Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Tehnologia de executie si proiectare punte motorizata a unei masini de frezat

CONSIDERATII GENERALE ALE MASINILOR DE FREZAT

1.1GENERALITATI , CLASIFICARE , PARAMETRII PRINCIPALI. Masinile de frezat fac parte dintre cele mai productive masini-unelte si dupa grupa strungurilor sunt cele mai raspandite in industria constructoare de masini. Pe masinile de frezat se utilizeaza scule speciale , cu mai multe taisuri , numite freze. Miscarea principala de aschiere este de rotatie , iar miscarile de avans pot fi atat rectilinii cat si circulere . Prin frezare se prelucreaza suprafetele plane simple sau complexe , suprafete de revolutie cu generare dreapta sau cu o curba plana oarecare si suprafete spatiale analitice sau neanalitice. Ultimele tipuri de suprafete se prelucreaza pe masinile de frezat prin copiere sau pe masini de frezat cu comanda dupa program. Masinile de frezat se pot clasifica dupa diverse criterii si anume : -Dupa forma constructiva se deosebesc : masini de frezat cu consola , plane , portal , cu masa rotativa , verticale , orizontale , de frezat canale de pana , etc . -Dupa sistemul de comanda al ciclului de lucru avem : masini cu comanda manuala si masini cu comanda dupa program . Se mai ot clasifica dupa gradul de precizie , dupa dimensiuni si greutate . Parametrii caracteristici principali ai masinilor de frezat sunt latimea B a fetei active a mesei masinii : al doilea parametru este lungimea L a suprafetei active a mesei masinii si se obtine functie de parametrul principal B , prin respectarea conditiei L = (4…5) B Restul parametrilor caracterizeaza domenii de functionare ale masinii. Astfel , domeniul de reglare al turatiilor se obtine prin determinarea turatiei minime nmin cu relatia : 1000 Va min Ns min = —————― [ rot/min] (1.1)

Pagina 1 din 118

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Π · Ds max Unde Va min este viteza minima de aschiere , se alege de regula la valoarea 20….25 m/min ; Ds max – diametrul maxim al sculeicu care poate lucra masina si care se determina in functie de parametrul principal B din conditia Ds max = 0.7 B , viteza de aschiere poate fi determinata cu relatia : Va = Π · Ds · ns /1000 [m/min] (1.2) Pentru determinarea turatiei maxime se recomanda relatia : 1000 · Va max Ns max = ——————— [rot/min] (1.3) Π · Ds min in care : Va max este rezultata din conditile tehnologice de expuatare a masinii si sculei ; Ds min – diametrul minim al frezei cu care se poate prelucra economic si se determina si relatia : Ds min = 0,1 Ds max Pentru a se putea realiza un anumit domeniu de reglare al avansurilor , se determina viteza de avans limita Ws . Deoarece la frezare viteza de avans se exprima in mm/min , se foloseste relatia : Ws = fd · zs · ns [mm / rot ] (1.4) unde fd este marimea avansului pe un dinte , in mm/dinte : zs –numarul de dinti ai frezei , ns – turatia frezei in rot/min ; fr – avansul pe rotatie a frezei , in mm/rot : fr = fd · zs Valoarea limita a vitezei de vans , rezulta prin inlocuirea pentru fd , zn si ns , valorile numerice corespunzatoare , rezultate din conditiile concrete de expluatare a masinii . Viteza economica Ve se determina cu relatia de forma : Ve = Cv · D9s · Kv / ( Tm · fya · txl · apr · zns ) [m/min] (1.5) in care : Cv este coeficient in functie de conditiile de frezare de materialul prelucrat , T – durabilitatea economoca a frezei in min , ap- adancimea de aschiere , respective latimea de aschiere , in mm , g , m , x , y , r , n sunt exponenti (care depind de materialul de prelucrare si de conditiile de aschiere ) , Kv – coeficientul global de corectare a vitezei si se calculeaza cu relatia : Kv = Km · Ks · Kxr , Km= Cm · 180/HB ; Km = Cm · (6,68/T)u (1.6) in care : Km , Ks , Kxr sunt coeficienti de corectare a vitezei de aschiere , in functie de : caracteristicile materialului prelucrat, (Km) , materialul sculei (Ks) si unghiul de atac al taisului Xr (K xr ) , Cm –coeficientul de prelucrabilitate a materialului , U –exponent si are valori –1,1,2 functie de Tr al materialului . Forta tangentiala de aschiere Ft se calculeaza cu relatia :
Pagina 2 din 118

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Ft = 9,8 CFXF · fYFd · zs · apRF · DsgF · KF [N] (1.7) Unde : CF , XF , RF , gF sunt coeficienti pentru calculul fortei de aschiere , functie de materialul de prelucrat si de tipul frezei . KF = KR · Kv –coeficient global de corectare a fortei de aschiere , Kr-Kv , coeficient de corectare a fortei de ashiere functie de unghiul de degajare r ( Xr) si de viteza de aschiere (Kv). In vederea determinarii valorilor numerice ale factorilor care intra in relatiile de mai sus , trebuie procedat astfel ca sa se ia in considerare conditiile ce apar la aceeasi operatie.De exemplu , la calculul vitezei maxime de avans se ia in considerare acel diametru al frezei cu care se va presupune ca se va lucra , utilizand avansul maxim pe un dinte si cu turatia maxima . Nu se poate concepe ca freza cu dimetrul maxim utilizata pe acea masina , va lucra cu avans pe dinte maximsi cu turatia maxima a masinii.Desi s-ar putea ca in anumite situatii extreme sa apara un asemenea caz , nu se va lua in considerare la proiectarea masinii , deoarece timpul cat masina va lucra in asemenea conditii va fi foarte scurt. Deci nu justifica adoptarea unei structuri cinematice,complicate, costisitoare , care ar putea fi utilizata in mica parte. Pentru aceste cazuri extreme se admite compromisul ca masina nu putea fi expluatata economic. In general la calculul parametrilor mentionati se considera si pozitia cea mai defavorabila a prelucrarii , considerandu-se atunci cand scula si piesa de prelucrat se afl la distanta maxima fata de batiul frezei. Puterea motorului electric de antrenare Nem , a lantului cinematic principal se determina cu relatia : ap · b · vs Nem = —————— [Kw] (1.8) 1000qs · η unde : ap – adancimea aschiei , care pentru o masina mijlocie se ia 6…..10 mm ; blatimea aschiei care se poate determina cu conditia de a fi aproximativ 0,6 Ds max , sau 0,8 B ; qs – volumul specific de aschii indepartat , cm3 /Kw min , pentru otel qs = 50……80 ; η = 0,8 ; Vs – viteza de avans in mm/min Puterea de aschiere la frezare pa , se determina cu relatia : Na = ft · va/ (9,8 · 6000) [kw] : Na ≤ Nem · η (1.9) Recomandarile precizate anterior sunt valabile si la determinarea puterii motorului electric . Se ia acea valoare maxima a adancimii si latimii stratului de adaus de indeparta , la care se opresupune ca se lucreaza cu avans maxim .

Pagina 3 din 118

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

MASINI DE FREZAT CU CONSOLA 1.1.1GENERALITATI ,CLASIFICARE . Masinile de frezat cu consola sunt destinate pentru prelucarea pieselor de dimensiuni mici si mijlocii. Dupa pozitia arborelui principal aceste masini pot fi : orizontale si universale (cele universale sund de fapt masini de frezat orizontale la care se poate monta un cap de frezat vertical sau cap de morezat) fig.1.1 si verticale fig 1.2.

Fig 1.1 fig1.2

Componenta constructiva a masinii de frezat universala sin fig. 1. este formulata din 1-placa de baza ; 2 -botia ; 3- transversa mobila ; 4 -dorn port scula ; 5- scula ; 6- arbore principal ; 7 -ghiajul ; 8- consola ; 9- surubul consolei ; 10- ghidajul consolei ;11- support transversal ; 12- masa. In compunerea constructiva a masinii de frezat vertical fig.2 intra urmatoarele : 1-placa de baza ; 2- batiu ; 3- ghidajele batiului ; 4- consola ; 5 – surubul consolei ; 6- ghidajele consolei ; 7- support transversal ; 8- masa ; 9- arborele principal. Miscarea principala A este executata de arborele principal si este transmisa de la lantul cinematic principal , aflat in batiul miscarii. Miscarile de avans se executa de catre masa masinii in trei directii rectangulare , longitudinal B , transversal C si vertical D. Viteza miscarii de avans poate fi reglata de la cutia de avansuri montata in consola masinii. Tinand cont de clasificarea prezentata mai sus frezele cu consola fabricate in tara noastra se simbolizeaza prin initialele respective :FO ; FV ; FU. Numerele incluse in simboluri se refera la dimensiunile mesei , de exemplu FU 32x132 (masina de frezat universala avand masa cu latime de 325 mm si lungimea de 325 mm) , FV 36x140 CF, masina de frezat verticala-cap fix ; FV 36x140 CR , msina de frecat verticala cu cap rotativ . Masinile de frezat universale pentru scularie contin in simbolul lor initiala S , de exemplu FUS. FU 25 (250 latimea mesei). 1.1.2 MASINI DE FREZAT UNIVERSALE Masinile de frezat universale au o larga raspandire fiind utilizate atat in productia de unicat , cat si in cea de serie la prelucrarea pieselor de dimensiuni mici si mijlocii. Caracterul
Pagina 4 din 118

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

universal al acestor masini este dictat de posibilitatile tehnologice multiple rezultate di dotarea lor cu cap de frezat vertical si cu o serie de dispozitive auxiliare ( cap divizor , masa otativa , menghina inclinabila , etc.) , precum si de unele particularitati constructive care permit , de exemplu , pivotarea piesei in plan orizontal. Constructia si cinematica simplificata a masinilor de frezat universale este prezentata in fig 1.3. Batiul B al masinii, fixat pe placa de baza Pb este prevazut cu ghidaje verticale pe care se deplaseaza consola C. Consola este prevazuta in partea superioara cu ghidaje pe care gliseaza sania transversala ST. Masa M se deplaseaza pe ghidajele unei placi orientabile montata pe sania transversala. Scula se monteaza pe AP, fie pe dornul portfreza care poate fi sprijinit suplimentar in suportul exterior SE , montat pe bratu support BS, plasat pe ghidaje in coada de randunica in partea superioara a batiului.

Fig 1.3

Varietatea mare a prelucrarilor pe masinile de frezat cu consola universale, au suprafata de lucru a mesei de 250, 320 si 360 mm , iar domeniul de reglare al turatiilor , relativ extinse (Rn = 25 ÷ 100), cuprinzand 8 ÷ 24 trepte de turatii cu rotatia φ = 1,18 ÷ 1,4 si au valori cuprinse intre 25 si 2000 rot/min. Avansurile de lucru sunt etajate de asemenea in serie geometrica cu 12 ÷ 32 trepte in domeniul 10 ÷ 1000 mm/min. Miscarea principala de rotatie a frezei este actionata la motorulo ME1 prin cutia de viteze Cv . Turatia sculei se exprima prin relatia de forma : nAP = n61 · i1 · icv i2 = cp · icv [rot./min] (1.10) unde : Cp este constanta lantului cinematic principal ; icv ratul de transfer, al cutiei de viteze ; i2 , i1 –rapoarte constante. Avansurile sunt actionate de la motorul Me2 de la care miscarea se transmite la cutia de avansuri cu raportul de transfer ica , la unul din suruburile Sc1 (pentru avansul longitudinal al consolei ) , deplasarea piesei pe una din cele 3 directii fiind comandata prin inchiderea cuplajului C 1 si a unuia di cuplajele C2 , C3 , si C4. Vitezele de avans se exprima prin relatiile : Wl = no2 · i3 · ica · i4 · i5 · ps1 [mm/min] Wt = no2 · i3 · ica · i4 · i6 · ps2 [mm/min] (1.11) Wv = no2 · i3 · ica · i4 · i7 · ps3 [mm/min]
Pagina 5 din 118

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

in care : ps1, ps2, ps3 reprezinta pasul celor trei suruburi conducatoare. Pentru realizarea pozitionarii piesei fata de scula , masinile de frezat cu consola poseda avansuri rapide , transmise printr-un lant cinematic rapid Lr care ocoleste cutia de avansuri. Prin inchidere cuplajul Cr , miscarea ajunge la unul dintre cele trei suruburi , realizandu-se vitezele de deplasare rapida (Wr): Wrl = no2 · ir · i5 · ps1 Wrt = no2 · ir · i6 · ps2 [mm/min] (1.12) Wrv = no2 · ir · i7 · ps3 Actionarea suruburilor conducatoare in vederea pozitionarii piesei fata de scula se poate realiza si manual cu ajutorul rotilor de mana : m1 , m2 , m3 , prin cuplarea cuplajelor cu ghiara : c5 , c6 , c7 care corespunzatoare celor trei roti de mana . 1.2.3 MASINI DE FREZAT VERTICAL CU CONSOLA. Au cinematica identica cu a masinilor de frezat universale sau orizontale , fapt care determina ca unele ansamble sau subansamble sa prezinte aceleasi solutii si forme constructive fig 1.4. Diferenta caracteristica o prezinta numai pozitia verticala a arborelui principal Ap , din care cauza batiul are o forma modificata a partii superioare. Masinile verticale de frezat executa aceleasi miscari ca si masinile universale sau orizontale de frezat. In general la masinile de frezat vertical cutia de avansuri este amplasata in partea inferioara a batiului , fiind actionata de motorul principal ME , prin derivatia L1-L2. Legatura cinematica dintre cutia de avansuri si mecanismele consolei se realizeaza prin angrenaje conice si bara alunecatoare sau prin transmisie cardanica si bara telescopica.

Fig 1.4

1.2.3.1 MASINA DE FREZAT PENTRU SCULARIE

Masinile de frezat pentru scularie se construiesc intr-o gama larga de dimensiuni , de la mici la dimensiuni mijlocii avand motoare de antrenare de 0,25…….4 kw. Masinile cu consola pentru scularie se construiesc cu un grad de complexitate mai ridicat , fig 1.5. In
Pagina 6 din 118

Cinematic masinile de frezat pentru scularie se aseamana cu masinile de frezat universale . pentru mortezare . masa rotativa si rabatabila . etc…Miscarile la aceste dispozitive se pot obtine manual sau mecanic prin realizarea legatturii cinematice a acestora la lantul miscarii de avans. Pagina 7 din 118 .6.2. pentru frezare orizontala .1. afara posibilitatii de rotire a arborelui principal . asigurata prin solitii constructive judiciare ca dublarea comenzilor (prin butoane si manete plasate in fata masinii si lateral) .4 STRUCTURA CINEMATICA A MASINILOR DE FREZAT CU CONSOLA 1. Motorul actionarii principale Me . prelucrarea in ciclul automat. franarea arborelui principal prin contracurent (inversarea a doua faze la motorul electric) cu utilizarea unui releu de viteza. ca de exemplu .5 Principalele caracteristici ale masinilor de frezat cu consola sunt prezentate in tabelul 1. inclinata . impunand masuri in acest sens si modularea accesorilor utilizate.25 .4. asigurand un sir de turatii in progresie geometrica cu ratia φ = 1. executand cat mai deplin cerintele impuse masinilor-unelte de precizie ridicata . ceea ce asigura inversarea sensului miscarii principale. cu comenzile date prin limitatoare de cursa.ro ! Arhiva online cu diplome.2. este reversibil. Aceasta masina se caracterizeaza printr-o capacitate productiva ridicata si printr-o buna manevrabilitate . Actionarea principala are formula structurala 18=31·33·2g . etc…Pe masa masinii se pot monta dispozitive auxiliare . subansamblul consolei este astfel construit sa permita rotirea mesei dupa cele trei axe rectangulare . MASINA DE FREZAT UNIVERSAL FU1 Masina de frezat universal FU1 are structura cinematica in fig 1. schimbarea turatiilor se realizeaza prin mecanisme selectoare .Vizitati www. Fig 1.tocilar. adica de o igiditate mare si miscari uniforme la organele mobile . cursuri si referate postate de utilizatori. Gradul de universalitate al masinii se poate marii prin posibilitatea montarii unor capete port scula speciale . cap divizor . 1. Masina permite de asemenea.

9 .6. Diagrama avansurilor longitudinale este prezentata in figura 1. Fig 1. iar turatiile arborelui principal sunt prezentate in diagrama turatiilor arborelui principal sunt prezentate in diagrama turatiilor din fig 1.25 de la care miscarea : Fig 17. la invingerea supraincalcarilor. Mecanismele miscarilor de avans si pozitionare ale presei pe cele directii sunt amplasate in consola masinii fiind actionata de motorul ME2 . si C6 ( C6 pentru miscarea de avns nu este prezentat in schema ). al mesei si pasul surubului respectiv (psc1 – 6 mm) rezulta : 26 28 18 18 18 Wr = 1440 · —— · —— · —— · —— · —— · 6 ≡ 2300 [ mm/min ] 40 35 37 16 18 Pagina 8 din 118 . Pe arborele principal IV (AP) este plasat un volant v care serveste prin energia inmagazinata. Se distribuie la suruburile conducatoare . Pentru deplasarea rapida a verigilor executate .tocilar. Prin aceasta comutare se scoate din functiune cutia de avansuri . Viteza de deplasare rapida a mesei se calculeaza tinandu-se seama de turatia motorului electric ME2 . C5 . cuprinse intre 30 si 1500 rot/min.Valorile limita ale vitezei de avans longitudinale si transversal B si C sunt 19 la 950 mm/min. Cele trei grupe cinematice ale cutiei de avansuri asigura reglarea in trepte a vitezei de avans .7 . Modul de transmitere a miscarilor poate fi urmarit in schema fluxului cinematic din fig 1. asigurand astfel o functionare uniforma a AP. se deschide cuplajul C2 ( roata 40 devine libera fata de arborele IX )si se inchide ambreajul electromagnetic C3.ro ! Arhiva online cu diplome. avand ecuatia structurala 18=33 x 31 x (1+1)ς si ratia φ = 1.Vizitati www. Selectarea miscarilor de avans pe cele trei directii se obtine prin inchiderea unuia dintre cuplajele C4 . raportul total de transfer al lantului cinematic de avans intre arborele motorului pe care se afla montata roata dintata cu numarul de dinti 26 si surubul conducator sc . cursuri si referate postate de utilizatori. iar miscarea se transmite de la motorul ME2 la arborele IX . prin rotile dintate 26-44-57-43.8.

9 Prin deschiderea cuplajelor C4 . Fig 1. sunstituindu-se valorile numerice ale rotilor dintate ale rapoartelor de transfer si turatia motorului : 58 29 21 22 25 20 1540· —— · 0. C5 si C6 se poate realiza actionarea manuala a verigilor executante . Fig 1.98 —— · —— · ——· —— · —— · = n1= 25. actionandu-se manete cuplabile m1 . Aceasta masina de frezat primeste miscarea pentru actionarea miscarilor de avans de la lantul cinematic principal prin intermediul unei transmisii cardanice. se admite ca alunecarea este de 2 % in acest caz randamentul transmisiei va fi ηtc = 0.10 Pentru determinarea turatiilor arborelui principal AP se utilizeaza formula generala : D1 29 25 nm = —— · ηtc · —— · iII-III · iIII-IV · —— · iV-VI = nAP (1. Determinarea miscarilor de avans se efectueaza cu urmatoarele formule de calcul : Pentru avansurile longitudinale : fl D1 21 20 42 42 28 19 nm = —— ۰ ηtc ۰ —— ۰ ——۰ —— ۰ iVIII – IX ۰ iIX-X ۰ iX-XI ۰ ——۰ —— ۰ ——۰ Pagina 9 din 118 .Vizitati www.13) D2 29 65 De exemplu .10 este prezentata structura cinematica a msinii de frezat universale tip 683.98.9 [rot/min] 104 29 37 49 65 60 Pentru transmisia prin curele trapezoidale . iar agentul de ungere este preluat de la pompa Pu actionata de motorul actionarilor M E si transmis la punctele de ungere. m2 si m3 .ro ! Arhiva online cu diplome.8 Fig 1. cursuri si referate postate de utilizatori. Ungerea este centralizata pentru actionarea principala si de avansuri .tocilar. In figura 1. se va putea determina turatia minima .

98 —— ۰——۰ —— ۰ —— ۰——۰ —— ۰ —— ۰——۰ 104 37 42 38 37 33 41 46 35 19 34 29 23 25 Pagina 10 din 118 . cursuri si referate postate de utilizatori.16) Prin substituirea valorilor minime ale tuturor rapoartelor de transfer se determina avansurile minime flr . D2 37 42 38 42 35 34 34 29 23 25 ۰—— ۰ —— ۰ —— ۰ —— ۰ p1 = fl [mm/min] (1.14) 38 29 23 25 Pentru avansurile transversale : fv D1 21 20 42 42 28 19 nm = —— ۰ ηtc ۰ —— ۰ ——۰ —— ۰ iVII-IX ۰ iIX-X ۰ iX-XI ۰ —— ۰ —— ۰ ——۰ D2 37 42 38 42 35 34 34 29 24 ۰—— ۰ —— ۰ —— ۰ p2 = ft [mm/min] (1. Avansul minim longitudinal rezulta : 58 21 20 42 17 19 14 42 28 1450 ۰ —— ۰ 0.15) 38 29 24 Pentru avansurile verticale : fv D1 21 20 42 42 28 19 nm = —— ۰ ηtc ۰ —— ۰ ——۰ —— ۰ iVII-IX ۰ iIX-X ۰ iX-XI ۰ —— ۰ —— ۰ ——۰ D2 37 42 38 42 35 34 34 18 ۰—— ۰ —— ۰ p3 = fv [mm/min] (1.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www.

Vizitati www. Pentru obtinerea canalului elicoidal este necesar ca piesa sa execute o rotatie completa in timpul cat ea se deplaseaza.98 ۰ —— ۰——۰ —— ۰ —— ۰—— ۰ —— ۰——۰ 6 = 2434 104 25 35 34 38 29 23 25 [mm/min] Cu ajutorul capului divizor . ۰ —— ۰ —— ۰——۰ —— ۰ —— ۰ 6 = 18. Pentru a se putea obtine un canal elicoidal pe piesa este necesar sa se transmita acesteia .tocilar. fig. egala cu marimea pasului canalului elicoidal.17) D2 25 35 34 38 29 23 25 Daca se substituie valorile numerice. CD .ro ! Arhiva online cu diplome. doua miscari si anume : o rotatie in jurul axei sale si o translatie in lungul acesteia. cu marimea pasului PE. cu roti de schimb fig 1. Fig 1. In acsest caz ecuatia care leaga aceste deplasari teoretice ale verigilor executante va fi de forma : z0 z1 z3 z5 1 Pagina 11 din 118 . in mod simultan .1. se obtine : 58 32 28 19 34 29 23 25 nm ۰ ——۰ 0. Deplasarea piesei se executa de catre masa masinii de frezat . DD care fac legatura intre surubul conducator si capul divizor.11 Miscarea de rotatie pentru piesa se preia de la surubul conducator mantandu-se rotile de schimb AD . Ca deplasari teoretice se adopta o rotatie a arborelui capului divizor si deplasarea ‘PE’ a mesei masinii. la masinile de frezat universale se frezeaza canale de pana elicoidale . care primeste miscarea prin surubul conducator Sc. prin legarea acestuia la surubul conducator al mesei .11.11.98 [mm/min] 34 38 29 23 25 Ecuatia lantului cinematic pentru deplasarea rapida a mesei are forma : D1 32 28 19 34 29 23 25 nm ۰ —— ۰ ηtc ۰ —— ۰——۰ —— ۰ —— ۰—— ۰ —— ۰——۰ p1 =flr (1. danturi elicoidale etc… . BD .b. cursuri si referate postate de utilizatori.

avand CD si psc = 6 mm psc 6 360 845 24 45 AD CD iD = CD —— = 60 ۰ —— = —— = —— = —— ۰ —— = —— ۰ —— PE 1240 1240 20 ۰ 62 60 62 BD DD 1. pE – pasul canalului elicoidal. fapt care determina ca unele ansamble si subansamble sa prezinte aceleasi solutii si forme construcive.Vizitati www.tocilar. Exemplu : Sa se frezeze un canal elicoidal cu pasul elicoidal PE = 1240 mm .8) K z2 z4 z6 iD AD CD unde : iD = —— ۰ —— este raportul de transfer al rotilor de schimb BD DD psc .pasul surubului conducator.4. in mm.20) k z2 z4 z6 PE unde : CD = 40 : 60 : 80 . cursuri si referate postate de utilizatori. in mm Deci se obtine formula de calcul de forma : 1 k z2 z4 z6 PE —— = —— ۰ —— ۰ —— ۰ —— ۰ —— (1.ro ! Arhiva online cu diplome. Diferenta Pagina 12 din 118 .2 MASINA DE FREZAT CU CONSOLA Au cinematica identica cu a masinilor de frezat orizontale. I(rot AP) ۰ —— ۰ ——۰ —— ۰ —— ۰ —— ۰ psc = pE (1.2. este caracteristica capului divizor .19) iD z0 z1 z3 z5 psc sau daca se noteaza : z0 z1 z3 z5 psc CD = —— ۰ —— ۰ —— ۰ —— ۰ —— (1.

impreuna cu arborele principal.12.Vizitati www. Miscarea de pozitionare rapida a verigilor executante se obtine pri decuplarea cuplajului C2 si cuplarea cuplajului C3. din care cauza batiul are forma modificata a partii superioare.12.13.25. cu formula structurala : 16 = 41 x 24 x 28. De aceea ele prezinta o rigiditate sporita si ca urmare sunt folosite pentru regimuri de aschiere mai grele. Lantul cinematic principal al masinii de frezat 615 (din fig 1. Pinala arborelui principal si sania capului de frezat asigura miscarile de pozitionare a sculei E si F. din arborii II si IX. solidarizand astfel roata de lant cu numarul de clienti 25. 1. cu arborele XIV.ro ! Arhiva online cu diplome.550 mm/min. unele tipuri de masini de frezat verticale cu consola se constryuiesc cu capul de frezat inclinabil si arborele principal deplasabil axial. Anumite masini de frezat verticale au capul de frezat fix si arborele principal deplasabil axial pentru a usura pozitionarea sculei.12. cu ratia φ = 1.1. iar schema fluxului cinematic a masinii de frezat este prezentata in fig.12). prin transmisia 21/37. Constructiv. cursuri si referate postate de utilizatori. Spre deosebire de tipurile precedente.25. contine transmisie prin curele trapezoidale. asigurand gama de turatii n = 16…500 rot/min. cu ratia progresiei geometrice φ = 1. Cinematic masinile de frezat sunt formate din lantul cinematic principal.l iar altele se construiesc cu capul de frezat deplasabil (vezi fig. Fig 1. Aceasta are forma structurala 16=41 x 24 x 28. masinile de frezat verticale pot avea capul de frezat si arborele principal nedeplasabil axial. Propriu-zis aceste masini nu au un cap de frezat deoarece acesta face corp comun cu corpul masinii. Legatura intre cutia de avansuri si mecanismele acesteia se face prin Pagina 13 din 118 .13 Lantul cinematic de avans si pozitionare sunt derivate din lantul cinematic principal.). . la acestea din urma. 1. Fig 1. Pentru a crea posibilitatea prelucrarii suprafetelor inclinate. care partial este identic cu cel de avans. capul de frezat nu face corp comun cu corpul masinii. lantul cinematic de avans . avnd posibilitatea sa se deplaseze in sens vertical. caracteristica o prezinta numai pozitia verticala a arborelui principal AP. cu vitezele de avans longitudinale Wl = 15. Cutia de avansuri realizeaza 16 trepte ale vitezelor de avans. pentru actionarea sculei.6….tocilar. Masina de frezat vericala tip 615 are structura cinematica prezentata in fig. marind in felul acesta si posibilitatea de reglare a sculei. mecanismul de inversare a sensului de rotatie la arborele pricipal si cutia de viteze. pentru deplasarea mesei pe cele trei directii si lantul cinematic de reglare si pozitionare..

Schema fluxului cinematic al masinii de frezat vertical este redata in fig 1.21) D2 54 58 31 Pe baza acestei formule. C si D se obtine prin decuplarea unuia din cuplajele : C5. C7. Deplasarea transversala a mesei si verticala a consolei ca si deplasarea verticala a arborelui principal se executa manual . transmisia cardanica AC.ro ! Arhiva online cu diplome. Selectionarea miscarilor de avans pe directiile B.4[rot/min] 189 54 27 45 58 31 Numarul treptelor de turatii ale arborelui principal este opt (8). dupa cum rezulta din schema fluxului cinematic.14 este prezentata structura cinematica a masinii de frezat vertical tip 610 B.15. Fig 1. In fig. si C8. cursuri si referate postate de utilizatori.14 Fig 1. fata de pozitia lui verticala. Pentru determinarea avansurilor se foloseste formula : D1 18 26 50 24 14 22 n = —— ۰ ηtc ۰ —— ۰ ——۰ —— ۰ iVII-VIII ۰ —— ۰ —— ۰——۰ p =D2 50 50 54 50 35 40 56 22 Pagina 14 din 118 .tocilar. cu cap de frezat inclinat si arborele principal deplasabil.985 · ——· ——· ——· ——· —— = 526. turatia maxima a arborelui principal este : 127 18 45 45 72 25 nApmax = 1430 · —— · 0. 1. intr-o parte sau in alta. Pentru determinarea turatiilor arborelui principal se foloseste formula generala : D1 18 72 25 n = —— · ηtc · —— · iII-III · iIII-IV · —— · —— = nAP (1.Vizitati www.15. Capul de frezat poate fi rotit cu un unghi de 15°. Cuplajele C4 si C5 din actionarea consolei servesc pentru inversarea sensului miscarilor de avans-pozitionare.

tocilar. 2 PROIECTARE PUNTE MOTORIZATA 97 –23 –000 Puntea motorizata (PM) ce face obiectul acestui proiect de diploma este destinata a fi utilizata la masinile de frezat universale FU 36 si masinile de frezat orizontale FO 36 pentru a le spori domeniul si posibilitatile de lucru privind operatiile de frezare. putand prelua si functia bratului superior prevazut pentru contralagar cu care sunt dotate aceste tipuri de masini de frezat.Vizitati www. Pe baza acestor considerente avansul maxim longitudinal al mesei (fl ) este dat de formula : 127 18 26 50 47 24 14 22 1430 · —— · 0. alecare si mortecare prin intermediul : capatul de frezat vertical . Marimea avansului maxim se determina. purtand piesa (cuma plana). in timp ce piesa primeste simultan o miscare de rotati uniforma. capatul de mortezat cu care puntea motorizata poate fi dotata . Pagina 15 din 118 . gaurire. masa cu capul divizor. capatul de frezat cu pinala .ro ! Arhiva online cu diplome.985 · ——· ——· ——· ——· —— · ——· ——· 6 = flmax = 427 189 54 50 35 21 40 56 22 [mm/min] Numarul treptelor ale seriei de avansuri este 16. cutie de turatii proprie si poate prelucra simultan cu masina-unealta. In timpul frezarii. legat cinematic de lantul de avans al mesei. cursuri si referate postate de utilizatori. iar combinarea celor doua miscari realizeaza procesul de frezare. folosind capul divizor. se deplaseaza uniform. Frezarea unei spirale Arhimedice se executa cu aceasta maxima. Puntea motorizata poseda instalatie si actionare electrica independenta. substiduindu-se valorilor maxime ale rapoartelor de transfer intre arborii alaturati iar pentru avansul minim se introduc rapoartele de transfer minime intre arborii de transmitere a miscarii.

blocand pe punte. Montarea P.(se interzice utilizarea unui singur ochi de ridicare). se preseaza carcasa in continuare. Caracteristici tehnice ale P. se face pe deasupra prin dopul de umplere.ro ! Arhiva online cu diplome..tocilar. Din cele N = 12 variante structurale. se preseaza stiftul de centrare si se strang cele patru suruburi.M. pana se realizeaza angrenajul usor cu roata conjugata a capului. manual ungandu-se numai melcul pentru rotirea capului cu unsoare RUL 165 STAS 1608-72 folosind o pompa ‘tecalemit’.40 ÷ 1eco rot/min Puterea electromotorului de antrenare …………………55 kw Turatia in gol a electromotorului de antrenare ………1500 rot/min Dimensiunile de gabarit (L x l x h) …………. Montarea capetelor de punte se face astfel : capul care trebuie montat se ridica in macara.Vizitati www.25) plasate deasupra P. coada de randunica .M.M. la fel comutorii electrici si manetele pentru schimbarea turatiilor. Ungerea se realizeaza prin balbotare. cursuri si referate postate de utilizatori.. -executia robusta. . se ghideaza gulerul flansei in atelajul din punte si se roteste axul principal al capului pana cand axul canelat al acestuia intra in bucsa canelata din punte . in spate.1500 x 420 x 420 mm Masa neta ………………………………………………. sigura in expluatare. -intretinerea si reparatia comoda. Numarul treptelor de turatie………………………………12 Limitele electromotorului la iesire…………. fara eforturi suplimentare sau ajutoare. Pozitionarea si deplasarea in plan orizontal a P. ce asigura un grad inalt privind precizia prelucrariloroperatiilor ce le executa P.M.cca 350 kg Pagina 16 din 118 . Se centreaza capul. -prelucrarea carcase (Fc x 250 turnat) dintr-o singura fixare pentru montarea elementelor interioare ce realizeaza gama de turatii . miscand acum melcul din puntea superioara a P. analizate la punctul 1 am ales N = ‘ privind constructia si dimensionarea P. Umplerea cu ulei pana la nivelul trasat pe vizor. prin cele doua achiuri de ridicare (poz. Instalatia electrica este montata in partea stanga a masinii..M se face prin intermediul cremulierei existente la partea inferioara a acesteia. ale batiului.M.M. iar golirea prin dopul de golire din fata jos. tinand cont de urmatoarele considerente : -dimensiunile de gabarit impuse de locul ce-l ocupa in prezent brtul superior pentru contra lagar existent in dotarea acestor masini de frezat precum si a ghidajelor in coada de randunica . pe masina de frezat se face in locul bratului superior in ghidajele superioare.

a Fig 2. cu ratia intre : φ = 1.1.1.311.2 ÷ 1.b si fig. 2.2) Turatia se poate determina si functie de viteza economica (Ve) si diametrul frezei (Ds) cu relatia : 1000·Ve n = ———— [rot/min] (2.2. 2.2.2..7 trepte de turatii etajate in serie geometrica cu valori cu prinse intre 40 ÷ 1800 rot/min . Miscarea principala de rotatie a frezei este actionata de la motorul principal ME1.40.c sunt prezentate schemele de principii ale compunerii cinematice din fig .M) simplificandu-se mult redarea grafica in comparatie cu reprezentarea desenului tehnic.2) Π · Ds 2. Schema cinematica este o reprezentare simbolica a organelor si mecanizmelor ce compun lanturile cinematice ale puntii motorizate (P.21.1 STABILIREA GAMEI DE TURATII Varietatea mare de prelucrare a diferitelor piese face ca domeniul de reglare a turatiilor sa fie relativ extins ( Rn = 2 ÷ 7 ). 2.2. 2.ro ! Arhiva online cu diplome. prin cutia de turatii a PM(CTPM).b Pagina 17 din 118 . In fig. In fig.1. cuprinzand 2….Vizitati www.M.a este prezentata schema cinematica a P.tocilar.2 SCHEMA CINEMATICA A P. cursuri si referate postate de utilizatori. Fig 2.M.1.a.1. Turatia sculei se exprima prin relatia : n = no1 · iCTPM [rot/min] (2.2 REPREZENTAREA GRAFICA A CINETICII P.M.1. pentru masinile de frezat universale FU 36 si orizontale FO 36 cod de fabricatie : CUPS 331.

2. la arborele principal (AP).M.a de la motorul electric ( ME1). pentru varianta retelei structurale Rs aleasa.2.ro ! Arhiva online cu diplome.2.4 TRASAREA GRAFICULUI DE TURATII In scopul determinarii rapoartelor de transfer i si deci a transmisiilor din grupe.5 = 18 Fig 2.1. Lantul cinematic cuprins in P. In continuare de la arborele III la arborele IV.tocilar. tot la arborele III se poate transmite si raportul de 1 :1 prin z1 (exterior si interior). miscarea se transmite prin raportul Z3/Z4.M. In sensul normal de rotatie al arborelui pricipal rezulta numarul treptelor de turatii de formula structurala : 12 = 2 x3 x2 . transmite miscarea de la motorul electric ME1 prin cuplajul C1 cu raportul de transfer 1:1 de la arborele I la arborele II miscarea se transmite prin raportul de transfer Z1/Z2. Arborele IV..2. transmite la arborele V miscarea prin rapoartele celor doua perechi de roti Z11/Z12 si Z13/Z14.2. miscarea se transmite prin trei posibilitati . Pagina 18 din 118 . direct de la ME1.b 2.Vizitati www. iar diagrama de turatii fig.a Fig 2. Posibilitatile de transmitere a miscarii descrise mai sus pot urmarii mai usor cu ajutorul scemei fluxului cinematic prezentat in fig 2.3 LANTUL CINEMATIC AL P. Dela arborele II.3 are ecuatia structurala : 1 x 31 x 33 x 25. Fig 2. se constituie graficul denumit diagrama turatiilor.c 2. cursuri si referate postate de utilizatori.2. date de rapoartele : Z5/Z6 : Z7/Z8 si Z9/Z10.

cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome. iar cu electromotoare este frecvent turatia acestora (la EMAT-uri) Rezulta ca variantele se obtin schimband marimile grupelor de turatii intermediare.c.. ca urmare a structurii : w1 – numarul variantelo R.3. iar dg – numarul diagramelor posibile este Npd = m ۰ w1 ۰ dg . la AE este cunoscut si deasemenea turatia de intrare -n1 .nz diagrama nu este simetrica decat pentru cazuri foarte particulare si atunci solutia in general este convenabila din punct de vedere energetic. Rapoartele i se citesc direct din diagrama si daca dupa trasare nu se indeplineste 2. fig 2.nz )..3 sunt redate doua variante pentru reteaua structurala optima R1 .3 se bazeaza evident pe cunoasterea relatiei φ. din care o parte pot fi egale ca avantaje. Daca m – numarul lor. chiar mai multe.3. De exemplu pentru varianta 11 1A din figura 2. deci formula nu poate oferii mai multe variante. pentru oricare din valori. In fig 2. etc. Pentru trasare se tine cont ca sirul final (n1 : n2 : n3 …. Pagina 19 din 118 . etc.tocilar. Aceasta poate fi de la un motor sau de la un alt LC. Oricum se uramareste ca ea sa fie spre turatiile maxime (din considerente de dimensiuni minime ale transmisiilor ).Vizitati www. Regulile pentru diagrama turatiilor se mentin de la reteauaa structurala (acestea nu se mai repeta).turatiile sunt reprezentate totdeauana in ordinea marimii n1 : n2 : n3 …. Pentru aceeasi varianta a retelei structurale pot exista cel putin cateva variante ale iagramei turatiilor.3 avem : i3min = —— ≤ —— ( pentru actionare principala ). cu doua deosebiri : .ca in fig.8 conditia : Iplim = imax x lim/iminlil = (2/1) : (1/4) = 8 sau Iplim = —— : (1/5) =14 1 respectiv sa avem : iminlim ≤ i ≤ imaxlim. deci o VR are foarte multe variante posibile de realizare. se cauta variantele care permit respectarea conditiilor onstructive mentionate. iar la VR cu Z mare. p3 4 Citirea directa a rapoartelor I. Fig 2. Se mai pot apoi schimba insusi formulele structurale z = P1 ۰ P2………Pw (conform celor ce urmeaza). 2. constructiv. Oricum.

6 . avand una din rotatiile φ40. 32 . R10 si R5. Numerele din intervalle se determina din numerele acestui interval prin multiplicare cu 10 la o parte pozitiva sau negativa. cursuri si referate postate de utilizatori. φ = 1. . .Turatiile standardizate.Vizitati www.06 duce la multiple trepte ( multe angrenaje) si deci este indicata numai la MU cu miascare R si AP si Ф – mari ( de exemplu carusele ) . din care rezulta φ = 1. se prefera sa corespunda la Z = 2E1 3E2 .50 φ5 = 5√10 = 1. are loc in functie de In : n1 si nk (nz).3)2 φ20 = 20√10 = 1. 12 .06. φ20.25 (6) : -1.6 (58) – 1. 24. Deci z = 2 . Cele mai frecvente sunt : z = 3 . 12 .ro ! Arhiva online cu diplome. Valorile fundamentale a ratiei φ.Alegerea valorilor rationale ale ratiei φ. 4 . In legatura cu valorile ratiei φ se observa ca φ = 1.26. 27 .4 (1) : -1.06 (2. φ10 sau φ5 cu conditia suplimentara ca aceste siruri sa contina si unitatea prin termenii lor.tocilar.4) 2 φ10 = φ20/2 = φ220 (2. 24 .1.78. 8 . 8 . asa numita serie Rzu. 16 .). in general : φ = 1. La Ф mai mici a pieselor (la laminate ).06 φ20/6 = φ620 = 2. Sirurile astfel constituite se noteaza prin : R40. si altele (fara a fi deci un sir absolut. R20.06 . 6 . Din sirurile fundamentale. Ca urmare exista o toleranta fata de valorile sirului teoretic stabilite de ± 10 (φ – 1 ) % si deci o abatere a turatiei clculate pe baze reale – ncr-trebuie sa fie incadrata in limitele admise si normativele in vigoare.12 . Valorile rationale ale numerelor de trepte –z.40 φ10 = 10√10 = 1. sirul teoretic va trebui sa devina unul de calcul real. φ = 1. 9 .00 Pagina 20 din 118 . φ = 1. mai ales ca si turatiile EMAT-urilor in sarcina nominala. Intregi de dinti. 4 . cu nr.Marimile de iesire normale se constituie pe baza sirurilor de numere rotunjitte conventional .12 : .26.8 (78). La MU . 18 . admise prin ISO. 36 . 3 .58 si φ = 1.06 φ20/3 = φ320 = 1. pe baza relatiilor 2. De trepte z preferentiale cu nr. alunecare cu circa 6 0/1 adica φ = 1. unde E1 si E2 – numere intregi.12 si φ = 1. rezulta siruri derivate care au relatiile : φ40 = 40√10 = 1. Mai frecvent si mai indicate la MU mijlocii sunt φ = 1.1 si apoi ajustandu-se la cele standardizate. .06 φ20/4 = φ420 = 1.

3).1) Astfel sirurile derivate rezulta : sirul R20/3 cu relatia φ20/3 .Vizitati www.00 φ10=1.00… SERII FUNDAMENTALE ROTUNJITE R40 R20 R10 R5 R40 φ40=1. R10.60 315.00 140.00 250.00 800.00 850.00 100.00 710. R5 sunt siruri fundamentale.00 530.06 100.12 100.00 236.00 355.00 800. Sirul numerelor normale sunt serii geometrice zecimale. este de 10 ori mai mare decat cel luat drept primul.00 400.00 450.00 160.00 φ20=1.00 250.00 190..00 180. etc.00 560.00 132.00 160. astfel ca termenul E.00 280.00 250. Astefel sirul R40 (φ40 ).ro ! Arhiva online cu diplome. R20.00 160.00 125. poseda 40 termeni in intervalul 1-10.12 315.00 : 2.00 118.00 170.00 475.00 265.00 112.00 710. deriva din sirul R20 luand termeni din 3 in 3 sau din sirul R40.18. cursuri si referate postate de utilizatori.00 800.00 224.00 112.00 180.00 R10 φ10=1.00 : 2.00 400.00 355.25 R5 φ5=1.00 200. adica : R20/3 : 1..00 300. Pagina 21 din 118 . Valorile sirurilor fundamentale rotunjite sunt date in intervalul (2.00 400. din ele putandu-se constitui siruri derivate.00 560.00 280.00 212.00 160.00 224.00 600.40 : 2. Sirurile R 40.00 670.00 450.00 950.00 425.25 φ5=1.00 125.00 630. iar sirul R20/6 cu ratia φ20/6 : 1.60 φ40=1.00 355. Numarul de termeni a unui sir dintr-un interval este egal cu ordinul radicalului relatiei (2.00 630.00 630.00 106.00 200.00 125.00.tocilar.00 200.00 630.00 500.00 : 4.00 150.06 315. E1 fiind ordinul radicalului.80 :…….00 750.00 R20 φ20=1.00 950.00 500.00 400.00 250.00 500. 1.00 140.00 375.00 100.00 900. luand termenii din 6 in 6. sirul R20 : 20 de termeni si asa mai departe.00 250.00 Evident ca se pot constitui si alte siruri derivate cum ar fi R40/3 cu φ40/3 =1.

De exemplu la filetarea pas mare pe strung este foarte rar utilizata .5)2 R5 = R10/2 = R20/4 = R40/8 Numerele normale cu o explicatie exstinsa in tehnica. in timp ce filetarea cu p = 1 . Varianta J-O-S a turatiilor joase. adoptand φf < φl in zona treptelor cu frecventa Pagina 22 din 118 . de exemplu : diametrele.2. Varianta T-I-N. 1. la strunjire predomina piesele cu Φ ≤ Φmed .(STAS 283 – 69 ). Faptul ca turatiile motoarelor electrice asincronice pentru actionarea LC – principale se gasesc in sirul R40. au permis determinarea unor curbe de repartitie de genul celor din fig. greutati. volume. decat in cateva cazuri particulare.2. b) Alura generala a diagramei turatiilor. mentine turatiile inalte maximum posibile si le coboara in ultima grupa imin ≥ imin lim fig 2. lungimi. Varianta O-P-T. schitate in fig.4.c pentru no la intrare si nAP= media turatiilor la iesire. iar turatiile in sarcina sunt cuprinse in R40 si R20.3. viteze.2. conform rationamentului de la structura sirurilor si valorile ratiilor care conduc la o crestere a capacitatii de productie.ro ! Arhiva online cu diplome. Datele statistice. in expluatarea MU. 2. Fig 2. Ele difera dupa miscare. fiind luate ca baza in standardizarea caracteristicilor de orice natura. considerand raporturile medii din grupe poate avea doua extreme. Cresterea si coborarea turatiei poate provoca vibratii.tocilar.5 . duce inutil la dimensiuni grosiere. fig. determina utilizarea lor.Vizitati www. Toate sirurile fundamentale : R20 : R10 si R5 pot fi considerate ca siruri derivate. procedeu si in principal dupa genul MU si destinatia acestuia. etc. a turatiilor inalte (pentru dimensiuni mici). ale utilizarii diferitelor trepte.5 mm. dar nu poate fi insa sadisfacuta in mod acceptabil. turatii.4 Este evident . 2 .3c C) Utilizarea ratiilor diferite in sirul de turatii pemtru miscarea principala sau de avansuri este dedusa din ratiune unei expulatari mai bune a MU. optima. Astfel R20 = R40/2 R10 = R20/2 – R40/4 (2.4. se prelucreaza frecvent. cursuri si referate postate de utilizatori. duce ultimul imin la imin < imin lim. care contin si unitatea printre termenii lor.

7)2 Vφφ2 Pagina 23 din 118 . Se admite conventional ca pierderea maxima sa fie 50% si deci rezulta : ΔV (——)max ≤ 50% adica pentru cazul limita V ΔV φ-1 φ-1 1 (——)max = 50% = —— 100% sau (——)max = — (2.s asa cum se vede in figura. In acest caz pierderea de viteza va fi : ΔV . rezulta considerand conditiile maxime de pierdere care au loc cand se admite cazul foarte posibil si anume : V – ca limita superioara admisa de scula sau de masina. cum v = π · Фn rezulta : V Vi + 1 ΔV ni+1 – nI φ-1 ΔV φ-1 (——)max = ———— = —— sau (——)max% = —— · 100% (2. Valorile ratiei φ1 constituie o clasificare necesara la VR in trepte-valoarea minima fiind ratia unui sir geometric. Intre n1 si n4 ratia φf √φ2 < φe acopera deci partea frecvent utilizata.6.valoarea maxima.m.Vi si care este maxima cand V tinde spre Vi+1 ΔV Vi+1 .5.tocilar. maxima de utilizare la MU. ci valoarea cea imediat inferioara Vi fig. Mai simplu se obtine pentru zona laterala a unui interval acoperit de exemplu 2 g. se poate intalnii si la structuri succesiv paralele. este evident φa sau φ > 1.5. Realizarea insa a unei ratii φf < φl in zona centrala a sirului este dificil de realizat. Deci pa mU va trebui luat un Vi sau Vi+1 (care este mai apropiata).2. fig2.Vi Deci : (ΔV)max = vi+1 – vi si (—— ) max = ———— .6)2 V ni+1 φ V φ Fig 2. introducand complicatii constructive care anuleaza cel putin partial avantajul privind capacitatea de productie. cursuri si referate postate de utilizatori.6.2.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome.

deci φ = E1√2 = φ = E2√10 (2. inclusiv international. in care E = un numar intreg.tocilar.Pentru a corespunde turatiilor de la EMAT. 750/375 .φmin Ex (2. deci —— = — = cons. ny = o turatie. considerand relatia (2. Φmax-2 : tinand cont si de valoarea minima pentru φ. Deci se dispune de relatiile : {ny = nx · φE. unde E1 – un numar intreg . astfel ca ny > nx. conform tabelului 2.. deci 2 = φE sau φ√2 (2.2. Totodata din punct de vedere al VR – cu ratia φ este logic ca ny = nx φE.10)2 {ny = 2nx Din ultima rezulta deci un grup de valori pentru ratia φ. adica φ = 2 = ni+1/ni Daca se noteaza : nx – o turatie oarecare .ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori. se retine ca aceste turatii sincroane sunt 3000/1500 . Sau ni+1= nil V φ φ ni+1 φ (2.2 1.58 —— 1. conform ratiei turatiilor de la EMAT-uri. sau 2nx = nx · φE . de regula ny = 2nx.11)2 Pe scurt : dublu criteriu s-au si standardizat valorile ratiei φ . 1500/750 .Vizitati www. Se observa ca : φmin – 1. Pentru dependenta de numerele preferentiale in tehnica se admite nr. rezulta 1 < φ < 2 Avand considerata V. care obisnuit antreneaza VR in trepte.12)2 Tabelul 2.41 √2 1.0 φ E1 6 12 1. In continuare trebie cunoscute valoriile ratiei φ in intervalul (2.06 > 1 si ca o valoare oarecare a ratiei φ admise prin : φ . Prin analogie se poate deci scrie : φ = E1√10.6.10.calimita superioara admisa.—— = constant. Adica.26 3 1.12 √ 6 1.prin ISO. deci avem : ΔV φ-1 φ-1 ni 1 (——)max = —— = 1 .8)2. Pentru acesta se alege 2 criterii si anume : sa corespunda ratiilor de la turatiile EMAT-lor si numerelor preferentiale (rotunde) din tehnica : . Atunci.9)2 adica necesitatea sirului geometric al turatiilor.78 —— 1 2 √2 √2 2 √2 √2 Pagina 24 din 118 .)2 se poate pun e acceasi conditie a expluatarii egale. se poate deduce si in acesta conditie necesitatea sirului geometric . in tara noastra sunt in STAS 283 – 89.

stabilirea schemei cinematice . Etapele priectarii cinematice ale mecanismului PM. numarul factorului ecuatiei structurale : k = 2 . iar pentru formarea indicilor se aplica indicele 1 la doi factori din grupa dupa care se calculeaza indicii celorlalti factori ca fiind produsul dintre un factor si indicele sau stabilit anterior. n = 1 .5 PROIECTAREA CINEMATICA A MECANISMULUI P.tocilar.2.ro ! Arhiva online cu diplome. pentru cazul din enuntul temei avem trei grupe din patru operatii si anume : 121 = 21 x 32 x 26 121 = 21 x 22 x 34 121 = 31 x 23 x 26 121 = 21 x 34 x 22 121 = 21 x 26 x 32 121 = 31 x 26 x 23 121 = 21 x 31 x 26 121 = 22 x 21 x 34 121 = 32 x 21 x 26 121 = 26 x 31 x 23 121 = 26 x 21 x 32 121 = 31 x 21 x 22 5 10 20 30 40 45 50 Pagina 25 din 118 .Vizitati www.1.2. al marimilor de iesire este dat prin tema de proiectare .13)2 m !n ! 3 ۰ 22 12 rezulta : N = ——— = —— = 12 N = 12 1۰11 Ecuatiile structurale posibile se obtin prin permutarea termenilor ecuatiei de baza. sunt urmatoarele : numarul treptelor de reglare q = 12. fig. astfel incat valorile acestora sa asigure erori fata de cele nominalizate in domeniul admisibil. 40 E2 √ 20 √10 10 √10 10 √10 —— 5 √10 4 √10 —— ΔV (——)max % V 2. cursuri si referate postate de utilizatori. Proiectarea cinematica a mecanismelor cu angrenaje presupune determinarea numerelor de dinti ale rotilor dintate. numarul factorilor identici ai ecuatiei structurale : m = 1 . ecuatia structurala : 12 = 2 x 3 x 2 .M. numarul variantelor posibile de ecuatii structurale se calculeaza cu relatia : 3(KI)2 N = —— (2.

Mai frecvent si mai indicate la MU mijlocii sunt φ = 1. strunguri carusel). Dacac q nu este multiplu de 2 si 3. q = 12.ro ! Arhiva online cu diplome. In legatura cu valorile ratiei se cinstata ca φ = 1.78.2. 1. se determina rportul de reglare a turatiilor pentru o treapta cu relatia : imax Rn = ——— imin Ratia progresiei geometrice se da prin tema de proiectare sau se calculeaza cu relatia : nmax φ = q-1√ ——— nmin Valorile fundamentale ale ratiei φ standardizata in STAS 283 – 89 admise de ISO sunt : 1.4 . atunci acesta se obtine dintr-un numar ma mare q’ care este multiplu de 2 si 3. P1max = 2g = φ9 = 1. 1. cursuri si referate postate de utilizatori. pe baza careia se efectueaza calculele de proiectare a actionarii principale : Pe ultiml arbore va rezulta un numar q de trepte de turatii ( ex. Pentru respectarea criteriului functional se impune respectarea urmatoarelor conditii : pentru facorul ecuatiei cu indicele cel mai mare din ecuatia structurala pmax ≤ 8 pentru cazul PM.8 .06 conduce la multe trepte de turatii si este indicata la MU cu miscare de ratie la AP si diametre mari (ex.0. Pentru acest criteriu se verifica daca raportul de transmitere minim al mecanismului imin ≤ 2 pentru lantul principal .12 si φ = 1.si 2. 1.26.129= 2.12 .06 . 1. Alegerea retelei structurale optime se face pe baza criteriului proportional si criteriului de rezistenta ( pentru arbori intermediari ).25 .Vizitati www. Se reprezinta cele ‘N’ retele structurale corespunzatoare ecuatiilor structurale in fig. Alegerea valorilor rationale ale ratiei φ are loc in functie de nmin si nmax impuse.8 din care se aleg reteaua structurala optima. Cunoscand rapoartele de transfer maxim si minim.tocilar.58 si φ = 1.8 < 2 pentru factorul 3 din ecuatia structurala avem : Pagina 26 din 118 . factorul z are indicele cel mai mare. adica 2 x 3x 2 ). La diametrele mici ale pieselor se recomanda ca φ = 1. 1.6 .

cu arbori de dimensiuni corespunzatoare si sa raspunda la solicitarile la care sunt supusi. Se considera ca toate ecuatiile structurale corespund conditiilor cerute de criteriul functional.126 = 2 < 4 p3max = 21 = φ1 = 1.99.99 = 5.m se calculeaza cu relatia : PI Mt = 955 ۰ 104 ——— (2.336 kw Dar. randamentul transmisiei mecanice : ηr = 0. pmax ≤ 4. nIImin – turatia minima de pe arborele II se calculeaza cu relatia : nIimin = no : i in care : no = 15000.121 < 4.17)2 in care PM = 5.ro ! Arhiva online cu diplome.2. Critreriul de rezistenta pentru arbori intermediari impune unele conditii retelelor structurale pentru ca ele sa conduca la realizarea unei C. randamentul transmisiei prin rulmenti . cursuri si referate postate de utilizatori.17)2 rezulta : PI = 5.6 STABILIREA RAPOARTELOR DE TRANSFER Pagina 27 din 118 . pentru pmax = 3 adica : p2max = 36 = φ6 = 1. a arborelui II = 500 rezulta : 5.16)2 nmin in care : PI – puterea arborelui I = 5.Vizitati www.336 Mt = 955 ۰ 104 ۰ ——— ≈ 102 daNcm. aleg i = 3 rezulta : nIImin = 1500 : 3 = 500 rot/min nIImin = 500/rot/min 2. este puterea motorului electric de antrenare dat de tema : ηa =0. Din relatia (2.V.98 ۰ 0. Momentul de torsiune al arborelui in daN.336 nm – turatia min. turatia motorului electric : i = raportul de transfer se calculeaza cu relatia φ sau se ia din diagrama de turatii.5 kw.336 kw PI = 5.tocilar.5 ۰ 0.98. Mt = 102 daN cm 500 Puterea pe arborele I se calculeaza cu relatia : PI + PM ۰ ηa ۰ ηr (2.

442 = 2.75 z2 iI-II = √——— = 3 iI-II = —— = 3 6.83 40 Raportul preliminar de reducere la prima pereche de roti z1 si z2 de pe arborele I si II este reglementat de STAS 6012 – 68 si se calculeaza cu aproximatie cu relatia : Z2 iTPM iI-II = ——— ≈ √——— (2. Raportul de transmisie total al puntii motorizate (iTFM). respectiv a limitelor turatiilor de intrare si iesire astfel : 1500 iTPMmax = ——— = 0.75 Z8 IIII-IV = —— = √ ( ——) = √1.142 .tocilar.5 iTPMmin = 0. constructiv aleg z1 = 18 rezulta : 3.ro ! Arhiva online cu diplome. rezulta din enuntul temei. rapoarte ce le determinam astfel : Z6 3. IIII-IV = —— 1.33.33 Z5 6.75 Z8 Din conditia : —— = 1.304 = 1.33 IIII-IV = —— 2.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori. z5 cu z6 .75 Z6 IIII-IV —— = √ ( ——) = √2. z1 – numarul de dinti de pe roata 1. z7 cu z8 si z9 cu z10.89 Z6 Z5 Din conditia : —— = 2.83 1800 si 1500 iTPmax = ——— = 17.83 iTPMmax = 0.142 Z7 28. alegem constructiv z7 = 28 => z6 = 42 Z5 Z8 3.142 alegem constructiv z7 = 28 => z8 = 32 Z7 Pagina 28 din 118 .16 z1 Raportul preliminar de transfer intre arborele III si IV se face prin trei perechi de roti ( 3 fixe si 3 baladoare ).19) z1 4…56 in care : z2 – numarul de dinti de pe roata 2 .

669 = 0.442 = 5. alegem constructiv z9 = 18 => z10 = 42 Z9 3.75 Z11 Z10 IIII-IV = —— = √ (——) = √5.442 = 2. IIV-V = —— = 0. IIV-V = —— = 2. alegem constructiv z13 = 28 => z14 = 33 Z14 2.333 Z12 6.tocilar. vom avea doua valori de transfer de le determina astfel : Z11 3. IIII-IV = —— = 2.Vizitati www.333 .75 Z10 Z9 IIII-IV = —— = √ (——) = √5.7 DETERMINAREA TURATIILOR PE ARBORI Pagina 29 din 118 .89 Z11 Din conditia : —— = 2.2. alegem constructiv z12 = 18 => z11 = 42 Z12 Z13 3.75 Z13 Z14 IIII-IV = —— = √ ( —— ) = √0.ro ! Arhiva online cu diplome.333 . cursuri si referate postate de utilizatori.89 Z10 Din conditia : —— = 2. Z7 Z10 Z9 6.333 Raportul preliminar de transfer intre arborele IV si V se realizeaza prin doua perechi de roti (2 five si 2 balodoare) z11/z12 si z13/z14.818.442 .05 Z13 Din conditia : —— = 0.333 .818 .818 Z14 36.

22)2 i II-III z4 z1 nII 500 NII2 = —— = —— = 192.00 Turatia (nIII) de pe arborele III are doua turatii si anume : cand maneta A este in pozitia II – cuplajul z.tocilar. xu z1 cu z1 = 18 . rezulta : nIII1 = 1500 rot/min cand maneta A este in pozitia I turatia de pe arborele III se calculeaza cu relatia : nII z3 z2 z3 NII2 = —— = nII ۰ —— = nI ۰ —— ۰ —— (2.ro ! Arhiva online cu diplome.9 ≈ 643 .nI = 1500rot/min. nIII2 = 192 rot/min i II-III 2. nIV = 643 rot/min i III-IV 2.3 ≈ 192 rot/min .333 z4 nIII12 500 Pagina 30 din 118 . Turatia (nII) de pe arborele II o calculez cu relatia : nI z2 NII = —— =nI —— (2.21)2 i I-II z1 nI 1500 NII = —— = —— = 500 rot/min nII = 500 rot/min i I-II 3. rezulta : nIII1 1500 NIV1 = —— = —— = 642.Vizitati www.6 Arborele IV are 2 ۰ 3 = 6 turatii datorita cuplarii cu arborele III ce are 6 turatii ( nIII1 si nIII2 ) si a celor trei perechi de roti dintate : cand maneta B este in poz I – cuplaj z10 cu z9. cursuri si referate postate de utilizatori. Turatia (nI) de pe arborele I este data de tema de proiectare si este de 1500 rot/min .

nIV6 = 319 rot/min i III-IV 1. nIV3 = 1413 rot/min i III-IV 1.48 ≈ 319.142 .Vizitati www.1565 arborele V are 6 ۰ 2 = 12 turatii datorita cuplarii cu arborele IV ce transmite 6 turatii. cand maneta C are poz I – cuplaj z13 cu z14 rezulta : nIV NV1 = —— = 899. nIV2 = 214 rot/min i III-IV 2. III – cuplaj cu Z6 cu z5 rezulta : nIII1 1500 NIV5 = —— = —— = 958.cand maneta B are poz.tocilar.8 ≈ 438 .ro ! Arhiva online cu diplome. NIV2 = —— = —— = 214. nIV5 = 985 rot/min i III-IV 1.3 ≈ 214 .46 ≈ 958.1565 nIII2 500 NIV6 = —— = —— = 319. cursuri si referate postate de utilizatori.333 -cand maneta B este in poz II cuplaj z8 cu z9 rezulta : nIII1 1500 NIV3 = —— = —— = 1313.5 rot/min ≈ 900 rot/min nV1 – 900 rot/min Pagina 31 din 118 .48 ≈ 1314 . nIV4 = 438 rot/min i III-IV 1.142 nIII2 500 NIV4 = —— = —— = 437.5 .5 . intre cei 2 arbori (IV sis V) existand 2 perechi de roti z11 cu z12 si z13 cu z14 (doua fixe si 2 baladoare).

12 ≈ 450 rot/min nV5 – 450 rot/min i IV-V nIV6 NV6 = —— = 224.5 ≈ 1800 rot/min nV2 – 1800 rot/min i IV-V nIV5 NV3 = —— = 1248.Vizitati www.5 ≈ 1250 rot/min nV3 – 1250 rot/min i IV-V nIV2 NV4 = —— = 112.75 ≈ 315 rot/min V9 315rot/min i IV-V nIV2 NV10 —— = 39.65 ≈ 40 rot/min V10 40rot/min Pagina 32 din 118 .15 ≈ 112 rot/min nV4 – 112 rot/min i IV-V nIV4 NV5 = —— = 449.1 ≈ 224 rot/min nV6 – 224 rot/min i IV-V -cand maneta C are poz II – cuplajul z11 cu z12 rezulta : nIV1 NV7= —— = 160.25 ≈ 160 rot/min nV7– 160rot/min i IV-V nIV3 NV8 —— = 629.ro ! Arhiva online cu diplome.75 ≈ 630 rot/min V8 630rot/min i IV-V nIV5 NV9 —— = 314.tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori. i IV-V nIV3 NV2 = —— = 1798.

12 ≈ 80 rot/min V11 80rot/min i IV-V nIV6 NV12 —— = 56.85 kw NV = 0. astfel : NII = 0.23)2.8 DETERMINAREA PUTERILOR TRANSMISE Prin cuplajul C1 puterea motorului electric de 5.96 pentru prelucrari mecanice fine si o ungere buna.28 kw NIII = 0. si este cuprins intre 0.96 x 5.5 = 5.9 DETERMINAREA MOMENTELOR DE TORSIUNE Pentru calculul momentelor de torsiune la cei cinci arbori ai PM. folosim formula de calcul data de expresia : 71620 · N Mt = —————— Pagina 33 din 118 .98.ro ! Arhiva online cu diplome.06 kw NIV = 0.95…0.65 kw 2.96 x 5. III . cursuri si referate postate de utilizatori.23)2 NIII = ή NII = ή NI ή In care : η = este randamentul treptei de turatie respectiv. IV si V ) ii determin folosind relatia (2.12 ≈ 56 rot/min V12 56rot/min i IV-V 2.2.85 = 4.tocilar.Vizitati www.28 = 5. Puterea de pe ceilalti arbori ( II.96 x 4. i IV-V nIV4 NV11 —— = 80.2.06 = 4.5 kw este transmisa direct arborelui I al puntii motorizate si este : NI = N = 5.5 kw Pentru puterile de pe ceilalti arbori in continuare le voi calcula cu relatia : NII = ή NI (2. Aleg ή = 0.96 x 5.

04 daN· mm Pagina 34 din 118 .5 .06 .Vizitati www.pentru arborele IV : MtIV = —————— = 1623. n in care : Mt – momentul de torsiune N .41 daN · mm 192 MtIII = 756.65 .28 .85 .pentru arborele II : MtII = —————— = 756.tocilar.68 daN· mm 71620 · 5.pentru arborele I : Mt1 = —————— = 262.24 daN · mm 500 MtII = 756.22 daN· mm 71620 · 4.24 daN· mm 71620 · 5. cursuri si referate postate de utilizatori.22 daN · mm 214 MtIV = 1623.68 daN · mm 1500 MtI = 262.pentru arborele III : MtIII = —————— = 1887.puterea transmisa (in kw) n .24 daN· mm 71620 · 4.ro ! Arhiva online cu diplome.04 daN · mm 40 MtV = 8683.pentru arborele V : MtIV = —————— = 8683.turatia arborelui rezulta : 71620 · 5.

z9 si z10 .tocilar.25)2 Puntea motorizata.3. In acest caz.cu modulul comun z11. 2. z1 = 18 dinti Pentru a calcula numarul de dinti de pe roata z2 .z6. z12 . mintata pe arborele II folosim relatia : Pagina 35 din 118 . Se obtine insa zmin ≤ 17 dinti.z2. rotile poarta denumirea de roti dintate normal (cu dantura zero sau profil nedeplasat ). III – IV si IV .Vizitati www. ce poate fi calculat precis in functie de raportul de transmisie. capul dintelui de la cremaliera cu piciorul dintelui de la pinion. pentru a evita fenomenul de interferenta si a ma incadra in dimensiunile de gabarit al carcasei impuse de tipul frezei (FU 36 si FO36). deci cu modulul normal (m = mn).1 NUMARUL MINIM DE DINTI Angrenarile corecte se produc numai in interiorul liniei de angrenare cand diferenta dintre marimile cercurilor de baza este foarte mare ( deci z2-z1 mare ) mai ales cand z1 este foarte mic (z1 < 17) ca in cazul angrenarii uni pinion cremaliera racordarea evolventei de la cercul de baza pana ala interior necesita o forma specifica pentru a nu permite intersectarea. z13 si z14 – acelasi modul z5 + z6 z7 + z8 z9 + z10 z11 + z12 z13 + z14 ——— = ——— = ——— = ——— = ——— = ——— = ——— (2. Deci o roata cu profil normal sau nedeplasat are : zmin ≥ 17 dinti. Aceasta se numeste fenomenul de interferenta a dintilor .z8 . z3 si z4 sa aibe acelasi modul z5. in care viteza periferica a cilindrului de rulare este sub 22m/s si aleg z1 = 18 dinti. Evitarea fenomenului de interferenta este asigurat daca roata cea mica (pinionil) se construieste cu un numar de dinti zmin la care se mai poate produce interferenta.3 DIMENSIONAREA ROTILOR DINTATE 2.V se impune conditia : z1 + z2 z3 + z4 2222222 in care z1. este compusa dintr-un angrenaj de roti dintate cu o turatie mijlocie (1500-500 rot/min). II – III.ro ! Arhiva online cu diplome.2 DETERMINAREA NUMARULUI DE DINTI Pentru a avea o prelucrare a carcasei PM cu o singura valoare nominala intre axele III. z7.3. 2. constituind cutie de turatii. cursuri si referate postate de utilizatori.

Z4 = 20 dinti Pentru calculul numarului de dinti de pe roata dintata z3 de pe axul III folosesc relatia : Z4 iII-III = ——— (2. Constructiv aleg z12 = 18 dinti si z14 = 33 dinti Z12 =18 dinti Z14 = 33 dinti Din relatia (2.3333 = 42 dinti Z13 = 27 dinti Z13 = z14 · iIV-v = 33 · 0. cursuri si referate postate de utilizatori.27)2 Z3 Transferul de turatii intre axele III si IV se realizeaza pentru perechile de roti : z5 si z6 .Vizitati www.818 = 27 dinti 2. z7 cu z8 si z9 cu z10.333 = 42 dinti Z5 = 52 dinti Z7 = 52 dinti Z9 = 52 dinti Z8 = z7 · iIII-IV = 28 · 1.ro ! Arhiva online cu diplome.3 DETERMINAREA MODULULUI Pagina 36 din 118 .3.333 = 42 dinti Intre arborele IV si V transferul de turatii se face prin perechile de roti z12 si z13 cu z14.26)2 nII Z1 Din relatia (2.tocilar.442 = 32 dinti Z6 = 52 dinti Z8 = 52 dinti Z10 = 52 dinti Z10 = z9 · iIII-IV = 18 · 2. z7 = 28 si z9 =18 Din relatia (2. NI Z2 iII-II = ——— = ——— (2. constructiv sa ales : z5 = 18 .27)2 rezulta : Z6 = z5 · iIII-IV = 18 · 2.27)2 rezulta : Z11 = 42 dinti Z11 = z12 · iIV-v = 18 · 2.26)2 rezulta : Z2 = 54 dinti Z2 = z1 ۰ iI-II = 18 ۰ 3 = 54 dinti Rotile dintate z3 si z4 formeaza un angrenaj ce are o turatie relativ mica (500-150) rot/min cu o viteza periferica cuprinsa intre 10 ÷ 14m/s si aleg constructiv pentru z4 un numar de dinti = 20 .

Modulul m si numarul de dinti z al fiecarei roti dintate sunt parametrii de baza in calculul celorlalte elemente ale rotilor dintate.coeficient de concentrare a efortului Din tabele=a aleg T = 50….ro ! Arhiva online cu diplome. p = p1 = p1. dupa aceste criterii aleg : φo = 10.12 pentru dinti prelucrati cu precizie marita..6 Pagina 37 din 118 .28)2 T ۰ φ ۰ z1 In care MtI – momentul de transmisie al arborelui I T – efortul unutar maxim de incovoiere si este dat de relatia : Tmax T = —————— (2.75 pentru conditii de expluatare mediu folosind ca material 18 MnCr10 imbunatatit la 56 – 62 HTC si calit superficial. Pentru asigurarea dintilor perechilor de rori dintate trebuiesc construite cu acelasi pas p. Facand inlocuirile in relatia modulului (2.tocilar.Vizitati www. si III il facem cu relatia : 636 ۰ MtI M1-4 = 3√—————— [mm] (2. deoarece m = ——— . II. rezulta ca cele doua roti au acelasi mod m. φo – coeficientul de latime al dintelui si se calculeaza astfel : l φo = —— si se alege in functie de natura prelucrarii danturii.coeficientul dinamic πcf . au fost limitate valorile modului m in mm care sunt trecute intrun tabel. m Tot din tabele φo se ia intre 8…. Calculul modulelor perechilor de roti z1 cu z2 si z3 cu z4 de pe arbori I. deci aleg : T = 60.coeficient de forma βk .28)2 cu datele stbilite din tabele rezulta : 636 ۰ 262. p Dar.29)2 cd ۰ πcf ۰ βk in care : Tmax – se ia la baza dintelui danturii cd . π Prin STAS 822 – 61. cursuri si referate postate de utilizatori.

4 DETERMINAREA DISTANTEI INTRE AXE Distanta intre axe se urmareste pe cat este posibil sa fie cuprinsa in valorile recomandate de STAS 6055 – 68 prezentate pe doua coloane. cursuri si referate postate de utilizatori.0 mm 60 ۰ 10 ۰ 18 2.30) 2 pentru cele doua cazuri anterioare.485 ≈ 3. z4 vom avea : 18 + 54 20 + 52 A = 2. z7 cu z8 .5 mm 60 ۰ 10 ۰ 18 Pentru perechile de roti dintate (z5 cu z6 . m1-4 = 3√—————— = 3√15. z7 – z8 . z9 cu z10 .25)2.5 ۰ ———— = 2. prima ce se recomanda a fi folosita si cea de-a II a mai putin utilizata se calculeaza cu relatia : z1 + z2 z3 + z4 A = m ۰ ———— = m ۰ ———— [mm] (2.0 mm m1-4 = 2.30)2 22 Pentru perechile de roti z1 . verifica conditia impusa de gabaritul PM si implicit de relatia (2.tocilar. z2 si z3 . IV si V. 18 + 42 18 + 42 33 A = 3 ۰ ———— = 3 ۰ ———— = 3 ۰ ———— = 3 ۰ ———— = 3 ۰ —— = 90 Pagina 38 din 118 .28)2 astfel : 636 ۰ 262.0 mm m5-14 = 3.5 ۰ ———— = 90mm A = 90mm 22 Pentru perechile de roti z5 – z6 . z11 cu z12 si z13 cu z14 ) ce sunt montate pe arborii III. din calculul distantei intre axe cu relatia (2.3.042 = 2.6 m5-14 = 3√—————— = 3√20. z9 – z10 . distanta A va fi : 18 + 42 28 + 32 22222 A = 90mm Dupa cum se observa.Vizitati www.521 = 2. vom avea valoarea acesteia cu ajutorul relatiei (2. IV si V si notate cu modul m5-14. z11 – z12 si z13 – z14 montate pe arborii III .ro ! Arhiva online cu diplome.924 ≈ 3.

M – momentul de torsiune de calcul = 535 [N ۰ mm] din relatia (2. cursuri si referate postate de utilizatori.14 ۰ 270 2.Vizitati www.78 cm = 28 mm dp = 28mm 3.5 Aleg kd = 2.14 Fig 2.14 Pagina 39 din 118 .ro ! Arhiva online cu diplome.coeficient dinamic = 2 ÷ 2. considerand numai solicitarea la torsiunea cu relatia : 16 Mc Dp = √ ———— [mm] (2.1 ۰ 535 = 1377.32)2 rezulta : Mc = 2.6 = 1378 δat – rezistenta admisibuila la tractiune 120…. 2.1. montaj si intretinere ).350 daN/mm aleg : δat =270cm = 28mm dp = 28mm Din relatia (2.. mm] Mc = kd ۰ M In care : Kd.32)2 π ۰ δat in care : dp – diametrul preliminar [mm] Mc – momentul de torsiune de calcul [N. tehnologice. stabilesc dimensiunile pe lungime si diametre a axului pinion si intocmesc schita acestuia ca in fig 2.31)2 rezulta : 16 ۰ 1123.4.tocilar.2 PROIECTAREA FORMEI ALBORELUI In functie de diametrul obtinut la predimensionare (configuratia impusa si de considerente constructive. conventional simplificat.2 = 2.4 PREDIMENSIONAREA AXULUI PINION Determinarea preliminara a diametrului axului pinion a fac de baza unui calcul.4 Dp = 3√—————— = 3√21.

3 TRASAREA DIAGRAMEI DE EFORTURI Trasarea diagramei de eforturi.88 v1 + v2 = 670.15 Sa – forta de cuplaj.37262 Σ M5 = 0 => . turatia si viteza de aschiere.31 N .16 astfel : .tocilar. rezulta din datele temei de proiect functie de puterea motorului electric.15 Fig 2.in plan vertical “V” Σ Fx = 0 => v1’ + V2’ = 0 Σ Fy = 0 => . Mts = 262. Sa = 79.ro ! Arhiva online cu diplome.2 v1 + v2 = .68 daN/mm Trasam diagrama de eforturi conform schemei de din fig 2.10.2. l1 = 48mm d1 = dp = 28mm calculat anterior l2 = 46mm l3 = 141mm l4 = 16mm l5 = 49mm d2 = dp + 2 =30mm d3 = dp + 6 = 34mm d4 = dp + 12 = 40mm d5 = dp + 27 = 50mm LT = l1 + l2 + l3 + l4 + l5 = 300mm LT = 300m d2 si l2 = necesar pentru lagar de rostogolire conducator d2 si l2 = necesar pentru lagar de rostogolire condus d2 si l2 = necesar pentru dantura pinionului.4 N F – forta ce actioneaza asupra axului pinion datorita angrenarii cu roata z2 F = 5862N Mts – momentul de torsiune la capatul axului pinion calculat la cap 2.37262 ۰ 1 4.31 N v2 = 45036 N v2 = 45036 N Pagina 40 din 118 v1= 77.4.Sa ۰ 290 + v1 ۰ 225 + v2 ۰ 55 = 0 5. cursuri si referate postate de utilizatori.2.2 => v1 = 777.. conform schemei de incarcare o realizam ca in fig.Vizitati www.2 5.88 ۰ v1 + v2 = 670.Sa + v1 + v2 + F = ) => v1 + v2 = . 2.88 v1 1 = 37932.

Mi3-1 = .02 N ۰ mm Mi2 = 131042.6950 N ۰ mm Mi1 = -6905 Nmm x2 = 170 => Mi1 = 131042.88 H1 + H2 = 22784.6950 N ۰ mm 1 – 2 . x3 = 0 => Mi2 = 131041.Sa(x3 + 2535) + v1(x3 + 166) + v2 · x3 . Mi1-2 = .93 => H1 = 4649.Sa ۰ x1 . x1 = 0 => Mi3 = 0 x1 = 87 => Mi1 = 6905N• mm 1-2 .39 | .1 4.88 H1 + H2 = 22784. Mi3 = 0 x2 = 0 => Mi2-1 = . cursuri si referate postate de utilizatori.02 N ۰ mm 2 – 5 .Sa(x2 + 65) + v1 · v1 . 4 – 3 . x1 = 0 = Mi3-1 = 0 x2 = 0 => Mi3-1 = .tocilar. Mi1-2 = Sa(x2 + 87) + H1 x2. Mi2-5 = . Mi3-1 = Sax1.39 Σ M5 = 0 => .93 | H1 + H2 = 79.ro ! Arhiva online cu diplome. Mi4-3 = 0 3 – 1.Sa + H1 + H2 = 0 => H1 + H2 = 79. Mi2-5 = Sa(x3 + 253) + H1 ( x3+ 166) + H2• x3 x3 = 0 => Mi2 = 75227 Nmm x3 = 34 => Mi5 = 75227 Nmm Pagina 41 din 118 . x2 = 0 => Mi1 = 6905 Nmm x2 = 166 => Mi2 = 75227 Nmm Mi1 = 6905 Nmm Mi2 = 75227 Nmm 2 – 5.30 ≈ 4572N H1 = 4640N H2 = 4572N 4 – 3.Sa ۰ 290 + H1 ۰ 225 + H2 ۰ 55 = 0 5.88 H1 1 = 22784.78 ≈ 4650N H2 = 4571.02 N ۰ mm x3 = 34 => Mi5 = 619.Vizitati www.93 5. Mi4-3 = 0 3 – 1 .67 ~ 620N ۰ mm Mi5 = 620 N ۰ mm In plan orizontal “H” Σ H1’ + H2’ = 0 Σ Fy = 0 => .

Tai·III ά = ———— = 0.adica : Mirez 15109.7 N · mm Miech(2) = √[15109.782 + (0. adica : Pagina 42 din 118 .6 2.13 N · mm Conditia impusa de relatia (2.4.4 DETERMINAREA MOMENTULUI REZULTANT Determinarea momentului rezultant o voi face in fiecare sectiune cu relatia : Mirez(4) = √[MiH( ς )]2 + [Miv( ς )]2 (2.33)2 iar momentul incovoietor echivalent cu relatia : Miech(Δ) = √[Mirez( ς )]2 + [ά ·M(S)]2 (2.78 N · mm ≤ 15110.576 11440)2] = 15110.ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori.576 Tai·II M = 11440 N · mm Se pune conditia ca : Mirez(Δ) ≤ Miech(Δ) (2. Mi5 = 75227 Nmm Fig2.50 N · mm Conditia impusa de (2.35)2 se observa ca verifica din punct de vedere al momentului.35)2 Pentru sectiunea 1 Mirez(!) = √(69052 + 69052) = 9758.35)2 de observa ca verifica dinpunct de vedere al momentului.13 N · mm Pentru sectiunea 3 Mirez(3) = √02 + 02 = 0 Miech(3) = √[0+ (0.576 11440)2] = 6589.34)2 In care : ά – coeficient care tine seama de ciclurile de variatie diferite ale momentelor incovoietor de tosiune.Vizitati www.

ro ! Arhiva online cu diplome.83 —— 16 4F δFmax = —— · —— .11440 δMt = —— = —— = ———— = 265. Mirez = 0 ≤ Miech = 6589.Vizitati www. unde F = Fmax .25 N · mm Conditia impusa cade (2.25 N · mm Miech(5) = √[7520.tocilar.50 N · mm Pentru sectiunea 5 Mirez(5) = √[6202 + 752272] = 7520.25 + (0.5 N/min2 Wp π· d3 π · 2.35)2 se observa ca verifica din punct de vedere al momentului.50 N · mm Conditia impusa cade (2.25 N · mm 2. => Fmax = 58615 N 3A · 4 58615 => δFmax = —— · ———— = 2764.4.5 VERIFICAREA LA FORFECARE A AXULUI PINION Verificarea la forfecare a axului pinion o voi face cu urmatoarea relatie : δmax = δMt + δFmax ≤ δa (2. adica Mirez = 0 ≤ Miech = 6589.576 11440)2] = 6589.36)2 Pentru materialul : 18MnCr10 din care este confectionat axul pinion δa = 3500 N · mm2 Mt Mt 16. adica Mirez = 7520. cursuri si referate postate de utilizatori.576 11440)2] = 9998.35)2 se observa ca verifica din punct de vedere al momentului.53 N/mm2 3 28.27 Pagina 43 din 118 .25 N · mm ≤ Miech = 9998.50 N · mm Pentru sectiunea 4 Mirez(4) = √02 + 02 = 0 Miech(4) = √[0+ (0.

5 ≤ d1’ = 23.2 mm d1’ = diametrul pe care se inscrie miezul axului ramas dupa frezarea canalului de pana = 23.ro ! Arhiva online cu diplome.53 = 3030.17 h1 = adancimea canalului = 4.5 + 2764.9 d2 = 3√———————— = 3√20.26 = 2.37)2 rezulta : 32 · 975.37)2 π ·Tai ·III in care : Pentru materialul 18MnCr10 .8mm. deci in acest caz vom avea : 32 · 1510.5 ≤ d2 rulm = 30mm Pentru d3 – fig2. Din relatia (2.36)2.Vizitati www.8 (rezultat dupa frezarea canalului) Deci in aceasta sectiune 1-1.17 in care : d1 = diametrul calculat la pct 2.tocilar.35mm π ·Tai d1’ calculat = 23. rezulta : δmax = 265.2.8 d1’ = 3√———————— = 3√13.4. diametrul imediat superior este de Φ30mm.5 = 2.14 d2 = 30mm Pagina 44 din 118 .75mm 2355 In acest caz d2 calc = 27.14 Pe acest diametru se va monta doi rulmentiradiali cu bile. verifica . TaiIII = 750 – 900 daN/cm2 pentru d1 – fig 2. DIMENSIONAREA FIECARUI TRONSON AL AXULUI Aceasta dimensionare o voi face pe tronsoane cu ajutorul formulei : 32 · Miech(S) D = 3√———————— [mm] (2.14 Pe acest diametru se executa un canal de pana pentru cuplare cu semicuplajul C1 conform fig 2. axul verifica conditia d1 = 28mm de dimensionare Pentru d2 – fig.mm2 Conditia impusa de relatia (2.03N/mm2 ≤ δa = 3500 N. cursuri si referate postate de utilizatori.1 = 28mm b = latimea canalului de pana = 8mm Fig 2.

7 VERIFICAREA AXULUI LA SOLICITARI COMPUSE Aceasta verificare la solicitari compuse se face pentru sectiunile periculoase. cursuri si referate postate de utilizatori.38)2 πv13 b t1(v1 – t1)2 ——— .0 = 4.2mm b = 8mm t2 = 2.2 d3 = 3√———————— = 3√39.0 cm = 50mm 2355 Pentru acest diametru se va prelucra dantura pentru antrenare cu z2 2.4. 32 · 2870. unde sunt practicate canale de pana.tocilar.391 cm = 33.14 d4 = 40mm d3 = 33.——————— 32 2d1 Pagina 45 din 118 d5 = 50mm .91mm 2355 Constructiv in aceasta sectiune aleg un diametru nominalizat inediat superior d3 = 34mm Pentru d4 – fig 2.0 cm = 40mm 2355 Pentru acest diametru se va monta un rulment radial cu bile cu diametrul interior de 40mm Pentru d5 – fig 2.8mm h = 7mm fig 2.14 32 · 4710 d4 = 3√———————— = 3√64.02 = 3.Vizitati www.18 Miechi(1) Tred = ——————————— ≤ TaiIII = (750 – 900) daN/cm2 (2. Pentru relatia 1 – 1 vom avea : d1 = 28mm l = 40mm t1 = 4.91mm 32 · 9998 d5 = 3√———————— = 3√125 = 5.ro ! Arhiva online cu diplome.

38)2 verifica din punct de vedere al rezistentei la solicitari compuse ale axului pinion adica : Tred = 193.——————— 32 2·28 Conditia impusa de (2. rezulta : 658950 Tred = ——————————— = 193.tocilar.Vizitati www.18.——————— 32 2·34 Si in aceasta sectiune.14 · 343 8·4(34-4)2 ——— . Facand inlocuirea in relatia (2.38)2 se observa ca verifica din punct de vedere al rezistentei la solicitari compuse ale axului.4 · 283 8·4(28-4)2 ——— .19.24 daN/cm2 3.8 VERIFICAREA AXULUI LA OBOSEALA Calculul la oboseala consta in determinarea coeficientului de siguranta C tinand seama de : felul ciclului de solicitare.2mm t1 = 2.ro ! Arhiva online cu diplome.38)2 cu elementele din fig 2. conditia impusa de relatia (2.4. cursuri si referate postate de utilizatori.25 Tred = ——————————— = 689.8mm fig 2.4 daN/cm2 ≤ TaiIII = 750daN/cm2 Pentru sectiunea 3.3 vom avea : d3 = 34mm l = 45mm t1 = 4.4 daN/cm2 3.19 b = 8mm h = 7mm Facand inlocuirile in (2.24 daN/cm2 ≤ TaiIII = 750daN/cm2 2.rezulta : 11761.38)2 cu elementele din figura 2. adica : Tred = 689. Pagina 46 din 118 .

2 = 420 dan/mm2 T0.5 ÷ 2.5 La piesele (arbori.94 dan/mm2 => 1 T-1= 400 ÷ —— = 540dan/mm2 Pagina 47 din 118 .2 = 420 dan/mm2 T0 = 640 ÷ 0. axe) solicitarile la incovoiere si torsiune C se determina cu relatia : 1 C = ——————————— 11 √ ———— + ———— (2. Cδ = coeficient de siguranta la torsiune.267 · Tr = 874. Σ z· r2δ · δ -1 δ 0.ro ! Arhiva online cu diplome. Σ · Tr · T-1 T0. Calculul la oboseala consta in verificarea inegalitatii in reactiunile periculoase : C ≤ Ca (2.40)2 Ct2 Cδ2 In care : Ct = coeficient de siguranta la incovoiere.1·T0. solutiile constructive.tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori.2 Pentru 18MnCr10 avem Tr = 900daN/mm2 si T0. 1 CT = ——————————— .2 Cδ2 = ——————————— .39)2 In care : Ca = coeficient de siguranta admisibil = 1. ΒKr To Tm √ (———— + ————) .2t = 1. Βr · δ Tm √( ———— + ————) . modul de variatie a solicitarii.Vizitati www.

———— 0.88 δ0 543.tocilar.636 1.166Tr = 542.96 – 542..66 Tm = ——————— = .Vizitati www.08) δδ = ————— = ———————— = .9 si βkT = 1.96 δδ = ———————— = -29.0.7 · 874.09 1.6 · δ 0.092Tr = 300.ro ! Arhiva online cu diplome.2.53 · 2 · 546.53 .2 – δ-1 2(300.75 ΣT = Σδ = 0.08 dan/mm2 => δ 1 = 220 + 0.2 – t-1 Tm = ———— 1 . 6 δ 0.2 = 246dan/mm2 δ 0 = 396 ÷ 0.94 420 – 546.88 pentru sectiunea 1-1 .δT 2(T-1 – T0) 2(540.06 – 874. cursuri si referate postate de utilizatori.7 δ0.17 —————— .2 Pentru canal de pana : βkδ = 1.94) δT = —————— = ————————— = .96 78.2t = 0. d1 = 28mm cu canal de pana : 11 CT = ——————————————— = ————— = 0.66 410 Pagina 48 din 118 .08 rezulta : 246 – 300.75 rezulta : T0 874. δT1 = δδ2 = 2….0.0.74 – 0.75 1 ÷ 0.96 dan/mm2 T0.23 1 ÷ 0.

480)2 C = 0.480 1.———— 0.73.———— 0.317 2.17 —————— .383 1 1 √ (2.tocilar.19 – 0.0.Vizitati www.08 29.127) √ [ —————— + ———— ] (0.———— 0. 11 CT = ——————————————— = ————— = 0.ro ! Arhiva online cu diplome.53 · 2 · 546.5 conditie indeplinita conform (2.2 · 874.5 conditie indeplinita conform (2.11 —————— .53 ·2 · 300.23 3.39)2 Pagina 49 din 118 .96 246 Din relatia (2. d3 = 34mm cu canal de pana .276)2 C = 0.9 · 442. 11 CT = ——————————————— = ————— = 0.66 451 1 Cδ = ——————————————— = ————— = 0.636 )2 (0.472 + 4.40)2 rezulta : 11 CT = ——————————————— = ——————— = 0.23 2.340) √ [ —————— + ———— ] (0.383 ≤ Ca = 1.40)2 rezulta : 1 CT = ——————————————— = ——————— = 0.96 246 din (2.39)2 Pentru sectiunea 3-3 .96 78.951 + 13.317 )2 (0.383 C = 0.53 · 2 · 300.317 2.2 · 542.208 1 1 √ (9.11 —————— .208 C = 0.32 – 0. cursuri si referate postate de utilizatori.08 29.09 3.208 ≤ Ca = 1.

2.4.4 mm ≤ Lb = 45mm.43)2 Verificarea la forfecare a penelor pentru cele doua sectiuni o voi face cu relatia : Pagina 50 din 118 .4mm 28 ۰ 6 ۰ 100 16800 Lp = 27.43)2 Pentru sectiunea 3-3 d = d3 = 34mm vom avea : Mt = 11440 N mm D = 34mm H = 6mm Lb = lungimea butucului (locas pana) = 45mm Tas = (1000 1200) daN/cm2 => 100N/mm2 rezulta : 4 ۰ 11440 45764 Lp = ————— ≈ ————— = 27. cursuri si referate postate de utilizatori.4 ≤ Lp = 40mm.5 CALCULUL PENELOR a) Dimensiunile unei pene (h x b) sunt stabilite prin STAS 1007-82.3)2 d ۰ h ۰ Tus in care : pentru sectiunea 1-1 . deci verifica relatia (2. deci verifica conditia (2.tocilar.4mm 34 ۰ 6 ۰ 100 20400 Lp = 22.Vizitati www. d = d1 = 28 mm vom avea Mt = 11440 N ۰ mm d = 34mm h =6mm Lb = lungimea butucului (lacas pana ) = 40mm Tas = (1000 ÷ 1200) daN/cm2 => 100 N/mm2 rezulta : 4 ۰ 11440 45764 Lp = ————— ≈ ————— = 27.ro ! Arhiva online cu diplome. in functie de diametrul arborelui in calculul ce urmeaza voi calcula numai lungimea acestora cu relatia : 4Mc lpcalc = ————— ≤ Lb [mm] (2.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

2 ۰ Mt δf = ————— ≤ δaf (2.44)2 d ۰ b ۰ Lp in care pentru sectiunea 1-1 (d = 28mm; Lp = 400mm) vom avea; δaf = 100daN/mm2 Mt = 11440 N ۰ mm Lp = 40mm d = 28mm b = 8mm 2 ۰ 11440 22882 δf = ————— ≈ ————— = 2,55 daN/mm2 28 ۰ 8 ۰ 40 8960 δf = 100 daN/mm2 ≤ δaf = 100 daN/mm2, conditie indeplinita pentru sectiunea 3-3 (d = 34 ; Lp = 45) vom avea ; δaf = 100 daN/mm2 Mt = 11440 N ۰ mm D = 34mm , b = 8mm 2 ۰ 11440 22882 δf = ————— ≈ ————— = 1,87 daN/mm2 34 ۰ 8 ۰ 45 12240 δf = 1,87 daN/mm2 ≤ δaf = 100 daN/mm2, conditie indeplinita

2.6 ALEGEREA RULMENTILOR Rulmentii sunt organe de masini complexe, utilizati pentru rezemarea pieselor care executa miscari de rotatie sau de oscilatie. Otelurile din care se construiesc aceste elemente trebuie sa aiba rezistenta mecanica si tenacitatea ridicata, duritate mare si rezistenta ridicata la uzura. Prin STAS 1456-80 se prevede utilizareaq a doua marci de oteluri cu crom (0,95÷ 1,05% si 1,3 ÷1,650% Cr) cu deosebiri in ceea ce priveste continutul de mangan si siliciu.
Pagina 51 din 118

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Alegerea rulmentilor se face printr-un calcul prealabil al fortei radiale din lagar si apoi capacitatea de incarcare dinamica a rulmentilor. Pentru calculul fortelor radiale in lagarele pentru axul pinion folosim relatia : Fr =√(H2 + V2) (2.45)2 Calculul capacitatii de incarcare dinamic al rulmentilor cu bile cilindrice se face cu relatia : 60 L ۰ h ۰ n Cnec = P3√ (————— ) (2.46)2 106 in care : P = Fr, sarcina dinamica echivalenta Lh = numarul de ? functionale n = numarul de rotatii ale inelului interior H = reactiunea pe verticala | V = reactiunea pe orizontala | pentru (2.45)2 Calculul reactiunilor din lagare 1-2 fig 2.20 pentru lagarul 1 vom avea : H1 = 6905N V1 = 6905N fig 2.20 Din relatia (2.45)2 rezulta : pentru lagarul 1 R1 =√[(69,05)2 + (69,05)2] = 975,8N R1 = 975,8N Pentru lagarul 2 vom avea : H = 75227N | V1 = 131042N | din relatia (2.45)2 rezulta : R2 =√[ (752,27)2 + (1310,42)2] = 1510,5N R1 = 1510,5N In lagarul cu forta radiala mai mare aleg un rulment radial cu bile pentru care sarcina dinamica echivalenta (P) este egala cu forta radiala ( Fr ) Deci in lagarul 1 aleg doi rulmenti radiali cu bile pe un singur rand ce suporta o forta axialoa datorita rotii baladoare Z3 de 80N. In lagarul 1 conducator P = Fr = 975,8N Din relatia (2.46)2 rezulta : 60 ۰ 15000 ۰ 1500 Cnec = 975,8 3√( ————————— )= 3562N C1 = 3562N 106

Pagina 52 din 118

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Din catalogul de rulmenti se alege un rulment seria 3206 (Ф 30 x Ф 62 x 16 ) cu C = 4500N si o turatie de 4111 rot/min pentru ungerea cu ulei si cu durabilitatea : C (———)3 ۰ 106 P Lh = —————— [ ore functionare ] (2.47)2 N ۰ 60

15000 (———)3 ۰ 106 975 3580 Lh = —————— = ——— 102 = 197 ۰ 102 = 19700 ore functionare 1500 ۰ 60 9 in lagarul 2 condus P = Fr = 752,27N Din relatia (2.46)2, rezulta : 60 ۰ 15000 ۰ 1500 Cnec = 752,27√ ————————— = 2761N C2 = 2761N 106 Din catalogul de rulmenti aleg un rulment seria 3208 (Ф 40 x Ф 80 x 18 ) cu C = 3000N si o turatie de 2800 rot/min pentru ungerea cu ulei si cu durabilitatea :

15000 (———)3 ۰ 106 752 19,8 ۰ 106 Lh = —————— = ——— = 215 ۰ 102 = 21570ore functionare 1500 ۰ 60 9 ۰ 104 Rulmentii se verifica cu relatia : P ۰ L1/P = C (2.48)2 In care : P – sarcina dinamica de incarcare a rulmentului 6,28

Pagina 53 din 118

fara defectiuni.000 C – capacitatea de incarcare dinamica de baza cuprinsa intre 580 si 620 daN. Se impune insa problema de mentinere a acestei aptitudini de a functiona la parametrii ceruti pe parcursul unui interval de timp . rezulta ca alegerea privind aceste caracteristici corespund si sunt acoperite in expluatare pentru PM. 2. de trei considerente : importanta primordiala a bunei functionari a anumitor elemente sau sisteme cheltuielile considerabile si necesitatea de intretinere a utilajelor sau inlocuirea pieselor defecte . Avand implicatii economice directe si foarte importante insusirea si aplicarea cunostiintelo d fiabilitate a devenit o necesitate. cat si o verificare a sarcinii dinamice de incarcare. instalatii numai pe baza invatamintelor oferite de defectarile modelelor precedente.ro ! Arhiva online cu diplome. In discutiile privind fiabilitatea se retine numai acele defectari care conduc la pierderea aptitudinii de a functiona.7 CALCULUL DE FIABILITATE Proiectarea si realizarea unui utilaj are intotdeauna o problema tehnica ridicata de un proces de productie cu alte cuvinte trebuie sa raspunda unui scop. exclusiv pe baza unor practici indelungate. progresul foarte rapid al tehnicii nu poate permite conceperea unor utilaje. Preocuparile pe plan mondial in domeniul fiabilitatii sunt justificate in principal. Indeplinirea scopului si functionarea la parametrii impusi sunt conditii ale calitatii utilajului. Problema fiabilitatii produselor are o puternica incidenta cu activitaea unui inginer mecanic. 6. fiind in conformitate cu recomandarile din catalogul de rulmenti. Ajungem astfel la notiunea de fiabilitate.000 si 90.tocilar.28 ۰ 800001/3 = 600da N Atat rulmentii din lagarul 1 cat si lagarul 2 dupa calcularea durabilitatii in ore functionare. Pagina 54 din 118 . cursuri si referate postate de utilizatori. L – durabilitatea cuprinsa intre 20. rezulta : P ۰ L1/P = C . p – exponent = 3 pentru rulmenti cu bile . Masurarea fiabilitatii unui produs inseamna in prima instanta determinarea frecventei cu care se produce defectarea.Vizitati www. deoarece caderile se datoreaza unor cauze care incep cu proiectul de executie si se intinde pana la respectarea normelor privind intretinerea utilajelor.

Conform acestei legi se poate admite o rata constanta a caderilor. Exista numeroase legi ale distributiei utilizate intehnica si care consta in suprimarea cat mai fidela a actiunii diferitilor factori de influenta asupra comportarii in timp a unui utilaj. z(t) – rata caderilor La rate constante are loc dependenta m = 1/z (t). Cercetarile au aratat ca pentru unele elemente mecanice.—— ۰ t ] (2. cursuri si referate postate de utilizatori.4) = exp(-0. in faza de proiectare . Pagina 55 din 118 . are un timp de viata de 100.16) = 0.85 R(t) = 98.002 ۰ 8) = exp(-0.002 pe ora).4% R(t) = 85% Alte legi de distributie cu o larga utilizare sunt : a) legea weibull.984. hidraulice.49)2 m unde : t – o perioada specifica de buna functionare . in faza de fabricatie . R(t) = exp [-z(t) ۰ t] = exp(-0. electrice care intra in componenta masinilor – unelte forma de distributie se apropie de cea exponentiala. Se cere fiabilitatea pentru fiecare 8 ore din viata utila. care nu are un caracter general. legea Poisson etc Stabilirea legii de distributie pentru un caz cunoscut este de mai multe ori o etapa dificila. m – media timpilor de buna functionare .tocilar. Legea de distributie exponentiala are o larga aplicabilitate in cercetarile de fiabilitate. Indicatorul z(t) determina complet fiabilitatea unui produs Subansamblul punte motorizata. in perioada de sarcina Cele trei etape sunt fundamentale pentru un produs si implicit in costurile si rentabilitatea acestuia. legea de distributie normala.000 ore si o rata a caderilor (intensitatea de defectare z(t) = o.016) = 0.Vizitati www. Ratia exponentiala a fiabilitatii R(t) este data de relatia : 1 R(t) = exp [-z(t)۰ t ] = exp.002 ۰ 98. [ . fiabilitatea fiind influientata in trei etape ale existentei produsului .ro ! Arhiva online cu diplome. Distributia timpilor de buna functionare poate urma diferite legi. Pentru intervalle de cate 8 ore fiabilitate va fi R(t) = exp(-0.

8. cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome. Ap + 1 Cu = (———— + Ae)c (2.6 C Cp ———— = Ae = 0.0.Vizitati www.50)2 T In care Cp = cheltuielile de proiectare = 750000 lei C = costul utilajului = 12. EFICIENTA ECONOMICA 2.51)2 T Pagina 56 din 118 . de executarea acesteia si expluatarea ei.05….000 lei T = durata de amortizare = 2 ani Ce = cheltuieli de exploatare = 50.0. Aceaasta eficienta economica a cheltuielilor anuale pentru utilaj o voi calcula cu relatia Cp + C Cu = ———— + Ce (2.tocilar.30 C 1 ———— = Aa = 0.1 DETERMINAREA CHELTUIELILOR ANUALE PENTRU UTILAJ Cheltuielile anuale pentru utilaj se determina ca o suma de cheltuieli legate de proiectarea PM. Metodologia determinarii acestor cheltuieli depinde de tipul produsului si de conditiile in care a fost proiectat si executat.3….5 T Obtinem .00 lei si notand : Cp ———— = Ap = 0.000.

cursuri si referate postate de utilizatori. Efectele economice directe pot fi relativ usor experimentate cantitativ.830 lei.000. adica nu se realizeaza o automatizare complexa.17)1000 = 137.53)2 100 100 Pagina 57 din 118 .tocilar. Efectele economice directe iau in considerare economiile obtinute ca urmare a cresterii productivitatii muncii prin utilizarea unui utilaj a carui eficienta se calculeaza. utilajul de baza ramane acelasi si locul de munca pretinde prezenta unui operator. In cazul in care prin folosirea unui dispozitiv. Unde costul utilajului c se determina in functie de numarul de piese componente cu relatia : C = K ۰ M ۰ Cc (2.8.4500).000 C = 12. ele urmand sa fie considerate ca marimi acoperitoare ale calculelor economice.52)2 In care K = coeficient de complexitate (1500…. 2. estimativ. atunci efectul economic al utilizarii utilajului se exprima in raport cu alte utilaje asemanatoare din alte societati cu relatia : R1 R2 E = (1+ ——)(Σ EiSi + W1) . se cheltuiesc anual cu acest utilaj 137. sau se poate afla = 1000 lei . Cc = suma costurilor elementelor componente ale subansamblului al caror pret se cunoaste.830 (2. Din relatia (2.(1+ ——)( Σ tjSj + W2) (2.51)2 2 Deci.000.000 Din (2.Vizitati www.2 DETERMINAREA EFECTULUI ECONOMIC Efectele economice pot fi directe si indirecte. aleg K = 1500 M = numarul de piese componente ale subansamblului cu exceptia acelora carora valoarea sau pretul se cunoaste= 8.45 + 1 Cu = (———— + 0.50)2 obtinem : 0.ro ! Arhiva online cu diplome.52)2 rezulta : C = 1500 x 8 x 1000 = 12.

R2 – cheltuieli de regie ale sectiei ce expluateaza utilajul cu exceptia acelora legate de cele 2 utilaje care intra in variantele componente[%] R2 = 200% W1. raportata la o anumita perioada de timp sa depaseasca cheltuielile efectuate cu acest utilaj reparat la o perioada egala de timp.830 lei/an Economiile totale anuale (F) reprezinta diferenta dintre economii si cheltuieli F = E x N – C (2.21) relatia f = E – C si stiind ca f = —— si c = —— . tj – timpi normati in cele doua variante comparate [lei/ora] . 2.tocilar. folosind varianta de utilaj proiectata. rezulta : 200 E = 1220 .3 CALCULUL EFICIENTEI ECONOMICE A EXPLUATARII P. rezulta f = E – C NF NN Pagina 58 din 118 C Reprezentand grafic (fig. w2 – cheltuieli pe ora de functionare a celor doua utilaje din variantele componente in [lei/ora] w2 = 80lei/ora Ti.—— (2. cursuri si referate postate de utilizatori.53)2.170 lei Raportand aceste economii totale la programul anual de producie se obtine economiile anuale specifice (f) C F = E .54)2 Unde E. adica sa se respecte inegalitatea : E x N > C (2.ro ! Arhiva online cu diplome.56)2 NC Notand : —— C.33)2 rezulta : F = 80 x 2300 – 137830 = 46170 lei F = 46.53)2 100 Deci.2.8.M .Vizitati www. sa obtinut o economie de 80lei/incercare.M Pentru ca un utilaj sa fie eficient din punct de vedere economic este necesar ca suma economiilor realizate prin utilizarea acestei P.(1+ ——)(3 x 100 + 80) = 80 lei (2.efectul economica (lei/buc) = 80 lei/buc N – programul annual de productie [buc/an] = 2300 buc/an C – cheltuieli anuale pentru utilaj [lei/an] = 137. in care : R1. Sj = 1000 lei/ora Facand inlocuirile in (2.

Ncrit. (hiperbola) obtinem: Nmin. nu putem calcula Ncrit al celor doua utilaje. se pune problema determinarii variantei optime. Reprezentand grafic (fig2.ro ! Arhiva online cu diplome.22) programul anual de productie functie de efectul economic al celor doua utilaje obtinem: N = Ncrit => f1 = f2 C1 – C2 Ncrit = ———— E1 – E2 fig2. este eficienta proiectarea si executia utilajului. Pagina 59 din 118 .22 Intrucat nu cunoastem cheltuielile anuale ale utilajului in varianta din alta unitate.tocilar.21 Nmin = ———— ≈1723 incercari/an 2. ci numai al celui proiectat de noi.87 buc/an E 80 Cum programul anual de productie al utilajului (P.M proiectata se estimeaza a fi folosita la cca N = 1723 incercari/an. N = Nmin cand f = o . cursuri si referate postate de utilizatori. programul annual minim de productie de la care incepe proiectarea unui utilaj devine eficient. E = C CC Atunci E = —— => Nmin = —— NE 137830 80 fig 2. Cu 137830 Ncrit = —— = ———— = 1722..M) proiectat este de 2300 buc/an > Ncrit. Deci P.4 PROGRAMUL ANUAL CRITIC DE PRODUCTIE Deoarece pot sa existe mai multe variante de utilaje pentru care N > Nmin.Vizitati www. programul annual care este eficient.8. Indica programul anual de productie pentru care utilizarea uneia sau a celeilalte variante dintre variantele componente prezinta o acceasi eficienta economica. vom calcula deci numai pentru acesta.

Locul de munca reprezinta partea suprafetei productive echipata cu mijloace de munca corespunzatoare. cum ar fi : obtinerea semifabricatelor. dispozitivelor. etc . prelucrarea mecanica. Procesele tehnologice sunt componente ale procesului de productie in care se obtin semifabricatele si se realizeaza transformarea semifabricatelor in piese finite care sa sadisfaca conditiile tehnice impuse prin desenul de executie. a proprietatilor fizico – mnecanice ale acestuia si a formei geometrice cat mai apropiate piesei finite . pentru o buna comportare in expluatare. cuprinde montarea pieselor in vederea alcatuirii masinilor. destinat efectuarii modificarilor dimensionale. a preciziei impuse elementelor de inchidere al lanturilor de dimensiuni. cursuri si referate postate de utilizatori. Procesul de productie cuprinde atat procese de baza. proces tehnologic de semifabricare. de forma geometrica. proces tehnologic de tratamene termice. a semifabricatelor in produse finite. la aceste activitati principale se mai adauga cele de control. trasaj. in functie de natura activitatilor ce le contin se clasifica in . Procesul tehnologic se realizeaza la diferite locuri de munca. iar prin ansamblare se formeaza produse care sa corespunda cu caracteristicile proiectate. aparatelor de masura si control.tocilar.Vizitati www. etc. destinat modificarii structurii materialului piesei in scopul imbunatatirii proprietatilor fizico-mecanice . cum sunt : constructia si intretinerea sculelor. urmarind respectarea pozitiilor reciproce a pieselor. repararea si intretinerea utilajelor.ro ! Arhiva online cu diplome. cu scopul obtinerii calitatii materialului piesei. pozitie reciproca si calitate a suprfaetei utilizand procedee de aschiere sau eroziune . marcare. asigurarea aerului comprimat. cat si procese auxiliare. proces tehnologic de prelucrare mecanica.1 PROBLEME GENERALE ALE PROIECTARII PRODUSELOR TEHNOLOGICE Procesul de productie reprezinta totaliatea activitatilor efectuate pentru transformarea materiei prime. asamblarea. deservite de unul sau mai multi operatori Pagina 60 din 118 . proces tehnologic de ansamblare. transportul uzinal. echipamentelor sau instalatiilor . aburului tehnologic. 3 TEHNOLOGIE DE EXECUTIE AX PINION 97 – 23 – 012 3. Procesele tehnologice. spalare.

suprafata ce se prelucreaza. parametrii de regim reglati. criteriul social. criterii ce stau la baza elaborarii proceselor tehnologice . criteriul economic impune costuri minime . controlul dimensionat.ro ! Arhiva online cu diplome. Operatia cuprinde totalitatea activitatilor ce se executa la un loc de munca. manuiri sau miscari. scula ce se utilizeaza . Faza este parte a operatiei definita prin : prindere. Procesul tehnologic de prelucrare mecanica se subdivide in operatii. gradul de clificare a personalului . Trecerea se poate definii concis ca o faza repetata in care nu se modifica nici un parametru de definitie a fazei initiale. Orice modificare a unei caracteristici atrage dupa sine definirea unor noi faze. schimbarea turatiilor si avansurilor necesare. deziderat realizat in principal prin proiectarea proceselor tehnologice ce includ mecanizari sau automatizari ale unor operatii ce solicita operatorului eforturi fizice sau psihice . dobandiri ale contactului cu piesasau elementele de comanda a masinii. Manuirea reprezinta totalitatea miscarilor efectuate de operator pentru executarea sau pregatirea unei faze.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori. proces tehnologic. structura procesului tehnologic de prelucrare mecanica am tinut cont de : datele initiale pentru proiectarea proceselor tehnologice . pentru prelucrarea uneia sau mai multor piese simultan. faze. volumul productiei si posibilitati de cooperare . treceri. reprezentata prin deplasari. efectuata de muncitor si caracterizataprin durata de executie. In procesul de productie. etc.2 ANALIZA CONSTRUCTIV – TEHNOLOGICE A DESENULUI DE EXECUTIE Pagina 61 din 118 . Se include in cadrul manuirilor: pozitionarea . Miscarea este parte componenta a manuirii. prinderea si desprinderea pieselor. caracterizarile tipurilor de produtie . criteriul tehnic prin elaborarea tehnologiei cu respectarea tuturor conditiilor de precizie si forma .tocilar. 3. pornirea si oprirea miscarilor principale de aschiere si avand. apropierea sau retragerea sculelor de suprafata prelucrata. vizeaza imbunatatirea conditiilor de munca.

fiecare aparand o singura data. conform STAS 1997 – 51. cursuri si referate postate de utilizatori. Materialul din care se executa reperul AX PINION (97. .1 din Indrumatorul de proiectare al tehnologiei constructieie de masini din cadrul Institutului Politehnic Traian Vuia Timisoara. notiune ce implica volum minim de manopera si indicii de precizie si calitate a suprafetelor pentru sadisfacerea cerintelor functionale ale reperului. limita de curgere Tc = 85 daN/mm2 rezistenta minima la rupere : Tr = 100 daN/mm2 alungirea la rupere đ = 9% . energie si materiale datorita unor tehnologii ce au drept punct de plecare desenele de executie eronate.M. si desenul de executie. Piesa pentru care se proiecteaza procesul tehnologic face parte din grupa axului pinion. ca de altfel si calitatea suprafetelor (rugozitate) intre ele existand concordante recomandate in domeniu pentru astfel de tipuri de piese. Toleranta si dimensiunile opiesei sunt notate.14. Forma constructiva a piesei si indicatiile tehnologice sunt respectate conform literaturii de specialitate. tehnologic si de fabricatie in tabelul 2. forma si dimensiunile find date de necesitatea reiesita din ansamblul general al P.1968. In consecinta. Proiectarea proceselor tehnologice este o faza premergatoare de analiza amanuntita a documentatiei. Facultatea de Mecanica Ed.tocilar. . O atentie deosebita se va acorda tehnologitatii reperului.duritatea in stare normalizata : 30 – 35 HRC . Scopul acestei analize este de a preveni risipa de manopera.012) este din 18 MnCr10 si are urmatoarele caracteristici. De asemenea se asigura accesul sculelor de prelucrata pentru prelucrarea tuturor suprafetelor piesei.Vizitati www. Pagina 62 din 118 .23. pag. fiind de complexitate medie.ro ! Arhiva online cu diplome.duritatea dupa cemntare si calire : 56 – 58 HRC. Consideram ca piesa este corect cotata in conformitate cu STAS 6857 – 70. Functionalitatea piesie este corespunzatoare scopului pentru care e propus si proiectat si nu exista si nici nu creaza probleme in proiectarea procesului de productie. inca din faza de proiectare am tinut cont de reducerea la minimum a numarului dimensiunilor si complexitatii suprafetelor ce se cer prelucrate cat si in vederea evitarii unor conditii severe de precizie ce nu se justifica functional. bazele de cotare fiind alese corespunzator. in afara exigentelor impuse unui desen de executie.

destinatia materialului si conditiile de functionare a reperului . cca 120% π · d2 G1L = l · ———— · g [kg] (3. cursuri si referate postate de utilizatori. scule.din tabelul 1 anexa1 RL – retributia medie orara a operatiilor ce executa degrosarea.ro ! Arhiva online cu diplome. lungimea semifabricatului laminat Pagina 63 din 118 . in lei/kg. a semifabricatului. fapt ce determina cresteri ale consumului de manopera. Reducerea consumului de metal si volumului de manopera la prelucrarea mecanica se obtine prin utilizarea unor semifabricate mai apropiate ca forma de forma piesei finite.Vizitati www. energie.012) permite varianta de daborare a semifabricatului turnat. existenta utilajelor pentru prelucrarea suprafetelor. La elaborarea si utilizarea unor semifabricate a caror forma aproximeaza mai grosolan forma piesei finite. dar cu cheltuieli de elaborare a semifabricatului mai ridicate.tocilar. 3. Forma simpla . cheltuielile de elaborare a semifabricatului sunt mai reduse. CSL – cheltuieli generale ale sectiei de prelucrare mecanica. respectiv a procesului de obtinere a acestuia se face functie de : volumul productiei .2)3 4 in care: l = 300mm. laminat sau forjat. serie mica si unicat a reperului. nu permite si nu justifica turnarea sau forjarea semifabricatului si in acest caz alegsemifabricatul din laminat. forma. dimensiunile si masa reperului .3 ALEGEREA SEMIFABRICATULUI Alegerea semifabricatului. T1L – timpul necesar degrosarii semifabricatului laminat in ore. Criteriile ce stau la baza adoptarii deciziei de alegere a modului de elaborare a semifabricatului este costul cumulat al cheltuieliulor de elaborare a semifabricatului cu cel al prelucrarii. cca 2300 lei/ora.23. etc. pana la aducerea la forma finala. Reperul luat in studiu (Ax PINION – 97. Costul (C1) cumulat al cheltuielilor pentru semifabricatul laminat l-am calculat cu relatia : Cs C1L = G1L · C + RT1(1 + ——) [lei] 100 in care G1L – este masa semifabricatului in kg CL – costul unitar al semifabricatului laminat. dar adaosurile sunt mai mari.

respectiv a procedeuluide obtinere a acestuia am facut-o in functie de : volumul productiei.80lei Alegerea semifabricatului. costul semifabricatului turnat (2-239) RT = 1850 lei/ora . Tabelul I . costul unitar al semifabricatului laminat (2-239) RL = 1850 lei/ora.85 = 15210 lei C1t = 15210 lei 4 Costul obtinut dintre C1L si C1T este optim pentru folosirea semifabricatului laminat. de aceea am ales atat pentru productia individuala cat si pentru cea de serie mica semifabricatul laminat la cald pentru ca : C1L > C1T = 15210 – 14078.14 · 58 C1T = 310 · ———— · 7. d = 55mm. cheltuieli generale ale atelierului de prelucrari mecanice din cadrul sectiei (2-242) Revenind in relatiile (1) si (2) si facand inlocuirile obtinem : 3. timpul necesar degrasarii (2-242) CSL = 200%. in mm.131.ro ! Arhiva online cu diplome. cheltuieli generale (2_242) LT = 310.20 = 1.25.131.tocilar. diametrul semifabricatului laminat g = 7. dimensiunile si masa reperului .14 · 55 C1L = 300 · ———— · 78 = 14078. retributia medie pentru turnat (2-240) TT = 1.1) CL = 707 lei/kg.8 g/cm3. Anexa I .80 lei 1.20 lei C1L = 14078. Pagina 64 din 118 . dT = 58mm. lungimea semifabricatului turnat. Anexa II Tabelul 2 (2-241) T1L = 1. densitatea materialului (0. timpul de degrasare (2-241) CST = 200%. forma. retributia medie orara a operatorului ce executa degresarea.20 lei 4 pentru semifabricatul turnat vom avea: CT = 810 lei/kg. diametrul semifabricatului turnat Tot din relatiile (1) si (2) cu inlocuirile de mai sus pentru semifabricatul turnat vom avea : 3.25. cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www.

creste consumul de material.5 CALCULUL ADAOSULUI DE PRELUCRARE SI A DIMENSIUNILOR INTERMEDIARE Pentru obtinerea organelor de masini cu precizie dimensionala. Un adaos de prelucrare prea mic poate conduce la rebutarea piesei ca urmare a faptului ca la prelucrarea curenta nu pot fi eliminate abaterile obtinute la prelucrarea precedenta. In tabelul 1. Stabilirea corecta a marimii acestuia este foarte importanta atat din punct de vedere tehnic cat si economic. przinta o etapa principala ce influenteaza decisiv performantele tehnico – economice a variantei de prelucrare propusa. creste consumul de energie si manopera. denumit adaos de prelucrare. cursuri si referate postate de utilizatori. 3.statistica metoda prin calcul analitic metoda probabilistica. de forma si calitatea suprafetelor impuse de conditiile functionale.5 STABILIREA ITINERARULUI TEHNOLOGIC Elaborarea structurii itinerarului tehnologic. sunt necesare operatiuni sau faze de prelucrare suplimentare. este necesar de cele mai multe ori ca de pe semifabricate sa indepartam un strat material.Vizitati www. existenta utilajului pentru prelucrarea semifabricatului. destinatia reperului. La stabilirea succesiunii operatiilor am tinut cont de principalele recomandari pentru productia de serie mica si inndividuala recomandate in capitolul 4 aliniatul 1 din TV pagina 23. materialului si conditiile de functionare . Pagina 65 din 118 . Daca adaosul de prlucrare este pera mare. comuna datorita faptului ca importanta axului pinion nu permite o tehnologie mai sumara dacat aceea de serie mica pentru o buna functionare si silentiozitate in componenta puntii motorizate (PM).tocilar. 3. ceea ce conduce la scumpirea fabricatiei.1. am prezentat succesiunea operatiilor tehnologice intr-o productie de serie mica si individuala. Pentru stabilirea adaosului de prelucrare se folosesc metode ca : metoda experimental .ro ! Arhiva online cu diplome.

abaterea spatiala la prelucrarea precedenta ςp = √( ςp2 + ς2centr) .ro ! Arhiva online cu diplome.3)3 . CALCULUL ADAOSULUI DE PRELUCRARE Pentru calculul adaosului de prelucrare folosesc metoda prin calcul analitic ce se face dupa stabilireaprocedeului de elaborare a semifabricatului si succesiunea operatiilor si fazelor de prelucrare si a schemelor de prindere a piesei.adancimea stratului de la suprafata cu defecte de prelucrare precedenta [μm] Tb.4)3 pentru adaosuri simetrice la suprafete de revolutie : 2Acmin= 2(Rzp+ δp + ςp + εv) (3. cursuri si referate postate de utilizatori.1 3.5. Tabelul 1.5.5. in care : Rzp – este inaltimea medie a neregularitatilor rezultate la prelucrarea precedenta [μm] Tb. curbura . Adaosul de prelucrare minim la prelucrarea curenta (Acmin) il voi determina cu relatia : .pentru adaosurile asimetrice : 2Acmin= 2[Rzp+ δp + √ (ςp2 + εv2)] (3.56 δp .7)3 2 ∆c = curbura specifica [μm/mm] Pagina 66 din 118 .6)3 l ςc = 2∆c x lc .Vizitati www.1. [μm] (3.pentru adaosurile de prelucrare minima curenta : Acmin= Rzp+ δp + ςp + εv (3.tocilar. pentru lc ≤ —— (3.5)3 si pentru adaosuri simetrice la suprafete plane opuse ce se prelucreaza simultan.56 ςp .

amin – dimensiunea maxima . sdeci in ordinea inversa a operatiilor de prelucrare. l lc ≤ —— .2 CALCULUL DIMENSIUNILOR INTREMEDIARE Prin dimensiuni intermediare sau interoperationale se inteleg dimensiunile succesive pe care le primeste semifabricatul in diferite faze sau operatii de prelucrare.65 (2-89) pentru suprafete exterior cu adaos simetric amax = bmax + 2Acnom | (3. anom + Tp) Pagina 67 din 118 . respectiv minima la prelucrarea curenta. Dimensiunile intermediiare le calculez plecand de la dimensiunile piesei finite spre ale semifabricatului.5. pana a ajunge piesa. anom .Tp) pentru suprafete interioare cu adaos simetric amin = bmin – 2Acnom (3. Acnom – adaosul de prelucrare nominal la prelucrarea considerata. distanta de la sectiunea de prelucrat. anom – dimensiunea nominala la prelucrarea precedenta bmax . respectiv minima la prelucrarea precedenta. pana la capatul cel mai apropiat sau 2 la locul de fixare [mm] ςcentr – eroarea de centrare [μm] εv – eroarea de verificare a dimensiunilor respective [μm] 3. bmin – dimensiunea maxima.8)3 anom = amax (rotunjit) | dimensiunea obtinuta la prelucrarea respectiva . Pentru stabilirea adaosului de prelucrare la productia de serie mica am folosit metoda calculului analitic si in continuare ma folosesc de urmatoarele semnificatii consacrate : Acmin – adaosul de prelucrare minim la prelucrarea considerata.ro ! Arhiva online cu diplome.pentru suprafete exterioare cu adaos asimetric amax = bmax + Acnom (3. cursuri si referate postate de utilizatori. amax . bnom – dimensiunea nominala la prelucrarea curenta Tp – toleranta dimensionala obtinuta la prelucrarea precedenta Pentru calculul dimensiunilor intermediare am folosit urmatoarele relatii.Vizitati www. conform tabelului 5.tocilar.10)3 anom = amin (rotunjit .9)3 anom = amax (rotunjit. ele fiind trecute in documentatia tehnologica ( plan de operatii). Acestea sunt de fapt dimensiuni tehnologice.

Cap. tabelul 4.2 – STRUNJIRE I Strunjit frontal pentru primul capat: Din relatiile (3.1 si 5.54.70 mm lp = 300 + 0.Vizitati www. in care lpfinita = 300 ± 0. 2.ro ! Arhiva online cu diplome.8 – 0. este toleranta obtinuta la debitarea cu ferestraul alternativ.4 3.10)3 in care facem inlocuirile cu : Rzp = 150 μm δp = 200 ςp = 0 εv = 100 μm Tp = 250 μm Vom avea: μm Acmin= Rzp+ δp + ςp + εv = 150 + 200 + 0 + 100 = 450 μm Acnom = Acmin + Tp = 450 + 250 = 700 μm In urma strunjirii ambelor capete. Tp = 2500 .7 = 300.1 .80 mm anom = 300. treptele de toleranta (IT) si tolerantele dimensiunilor le-am ales din tabelul 4.100 mm dupa strunjirea primului capat se va obtine dimensiune: amax = bmax + Acnom = 300.6. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar.10 Acnom = 700 μm = 0.10 + 0. se va obtine dimensiunea: lp = lpfinita + Acnom .7 ± 0.5 (2-29) OPERATIA NR1 – DEBITARE Pagina 68 din 118 .1 STABILIREA LUNGIMII DE DEBITARE (Id) A SEMIFABRICATULUI LAMINAT OPERATIA NR.3)3 si (3.6 CALCULUL ADAOSULUI DE PRELUCRARE SI A DIMENSIUNILOR INTERMEDIARE PE OPERATII TEHNOLOGICE CONFORM ITINERARULUI TEHN.7 = 300. 3.

tocilar.700 + 0.456mm IT = Tp = 250 μm bmin = 51.250mm Anom degros = 53.900mm Rzp = εp =50μm bmax = 52.456 + 1.6. cursuri si referate postate de utilizatori.200 mm.456 – 0.500 = 303.700mm ςc = 2 x 0.700mm IT = TP = 100 μm bmin = 51.50 = 305.5 (2-29) pentru debitare cu ferestraul alternativ la diametrul barei cuprin intre 26 si 75 mm.472mm anom = 52.472 – 0.100mm faza strunjire de degrosare bnom = 52.5)3 rezulta: 2ACmin = 2[25 + 25 + √(2602 + 1002)] = 656 μm 2ACmin = 656 μm ACnom = 656 + 100 = 756 μm amax = 51.756 = 52.456mm ςc = 2 x 0.Vizitati www.9)3 amax = anom + Tp = 300.ro ! Arhiva online cu diplome.5)3 rezulta : ςp = √(722+2502) = 260 μm ςp = 260 μm Din relatia (3. rezulta o rugozitate a suprafetei prelucrate Ra (Rz).640mm Rzp = εp = 25 μm bmax = 51.70mm 3.016 = 53.456mm anom = 52. 40(150) μm si o precizie de prelucrare dimensionala de 2500 μm si in acest caz vom avea : amax = 303.5 x 72 μm εv = 100 μm ςcentr = 250 μm Din relatia (3.200 + 2.70 = 305 + 0.250mm Pagina 69 din 118 .8 + 2.2 STABILIREA DIAMETRULUI (Ød) A SEMIFABRICATULUI LAMINAT OPERATIA NR4 – STRUNJIRE III faza de strunjire de finisare : bnom = 51. Din tabelul 4.100mm Anom finis = 52.5 x 72 μm εv = 100 μm ςcentr = 250 μm ςp = √(722+2502) = 260 μm ςp = 260 μm : 2ACmin = 2[50+ 50 + √(2602 + 1002)] = 756 μm 2ACmin = 756 μm ACnom = 756 + 250 = 1016 μm amax = 52.456 – 0.70mm ld = 305 + 0. dimensiune semifabricatului ld obtinuta la debitare este data de relatia (3.456 – 0.

100 = 25. burghiat-largit Ф23 x 25 mm.3 CALCULUL ADAOSULUI DE PRELUCRARE PENTRU SUPRAFETE INTERIOARE OPERATIA NR.1+0.5)3 in care : Rzp = 20 μm εp = 0 ςp = 25 μm εv = 60 μm lc = 8 μm ςp = Δc x lc = 96 μm Δc = 0.216 anom = 25. tot o gaura infundata ce se face pe 25mm in vederea strunjirii interioare in care D = 25mm Adancimea de aschiere fiind: D.133mm strunjirea interioara de finisare o voi calcula tot cu relatia (3.25mm 22 faza IV strunjire interioara de degrosare o voi calcu cu relatia (2. burgiat Ф8.5)3 cu datele de la sunpunctul precedent astfel : amin = bmin – 2Acmin = 25.5+0.Vizitati www.133mm amax = amin + Tp = 25.5 x 54 (pentru M:10).5 mm Deci dimensiunea in urma operatiei de strunjire de finisare este : Ф25. Din tabelul 5.1+0.1 mm Pagina 70 din 118 .5mm D’ 8.13 pentru diametrul semifabricatului laminat la cald avem Фd = 530.7 mm 3.316 – 0. cursuri si referate postate de utilizatori.7 mm Фd = 53-0.tocilar.5 t’ = —— = —— = 4.25mm t’ = 4.25mm 22 faza III.ro ! Arhiva online cu diplome.283 = 25.5 t’ = —— = ———— = 7. Aceasta gaura infundata se face pe adancimea de 54mm si D’ = 8.25mm t = 7.12 μm/mm 2ACmin = 2[20+ 25 + √(962 + 602)] = 316 μm calculul dimensiunii interioare – intermediare dimensiunea la operatia curenta este: bmax = bmin = bnom = 25 + 0.6.316 – 0.11 – STRUNJIRE IV faza II.D’ 23 – 8.316 = 25.

tocilar.6mm amax = amin + Tp = 25.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 25.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.4 + 0.1 = 25.5 – 0.78mm Deci in urma operatiei de rectificare degrosare.18 – RECTIFICARE III – DEGROSARE Adaosul de prelucrare pentru operatia rectificare-degrosare este dat de relatia(3.1mm amin = bmin – 2Acnom = 25.6 + 0.8mm Tp = 38 μm ςp = 0.1 = 25.38 = 25. OPERATIA NR.4mm amax = amin + Tp = 25.92 μm ≈ 60.96mm 2ACmin = 2(29.24 – RECTIFICARE VII – FINISARE .7 – 0.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.96) = 59.00 + 40 = 100 μm = 0.724mm bmin = 25.700mm bnom = 25.Vizitati www. dimensiunea interioara este : Ф25.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 15 μm Δc = 0.7 + 0.5 mm bnom = 25.00mm Pagina 71 din 118 .00 μm In cadrul dimensiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 25.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.ro ! Arhiva online cu diplome.6mm bmin = 25.92 ≈ 100 μm = 0.92 + 38 = 99.40 = 26.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.700mm Dimensiunile la operatia precedenta(rectificare de degrosare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60.024mm OPERATIA NR.5mm Dimensiunile la operatia precedenta (strunjire de finisare sunt urmatoarele) : 2Acnom = aAcmin + Tp = 61.96mm 2ACmin = 2(30. cursuri si referate postate de utilizatori.96) = 61. Adaosul de prelucrare pentru operatia de rectificare-finisare este dat de relatia(3.92 μm Calculul dimensiunilor intermediare pentru operatia curenta bmax = 25.

007 -0.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.40 = 28.tocilar.96mm 2ACmin = 2(29.6. dimensionarea interioara este Ф26 la care se aplica toleranta pentru rulmenti cu ace de +0.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.6mm amax = amin + Tp = 276 + 0.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 27.92 μm ≈ 60.004 Adaosul de prelucrare pentru operatia rectificare-finisare la palierul II (pentru rulment). dimensiunea exterioara este de Ф28 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.724mm bnom = 27.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: Pagina 72 din 118 .96mm 2ACmin = 2(29.21 – RECTIFICARE V – FAZA II – FINISARE a) Adaosul de prelucrare pentru operatia rectificare-finisare la palierul I – este dat de relatia (3.700mm bmin = 27. deci Фfinisare este Ф26+0.00 + 40 = 100 μm = 0. deci Фfinisare este: Ф28 – 0.7 – 0.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.ro ! Arhiva online cu diplome.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.009 +0.este dat de relatia (3.700mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60.020 mm -0.020.1 = 27.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.0.96) = 59. cursuri si referate postate de utilizatori.004.Vizitati www.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.007 3.4 CALCULUL ADAOSULUI DE PRELUCRARE LA SUPRAFETE EXTERIOARE OPERATIA NR.92 μm ≈ 60.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 27.96) = 59.00mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.009 . Deci in urma operatiei de rectificare finisare.

0.70 – 0.40 = 34.60 + 0.ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori.1 = 29.1 = 33.006 .7 – 0.92 μm ≈ 60. frana electromagnetica.00 + 40 = 100 μm = 0.tocilar.40 = 30.006 +0.96) = 59.00mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.724mm bmin = 33. alejaz liber pe ax pinion – este dat de relatia (3.00mm Pagina 73 din 118 . deci Фfinisare este: Ф30 – 0.004 c) Adaosul de prelucrare pentru operatia rectificare-finisare la palierul III.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.724mm bmin = 29.60mm amax = amin + Tp = 33.6mm amax = amin + Tp = 29.96mm 2ACmin = 2(29.700mm bnom = 29.004.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 33.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 33.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 29.Vizitati www.60 + 0. dimensiunea exterioara este de Ф30 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.700mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60. bmax = 29.00 + 40 = 100 μm = 0.700mm bnom = 33.700mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60.

92 μm ≈ 60.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.724mm bmin = 39. Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.00mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare. frana electromagnetica. cursuri si referate postate de utilizatori.92 μm ≈ 60.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.700mm Pagina 74 din 118 .96) = 59.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.100.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.ro ! Arhiva online cu diplome.40 = 34. dimensiunea exterioara este de Ф34 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.100. deci Фfinisare este: Ф34 +0.1 = 33. deci Фfinisare este: Ф34 +0. alejaz liber pe ax pinion – este dat de relatia (3.700mm bnom = 33. dimensiunea exterioara este de Ф34 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.Vizitati www.100 d) Adaosul de prelucrare pentru operatia rectificare-finisare la palierul IV.008 d) Adaosul de prelucrare pentru operatia rectificare-finisare la palierul V(pentru rulment) – este dat de relatia (3.700mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 33.60mm amax = amin + Tp = 33.60 + 0.96) = 59.724mm bmin = 33.tocilar.017 -0.700mm bnom = 39.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.96mm 2ACmin = 2(29.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 39.00 + 40 = 100 μm = 0.70 – 0.96mm 2ACmin = 2(29.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 33.

10mm amax = amin + Tp = 40.60mm amax = amin + Tp = 39.200 – 0.724mm bmin = 40.5)3 in care : Pagina 75 din 118 .006 OPERATIA NR.5 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0. dimensiunea exterioara este de Ф40.70 – 0.1 = 40. este data de relatia (3.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 39.92 μm ≈ 60.40 = 40.005 b) Adaosul de prelucrare pentru operatia la rectificare – finisare II la palierul II (pentru rulment).12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.40 = 40.5 +0.05mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.10 + 0.700mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60 + 40 = 100 μm = 0.60 + 0.96mm 2ACmin = 2(29.05. deci Фfinisare este: Ф34 +0.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 40. Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60.1 = 39.96) = 59.ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar.006 -0.700mm bnom = 40.17 – RECTIFICARE II – FINISARE II a) Adaosul de prelucrare pentru operatia la rectificare – finisare II la palierul V (pentru rulment).00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 40. dimensiunea exterioara este de Ф34 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.100. este data de relatia (3.00mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0. cursuri si referate postate de utilizatori.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.Vizitati www. deci Фfinisare este: Ф40.00 + 40 = 100 μm = 0.

1 = 29.2 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.96) = 59.80 + 0.05. dimensiunea exterioara este de Ф30. cursuri si referate postate de utilizatori.100mm Pagina 76 din 118 .Vizitati www.10 – RECTIFICARE I – DEGROSARE a) Adaosul de prelucrare pentru operatia la rectificare – degrosare la palierul II (pentru rulment).ro ! Arhiva online cu diplome.2 +0.900mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60 + 40 = 100 μm = 0. Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.tocilar.124mm bmin = 30.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 29.100mm bnom = 30. deci Фfinisare este: Ф30.80mm amax = amin + Tp = 29.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.96mm 2ACmin = 2(29. este data de relatia (3.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.96mm 2ACmin = 2(29.9 – 0.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 30.92 μm ≈ 60.20mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.40 = 30.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.005 OPERATIA NR.900mm bnom = 29.924mm bmin = 29.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.96) = 59.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 29.92 μm ≈ 60.

92 μm ≈ 60.96) = 59.100mm bnom = 34. dimensiunea exterioara este de Ф40.5)3 in care : Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.124mm bmin = 34. este data de relatia (3.80 + 0.40 = 34. cursuri si referate postate de utilizatori. Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60 + 40 = 100 μm = 0.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 30.Vizitati www.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 34.05.04 +0.005 b) Adaosul de prelucrare pentru operatia la rectificare – degrosare la palierul IV (pentru rulment).8mm Tp = 40 μm ςp = 0.tocilar.5 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.005 c) Adaosul de prelucrare pentru operatia la rectificare – finisare II la palierul V (pentru rulment).05.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.10 – 0.2 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.100mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60 + 40 = 100 μm = 0.40mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.10 + 0.40 = 30.00mm amax = amin + Tp = 30.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 34. dimensiunea exterioara este de Ф30.1 = 34.4 +0.40mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare. deci Фfinisare este: Ф34.100 – 0.ro ! Arhiva online cu diplome.5)3 in care : Pagina 77 din 118 .96mm 2ACmin = 2(29.00mm amax = amin + Tp = 34. este data de relatia (3. deci Фfinisare este: Ф30.1 = 30.

4 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.95 μm ςp = 25 μm εv = 34 μm 2ACmin = 2(29.92 μm ≈ 60.50.00mm amax = amin + Tp = 40.005 OPERATIA NR.Vizitati www.25mm Adaosul de prelucrare la frezarea danturii de degrosare in acest caz este functie de modulul (m.96mm 2ACmin = 2(29.3)3 il introducem in (3.30 (2-68) si cu rezultatul anterior din (3.25) = 2. dimensiunea exterioara este de Ф40. m = 2.ro ! Arhiva online cu diplome. este data de relatia (3.96) = 59.11 = 0.2. cursuri si referate postate de utilizatori.00 μm dar bmax = 1.10 μm = 1.92 μm ≈ 60.25mm affmax = 0.tocilar.3)3 in care : Rzp = 10 μm ςp = 0.4mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.4 + 0.4 +0.5mm) din care scade cu : adaosul pentru rectificat dantura armax = 0.14 + 0.40 = 40.1 – 0.124mm bmin = 40.100mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 60 + 40 = 100 μm = 0.10 – RECTIFICARE I – DEGROSARE a) Adaosul de prelucrare la frezarea danturii de finisare.96) = 59.11 mm tab5.1 = 40.13 mm afdmax = 2.00 μm In calculul dimnsiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 40.5 – (0.8mm Tp = 40 μm ςp = 0.12 + 0. deci Фfinisare este: Ф40.5mm Pagina 78 din 118 .100mm bnom = 40.22 – RECTIFICARE – DANTURA z = 18.1 mm amin = bmin – 2Acnom = 40.13mm OPERATIA NR.12 μm/mm εv = 10 μm lc = 0.8)3 rezulta: affmax = bmax + 2Acnom = 0.12mm deci : afdmax = 2. Rzp = 5 μm ςp = Δc x lc ςp = 14 μm Δc = 0.

5mm – diametrul gaurii 25 amaz = t = —— = 1. infundat si cu sanfren la intrare.36) si adancimea (4.3)3 in care : Rzp = 2 μm ςp = 0.2 – STRUNJIRE I – BURGHIAT CENTRE Aceasta operatie se executa la ambele capete la o adancime de 12mm.1 + 0.1 mm tab5.95 μm ςp = 3 μm εv = 4 μm 2ACmin = 2(9. cu Ф2.95) = 19. cursuri si referate postate de utilizatori.8)3 rezulta: armax = bmax + 2Acnom = 0.2) si lungimi diferite de 40mm si rspectiv 45mm.2 = 4.02 μm dar bmax = 100 μm = 0. este data de relatia (3.tocilar.8nuturi de pana este : 4. Deci adaosul de prelucrare pentru operatia de frezat nr.4mm OPERATIA NR.4mm acpmax = 4.2 + 0.2mm toleranta 0.31 (2-68) si cu rezultatul anterior din (3.3 – STRUNJIRE II – DEGROSARE Pagina 79 din 118 .02 = 0.3)3 il introducem in (3.ro ! Arhiva online cu diplome.25mm 2 OPERATIIA NR.92 μm ≈ 0.8 – FREZARE – NUT DE PANA Cele doua nuturi de pana au : latimea (8-0. Adaosul de prelucrat in acest caz este egal cu adancimea de aschiere : D amaz = t = —— in care : 2 D = 2.12mm armax = 0.2 + 0.2mm acpmax = 4.Vizitati www. Adaosul de prelucrare la rectificarea danturii .2mm la care se adauga si toleranta : adaosul de prelucrare = 4.5mm.12mm OPERATIA NR.

cursuri si referate postate de utilizatori.50 +0.36mm Din (3.1.30 – 0.tocilar.7)3 in care: ςp = 0.15 + 0.8)3 in care: Rzp = 15 μm ςp = Δc x lc ςp = 30 μm Δc = 0.300mm bnom = 34.300mm Dimensiunile la operatia precedenta (rectificare de degresare) sunt urmatoarele : 2Acnom = 2Acmin + Tp = 0. deci Фdegresare este:Ф40.72 μm ≈ 0.15mm din (3.30 + 0.36 μm 2ACmin = 0.300mm bnom = 40.1 = 40. t = 6.326mm bmin = 40.10)3 rezulta : |amin = bmin – 2Acnom = 40.15mm bmax = 34.8 + 48 = 251.6 μm/mm εv = 29 μm lc = 0.5)3 rezulta: 2ACmin = 2(74.326mm bmin = 34.7)3 rezulta: ςp = 0.10mm |amax = amin + Tp = 40.50mm din (3.50mm Pagina 80 din 118 .50 la care se aplica toleranta pentru montat pinion +0.35 = 0.5)3 si (3.30 – 0.10)3 rezulta : |amin = bmin – 2Acnom = 34.ro ! Arhiva online cu diplome.35 = 34.Vizitati www.15 = 40. dimensiunea exterioara este de 40.35 = 40.8 + 141.36) = 148.6mm Tp = 350 μm Din (3.15 + 0.50mm Deci in urma operatiei de rectificare-finisare. Faza I – strunjire palier V – Adaosul de prelucrare il determin cu relatia: (3.1 = 40.25 : 2 Faza II – strunjire palier IV – Adaosul de prelucrare il determin cu relatia: (3.015 mm In calculul dimensiunilor intermediare pentru operatia curenta avem: bmax = 40.15mm |amax = amin + Tp = 34.15 + 0.300mm 2Acnom = 2Acmin + Tp = 34.1mm Faza ce se executa din doua treceri pe o lungime de :15.4mm .5)3 si (3.

deci Фdegresare este:Ф34. dimensiunea este de 30. dimensiunea exterioara este de 34.300mm 2Acnom = 2Acmin + Tp = 0.50 +0.8 + 48 = 93.5 – 30.5mm rezulta: amax = t = (34.5 – 34.5mm d = 30.1 = 30.300mm bnom = 30.50mm Tp = 0.8mm si un adaos de prelucrare egal cu adancimea de aschiere dat de relatia(3. cursuri si referate postate de utilizatori.50 la care se aplica toleranta pentru rectificare +0.50mm Deci in urma operatiei de strunjire -degrosare.35 + 0.6mm si care cu un adaos de prelucrare egal cu adancimea de aschiere dat de relatia : D-d amaz = t = —— [mm] (3.15mm bmax = 30.15mm |amax = amin + Tp = 30.5)3 si (3.1.35mm Pagina 81 din 118 .36 μm 2ACmin = 0.Vizitati www. deci Фdegresare este:Ф30.1mm Faza ce se executa din doua treceri pe o lungime de : 141.1.36 μm 2ACmin = 0.12)3 2 in care D – diametrul exterior = 40. Faza III – strunjire palier II – Adaosul de prelucrare il determin cu relatia: (3.50 la care se aplica toleranta pentru rectificare +0.15 + 0.5mm rezulta: amax = t = (40.5) :3 = 3mm.8 +48 = 235.ro ! Arhiva online cu diplome.15mm 2Acnom = 0.30 – 0.50mm din (3.326mm bmin = 30.12)3: in care D – 34.5mm d = 34.10)3 rezulta : |amin = bmin – 2Acnom = 30.1mm Faza ce se executa din doua treceri pe o lungime de : 45.15 = 0.5) :2 = 2mm Faza IV – strunjire palier I – Adaosul de prelucrare il determin cu relatia: (3.50 +0.8 + 45.5)3 si (3.tocilar.35 = 30.7)3 in care: ςp = 0.7)3 in care: ςp = 0. Deci in urma operatiei de rectificare-finisare.

4 la care se aplica toleranta de +0. capacitatea productiva a masinii – unelte sa concorde cu programul de productie impus . rezultand:Ф28.ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar. alegerea masinilor unelte se realizeaza tinand cont de urmatoarele criterii : posibilitatea generarii suprafetelor la un cost minim . masina – unealta sa asigure realizarea tuturor conditiilor de precizie impuse pisei de prelucrat . cursuri si referate postate de utilizatori.4mm rezulta: amax = t = (30.226mm bmin = 28.7. In prima faza se determina ratia φn pentru turatii. sistemele de actionare sa permita prelucrarea cu regimul optim de aschiere.200mm Din (3. schema cinematica.1.10)3 => |amin = bmin – 2Acnom = 28. maxime si a numarului de trepte se realizeaza astfel. bmax = 28.7 ALEGEREA MASINILOR UNELTE.15 = 28.12)3: in care D – 30.Vizitati www.20 – 0.05mm |amax = amin + Tp = 28.200mm bnom = 28.35 = 28. SCULELOR.4) :2 = 1.5 – 28.4mm In urma fazei rezulta dimensiunea de 28.1 ALEGEREA MASINILOR UNELTE In proiectarea proceselor tehnologice de prelucrare mecanica.05 + 0.05mm 3. respectiv φs pentru avansuri : nmax Pagina 82 din 118 . Determinarea valorilor din sirul turatiilor si a avansurilor in conditiile specificarii valorilor minime.4 +0. LICHIDELOR DE UNGERE SI A MIJLOACELOR DE MASURARE 3. masa de lucru a masinii – unelte sa permita amplasarea reperului(dimensiunile de gabarit ale reperului si greutatea acestora sa fie in limitele prescrise pentru masina – unealt) .1mm Faza ce se executa dintr-o trecere pe o lungime de : 48mm si un adaos de prelucrare egal cu adancimea de aschiere dat de relatia(3.5mm d = 28.

300/150mm cursa ramei ………………………………………………………. (3.1 – debitare – aleg ferestraul alternativ FA300.13)3..2.15)3 Sj = smin φsi-1.ro ! Arhiva online cu diplome.. 80. cu relatiile : Ni = nmin φnii-1.tocilar.continuu motorul electric asincron-trifazat : putere/turatie…………….2000 rot/min Pagina 83 din 118 .3 numarul curselor pe minut……………………………………….2. cursuri si referate postate de utilizatori.450mm distanta maxima intre varfuri …………………………………1000-2000mm diametrul maxim al piesei peste carucior………………………….Vizitati www. care are urmatoarele caracteristici: dimensiunea maxima a materialului debitat: rotund/subunghi …..63.14)3.25)3. i ε (1.21(24)mm domeniul de turatii…………………………………………20….13)3 nmin smax φs = Zs-1√———— (3.3. 3. 100 avansul de taiere………………………………………………….3……..225mm diametrul maxim al barei de prelucrat……………………………….150mm dimensiunea panzei de ferestrau conform STAS 1066-70………600 x 50 x 4m numarul treptelor cursabile duble pe minut……………………….1400 x 611 x 890mm greutate maxima cca………………………………………………………550kg Pentru operatiile nr2..zn). i ε N (3. i ε N (3.4 si 11 – strunjire – aleg normativ.14)3 smin unde zn – reprezinta numarul treptelor din gama de turatii zs – numarul treptelor din gama de avansuri Ulterior se pot obtine toate valorile sirului.16)3 Cu relatiile (3.22kw/150 rot/min dimensiuni gabarit lung x lat x inalt………………………. φn = Zn-1√———— (3.4 Pentru operatia nr. tip SNA 450 care are urmatoarele caracteristici: diametrul maxim al piesei pentru batiu……………………………….62mm numarul treptelor de turatii…………………………………………. 3(16)3 si caracteristicile principale ale unor masini-unelte universale – anexa III – unelte necesare pentru opratii tehnologice stabilite in subcapitolul 3.zn).3……. i ε (1.

5 – frezare – danturare. 0. 0. 0.5mm/m alezajul conic din axul port-scula……………………………….2000) domeniul de avansuri : .3050mm latime………………………………………….280mm numarul maxim de dinti ce se pot freza : .1250. 400. 1000. 200.25mm/m (0...88. (20.7. 3.028.70 – 50mm/m -axial ……………………………………………………….60º gama avansurilor : -radial (hidraulic fara trepte……………………………….. 2..ecuatia normala (angrenaje de diviz.4 numarul treptelor de turatii ale arb. 100.0. 2.30.tocilar.8 kw Pagina 84 din 118 .ro ! Arhiva online cu diplome.6mm latimea maxima de frecare pentru roti dintate……………………………. 1. cursuri si referate postate de utilizatori.300 rot/min gama avansurilor verticale ale suportuli port-scula la o rotatie a sculei…0. 0.4. 160.04-4mm/m inclinatia maxima a suportului port-scula………………………………….53..25mm/m cursa maxima a pinalei…………………………………………………200mm cursa maxima a saniei port-cutit……………………………………….. 2 :60)……………….75.13.8. 25.38.. 0..62.8 gama turatiilor…………………………………………………60….19.1600. 3. 315.45.170mm puterea motorului principal……………………………………………. 600.longitudinale ……………………………………….58.1350mm inaltime………………………………………. 0.diametrul maxim al rotii prelucrate……………………………………….72..22. 599. 80. care are urmatoarele caracteristici: .2….27.02.transversale……………………………………………….1800.ecuatia speciala (angrenaje de diviz.5 mm/m -tangential…………………………………………………0. 5) .007…1. 0...007….1…. 2 :60)…………………8 .40. 50. 0.10.port-scula………………………………. 63.5kw masa strungului…………………………………………………………2760kg dimensiuni de gabarit: lungime……………………………………….22.32.1375mm c)Pentru operatia nr.Vizitati www.38.0. 800.320mm puterea electrica instalata……………………………………………. 0.1. 0.26.15 ..36. 250.Morse 4 diametrul maxim al sculei standardizate……………………………105mm diametrul mesei……………………………………………………….0. pentru aceasta operatie aleg masina de frezat roti dintate prin rotogolire tip FD320. 320mm modulul maxim……………………………………………………………….. 1.

mm/m domeniul avans. aleg masina de frezare verticala tip FV – 36 care are urmatoarele caracteristici: . 50.2200mm latime………………………………………. 500. 1600) unghiul de rotatie in plan orizontal al mesei……………………………. 40.5……542. 235. 38..1600rot/min numarul treptelor de turatii ax principal……………………………………18 (32.32. 475. 200.tocilar. 315. 30. 160.5mm distanta intre axa arborelui principal si ghidajul batiului…………….980mm inaltime………………………………………1900mm masa utilajului……………………………………………………………3700kg Pentru operatia nr. 24. 60. dimensiuni de gabarit: lungime…………………………………….5 kw putere electromotor pentru avansuri…………………………….cursa longitudinala: automat/manuala………………………………. cursuri si referate postate de utilizatori.80. 600. 375. de rotatii.15 kw nr.. electromiotor racier………………………………3000rot/min greutatea masinii…………………………………………………. 150.suprafata mesei……………………………………………………. 1000. 125.cursa transversala : automat/manuala…………………………………450/470mm distanta dintre axa principala si suprafata mesei……………………55…525mm distanta intre ghidajele batiului si mijlocul mesei………. 48..3 buc latimea canalelor…………………………………………………………18mm distanta intre canale………………………………………………………..360 x 1400mm numarul canalelor T……………………………………………………. Verticale : ½ din avans. 750.0º domeniul avans.765mm/min puterea electromotorului de actionare principal…………………7..900/920mm . 100.1500/rot/min puterea electromotor pentru racire…………………………………0..8 – frezare..18 (19. 800.80mm .1968mm Pagina 85 din 118 .3500kg dimensiuni de gabarit : lungime………………………………….domeniul de rotatie al axului principal……………………………. 250.longitudinal…………………. 1250. 190.222. 95.50 diametrul axului principal in rulmentul din fata………………………100mm .360mm conul axului9 principal………………………………………………150. 630.19…950mm/m numarul treptelor de avansuri……………………………………………. 75. 950) avans rapid longitudinal si transversal…………………………. 118..Vizitati www. 400.longitudinele si transversale…………………….ro ! Arhiva online cu diplome. 63. 300..2300mm/min avans rapid vertical……………………………………………….

. 324.100mm unghiul de rotire al mesei……………………………………………. 463. cursuri si referate postate de utilizatori.1500 rot/min tipul diametrului pietrei: . bachelita dimensiuni de gabarit : lungime……………………………………….12º latimea maxima a discului……………………………………………40mm turatia arborelui pietrei abrazive…………………………………….. 18... aleg polizorul universal cu aspirator PU 300 A.. 390.1000mm viteza maxima periferica a pietrei………………………………………24 m/s -putere………………………………………………….. 602.2225mm greutatea masinii ………………………………………………2400kg Pentru operatia nr.1480 rot/mi domeniul de turatii al piesei (reglabile continu)…………………63.2 diametrul capetelor de iesire al arborelui electromotor………………….300mm numarul posturilor de lucru…………………………………………….800 rot/min (63. 800) unghiul maxim de rotire a papusii port-presa …………………. 735.16 – curatat-periat..25mm distanta dintre planele mediane ale pitrelor…………………………..1680mm latime……………………………. 85.190kg Pentru operatiile: Pagina 86 din 118 . 17.. cu urmatoarele caracteristici tehnice : diametrul maxim de rectificare……………………………………100mm domeniul diametrelor inter.1835mm inaltime…………………………. 143..ro ! Arhiva online cu diplome. 10. latime…………………………………….…420mm inaltimea axelor pietrelor de la sol…………………………………….2375mm inaltime…………………………………. 690.. care are urmatoarele caracteristici tehnice: diametrul pietrei cilindrice plane……………………………………….Vizitati www.. 21 si 24 – rectificare exterior.2025mm Pentru operatiile nr. 115. 236.1330mm greutate (cu aspirator) ………………………………………………….…1. 489. de rectificare………………………15 – 80 mm lungimea maxima de rectificat exterior……………………………300mm lungimea maxima de rectificat interior…………………………….Morse 5 dimensiuni de gabarit : lungime………………………….7 kw -turatia……………………………………………….. aleg masina de rectificat universala tip RU-100. 378.tocilar..ceramic.800mm latime…………………………………………570mm inaltime………………………………………. 525.

Recomandari ptivind utilizarea sculelor aschietoare precum si a materialelor abrazive. burghie.8 – raionare dantura – am ales masina de raionat dantura tip 580. cost redus. 2.5. CIII.1 – debitarea semifabricatului – voi folosi panza ferestraului STAS a066 – 70. 3. 2-9. se recomanda a fi utilizat pentru aschierea suprafetelor discontinuue. 3. 6. 4 si 11 – strunjire de degrosare a suprafetelor exterioare.5mm d) Pentru operatia nr.z. STAS 358 – 67 /RP 3-1 strunjirea de finisare a suprafetelor – cu cutitul 25 x 10 STAS 6378 – 80/P20 strunjirea interioara – o voi face cu cutitul 20 x 10 STAS 6378-80/P10 c) Pentru operatia nr. CFI si CFII – control intermediar si final. cat si caracteristicile acestora le-am ales tinand cont de recomandarile prevazute in tabelele 6.22 – rectificat dantura – am ales o masina de rectificat dantura tip REISHAUER cod N. am ales cutit 20 x 20 STAS 6377-80/PSC. freze.tocilar.5 – frezarea danturii – de degrosare si frezarea danturiide finisare aleg: Freza melc model mm 2.8 – frezarea canalelor de pana aleg Freza deget Ф8 STAS Pagina 87 din 118 .5 – am ales o masina de rectificat tip six.A Nr.Z.20 – rectificat centre Ф2. variatii ale sectiunilor sau la confectionarea sculelor : cutite. a) Pentru operatia nr.12.5 – 95 si 6. montare si demontare dispozitiv.14 – operatiile de tratament termic si termochimic am ales instalatii specifice acestor tratamente.Vizitati www. am ales banc de lacatuserie NrCI.6 – 2 – 96 Otelul rapid.7. fabricata in URSS Nr. 600 x 50 x 4mm b) Pentru operatiile nr. caracterizat prin tehnicitate.2 ALEGEREA SCULELOR Influienta sculei aschietoare asupra prelucrabilitatii se manifesta prin intermediul materialului partii aschietoare si a parametrilor geometrici ai acestuia.15 – indreptare – am ales o presa tip PHO – 25 Nr.am ales o masa de cusut 1000 x 1200mm Nr 9. CII.4. Nr 7 – trasare. 13.B 1600 x 100 cod WMW Nr. 19 si 23 – ajustare. Nr. strunjirea capetelor piesei – am ales cutit 32 x 20.ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori. etc. am ales o masa de control. prelucrabilitate buna. rezistenta la rupere.

aleg ulei mineral 102 + ulei rapita sulfurizat.10. aleg un lichid de racire si ungere. voi folosi un disc de sarma STAS Pentru operatiile : Nr.8 – raionare dantura – folosesc masina SH 580. 17. Nr. Recomandari privind lichidele de racire – ungere utilizate la diferite prelucrari sunt prezentate in tabelul 6.22 – rectificare dantura – se alege : piatra melc abraziva m :2. de tipul : PE1 pentru operatiile de rectificare a danturii . micsorand temperaturile si fortele de aschiere imbunatatind rugozitatea suprafetei prelicrate. Nr. cursuri si referate postate de utilizatori.9 – ajustare – aleg diferite pile ca profil si granulatie si poansonare.l fazele II si VI centruire voi alege : Burghiu Ф2. antiuzura. Nr.ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www.40 – granulatia L – D – duritatea C – liantul f) Pentru operatia nr.7 – trasare – folosesc un ac de trasat Ф3 STAS Nr.16 – curatat – periat. antibactericid.24 – rectificare interioara. pentru operatiile : debitare.strunjire.5 STAS 1114 – 67/RP3 Nr.20 – rectificare centre – aleg : piatra cu coada tip En 25-40 L-D C. strunjire. CONSERVARE Lichidele de racire ungere contribuie la cresterea durabilitatii sculelor de aschiere. 18 si 24 – rectificare exterioara am ales discul abraziv tip En 25…40 L –D unde: En = materialul abraziv.7. gaurire.9 – 2 – 98. antirugina. frezare aleg o emulsie anticoroziv. dispersat de tip P2A. e) Pentru operatia nr.5mm Nr2.. Pagina 88 din 118 . detergent. rectificare frontala si rectificare plan frontala a axului (cap dantura) se alege : Disc abraziv cu carecteristicile : diametrul discului = 20mm latimea discului = 15mm granulatie = 40 liant = C material abraziv = En 3.3 ALEGEREA LICHIDELOR DE RACIRE – UNGERE. 25….tocilar..

o voi face astfel: . costul manoperei de masurare) conditiile de lucru In adoptarea deciziei privind alegerea metodei si mijloacelor de masurare. aleg un lichid de racire si ungere.ro ! Arhiva online cu diplome.4 ALEGEREA MIJLOACELOR DE MASURARE Alegera mijloacelor de masurare se realizeaza luind in considerare: caracteristicile metrologice ale aparatelor de masurat si precizia ceruta. Caracteristicile principalelor mijloace de masurare a lungimilor.spalare in baie de petrol . fabricatia este mai omogena. conicitatilor. Operatiile de control efectuate pe parcursul itinerarului tehnologic se vor prevedea dupa obtinerea cotelor principale. dispersat. La productia de serie mica si unicat. pentru operatiile de rectificare exterior-interior si filetare. eliminand influenta facorului uman.7. nejustificat de manopera. detergent. costul operatiei de control ( incluzand investitia facuta pentru achizitionarea aparatului de masurat. antirugina de tip P4C tip1 conservarea piesi finite dupa operatia : CFII si promovate pentru operatia urmatoareconservare. energie. cursuri si referate postate de utilizatori. Menirea controlului interoperational este de a pune in evidenta din timp eventualele rebuturi. diametrelor. tolerante sau a conditiilor de precizie a formei geometrice si de precizie a pozitiei reciproce a suprafetei. cu ce instrumente. scule. fapt ce permite renuntarea la controlul bucata cu bucata. filetelor. fiind conditionata de pretul de cost de precizie si conditiile de lucru. stra. unghiurilor. utilizand metoda statistica. . cotele ce se vor calcula .uscarea pieselor. La includerea controlului interoperational se va tine cont de faptul ca acesta se reflecta in costul total de fabricatie a reperului. rotilor dintate le voi intrebuinta si folosi astfel : Pagina 89 din 118 . controlul se realizeaza in ciclul automat. un ulei mineral antioxidant. Precizia mijlocului de control se alege astfel incat valoarea diviziunii mijlocului de masurat sa reprezinte 1/5 – 1/6 din campul de toleranta a dimensiunii controlate. eficienta economica are un rol determinant. etc.ambalare cu hartie parafina .depozitare in rafturi 3. productivitatea operatiei de masurare sau control tehnic .Vizitati www. in favoarea celui prin sondaj.tocilar. evitand astfel consumul ulterior. In planul de operatie se trec toate datele tehnice necesare pentru control .

1mm domeniul de masurare al scarii…..tocilar. cu caracteristicile : valoarea diviziunii………………………………….25mm domeniul de utilizare…………………….25 ÷ 50mm pentru operatiile de rectificare de finisare la interior.. cu urmatoarele caracteristici : valoarea diviziunii…………………………….0. pentru operatiile de debitare.0. strunjire exterioara se va folosi subler obisnuit STAS 1373 /2 – 73 cu urmatoarele caracteristici : valoarea diviziunii………………….ro ! Arhiva online cu diplome.dimensiuni interioare…10 ÷ 300mm pentru operatiile de prelucrari interioare se va folosi subler de adancime STAS 1373/3-73 cu urmatoarele caracteristici : valoarea diviziunii……………………0..1mm domeniul de masurare al scarii………….0. …… .01mm domeniul de masurare al scarii…………….Vizitati www.12mm domeniul de utilizare…………………………20 ÷ 32mm pentru operatiile de recificare de finisare de exterior se va folosi comparator cu cadran STAS 4293 – 79. se va folosi micrometrul de exterior obisnuit STAS 1374 _ 73 cu urmatoarele caracteristici : valoarea diviziunii ………………………0.aparat pentru masurarea pasului de baza.. se va folosi micrometrul de interior cu ciocuri (micrometrul-vergea) cu urmatoarele caracteristici : valoarea diviziunii…………………………. cu urmatoarele caracteristici : Pagina 90 din 118 ..30mm domeniul de utilizare : . cursuri si referate postate de utilizatori.01mm domeniul de masurare al scarii ………….0..0 ÷300mm ...dimensiuni exterioare….2…10mm .0 ÷ 150mm domeniul de utilizare inter.>1mm modulul…………………………………………..001mm domeniul de masurare al scarii…………….subler pentru dantura STAS 1373/5 – 73..0….0 ÷ 150mm pentru operatiile de strunjire de finisare si rectificare de degrosare.0 ÷ 1mm domeniul de utilizare pentru operatiile de prelucrarea danturii se vor folosi urmatoarele mijloace de masurare : .002 domeniul de masurare al scarii…………………….

sau pot fi alesi den normative.02mm domeniul de masurare al scarii……………………. luand in considerare conditiile concrete de aschiere..25 ÷ 330mm utilizare : compara profilul efectiv frontal al dintelui cu evolventa teoretica.ro ! Arhiva online cu diplome.. cursuri si referate postate de utilizatori. 3. a capacitatii productive de aschiere. valoarea diviziunii…………………………………0.Vizitati www.8 STABILIREA REGIMULUI DE ASCHIERE 3. rezultand o durabilitate economica sau o durabilitate optima pentru taisul sculei. cu urmatoarele caracteristici : valoarea diviziunii……………………………. o etapa importanta o constituie stabilirea regimurilor de aschiere optime. Aceasta exercita o influenta directa asupra normei de timp.35mm modulul…………………………………………. in urmatoarele conditii : adancimea de aschiere………………. Adancimea de aschiere se stabileste in concordanta cu marimea de prelucrare intermediar cu relatiile : pentru adaosuri simetrice : 2Acnom Pagina 91 din 118 . Optimizarea regimului de aschiere se bazeaza pe criteriul capacitatii productive de aschiere maxima.1 ÷ 18mm ..s viteza de aschiere…………………v acestia pot fi calculati analitic. stabilirea adancimii de aschiere si a numarului de treceri.0.….8.001mm domeniul de masurare al scarii…………………..0 ÷ 10mm .evolventmetru. cu urmatoarele caracteristici : valoarea diviziunii…………………………………0.t avansul…………………………….………3mm domeniul de masurare al aparatului…………….tocilar.calibrul potcoava cu comparator pentru roti dintate..1 METODOLOFIA DE STABILIRE A REGIMURILOR DE ASCHIERE La proiectarea proceselor tehnologice de prelucrare.. in principiu. Paramerii regimului de aschiere se stabilesc.005mm domeniul de masurare al scarii……………………0 ÷ 2mm modulul…………………………………………. respectiv asupra costului prelucrarii...

5 – 2 –121. avansul se exprima astfel : avans de rotatie s.18)3 Daca adaosul de prelucrare intermediar nu se poate indeparta intr-o singura trecere.17)3 2 pentru adaosuri asimetrice : t = Acmon [mm] (3.Vizitati www. Pagina 92 din 118 . in [mm/cd] Viteza de avans. numarul de treceri necesare va fi : pentru adaosuri simetrice : 2Acnom i = ———— [mm] (3. numita avans pe minut la unele procedee se determina astfel : Sv = s x n [mm/min] unde : n – turatia sculei piesei. Din diagrama de avansuri a masinii-unelte se alege valoarea imediat inferioara celei calculate sau recomandate in tabele.22)3 ]Tm ۰ Txv ۰ syv· In care : Cv.coeficient in functie de materialul prelucrat si materialul sculei. t = ———— [mm] (3. In functie de procedeul de prelucrare. tabelul 7.ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori. cu relatia generala : Cv V = ——————— ۰ K [m/mm] (3. Stabilirea vitezei de aschiere si a turatiei Viteza de aschiere se stabileste in functie de urmatoarele.tocilar.20)3 t Stabilirea avansului . in [mm/dinte] avans pe cursa dubla Scd. in [mm/min] avans pe un dinte Sz.19)3 2t Acnom t = ———— [mm] (3.

T – adancimea de aschiere. yy – exponenti.7-2-123 k3 – coeficient in functi de materialul taisului sculei. in min.24)3 Regimul de aschiere stabilit trebuie sa poata fi realizat da masina-unealta. tabel 7. se ia din tabelul 7. tabelul 75-2-121. din tabelul 7. tabel 7. cu forta de tractiune sau forta admisa de mecanismul de avans.ro ! Arhiva online cu diplome. tabel 7. Regimul de aschiere se verifica in raport cu puterea actionarii principale a masinii-unelte. k – coeficient de corectie in functie de conditiile concrete de aschiere compus din : k1 – coeficient in functie de starea suprafetei.tocilar. xy. O valoare suplimentara. tabel7. turatia se calculeaza cu relatia : 1000 x v n = ——— [rot/min] (3.13-2-123 Miscarea principala de aschiere poate fi realizata de scula sau de piesa.avansul.120.Vizitati www.9-2-123 k5. Putera necesara aschierii se calculeaza si se compara cu puterea nominala a motorului electric cu relatia : Fz ۰ D Pr = ——— ≤ Pme (3. in mm de la masina-unealta se alege valoarea imediat inferioara si apoi se calculeaza viteza reala de aschiere Vr.12-2-123 k8 – coeficient in functie de utilizarea unui lichid de racire-ungere.4 – 2. cursuri si referate postate de utilizatori. tabel 7. in mm/rot m.coeficient in functie de raza de varf a cutitului. In cadrul unei miscari principale de rotatie.10-2-123 k6 – coeficient in functie de forma fetei de degajare. se ia din tablul7.8-2123 k4 – coeficient in functie de unghiul de atac principal . in mm v = viteza de aschiere.V ∆v = ——— ۰ 100 < 5% Vr Verificarea regimului de aschiere (3. T – durabilitatea sculei. tabelul 7. foarte apropiata poate fi aleasa numai daca : Vr .25)3 Pagina 93 din 118 . cu momentul de torsiune admis. Problema se pune in special la operatiisau faze de degrosare.8-2-123 k2 – coeficient in functie de starea suprafetei .11-2-123 k7 – coeficient in functie de forma taisului principal. in mm s.23)3 xd unde : d = diametrul suprafetei prelucrate.

08 mm/rot. in ordine v. in m/min . k7 = 0. o calculez cu relatia (3. t.ro ! Arhiva online cu diplome.14 ۰ 53 pct 3. rezulta: 1000 ۰ 106.35mm Avansul din tabel este 0. care este adaosul de prelucrare. Daca nu este sadisfacuta relatia: (2.8. k5 = 0.33. k2 = 1.125 rezulta: V = 106. k8 = 1. 3. cursuri si referate postate de utilizatori. s. k4 = 0.35 mm. k6 = 0.028mm/rot Viteza de aschiere v . Vr – viteza reala de aschiere. xy = 0. Valoarea calculata trebuie sa fie inferioara celei admise de masina-unealta.tocilar. a. yy = 0.randamentul masinii – unelte Pme – puterea nominala a motorului electric de actionare a masinii-unelte.8. D – diametrul suprafetei prelucrate sau diametrul activ al sculei.2 rot/min iar din diagrama de turatii aleg 630 rot/min. 2 t = 2.3 T = Acnom = —————— = 2.71.07 m/min Turatia n o calculez cu relatia (3. 6000η unde : Fz – forta principala de aschiere in daN .25.8.Vizitati www. 3.94.0 . cu motor electric de putere corespunzatoare sau diminuarea valorilor parametrilor regimului de ascvhiere. in mm.18)3 astfel : 305 – 300. m = 0.0. aleg s = 0.028 mm/rot s = 0.07 m/min V 106.8.2 REGIMUL DE ASCHIERE LA STRUNJIRE Strunjirea frontala a capetelor semifabricatului Adaosul de aschiere il determin cu relatia (3. η . T = 60min.23)3 in care D = 53mm.0 k3 = 1.22)3 in care : kv = 95 .25)3 voi laege o masina-unealta.07 n = —————— = 637.26)3 1000 in care : Fz – forta principala de aschiere in N . iar din diagrama de avansuri pct. pana la verificare cu relatia: Fz ۰ D 2Mt = ——— [N] (3.a n = 630 rot/min Pagina 94 din 118 .

k6 = 1.95mm t = 2.35 mm t = 0.85 m/min 1000 La unul din capete se va realiza diametrul φ23mm pe o lungime de 2mm sub un unghi de 45°. (3.85 m/min Vr = 104. 3.30 rezulta V = 136.ro ! Arhiva online cu diplome.7. xv = 0. o calculez cu relatia (3.9 n = —————— = 927.10mm/rot Viteza de aschiere: v = 115.Vizitati www.5 m/min v = 115. (3.09. Adaosul de aschiere t = 0.19)3.12.95 = 2 i = 2 Strunjirea de finisare pentru φ40.14 ۰ 47 n =800 rot/min Numarul de treceri necesar il calculez cu (3.33.10mm/rot s = 0. Viteza de aschiere recalculata Vr o voi calcula astfel : 3.2.0.95mm Avansul s.90 : 1.35mm Avansul s = 0.23)3. k7 = 1. k8 = 1. o voi calcula cu relatia (3.9 m/min Turatia n.0. m = 0.63 rot/min iar din gama de turatii aleg n = 800 rot/min. (3. la acest diametru voi folosi urm rel: (3.9 m/min V = 136.22)3.5mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.70 :2 = 0.18)3.24mm/rot.5 m/min Turatia n = 1302. (3. k4 = 1.76.19)3. Pagina 95 din 118 .10.18)3.125. yv = 0. k1 = 1.0.22)3 in care Cv = 95. iar din gama de avansuri pct. din tabel este 0. k5 = 1.tocilar.23)3.5mm Adaosul de aschiere il determin cu relatia (3. Strunjirea de degrosare pentru φ40. k3 = 0.a aleg s = 0.19 mm/rot s = 0. la acest diametru voi fol rel : (3. aleg s = 0. k2 = 1.0.17)3 astfel : T = 50.25 rot/min. (3.25.23)3 in care : D = 47mm rezulta : 1000 ۰ 136.14 ۰ 53 ۰ 630 Vr = —————— = 104.19mm/rot Viteza de aschiere V. aleg n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 110m/min Vr = 110 m/min d) Strunjirea de degrosre pentru φ34.5mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.19)3: I = 5. cursuri si referate postate de utilizatori.9 : 2 = 2.1.22)3. (3.

3mm Avansul s = 0. aleg n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 162.10 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Strunjirea de degrosare pentru φ30. (3. aleg s = 0.10mm/rot Viteza de aschiere: v = 185.10 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Strunjirea de finisare pentru φ34. la acest diametru voi pleca de la φ34.tocilar. (3.4 mm t = 2.19)3.10m/min Vr = 162. Adaosul de aschiere t = 0. (3.5 mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.25 m/min Turatia n = 1340.2 rot/min.19)3.23)3.5 mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.12. (3.25 m/min v = 180.9 m/min Turatia n = 1338.22)3.10mm/rot Viteza de aschiere: v = 180.8 :2 = 2.77 mm t = 1.12. (3. (3.7 :2 = 0.10mm/rot Viteza de aschiere: v = 175.25 m/min v = 175. Adaosul de aschiere t = 3. (3.15 m/min v = 185. la acest diametru voi pleca de la φ35. aleg s = 0.10mm/rot s = 0.4 :2 = 1m.3 mm t = 0.10mm/rot s = 0.25 m/min Turatia n = 1350.35mm Avansul s = 0. aleg n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 168.22)3.23)3.13 rot/min.14 rot/min. aleg s = 0.10mm/rot Viteza de aschiere: v = 168.35 mm t = 0.7mm si voi folosi urm rel: (3.12. la acest diametru voi pleca de la φ31. Adaosul de aschiere t = 0.18)3.25 rot/min.2 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Strunjirea de finisare pentru φ30.18)3.10mm/rot s = 0.66 :2 = 0.2 m/min Vr = 164.15 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Pagina 96 din 118 .9 m/min v = 168.77mm Avansul s = 0.10m/min Vr = 162.1mm si voi folosi urm rel: (3.Vizitati www.15 m/min Turatia n = 1357.10mm/rot s = 0.5 mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.18)3. cursuri si referate postate de utilizatori. aleg n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 164.23)3.4mm Avansul s = 0. (3. Adaosul de aschiere t = 4.22)3.12. aleg n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 162.ro ! Arhiva online cu diplome. (3.15m/min Vr = 168.19)3. aleg s = 0.5mm si voi folosi urm rel: (3.

05 m/min v = 101.12.22)3. (3.10mm/rot Viteza de aschiere: v = 188.45 mm t = 0. (3.19)3.2 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Strunjirea de finisare pentru φ51.028mm/rot Viteza de aschiere: v = 180.19)3.18)3.85 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Strunjirea interioara de degrosare pentru φ51. aleg n = 630 rot/min n = 630 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 101.2.9 :2 = 0.22)3.75mm Avansul s = 0. aleg s = 0. aleg n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 164.10mm/rot s = 0.028mm/rot s = 0.5 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Strunjirea de finisare pentru φ28.Vizitati www.20 mm t = 0.f Adaosul de aschiere t = 0.14 rot/min.08.4 mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.160 mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.3mm Avansul s = 0. aleg n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 164.20mm Avansul s = 0.5 m/min Vr = 164. (3.70 mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.25 m/min Turatia n = 1350.25 m/min v = 175.3 mm t = 0.028mm/rot s = 0. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar. (3.25 m/min Turatia n = 642.14 rot/min.18)3.ro ! Arhiva online cu diplome. Adaosul de aschiere t = 1.23)3. aleg s = 0.8. la acest diametru voi pleca de la φ29mm si voi folosi urm rel: (3. aleg s = 0. aleg s = 0.75 mm t = 0.5mm si voi folosi relatiile de mai sus pct 3.4 :2 = 0.45mm Avansul s = 0.15 m/min Turatia n = 1355.12.08. Strunjirea de degrosare pentru φ28.1mm si voi folosi si voi folosi relatiile de mai sus pct 3.8.2.85m/min Vr = 101.15 m/min v = 188.028mm/rot Viteza de aschiere: v = 101.70-0.23)3. Adaosul de aschiere t = 0.f . la acest diametru voi pleca de la φ30. Adaosul de aschiere t = 0.2m/min Vr = 164.8 rot/min.05 m/min Pagina 97 din 118 . la acest diametru voi pleca de la φ53mm si voi folosi urm rel: (3.028mm/rot Viteza de aschiere: v = 175.4 mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.5 :2 = 0. (3.25 m/min v = 175. (3.028mm/rot s = 0.6 :2 = 0. la acest diametru voi pleca de la φ52.

la acest diametru voi pleca de la φ23mm si voi folosi si voi folosi urm rel: (3.8.05 m/min v = 101. la acest diametru voi pleca de la φ25. cursuri si referate postate de utilizatori.Do Pagina 98 din 118 .Vizitati www.028mm/rot s = 0. aleg s = 0. aleg s = 0.5-0. (3. aleg n = 630 rot/min n = 630 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 101.19)3.1 mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.27)3 2 adancimea de aschiere la largire este : D . 3.25mm Avansul s = 0.05 m/min Turatia n = 642.028mm/rot s = 0.8.35 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Dupa efectuarea operatiilor (8.028mm/rot Viteza de aschiere: v = 106.8 rot/min.1 mm mm Pentru stabilirea regimului de aschiere.18)3.07 m/min v = 106.07 m/min Turatia n = 637.35m/min Vr = 101.f Adaosul de aschiere t = 0.25 mm t = 0.ro ! Arhiva online cu diplome.1mm si voi folosi si voi folosi relatiile de mai sus pct 3.35 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Strunjirea interioara de finisare pentru φ25.2.8 rot/min.35 m/min Numarul de treceri : i = 1 i = 1 Strunjirea interioara de degrosare pentru φ25.2 rot/min.5-0.3 REGIMUL DE ASCHIERE LA BURGHIERE Adancimea de aschiere cand se executa in material plin este data de relatia : D t = —— [mm] (3.23)3.028mm/rot Viteza de aschiere: v = 101. (3.85m/min Vr = 101.2l si 3.08.8.5 :2 = 0.22)3. (3. Turatia n = 642. aleg n = 630 rot/min n = 630 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 104.2 m) pe acest diametruinterior se va executa rectificare de degrosare si finisare.08.tocilar.35m/min Vr = 101. aleg n = 630 rot/min n = 630 rot/min Viteza de aschiere recalculata: Vr = 101. Adaosul de aschiere t = 2 :2 = 1 mm t = 1mm Avansul s = 0.8.

38-2 Cs = coeficient de avans.6 [mm/rot] (3. din gama de turatii a strungului SNA 450.5mm rezulta : n = 1498. Kv = 0.20)3 in care avem: D = 8. m = 0.7.ro ! Arhiva online cu diplome. Yv = 0.5mm 8. Cv = 3. Operatia nr.tocilar. tabela 7.28)3 2 in care D = diametrul gaurii Do = diametrul initial al gaurii Avansul la burgiere se face cu relatia: S = Ks · Cs · D0.27)3 adancimea: t = —— = 4.30)3 Tm · syv Cv· DZV .3 – 2 – 135 M. t = ——— [mm] (3.44 – 2 – 136.39-2Viteza de aschiere se calculeaza cu relatiile : Cv · DZV . rezulta: S = 0.047 si D0.80m/min ≈ 40 m/min V = 40 m/min Turatia peisei din (3.77 si T = 10 rezulta: V = 39.2. din (3. din tabelul 7.4.023mm/rot s = 0.5mm.42 – 2 – 135 Kv – coeficient de corectie (Kv = KMV · KTV · K1V · KSV).23)3 in care avem : V = 40 si D = 8.11 – faza II – burghiat cu φ8.5 Din (3.4. se iau din tabelul 7.31)3 Tm · txv · syv in care : Cv – coeficient.7 Zv = 0.25mm t = 4. rezulta din(3.29)3. tabela 7. cursuri si referate postate de utilizatori.11 – faza III – burghiat largit φ23mm Pagina 99 din 118 .75.42 – 2 – 135 T – durabilitatea.Vizitati www.pentru largire: V = —————— · Kv [m/min] (3.6.023mm/rot Viteza de aschiere.25mm 2 avansul. in care : Ks = 0.68 rot/min. alegem n = 1250 rot/min(cala strunjire) n = 1250 rot/min Operatia nr. din tabelul 7.29)3 in care : Ks = coeficient in functie de lungimea gaurii.la burgiere : V = —————— · Kv [m/min] (3.50. yv – exponenti din tabelul 7. xv.6 = 8. Cs = 0.

023mm/rot s = 0.15 – 2Valoarea adancimii de aschiere si a lungimii de contact se stabileste in concordanta cu felul frezarii. Pagina 100 din 118 .turatia piesei n = 1450.25mm . cursuri si referate postate de utilizatori. tab.avansul : s = 0. prin manevrarea pinolei papusii mobile a strungarului 3.023mm/rot .ro ! Arhiva online cu diplome.29-2-131.4 REGIMUL DE ASCHIERE LA FREZARE Adancimea de aschiere t este lungimea taisului principal aflat in contact cu piesa de prelucrat.viteza de aschiere: V = 41. T – durabilitatea frezei. Pentru aceasta faza folosesc relatiile (3. din gamade turatii a burghiului aleg n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min Avansul la cele 2 faze (II si III) de 0. In cazul adaosurilor mari. in min.in care : z – numarul de dinti ai frezei date in tab 725 – 2 – 128. tabela 8.023 mm/rot se realizeaza manual de strungar.31)3 rezulta: . D – diametrul frezei in mm . determinandu-se numarul de treceri. tabel 7.23 rot/min.29)3 si (3.8. in mm .28)3. in mm/dinte .7. Viteza de aschiere la frezare o voi calcula cu relatia urmatoare: Cv ·D2 V = ·————— · k1 · k2 · k3 [m/min] (3.25mm t = 7.Vizitati www. La frezarea cilindrica adancimea de aschiere t corespunde latimii de aschiere.33)3 Tm · t1x · Szy · tv · zp Unde: Cv – diametrul de coeficient functie de conditiile de frezare. cand regimul de aschiere este limitat de puterea motorului electric se va alege adancimea de aschiere admisa. astfelca adaosul de prelucrare intermediar intermediar sa fie indepartat la o singura trecere.85 ≈ 42 m/min V = 42m/min . t – adancimea de aschiere (latimea de aschiere la frezarea silindrica). az – avansul pe dinte.tocilar.32)3 . T1 – lungimea de contact. in mm/dinte. in mm z – numarul de dinti ai frezei . iar faza de finisare se alege pe rotatie s in mm/rot cu urmatoarea relatie : Z = Sz ·z [mm/rot] (3.adancimea de aschiere : t = 7. respectiv a sculei utilizate.28 – 2 – 128. (3. Avansul de degrosare se alege pe dinte Sz.

y.5. y = 0.37-2-132 Valorile vitezei de aschiere la frezare pot fi alese si din tabelele normative : tabelele 9.8.53 – 2 – 138.05 .81m/min 1000 · 0.viteza de aschiere recalculata : Vr = 3. k1 – coeficient ce tine seama de materialul prelucrat.132 K3 – coeficient care tine seama de unghiul frontal al frezei. z = 6’ q = 0.2 . aleg Tr = 100daN/mm2 K2 – coeficient care tine seama de materialul taisului frezei.0005 . Sz = 0.25 mm Pagina 101 din 118 . k2 = 1.5 rot/min. u.05.32)3 rezulta : S = 0. cursuri si referate postate de utilizatori.16-1-188 z = 6 dinti.02 . aleg n = 32 n = 32 rot/min 3.tocilar.2. tab 7. scula folosita : burghiul combinat de centruire.46m/min 3. 7.adancimea de aschiere : t = 4. Operatia nr. fazele II si V de centruire se executa pe strungul SNA – 450 si in conformitate cu tabelul 7.turatia : n = —————— = 7. regim de aschire pentru d = 2. tab 7. D = 34.25 .2 .2 mm t = 4.1 .31.8 – frezare – canale de pana .81 .34)3 Tr1 in care : c1 – coeficient.14 · 34. v = 0. p = 0. tab 7. k1 = 0. avem : tehnologie de executie : intr-o singura faza .5 . pentru otel : 70 · c1 k1 = ———.0 si k3 = 1. x. t = 4.45 – 2 – 136.30 mm/rot pe dinte din gama avansurilor aleg : S = 19mm/dinte viteza de aschiere o calculez cu relatia (3. m = 0. tabelul 8. t1 = 25 . T = 90. tabe.0 rezulta V = 0.35-2-131 . – 2 – 130 si 9. p – exponati.5 REGIMUL DE ASCHIERE LA CENTRUIRE Operatia nr.ro ! Arhiva online cu diplome.36 –2 –132 n – are valori n – 1 pentru otel Tr – (90 ÷ 140) daN/mm2.5 mm adancime de aschiere : t = 1.Vizitati www.1 . q.2mm avansul Sz = 0. m.33)3 in care: Cv = 80.37 – 2. Din (3. (3.

5 m/min Pagina 102 din 118 .15m/min.5 – danturare – z = 18 .35)3 unde : k – numarul de inceputuri ale frezei-melc . n = ————— = 206.2. aleg :V = 10m/min turatia n = 1250 rot/min n = 1250 rot/min 3.5 turatia.Vizitati www. corespunde cu pasul filetului cu pas normal de 1.5mm s = 1.14 · 10 din gama de turatii pentru masinile – unelte de la pct.73-2152.5 m/min 1000 · 6. se calculeaza valoarea avansului pe minut.72-2-152 si se corecteaza cu coeficientii din tab.5. rezulta : . avansul : 0. 2.3 rot/min 3.7. La frezarea rotilor dintate cilindrice cu dinti drepti.70-2-151.66-2-148 si se corecteaza cu coeficientii din tab. z – numarul de dinti ai rotii .. iar viteza de aschiere se alege din tab.7 REGIMUL DE ASCHIERE LA DANTURARE Operatia nr.03 mm/min viteza de aschiere: 7. faza VII. prin rostogolire cu freza melc-modul se alege avansul din tab 7. t = 1.b aleg : n = 160 rot/min 3.03 (manual) s = 0. pentru alegerea reglarii maisnii : Sm = Sn x k/2 [mm/min] (3.5mm viteza de aschiere se alege din tab.85mm/rot viteza de aschiere: pentru degrosare : Vd = 37. 7. s = 0.85mm/rot Sf = 0. filetare M 10 x 15 mm Aceasta operatie se executa pe pe strungul SNA 450 in care avem: adancimea de aschiere este egala cu inaltimea filetului M10 x 1.6mm/rot avansul pentru finisare la o rugozitate : Ra = 3.avansul pentru degrosare Sd = 1.ro ! Arhiva online cu diplome.tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori.7. in caest caz : v = 6.6 REGIMUL DE ASCHIERE LA FILETARE Operatia nr.1.2 .5mm.66-2-146.7. 7. m = 2.04mm avansul.8.8. Dupa calcularea tutatiei frezei si alegerea acesteia la masina-unealta.

7.36)3 T0.65 La rectificarea de finisare.95 K2 – coeficientul in functie de diametrul discului abraziv pentru D ≤ 400mm k2 = 0.36)3 unde : β – este un coeficient in functie de faza de prelucrare B – latimea discului abraziv in mm La rectificarea de degrosare. cursuri si referate postate de utilizatori.165· d0.88-2-162 Pagina 103 din 118 . Viteza periferica a piesei se calculeaza cu relatia : pentru avans longitudinal : 0.pentru avans transversal 0.8.0025 mm/rot pentru degrosare si st = 0.0 m/min 3.87 –2-160 K1 – coeficientul in functie de materialul prelucrat. Avansul longitudinal se determina cu relatia S1 = β · B [mm/rot] (3.8 REGIMUL DE ASCHIERE LA RECTIFICARE Rectificarea cilindrica exterioara cu fixarea piesei se poate realiza cu avans longitudinal. pentru otel calit k1 = 0.6…0.005 mm/rot pentru finisare. pentru diametrul d > 20mm. pentru rugozitatea suprafetei Ra = 1.3 Vp = ————— [m/min] (3.8. in min tab.17· d0.5 · β · St . aleg : β = 0.8 μmm.63…0.60. La rectificarea cu avans transversal se recomanda : St = 0. 7.tocilar.Vizitati www.75 si in acest caz aleg β = 0. la fiecare cursa simpla sau dubla a mesei efectuandu-se avans transversal .5 · St Unde : T – durabilitatea discului abraziv. Viteza de avans longitudinal se alege din tab.7.86-2-161. β = 0. coeficientul β = 0. pentru finisare : Vf = 46.001…0.82 Viteza de aschiere corespunde vitezei periferice a discului abraziv valorile recomandate dandu-se in tab.ro ! Arhiva online cu diplome. si cu avans transversal.37)3 T0.3 Vp = ————— · k1 · k2 [m/min] (3.5…0.

63 .2 rot/min turatia discului abraziv: na = 1480 rot/min Rectificarea interioara de degrosare.Vizitati www.045 1000 x 25.5 · 0. (3.37)3 in care d = 35mm.65 si B = 35mm rezulta: s1 = 0.7a obtinem : avansul longitudinal : S1 =39.21 la un diametru mediu de 34mm si cu relatiile de la pct3.63 m/min 50.tocilar.65 · 0.3 Vp = ——————— = 25.21 rot/min.045 mm/rot viteza periferica din (3.75 mm/rot avansul transversal il aleg = 0.8. pentru operatia nr.0 turatia piesei: np = 191 aleg np = 143 rot/min turatia pietrei cu coada: na = 1480 rot/min diametrul pietrei cu coada: Φ 16mm Pagina 104 din 118 . Rectificarea exterioara de degrosare.75 avansul transversal il aleg at = 0.ro ! Arhiva online cu diplome.65 x 35 = 22.005 viteza periferica a piesei : Vp = 14. la un diametru mediu de 35mm avansul il determin cu (3.10 si 17. Rectificarea exterioara de finisare. cursuri si referate postate de utilizatori. din gama de turatie a utilajului 3.10 turatia piesei: np = 241. pentru operatia nr. pentru operatiile nr.7)1 aleg n = 236 turatia discului abraziv = turatia alborelui pietrei abrazive din cartea masinii RU x100 = 1480 rot/min.turatia piesei n = —————— = 233. T = 5min rezulta 0. prin care β = 0.18 la un diametru mediu de 25.75 avansul transversal il aleg at = 0.36)3.17· 350.14 x 35 pct.045 viteza periferica a piesei : Vp = 26.7mm cu toleranta din documentatia tehnica : avansul longitudinal : S1 =30.

9. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar. iar prin insumarea lor se obtine timpul operativ corespunzator operatiei de normat.39)3 n in care : n – numarul de piese din lot Tpi – timpul de pregatire inchiere tb – timpul de baza ta – timp ajutator tdt – timp de deservire tehnica tdo – timp de deservire organizatorica tto – timp de intreruperi tehnice si organizare ton – timp de odihna si necesitati fiziologice Neincluzand in suma timpul de pregatire – inchiere se obtine timpul unitar : Tu = tb + ta + tdt + td0 + tt0 + t0n [min] (3. Rectificarea interioara de degrosare.ro ! Arhiva online cu diplome.40)3 Timpii operatori se stabilesc pentru fiecare faza de prelucrare in parte. in care se vor monta ace de rulment pentru axul III al puntii motorizate. pentru operatia nr.1 STRUCTURA NOMEI DE TIMP Tinand cont de structura normeio de timp conform STAS 6909-75. se obtine relatia de calcul a normei tehnice de timp corespunzator unei operatii de prelucrare astfel : Tpi NT = ——— + (tb + ta) + (tdt + td0) + (tt0 + t0n) [min] (3. cu o rugozitate Ra = 0.9 STABILIREA NORMEI DE TIMP 3.18 la un diametru mediu de 26mm cu toleranta din documentatia tehnica : avansul longitudinal : S1 =30.Vizitati www. 3.0 turatia piesei: np = 191 aleg np = 143 rot/min turatia pietrei cu coada: na = 1480 rot/min diametrul pietrei cu coada: Φ 16mm In acest diametru interior de Φ 26+0.020.75 avansul transversal il aleg at = 0.4/cm. Pagina 105 din 118 .001 viteza periferica a piesei : Vp = 14.

Pentru restul situatiilor. in rot/min s – avansul.41)3 Timpul de pregatire-incheiere (Tpi) se exprima in procente din timpul operativ sau in unitati de timp si se obtine atribuind fiecarei luctari timpi corespunzatori rezultati din tabelele cu normative de timp. timpi extrasi din normativele de timpi ajutatori. in mm/min. L – drumul parcurs de scula in sensul avansului in mm i– numarul de treceri n – turatia.42)3 Sm n · s 1000 · v · s In care: Sm – viteza de avans (avansul pe minut).9. timpul corespunzator operativ se calculeaza prin insumarea lor : Top = tb + ta [min] (3. Timpul de baza pentru o faza se poate calcula cu relatia LLπ·d·L tb = —— · i = —— ·i = ————— · i [min] (3.Vizitati www. care in functie de tipul de productie se stabilesc in conformitate cu tabelele 1. 3. 8.01 n · s 630 x 0.1-2-6 .2 STABILIREA NORMEI TEHNICE PENTRU LUCRARI DE STRUNGARIRE Operatia nr.tocilar.1-2-169.028 Pagina 106 din 118 . cursuri si referate postate de utilizatori.2 – strunjire un cap Φ 53mm l+l1 + l2 + l3 53/2 + 4 + 0 + 5 tb = ———— · i = ———————— = 2.ro ! Arhiva online cu diplome. ea se obtine prin insumarea timpilor corespunzatori activitatilor ajutatoare. in m/min d – diametrul activ al elementului care realizeaza miscarea de rotatie in mm Timpul ajutator (ta) se poate stabilii prin formule de calcul in cazul cand intregul timp util de mers in gol al utilajului necesita supraveghere. in mm/rot V – viteza de aschiere. Pentru cazurile cand timpul de baza si cel ajutator pot fi stabiliti separat.

39)3 NT = NT2.19 ta= 2.14-2-166 din (3.92’ = 2.5mm pe lungimea de 250.39)3 NT = NT2.05min.35 + 0 +5 tb = ———————— = 2.35 + 0 +5 tb = ———————— = 1. din tab.5mm pe lungimea de 250.34min 1250 · 0.14-2-166 din (3.30mm 1250 · 0.8+ 1.8mm degrosare 250.4 + 0 +5 tb = ———————— = 1.10 Pagina 107 din 118 .8.3 – strunjire Φ 34.8 + 0.32min 1250 · 0.1 = 5.2 = 3.95 + 0 +5 tb = ———————— · 2= 3.34min Operatia nr.2-2-177…8.39)3 NT = NT3.03min 1250 · 0.00min. ta= 3.Vizitati www.3 – strunjire Φ 40.77 + 0 +5 tb = ———————— = 1.14-2-166 din (3.8mm 93.8.10 ta= 2.8mm finisare 250. din tab.33min Operatia nr.39)3 NT = NT1.45min Operatia nr.2-2-177…8.53min Operatia nr.2-2-177…8. cursuri si referate postate de utilizatori.8.14-2-166 din (3.94 = 2.40min 800 · 0.ro ! Arhiva online cu diplome.39)3 NT = NT2 = 5.55min Operatia nr.1.14-2-166 din (3.2-2-177…8.2 = 4.8 + 2.5/235mm 235+ 0.tocilar.23min.52min.5 x 93.8.00min.10 ta= 2.3 – strunjire Φ 40.10 ta= 1.5mm pe lungimea de 235mm degrosare 235+ 2. din tab.2-2-177…8.1 = 4. din tab. din tab.8.3 – strunjire de finisare Φ 34.3 – strunjire de degrosare Φ 30.

tocilar.1 = 2.14-2-166 din (3.2-2-177…8.3+ 0 +5 tb = ———————— = 0.30 1250 · 0.50min Operatia nr.2 = 2.50min Operatia nr. ta= 1.8. cursuri si referate postate de utilizatori.39)3 NT = NT5.3 – strunjire de finisare Φ 28.2-2-177…8. din tab.8.2-2-177…8.10 ta= 1.10 ta= 1.Vizitati www.4 x 48mm 48+ 0.14-2-166 din (3.ro ! Arhiva online cu diplome.3 – strunjire de finisare Φ 30.34mim 1250 · 0.39)3 NT = NT4.14-2-166 din (3.2 = 1.45+ 3 +5 tb = ———————— = 2.44min Pagina 108 din 118 .3 – strunjire de degrosare Φ 28.14-2-166 din (3.42min Operatia nr.4– strunjire de degrosare Φ 51.8.00min.028 ta= 1. din tab.2-2-177…8.7 x 49mm 49+ 0.8+ 0.39)3 NT = NT3.34mim 1250 · 0.2-2-177…8.75 + 0 +5 tb = ———————— = 0.8.8. din tab.2 = 1.8.34min Operatia nr. din tab.4 x 48mm 48+ 0.3 – strunjire de finisare Φ 28.2-2-177…8.00min.1 = 3.10 ta= 1.3+ 0 +5 tb = ———————— = 0.30 + 0 +3 tb = ———————— = 1.20min. din tab. din tab.39)3 NT = NT4.42mim 1250 · 0.14-2-166 din (3.10 ta= 1.39)3 NT = NT3.4 x 48mm 48+ 0.14-2-166 din (3.00min.00min.34min Operatia nr.44mim 630 · 0.8mm 93.5 x 93.20min.39)3 NT = NT4.1 = 1.

25 + 2 +4 tb = ———————— = 1.48 min.39)3 NT = NT6.2-2-177…8.00mim 630 · 0.32min Operatia nr. 360 l + l1 + l2 40 + 0 + 0 tb = ——————— x i = ————— x 3 = 1.2 x 45 se executa pe masina de frezat F.28 – 198) NT din ( 3.40min Operatia nr.8.04mim 630 · 0.00min.7 x 49mm 49+ 0.50min Norma tehnica de tipm totala (NTTS) pentru operatiile de strunjire este de 39.ro ! Arhiva online cu diplome.35min (8. 3. din tab.39)3 NT = NT6.2 = 3.3 STABILIREA NORMEI TEHNICE PENTRU LUCRARI DE FREZARE Operatia nr.50min.16-2-188 ÷ 8.14-2-166 din (3. din tab.028 ta= 0. V.8 – frezare canal de pana : 8 x 4.8 – frezare canal de pana : 8 x 4.14-2-166 din (3. V.11– strunjire interioara de finisare Φ 25.2 + 3 +5 tb = ———————— = 2. cursuri si referate postate de utilizatori.39)3 NT = NT5.4– strunjire de finisare Φ 51.Vizitati www. Operatia nr.50min.14-2-166 din (3.2 x 40 se executa pe masina de frezat F.39)3 rezulta NT = NT1 = 2.54min Operatia nr.2 = 1. 360 Pagina 109 din 118 . din tab.32mim 630 · 0.tocilar.05 Sz · z 19 x 6 ta = 1.028 ta= 1.9.1 = 1.2-2-177…8.8.2-2-177…8.8.5 x 22mm 22+ 1 + 2 +4 tb = ———————— = 1.11– strunjire interioara de degrosare Φ 25.028 ta= 0.5 x 22mm 22 + 0.

28 – 198) NT din ( 3.5 x 54 se executa pe strungul SNA-450. din (8.9.42min NT.42min Norma tehnica de timp totala (NTTG) pentru operatiile de gaurire este de 6.50-2-213) = 1.43-2-208) = 1.12min ta .20 19 x 6 ta = 1.5bo .9.43-2-208) = 0. cursuri si referate postate de utilizatori. tb.2 – burgiat centru pe diametrul 2.54min Operatia nr.55min Norma tehnica de tipm totala (NTTS) pentru operatiile de frezare este de 5.50min ta .ro ! Arhiva online cu diplome.11 – diametrul 8. pentru rectificare cilindrica.Vizitati www.10-2-182.52-2-215 si 8. la ambele capete tb. din (8. 45 + 0 + 0 tb = ————— x 3 = 1. din (8.24min Operatia nr.4 STABILIREA NORMEI TEHNICE LA BURGHIERE SI GAURIRE Operatia nr.44-2-209) ÷ (8. 8. normativele de la strunjire tabelele 8.39)3 => NT = NT1 = 2.16-2-188 ÷ 8. din (8.5 x 12 se executa pe strungul SNA-450. Lh Tb = ————— · ——— · k [min] (3.52min NT. din (3. din (8. din (8.43)3 βt · Bo · np spc in care: L = l – 0.44-2-209) ÷ (8.3-2-178 .01min ta .35 min.5 CALCULUL NORMEI TEHNICE PENTRU LUCRARI DE RECTIFICARE Timpul de baze se calculeaza tabelele : 8.2-2-177 . 3.50-2-213) = 0.44-2-209) ÷ (8. 8.43-2-208) = 1. tb.tocilar.50-2-213) = 1. bo = latimea pietrei abrazive Pagina 110 din 118 .42min NT.39)3 => NT = NT2 = 2. l = lungimea de rectificat.35min (8.4-2-179 si 8.11 – gaurire pe diametrul 23 x 25 se executa pe strungul SNA-450. din (3. din (3.39)3 rezulta NT = NT2 = 2.39)3 => NT = NT3 = 1.51-2-214 Timpul ajutator poate fi stabilit cu suficienta precizie folosind.59min 3.

045 np = turatia piesei spc = t h = adaosul de prelucrare k = 1. din (3.2-2-177 ÷ 8.20 = 1. βt = bo/st .17 – rectificare exterior pentru degrosare diametru 30.30 (8.10-2-182) NT2. rezulta tb= 6.10-2-182) NT1. st = avansul transversal = 0.2 tb = ——————— · ——— · 1.17 – rectificare exterior pentru degrosare diametru 40.4 x 66mm (si finisare) tb.53 min ta = 1.7 pentru finisare.53min tb = 1.30 k = 1.4 x 141mm (si finisare) tb.30 Operatia nr.5 0.10-2-182) NT4.05 ta = 1.39)3 rezulta : NT3= 2.Vizitati www.48 (8. rezulta tb= 1.24 min ta = 0.11 min ta = 1.55 min Operatia nr.2-2-177 ÷ 8.4 pentru degrosare.55 min Operatia nr. cursuri si referate postate de utilizatori.53 min 0. din (3. din (3.001 · 35 · 236 0.25…1.02 (8. din (3. aleg : k = 1. aleg : k = 1.10-2-182) NT3.43)3.17.ro ! Arhiva online cu diplome.43)3.41 min Pagina 111 din 118 .39)3 rezulta : NT1= 2.02 (8.tocilar.238 = 1.12 min b) Operatia nr.2 x 46mm (si finisare) 46.10 – rectificare exterior pentru degrosare diametru 30.39)3 rezulta : NT4= 7.2-2-177 ÷ 8. din (3.2 x 16mm (si finisare) tb = 1.39)3 rezulta : NT2= 2.2…1. din (3.10 – rectificare exterior pentru degrosare – finisare diametru 34.2-2-177 ÷ 8.

10 – rectificare exterior pentru degrosare diametru 40.39)3 rezulta : NT5= 2. din (3.23min 3.39)3 rezulta : NT7= 7.ro ! Arhiva online cu diplome. rezulta tb= 1. iar pentru timpii legati de comanda masinii-unelte tab. rezulta tb= 1.21 – rectificare exterior pentru degrosare – finisare diametru 34 x 141mm tb.12 min c) Operatia nr.48(8. cursuri si referate postate de utilizatori.10-2-182) NT7.2-2-177 ÷ 8.55min ta = 1. Timpul ajutator se stabileste folosind tabelul 8.55 min Operatia nr.tocilar.24min ta = 0.8.4 x 16mm (si finisare) tb.21 – rectificare exterior pentru degrosare – finisare diametru 40 x 16mm tb.2-2-177 ÷ 8.7 x 22mm si 26 x 22 mm tb.21 – rectificare exterior pentru degrosare – finisare diametru 30 x 46mm tb.2-2-177 ÷ 8.10-2-182) NT8.24 min ta = 0.2-2-177 ÷ 8.2-2-177 ÷ 8.39)3 rezulta : NT9= 3.61-2-223.6 CALCULUL NORMEI TEHNICE PENTRU LUCRARI DE DANTURARE Timpul de baza se calculeaza folosind una din relatiile prezentate in tab.41 min Operatia nr. Operatia nr.00 min Norma tehnica de timp totala (NTTR) pentru operatiile de rectificare exterior interior este 32.39)3 rezulta : NT6= 2. din (3.Vizitati www.43)3.02 (8. din (3.43)3. rezulta tb= 1.10-2-182) NT5.12 min d)Operatia nr.8.5min Pagina 112 din 118 . din (3. din (3.45min ta =27.10-2-182) NT5.59-2-221. din (3.60-2-222 pentru sectiunile de prindere si desprindere a piesei.43)3. din (3. rezulta tb= 1.43)3.05(8.9.53min ta = 1. rezulta tb= 6.39)3 rezulta : NT8= 2.18 si 24 – rectificare interioara pentru degrosare – finisare diametru 25.30 (8. tb = 45. din (3.43)3.48 (8. din (3.11min ta = 1.10-2-182) NT9. din (3.

13min .ro ! Arhiva online cu diplome.6 – raionare ………………………………. in lei/buc Ci – cheltuieli cu intretinerea utilajului.operatia nr. in lei/buc Csd – cheltuieli cu scule si dispozitive.7 – trasare ……………………………….10min ……………………. in lei/buc Ca – cheltuieli cu amortizarea utilajului.19 si 23 – montare – demontare dispozitiv – …NT19.NT25 = 2.operatia nr.11 .operatia nr.10 CALCULUL COSTULUI DE PRELUCRARE Unul din indicatorii importanti de apreciere a eficientei economice este costul de prelucrare.filetare ……………………..operatia nr.NT16 = 6.05min ..25 – conservare ……………………………….1 Rt – retributia tarifara Vu x A x Tn Ca = ——————— [lei/buc] (3. – ……….44)3 In care : Cs – retributia muncitorului.operatia nr.10min Alte norme tehnice de timp : . 16 – curatat. 14 = 30.indreptare NT15 = 11.25min .15min . in lei/buc In continuare.46)3 41 x 400 ns Pagina 113 din 118 . fiecare lement component al costului prelucrarii il voi calcula astfel : Cs = Tn x Rt [lei/buc] (3.NT6 = 32.operatia nr.10min 3.operatia nr.30min . Costul prelucrarii se poate calcula cu o precizie suficienta pentru a aprecia eficienta economica a unei variante de proces tehnologic.01 . in etape de proiectare cu relatia : C = Cs + Ca + Ci + Ce + Csd [lei/buc] (3.NT11 = 10.11 – faza VII . in lei/buc Ce – cheltuieli cu energia electrica a utilajului. 13 si 14 tratament termoch. periat ………………………. 13.NT9 = 8.NT12. NT7 = 6.1 – debitare ……………………………….Vizitati www. 23 = 3.operatia nr.operatia nr.45)3 In care : Tn – norma tehnica de timp = 277. cursuri si referate postate de utilizatori.00min .NTtotal =277.9 – ajustare ……………………………….NT1 = 11. in lei/buc Cr – cheltuieli cu reparatia utilajului.tocilar.20min .25min Norma tehnica de timp totala = 277. NTD =73.12.

tocilar.065k3 x G) —— [lei/buc] (3. rezulta : Cr = 1288 lei/buc Din (3.79 lei/buc Din (3. din tabelul 9.3-2-226 G – masa utilajului.83 lei/min. in care : Ncg = 11.50 lei/min Pagina 114 din 118 . rez Cs = 5217.7 + 0.2 – 2 –226.85 kTd – coeficientul cheltuielilor cu repararea si intretinerea dispozitivelor = 1. in % ns – numarul de piese prelucrate simultan Tn Ct = (3 + 0. in care: Vu – valoarea utilajului in lei/buc A – cota medie anuala de amortizare. in kw Pd Csd = (Ncg x k1 x nkTd + kTd —— ) Tn [lei/buc] (350)3 in care: 0.50)3.48)3.ro ! Arhiva online cu diplome. calculat la pct 3.12 /ei Din (3.1 min . cursuri si referate postate de utilizatori.49)3 rezulta : Ce = 1432. Tn Cr = 0.49)3 ns in care : & .9.48)3 ns in care : notatiile au semnificatia ca in relatiile precedente Tn Ce = (0.45)3 cu Tn = 277.33&) —— [lei/buc] (3.Vizitati www. in kg.3 Pd – costul dispozitivelor Td – durata medie de utlizare a disp si sculelor auxiliare = 14500 ore efectiv lucrate Din (3.47)3 ns in care k – coeficient de complexitate constructiva a utilajuli conform tab.9 din proict si cu Rt = 18.228 x k 3√ G —— [lei/buc] (3.5Td Ncg – norma grupata a costului mediu a unui minut de exploatare a sculelor K1 – coeficient = 1 pentru sculele fabricate in tara = 5 pentru sculele din import n – numarul de scule cu care se lucreaza simultan kTn – coeficient de utilizare a timpului norma = 0.raportuldintre puterea de mers in gol si puterea nominala p – puterea nominala a motoruli electric.

contraventii si infractiuni.1 LEGISLATIA PRIVIND PROTECTIA MUNCII Principalele acte normative care alcatuiesc legislatia protectiei muncii sunt: Legea nr.12 + 76500. 2896/1966 privind decalararea. organizarea si functionarea Inspectoratului Sanitar de Stat.36 lei/buc. Abaterile disciplinare au o periculozitate redusa si se sanctioneaza de conducatorul unitatii conform regulamentului de ordine interioara . se raspunde material pentru daunele aduse unitatii.85 (coeficient functie de utilizarea NT) KTd = 1. cursuri si referate postate de utilizatori. cercetarea si evidenta accidentelor de munca si a bolilor profesionale.tocilar. valoarea utilajului (Vu) si in general toate celelalte elemente cuprinse in relatia (3. Decretul nr. Nerespectarea si incalcarea normelor si masurilor de protectia muncii sunt abateri grave si se impart in trei categorii: abateri disciplinare.40 lei/buc Csd = 76500. 3.3 (cheltuieli intretinere dispozitive) Pd = md x Vu = 1.000 (md = 0. modif aduse D nr.44)3.79 + 21632.11. Retributia tarifara (Rt).60 + 1288.00 + 1432. Decretul nr. le-am actualizat la cotele practicate in octombrie 1996. stabileste cadrul legal de rezolvarea a tuturor problemelor de protectie a muncii in Romania.200. 3. K1 = 1 (nimai scule fabricate in tara) N = 1 (scule cu care se lucreaza simultan) KTN = 0. durata medie de utilizare a sculelor si dispozitivelor. Hotararea Consiliului de Ministrii nr. Protectia muncii face parte integranta din procesul de productie. cu amenzi. in conformitate cu Codul Muncii. Contraventiile se constata de catre insepectorii pentru protectia muncii din Ministerul Muncii si se sanctioneaza.5/1965 cu privire la protectia muncii. Rezulta : Csd = 76500. In tara noastra protectia muncii este o problema de stat. 974/1965 privin infiintarea.ro ! Arhiva online cu diplome.40 lei/buc C = 5217.04) Td = 14500.40 = 128891.11 PROTECTIA MUNCII LA PRELUCRAREA PRIN ASCHIERE. functie de gravitate. 783/1969 privind organizarea si functinarea Ministerukui Muncii.Vizitati www. Pagina 115 din 118 .48/1969.

lista parametrilor pentru echipamentul de productie. Comisia de receptie e obligata sa controleze cum sunt reaizate masurile de protectia muncii.05A in curent alternativ. procese tehnologice. fapt ce atrage cresterea curentului.ro ! Arhiva online cu diplome. masini. Punerea in functiune a utilajului.2 TEHNICA SECURITATII MUNCII PRIVIND PROIECTAREA. Nfractiunile sunt abateri foarte grave . toate priectele vor fi insotite de : instructiuni de protectia muncii pentru noile produse. masini. MASINILOR SI INSTALATIILOR.11. astfel ca la experimentarea si expluatarea acestora sa nu existe nici un pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala. Nu se admite pornirea instalatiilor sub rezerva completarii ulterioare a msurilor de protectia muncii. 3. cu amenzi penale sau pedepse privative de libertate. FABRICAREA SI EXPLUATAREA UTILAJELOR. 24. agregate. fiind savarsite cu vinovatie. tehnologiilor nu este permisa daca nu sa efectuat receptia. etc. sa prevada topate masurile de protectie a muncii. La depasirea intensitatii de 0. Daca accidentatul nu sa eliberat repede. In acest scop. cursuri si referate postate de utilizatori.11. agregate.09A in curent continuu si 0. Asigurarea contra electrocutarii se realizeaza prin : inaccesibilitatea elementelor care fac parte din circuitele electrice . Acesea se sanctineaza. 36V pentru scule si echipamente portabile folosirea mijloacelor de protectie si avertizare . survine moartea accidentatului. 3. cu pericol social ridicat. Organizatiile de cercetare si proiectare sunt obligate ca la noile produse. protectie si de lucru cu care urmeaza a fi dotat personalul de deservire. rezistenta electrica a corpului uman scade.tocilar. elementele de deconectare automata in cazul scurgerii de curent izolarea suplimentara de protectie protectia prin legare la pamant sau la nul Pagina 116 din 118 . procese tehnologice. instalatii etc.Vizitati www. dupa caz.3 ELECTROSECURITATEA Electrocutarea este unul dintre cele mai grave accidente electrice ce apar atunci cand omul atinge simultan doua puncte care au intre ele o diferenta de potential mai mare de 40V. instalatiilor. utilizarea tensiunii reduse 12.

Prevenirea accidentelor se face prin utilizarea ecranelor de protectie. Se interzice utilizarea improvizatiilor la fixarea sculelor. INTOMIREA DOCUMENTATIEI TEHNOLOGICE Documentatia tehnologica este prezentata intr-o forma concisa privind elaborarea tehnologiei de prelucrare.Vizitati www.tocilar. dispozitivelor de fixare si antrenare a pieselor si curentului electric.ro ! Arhiva online cu diplome. 3.4 TEHNICA SECURITATII MUNCII LA PRELUCRAREA PRIN ASCHIERE Principalele pericole la prelucrarea prin aschiere: aschiile detasate. aparatorilor.11. inghet) montarea discurilor numai de catre personalul autorizat scule abrazive utilizate pentru rectificari cu suprafata laterala trebuie sa aibe o grosime egala cu cel putin 1/10 din diametrul exterior se interzice utilizarea discurilor care nu pot fi identificate din punct de vedere al compozitiei si vitezei periferice maxime pe care o pot admite La masinile-unelte la care reperele sunt fixate in dispozitive actionate pneumatic. cursuri si referate postate de utilizatori. echpament corespunzator in cazul persoanelor autorizate pentru instalatii electrice. organele de transmisiesi mecanismelor de actionare ale masinilor-unelte. Tinand cont de tipul productiei. semifabricatelor si in sistemele de comanda si actionare a masinii-unelte. intocmirea acestei documentatii tehnologice am facut-o sub forma de fisa tehnologica pe plane de operatii. electromagnetic pentru cazul intreruperii accidentale La masinile – unelte se interzice utilizarea jeturilo de aer comprimat sub presiune pentru curatire. ochelarilor La rectificare. bucatile de scula aschietoare expulzate din zona de aschiere. lovituri. dispozitivelor. hidraulic. prevenirea accidentelor datorate spargerii discului abraziv se realizeaza prin : preotejarea discului cu carcase adecvate verificarea acustica a integritatii discului inainte de montare pastrarea corespunzatoare a discului abraziv (se fereste de umezeala. in cazul productiei de serie mijlocire. Pagina 117 din 118 .

schita operatiei trebuie sa ofere informatii privind suprafetele utilizate la instalarea semifabricatelor (simbolizare conform tab. tolerantele. dispozitivele. prescriind cotele.2-2-231). odata definite pe un plan de operatie pot fi codificate. 10. continutul planului de operatie se poate extinde pe una sau mai multe file dupa cum continutul unei faze poate fi descris pe mai multe randuri de text. calitatea suprafetei si toate celelalte conditii tehnice ce trebuie sa rezulte in urma prelucrrii in cazul unui numar mare de prinderi. fara ambiguitati fara a pune exeutantul in situatia de a se consulta cu alte cadre tehnice in vederea adoptarii unei decizii care sa compenseze lacunele planului de operatii.Vizitati www. aparatele de masura si control. schitarea suprafetelorce se vor prelucra se va face cu o linie ingrosata. reprezentarea acestora se poate face pe file separate ce se vor anexa planului de operatie . precum si parametrii de regim ce vor fi doptati. Fisa tehnologica asa cu rezulta din rubricile ce le contine. Pagina 118 din 118 . se impune urmatoarele precizari : sculele. muncitorilor si maistrilor cu calificare superioara le revine sarcina sa adopte decizii privind succesiunea fazelor in cadrul fiecarei operatii.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome. pentru fiecare prindere se va alcatui o schita. Desi denumirea rubricilor c trebuiec completate este lamuritoare. urmarind ori de cate ori sunt reutilizate la o alta faza in cadrul planului de operatii sa indice codul acestora . Planul de operatie va contine toate datele necesare executarii operatiei. Intocmirea sa trebuie sa se faca intr-o forma clara. Informatiile fiind sumare. accesibila. cursuri si referate postate de utilizatori. realizeaza in cazul productiei de serie mica si unicat o orientare privind itinerarul tehnologic ce trebuie respectat.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful