Sunteți pe pagina 1din 7

13

Lucrarea nr. 1

CUNOAŞTEREA ŞI REGLAREA PRESELOR


MECANICE CU EXCENTRIC

1.1. Scopul lucrării

Lucrarea îşi propune cunoaşterea particularităţilor constructive şi funcţionale


ale preselor mecanice cu excentric şi al modulului de reglare a acestor prese în
vederea efectuării în condiţii optime a operaţiilor de presare la rece.

1.2. Consideraţii teoretice

Datorită gamei largi de posibilităţi tehnologice şi productivităţii ridicate, presele


mecanice constituie în prezent cea mai importantă grupă de maşini pentru
prelucrarea metalelor prin presare la rece. Presele mecanice cu excentric (sau
manivelă) pot fi utilizate practic, pentru executarea majorităţii operaţiilor de presare
la rece, însă se recomandă în special pentru operaţii de ştanţare.
Presele mecanice cu simplă acţiune au un singur element executor numit
culisor sau berbec, de care se prinde partea mobilă a ştanţei sau matriţei.
Structura cinematică a preselor mecanice cu excentric este relativ simplă. În
fig.1.1 este prezentată schema cinematică a unei prese cu excentric cu simplă
acţiune, având arborele principal dispus perpendicular pe faţa frontală a presei, iar în
fig.1.2 se prezintă schema cinematică a unei prese mecanice cu excentric având
arborele principal dispus paralel cu faţa frontală a presei.
Motorul electric 1, transmite mişcarea cu ajutorul curelelor trapezoidale 2, la
volantul 3, de la care este preluată prin cuplajul 4, de către arborele principal 5. Prin
rotirea arborelui principal 5 prevăzut cu un excentric, este pusă în mişcare biela 7,
care antrenează berbecul 9 al presei. În zona excentrică a arborelui principal se află
o bucşă excentrică 6, ce se prinde pe arborele principal printr-un cuplaj cu gheare.

Fig.1.1. Presa cu arborele principal Fig.1.2. Presa cu arborele principal


perpendicular pe faţa frontală paralel cu faţa frontală
14 UTILAJE ŞI ECHIPAMENTE DE PRODUCŢIE
- LUCRĂRI DE LABORATOR -

La berbecul 9, mişcarea se transmite prin intermediul bielei 7 şi a şurubului 8,


care are rolul şi de a regla poziţia berbecului în raport cu masa presei. Pe arborele
principal se mai află şi frâna 10, care are rolul de a opri berbecul în punctul mort
superior.
Pentru a putea analiza modul în care funcţionează şi trebuie utilizate presele
cu manivelă se consideră schema mecanismului bielă-manivelă (fig.1.3.a), care stă
la baza construcţiei acestei prese.
R
Se obişnuieşte să se noteze raportul =
λ, care pentru presele
L
1 1 
mecanice se limitează în intervalul λ
= ... 
. Cursa totală se obţine cu
4 2
0 
relaţia:
h = 2 R, (1.1)

iar pentru o anumită poziţie:

[
h α ≃ R  1 
λ
4 λ
− cos α   cos  2 α ⋅¿
4 (1.2)]
¿

Viteza de deplasare a berbecului rezultă din expresia:

 λ 
vα≅Rω
in α
s +s in 2α
, (1.3)
 2 
unde ω este viteza unghiulară (ω = π n/30).
Forţa disponibilă la berbecul presei se determină cu relaţia:

F
F= t ⋅ (1.4)
sin α
Din figura 1.3.b rezultă că la coborârea berbecului presei, forţa are valoarea
minimă pentru α = 90°, după care, pentru α < 90° forţa creşte, tinzând teoretic spre
infinit la α = 0°. Întrucât forţa tangenţială Ft la manivelă este constantă, la acest tip de
presă există riscul suprasolicitării la unghiuri mici ale manivelei, la o reglare sau
exploatare neraţională. Pentru aceasta se consideră că forţa nominală a presei F n,
are acea valoare care corespunde unui unghi al manivelei α = 30°. Această valoare
nu va trebui să fie depăşită niciodată în exploatare.
Pentru a putea exploata corect presa este necesar să se verifice dacă
diagrama de variaţie a forţei de deformare se înscrie în spaţiul forţei disponibile a
presei (fig.1.4).
Conform acestei figuri rezultă faptul că, presa cu manivelă este utilizată
raţional pentru operaţii de tăiere (1) şi îndoire cu calibrare (2), la care maximul forţei
de presare apare pentru α ≤ 30°.
La operaţiile de ambutisare (3), la care sunt necesare curse lungi ale
berbecului presei, deformarea va începe la unghiuri mari ale manivelei
(α = 70...80°), pentru care forţa disponibilă a presei este mult mai mică decât cea
nominală. În acest caz, din relaţia 1.4 şi ţinând cont că F n=Ft/2 (deoarece Fn se
atinge la α=30°), forţa disponibilă a presei se va calcula cu expresia:
CUNOAŞTEREA ŞI REGLAREA PRESELOR 15
MECANICE CU EXCENTRIC

Fn
F= (1.5)
2 sin α

Fig.1.3.Mecanismul mişcării principale Fig.1.4. Curba de variaţie a forţei

(a) şi variaţia forţei de lucru (b) disponibile

1.3. Utilaje şi materiale folosite

Pentru realizarea lucrării se va folosi o presă cu excentric cu simplă acţiune


tip PAI-40A, având schema cinematică ca în fig.1.2.
Caracteristicile tehnice principale sunt:
- forţa nominală, Fn = 40 tf = 400 kN;
- numărul de curse duble pe minut, n = 160;
- cursa minimă a berbecului, hmin = 10 mm;
- cursa maximă a berbecului, hmax= 120 mm;
- puterea motorului, N = 5,5 kW;
- reglarea lungimii bielei, b = 60 mm;
- distanţa maximă între masă şi berbec, când acesta se află în punctul
mort superior PMS şi lungimea minimă a bielei, fără placa de înălţare,
H1 = 280 mm (fig.1.5);
- distanţa minimă între masă şi berbec la PMI, lungimea maximă a bielei şi cu
placă de înălţare, H2 = 140 mm;.
- dimensiunile mesei 630 x 450 mm;
- locaşul din berbec pentru prinderea sculei, d = 40 mm, e = 90 mm;
- grosimea plăcii de înălţare, h = 80 mm;
- distanţa între axa berbecului şi batiu, m = 220 mm;
- diametrul găurilor de trecere din masa presei, d 1 = 200 mm şi din placa de
înălţare, d2 = 100 mm.
16 UTILAJE ŞI ECHIPAMENTE DE PRODUCŢIE
- LUCRĂRI DE LABORATOR -

Fig.1.5. Unele caracteristici geometrice ale preselor mecanice cu excentric

Pentru a asigura condiţiile funcţionale şi tehnologice necesare executării unei


game cât mai largi de operaţii de presare la rece, ansamblul cinematic al preselor cu
excentric este prevăzut cu sisteme pentru reglarea lungimii şi poziţiei cursei.
După cum s-a arătat, cursa h a berbecului presei este dată de relaţia (1.1)
adică, h = 2 R. Rezultă că, reglarea lungimii cursei berbecului se obţine prin
reglarea razei R a manivelei.
Reglarea razei manivelei la presa cu excentric tip PAI-40A (fig.1.6), se
realizează cu ajutorul unei bucşe excentrice 1, prin rotirea ei pe excentricul arborelui
principal 2. Biela 3 fiind asamblată pe bucşa excentrică 1, va realiza o cursă mai
mare sau mai mică a berbecului, în funcţie de lungimea Rx a razei. Aceasta se
determină pe baza schemei din figura 1.6. şi se calculează cu relaţia :

R x = e12 +e 2
2 −2e1e 2 cos ϕ (1.6)

în care e1 - este excentricitatea arborelui;


e 2 - excentricitatea bucşei.
Rezultă că în funcţie de poziţia bucşei excentrice 1 pe arborele excentric 2,
adică, de valoarea unghiului ϕ, raza manivelei poate lua valori între limitele:
h ax
Rm ax = e1 + e 2 =m câ n d ϕ =
2
180°; (1.7)
CUNOAŞTEREA ŞI REGLAREA PRESELOR 17
MECANICE CU EXCENTRIC

h in
Rm
in =e2 −
e1 =m c
ând ϕ
=0
2
. (1.8)

Fig.1.6. Reglarea lungimii cursei berbecului

Practic, pentru presele tip PAI-40A reglarea lungimii cursei berbecului


(fig.1.6), se face astfel :
- se introduce o cheie specială în crestătura cepului 4, deblocând cepul;
- prin rotirea cheii se deplasează inelul de cuplare 5 realizând decuplarea
ghearelor dintre inelul 5 şi bucşa excentrică 1;
- se roteşte bucşa excentrică 1 cu ajutorul unui dorn până la cursa dorită;
- se roteşte cheia în sens invers readucând inelul 5 în poziţie de cuplare cu
bucşa excentrică 1.
Posibilităţile tehnologice ale presei sunt legate şi de executarea cursei în
diferite zone ale spaţiului dintre masă şi berbec. Pentru reglarea poziţiei cursei
(fig.1.7) se desface şurubul de fixare 1 cu o spiră şi cu ajutorul cricului 2 se roteşte
tija bielei 3. In funcţie de sensul de rotaţie berbecul 4 se ridică sau se coboară.
Există astfel posibilitatea montării pe presă a unor ştanţe sau matriţe cu înălţimea H
într-o gamă mai mare de dimensiuni.
Dispozitivele de presare la rece se proiectează în concordanţă cu
caracteristicile tehnice ale preselor pe care vor lucra. Din figura 1.5 rezultă că
înălţimea utilă a dispozitivului în poziţie închisă, trebuie să se încadreze între
înălţimea utilă maximă H1 şi înălţimea utilă minimă H2 a presei. De obicei se
consideră:
18 UTILAJE ŞI ECHIPAMENTE DE PRODUCŢIE
- LUCRĂRI DE LABORATOR -

H2 +
0 m
1 m ≤
H≤H1 −
5m
m (1.9)

Pachetul inferior de plăci al


dispozitivului se fixează pe masa presei cu
ajutorul unor bride şi şuruburi, folosind
canalele acesteia. Pachetul superior de plăci
se fixează în berbecul presei prin intermediul
cepului, a cărui dimensiuni trebuie să
corespundă cu cele din berbec.
In concluzie, la reglarea presei cu excentric
se impun următoarele operaţii:
- se studiază în funcţie de H, dacă este
necesară placa de înălţare şi se acţionează
în consecinţă;
- se stabileşte mărimea cursei de lucru pe
baza datelor tehnologice şi se reglează
corespunzător;
- se coboară berbecul la punctul mort
inferior acţionând manual mecanismul
mişcării principale;
- se scurtează lungimea bielei până ce
dispozitivul de presare se poate introduce
uşor pe masa presei (dispozitivul se
introduce în stare închisă);
- se coboară berbecul, din şurub, până ce
intră cepul în locaşul său şi se blochează cu
ajutorul şurubului din berbec;
- placa de bază se fixează pe masa presei
cu ajutorul bridelor;
- se reglează definitiv din şurubul bielei
poziţia de închidere a dispozitivului de
presare la rece.
Fig.1.7. Reglarea poziţiei cursei

1.4. Modul de lucru

Lucrarea se va desfăşura în următoarea succesiune:


- se vor identifica pe baza schemei din figura 1.2 mecanismele şi elementele
constructive ale presei;
- se vor identifica mecanismele de reglare a mărimii cursei şi a poziţiei
acesteia;
- se montează pe presă un dispozitiv de presare la rece efectuând toate
reglajele necesare funcţionării corecte;
- cunoscând cursa reglată h, se va calcula raza manivelei R folosind
relaţia (1.1);
CUNOAŞTEREA ŞI REGLAREA PRESELOR 19
MECANICE CU EXCENTRIC

- se va măsura lungimea bielei L şi se va calcula folosind relaţiile (1.2) şi (1.3)


cursa hα şi viteza berbecului vα pentru α = 30°, poziţie în care se consideră aplicată
forţa nominală a presei Fn;
- folosind relaţiile (1.7) şi (1.8) se vor calcula excentricitatea arborelui e1 şi
excentricitatea bucşei e 2 .

1.5. Prelucrarea şi interpretarea rezultatelor. Concluzii

Rezultatele obţinute se vor centraliza în tabelul 1.1.

Tabel 1.1

Nr. Denumi-
crt. rea H h L R λ h30 v30 e1 e2 OBS
dispo- [mm] [mm] [mm] [mm] [-] [mm] [mm/s] [mm] [mm]
zitivului
montat (rel. 1.2 ) (rel. 1.3 ) (rel. 1.7 şi 1.8)