea butucului (locas pana) = 45mm Tas = (1000 1200) daN/cm2 => 100N/mm2 rezulta : 4 ۰ 11440 45764 Lp = ————— ≈ ————— = 27.4 mm ≤ Lb = 45mm.43)2 Verificarea la forfecare a penelor pentru cele doua sectiuni o voi face cu relatia : Pagina 50 din 118 .4.Vizitati www.3)2 d ۰ h ۰ Tus in care : pentru sectiunea 1-1 . d = d1 = 28 mm vom avea Mt = 11440 N ۰ mm d = 34mm h =6mm Lb = lungimea butucului (lacas pana ) = 40mm Tas = (1000 ÷ 1200) daN/cm2 => 100 N/mm2 rezulta : 4 ۰ 11440 45764 Lp = ————— ≈ ————— = 27.ro ! Arhiva online cu diplome. deci verifica conditia (2.4 ≤ Lp = 40mm.5 CALCULUL PENELOR a) Dimensiunile unei pene (h x b) sunt stabilite prin STAS 1007-82. 2. deci verifica relatia (2. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

2 ۰ Mt δf = ————— ≤ δaf (2.44)2 d ۰ b ۰ Lp in care pentru sectiunea 1-1 (d = 28mm; Lp = 400mm) vom avea; δaf = 100daN/mm2 Mt = 11440 N ۰ mm Lp = 40mm d = 28mm b = 8mm 2 ۰ 11440 22882 δf = ————— ≈ ————— = 2,55 daN/mm2 28 ۰ 8 ۰ 40 8960 δf = 100 daN/mm2 ≤ δaf = 100 daN/mm2, conditie indeplinita pentru sectiunea 3-3 (d = 34 ; Lp = 45) vom avea ; δaf = 100 daN/mm2 Mt = 11440 N ۰ mm D = 34mm , b = 8mm 2 ۰ 11440 22882 δf = ————— ≈ ————— = 1,87 daN/mm2 34 ۰ 8 ۰ 45 12240 δf = 1,87 daN/mm2 ≤ δaf = 100 daN/mm2, conditie indeplinita

2.6 ALEGEREA RULMENTILOR Rulmentii sunt organe de masini complexe, utilizati pentru rezemarea pieselor care executa miscari de rotatie sau de oscilatie. Otelurile din care se construiesc aceste elemente trebuie sa aiba rezistenta mecanica si tenacitatea ridicata, duritate mare si rezistenta ridicata la uzura. Prin STAS 1456-80 se prevede utilizareaq a doua marci de oteluri cu crom (0,95÷ 1,05% si 1,3 ÷1,650% Cr) cu deosebiri in ceea ce priveste continutul de mangan si siliciu.
Pagina 51 din 118

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Alegerea rulmentilor se face printr-un calcul prealabil al fortei radiale din lagar si apoi capacitatea de incarcare dinamica a rulmentilor. Pentru calculul fortelor radiale in lagarele pentru axul pinion folosim relatia : Fr =√(H2 + V2) (2.45)2 Calculul capacitatii de incarcare dinamic al rulmentilor cu bile cilindrice se face cu relatia : 60 L ۰ h ۰ n Cnec = P3√ (————— ) (2.46)2 106 in care : P = Fr, sarcina dinamica echivalenta Lh = numarul de ? functionale n = numarul de rotatii ale inelului interior H = reactiunea pe verticala | V = reactiunea pe orizontala | pentru (2.45)2 Calculul reactiunilor din lagare 1-2 fig 2.20 pentru lagarul 1 vom avea : H1 = 6905N V1 = 6905N fig 2.20 Din relatia (2.45)2 rezulta : pentru lagarul 1 R1 =√[(69,05)2 + (69,05)2] = 975,8N R1 = 975,8N Pentru lagarul 2 vom avea : H = 75227N | V1 = 131042N | din relatia (2.45)2 rezulta : R2 =√[ (752,27)2 + (1310,42)2] = 1510,5N R1 = 1510,5N In lagarul cu forta radiala mai mare aleg un rulment radial cu bile pentru care sarcina dinamica echivalenta (P) este egala cu forta radiala ( Fr ) Deci in lagarul 1 aleg doi rulmenti radiali cu bile pe un singur rand ce suporta o forta axialoa datorita rotii baladoare Z3 de 80N. In lagarul 1 conducator P = Fr = 975,8N Din relatia (2.46)2 rezulta : 60 ۰ 15000 ۰ 1500 Cnec = 975,8 3√( ————————— )= 3562N C1 = 3562N 106

Pagina 52 din 118

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Din catalogul de rulmenti se alege un rulment seria 3206 (Ф 30 x Ф 62 x 16 ) cu C = 4500N si o turatie de 4111 rot/min pentru ungerea cu ulei si cu durabilitatea : C (———)3 ۰ 106 P Lh = —————— [ ore functionare ] (2.47)2 N ۰ 60

15000 (———)3 ۰ 106 975 3580 Lh = —————— = ——— 102 = 197 ۰ 102 = 19700 ore functionare 1500 ۰ 60 9 in lagarul 2 condus P = Fr = 752,27N Din relatia (2.46)2, rezulta : 60 ۰ 15000 ۰ 1500 Cnec = 752,27√ ————————— = 2761N C2 = 2761N 106 Din catalogul de rulmenti aleg un rulment seria 3208 (Ф 40 x Ф 80 x 18 ) cu C = 3000N si o turatie de 2800 rot/min pentru ungerea cu ulei si cu durabilitatea :

15000 (———)3 ۰ 106 752 19,8 ۰ 106 Lh = —————— = ——— = 215 ۰ 102 = 21570ore functionare 1500 ۰ 60 9 ۰ 104 Rulmentii se verifica cu relatia : P ۰ L1/P = C (2.48)2 In care : P – sarcina dinamica de incarcare a rulmentului 6,28

Pagina 53 din 118

rezulta : P ۰ L1/P = C . progresul foarte rapid al tehnicii nu poate permite conceperea unor utilaje. 6. Preocuparile pe plan mondial in domeniul fiabilitatii sunt justificate in principal. fara defectiuni.Vizitati www.tocilar. Indeplinirea scopului si functionarea la parametrii impusi sunt conditii ale calitatii utilajului. cat si o verificare a sarcinii dinamice de incarcare. fiind in conformitate cu recomandarile din catalogul de rulmenti.000 C – capacitatea de incarcare dinamica de baza cuprinsa intre 580 si 620 daN. Masurarea fiabilitatii unui produs inseamna in prima instanta determinarea frecventei cu care se produce defectarea.7 CALCULUL DE FIABILITATE Proiectarea si realizarea unui utilaj are intotdeauna o problema tehnica ridicata de un proces de productie cu alte cuvinte trebuie sa raspunda unui scop. exclusiv pe baza unor practici indelungate.000 si 90. 2. rezulta ca alegerea privind aceste caracteristici corespund si sunt acoperite in expluatare pentru PM. In discutiile privind fiabilitatea se retine numai acele defectari care conduc la pierderea aptitudinii de a functiona. Problema fiabilitatii produselor are o puternica incidenta cu activitaea unui inginer mecanic. Se impune insa problema de mentinere a acestei aptitudini de a functiona la parametrii ceruti pe parcursul unui interval de timp . cursuri si referate postate de utilizatori. de trei considerente : importanta primordiala a bunei functionari a anumitor elemente sau sisteme cheltuielile considerabile si necesitatea de intretinere a utilajelor sau inlocuirea pieselor defecte . deoarece caderile se datoreaza unor cauze care incep cu proiectul de executie si se intinde pana la respectarea normelor privind intretinerea utilajelor.ro ! Arhiva online cu diplome. instalatii numai pe baza invatamintelor oferite de defectarile modelelor precedente. Pagina 54 din 118 . L – durabilitatea cuprinsa intre 20. Ajungem astfel la notiunea de fiabilitate. p – exponent = 3 pentru rulmenti cu bile . Avand implicatii economice directe si foarte importante insusirea si aplicarea cunostiintelo d fiabilitate a devenit o necesitate.28 ۰ 800001/3 = 600da N Atat rulmentii din lagarul 1 cat si lagarul 2 dupa calcularea durabilitatii in ore functionare.

002 pe ora).016) = 0.85 R(t) = 98. in perioada de sarcina Cele trei etape sunt fundamentale pentru un produs si implicit in costurile si rentabilitatea acestuia. in faza de proiectare .000 ore si o rata a caderilor (intensitatea de defectare z(t) = o. hidraulice.4% R(t) = 85% Alte legi de distributie cu o larga utilizare sunt : a) legea weibull. legea Poisson etc Stabilirea legii de distributie pentru un caz cunoscut este de mai multe ori o etapa dificila. Cercetarile au aratat ca pentru unele elemente mecanice. Legea de distributie exponentiala are o larga aplicabilitate in cercetarile de fiabilitate. Conform acestei legi se poate admite o rata constanta a caderilor.002 ۰ 8) = exp(-0. Se cere fiabilitatea pentru fiecare 8 ore din viata utila.4) = exp(-0.—— ۰ t ] (2. cursuri si referate postate de utilizatori. are un timp de viata de 100.16) = 0. Distributia timpilor de buna functionare poate urma diferite legi. electrice care intra in componenta masinilor – unelte forma de distributie se apropie de cea exponentiala. Indicatorul z(t) determina complet fiabilitatea unui produs Subansamblul punte motorizata.002 ۰ 98. fiabilitatea fiind influientata in trei etape ale existentei produsului . Pentru intervalle de cate 8 ore fiabilitate va fi R(t) = exp(-0. legea de distributie normala. R(t) = exp [-z(t) ۰ t] = exp(-0. m – media timpilor de buna functionare .tocilar. Ratia exponentiala a fiabilitatii R(t) este data de relatia : 1 R(t) = exp [-z(t)۰ t ] = exp.984. in faza de fabricatie . Pagina 55 din 118 . [ . care nu are un caracter general.ro ! Arhiva online cu diplome. z(t) – rata caderilor La rate constante are loc dependenta m = 1/z (t).49)2 m unde : t – o perioada specifica de buna functionare .Vizitati www. Exista numeroase legi ale distributiei utilizate intehnica si care consta in suprimarea cat mai fidela a actiunii diferitilor factori de influenta asupra comportarii in timp a unui utilaj.

Metodologia determinarii acestor cheltuieli depinde de tipul produsului si de conditiile in care a fost proiectat si executat.6 C Cp ———— = Ae = 0. Aceaasta eficienta economica a cheltuielilor anuale pentru utilaj o voi calcula cu relatia Cp + C Cu = ———— + Ce (2. Ap + 1 Cu = (———— + Ae)c (2.0.tocilar.51)2 T Pagina 56 din 118 . cursuri si referate postate de utilizatori.1 DETERMINAREA CHELTUIELILOR ANUALE PENTRU UTILAJ Cheltuielile anuale pentru utilaj se determina ca o suma de cheltuieli legate de proiectarea PM.0. de executarea acesteia si expluatarea ei.00 lei si notand : Cp ———— = Ap = 0.50)2 T In care Cp = cheltuielile de proiectare = 750000 lei C = costul utilajului = 12.000.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome.05….8.3….5 T Obtinem .30 C 1 ———— = Aa = 0. EFICIENTA ECONOMICA 2.000 lei T = durata de amortizare = 2 ani Ce = cheltuieli de exploatare = 50.

4500).50)2 obtinem : 0. ele urmand sa fie considerate ca marimi acoperitoare ale calculelor economice. sau se poate afla = 1000 lei .830 (2.52)2 rezulta : C = 1500 x 8 x 1000 = 12. cursuri si referate postate de utilizatori. Unde costul utilajului c se determina in functie de numarul de piese componente cu relatia : C = K ۰ M ۰ Cc (2.tocilar.000 Din (2. Din relatia (2.(1+ ——)( Σ tjSj + W2) (2. Efectele economice directe pot fi relativ usor experimentate cantitativ.45 + 1 Cu = (———— + 0. adica nu se realizeaza o automatizare complexa.000 C = 12.2 DETERMINAREA EFECTULUI ECONOMIC Efectele economice pot fi directe si indirecte. se cheltuiesc anual cu acest utilaj 137.52)2 In care K = coeficient de complexitate (1500….ro ! Arhiva online cu diplome. atunci efectul economic al utilizarii utilajului se exprima in raport cu alte utilaje asemanatoare din alte societati cu relatia : R1 R2 E = (1+ ——)(Σ EiSi + W1) .830 lei. Efectele economice directe iau in considerare economiile obtinute ca urmare a cresterii productivitatii muncii prin utilizarea unui utilaj a carui eficienta se calculeaza.8.Vizitati www.000.17)1000 = 137. Cc = suma costurilor elementelor componente ale subansamblului al caror pret se cunoaste. In cazul in care prin folosirea unui dispozitiv.000.51)2 2 Deci.53)2 100 100 Pagina 57 din 118 . aleg K = 1500 M = numarul de piese componente ale subansamblului cu exceptia acelora carora valoarea sau pretul se cunoaste= 8. 2. utilajul de baza ramane acelasi si locul de munca pretinde prezenta unui operator. estimativ.

w2 – cheltuieli pe ora de functionare a celor doua utilaje din variantele componente in [lei/ora] w2 = 80lei/ora Ti. rezulta f = E – C NF NN Pagina 58 din 118 C Reprezentand grafic (fig. 2. rezulta : 200 E = 1220 .(1+ ——)(3 x 100 + 80) = 80 lei (2. adica sa se respecte inegalitatea : E x N > C (2.efectul economica (lei/buc) = 80 lei/buc N – programul annual de productie [buc/an] = 2300 buc/an C – cheltuieli anuale pentru utilaj [lei/an] = 137.56)2 NC Notand : —— C.M .ro ! Arhiva online cu diplome.3 CALCULUL EFICIENTEI ECONOMICE A EXPLUATARII P.M Pentru ca un utilaj sa fie eficient din punct de vedere economic este necesar ca suma economiilor realizate prin utilizarea acestei P.2.53)2.830 lei/an Economiile totale anuale (F) reprezinta diferenta dintre economii si cheltuieli F = E x N – C (2.33)2 rezulta : F = 80 x 2300 – 137830 = 46170 lei F = 46. raportata la o anumita perioada de timp sa depaseasca cheltuielile efectuate cu acest utilaj reparat la o perioada egala de timp. Sj = 1000 lei/ora Facand inlocuirile in (2.Vizitati www. tj – timpi normati in cele doua variante comparate [lei/ora] .8.—— (2. sa obtinut o economie de 80lei/incercare. cursuri si referate postate de utilizatori. in care : R1.53)2 100 Deci.170 lei Raportand aceste economii totale la programul anual de producie se obtine economiile anuale specifice (f) C F = E . folosind varianta de utilaj proiectata.21) relatia f = E – C si stiind ca f = —— si c = —— .tocilar.54)2 Unde E. R2 – cheltuieli de regie ale sectiei ce expluateaza utilajul cu exceptia acelora legate de cele 2 utilaje care intra in variantele componente[%] R2 = 200% W1.

Indica programul anual de productie pentru care utilizarea uneia sau a celeilalte variante dintre variantele componente prezinta o acceasi eficienta economica. ci numai al celui proiectat de noi. cursuri si referate postate de utilizatori. este eficienta proiectarea si executia utilajului.M proiectata se estimeaza a fi folosita la cca N = 1723 incercari/an. E = C CC Atunci E = —— => Nmin = —— NE 137830 80 fig 2. Cu 137830 Ncrit = —— = ———— = 1722.M) proiectat este de 2300 buc/an > Ncrit.87 buc/an E 80 Cum programul anual de productie al utilajului (P.Vizitati www. Pagina 59 din 118 . se pune problema determinarii variantei optime. Reprezentand grafic (fig2. N = Nmin cand f = o .22 Intrucat nu cunoastem cheltuielile anuale ale utilajului in varianta din alta unitate. Ncrit.22) programul anual de productie functie de efectul economic al celor doua utilaje obtinem: N = Ncrit => f1 = f2 C1 – C2 Ncrit = ———— E1 – E2 fig2. nu putem calcula Ncrit al celor doua utilaje.21 Nmin = ———— ≈1723 incercari/an 2. Deci P. (hiperbola) obtinem: Nmin. programul annual minim de productie de la care incepe proiectarea unui utilaj devine eficient.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome.4 PROGRAMUL ANUAL CRITIC DE PRODUCTIE Deoarece pot sa existe mai multe variante de utilaje pentru care N > Nmin. vom calcula deci numai pentru acesta..8. programul annual care este eficient.

tocilar. a proprietatilor fizico – mnecanice ale acestuia si a formei geometrice cat mai apropiate piesei finite . transportul uzinal. la aceste activitati principale se mai adauga cele de control. cursuri si referate postate de utilizatori. cuprinde montarea pieselor in vederea alcatuirii masinilor. asamblarea. de forma geometrica. aparatelor de masura si control. cat si procese auxiliare. Procesele tehnologice. 3 TEHNOLOGIE DE EXECUTIE AX PINION 97 – 23 – 012 3. urmarind respectarea pozitiilor reciproce a pieselor. aburului tehnologic. spalare. proces tehnologic de semifabricare. trasaj. pentru o buna comportare in expluatare. etc . asigurarea aerului comprimat. pozitie reciproca si calitate a suprfaetei utilizand procedee de aschiere sau eroziune . proces tehnologic de ansamblare. repararea si intretinerea utilajelor. iar prin ansamblare se formeaza produse care sa corespunda cu caracteristicile proiectate. destinat efectuarii modificarilor dimensionale. in functie de natura activitatilor ce le contin se clasifica in . a semifabricatelor in produse finite. cum ar fi : obtinerea semifabricatelor.1 PROBLEME GENERALE ALE PROIECTARII PRODUSELOR TEHNOLOGICE Procesul de productie reprezinta totaliatea activitatilor efectuate pentru transformarea materiei prime. Procesele tehnologice sunt componente ale procesului de productie in care se obtin semifabricatele si se realizeaza transformarea semifabricatelor in piese finite care sa sadisfaca conditiile tehnice impuse prin desenul de executie. destinat modificarii structurii materialului piesei in scopul imbunatatirii proprietatilor fizico-mecanice . cu scopul obtinerii calitatii materialului piesei. cum sunt : constructia si intretinerea sculelor. marcare. deservite de unul sau mai multi operatori Pagina 60 din 118 . Locul de munca reprezinta partea suprafetei productive echipata cu mijloace de munca corespunzatoare. proces tehnologic de tratamene termice. a preciziei impuse elementelor de inchidere al lanturilor de dimensiuni. Procesul tehnologic se realizeaza la diferite locuri de munca.ro ! Arhiva online cu diplome. etc. proces tehnologic de prelucrare mecanica. prelucrarea mecanica. echipamentelor sau instalatiilor .Vizitati www. dispozitivelor. Procesul de productie cuprinde atat procese de baza.

Trecerea se poate definii concis ca o faza repetata in care nu se modifica nici un parametru de definitie a fazei initiale. reprezentata prin deplasari. caracterizarile tipurilor de produtie . scula ce se utilizeaza . In procesul de productie. Faza este parte a operatiei definita prin : prindere. efectuata de muncitor si caracterizataprin durata de executie. Procesul tehnologic de prelucrare mecanica se subdivide in operatii. Manuirea reprezinta totalitatea miscarilor efectuate de operator pentru executarea sau pregatirea unei faze. structura procesului tehnologic de prelucrare mecanica am tinut cont de : datele initiale pentru proiectarea proceselor tehnologice . criteriul economic impune costuri minime . parametrii de regim reglati.tocilar. criteriul tehnic prin elaborarea tehnologiei cu respectarea tuturor conditiilor de precizie si forma . suprafata ce se prelucreaza. deziderat realizat in principal prin proiectarea proceselor tehnologice ce includ mecanizari sau automatizari ale unor operatii ce solicita operatorului eforturi fizice sau psihice .ro ! Arhiva online cu diplome. criteriul social. criterii ce stau la baza elaborarii proceselor tehnologice . faze. controlul dimensionat. apropierea sau retragerea sculelor de suprafata prelucrata. vizeaza imbunatatirea conditiilor de munca. gradul de clificare a personalului .2 ANALIZA CONSTRUCTIV – TEHNOLOGICE A DESENULUI DE EXECUTIE Pagina 61 din 118 . cursuri si referate postate de utilizatori. pentru prelucrarea uneia sau mai multor piese simultan. treceri. Orice modificare a unei caracteristici atrage dupa sine definirea unor noi faze.Vizitati www. Miscarea este parte componenta a manuirii. schimbarea turatiilor si avansurilor necesare. 3. etc. proces tehnologic. Operatia cuprinde totalitatea activitatilor ce se executa la un loc de munca. prinderea si desprinderea pieselor. volumul productiei si posibilitati de cooperare . pornirea si oprirea miscarilor principale de aschiere si avand. Se include in cadrul manuirilor: pozitionarea . dobandiri ale contactului cu piesasau elementele de comanda a masinii. manuiri sau miscari.

23.1968. Consideram ca piesa este corect cotata in conformitate cu STAS 6857 – 70. si desenul de executie. inca din faza de proiectare am tinut cont de reducerea la minimum a numarului dimensiunilor si complexitatii suprafetelor ce se cer prelucrate cat si in vederea evitarii unor conditii severe de precizie ce nu se justifica functional. conform STAS 1997 – 51.M.tocilar. tehnologic si de fabricatie in tabelul 2. in afara exigentelor impuse unui desen de executie.duritatea dupa cemntare si calire : 56 – 58 HRC. pag.ro ! Arhiva online cu diplome. fiecare aparand o singura data.1 din Indrumatorul de proiectare al tehnologiei constructieie de masini din cadrul Institutului Politehnic Traian Vuia Timisoara. energie si materiale datorita unor tehnologii ce au drept punct de plecare desenele de executie eronate. fiind de complexitate medie. De asemenea se asigura accesul sculelor de prelucrata pentru prelucrarea tuturor suprafetelor piesei. . notiune ce implica volum minim de manopera si indicii de precizie si calitate a suprafetelor pentru sadisfacerea cerintelor functionale ale reperului. bazele de cotare fiind alese corespunzator. In consecinta. Toleranta si dimensiunile opiesei sunt notate. . cursuri si referate postate de utilizatori. Scopul acestei analize este de a preveni risipa de manopera. forma si dimensiunile find date de necesitatea reiesita din ansamblul general al P.012) este din 18 MnCr10 si are urmatoarele caracteristici. ca de altfel si calitatea suprafetelor (rugozitate) intre ele existand concordante recomandate in domeniu pentru astfel de tipuri de piese.Vizitati www. Materialul din care se executa reperul AX PINION (97. limita de curgere Tc = 85 daN/mm2 rezistenta minima la rupere : Tr = 100 daN/mm2 alungirea la rupere đ = 9% . Facultatea de Mecanica Ed.14. Pagina 62 din 118 . Functionalitatea piesie este corespunzatoare scopului pentru care e propus si proiectat si nu exista si nici nu creaza probleme in proiectarea procesului de productie. Forma constructiva a piesei si indicatiile tehnologice sunt respectate conform literaturii de specialitate. O atentie deosebita se va acorda tehnologitatii reperului. Piesa pentru care se proiecteaza procesul tehnologic face parte din grupa axului pinion. Proiectarea proceselor tehnologice este o faza premergatoare de analiza amanuntita a documentatiei.duritatea in stare normalizata : 30 – 35 HRC .

3. cca 2300 lei/ora. destinatia materialului si conditiile de functionare a reperului . Forma simpla . energie. La elaborarea si utilizarea unor semifabricate a caror forma aproximeaza mai grosolan forma piesei finite. CSL – cheltuieli generale ale sectiei de prelucrare mecanica.23. respectiv a procesului de obtinere a acestuia se face functie de : volumul productiei . dar adaosurile sunt mai mari. cca 120% π · d2 G1L = l · ———— · g [kg] (3.tocilar. dar cu cheltuieli de elaborare a semifabricatului mai ridicate. scule. a semifabricatului. etc. cheltuielile de elaborare a semifabricatului sunt mai reduse. dimensiunile si masa reperului . laminat sau forjat. serie mica si unicat a reperului. Reducerea consumului de metal si volumului de manopera la prelucrarea mecanica se obtine prin utilizarea unor semifabricate mai apropiate ca forma de forma piesei finite. existenta utilajelor pentru prelucrarea suprafetelor. T1L – timpul necesar degrosarii semifabricatului laminat in ore. Criteriile ce stau la baza adoptarii deciziei de alegere a modului de elaborare a semifabricatului este costul cumulat al cheltuieliulor de elaborare a semifabricatului cu cel al prelucrarii. cursuri si referate postate de utilizatori. fapt ce determina cresteri ale consumului de manopera. pana la aducerea la forma finala.012) permite varianta de daborare a semifabricatului turnat.Vizitati www. nu permite si nu justifica turnarea sau forjarea semifabricatului si in acest caz alegsemifabricatul din laminat. lungimea semifabricatului laminat Pagina 63 din 118 . forma.ro ! Arhiva online cu diplome. Reperul luat in studiu (Ax PINION – 97.din tabelul 1 anexa1 RL – retributia medie orara a operatiilor ce executa degrosarea.2)3 4 in care: l = 300mm.3 ALEGEREA SEMIFABRICATULUI Alegerea semifabricatului. Costul (C1) cumulat al cheltuielilor pentru semifabricatul laminat l-am calculat cu relatia : Cs C1L = G1L · C + RT1(1 + ——) [lei] 100 in care G1L – este masa semifabricatului in kg CL – costul unitar al semifabricatului laminat. in lei/kg.

dimensiunile si masa reperului .131. retributia medie pentru turnat (2-240) TT = 1. cheltuieli generale ale atelierului de prelucrari mecanice din cadrul sectiei (2-242) Revenind in relatiile (1) si (2) si facand inlocuirile obtinem : 3.8 g/cm3. Anexa II Tabelul 2 (2-241) T1L = 1. costul unitar al semifabricatului laminat (2-239) RL = 1850 lei/ora. diametrul semifabricatului turnat Tot din relatiile (1) si (2) cu inlocuirile de mai sus pentru semifabricatul turnat vom avea : 3.Vizitati www.20 lei C1L = 14078.25.20 = 1.85 = 15210 lei C1t = 15210 lei 4 Costul obtinut dintre C1L si C1T este optim pentru folosirea semifabricatului laminat. de aceea am ales atat pentru productia individuala cat si pentru cea de serie mica semifabricatul laminat la cald pentru ca : C1L > C1T = 15210 – 14078. cursuri si referate postate de utilizatori. d = 55mm. Tabelul I .80lei Alegerea semifabricatului. timpul necesar degrasarii (2-242) CSL = 200%. forma. timpul de degrasare (2-241) CST = 200%. cheltuieli generale (2_242) LT = 310.20 lei 4 pentru semifabricatul turnat vom avea: CT = 810 lei/kg. in mm. retributia medie orara a operatorului ce executa degresarea. Anexa I . densitatea materialului (0. Pagina 64 din 118 .tocilar.131. dT = 58mm.1) CL = 707 lei/kg.14 · 58 C1T = 310 · ———— · 7.80 lei 1.ro ! Arhiva online cu diplome. lungimea semifabricatului turnat. costul semifabricatului turnat (2-239) RT = 1850 lei/ora . diametrul semifabricatului laminat g = 7.25. respectiv a procedeuluide obtinere a acestuia am facut-o in functie de : volumul productiei.14 · 55 C1L = 300 · ———— · 78 = 14078.

przinta o etapa principala ce influenteaza decisiv performantele tehnico – economice a variantei de prelucrare propusa. de forma si calitatea suprafetelor impuse de conditiile functionale. creste consumul de material. 3. 3. creste consumul de energie si manopera.tocilar. denumit adaos de prelucrare. destinatia reperului. In tabelul 1. Daca adaosul de prlucrare este pera mare. cursuri si referate postate de utilizatori. comuna datorita faptului ca importanta axului pinion nu permite o tehnologie mai sumara dacat aceea de serie mica pentru o buna functionare si silentiozitate in componenta puntii motorizate (PM). Un adaos de prelucrare prea mic poate conduce la rebutarea piesei ca urmare a faptului ca la prelucrarea curenta nu pot fi eliminate abaterile obtinute la prelucrarea precedenta.statistica metoda prin calcul analitic metoda probabilistica. Stabilirea corecta a marimii acestuia este foarte importanta atat din punct de vedere tehnic cat si economic. este necesar de cele mai multe ori ca de pe semifabricate sa indepartam un strat material. sunt necesare operatiuni sau faze de prelucrare suplimentare. existenta utilajului pentru prelucrarea semifabricatului. Pagina 65 din 118 .5 CALCULUL ADAOSULUI DE PRELUCRARE SI A DIMENSIUNILOR INTERMEDIARE Pentru obtinerea organelor de masini cu precizie dimensionala. am prezentat succesiunea operatiilor tehnologice intr-o productie de serie mica si individuala. ceea ce conduce la scumpirea fabricatiei. La stabilirea succesiunii operatiilor am tinut cont de principalele recomandari pentru productia de serie mica si inndividuala recomandate in capitolul 4 aliniatul 1 din TV pagina 23.1.ro ! Arhiva online cu diplome. materialului si conditiile de functionare .Vizitati www.5 STABILIREA ITINERARULUI TEHNOLOGIC Elaborarea structurii itinerarului tehnologic. Pentru stabilirea adaosului de prelucrare se folosesc metode ca : metoda experimental .

1.Vizitati www. Adaosul de prelucrare minim la prelucrarea curenta (Acmin) il voi determina cu relatia : .4)3 pentru adaosuri simetrice la suprafete de revolutie : 2Acmin= 2(Rzp+ δp + ςp + εv) (3.56 δp .5)3 si pentru adaosuri simetrice la suprafete plane opuse ce se prelucreaza simultan. [μm] (3. pentru lc ≤ —— (3.3)3 . Tabelul 1.5.5. in care : Rzp – este inaltimea medie a neregularitatilor rezultate la prelucrarea precedenta [μm] Tb.7)3 2 ∆c = curbura specifica [μm/mm] Pagina 66 din 118 .ro ! Arhiva online cu diplome.1 3. curbura .6)3 l ςc = 2∆c x lc . CALCULUL ADAOSULUI DE PRELUCRARE Pentru calculul adaosului de prelucrare folosesc metoda prin calcul analitic ce se face dupa stabilireaprocedeului de elaborare a semifabricatului si succesiunea operatiilor si fazelor de prelucrare si a schemelor de prindere a piesei.adancimea stratului de la suprafata cu defecte de prelucrare precedenta [μm] Tb.tocilar.5. cursuri si referate postate de utilizatori.pentru adaosurile de prelucrare minima curenta : Acmin= Rzp+ δp + ςp + εv (3.56 ςp .pentru adaosurile asimetrice : 2Acmin= 2[Rzp+ δp + √ (ςp2 + εv2)] (3.abaterea spatiala la prelucrarea precedenta ςp = √( ςp2 + ς2centr) .

bmin – dimensiunea maxima. cursuri si referate postate de utilizatori. conform tabelului 5. distanta de la sectiunea de prelucrat.tocilar. respectiv minima la prelucrarea precedenta. ele fiind trecute in documentatia tehnologica ( plan de operatii).9)3 anom = amax (rotunjit. respectiv minima la prelucrarea curenta. Acnom – adaosul de prelucrare nominal la prelucrarea considerata. sdeci in ordinea inversa a operatiilor de prelucrare.Tp) pentru suprafete interioare cu adaos simetric amin = bmin – 2Acnom (3.2 CALCULUL DIMENSIUNILOR INTREMEDIARE Prin dimensiuni intermediare sau interoperationale se inteleg dimensiunile succesive pe care le primeste semifabricatul in diferite faze sau operatii de prelucrare. amax .10)3 anom = amin (rotunjit .ro ! Arhiva online cu diplome. amin – dimensiunea maxima . pana a ajunge piesa.pentru suprafete exterioare cu adaos asimetric amax = bmax + Acnom (3. anom . anom + Tp) Pagina 67 din 118 . Dimensiunile intermediiare le calculez plecand de la dimensiunile piesei finite spre ale semifabricatului.8)3 anom = amax (rotunjit) | dimensiunea obtinuta la prelucrarea respectiva . anom – dimensiunea nominala la prelucrarea precedenta bmax . pana la capatul cel mai apropiat sau 2 la locul de fixare [mm] ςcentr – eroarea de centrare [μm] εv – eroarea de verificare a dimensiunilor respective [μm] 3.5. Pentru stabilirea adaosului de prelucrare la productia de serie mica am folosit metoda calculului analitic si in continuare ma folosesc de urmatoarele semnificatii consacrate : Acmin – adaosul de prelucrare minim la prelucrarea considerata.65 (2-89) pentru suprafete exterior cu adaos simetric amax = bmax + 2Acnom | (3.Vizitati www. l lc ≤ —— . Acestea sunt de fapt dimensiuni tehnologice. bnom – dimensiunea nominala la prelucrarea curenta Tp – toleranta dimensionala obtinuta la prelucrarea precedenta Pentru calculul dimensiunilor intermediare am folosit urmatoarele relatii.

cursuri si referate postate de utilizatori.1 si 5.80 mm anom = 300.Vizitati www. tabelul 4.tocilar.8 – 0.6.ro ! Arhiva online cu diplome.6 CALCULUL ADAOSULUI DE PRELUCRARE SI A DIMENSIUNILOR INTERMEDIARE PE OPERATII TEHNOLOGICE CONFORM ITINERARULUI TEHN. 3. Cap.1 STABILIREA LUNGIMII DE DEBITARE (Id) A SEMIFABRICATULUI LAMINAT OPERATIA NR.2 – STRUNJIRE I Strunjit frontal pentru primul capat: Din relatiile (3. este toleranta obtinuta la debitarea cu ferestraul alternativ.1 .10 + 0. in care lpfinita = 300 ± 0.10)3 in care facem inlocuirile cu : Rzp = 150 μm δp = 200 ςp = 0 εv = 100 μm Tp = 250 μm Vom avea: μm Acmin= Rzp+ δp + ςp + εv = 150 + 200 + 0 + 100 = 450 μm Acnom = Acmin + Tp = 450 + 250 = 700 μm In urma strunjirii ambelor capete.7 ± 0.4 3. Tp = 2500 . treptele de toleranta (IT) si tolerantele dimensiunilor le-am ales din tabelul 4. se va obtine dimensiunea: lp = lpfinita + Acnom .100 mm dupa strunjirea primului capat se va obtine dimensiune: amax = bmax + Acnom = 300. 2.5 (2-29) OPERATIA NR1 – DEBITARE Pagina 68 din 118 .10 Acnom = 700 μm = 0.54.7 = 300.7 = 300.3)3 si (3.70 mm lp = 300 + 0.

5)3 rezulta : ςp = √(722+2502) = 260 μm ςp = 260 μm Din relatia (3.5 x 72 μm εv = 100 μm ςcentr = 250 μm ςp = √(722+2502) = 260 μm ςp = 260 μm : 2ACmin = 2[50+ 50 + √(2602 + 1002)] = 756 μm 2ACmin = 756 μm ACnom = 756 + 250 = 1016 μm amax = 52.5)3 rezulta: 2ACmin = 2[25 + 25 + √(2602 + 1002)] = 656 μm 2ACmin = 656 μm ACnom = 656 + 100 = 756 μm amax = 51. 40(150) μm si o precizie de prelucrare dimensionala de 2500 μm si in acest caz vom avea : amax = 303.50 = 305.756 = 52.9)3 amax = anom + Tp = 300.472mm anom = 52.472 – 0.456 – 0. dimensiune semifabricatului ld obtinuta la debitare este data de relatia (3.250mm Anom degros = 53.456mm ςc = 2 x 0.456 + 1.100mm faza strunjire de degrosare bnom = 52.456mm anom = 52. rezulta o rugozitate a suprafetei prelucrate Ra (Rz).250mm Pagina 69 din 118 .6.5 x 72 μm εv = 100 μm ςcentr = 250 μm Din relatia (3.70 = 305 + 0.8 + 2.640mm Rzp = εp = 25 μm bmax = 51.70mm ld = 305 + 0.700mm IT = TP = 100 μm bmin = 51.70mm 3.456 – 0.100mm Anom finis = 52. Din tabelul 4.016 = 53.200 + 2.700mm ςc = 2 x 0.500 = 303.700 + 0.900mm Rzp = εp =50μm bmax = 52.ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar.5 (2-29) pentru debitare cu ferestraul alternativ la diametrul barei cuprin intre 26 si 75 mm. cursuri si referate postate de utilizatori.456mm IT = Tp = 250 μm bmin = 51.2 STABILIREA DIAMETRULUI (Ød) A SEMIFABRICATULUI LAMINAT OPERATIA NR4 – STRUNJIRE III faza de strunjire de finisare : bnom = 51.Vizitati www.200 mm.456 – 0.

5)3 cu datele de la sunpunctul precedent astfel : amin = bmin – 2Acmin = 25.3 CALCULUL ADAOSULUI DE PRELUCRARE PENTRU SUPRAFETE INTERIOARE OPERATIA NR.25mm t = 7.7 mm Фd = 53-0.1+0.ro ! Arhiva online cu diplome. burgiat Ф8.133mm strunjirea interioara de finisare o voi calcula tot cu relatia (3.316 – 0.316 = 25.316 – 0. burghiat-largit Ф23 x 25 mm.13 pentru diametrul semifabricatului laminat la cald avem Фd = 530.11 – STRUNJIRE IV faza II. tot o gaura infundata ce se face pe 25mm in vederea strunjirii interioare in care D = 25mm Adancimea de aschiere fiind: D.6.D’ 23 – 8.25mm t’ = 4.5 t’ = —— = —— = 4. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar.283 = 25.5 t’ = —— = ———— = 7.1+0.Vizitati www. Aceasta gaura infundata se face pe adancimea de 54mm si D’ = 8.7 mm 3.5 mm Deci dimensiunea in urma operatiei de strunjire de finisare este : Ф25.5 x 54 (pentru M:10).25mm 22 faza IV strunjire interioara de degrosare o voi calcu cu relatia (2.5)3 in care : Rzp = 20 μm εp = 0 ςp = 25 μm εv = 60 μm lc = 8 μm ςp = Δc x lc = 96 μm Δc = 0.5+0.25mm 22 faza III.100 = 25.1 mm Pagina 70 din 118 . Din tabelul 5.216 anom = 25.5mm D’ 8.133mm amax = amin + Tp = 25.12 μm/mm 2ACmin = 2[20+ 25 + √(962 + 602)] = 316 μm calculul dimensiunii interioare – intermediare dimensiunea la operatia curenta este: bmax = bmin = bnom = 25 + 0.

7 + 0.024mm OPERATIA NR.ro ! Arhiva online cu diplome. Adaosul de prelucrare pentru operatia de rectificare-finisare este dat de relatia(3.Vizitati www. OPERATIA NR.96mm 2ACmin = 2(29.6mm amax = amin + Tp = 25. cursuri si referate postate de utilizatori. dimensiunea interioara este : Ф25.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.92 + 38 = 99.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.8mm Tp = 38 μm ςp = 0.92 ≈ 100 μm = 0.5 mm bnom = 25.00 μm In cadrul dimensiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 25.5 – 0.40 = 26.00 + 40 = 100 μm = 0.92 μm Calculul dimensiunilor intermediare pentru operatia curenta bmax = 25.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.38 = 25.96) = 59.1 = 25.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 25.1 = 25.700mm bnom = 25.1mm amin = bmin – 2Acnom = 25.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.7 – 0.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 15 μm Δc = 0.724mm bmin = 25.78mm Deci in urma operatiei de rectificare degrosare.5mm Dimensiunile la operatia precedenta (strunjire de finisare sunt urmatoarele) : 2Acnom = aAcmin + Tp = 61.700mm Dimensiunile la operatia precedenta(rectificare de degrosare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60.6mm bmin = 25.4 + 0.92 μm ≈ 60.6 + 0.96mm 2ACmin = 2(30.00mm Pagina 71 din 118 .96) = 61.4mm amax = amin + Tp = 25.24 – RECTIFICARE VII – FINISARE .tocilar.18 – RECTIFICARE III – DEGROSARE Adaosul de prelucrare pentru operatia rectificare-degrosare este dat de relatia(3.

12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.40 = 28.0.007 3. deci Фfinisare este Ф26+0.6mm amax = amin + Tp = 276 + 0.009 +0.00 + 40 = 100 μm = 0.92 μm ≈ 60.004.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.724mm bnom = 27.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.6.96) = 59.020. cursuri si referate postate de utilizatori.96mm 2ACmin = 2(29.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: Pagina 72 din 118 .este dat de relatia (3.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 27.4 CALCULUL ADAOSULUI DE PRELUCRARE LA SUPRAFETE EXTERIOARE OPERATIA NR.tocilar.700mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.020 mm -0.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 27.700mm bmin = 27.1 = 27.92 μm ≈ 60.007 -0. deci Фfinisare este: Ф28 – 0.21 – RECTIFICARE V – FAZA II – FINISARE a) Adaosul de prelucrare pentru operatia rectificare-finisare la palierul I – este dat de relatia (3.96mm 2ACmin = 2(29.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.009 . dimensiunea exterioara este de Ф28 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0. Deci in urma operatiei de rectificare finisare. dimensionarea interioara este Ф26 la care se aplica toleranta pentru rulmenti cu ace de +0.00mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.7 – 0.004 Adaosul de prelucrare pentru operatia rectificare-finisare la palierul II (pentru rulment).96) = 59.ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www.

6mm amax = amin + Tp = 29.96mm 2ACmin = 2(29.92 μm ≈ 60.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.700mm bnom = 29. frana electromagnetica.700mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 29.40 = 34.7 – 0. alejaz liber pe ax pinion – este dat de relatia (3.Vizitati www.96) = 59.004.00mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.tocilar.00 + 40 = 100 μm = 0. cursuri si referate postate de utilizatori.0.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 33.006 .724mm bmin = 29.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 33.724mm bmin = 33.ro ! Arhiva online cu diplome. bmax = 29.700mm bnom = 33.70 – 0.60mm amax = amin + Tp = 33.006 +0.60 + 0.004 c) Adaosul de prelucrare pentru operatia rectificare-finisare la palierul III.00mm Pagina 73 din 118 . dimensiunea exterioara este de Ф30 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0. deci Фfinisare este: Ф30 – 0.00 + 40 = 100 μm = 0.1 = 33.1 = 29.700mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60.60 + 0.40 = 30.

92 μm ≈ 60.00 + 40 = 100 μm = 0.1 = 33.100. alejaz liber pe ax pinion – este dat de relatia (3.724mm bmin = 39.60 + 0. dimensiunea exterioara este de Ф34 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0. cursuri si referate postate de utilizatori.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.96mm 2ACmin = 2(29.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.Vizitati www.8mm Tp = 40 μm ςp = 0. frana electromagnetica.700mm Pagina 74 din 118 .700mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60. deci Фfinisare este: Ф34 +0.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 33.96) = 59.017 -0.100 d) Adaosul de prelucrare pentru operatia rectificare-finisare la palierul IV.96mm 2ACmin = 2(29.ro ! Arhiva online cu diplome.70 – 0.60mm amax = amin + Tp = 33.724mm bmin = 33.700mm bnom = 39.700mm bnom = 33.100. Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.92 μm ≈ 60.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 39.96) = 59.008 d) Adaosul de prelucrare pentru operatia rectificare-finisare la palierul V(pentru rulment) – este dat de relatia (3.00mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.tocilar. deci Фfinisare este: Ф34 +0.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0. dimensiunea exterioara este de Ф34 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.40 = 34.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 33.

200 – 0.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 40.5 +0.60mm amax = amin + Tp = 39.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 39.5)3 in care : Pagina 75 din 118 .8mm Tp = 40 μm ςp = 0.1 = 40.ro ! Arhiva online cu diplome. este data de relatia (3. Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60.60 + 0. deci Фfinisare este: Ф34 +0.006 OPERATIA NR.100. deci Фfinisare este: Ф40.10 + 0.40 = 40.70 – 0.17 – RECTIFICARE II – FINISARE II a) Adaosul de prelucrare pentru operatia la rectificare – finisare II la palierul V (pentru rulment). este data de relatia (3.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.006 -0.00 + 40 = 100 μm = 0. dimensiunea exterioara este de Ф34 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.5 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.Vizitati www.700mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60 + 40 = 100 μm = 0.40 = 40.724mm bmin = 40.05. cursuri si referate postate de utilizatori.10mm amax = amin + Tp = 40.700mm bnom = 40.96) = 59.005 b) Adaosul de prelucrare pentru operatia la rectificare – finisare II la palierul II (pentru rulment). dimensiunea exterioara este de Ф40.92 μm ≈ 60.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 40.96mm 2ACmin = 2(29.1 = 39.tocilar.00mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.05mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.

2 +0. este data de relatia (3. cursuri si referate postate de utilizatori.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.80mm amax = amin + Tp = 29.96) = 59.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.96mm 2ACmin = 2(29.100mm bnom = 30.tocilar.40 = 30.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 29.100mm Pagina 76 din 118 .Vizitati www.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 30.80 + 0.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.92 μm ≈ 60.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.900mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60 + 40 = 100 μm = 0. dimensiunea exterioara este de Ф30.9 – 0.ro ! Arhiva online cu diplome. Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.05.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 29.900mm bnom = 29.1 = 29.2 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.924mm bmin = 29.96mm 2ACmin = 2(29. deci Фfinisare este: Ф30.20mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.005 OPERATIA NR.96) = 59.124mm bmin = 30.10 – RECTIFICARE I – DEGROSARE a) Adaosul de prelucrare pentru operatia la rectificare – degrosare la palierul II (pentru rulment).92 μm ≈ 60.

124mm bmin = 34.96) = 59.10 – 0.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 30.40 = 30. Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60 + 40 = 100 μm = 0. deci Фfinisare este: Ф34.92 μm ≈ 60.4 +0.005 b) Adaosul de prelucrare pentru operatia la rectificare – degrosare la palierul IV (pentru rulment).8mm Tp = 40 μm ςp = 0.ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori.2 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.100 – 0.40mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 34.05.96mm 2ACmin = 2(29. este data de relatia (3.80 + 0.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0. deci Фfinisare este: Ф30. este data de relatia (3.100mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60 + 40 = 100 μm = 0.Vizitati www.5)3 in care : Pagina 77 din 118 .10 + 0.40 = 34.40mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.tocilar.100mm bnom = 34.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.5 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0. dimensiunea exterioara este de Ф40.1 = 30.00mm amax = amin + Tp = 34.005 c) Adaosul de prelucrare pentru operatia la rectificare – finisare II la palierul V (pentru rulment).05.1 = 34.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 34.04 +0.00mm amax = amin + Tp = 30. dimensiunea exterioara este de Ф30.

dimensiunea exterioara este de Ф40.tocilar.4 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.13mm OPERATIA NR.40 = 40.25mm Adaosul de prelucrare la frezarea danturii de degrosare in acest caz este functie de modulul (m. este data de relatia (3.100mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60 + 40 = 100 μm = 0.25) = 2.2.5mm) din care scade cu : adaosul pentru rectificat dantura armax = 0. Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.92 μm ≈ 60.30 (2-68) si cu rezultatul anterior din (3.10 – RECTIFICARE I – DEGROSARE a) Adaosul de prelucrare la frezarea danturii de finisare. cursuri si referate postate de utilizatori.92 μm ≈ 60.1 = 40.124mm bmin = 40.25mm affmax = 0.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.11 mm tab5.Vizitati www.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 40.22 – RECTIFICARE – DANTURA z = 18.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 40.3)3 il introducem in (3.50.14 + 0.96) = 59.13 mm afdmax = 2.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.005 OPERATIA NR.12 + 0.1 – 0.4 + 0.5mm Pagina 78 din 118 .4 +0.12mm deci : afdmax = 2.8)3 rezulta: affmax = bmax + 2Acnom = 0.100mm bnom = 40.96) = 59.ro ! Arhiva online cu diplome. m = 2.4mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare. deci Фfinisare este: Ф40.00mm amax = amin + Tp = 40.10 μm = 1.3)3 in care : Rzp = 10 μm ςp = 0.5 – (0.95 μm ςp = 25 μm εv = 34 μm 2ACmin = 2(29.11 = 0.96mm 2ACmin = 2(29.00 μm dar bmax = 1.

1 + 0.4mm OPERATIA NR.4mm acpmax = 4.36) si adancimea (4. cu Ф2.02 μm dar bmax = 100 μm = 0.12mm OPERATIA NR.ro ! Arhiva online cu diplome.8 – FREZARE – NUT DE PANA Cele doua nuturi de pana au : latimea (8-0.25mm 2 OPERATIIA NR.12mm armax = 0.31 (2-68) si cu rezultatul anterior din (3.3)3 in care : Rzp = 2 μm ςp = 0.2 + 0.2 = 4.2mm toleranta 0. Adaosul de prelucrare la rectificarea danturii .2mm la care se adauga si toleranta : adaosul de prelucrare = 4.2) si lungimi diferite de 40mm si rspectiv 45mm.2mm acpmax = 4.8)3 rezulta: armax = bmax + 2Acnom = 0.3)3 il introducem in (3.3 – STRUNJIRE II – DEGROSARE Pagina 79 din 118 . cursuri si referate postate de utilizatori.92 μm ≈ 0.Vizitati www. Adaosul de prelucrat in acest caz este egal cu adancimea de aschiere : D amaz = t = —— in care : 2 D = 2.8nuturi de pana este : 4.2 + 0.2 – STRUNJIRE I – BURGHIAT CENTRE Aceasta operatie se executa la ambele capete la o adancime de 12mm.95) = 19. este data de relatia (3.5mm. infundat si cu sanfren la intrare.5mm – diametrul gaurii 25 amaz = t = —— = 1.02 = 0. Deci adaosul de prelucrare pentru operatia de frezat nr.1 mm tab5.tocilar.95 μm ςp = 3 μm εv = 4 μm 2ACmin = 2(9.

326mm bmin = 40.10)3 rezulta : |amin = bmin – 2Acnom = 34.15 + 0.36) = 148.8 + 48 = 251.326mm bmin = 34.30 + 0.30 – 0.35 = 34.tocilar.1.50mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.300mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 0.015 mm In calculul dimensiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 40.1 = 40.5)3 si (3.7)3 in care: ςp = 0.35 = 0. cursuri si referate postate de utilizatori.15mm |amax = amin + Tp = 34.72 μm ≈ 0.1 = 40.35 = 40. deci Фdegresare este:Ф40.ro ! Arhiva online cu diplome.50mm Pagina 80 din 118 .8 + 141.30 – 0.10mm |amax = amin + Tp = 40.7)3 rezulta: ςp = 0.8)3 in care: Rzp = 15 μm ςp = Δc x lc ςp = 30 μm Δc = 0.300mm bnom = 40.6 μm/mm εv = 29 μm lc = 0.25 : 2 Faza II – strunjire palier IV – Adaosul de prelucrare il determin cu relatia: (3.15mm din (3.4mm .50mm din (3.300mm bnom = 34.6mm Tp = 350 μm Din (3.50 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.15 = 40. dimensiunea exterioara este de 40.50 +0.36 μm 2ACmin = 0. Faza I – strunjire palier V – Adaosul de prelucrare il determin cu relatia: (3.36mm Din (3.Vizitati www.15 + 0.15 + 0.5)3 si (3. t = 6.300mm 2Acnom = 2Acmin + Tp = 34.15mm bmax = 34.5)3 rezulta: 2ACmin = 2(74.1mm Faza ce se executa din doua treceri pe o lungime de :15.10)3 rezulta : |amin = bmin – 2Acnom = 40.

36 μm 2ACmin = 0.30 – 0.15 + 0.5mm rezulta: amax = t = (40.50 la care se aplica toleranta pentru rectificare +0.15mm |amax = amin + Tp = 30.1mm Faza ce se executa din doua treceri pe o lungime de : 141. dimensiunea exterioara este de 34.tocilar.5 – 34.5) :2 = 2mm Faza IV – strunjire palier I – Adaosul de prelucrare il determin cu relatia: (3.Vizitati www.326mm bmin = 30.6mm si care cu un adaos de prelucrare egal cu adancimea de aschiere dat de relatia : D-d amaz = t = —— [mm] (3.1 = 30.15mm bmax = 30. deci Фdegresare este:Ф30.1.300mm 2Acnom = 2Acmin + Tp = 0.7)3 in care: ςp = 0.36 μm 2ACmin = 0.300mm bnom = 30.5)3 si (3.35 + 0.12)3 2 in care D – diametrul exterior = 40.1mm Faza ce se executa din doua treceri pe o lungime de : 45.5mm rezulta: amax = t = (34.5) :3 = 3mm.7)3 in care: ςp = 0. dimensiunea este de 30.8 +48 = 235.50 la care se aplica toleranta pentru rectificare +0.5mm d = 30.35 = 30.1.15 = 0.5mm d = 34.12)3: in care D – 34.8 + 48 = 93. cursuri si referate postate de utilizatori.35mm Pagina 81 din 118 .50mm Tp = 0.15mm 2Acnom = 0.10)3 rezulta : |amin = bmin – 2Acnom = 30.ro ! Arhiva online cu diplome.50mm Deci in urma operatiei de strunjire -degrosare.50 +0. Deci in urma operatiei de rectificare-finisare. Faza III – strunjire palier II – Adaosul de prelucrare il determin cu relatia: (3.5 – 30.50 +0. deci Фdegresare este:Ф34.8mm si un adaos de prelucrare egal cu adancimea de aschiere dat de relatia(3.50mm din (3.8 + 45.5)3 si (3.

15 = 28.200mm Din (3.7. rezultand:Ф28.226mm bmin = 28.4mm In urma fazei rezulta dimensiunea de 28.ro ! Arhiva online cu diplome.05mm |amax = amin + Tp = 28. capacitatea productiva a masinii – unelte sa concorde cu programul de productie impus .5 – 28. alegerea masinilor unelte se realizeaza tinand cont de urmatoarele criterii : posibilitatea generarii suprafetelor la un cost minim . masina – unealta sa asigure realizarea tuturor conditiilor de precizie impuse pisei de prelucrat . Determinarea valorilor din sirul turatiilor si a avansurilor in conditiile specificarii valorilor minime. maxime si a numarului de trepte se realizeaza astfel.1.4 la care se aplica toleranta de +0. schema cinematica.Vizitati www.05mm 3.7 ALEGEREA MASINILOR UNELTE. masa de lucru a masinii – unelte sa permita amplasarea reperului(dimensiunile de gabarit ale reperului si greutatea acestora sa fie in limitele prescrise pentru masina – unealt) . bmax = 28.1mm Faza ce se executa dintr-o trecere pe o lungime de : 48mm si un adaos de prelucrare egal cu adancimea de aschiere dat de relatia(3.05 + 0.tocilar.4 +0.10)3 => |amin = bmin – 2Acnom = 28. LICHIDELOR DE UNGERE SI A MIJLOACELOR DE MASURARE 3.5mm d = 28.1 ALEGEREA MASINILOR UNELTE In proiectarea proceselor tehnologice de prelucrare mecanica.4mm rezulta: amax = t = (30.4) :2 = 1. SCULELOR. sistemele de actionare sa permita prelucrarea cu regimul optim de aschiere. respectiv φs pentru avansuri : nmax Pagina 82 din 118 . In prima faza se determina ratia φn pentru turatii.12)3: in care D – 30. cursuri si referate postate de utilizatori.35 = 28.20 – 0.200mm bnom = 28.

3(16)3 si caracteristicile principale ale unor masini-unelte universale – anexa III – unelte necesare pentru opratii tehnologice stabilite in subcapitolul 3. 100 avansul de taiere…………………………………………………..63. cu relatiile : Ni = nmin φnii-1.1400 x 611 x 890mm greutate maxima cca………………………………………………………550kg Pentru operatiile nr2. 3. i ε (1. φn = Zn-1√———— (3.2000 rot/min Pagina 83 din 118 .225mm diametrul maxim al barei de prelucrat……………………………….continuu motorul electric asincron-trifazat : putere/turatie…………….16)3 Cu relatiile (3.13)3 nmin smax φs = Zs-1√———— (3.4 si 11 – strunjire – aleg normativ..62mm numarul treptelor de turatii………………………………………….3…….1 – debitare – aleg ferestraul alternativ FA300.4 Pentru operatia nr.2..Vizitati www..ro ! Arhiva online cu diplome.21(24)mm domeniul de turatii…………………………………………20….25)3. i ε N (3.3……. care are urmatoarele caracteristici: dimensiunea maxima a materialului debitat: rotund/subunghi ….tocilar.14)3 smin unde zn – reprezinta numarul treptelor din gama de turatii zs – numarul treptelor din gama de avansuri Ulterior se pot obtine toate valorile sirului.450mm distanta maxima intre varfuri …………………………………1000-2000mm diametrul maxim al piesei peste carucior………………………….150mm dimensiunea panzei de ferestrau conform STAS 1066-70………600 x 50 x 4m numarul treptelor cursabile duble pe minut………………………. i ε N (3.zn).zn).. 80.22kw/150 rot/min dimensiuni gabarit lung x lat x inalt………………………. tip SNA 450 care are urmatoarele caracteristici: diametrul maxim al piesei pentru batiu……………………………….14)3. cursuri si referate postate de utilizatori. 300/150mm cursa ramei ……………………………………………………….3. i ε (1. (3.3 numarul curselor pe minut……………………………………….15)3 Sj = smin φsi-1.2.13)3.

care are urmatoarele caracteristici: .280mm numarul maxim de dinti ce se pot freza : ..6mm latimea maxima de frecare pentru roti dintate……………………………. 400.0.38.19.tocilar.longitudinale ……………………………………….8 kw Pagina 84 din 118 ..diametrul maxim al rotii prelucrate……………………………………….2000) domeniul de avansuri : ..5mm/m alezajul conic din axul port-scula………………………………. 0.04-4mm/m inclinatia maxima a suportului port-scula………………………………….1…. 160. 250. 1. 50.port-scula………………………………. 3.1250. 800.5 – frezare – danturare..27. 25.007…1. 0. 100. pentru aceasta operatie aleg masina de frezat roti dintate prin rotogolire tip FD320. 0. 2 :60)……………….028. cursuri si referate postate de utilizatori.1375mm c)Pentru operatia nr.ecuatia speciala (angrenaje de diviz.13.30.25mm/m (0.5 mm/m -tangential…………………………………………………0. (20.10. 3.320mm puterea electrica instalata…………………………………………….. 0.70 – 50mm/m -axial ……………………………………………………….02.36.3050mm latime…………………………………………..7.38..75.0.transversale………………………………………………..170mm puterea motorului principal……………………………………………..Vizitati www.40.15 .2….22. 80..Morse 4 diametrul maxim al sculei standardizate……………………………105mm diametrul mesei……………………………………………………….ecuatia normala (angrenaje de diviz.1800.007….4 numarul treptelor de turatii ale arb.ro ! Arhiva online cu diplome. 315. 0. 599. 0.72.300 rot/min gama avansurilor verticale ale suportuli port-scula la o rotatie a sculei…0. 320mm modulul maxim……………………………………………………………….1600..62. 0.25mm/m cursa maxima a pinalei…………………………………………………200mm cursa maxima a saniei port-cutit……………………………………….26. 63. 2 :60)…………………8 .53. 2.45.5kw masa strungului…………………………………………………………2760kg dimensiuni de gabarit: lungime……………………………………….32.88. 1000.1350mm inaltime……………………………………….. 2.22..8.0. 0. 200. 0.4. 1.58. 600. 0.1. 5) .60º gama avansurilor : -radial (hidraulic fara trepte……………………………….8 gama turatiilor…………………………………………………60….

600.80mm . 30. 75.. 125. 235. 190. 24.ro ! Arhiva online cu diplome.5……542.360 x 1400mm numarul canalelor T……………………………………………………..5 kw putere electromotor pentru avansuri…………………………….longitudinal…………………. 200. 60.Vizitati www. 800. 48. 160.980mm inaltime………………………………………1900mm masa utilajului……………………………………………………………3700kg Pentru operatia nr..2200mm latime……………………………………….8 – frezare..19…950mm/m numarul treptelor de avansuri…………………………………………….18 (19. dimensiuni de gabarit: lungime…………………………………….765mm/min puterea electromotorului de actionare principal…………………7. 118.mm/m domeniul avans. 40.0º domeniul avans. de rotatii. 475.. 250.5mm distanta intre axa arborelui principal si ghidajul batiului…………….1500/rot/min puterea electromotor pentru racire…………………………………0. aleg masina de frezare verticala tip FV – 36 care are urmatoarele caracteristici: .3 buc latimea canalelor…………………………………………………………18mm distanta intre canale……………………………………………………….80.50 diametrul axului principal in rulmentul din fata………………………100mm .domeniul de rotatie al axului principal……………………………. 315.tocilar. 38.suprafata mesei…………………………………………………….cursa transversala : automat/manuala…………………………………450/470mm distanta dintre axa principala si suprafata mesei……………………55…525mm distanta intre ghidajele batiului si mijlocul mesei………. 1600) unghiul de rotatie in plan orizontal al mesei……………………………. 50.32. 1000. 500.3500kg dimensiuni de gabarit : lungime…………………………………. 400... 950) avans rapid longitudinal si transversal………………………….2300mm/min avans rapid vertical………………………………………………. 100.900/920mm . 375.longitudinele si transversale……………………. 95. Verticale : ½ din avans. cursuri si referate postate de utilizatori.1968mm Pagina 85 din 118 . 150. electromiotor racier………………………………3000rot/min greutatea masinii………………………………………………….cursa longitudinala: automat/manuala……………………………….222. 750.15 kw nr..360mm conul axului9 principal………………………………………………150.1600rot/min numarul treptelor de turatii ax principal……………………………………18 (32. 63.. 300. 1250. 630.

de rectificare………………………15 – 80 mm lungimea maxima de rectificat exterior……………………………300mm lungimea maxima de rectificat interior……………………………. 21 si 24 – rectificare exterior. 489..tocilar. 236. 115..1680mm latime……………………………. 735.7 kw -turatia………………………………………………. care are urmatoarele caracteristici tehnice: diametrul pietrei cilindrice plane……………………………………….300mm numarul posturilor de lucru…………………………………………….. 390.190kg Pentru operatiile: Pagina 86 din 118 . bachelita dimensiuni de gabarit : lungime……………………………………….. 690.ceramic. 17.ro ! Arhiva online cu diplome...1500 rot/min tipul diametrului pietrei: . 800) unghiul maxim de rotire a papusii port-presa …………………. cu urmatoarele caracteristici tehnice : diametrul maxim de rectificare……………………………………100mm domeniul diametrelor inter.100mm unghiul de rotire al mesei…………………………………………….1000mm viteza maxima periferica a pietrei………………………………………24 m/s -putere………………………………………………….Morse 5 dimensiuni de gabarit : lungime…………………………. 10.. aleg masina de rectificat universala tip RU-100. 143..25mm distanta dintre planele mediane ale pitrelor………………………….1480 rot/mi domeniul de turatii al piesei (reglabile continu)…………………63. cursuri si referate postate de utilizatori.. 463..16 – curatat-periat. aleg polizorul universal cu aspirator PU 300 A.…1. 525.Vizitati www... 378.2375mm inaltime…………………………………. 602. 324.1330mm greutate (cu aspirator) ………………………………………………….2225mm greutatea masinii ………………………………………………2400kg Pentru operatia nr.800 rot/min (63.1835mm inaltime………………………….2025mm Pentru operatiile nr.12º latimea maxima a discului……………………………………………40mm turatia arborelui pietrei abrazive…………………………………….800mm latime…………………………………………570mm inaltime……………………………………….. latime……………………………………..…420mm inaltimea axelor pietrelor de la sol…………………………………….2 diametrul capetelor de iesire al arborelui electromotor…………………. 18. 85.

B 1600 x 100 cod WMW Nr.2 ALEGEREA SCULELOR Influienta sculei aschietoare asupra prelucrabilitatii se manifesta prin intermediul materialului partii aschietoare si a parametrilor geometrici ai acestuia. prelucrabilitate buna. cost redus.Z. 2.8 – raionare dantura – am ales masina de raionat dantura tip 580.6 – 2 – 96 Otelul rapid. a) Pentru operatia nr.15 – indreptare – am ales o presa tip PHO – 25 Nr. Nr 7 – trasare. STAS 358 – 67 /RP 3-1 strunjirea de finisare a suprafetelor – cu cutitul 25 x 10 STAS 6378 – 80/P20 strunjirea interioara – o voi face cu cutitul 20 x 10 STAS 6378-80/P10 c) Pentru operatia nr.am ales o masa de cusut 1000 x 1200mm Nr 9. cat si caracteristicile acestora le-am ales tinand cont de recomandarile prevazute in tabelele 6.A Nr. CFI si CFII – control intermediar si final. caracterizat prin tehnicitate. se recomanda a fi utilizat pentru aschierea suprafetelor discontinuue. fabricata in URSS Nr.5.5mm d) Pentru operatia nr. montare si demontare dispozitiv.4.ro ! Arhiva online cu diplome. am ales banc de lacatuserie NrCI.20 – rectificat centre Ф2. rezistenta la rupere. freze.5 – frezarea danturii – de degrosare si frezarea danturiide finisare aleg: Freza melc model mm 2. 6. burghie. 3. am ales o masa de control. Recomandari ptivind utilizarea sculelor aschietoare precum si a materialelor abrazive.14 – operatiile de tratament termic si termochimic am ales instalatii specifice acestor tratamente. CIII.1 – debitarea semifabricatului – voi folosi panza ferestraului STAS a066 – 70. Nr.tocilar. CII. variatii ale sectiunilor sau la confectionarea sculelor : cutite. strunjirea capetelor piesei – am ales cutit 32 x 20. cursuri si referate postate de utilizatori.7. 19 si 23 – ajustare.5 – 95 si 6.22 – rectificat dantura – am ales o masina de rectificat dantura tip REISHAUER cod N.5 – am ales o masina de rectificat tip six. 4 si 11 – strunjire de degrosare a suprafetelor exterioare.z.8 – frezarea canalelor de pana aleg Freza deget Ф8 STAS Pagina 87 din 118 . 3. 2-9. 13.12. 600 x 50 x 4mm b) Pentru operatiile nr.Vizitati www. etc. am ales cutit 20 x 20 STAS 6377-80/PSC.

ro ! Arhiva online cu diplome. strunjire.tocilar.8 – raionare dantura – folosesc masina SH 580.Vizitati www. CONSERVARE Lichidele de racire ungere contribuie la cresterea durabilitatii sculelor de aschiere. Nr.16 – curatat – periat. e) Pentru operatia nr.7 – trasare – folosesc un ac de trasat Ф3 STAS Nr. Nr.20 – rectificare centre – aleg : piatra cu coada tip En 25-40 L-D C. antiuzura.10. 25….strunjire. Nr. 18 si 24 – rectificare exterioara am ales discul abraziv tip En 25…40 L –D unde: En = materialul abraziv. micsorand temperaturile si fortele de aschiere imbunatatind rugozitatea suprafetei prelicrate.24 – rectificare interioara.22 – rectificare dantura – se alege : piatra melc abraziva m :2. antibactericid.7.l fazele II si VI centruire voi alege : Burghiu Ф2. Recomandari privind lichidele de racire – ungere utilizate la diferite prelucrari sunt prezentate in tabelul 6.9 – 2 – 98. detergent. Pagina 88 din 118 . aleg ulei mineral 102 + ulei rapita sulfurizat.5 STAS 1114 – 67/RP3 Nr. 17. gaurire. dispersat de tip P2A..40 – granulatia L – D – duritatea C – liantul f) Pentru operatia nr.9 – ajustare – aleg diferite pile ca profil si granulatie si poansonare. aleg un lichid de racire si ungere. pentru operatiile : debitare. cursuri si referate postate de utilizatori. antirugina.3 ALEGEREA LICHIDELOR DE RACIRE – UNGERE. de tipul : PE1 pentru operatiile de rectificare a danturii . voi folosi un disc de sarma STAS Pentru operatiile : Nr. rectificare frontala si rectificare plan frontala a axului (cap dantura) se alege : Disc abraziv cu carecteristicile : diametrul discului = 20mm latimea discului = 15mm granulatie = 40 liant = C material abraziv = En 3..5mm Nr2. frezare aleg o emulsie anticoroziv.

detergent.tocilar. cu ce instrumente. Caracteristicile principalelor mijloace de masurare a lungimilor.4 ALEGEREA MIJLOACELOR DE MASURARE Alegera mijloacelor de masurare se realizeaza luind in considerare: caracteristicile metrologice ale aparatelor de masurat si precizia ceruta. evitand astfel consumul ulterior. rotilor dintate le voi intrebuinta si folosi astfel : Pagina 89 din 118 .depozitare in rafturi 3. controlul se realizeaza in ciclul automat. energie. costul operatiei de control ( incluzand investitia facuta pentru achizitionarea aparatului de masurat. nejustificat de manopera.ro ! Arhiva online cu diplome.ambalare cu hartie parafina . productivitatea operatiei de masurare sau control tehnic . In planul de operatie se trec toate datele tehnice necesare pentru control . fabricatia este mai omogena. un ulei mineral antioxidant. . pentru operatiile de rectificare exterior-interior si filetare. filetelor. La includerea controlului interoperational se va tine cont de faptul ca acesta se reflecta in costul total de fabricatie a reperului. Operatiile de control efectuate pe parcursul itinerarului tehnologic se vor prevedea dupa obtinerea cotelor principale. in favoarea celui prin sondaj. scule. cursuri si referate postate de utilizatori. aleg un lichid de racire si ungere. fiind conditionata de pretul de cost de precizie si conditiile de lucru. fapt ce permite renuntarea la controlul bucata cu bucata. antirugina de tip P4C tip1 conservarea piesi finite dupa operatia : CFII si promovate pentru operatia urmatoareconservare.7. costul manoperei de masurare) conditiile de lucru In adoptarea deciziei privind alegerea metodei si mijloacelor de masurare. dispersat. Menirea controlului interoperational este de a pune in evidenta din timp eventualele rebuturi. eliminand influenta facorului uman. utilizand metoda statistica. Precizia mijlocului de control se alege astfel incat valoarea diviziunii mijlocului de masurat sa reprezinte 1/5 – 1/6 din campul de toleranta a dimensiunii controlate.spalare in baie de petrol . diametrelor. conicitatilor. o voi face astfel: . unghiurilor. tolerante sau a conditiilor de precizie a formei geometrice si de precizie a pozitiei reciproce a suprafetei. etc. cotele ce se vor calcula . La productia de serie mica si unicat.Vizitati www. stra. eficienta economica are un rol determinant.uscarea pieselor.

cu caracteristicile : valoarea diviziunii…………………………………...0 ÷ 1mm domeniul de utilizare pentru operatiile de prelucrarea danturii se vor folosi urmatoarele mijloace de masurare : . cu urmatoarele caracteristici : Pagina 90 din 118 .0.>1mm modulul………………………………………….1mm domeniul de masurare al scarii………….dimensiuni exterioare….2…10mm ..0..01mm domeniul de masurare al scarii…………….01mm domeniul de masurare al scarii ………….0.tocilar. se va folosi micrometrul de exterior obisnuit STAS 1374 _ 73 cu urmatoarele caracteristici : valoarea diviziunii ………………………0.30mm domeniul de utilizare : . strunjire exterioara se va folosi subler obisnuit STAS 1373 /2 – 73 cu urmatoarele caracteristici : valoarea diviziunii…………………..aparat pentru masurarea pasului de baza.0 ÷ 150mm domeniul de utilizare inter..25 ÷ 50mm pentru operatiile de rectificare de finisare la interior.12mm domeniul de utilizare…………………………20 ÷ 32mm pentru operatiile de recificare de finisare de exterior se va folosi comparator cu cadran STAS 4293 – 79.1mm domeniul de masurare al scarii…..0 ÷300mm .001mm domeniul de masurare al scarii…………….ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori.. …… .0.002 domeniul de masurare al scarii…………………….25mm domeniul de utilizare…………………….Vizitati www.dimensiuni interioare…10 ÷ 300mm pentru operatiile de prelucrari interioare se va folosi subler de adancime STAS 1373/3-73 cu urmatoarele caracteristici : valoarea diviziunii……………………0.0…. se va folosi micrometrul de interior cu ciocuri (micrometrul-vergea) cu urmatoarele caracteristici : valoarea diviziunii………………………….subler pentru dantura STAS 1373/5 – 73..0 ÷ 150mm pentru operatiile de strunjire de finisare si rectificare de degrosare. cu urmatoarele caracteristici : valoarea diviziunii……………………………. pentru operatiile de debitare..

in principiu. cu urmatoarele caracteristici : valoarea diviziunii…………………………….25 ÷ 330mm utilizare : compara profilul efectiv frontal al dintelui cu evolventa teoretica. luand in considerare conditiile concrete de aschiere. o etapa importanta o constituie stabilirea regimurilor de aschiere optime. Aceasta exercita o influenta directa asupra normei de timp.. cu urmatoarele caracteristici : valoarea diviziunii…………………………………0. stabilirea adancimii de aschiere si a numarului de treceri.0. Adancimea de aschiere se stabileste in concordanta cu marimea de prelucrare intermediar cu relatiile : pentru adaosuri simetrice : 2Acnom Pagina 91 din 118 .1 ÷ 18mm . valoarea diviziunii…………………………………0. respectiv asupra costului prelucrarii. rezultand o durabilitate economica sau o durabilitate optima pentru taisul sculei.calibrul potcoava cu comparator pentru roti dintate.02mm domeniul de masurare al scarii…………………….s viteza de aschiere…………………v acestia pot fi calculati analitic.005mm domeniul de masurare al scarii……………………0 ÷ 2mm modulul…………………………………………. sau pot fi alesi den normative..35mm modulul………………………………………….8.001mm domeniul de masurare al scarii………………….0 ÷ 10mm . Paramerii regimului de aschiere se stabilesc. cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome. a capacitatii productive de aschiere..Vizitati www.…..1 METODOLOFIA DE STABILIRE A REGIMURILOR DE ASCHIERE La proiectarea proceselor tehnologice de prelucrare... in urmatoarele conditii : adancimea de aschiere……………….tocilar..8 STABILIREA REGIMULUI DE ASCHIERE 3.evolventmetru. Optimizarea regimului de aschiere se bazeaza pe criteriul capacitatii productive de aschiere maxima. 3..………3mm domeniul de masurare al aparatului…………….t avansul…………………………….

17)3 2 pentru adaosuri asimetrice : t = Acmon [mm] (3.22)3 ]Tm ۰ Txv ۰ syv· In care : Cv. cu relatia generala : Cv V = ——————— ۰ K [m/mm] (3.ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar.5 – 2 –121. t = ———— [mm] (3. avansul se exprima astfel : avans de rotatie s.Vizitati www. Din diagrama de avansuri a masinii-unelte se alege valoarea imediat inferioara celei calculate sau recomandate in tabele. Stabilirea vitezei de aschiere si a turatiei Viteza de aschiere se stabileste in functie de urmatoarele. cursuri si referate postate de utilizatori. in [mm/cd] Viteza de avans.coeficient in functie de materialul prelucrat si materialul sculei.20)3 t Stabilirea avansului . tabelul 7.19)3 2t Acnom t = ———— [mm] (3. Pagina 92 din 118 . in [mm/min] avans pe un dinte Sz. numarul de treceri necesare va fi : pentru adaosuri simetrice : 2Acnom i = ———— [mm] (3. numita avans pe minut la unele procedee se determina astfel : Sv = s x n [mm/min] unde : n – turatia sculei piesei. In functie de procedeul de prelucrare.18)3 Daca adaosul de prelucrare intermediar nu se poate indeparta intr-o singura trecere. in [mm/dinte] avans pe cursa dubla Scd.

tabel7.4 – 2. tabelul 7.25)3 Pagina 93 din 118 . in mm de la masina-unealta se alege valoarea imediat inferioara si apoi se calculeaza viteza reala de aschiere Vr. Regimul de aschiere se verifica in raport cu puterea actionarii principale a masinii-unelte. tabel 7. foarte apropiata poate fi aleasa numai daca : Vr .coeficient in functie de raza de varf a cutitului.tocilar. in mm/rot m.ro ! Arhiva online cu diplome.12-2-123 k8 – coeficient in functie de utilizarea unui lichid de racire-ungere. tabelul 75-2-121.8-2123 k4 – coeficient in functie de unghiul de atac principal . In cadrul unei miscari principale de rotatie. O valoare suplimentara.120. Problema se pune in special la operatiisau faze de degrosare.10-2-123 k6 – coeficient in functie de forma fetei de degajare. se ia din tabelul 7.9-2-123 k5. in min.7-2-123 k3 – coeficient in functi de materialul taisului sculei. T – durabilitatea sculei.8-2-123 k2 – coeficient in functie de starea suprafetei . cursuri si referate postate de utilizatori.11-2-123 k7 – coeficient in functie de forma taisului principal. in mm v = viteza de aschiere.13-2-123 Miscarea principala de aschiere poate fi realizata de scula sau de piesa. in mm s. yy – exponenti.24)3 Regimul de aschiere stabilit trebuie sa poata fi realizat da masina-unealta. tabel 7.Vizitati www.23)3 xd unde : d = diametrul suprafetei prelucrate.V ∆v = ——— ۰ 100 < 5% Vr Verificarea regimului de aschiere (3. cu momentul de torsiune admis.avansul. din tabelul 7. tabel 7. xy. turatia se calculeaza cu relatia : 1000 x v n = ——— [rot/min] (3. se ia din tablul7. Putera necesara aschierii se calculeaza si se compara cu puterea nominala a motorului electric cu relatia : Fz ۰ D Pr = ——— ≤ Pme (3. T – adancimea de aschiere. k – coeficient de corectie in functie de conditiile concrete de aschiere compus din : k1 – coeficient in functie de starea suprafetei. tabel 7. cu forta de tractiune sau forta admisa de mecanismul de avans.

3. a.71. k2 = 1.8.8.ro ! Arhiva online cu diplome.23)3 in care D = 53mm. k6 = 0.22)3 in care : kv = 95 .35 mm. m = 0. t. aleg s = 0. in m/min .randamentul masinii – unelte Pme – puterea nominala a motorului electric de actionare a masinii-unelte. η . cursuri si referate postate de utilizatori.35mm Avansul din tabel este 0.07 m/min V 106.0. cu motor electric de putere corespunzatoare sau diminuarea valorilor parametrilor regimului de ascvhiere. iar din diagrama de avansuri pct. rezulta: 1000 ۰ 106. 6000η unde : Fz – forta principala de aschiere in daN .tocilar.18)3 astfel : 305 – 300. Vr – viteza reala de aschiere. pana la verificare cu relatia: Fz ۰ D 2Mt = ——— [N] (3. Daca nu este sadisfacuta relatia: (2.2 REGIMUL DE ASCHIERE LA STRUNJIRE Strunjirea frontala a capetelor semifabricatului Adaosul de aschiere il determin cu relatia (3.028 mm/rot s = 0. k7 = 0.26)3 1000 in care : Fz – forta principala de aschiere in N .2 rot/min iar din diagrama de turatii aleg 630 rot/min.08 mm/rot.8. s. in mm.0 k3 = 1.Vizitati www.07 m/min Turatia n o calculez cu relatia (3.8. k8 = 1.33. k4 = 0. care este adaosul de prelucrare.25)3 voi laege o masina-unealta.028mm/rot Viteza de aschiere v .3 T = Acnom = —————— = 2. D – diametrul suprafetei prelucrate sau diametrul activ al sculei. 3. Valoarea calculata trebuie sa fie inferioara celei admise de masina-unealta.07 n = —————— = 637.125 rezulta: V = 106. k5 = 0. 2 t = 2.a n = 630 rot/min Pagina 94 din 118 .94. T = 60min.25. o calculez cu relatia (3.0 .14 ۰ 53 pct 3. xy = 0. in ordine v. yy = 0.

7.63 rot/min iar din gama de turatii aleg n = 800 rot/min. la acest diametru voi folosi urm rel: (3.09.5mm Adaosul de aschiere il determin cu relatia (3.9 m/min V = 136.9 : 2 = 2.9 m/min Turatia n. k5 = 1.30 rezulta V = 136.22)3. yv = 0.5 m/min Turatia n = 1302.22)3. 3. Strunjirea de degrosare pentru φ40.ro ! Arhiva online cu diplome.1. aleg n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 110m/min Vr = 110 m/min d) Strunjirea de degrosre pentru φ34.a aleg s = 0.5 m/min v = 115. din tabel este 0. Viteza de aschiere recalculata Vr o voi calcula astfel : 3.0.85 m/min Vr = 104. (3.0.12. o calculez cu relatia (3.14 ۰ 53 ۰ 630 Vr = —————— = 104.0.5mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.35mm Avansul s = 0. k7 = 1. cursuri si referate postate de utilizatori.2. m = 0. Adaosul de aschiere t = 0.95mm t = 2.14 ۰ 47 n =800 rot/min Numarul de treceri necesar il calculez cu (3. (3.18)3. (3.18)3.17)3 astfel : T = 50.125.19 mm/rot s = 0.70 :2 = 0. aleg s = 0.19)3. k4 = 1.23)3 in care : D = 47mm rezulta : 1000 ۰ 136. k8 = 1.35 mm t = 0.76.9 n = —————— = 927.10mm/rot Viteza de aschiere: v = 115.19mm/rot Viteza de aschiere V.10mm/rot s = 0.19)3: I = 5. la acest diametru voi fol rel : (3.33. (3.22)3 in care Cv = 95.95mm Avansul s.10. (3. iar din gama de avansuri pct.23)3.95 = 2 i = 2 Strunjirea de finisare pentru φ40.tocilar. k2 = 1. k3 = 0.25.23)3. o voi calcula cu relatia (3. k6 = 1.0.85 m/min 1000 La unul din capete se va realiza diametrul φ23mm pe o lungime de 2mm sub un unghi de 45°. xv = 0.24mm/rot. k1 = 1.Vizitati www. Pagina 95 din 118 . (3.5mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.19)3.25 rot/min.90 : 1.

12.77 mm t = 1.5 mm Pentru stabilirea regimului de aschiere. aleg n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 162.23)3. aleg n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 168.10m/min Vr = 162. (3.18)3.1mm si voi folosi urm rel: (3. (3.10mm/rot Viteza de aschiere: v = 185. aleg n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 164.23)3.2 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Strunjirea de finisare pentru φ30.9 m/min Turatia n = 1338.15 m/min Turatia n = 1357.7mm si voi folosi urm rel: (3.tocilar.15m/min Vr = 168.4 :2 = 1m.10 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Strunjirea de finisare pentru φ34. cursuri si referate postate de utilizatori.5mm si voi folosi urm rel: (3.13 rot/min.19)3. Adaosul de aschiere t = 0. (3.35 mm t = 0.3 mm t = 0.35mm Avansul s = 0.10 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Strunjirea de degrosare pentru φ30. Adaosul de aschiere t = 4.22)3. la acest diametru voi pleca de la φ31. la acest diametru voi pleca de la φ35.14 rot/min.23)3.7 :2 = 0.15 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Pagina 96 din 118 . (3.ro ! Arhiva online cu diplome. aleg s = 0.12. Adaosul de aschiere t = 3.22)3.9 m/min v = 168.25 m/min Turatia n = 1350. aleg s = 0.5 mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.2 rot/min.12.12.Vizitati www. aleg s = 0.18)3.10m/min Vr = 162.66 :2 = 0.77mm Avansul s = 0.19)3. (3.10mm/rot Viteza de aschiere: v = 180.5 mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.25 rot/min. (3. aleg s = 0.15 m/min v = 185. aleg n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 162.2 m/min Vr = 164.3mm Avansul s = 0.25 m/min Turatia n = 1340. (3.4mm Avansul s = 0. la acest diametru voi pleca de la φ34.4 mm t = 2.10mm/rot s = 0.10mm/rot s = 0.10mm/rot s = 0. (3.18)3.8 :2 = 2.25 m/min v = 180.10mm/rot s = 0.25 m/min v = 175.19)3.10mm/rot Viteza de aschiere: v = 168.10mm/rot Viteza de aschiere: v = 175.22)3. Adaosul de aschiere t = 0. (3.

75mm Avansul s = 0. Adaosul de aschiere t = 0. Strunjirea de degrosare pentru φ28. (3.4 mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.85m/min Vr = 101.3 mm t = 0.19)3.45mm Avansul s = 0.8 rot/min.05 m/min v = 101.2.15 m/min v = 188. la acest diametru voi pleca de la φ53mm si voi folosi urm rel: (3. aleg s = 0.05 m/min Pagina 97 din 118 .2m/min Vr = 164.19)3. (3. (3. aleg n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 164. aleg s = 0.028mm/rot Viteza de aschiere: v = 101.1mm si voi folosi si voi folosi relatiile de mai sus pct 3.85 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Strunjirea interioara de degrosare pentru φ51.25 m/min Turatia n = 642. aleg n = 630 rot/min n = 630 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 101. (3.70-0.14 rot/min.25 m/min v = 175. Adaosul de aschiere t = 1. la acest diametru voi pleca de la φ29mm si voi folosi urm rel: (3.ro ! Arhiva online cu diplome.160 mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.10mm/rot Viteza de aschiere: v = 188.028mm/rot s = 0.028mm/rot Viteza de aschiere: v = 175.028mm/rot s = 0.18)3.f Adaosul de aschiere t = 0. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar.028mm/rot Viteza de aschiere: v = 180. (3.6 :2 = 0.22)3.75 mm t = 0. aleg s = 0.70 mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.5 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Strunjirea de finisare pentru φ28.2 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Strunjirea de finisare pentru φ51.20mm Avansul s = 0.2.12.8.18)3.45 mm t = 0. aleg n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 164.12.23)3.20 mm t = 0. Adaosul de aschiere t = 0.25 m/min Turatia n = 1350.15 m/min Turatia n = 1355.8.9 :2 = 0. la acest diametru voi pleca de la φ52.4 mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.10mm/rot s = 0.22)3.f .08.08.4 :2 = 0.3mm Avansul s = 0.5 :2 = 0.5mm si voi folosi relatiile de mai sus pct 3.5 m/min Vr = 164.028mm/rot s = 0.14 rot/min.23)3.25 m/min v = 175.Vizitati www. la acest diametru voi pleca de la φ30. (3. aleg s = 0.

2l si 3.2 rot/min.35 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Dupa efectuarea operatiilor (8.05 m/min v = 101.5-0. aleg s = 0.85m/min Vr = 101. la acest diametru voi pleca de la φ25.Do Pagina 98 din 118 .25 mm t = 0.05 m/min Turatia n = 642.07 m/min Turatia n = 637. aleg n = 630 rot/min n = 630 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 101. (3.19)3.2 m) pe acest diametruinterior se va executa rectificare de degrosare si finisare.35m/min Vr = 101.23)3.18)3.8.1mm si voi folosi si voi folosi relatiile de mai sus pct 3.1 mm mm Pentru stabilirea regimului de aschiere. Adaosul de aschiere t = 2 :2 = 1 mm t = 1mm Avansul s = 0.2.028mm/rot s = 0.27)3 2 adancimea de aschiere la largire este : D .35m/min Vr = 101.1 mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.3 REGIMUL DE ASCHIERE LA BURGHIERE Adancimea de aschiere cand se executa in material plin este data de relatia : D t = —— [mm] (3. (3.5-0.028mm/rot Viteza de aschiere: v = 106.8.35 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Strunjirea interioara de finisare pentru φ25.8. (3.07 m/min v = 106. aleg n = 630 rot/min n = 630 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 101.08. la acest diametru voi pleca de la φ23mm si voi folosi si voi folosi urm rel: (3. aleg n = 630 rot/min n = 630 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 104.028mm/rot Viteza de aschiere: v = 101.22)3.35 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Strunjirea interioara de degrosare pentru φ25.25mm Avansul s = 0.5 :2 = 0.f Adaosul de aschiere t = 0.8. Turatia n = 642. cursuri si referate postate de utilizatori.8 rot/min.ro ! Arhiva online cu diplome. aleg s = 0.tocilar.Vizitati www.8 rot/min.08. 3.028mm/rot s = 0.

tabela 7.23)3 in care avem : V = 40 si D = 8.42 – 2 – 135 Kv – coeficient de corectie (Kv = KMV · KTV · K1V · KSV). in care : Ks = 0.5 Din (3.6.pentru largire: V = —————— · Kv [m/min] (3.20)3 in care avem: D = 8.11 – faza III – burghiat largit φ23mm Pagina 99 din 118 . m = 0. din tabelul 7. din (3.29)3.11 – faza II – burghiat cu φ8.047 si D0.6 [mm/rot] (3. rezulta: S = 0.31)3 Tm · txv · syv in care : Cv – coeficient.Vizitati www.023mm/rot s = 0.25mm 2 avansul.80m/min ≈ 40 m/min V = 40 m/min Turatia peisei din (3. Yv = 0.la burgiere : V = —————— · Kv [m/min] (3.50. tabela 7. din tabelul 7. rezulta din(3.2.29)3 in care : Ks = coeficient in functie de lungimea gaurii.44 – 2 – 136. Kv = 0.38-2 Cs = coeficient de avans. se iau din tabelul 7. yv – exponenti din tabelul 7.ro ! Arhiva online cu diplome.023mm/rot Viteza de aschiere.6 = 8.39-2Viteza de aschiere se calculeaza cu relatiile : Cv · DZV .5mm.3 – 2 – 135 M. alegem n = 1250 rot/min(cala strunjire) n = 1250 rot/min Operatia nr.42 – 2 – 135 T – durabilitatea.28)3 2 in care D = diametrul gaurii Do = diametrul initial al gaurii Avansul la burgiere se face cu relatia: S = Ks · Cs · D0. cursuri si referate postate de utilizatori.7 Zv = 0.5mm rezulta : n = 1498.7.30)3 Tm · syv Cv· DZV .77 si T = 10 rezulta: V = 39. Operatia nr.68 rot/min. xv.27)3 adancimea: t = —— = 4.4.4. Cs = 0. din gama de turatii a strungului SNA 450.75.tocilar. t = ——— [mm] (3.25mm t = 4.5mm 8. Cv = 3.

in min.29)3 si (3.25mm .29-2-131.23 rot/min. T1 – lungimea de contact. tabel 7.4 REGIMUL DE ASCHIERE LA FREZARE Adancimea de aschiere t este lungimea taisului principal aflat in contact cu piesa de prelucrat. T – durabilitatea frezei.28)3.8. t – adancimea de aschiere (latimea de aschiere la frezarea silindrica). Pagina 100 din 118 . tabela 8. D – diametrul frezei in mm .023mm/rot .33)3 Tm · t1x · Szy · tv · zp Unde: Cv – diametrul de coeficient functie de conditiile de frezare.32)3 . cand regimul de aschiere este limitat de puterea motorului electric se va alege adancimea de aschiere admisa. az – avansul pe dinte.viteza de aschiere: V = 41. tab. iar faza de finisare se alege pe rotatie s in mm/rot cu urmatoarea relatie : Z = Sz ·z [mm/rot] (3. (3.Vizitati www.25mm t = 7. determinandu-se numarul de treceri.in care : z – numarul de dinti ai frezei date in tab 725 – 2 – 128.tocilar.85 ≈ 42 m/min V = 42m/min . in mm .15 – 2Valoarea adancimii de aschiere si a lungimii de contact se stabileste in concordanta cu felul frezarii. respectiv a sculei utilizate. In cazul adaosurilor mari.ro ! Arhiva online cu diplome.023 mm/rot se realizeaza manual de strungar.31)3 rezulta: .turatia piesei n = 1450.avansul : s = 0.023mm/rot s = 0. in mm z – numarul de dinti ai frezei . astfelca adaosul de prelucrare intermediar intermediar sa fie indepartat la o singura trecere.adancimea de aschiere : t = 7. prin manevrarea pinolei papusii mobile a strungarului 3. in mm/dinte. cursuri si referate postate de utilizatori. in mm/dinte . din gamade turatii a burghiului aleg n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min Avansul la cele 2 faze (II si III) de 0. Avansul de degrosare se alege pe dinte Sz.7. La frezarea cilindrica adancimea de aschiere t corespunde latimii de aschiere. Pentru aceasta faza folosesc relatiile (3.28 – 2 – 128. Viteza de aschiere la frezare o voi calcula cu relatia urmatoare: Cv ·D2 V = ·————— · k1 · k2 · k3 [m/min] (3.

fazele II si V de centruire se executa pe strungul SNA – 450 si in conformitate cu tabelul 7. scula folosita : burghiul combinat de centruire. m. p = 0. cursuri si referate postate de utilizatori.5 REGIMUL DE ASCHIERE LA CENTRUIRE Operatia nr.1 .37 – 2.53 – 2 – 138.tocilar.5 mm adancime de aschiere : t = 1. y. t = 4. tabelul 8. y = 0.46m/min 3.5.8. (3. tab 7. tab 7.25 . Operatia nr. z = 6’ q = 0.16-1-188 z = 6 dinti.30 mm/rot pe dinte din gama avansurilor aleg : S = 19mm/dinte viteza de aschiere o calculez cu relatia (3. avem : tehnologie de executie : intr-o singura faza .32)3 rezulta : S = 0.31.05 . Din (3.0 si k3 = 1.ro ! Arhiva online cu diplome. p – exponati.0 rezulta V = 0.45 – 2 – 136.5 .34)3 Tr1 in care : c1 – coeficient. q.36 –2 –132 n – are valori n – 1 pentru otel Tr – (90 ÷ 140) daN/mm2.37-2-132 Valorile vitezei de aschiere la frezare pot fi alese si din tabelele normative : tabelele 9. t1 = 25 .Vizitati www.viteza de aschiere recalculata : Vr = 3.25 mm Pagina 101 din 118 . regim de aschire pentru d = 2.05. pentru otel : 70 · c1 k1 = ———.adancimea de aschiere : t = 4. aleg n = 32 n = 32 rot/min 3.02 . k1 = 0.2 .8 – frezare – canale de pana . D = 34. v = 0.132 K3 – coeficient care tine seama de unghiul frontal al frezei.2 mm t = 4. 7.turatia : n = —————— = 7. – 2 – 130 si 9.2. tabe.5 rot/min. u. Sz = 0. m = 0. tab 7.1 .33)3 in care: Cv = 80.35-2-131 . aleg Tr = 100daN/mm2 K2 – coeficient care tine seama de materialul taisului frezei.2mm avansul Sz = 0.14 · 34. k2 = 1.81m/min 1000 · 0.0005 . T = 90.81 . x.2 . k1 – coeficient ce tine seama de materialul prelucrat.

04mm avansul.5.35)3 unde : k – numarul de inceputuri ale frezei-melc .5 m/min Pagina 102 din 118 .85mm/rot Sf = 0.b aleg : n = 160 rot/min 3.14 · 10 din gama de turatii pentru masinile – unelte de la pct.70-2-151.7.73-2152.8. m = 2. cursuri si referate postate de utilizatori.72-2-152 si se corecteaza cu coeficientii din tab.7 REGIMUL DE ASCHIERE LA DANTURARE Operatia nr. faza VII.5mm.6mm/rot avansul pentru finisare la o rugozitate : Ra = 3.7.15m/min.avansul pentru degrosare Sd = 1.tocilar.6 REGIMUL DE ASCHIERE LA FILETARE Operatia nr.5 m/min 1000 · 6. se calculeaza valoarea avansului pe minut.1.5 – danturare – z = 18 . iar viteza de aschiere se alege din tab. 7. t = 1.66-2-148 si se corecteaza cu coeficientii din tab..5 turatia.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome.66-2-146. Dupa calcularea tutatiei frezei si alegerea acesteia la masina-unealta.8.3 rot/min 3. La frezarea rotilor dintate cilindrice cu dinti drepti. 2.85mm/rot viteza de aschiere: pentru degrosare : Vd = 37. n = ————— = 206.5mm viteza de aschiere se alege din tab.2. 7. rezulta : .03 mm/min viteza de aschiere: 7.5mm s = 1. aleg :V = 10m/min turatia n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min 3. in caest caz : v = 6. avansul : 0. filetare M 10 x 15 mm Aceasta operatie se executa pe pe strungul SNA 450 in care avem: adancimea de aschiere este egala cu inaltimea filetului M10 x 1. pentru alegerea reglarii maisnii : Sm = Sn x k/2 [mm/min] (3.03 (manual) s = 0.7. prin rostogolire cu freza melc-modul se alege avansul din tab 7. s = 0.2 . z – numarul de dinti ai rotii . corespunde cu pasul filetului cu pas normal de 1.

Viteza periferica a piesei se calculeaza cu relatia : pentru avans longitudinal : 0.75 si in acest caz aleg β = 0.165· d0.88-2-162 Pagina 103 din 118 .65 La rectificarea de finisare. aleg : β = 0.86-2-161.0025 mm/rot pentru degrosare si st = 0.36)3 unde : β – este un coeficient in functie de faza de prelucrare B – latimea discului abraziv in mm La rectificarea de degrosare. β = 0.95 K2 – coeficientul in functie de diametrul discului abraziv pentru D ≤ 400mm k2 = 0.8.8.5 · St Unde : T – durabilitatea discului abraziv. pentru otel calit k1 = 0.3 Vp = ————— [m/min] (3. pentru diametrul d > 20mm.60. Viteza de avans longitudinal se alege din tab.Vizitati www.36)3 T0. in min tab. 7.37)3 T0.6…0.3 Vp = ————— · k1 · k2 [m/min] (3. cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome.005 mm/rot pentru finisare. pentru rugozitatea suprafetei Ra = 1. pentru finisare : Vf = 46. si cu avans transversal.pentru avans transversal 0.7.0 m/min 3.5…0. la fiecare cursa simpla sau dubla a mesei efectuandu-se avans transversal .17· d0.63…0. La rectificarea cu avans transversal se recomanda : St = 0. Avansul longitudinal se determina cu relatia S1 = β · B [mm/rot] (3.001…0.5 · β · St . coeficientul β = 0.8 μmm.tocilar.8 REGIMUL DE ASCHIERE LA RECTIFICARE Rectificarea cilindrica exterioara cu fixarea piesei se poate realiza cu avans longitudinal.87 –2-160 K1 – coeficientul in functie de materialul prelucrat.82 Viteza de aschiere corespunde vitezei periferice a discului abraziv valorile recomandate dandu-se in tab.7.

63 .63 m/min 50.10 si 17.005 viteza periferica a piesei : Vp = 14. (3.37)3 in care d = 35mm. din gama de turatie a utilajului 3. la un diametru mediu de 35mm avansul il determin cu (3.045 viteza periferica a piesei : Vp = 26.7mm cu toleranta din documentatia tehnica : avansul longitudinal : S1 =30.65 x 35 = 22.10 turatia piesei: np = 241.turatia piesei n = —————— = 233.21 rot/min.65 · 0.18 la un diametru mediu de 25.65 si B = 35mm rezulta: s1 = 0. pentru operatia nr.21 la un diametru mediu de 34mm si cu relatiile de la pct3.3 Vp = ——————— = 25.14 x 35 pct.tocilar.36)3.75 avansul transversal il aleg at = 0. pentru operatia nr. pentru operatiile nr. T = 5min rezulta 0.8.7)1 aleg n = 236 turatia discului abraziv = turatia alborelui pietrei abrazive din cartea masinii RU x100 = 1480 rot/min.ro ! Arhiva online cu diplome.045 1000 x 25. prin care β = 0.Vizitati www.0 turatia piesei: np = 191 aleg np = 143 rot/min turatia pietrei cu coada: na = 1480 rot/min diametrul pietrei cu coada: Φ 16mm Pagina 104 din 118 .17· 350.75 mm/rot avansul transversal il aleg = 0. Rectificarea exterioara de finisare.75 avansul transversal il aleg at = 0.5 · 0. Rectificarea exterioara de degrosare.045 mm/rot viteza periferica din (3.2 rot/min turatia discului abraziv: na = 1480 rot/min Rectificarea interioara de degrosare. cursuri si referate postate de utilizatori.7a obtinem : avansul longitudinal : S1 =39.

020. se obtine relatia de calcul a normei tehnice de timp corespunzator unei operatii de prelucrare astfel : Tpi NT = ——— + (tb + ta) + (tdt + td0) + (tt0 + t0n) [min] (3. iar prin insumarea lor se obtine timpul operativ corespunzator operatiei de normat.001 viteza periferica a piesei : Vp = 14.39)3 n in care : n – numarul de piese din lot Tpi – timpul de pregatire inchiere tb – timpul de baza ta – timp ajutator tdt – timp de deservire tehnica tdo – timp de deservire organizatorica tto – timp de intreruperi tehnice si organizare ton – timp de odihna si necesitati fiziologice Neincluzand in suma timpul de pregatire – inchiere se obtine timpul unitar : Tu = tb + ta + tdt + td0 + tt0 + t0n [min] (3.40)3 Timpii operatori se stabilesc pentru fiecare faza de prelucrare in parte. in care se vor monta ace de rulment pentru axul III al puntii motorizate.4/cm. cu o rugozitate Ra = 0.9 STABILIREA NORMEI DE TIMP 3.1 STRUCTURA NOMEI DE TIMP Tinand cont de structura normeio de timp conform STAS 6909-75. cursuri si referate postate de utilizatori. Rectificarea interioara de degrosare.0 turatia piesei: np = 191 aleg np = 143 rot/min turatia pietrei cu coada: na = 1480 rot/min diametrul pietrei cu coada: Φ 16mm In acest diametru interior de Φ 26+0. 3. pentru operatia nr.Vizitati www.9.18 la un diametru mediu de 26mm cu toleranta din documentatia tehnica : avansul longitudinal : S1 =30.ro ! Arhiva online cu diplome.75 avansul transversal il aleg at = 0. Pagina 105 din 118 .tocilar.

1-2-6 .42)3 Sm n · s 1000 · v · s In care: Sm – viteza de avans (avansul pe minut). ea se obtine prin insumarea timpilor corespunzatori activitatilor ajutatoare.41)3 Timpul de pregatire-incheiere (Tpi) se exprima in procente din timpul operativ sau in unitati de timp si se obtine atribuind fiecarei luctari timpi corespunzatori rezultati din tabelele cu normative de timp.01 n · s 630 x 0. timpi extrasi din normativele de timpi ajutatori.1-2-169.9. in m/min d – diametrul activ al elementului care realizeaza miscarea de rotatie in mm Timpul ajutator (ta) se poate stabilii prin formule de calcul in cazul cand intregul timp util de mers in gol al utilajului necesita supraveghere. cursuri si referate postate de utilizatori. Pentru cazurile cand timpul de baza si cel ajutator pot fi stabiliti separat. 3. in rot/min s – avansul. timpul corespunzator operativ se calculeaza prin insumarea lor : Top = tb + ta [min] (3. care in functie de tipul de productie se stabilesc in conformitate cu tabelele 1. Pentru restul situatiilor. Timpul de baza pentru o faza se poate calcula cu relatia LLπ·d·L tb = —— · i = —— ·i = ————— · i [min] (3.028 Pagina 106 din 118 . 8. in mm/rot V – viteza de aschiere.2 STABILIREA NORMEI TEHNICE PENTRU LUCRARI DE STRUNGARIRE Operatia nr. in mm/min.ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www. L – drumul parcurs de scula in sensul avansului in mm i– numarul de treceri n – turatia.2 – strunjire un cap Φ 53mm l+l1 + l2 + l3 53/2 + 4 + 0 + 5 tb = ———— · i = ———————— = 2.tocilar.

10 ta= 1.19 ta= 2.2-2-177…8.5mm pe lungimea de 250.2-2-177…8.8mm finisare 250.tocilar.2-2-177…8.92’ = 2. cursuri si referate postate de utilizatori.3 – strunjire de degrosare Φ 30.05min. din tab.8+ 1.35 + 0 +5 tb = ———————— = 2.39)3 NT = NT2 = 5.40min 800 · 0.52min. din tab. ta= 3.00min.30mm 1250 · 0.10 ta= 2.8.14-2-166 din (3.8.95 + 0 +5 tb = ———————— · 2= 3.2 = 4.8.14-2-166 din (3.10 Pagina 107 din 118 .5/235mm 235+ 0.45min Operatia nr.14-2-166 din (3.23min.55min Operatia nr.3 – strunjire de finisare Φ 34. din tab.1 = 5.2-2-177…8.5 x 93.1 = 4.14-2-166 din (3.34min 1250 · 0.77 + 0 +5 tb = ———————— = 1.8.4 + 0 +5 tb = ———————— = 1.8 + 2.39)3 NT = NT2.2 = 3.2-2-177…8.39)3 NT = NT1. din tab.39)3 NT = NT2.1.3 – strunjire Φ 40.00min.32min 1250 · 0.94 = 2.39)3 NT = NT3. din tab.8.8 + 0.35 + 0 +5 tb = ———————— = 1.03min 1250 · 0.10 ta= 2.34min Operatia nr.5mm pe lungimea de 250.33min Operatia nr.8mm degrosare 250.8mm 93.Vizitati www.3 – strunjire Φ 40.14-2-166 din (3.ro ! Arhiva online cu diplome.53min Operatia nr.3 – strunjire Φ 34.5mm pe lungimea de 235mm degrosare 235+ 2.

8.75 + 0 +5 tb = ———————— = 0.028 ta= 1.8.1 = 3.39)3 NT = NT4.3 – strunjire de finisare Φ 30.2-2-177…8.44min Pagina 108 din 118 .10 ta= 1.50min Operatia nr.ro ! Arhiva online cu diplome.2-2-177…8.14-2-166 din (3.42min Operatia nr.Vizitati www.1 = 2.00min.34mim 1250 · 0.8.5 x 93.39)3 NT = NT3.42mim 1250 · 0.39)3 NT = NT4.4– strunjire de degrosare Φ 51.3 – strunjire de finisare Φ 28. cursuri si referate postate de utilizatori.34min Operatia nr.39)3 NT = NT5.34mim 1250 · 0.2-2-177…8.30 + 0 +3 tb = ———————— = 1.2 = 2.20min. din tab.39)3 NT = NT4.44mim 630 · 0.3+ 0 +5 tb = ———————— = 0.14-2-166 din (3.2-2-177…8.1 = 1. ta= 1.2 = 1.00min.10 ta= 1.30 1250 · 0.3+ 0 +5 tb = ———————— = 0.2-2-177…8. din tab. din tab.4 x 48mm 48+ 0. din tab.4 x 48mm 48+ 0.34min Operatia nr.8mm 93.14-2-166 din (3. din tab.2 = 1.8. din tab.2-2-177…8.8+ 0.20min.3 – strunjire de degrosare Φ 28.7 x 49mm 49+ 0.4 x 48mm 48+ 0.50min Operatia nr.14-2-166 din (3.10 ta= 1.45+ 3 +5 tb = ———————— = 2.3 – strunjire de finisare Φ 28.39)3 NT = NT3.10 ta= 1.14-2-166 din (3.00min.00min.8.8.tocilar.14-2-166 din (3.

25 + 2 +4 tb = ———————— = 1.4– strunjire de finisare Φ 51.028 ta= 0.14-2-166 din (3.48 min.28 – 198) NT din ( 3. din tab.14-2-166 din (3.32mim 630 · 0.3 STABILIREA NORMEI TEHNICE PENTRU LUCRARI DE FREZARE Operatia nr. V.2 = 3. 360 l + l1 + l2 40 + 0 + 0 tb = ——————— x i = ————— x 3 = 1.ro ! Arhiva online cu diplome.54min Operatia nr.2-2-177…8. V.9.028 ta= 1.39)3 NT = NT5.11– strunjire interioara de finisare Φ 25.00mim 630 · 0.2-2-177…8. din tab.2 x 45 se executa pe masina de frezat F.39)3 NT = NT6. cursuri si referate postate de utilizatori. 360 Pagina 109 din 118 .32min Operatia nr.1 = 1.028 ta= 0.2 = 1.00min.tocilar.8 – frezare canal de pana : 8 x 4.16-2-188 ÷ 8.Vizitati www.8.35min (8.2 x 40 se executa pe masina de frezat F.39)3 NT = NT6.8 – frezare canal de pana : 8 x 4.40min Operatia nr.14-2-166 din (3.2-2-177…8. Operatia nr.50min. 3.5 x 22mm 22+ 1 + 2 +4 tb = ———————— = 1.50min.05 Sz · z 19 x 6 ta = 1.5 x 22mm 22 + 0.8.50min Norma tehnica de tipm totala (NTTS) pentru operatiile de strunjire este de 39.8.11– strunjire interioara de degrosare Φ 25.39)3 rezulta NT = NT1 = 2. din tab.7 x 49mm 49+ 0.2 + 3 +5 tb = ———————— = 2.04mim 630 · 0.

9. l = lungimea de rectificat.5 CALCULUL NORMEI TEHNICE PENTRU LUCRARI DE RECTIFICARE Timpul de baze se calculeaza tabelele : 8.39)3 => NT = NT1 = 2.9.50min ta . din (3.10-2-182.39)3 => NT = NT3 = 1.44-2-209) ÷ (8. din (3.4-2-179 si 8.59min 3.42min NT.54min Operatia nr.50-2-213) = 1. bo = latimea pietrei abrazive Pagina 110 din 118 .5 x 12 se executa pe strungul SNA-450.43-2-208) = 1.4 STABILIREA NORMEI TEHNICE LA BURGHIERE SI GAURIRE Operatia nr. din (8. 3.51-2-214 Timpul ajutator poate fi stabilit cu suficienta precizie folosind.tocilar.43-2-208) = 0.50-2-213) = 1.55min Norma tehnica de tipm totala (NTTS) pentru operatiile de frezare este de 5.2-2-177 . din (8.11 – diametrul 8.01min ta .39)3 => NT = NT2 = 2.43)3 βt · Bo · np spc in care: L = l – 0.44-2-209) ÷ (8. din (8. tb.50-2-213) = 0.24min Operatia nr.20 19 x 6 ta = 1.Vizitati www.42min NT.3-2-178 .44-2-209) ÷ (8.52-2-215 si 8.2 – burgiat centru pe diametrul 2. tb. din (3. cursuri si referate postate de utilizatori. normativele de la strunjire tabelele 8. 8.39)3 rezulta NT = NT2 = 2.ro ! Arhiva online cu diplome.5bo .12min ta . Lh Tb = ————— · ——— · k [min] (3. din (8. pentru rectificare cilindrica.5 x 54 se executa pe strungul SNA-450.11 – gaurire pe diametrul 23 x 25 se executa pe strungul SNA-450.35 min.52min NT.28 – 198) NT din ( 3. 45 + 0 + 0 tb = ————— x 3 = 1.35min (8. la ambele capete tb.42min Norma tehnica de timp totala (NTTG) pentru operatiile de gaurire este de 6. 8.43-2-208) = 1. din (8. din (8.16-2-188 ÷ 8.

rezulta tb= 6.53min tb = 1.10-2-182) NT3.48 (8.5 0.Vizitati www. st = avansul transversal = 0.tocilar.17 – rectificare exterior pentru degrosare diametru 40. din (3.05 ta = 1.238 = 1.ro ! Arhiva online cu diplome.43)3. din (3. din (3.30 (8.53 min ta = 1.39)3 rezulta : NT1= 2.30 k = 1.55 min Operatia nr.4 pentru degrosare.20 = 1.2-2-177 ÷ 8.39)3 rezulta : NT2= 2.4 x 66mm (si finisare) tb. din (3.2-2-177 ÷ 8.55 min Operatia nr. aleg : k = 1.2 x 16mm (si finisare) tb = 1.17 – rectificare exterior pentru degrosare diametru 30.39)3 rezulta : NT3= 2.12 min b) Operatia nr.2-2-177 ÷ 8.4 x 141mm (si finisare) tb.11 min ta = 1.7 pentru finisare.25…1.2…1.53 min 0.10 – rectificare exterior pentru degrosare – finisare diametru 34.10-2-182) NT2. rezulta tb= 1.39)3 rezulta : NT4= 7. din (3. cursuri si referate postate de utilizatori.2-2-177 ÷ 8.24 min ta = 0.10-2-182) NT4. din (3.43)3.2 x 46mm (si finisare) 46.02 (8.045 np = turatia piesei spc = t h = adaosul de prelucrare k = 1. aleg : k = 1.41 min Pagina 111 din 118 .30 Operatia nr.10-2-182) NT1.02 (8.2 tb = ——————— · ——— · 1. βt = bo/st .001 · 35 · 236 0.17.10 – rectificare exterior pentru degrosare diametru 30.

41 min Operatia nr. rezulta tb= 1.ro ! Arhiva online cu diplome.55 min Operatia nr.02 (8.2-2-177 ÷ 8.39)3 rezulta : NT8= 2.21 – rectificare exterior pentru degrosare – finisare diametru 34 x 141mm tb.Vizitati www.2-2-177 ÷ 8. din (3.00 min Norma tehnica de timp totala (NTTR) pentru operatiile de rectificare exterior interior este 32.9. din (3.21 – rectificare exterior pentru degrosare – finisare diametru 40 x 16mm tb.2-2-177 ÷ 8.8. din (3. cursuri si referate postate de utilizatori.43)3.61-2-223. rezulta tb= 1.45min ta =27.39)3 rezulta : NT6= 2.39)3 rezulta : NT9= 3.2-2-177 ÷ 8.60-2-222 pentru sectiunile de prindere si desprindere a piesei.39)3 rezulta : NT5= 2.43)3.43)3.2-2-177 ÷ 8.39)3 rezulta : NT7= 7. din (3.53min ta = 1.24min ta = 0.43)3.55min ta = 1. rezulta tb= 1.5min Pagina 112 din 118 .10-2-182) NT8.12 min c) Operatia nr.7 x 22mm si 26 x 22 mm tb. Timpul ajutator se stabileste folosind tabelul 8.30 (8.6 CALCULUL NORMEI TEHNICE PENTRU LUCRARI DE DANTURARE Timpul de baza se calculeaza folosind una din relatiile prezentate in tab.8.10-2-182) NT5. din (3.11min ta = 1.24 min ta = 0.10-2-182) NT5. din (3. din (3.12 min d)Operatia nr.48(8. Operatia nr.23min 3.05(8.59-2-221.21 – rectificare exterior pentru degrosare – finisare diametru 30 x 46mm tb. din (3.10-2-182) NT9.18 si 24 – rectificare interioara pentru degrosare – finisare diametru 25. tb = 45.10 – rectificare exterior pentru degrosare diametru 40. din (3. rezulta tb= 1. din (3. iar pentru timpii legati de comanda masinii-unelte tab.4 x 16mm (si finisare) tb. rezulta tb= 6.tocilar.48 (8.43)3.10-2-182) NT7.

in lei/buc Csd – cheltuieli cu scule si dispozitive. NT7 = 6.NT11 = 10.12. in lei/buc In continuare.NT6 = 32.NT16 = 6. in lei/buc Ci – cheltuieli cu intretinerea utilajului.25min Norma tehnica de timp totala = 277.00min . – ……….1 Rt – retributia tarifara Vu x A x Tn Ca = ——————— [lei/buc] (3.25min .operatia nr.ro ! Arhiva online cu diplome.1 – debitare ……………………………….indreptare NT15 = 11.NT25 = 2.45)3 In care : Tn – norma tehnica de timp = 277. 16 – curatat. 13. 14 = 30.10min Alte norme tehnice de timp : .25 – conservare ………………………………. in lei/buc Cr – cheltuieli cu reparatia utilajului.operatia nr.46)3 41 x 400 ns Pagina 113 din 118 .operatia nr.6 – raionare ………………………………. in etape de proiectare cu relatia : C = Cs + Ca + Ci + Ce + Csd [lei/buc] (3.Vizitati www.NT12..operatia nr.13min .20min . 13 si 14 tratament termoch. in lei/buc Ce – cheltuieli cu energia electrica a utilajului.10 CALCULUL COSTULUI DE PRELUCRARE Unul din indicatorii importanti de apreciere a eficientei economice este costul de prelucrare.filetare …………………….30min ..44)3 In care : Cs – retributia muncitorului.15min .NT1 = 11.9 – ajustare ……………………………….05min . cursuri si referate postate de utilizatori. NTD =73. fiecare lement component al costului prelucrarii il voi calcula astfel : Cs = Tn x Rt [lei/buc] (3.operatia nr. Costul prelucrarii se poate calcula cu o precizie suficienta pentru a aprecia eficienta economica a unei variante de proces tehnologic. 23 = 3.11 .operatia nr.tocilar.19 si 23 – montare – demontare dispozitiv – …NT19.operatia nr.operatia nr.NT9 = 8.10min 3. periat ……………………….10min …………………….NTtotal =277. in lei/buc Ca – cheltuieli cu amortizarea utilajului.11 – faza VII .01 .operatia nr.7 – trasare ……………………………….

9 din proict si cu Rt = 18.065k3 x G) —— [lei/buc] (3.48)3 ns in care : notatiile au semnificatia ca in relatiile precedente Tn Ce = (0. in care : Ncg = 11. cursuri si referate postate de utilizatori.1 min .85 kTd – coeficientul cheltuielilor cu repararea si intretinerea dispozitivelor = 1.83 lei/min. Tn Cr = 0.9.2 – 2 –226.7 + 0.50 lei/min Pagina 114 din 118 .ro ! Arhiva online cu diplome.12 /ei Din (3.3-2-226 G – masa utilajului.raportuldintre puterea de mers in gol si puterea nominala p – puterea nominala a motoruli electric.45)3 cu Tn = 277. calculat la pct 3. rez Cs = 5217.tocilar. in care: Vu – valoarea utilajului in lei/buc A – cota medie anuala de amortizare.49)3 ns in care : & . rezulta : Cr = 1288 lei/buc Din (3.50)3. in kg.3 Pd – costul dispozitivelor Td – durata medie de utlizare a disp si sculelor auxiliare = 14500 ore efectiv lucrate Din (3.5Td Ncg – norma grupata a costului mediu a unui minut de exploatare a sculelor K1 – coeficient = 1 pentru sculele fabricate in tara = 5 pentru sculele din import n – numarul de scule cu care se lucreaza simultan kTn – coeficient de utilizare a timpului norma = 0. din tabelul 9.33&) —— [lei/buc] (3.Vizitati www. in kw Pd Csd = (Ncg x k1 x nkTd + kTd —— ) Tn [lei/buc] (350)3 in care: 0.48)3.47)3 ns in care k – coeficient de complexitate constructiva a utilajuli conform tab.49)3 rezulta : Ce = 1432. in % ns – numarul de piese prelucrate simultan Tn Ct = (3 + 0.79 lei/buc Din (3.228 x k 3√ G —— [lei/buc] (3.

Contraventiile se constata de catre insepectorii pentru protectia muncii din Ministerul Muncii si se sanctioneaza. modif aduse D nr.000 (md = 0. cursuri si referate postate de utilizatori. le-am actualizat la cotele practicate in octombrie 1996. Rezulta : Csd = 76500.04) Td = 14500. cu amenzi.ro ! Arhiva online cu diplome.85 (coeficient functie de utilizarea NT) KTd = 1.3 (cheltuieli intretinere dispozitive) Pd = md x Vu = 1. Decretul nr. K1 = 1 (nimai scule fabricate in tara) N = 1 (scule cu care se lucreaza simultan) KTN = 0.40 = 128891. in conformitate cu Codul Muncii.40 lei/buc C = 5217. cercetarea si evidenta accidentelor de munca si a bolilor profesionale.12 + 76500. 974/1965 privin infiintarea.1 LEGISLATIA PRIVIND PROTECTIA MUNCII Principalele acte normative care alcatuiesc legislatia protectiei muncii sunt: Legea nr.40 lei/buc Csd = 76500. Nerespectarea si incalcarea normelor si masurilor de protectia muncii sunt abateri grave si se impart in trei categorii: abateri disciplinare. Pagina 115 din 118 .44)3.Vizitati www.79 + 21632. Decretul nr. In tara noastra protectia muncii este o problema de stat. functie de gravitate. 3.5/1965 cu privire la protectia muncii. durata medie de utilizare a sculelor si dispozitivelor. Protectia muncii face parte integranta din procesul de productie. stabileste cadrul legal de rezolvarea a tuturor problemelor de protectie a muncii in Romania.36 lei/buc.00 + 1432.11.60 + 1288. Retributia tarifara (Rt).tocilar. Hotararea Consiliului de Ministrii nr. se raspunde material pentru daunele aduse unitatii. organizarea si functionarea Inspectoratului Sanitar de Stat. 783/1969 privind organizarea si functinarea Ministerukui Muncii. Abaterile disciplinare au o periculozitate redusa si se sanctioneaza de conducatorul unitatii conform regulamentului de ordine interioara .11 PROTECTIA MUNCII LA PRELUCRAREA PRIN ASCHIERE. contraventii si infractiuni. valoarea utilajului (Vu) si in general toate celelalte elemente cuprinse in relatia (3.200.48/1969. 3. 2896/1966 privind decalararea.

cu amenzi penale sau pedepse privative de libertate.tocilar. toate priectele vor fi insotite de : instructiuni de protectia muncii pentru noile produse. elementele de deconectare automata in cazul scurgerii de curent izolarea suplimentara de protectie protectia prin legare la pamant sau la nul Pagina 116 din 118 . masini.3 ELECTROSECURITATEA Electrocutarea este unul dintre cele mai grave accidente electrice ce apar atunci cand omul atinge simultan doua puncte care au intre ele o diferenta de potential mai mare de 40V. protectie si de lucru cu care urmeaza a fi dotat personalul de deservire. Organizatiile de cercetare si proiectare sunt obligate ca la noile produse. cu pericol social ridicat. instalatii etc. astfel ca la experimentarea si expluatarea acestora sa nu existe nici un pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala. fiind savarsite cu vinovatie.ro ! Arhiva online cu diplome. instalatiilor. procese tehnologice. 36V pentru scule si echipamente portabile folosirea mijloacelor de protectie si avertizare . Comisia de receptie e obligata sa controleze cum sunt reaizate masurile de protectia muncii. tehnologiilor nu este permisa daca nu sa efectuat receptia. Acesea se sanctineaza. 24.09A in curent continuu si 0. In acest scop.11. rezistenta electrica a corpului uman scade. dupa caz. MASINILOR SI INSTALATIILOR. Nu se admite pornirea instalatiilor sub rezerva completarii ulterioare a msurilor de protectia muncii. masini. 3. survine moartea accidentatului. lista parametrilor pentru echipamentul de productie. 3. La depasirea intensitatii de 0. Nfractiunile sunt abateri foarte grave .2 TEHNICA SECURITATII MUNCII PRIVIND PROIECTAREA. sa prevada topate masurile de protectie a muncii.11.Vizitati www. Daca accidentatul nu sa eliberat repede. procese tehnologice. agregate. agregate. etc.05A in curent alternativ. utilizarea tensiunii reduse 12. Asigurarea contra electrocutarii se realizeaza prin : inaccesibilitatea elementelor care fac parte din circuitele electrice . FABRICAREA SI EXPLUATAREA UTILAJELOR. Punerea in functiune a utilajului. fapt ce atrage cresterea curentului. cursuri si referate postate de utilizatori.

Tinand cont de tipul productiei. intocmirea acestei documentatii tehnologice am facut-o sub forma de fisa tehnologica pe plane de operatii.11. lovituri. Pagina 117 din 118 .ro ! Arhiva online cu diplome. bucatile de scula aschietoare expulzate din zona de aschiere. ochelarilor La rectificare. Prevenirea accidentelor se face prin utilizarea ecranelor de protectie. in cazul productiei de serie mijlocire.Vizitati www. semifabricatelor si in sistemele de comanda si actionare a masinii-unelte. Se interzice utilizarea improvizatiilor la fixarea sculelor. INTOMIREA DOCUMENTATIEI TEHNOLOGICE Documentatia tehnologica este prezentata intr-o forma concisa privind elaborarea tehnologiei de prelucrare. electromagnetic pentru cazul intreruperii accidentale La masinile – unelte se interzice utilizarea jeturilo de aer comprimat sub presiune pentru curatire. echpament corespunzator in cazul persoanelor autorizate pentru instalatii electrice. aparatorilor. dispozitivelor de fixare si antrenare a pieselor si curentului electric.tocilar. dispozitivelor. organele de transmisiesi mecanismelor de actionare ale masinilor-unelte. hidraulic.4 TEHNICA SECURITATII MUNCII LA PRELUCRAREA PRIN ASCHIERE Principalele pericole la prelucrarea prin aschiere: aschiile detasate. prevenirea accidentelor datorate spargerii discului abraziv se realizeaza prin : preotejarea discului cu carcase adecvate verificarea acustica a integritatii discului inainte de montare pastrarea corespunzatoare a discului abraziv (se fereste de umezeala. 3. inghet) montarea discurilor numai de catre personalul autorizat scule abrazive utilizate pentru rectificari cu suprafata laterala trebuie sa aibe o grosime egala cu cel putin 1/10 din diametrul exterior se interzice utilizarea discurilor care nu pot fi identificate din punct de vedere al compozitiei si vitezei periferice maxime pe care o pot admite La masinile-unelte la care reperele sunt fixate in dispozitive actionate pneumatic. cursuri si referate postate de utilizatori.

schita operatiei trebuie sa ofere informatii privind suprafetele utilizate la instalarea semifabricatelor (simbolizare conform tab. continutul planului de operatie se poate extinde pe una sau mai multe file dupa cum continutul unei faze poate fi descris pe mai multe randuri de text. Informatiile fiind sumare. realizeaza in cazul productiei de serie mica si unicat o orientare privind itinerarul tehnologic ce trebuie respectat. odata definite pe un plan de operatie pot fi codificate.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome. Planul de operatie va contine toate datele necesare executarii operatiei. Pagina 118 din 118 . urmarind ori de cate ori sunt reutilizate la o alta faza in cadrul planului de operatii sa indice codul acestora . calitatea suprafetei si toate celelalte conditii tehnice ce trebuie sa rezulte in urma prelucrrii in cazul unui numar mare de prinderi. Desi denumirea rubricilor c trebuiec completate este lamuritoare. se impune urmatoarele precizari : sculele. Intocmirea sa trebuie sa se faca intr-o forma clara. dispozitivele. prescriind cotele.2-2-231). cursuri si referate postate de utilizatori. aparatele de masura si control. tolerantele. reprezentarea acestora se poate face pe file separate ce se vor anexa planului de operatie .Vizitati www. muncitorilor si maistrilor cu calificare superioara le revine sarcina sa adopte decizii privind succesiunea fazelor in cadrul fiecarei operatii. Fisa tehnologica asa cu rezulta din rubricile ce le contine. 10. fara ambiguitati fara a pune exeutantul in situatia de a se consulta cu alte cadre tehnice in vederea adoptarii unei decizii care sa compenseze lacunele planului de operatii. precum si parametrii de regim ce vor fi doptati. schitarea suprafetelorce se vor prelucra se va face cu o linie ingrosata. pentru fiecare prindere se va alcatui o schita. accesibila.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful