Pag.

Cuprins

Cuprins…………………………………………………………………………..… pag.1
Tema proiectului……………………..……………………………….……….……pag.2
1.Memoriu tehnic de prezentare……………………………………….……….…..pag.3
1.1Consideraţii generale privind proiectarea maşinilor unelte………....…………..pag.3
1.2Construcţia mecanismelor cu roţi dinţate………………………….……………pag.3
1.3Principiul characteristic al maşinilor de găurit……………….........…………....pag.4
2.Memoriu tehnic de prezentare…………………………………...……..……..….pag.5
2.1Proiectarea cinematică…………………………………….......………..…….....pag.5
2.1.1Calculul raţiei şirului de turaţii……………………………..……..…………..pag.5
2.1.2Calculul şirului de turaţii…………………………………………....………...pag.6
2.1.3Diagrama de abateri relative a turaţiilor………………………………………pag.6
2.1.4Determinarea numărului de posibilităţi structurale……………..……….……pag.7
2.1.5Trasarea diagramelor structurale.Adoptarea variantei de structură optime…...pag.9
2.1.6Digrama de turaţii…………………………………………………..…..….….pag.10
2.1.7Schema cinematică……………………………………………..…………..…pag.11
2.1.8Calculul numărului de dinţiai roţilor dinţate…………………….……………pag.13
2.1.9Verificarea abaterilor de la turaţiile effective………………..………………..pag.15
2.1.9.1Calculul turaţiilor efective………………………………….……………….pag.15
2.1.9.2 Calculul abaterilorde la turaţiile effective..................................................... pag.16
3.Calculul organologic………………………………………………..………….…pag.17
3.1Calculul momentelor pe arbori………………………………….……………... pag.17
3.2Calculul de predimensionarea transmisiilor cu roţi dinţate.Alegerea modulelor pag.18
3.3Calculul geometric al angrenajului cilindric………………………………..…. pag.18
3.3.1Angrenajul I………………………………………………………………..… pag.18
3.3.2Angrenajul II…………………………………………………………………. pag.19
3.3.3Calculul arborilor…………………………………………………………….. pag.20
3.4.Alegerea lagărelor cu rulmenţi……………………………………………….… pag.20
3.4.1Calculul lagărelor cutiei de viteze……………………………………………. pag.20
3.4.2Alegerea rulmenţilor…………………………………………………………... pag.21
3.5Etanşări (simeringuri)…………………………………………………………… pag.21
3.6Calculul penelor……………………………………………………………….... pag.22
 Pag. 2

Tema proiectului

Sa se proiecteze cutia de viteze pentru masina unealta de gaurit, cu urmatoarele

caracteristici principale:
- numarul de turatii Z= 9
- turatia minima nmin = 30 rot/min
- turatia maxima nmax = 180 rot/min
- turatia motorului no = 500 rot/min
- puterea motorului P = 0.5 kW
- structura cinematica – cu roti dintate baladoare
 Pag. 3

1. MEMORIU TEHNIC DE PREZENTARE

1.1. Consideraţii generale privind proiectarea maşinilor unelte

Proiectarea unei masini - unelte noi impune o buna cunoastere a caracteristicilor si

performantelor utilajelor similare in exploatare, a solutiilor cinematice si constructive, a
realizarilor celor mai bune, a tendintelor pe plan mondial.
Masina unealta trebuie sa raspunda integral prescriptiilor cerute prin tema de proiectare si
anume;
- prelucrarea pieselor de forma, dimensiunile si din materialele prevazute;
- sa asigure precizia si calitatea corespunzatoare a suprafetelor prelucrate;
- sa realizeze productivitati ridicate prin alegerea unui regim de aschiere optim;
- acordarea unei atentii sporite automatizarii pentru reducerea timpilor auxiliari, eliminarea
subiectivitatii muncitorului si solicitarii fizice si psihice;
- realizarea unui pret de cost redus prin economisirea materialelor, reducerea greutatii;
- asigurarea unei fiabilitati cat mai ridicate, utilajul trebuind sa – simentina timp indelungat
caracteristicile tehnice si economice initiale. Proiectul va contine elemente care sa asigure
protectia eficienta la eventualele suprasolicitari, comenzi gresite, etc.;
- utilizarea pe scara larga a elementelor normalizate si standardizate reducandu – se timpul si
costul proiectarii si executiei;
- asigurarea tehnologicitatii pieselor evitandu – se constructiile dificile si cu consum mare de
energie, usor de executat;
- facilitati privind transportul, asezarea si prinderea pe fundatie a masinii – unelte;
- existenta unei estetici a masinii – unelte pentru relizarea unui climat de munca placut.

1.2 Construcţia mecanismelor cu roţi dintaţe baladoare

Cutia de viteze este un mecanism de reglare in trepte a miscarii, formata din unul sau mai
multe mecanisme elementare, legate intre ele prin diferite moduri.
M ecanismele cu roti baladoare deplasabile sunt mai simple constructiv si tehnologic decat
cele cu cuplaje. Au avantajul ca sunt rigide si pot realiza un numar mai mare de rapoarte de
transmitere (ex. 3 sau 4).
M ecanismele cu roti baladoare se compun din doi arbori, indiferent pe care,fiind roti fixe.
Celelalte roti deplasabile pot fi montate in grup sau indepartate unele de altele ,de modul de
grupare depinzand gabaritul mecanismului.
Mecanismele cu doua roti baladoare sunt cele mai simple si in acelasi timp cele mai
raspandite, fiind folosite de preferinta constructia cu balador interior datorita gabaritului mai
mic B > 4L ( B, fiind latimea).
Raportul de transmitere partial este raportul intre o pereche de roti , iar raportul de
transmitere total este produsul raportului de transmirete partial de la motor pana la elementul
final (axul principal).
 Pag. 4

Raportul de transmitere este raportul turatiilor, raportul diametrelor.

n D p1
ik  k

n
k 1 D p2
in care:
- nk-1 este turatia arborelui conducator,
- nk este turatia arborelui condus,
- Dp1 este diametrul primitiv al arborelui condus
Turatiile tipizate ale axelor conducatoare fac parte dintr –o serie r cu ratia φ.rapoartele de
transmitere se stabilesc in functie de ratie si serie.
Mecanismele cu trei roti baladoare se construiesc de asemenea in doua varinte:cu balador
interior sau exteriorcu acelasi avantaj din punct de vedere al gabaritului pentru varianta cu
balador interior B > 7L.
In cazul acestor baladoare apare problema constructiva referitor la posibilitatea constructiva
de deplasare a baladorului interior conditionata de posibilitatea trecerii rotilor z1, z3, peste z2.
Respectarea acestor conditii conduce in unele cazuri la modificarea numerelor de dinti deci la
modifiacrea caracteristicilor cinematice ale cutiei de viteze.
Mecanismele cu patru roti baladoare se construiesc rar cu rotile in bloc, ele se realizeaza
fragmentat in doua grupuri a doua roti baladoare din cauza greutatii alegerii rapoartelor de
transmitere, a constructiei blocului, cat si din cauza gabaritului mare.
Mecanismele baladoare cu mai mult de patru roti se construiesc rar si numai in grupuri de
doua sau trei roti baladoare, din considerente constructiv tehnologice de realizare abloccurilor
baladoare cu mai mult de trei rapoarte de transmitere.

1.3 Principiul caracteristic al maşinilor de gaurit

Masinile de gaurit sunt masini-unelte pe care se executa operatii tehnologice de gaurire,

largire, lamare, filetatre, adancire si gaurire fina.
Clasificarea masinilor de gaurit se poate face din mai multe punte de vedere:
a - Dupa pozitia arborelui principal sunt: 1.-masini de gaurit orizontale
2.- masini de gaurit verticale
b – Dupa constructie si domeniu de utilizare;
1.- masini de gaurit de masa (de banc)
2.- masini de gaurit cu coloana
3.- masini de gaurit radiale
4.- masini de gaurit si alezat orizontale
5.masini de gaurit in coordonate
c - Dupa mobilitate; 1.- masini de gaurit poratbile
2.- masini de gaurit fixe
 Pag. 5

Parametrii caracteristici principali ai masinilir de gaurit sunt:

- diametrul maxim de gaurire din plin cu burghiu elicoidal in semifabricat de otel cu
rezistenta la tractiune 60 – 70 dan/mm2;
- lungimea maxima a cursei arborelui principal al masinii;
- distanta dintre arborele principal si ghidajele montantului sau coloanei;
- diametrul mesei de patrundere al semifabicatului;
- puterea motorului de antrenare principal de autonomie P=0,02D1,5kW, in care D este
diametrul burghiului;
- turatiile arborelui principal:

1000V 1000V
n   rot / min n   rot / min
miu
 Dmax max
 Dmin

2.MEMORIU TEHNIC DE PREZENTARE

2.1 PROIECAREA CINEMATICĂ

2.1.1Calculul raţiei şirului de turaţii:

La proiectarea unei masini unelte universale pentru realizarea unei viteze optime de
aschiere este necesara alegerea celei mai retionale serii(game) de turatii la arborele principal
care sa fie cea mai avantajoasa din punct de vedere al expoatarii.Conditia productivitatii
constante precizeaza ca o turatie oarecare trebuie sa rezulte din precedenta prin multiplicarea
acesteia cu o constanta φ. Rezulta o relatie care reprezinta termenul general al unei serii
geometrice si deci seria de turatii la arborele principal al unei masini-unelte trebuie sa fie o
serie geometrica, in scopul utilizarii economice a masinii cat si in ceea ce priveste
constructia ei.
Avand domeniul de regalre al turatiilor [nmin, nmax] stabilit in baza conditiei tehnologice se
calculeaza valoarea relatiei φ pentru o serie geometrica cu z trepte, cu relatia:

  z 1 Rn  z 1 nmax  91
180 8
 6  1,25 din STAS se alege φ = 1,25
n min
30

In care: Rn – este gama de reglare

z – numarul treptelor de turatii
 Pag. 6

Ratia φ a seriei geometrice de turatii poate fi in general oricare intre anumite limite, insa mai
mare ca unitatea si mai mica decat 2 (1<φ<2 pe considerente economice), admitand pierderea
maxima a vitezei de aschiere de 50%.
Referitor la standardizarea turatiilor masinilor – unelte facuta conform STAS 6904 – 74,
in conformitate cu ISO, se pot face urmatoarele observatii:
- turatiile utilizate sunt turatii in sarcina, ele fiin calculate pentru calculul timpului de
lucru;
- valorile efective ale turatiilor pot diferi de cele calculate in limita de -2% +4%
toleranta totala care este compusa din toleranta electrica datorita alunecarii
motorului si toleranta cinematica (max.-2% +3%) datorita dificultatii realizarii
rapoartelor de transmitere reale.

2.1.2 Calculul şirului de turaţii

Numarul turatiilor q si z ale unei game de turatii definita prin turatiile extreme nmax si nmin sau
prin raportul de reglare Rn se determina cu relatia:
q =1+(log Rn/ log φ)
Avand ratia φ si numarul de trepte q se poate scrie:
n1 = nmin
n2 = n1 x φ
n3 = n2 x φ = n1 x φ2
…………..
nj = nj-1 x φ = n1 x φj-1
…………………………………

nz = n1 x φz=1 =nmax

n1 = nmin =30 rot/min

n2 = n1 x φ = 30 x 1,25 = 37,5 rot/min => nSTAS =37,5 rot/min
n3 = n2 x φ = 37,5 x 1,25 = 46,87 rot/min => nSTAS =47,5 rot/min
n4 = n3 x φ = 46,87 x 1,25 = 58,58 rot/min => nSTAS =60 rot/min
n5 = n4 x φ = 58,58 x 1,25 = 73,22 rot/min => nSTAS = 75 rot/min
n6 = n5 x φ = 73,22 x 1,25 = 91,52 rot/min => nSTAS = 90 rot/min
n7 = n6 x φ = 91,52 x 1,2 = 114,4 rot/min => nSTAS = 112 rot/min
n8 = n7 x φ = 114,4 x 1,25 = 143 rot/min => nSTAS = 140 rot/min
n9 = n8 x φ = 143 x 1,25 = 178 rot/min => nSTAS = 180 rot/min
Valorile efective in sarcina ale turatiilor pot diferi de precedentele in limitele  10 (φ-1) adica
-2% + 4% (6%).

2.1.3 Diagrama de abateri relative a turaţiilor:

Marimea precedenta a erorilor cinematice a fiecarei turatii de determina cu expresia:

 Pag. 7

n n
 100 %
 n STAS
n
n STAS
Diagrama trasata cu valorile calculate ale abaterilor relative ale turatiilor reale fata de cele
standardizate, permite sa se constate ca turatiile reale au anumite abateri conf. fig.1.
Analizand rapoartele partiale de transfer ce intervin in relatiile turatiilor se poate interveni la
rapoartele de transfer partialle pentru a schimba valoarea turatiilor ce nu se incadreaza.

n
 nSTAS
n real
x100[ 0 0 ]
0
n STAS

 n1  0 %
37,5  37,5
 n2   100  0 %
37,5 46,78  47,5
 n3   100  1,51 %
47,5
58,58  60
 n4   100  2,36 %
60
73,22  75
 n5   100  2,37 %
75
91,52  42590
 n6   100  1,68 %
90
114,4  112
 n7   100  2,14 %
112
143  140
 n8   100  2,14 %
140
178  180
n9   100  1,11 %
180
 Pag. 8

Diagrama de abateri relative a turatiilor

2.1.4.Determinarea numarului de posibilitati structurale

Ecuatia structurala a sistemului de actionare a miscarii are formula:

z = a1x a2 x a3 x………..x aq
unde: z = numarul treptelor de turatii
a1,…,aq =numarul de rapoarte partiale de transfer ale gruparilor de angrenaje (1,2,…,q)
Un mecanism de reglare in trepte a turatiilor avand acelasi numar de grupe de angrenaje si
acelasi numar de turatii, poate fi construit in mai multe variante diferite intre ele atat prin
ordinea grupelor cat si prin ordinea turariilor fiecarei grupe in parte.
Numarul variantelor de formulare structurale se calculeaza cu relatia:
 2 
q
N  
l  m  k 
in care:
q = numarul de grupe de angrenaje, de termeni ai ecuatiei
m, l, k –numarul factorilor identici din structura ecuatiei
Pentru solutia corecta a ecuatiei structurale se tine seama de recomandari:
a) numarul de rapoarte de transfer din cadrul fiecarei grupe de angrenaje se alege 2 sau
Utilizarea unui numar mai mare de angrenaje in cadrul fiecarei grupe duce la
dimensiuni axiale exagerate sau alte inconveniente.
b) Pentru imbunatatirea parametrilor dinamici si micsorarea efectelor inertiale, grupurile
de angrenaje cu numar mare de angrenaje (3, 4) sa nu fie amplasate la finalul lantului
cinematic – caz in care sunt mai greu de manipulat.
c) Analiza variantelor ecuatiei structurale pentru alegerea celei care da constructia
omogena, adecvata destinatiei masinii si cu gabarite mici.
d) La amplasarea rotilor dintate fixe si a blocurilor baladoare se va cauta obtinerea unor
constructii compacte si reduse dimensional.
e) Modul de constructie si amplasare a grupurilor de agrenaje in schema cinematica si a
rotilor in cadrul grupului influienteaza gabaritul axial al cutiei de viteze,
compartimentarea si solutiile de lagaruire.

Trasarea variantelor structurale. Determinarea solutiilor

Saltul unui grup de antrenare reprezinta raportul intre doua rapoarte succesive adica ratia
serie geometrice a rapoartelor partiale de transfer din cadrul grupului de angrenaje.
Pentru determinarea valorii solutiilor se alege intai grupul de angrenaje pentru care s = φ.
Grupul de angrenare secundar este de ordinul I, II, II: un variator de turatii vpoate avea
mai multe grupuri de angrenare secundare, a carui numar se alege de catre solicitantul
schemei cinematice.
Trasarea retelelor structurale se face in trei variante:
 Pag. 9

a. cu salt crescator in care grupurile de angrenaje ale variatorului sunt inseriate astfel
incat grupul de baza se afla la intrare urmat de grupurile secundare in ordinea
crescatoare.
b. Cu salt descrescator in care la intrare este grupul secundar de ordinul cel mai mare,
scazand pana la iesire la grupul de baza.
c. Cu salt mixt in care se utilizeaza ambele variante cu alegerea arbitrara a grupurilor
secundare si a celor de baza.
Determinarea anlitica a ecuatiilor structurale se face astfel:
- determinarea numarului de grrupe de ecuatii prin permutari;
- determinarea subgrupelor, aplicand regula indicilor pe rand, la fiecare grupa
realizand toate variantele structurale.
Retele structurale 9 = 3 x 3
9 = 31 x 33
9 = 33 x 31

Dimensionarea cinematica stabileste rapoartele de transmitere partiale si finale astfel

incat sa se asigure la ultimul arbore o serie geometrica continua de turatii care sa fie
termen al aceleiasi serii.

2.1.5 Trasarea diagramelor structurale. Adoptarea variantei de structura

optime

Constructia diagramelor structurale contribuie la individualizarea mecanismului

deoarece precizeaza salturile pe fiecare arbore si ordine ade cuplare a grupurilor
baladoare pentru realizarea turatiilor finale in succesiunea lor finala.
Diagramele structurale sunt constructii simetrice, realizate pe un caroiaj semilogaritmic
si servesc la trasarea diagramelor de turatii, contribuind prin vizibilitate la aprecierea
variantei optime.
Reteaua structurala are legatura si cu succesiunea rapoartelor de transmitere si a turatiei
unui mecanism.
Deoarece in reteaua structurala turatiile obtinute prin diferite rapoarte de transmitere nu
au valori numerice definite, reteaua structurala are intotdeauna o forma simetrica si ne
da indicatii asupra salaturilor dintre diferiti turatii ale axelor si asupra modului in care
se pot realiza rapoartele de transmitere totale.
Reteaua structurala constituie o reprezentare grafica a structurii cutiei de viteze in
trepte si da indicatii despre:
- numarul arborilor cutiei de viteze
- numarul angrenajelor din cadrul fiecarei grupe
- numarul treptelor turatiilor pentru fiecare arbore, inclusiv cele finale
- valorile salturilor partiale si totale.
 Pag. 10

Reţea structurală pentru cutia de viteză cu 8 trepte de turatii: 9 = 31 x 33

2.1.6. Diagrama de turtii

Diagrama turatiilor oglindeste in mod exact unele dintre valorile cinematice care iau
parte la desfasurarea procesului de antrenare a masinii – unlte si indica valorile efective ale
rapoartelor de transmitere partiale si totale , turatiile arborilor intermediari si turatiile finale
pe arborele principal al masinii.
Trasarea diagramelor de turatii are la baza informatiile calitative oferite de reteaua
structurala.
Elementele initiale ale trasarii diagramei de turatii sunt:
- reteaua structurala optima;
- valoarea ratiei;
- valoarea turatiei finale.
Diagramele de turatii se deduc din reteaua structurala introducandu-se scara
logaritmica la valoarea numerica a turatiilor.Spre desebire de reteaua structurala reteaua de
turatii da indicatii asupra pozitiei reciproce a turatiilor, valorile absolute ale lor si alte
caracteristici cinematice.
 Pag. 11

9 = 31 x 33

2.1.7 Schema cinematica

 Pag. 12

2.1.8 Calculul numarului de dinţi ai roţilor dinţate

 Pag. 13

Metoda se bazeaza pe teoria fractiilor continue si pe proprietatile fractiilor conjugate.

Transformarea unei fractii zecimale in fractie ordinara se poate face prin dezvoltarea fractiilor
zecimale in fractie contonua:

1
i n

1
C 1

1
C 2

1
C 3

1
C 
n 1
C n
in care : C1, C2, C3, …..,Cn sunt caturile partiale, numere intregi.Ca urmare, rasturnand din aproape
in aproape in fractia continua, se va obtine o fractie ordinara al carui numarator si numitor va
rezulta din operatia de inmultire si de adunare de numere intregi, deci acestea vor fi numere
intregi.

156 56 1 1 1 1 1

2
 1,56  1  1  1  1  1  1 
100 100 100 44 11 1 1
1 1 1 1
56 56 14 3 1
1 1
11 2
3
3
1 39
 1 
1 25
3
1
1
2

8 24

1
 0,8  
10 30

64 1 16 32

2
 0,64    
100 25 25 50
16

51 1 1 1 1 1 17

3
 0,51       
100 100 49 1 1 2 34
1 1 1
51 51 2 1
1 1
49 1
24 
2
 Pag. 14

40 1 1 1 2 18

4
 0,40      
100 100 20 1 5 45
2 2
40 40 40
20

 4 ; 4
18 + 45 = 17 + 34
 z1  z 2  63  z1  63  Z 2
  0,4 Z 2  63  Z 2
 Z1  0,40 =>  63  Z 2  0,40 => 
Z 2  45
=>

 Z  Z
 2  2

 Z 1  18

Z 2  45
 4 ; 3
18 + 45 = 17 + 34
Z 3  Z 4  63  Z 3  63  Z 4
 Z  63  Z 0,51Z 4  63  Z 4
 3  0,51 =>  4
 0,51 =>  =>
 Z 4  Z 4  Z 4  41,72

 Z 3  21

Z 4  42
 4 ; 2
18 + 45 = 32 + 50
Z 5  Z 6  63  Z 5  63  Z 6
 Z  63  Z 0,64Z 6  63  Z 5
 5  0,64 =>  6
 0,64 =>  =>
 Z 6  Z 6  Z 6  38,41

Z 5  25
  4 ;  1
Z 6  38
Z 9  Z10  63  Z 9  63  Z10
 Z  63  Z 0,8Z 10  63  Z 9
 9  0,8 =>  =>  =>
10
 0,8  Z 10  35
 Z10  Z 10

 Z 9  28

Z 10  35

 2 ;  2
 Pag. 15

Z11  Z12  63  Z11  63  Z12

 Z  63  Z 1,56Z 12  63  Z11
 11  1,56 =>  12
 1,56 => 
Z 12  25
=>
 Z12  Z12 

 Z 11  38

Z 12  25

z1 = 18 dinti
z2 = 45 dinti
z3 = 21 dinti
z4 = 42 dinti
z5 = 25 dinti
z6 = 38 dinti
z7 = 18 dinti
z8 = 45 dinti
z9 = 28 dinti
z10 = 35 dinti
z11 = 38 dinti
z12 = 25 dinti

2.1.9 Verificarea abaterilor de la turaţiile efective

2.1.9.1 Calculul turaţiilor efective

n1real
 180  0,40  0,40  28,8 rot / min
n 2 real
 180  0,5  0,40  36 rot / min 
n 3real
 180  0,65  0,40  46,8 rot / min 
n 4 real
 180  0,40  0,8  57,6 rot / min 
n 5 real
 180  0,50  0,8  72 rot / min 
n 6 real
 180  0,65  0,8  93,6 rot / min 
n 7 real
 180  0,40  1,52  109,44 rot / min 
n 8 real
 180  0,50  1,52  136,8 rot / min
n 9 real
 180  0,65  1,52  177,84 rot / min 
 Pag. 16

n1stas=28 [rot/min]
n2stas=35,5 [rot/min]
n3stas=47,5 [rot/min]
n4stas=56 [rot/min]
n5stas=71 [rot/min]
n6stas=95 [rot/min]
n7stas=112 [rot/min]
n8stas=140 [rot/min]
n9stas=180 [rot/min]

2.1.9.2 Calculul abaterilor de la turaţiile efective

Δncin=[100x(ncalc-nnor)/nnor i]%

28,8  28
n 1cin
 x100  2,85  %
28
36  35,5
n 2 cin
  100  1,40 %
35,5
46,8  47,5
n 3cin
  100  1,47 %
47,5
57,6  56
n 4 cin
  100  2,85 %
56
72  71
n5cin  71 100  1,40 %
93,6  95
n6cin  95 100  1,47 %
109,44  112
n7cin  112  100  2,28 %
136,8  140
n8cin  140 100  2,28 %
177,84  180
n9cin  180  100  1,2 %
 Pag. 17

3. Calculul organologic

3.1 Calculul momentelor pe arbori

P  kW 
Mt  9550  ,
nmax  rot / min 

unde : P=1 [kW] (puterea motorului)

Randamentele sunt:  lagar  0,98

 angrenaj
 0,95

 curele
 0,99
0,5
M t1
 9550   26,527 N  m
180

P2 = P1x ηlagar x ηangrenaj = 0,5x 0,98 x 0,95 = 0,465 [kW]

0,465
M t2
 9550   59,21 N  m
75

P3 = P2 x ηlagar x ηangrenaj = 0,465 x 0,98 x 0,95 = 0,432 [kW]

 Pag. 18

0,432
M t3
 9550   137,52 N  m
30

3.2.Calculul de predimensionare a transmisiilor cu roţi dinţate. Alegerea modulelor

Mt1 = 26,527 [Nm] = 2,653 [daNm] se alege din STAS m1 = 2

Mt2 = 59,21 [Nm] = 5,921 [daNm] se alege din STAS m2 = 2,5

m2=m3=2,5

3.3.Calculul geometric al angrenajului cilindric.

3.3.1.Angrenajul I

Distanta dintre axe

m  z  z  2(18  45)
aw  1 1
 2
 63 mm
2 2
Lăţimea danturii
15  m1 = 30

Diametrul de divizare
d1 =m1 x z1 =2 x 18 = 36 [mm]
d2 =m1 x z2 =2 x 45 = 90 [mm]
d3 =m1 x z3 =2 x 21 = 42 [mm]
d4 =m1 x z4 =2 x 42 = 84 [mm]
d5 =m1 x z5 =2 x 25 = 50 [mm]
d6 =m1 x z6 =2 x 38 = 76 [mm]

Diametrul cercului de picior

ha* =0,25; c* = 1
df1 =d1 – 2m(ha* +c*) = 36 – 6 = 30 [mm]
df2 =d2 – 2m(ha* +c*) = 90–6 = 84 [mm]
df3 =d3 – 2m(ha* +c*) = 42 – 6 = 36 [mm]
df4 =d4 – 2m(ha* +c*)= 84–6 = 78 [mm]
df5 =d5 – 2m(ha* +c*) = 50 – 6 = 44 [mm]
df6 =d6 – 2m(ha* +c) = 76 – 6 = 70 [mm]

Inaltimea dintilor

h =2,25x m1=2,25x 2=4,5[mm]

 Pag. 19

Diametrul de cap

da1 = df1 + 2h = 30 + 9 = 39 [mm]

da2 = df2 + 2h = 84 + 9 = 93 [mm]
da3 = df3 +2h = 36 + 9 = 45[mm]
da4 = df4 +2h = 78 +9 = 87 [mm]
da5 = df5 +2h = 44 + 9 = 53 [mm]
da6 = df6 +2h = 70 + 9 = 79 [mm]

3.3.2.Angrenajul II

Distanta dintre axe

z  z  2,518  45
a w  m2 5 6
  78,75 mm
2 2
Lăţimea danturii
15  m2 = 37,5

Diametrul de divizare

d7 = m2 x z7 =2,5 x 18 = 45 [mm]
d8 = m2x z8 =2,5 x 45 = 112,5 [mm]
d9 = m2 x z9 =2,5 x 28 = 70 [mm]
d10 =m2 x z10 =2,5 x 35 = 87,5 [mm]
d11 =m2 x z11 =2,5 x 38 = 9 [mm]
d12 =m2 x z12 =2,5 x 25 = 62 [mm]

Diametrul cercului de picior

ha* -0,25; c* = 1
df7 =d7 – 2m(ha* +c*) = 45 – 5,625 = 37,5 [mm]
df8 =d8 – 2m(ha* +c*) = 112,5 – 5,625 = 105 [mm]
df9 =d9 – 2m(ha* +c*) = 70 – 5,625 = 62,5 [mm]
df10 =d10 – 2m(ha* +c) = 87,5 – 5,625 = 80 [mm]
df11 =d11 – 2m(ha* +c*) = 95– 5,625 = 87,5 [mm]
df12 =d12 – 2m(ha* +c*) = 62,5 – 5,625 = 55 [mm]

Inaltimea dintilor
 Pag. 20

h =2,25x m =2,25x2,5=5,625 [mm]

Diametrul de cap

da7 = df7 +2h = d7 + 2m2 = 37,5 + 5,625 =48,75 [mm]

da8 = df8 +2h = d8 + 2m2 = 105 + 5,625 =116,25 [mm]
da9 = df9 +2h = d9 + 2m2 = 62,5 + 5,625 = 73,75 [mm]
da10 = df10 +2h = d10 + 2m2 = 80+ 5,625 =91,25 [mm]
da11 = df11 +2h = d11 + 2m2 = 87,5+ 5,625 =98,75 [mm]
da12 = df12 +2h = d12 + 2m2 = 55 + 5,625 =66,25 [mm]

3.3.3.Calculul arborilor

Arborii sunt solicitati la torsiune si incovoiere sub actiunea fortelor din organele
sustinute si organele de sustinere, care determina aparitia unor deormatii elastice ce conduc la
suprasolicitari in angrenare, modifica legile angrenarii si reduce gradul de acoperire.
De aceea dupa dimensionarea arborilor din conditia de rezistenta la solicitari compuse
(torsiune si incovoiere) se face si verificarea rigiditatii (calculul deformatiilor).

Mt1=2,65 [daN x m]
Mt2 = 5,92 [daN x m]
Mt3 = 13,75 [daN x m]
I 2,65x100=265 [daN/cm] => D1calculat=19 => D1STAS=20
II 5,92x100=592 [daN/cm] => D2calculat=24 => D2STAS=25
III 13,75x100=1375 [daN/cm] => D3calculat=32 => D3STAS=35

3.4 Alegerea lagarelor cu rulmenţi.

3.4.1Calculul lagarelor cutiei de viteze.

Calculul determinarii rulmentilor va tine cont de caracterul sarcinilor,conditiile de montaj si

durata de functionare. Capacitatea de incarcare dinamica a rulmentului este data de:

p
C  Fe  D
In care:D=durabilitatea necesara a rulmentului, in milioane de rotatii;
 Pag. 21

Fe=forta echivalenta medie;

P= exponent functie de tipul rulmentului p=3
Pentru obtinerea durabilitatii in milioane de rotatii se utilizeaza relatiile:

D = 20.000 [ ore ]

Mt=Fe x bratul => Fe=2Mt/d

2  260
I FeI= 36
 14,44 [ daN ]
2  590
II FeII= 90  13,11 [ daN ]
2  1370
III FeIII= 112,5
 24,35 [ daN ]

C1  F1 3 20000  14,44  27,14  391,90[ daN ]

C II  FII 3 20000  13,11  27,14  355,80[daN ]
C III  FIII 3 20000  24,35  27,14  660,85[daN ]

3.4.2Alegrea rulmenţilor

Rulmenti STAS 3041/3 - 68

Pentru arborele 1
d = 20 [mm] , D = 42 [mm] , B =12 [mm] , seria 6004

Pentru arborele 2
d = 25 [mm] , D = 47 [mm] , B = 12 [mm] , seria 6005

Pentru arborele 3
d = 35 [mm] , D = 62 [mm] , B = 14 [mm] , seria 6007

3.5 Etanşări (simeringuri) STAS 7950/2 - 72

Pentru arborele 1
d = 20 [mm] , D = 42 [mm] , h = 7 [mm]
 Pag. 22

Pentru arborele 3
d = 35 [mm] , D = 57 [mm] , h = 7 [mm]

3.6 Calculul penelor STAS 1004 -81

Alegerea penelor pentru asamblări fixe.

4M t
lc  [mm] ;
d  h   ac
4M t
 ac    as ;
  h  lc

 ac  50[ N ]
mm 2 ;

Pentru arborele 1:
0 0
d=20[mm]; b  60, 03 [mm]; h  6 0, 03 [mm]; l=14…70[mm];
4  Mt1 4  26.000
l   l c1   18 mm
c1
d1  h1   ac 20  6  50
Pentru arborele 2:
0 0
d=25[mm]; b  80, 036 [mm]; h  70, 090 [mm]; l=18…90]mm];
4  Mt 2 4  58.000
l   lc 2   27 mm
c2
d 2  h2   ac 25  7  50
Pentru arborele 3:
0 0
d=35[mm]; b  10 0, 036 [mm]; h  8 0, 090 [mm]; l=22…110]mm];
4  Mt 3 4  137.400
l   lc 3   40 mm
c3
d 3  h3   ac 30  8  50
 Pag. 23

BIBLIOGRAFIE

1.Năsui, V. Proiectarea variatoarelor de turaţii pentru maşini unelte,

Editura RISOPRINT,Cluj-Napoca, 2002;
2.Năsui, V.
3.Catalog de rulmenţi, Bucureşti M.I.C.M., 1976;
4.Organe de maşini, Colecţia S.T.A.S., Editura Tehnică. Bucureşti, 1983;
5.Vaida, A.; Botez,E. ş.a. Proiectarea maşinilor-unelte. Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1980.