Masina de Gaurit Radiala

Student : Marginean Iosif-Daniel

Inginerie Industrială , Anul 3 Alba-Iulia

Indrumator proiect: Prof. Dr. Ing. Popa Anton

 Cuprins

 PARTEA SCRISA

Tema de proiect..................................................................................................4
CAPITOLUL I

Memoriu Tehnic................................................................................................5
1.1. Consideraţii generale privind proiectarea Maşinilor-Unelte…….5 1.2.
Aspecte generale ale Maşinilor de Găurit Radiale……………………6
1.3.Descrierea funcţionari maşinii de găurit……………………………….7
1.4. Condiţii de montare si protecţie………………………………………..8
1.5. Rodajul şi services-ul maşini de găurit………………………………...9
1.5.1. Întreţinerea maşini de găurit…………………………………..9
1.5.2. Services-ul maşini de găurit…………………………………..10
1.6. Norme privind protecţia muncii la maşina de găurit radială………10

CAPITOLUL II.

Memoriu Justificativ de Calcul .....................................................................11

2.1.Date de proiectare………………………………………………………11

2.2.Schema bloc si reteaua structurala…………………………………….11

 PARTEA DESENATA

I. Desen de Ansamblu
II. Desen de Executie

 Bibliografie........................................................................................31
 Să se proiecteze lanţul cinematic principal de la maşina de găurit radiala având
urmatoarele caracteristici :
Z=6 numarul treptelor de turaţie;
nm i n =105rot/min
Φ=1.32 raţia seriei geometrice;
P=5.5 KW puterea motorului electric.

Se cer urmatoarele:
1. Memoriul tehnic de prezentare;
2. Memoriul justificativ de calcul:
-calculul cinematic;
3. Desen de ansamblu (în secţiune desfaşurată a lanţului cinematic);
4. Desenul de execuţie al arborelui principal sau a unui arbore reprezentativ.

I .MEMORIU TEHNIC

1.1 Consideraţii generale privind proiectarea Maşinilor-Unelte:

Proiectarea unei maşini-unelte noi impune o bună cunoaştere a caracteristicilor şi

performanţelor utilajelor similare în exploatare, a soluţilor cinematice şi constructive, a
realizărilor celor mai bune şi a tendinţelor pe plan mondial.

Maşina-unealta proiectată trebuie să răspundă intregal prescripţiilor cerute prin tema de

proiectare. Prin construcţia maşinii se va asigura posibilitatea de alegere a unui regim de
găurire cât mai apropiat de cel optim. Maşina-unealta trebuie să fie astfel proiectată, încât să
permită utilizarea unor regimuri de găurire intensive. O atenţie desebită se va acorda
automatizării, astfel încât să se reducă timpii auxiliari, să se elimine subiectivitatea
muncitorului şi solicitarea fizică si psihică a acestuia.

Proiectantul trebuie, de asemenea, să urmarească ca maşina-unealta să se realizeze cu un

preţ de cost cât mai redus. In consecinţă, pisele componente şi întreaga maşină se vor
proiecta cu o greutate cât mai redusă, economisindu-se în special materialele scumpe şi cele
deficitare.
În proiectarea pieselor trebuie să se ţina seama şi de tehnologia prelucrăriilor , evitându-se
construcţiile netehnologice, dificil de realizat sau cele care necesită consum mare de
material şi energie în procesul de prelucare. Montajul subansamblelor şi asamblarea întregii
maşini trebuie, de asemenea, să se realizeze uşor, cu cheltuieli minime de manoperă, timp şi
energie.

Utilajul trebuie să-şi păstreze timp îndelungat caracteristicile tehnice şi economice iniţiale.
Proiectul va conţine elemente care să asigure o protecţie eficientă a maşinii la eventuale
suprasolicitări, comenzi greşite etc. Prin prevederea unei accesibilităţi uşoare în cazul unor
intervenţii, se va urmări ca reparaţiile să se efectueze rapid şi cu cheltuieli minime.
O atenţie deosebită se va acorda esteticii maşinii-unelte, pentru realizarea unui climat
de muncă plăcut şi asigurarea competivităţii şi din acest punct de vedere.

Proiectantul trebuie să ţina seama şi de seria în care urmează să se producă maşina-unealta

proiectată. Astfel, dacă maşina reprezintă unicat sau urmează să se producă într-un numar
mic de bucăţi, pisele componente vor fi astfel concepute încât să poată fi fabricate cu o
dotare tehnică minimă.

1.2. Aspecte generale ale Maşinilor de Găurit Radiale:

Maşinile de găurit utilizează ca operaţie de bază burghierea, dar prin utilizarea unor
scule adecvate se realizează la fel de comod operaţii ca: lărgirea, alezare, adâncirea,
zencuire, filetare,etc.

Fig.1
 Maşinile de găurit se clasifica astfel:
 de banc;
 cu coloană;
 cu montant şi coloană;
 cu cap revolver;
 cu cap multiax;
 radială;  în coordonate;

 de găurit adânc.

Aceste maşini sunt destinate prelucrării găurilor în piese de dimensiuni mari (batiuri,
carcase, etc.). Forma constructivă caracteristică a acestor maşini se prezintă în continuare.
Aceste maşini se compun dintr-o placă de bază 1, care susţine coloana 2 şi braţul 3. Pe
ghidajele braţului 3, se deplasează capul de găurit 4. Piesa de găurit se poate fixa, în funcţie
de dimensiunile acesteia, pe masa maşinii 5, sau pe placa de bază 1.

1.3.Descrierea funcţionari maşinii de găurit:

În figura de mai jos sunt reprezentate principalele subansamble ale unei maşini de
găutit radială. Placa de baza PB susţine coloana CL şi masa ML pe care se fixează
semifabricatul. Semifabricatele mari se prind direct pe placa de bază. Pe coloana CL
glisează în direcţie verticală braţul BR. Această mişcare este realizată printr-un mecanism cu
şurub si piulţă MSP acţionat de motorul electric ME2 fixat pe coloană. Coloana este formată
dintr-o parte centrală tronconică PCT, fixată pe placa de bază, şi o parte exterioară tubulară
care se poate roti împreună cu braţul BR într-un sens sau altul cu 360 de grade.
Această mişcare de reglare se face manual, după care coloana se blochează cu ajutorul unei
frâne montate la baza coloanei. În lungul braţului BR, pe ghidajele GD se poate deplasa
manual capul de găurit CG, în care sunt montate mecanismele cutiei de viteze şi de avansuri.

Aceste mecanisme acţionate de motorul electric ME1, transmite arborelui principal

AP mişcarea principală de rotaţie şi mişcarea de avans axial. După executarea mişcărilor de
potrivire, se blochează coloana, braţul pe coloană şi capul de găurit pe braţ. Prin aceasta se
mareşte rigiditatea sistemului şi în consecinţă precizia de găurit.

1.4. Condiţii de montare si protecţie:

Înainte de montarea piselor în cutia de viteze a maşini de găutit, acestea vor fi

curăţate, spălate şi suflate cu aer comprimat. La montare se va respecta limitele toleranţelor
prescrise, toate cotele indicate în documentaţia de execuţie.

Toate suprafeţele nefuncţionale se vor vopsi, iar suprafeţele interioate care intră în
componenţa cutiei de viteze vor fi curăţite. În timpul operaţiei de montare a subansamblelor
şi a pieselor principale se va lua măsurile necesare în vederea evitări loviturilor, precum şi a
montări corecte a pieselor ( rulmenţi, manşetele de rotaţie, roţi dinţate, etc.).

Suprafeţele prelucrate mecanic se protejează înpotriva coroziuni prin vopsele

anticorozive. De asemenea se va ţine cont de suprafeţele de ghidare şi deplasare care se vor
unge cu ulei.
 1.5. Rodajul şi services-ul maşini de găurit:

1.5.1. Întreţinerea maşini de găurit:

Pentu menţinerea maşinilor –unelte în stare de funcţionare normală, cu indicatorii

tehnico-economici în limitele prevăzute, este necesară întreţinerea zilnică a acestora.
O importanţă deosebită în intreţinerea maşinilor-unelte o are ungerea organelor în
mişcare. De asemenea, este necesar ca sistemele automate să asigure debitul necesar de ulei.
De asemenea, ungerea pe cale manuală, în locurile prevăzute de cartea maşinii trebuie să se
facă la timp, cu lubrifianţii indicaţi şi în cantitaţile necesare. Lubrifiantul folosit trebuie să
corespundă condiţiilor impuse de constructor. Se vor folosi uleiuri şi unsori de origine
minerală. Ungerea se va face în funcţie de cele 3 grupe mari de organe: lagăre, angrenaje,
cuplu sanie-ghidaj. Întreţinerea zilnică constă în înlăturarea aşchiilor, a particulelor
abrazive de pe ghidaje, a menţinerii rigidităţii asamblărilor prin strângerea suruburilor când
acestea se slăbesc, fără aşteptare reparaţilor planificate.

1.5.2. Services-ul maşini de găurit:

Menţinerea permanentă a maşinii în stare de funcţionare normală cu indici

tehnicoeconomici în limitele prevăzute de proiectant, mărirea duratei de funcţionare şi
reducerea opririlor din cauza apariţiei anumitor defecţiuni, pot fi realizate numai prin
sistemul de reparaţii preventive planificate, care cuprinde: revizii tehnice, reparaţii curente,
si reparaţii capitale. Prin revizie tehnică, care se efectuează de obicei înaintea unei reparaţii
curente sau capitale, se determină starea tehnică a maşinii şi remedierile ce urmează să se
execute cu ocazia primei reparaţii. În cadrul reviziei tehnice se execută şi operaţii de reglare
a jocurilor, strângerea suruburilor sau unele reparaţii mărunte, care să asigure funcţionarea
maşinii-unelte până la reparaţie. Se verifică de asemenea precizia privind funcţionarea
maşinii la mers în gol şi în sarcină. Reparaţiile curente cuprind intervenţiile care se execută
periodic şi au ca scop eliminarea efectelor negative cauzate de uzură, prin înlocuirea sau
recondiţionarea pieselor respective. Principalele operaţii ce le conţine o reparaţie curentă
sunt:
• demontarea;
• recondiţionarea;

• eliminarea jocurilor care depasesc limitele admisibile;  montarea si verificarea.

Reparaţiile capitale se efectuează cu scopul refacerii complete a capacităţi de
prelucrare, a preciziei şi a celorlalte caracteristici funcţionale iniţiale. Aceste reparaţii
cuprind, înlocuiri şi recondiţionări la toate piesele şi subansamblelor supuse uzurii şi
oboselii. Maşina se demonteaza complet, se spală, în unele cazuri concomitent cu reparaţia
capitală se execută şi modernizarea maşinii.

1.6. Norme privind protecţia muncii la maşina de

găurit radială:

Înainte de începerea lucrului se va controla amănunţit starea tehnică a maşini.

Se va fixa bine piesa pe masa maşini de găurit. Hainele să fie bine încheiate şi strânse
pe corp, iar părul să fie acoperit.

Se vor folosi în timpul lucrului ochelari de protecţie sau ecranul de protecţie.

Se va opri maşina când se fixează sau se va scoate piesa din dispozitiv.
Se va opri maşina cînd trebuie să se execute masurători sau se traseze unele repere.
Nu se va curăţa spanul cu mâna, se va folosi cârligul sau pensula, nu se va schimba
turaţia maşini de găurit în timpul lucrului.

Se va opri maşina la: -părăsirea locului;

-la întreruperea curentului electric;
-cazul de defecţiune a motorului de antrenare.
Se va opri maşina în cazul în care se va constata o defecţiune şi se va anunta imediat
maiestru.

Protecţia operatorului uman are în vedere atât, reducerea efortului fizic depus cât şi
protecţia contra accidentelor, fiind reglementată prin legi si normative. Aşchiile, particulele
abrasive, desprinderea unei piese în mişcare de rotaţie, electrocutarea, sunt principalele
surse de accidentare a operatoriilor pe maşinile de găurit radiale.
 II.MEMORIU JUSTIFICATIV DE CALCUL

Masina de gaurit radiala

2.1.Date de proiectare

Z =6 Numarul de trepte de turatie a cutiei de viteze al masinii de frezat in consola ;

Nmi n =105 Turatia motorului [Rot/min];

Φ=1.32 Ratia seriei geometrice a turatiilor;

P = 5.5 kw Puterea N transmisa prin lantul cinematic principal.

Determinarea ecuatiei structurale:

In cadrul acestui proiect avem trei grupe: a1,a2 si a3 care au:

Z = 6 = 3*2 a1=3 a2=2

2.2.Schema bloc si reteaua structurala:

Schema bloc:
Retea structurala cu salt crescator:

Diagrama de turatii:

Memoriu justificativ de calcul

P=5,5 [KW

nm i n =105 [rot/min]
Φ=1.32
Z=6
Schema cinematica si diagrama de turatii
Am ales motor GN2ED 132 MS 4 , care are o putere de
5.5[kw] si o turatie n=1500
 U
c
¿
n 1
n m
( 1− ε )
¿
5 50
150 0 ( 1− 0. 02 )
¿
1
2. 67

ε
¿
0.02

U
11
¿
Z 1
Z 1

U
12
¿
Z 3
Z 4

U
21
¿
Z5
Z 6

U
22
¿
Z 7
Z 8

U
31
¿
Z 9
Z 10

U
32
¿
Z 11
Z 12

S
1
¿
U 12
U 11
¿
Φ
¿
1. 32

S
2
¿
U 22
U 21
¿
2
Φ
¿
1 .7 4

S
3
¿
U 32
U 31
¿
Φ 3
¿
2 .2 9 9

Calculul numarului de dinții ale rotiilor dințate

U 1 1
¿
1
Φ
¿
1
1. 32
¿
10 0
13 2
¿
2 5
6 6
¿
Z 1
Z 2

1 z
U 12 = = 3
1 z4
z1+z2=25+66=91
z3+z4=2
91=k
25 = 91q 25 = 25q
z 1 = kq
25+ 66 91
66 = 91q 66 = 66q
z 2 = kq
25+ 66 91
 1 = 91q 1 = 45.5q
z 3 = z 4 = kq
1+1 2

Alegem q =2
→
z 1 = 50
z 2 = 132
z3
¿
z4
= 91
1 1 = 100 = 25 = z 5
U21 = 2 =
φ 1.74 174 44 z6
z
U22 = 1 = 7
1 z8
z5
+¿ z 6
= 69
z7
+¿ z 8
=2
69=k
25 = 69q 25 = 25q
z 5 = kq
25+ 44 69
44 = 69q 44 = 44q
z 6 = kq
25+ 44 69
1 = 69q 1 = 34.5q
z 7 = z 8 = kq
1+1 2
Aleg q =2
→
z 5 = 50
z 6 = 88
z7
¿
z8
= 69
U 31 = 1 = 1 100 = 25 = z9 → z 9 = 25
φ3 2.29 229 57.25 z 10

z 10 =57.25
Dimensionarea roțiilor dințate
P=5.5 [kw]
nm=1500 [rot/min]
Se considera:-randamentul rulmentiilor- ηr ul =0.99
-randamnetul angrenajului- η =0.98
a ng
-randamentul curelelor- ηc =0.94
Alegem din STAS 822-82 modulul m=2
P1 =P1* ηc * ηa n g r = 7,5*0,94*0,98 = 6,909 [kw]
= 30¿ 6,909 = 9323,383 [N*mm]
Mt1
¿
30 ¿ P 1
π ¿ n1 3,14 ¿708
Calculul dimensional al rotiilor dintate:
d1=m*z1=2*50=100[mm]
da1=d1+2m=100+4=104[mm]
df1=d1-2,5*m=95[mm]
d2=m*z2=2*80=160[mm]
da2=d2+2m=160+4=164[mm]
df2=d2-2,5*m=159[mm]
d3=m*z3=2*32=64[mm]
da3=d3+2*m=68[mm]
df3=d3-2,5*m=63[mm]
d4=m*z4=2*32=64[mm]
da4=d4+2*m=68[mm]
df4=d4-2,5*m=63[mm]
Distanta dintre axe
d 1+d 2
a1= ¿ 2 = 130[mm]
¿
b1=12[mm]
d5=m*z5=2*50=100[mm]
da5=d15+2m=104[mm]
df5=d15-2,5m=99[mm]
d6=m*z6=2*128 =256[mm]
da6=d6+2m=260[mm]
df6=d6-2,5m=251[mm]
d7=m*z7=2*90=180[mm]
da7=d7+2m=184[mm]
df7=d7-2,5m=179[mm]
d8=m*z8=2*90=180[mm]
da8=d8+2m=184[mm]
df8=d8-2,5m=179[mm]
Distanta dintre axe:
d 5+ d 6
a2= 2
178 [mm]
¿
b2=14[mm]
 d9=m*z9=2*25=50[mm]
da9=d9+2m=54[mm]
df9=d9-2,5m=49[mm]
d10=m*z10=2*102=204[mm]
da10=d10+2m=208[mm]
df10=d10-2,5m=203[mm]
d 9 + d 10
a2= 2
127 [mm]
¿
b2=16 [mm]

Bibliografie :

Cursuri Masini si Echipamente de Fabricatie – Constantin Pop Proiectarea

Masinilor Unelte - Andrei Albu,M.Cretu,Ed.Tehnica, 1986 Cartea cu
Rulmenti , I.

• Organe de Masini , colectia STAS-uri

• Tolerante si ajustaje , Ed.ITU

Programe Utilizate:
Mathcad15, AutoCAD 2009