2.2.

Metoda graficǎ
În metoda graficǎ, rezistenţa şi reactanţa normate ale sarcinii necunoscute
se deduc direct din diagrama circularǎ, cu ajutorul parametrilor mǎsuraţi σ şi δ.
Concomitent se determinǎ amplitudinea şi faza coeficientului de reflexie.
Pe diagrama circularǎ punctele de minim ale impedanţei (corespunzǎtoare
punctelor de minim ale distribuţiei) sunt situate pe semidiametrul real negativ
(φw = φΓ + 2 βzm = π) , la intersecţia acestuia cu cercul corespunzǎtor valorii
mǎsurate a lui σ. Prin deplasarea în lungul cercului de σ constant se poate
determina impedanţa în orice punct de mǎsurǎ , deci şi la capǎtul ei.
Practic , pentru reprezentarea pe diagramǎ a punctului figurativ al sarcinii
necunoscute , se determinǎ întâi poziţia razei prin rotire faţǎ de semiaxa realǎ
negativǎ cu numǎrul de diviziuni δ/λg corespunzǎtor. Se intersecteazǎ apoi
aceastǎ razǎ cu cercul σ constant respectiv. Punctul astfel obţinut permite
determinarea impedanţei normate sau a coeficientului de reflexie.Valorile
normate ale rezistenţei şi reactanţei sunt citite pe cercurile de rezistenţǎ
constantǎ , respectiv de reactanţǎ constantǎ , care trec prin acest punct.
Coeficientul de reflexie , în modul şi fazǎ ,este determinat de distanţa punctului
la origine şi de unghiul mǎsurat faţǎ de originea de fazǎ a diagramei (semiaxa
realǎ pozitivǎ). Se considerǎ raza cercului exterior al digramei circulare de
valoare unitarǎ.
Pe diagramele circulare folosite la mǎsurarea impedanţelor sunt notate
direct sensurile în care trebuie fǎcutǎ rotaţia , în funcţie de sensul deplasǎrii
minimelor pe linia de mǎsurǎ faţǎ de planul de referinţǎ echivalent (în sens
trigonometric , dacǎ deplasarea este cǎtre generator)

3.Desfǎşurarea lucrǎrii

3.1.Se deseneazǎ schema instalaţiei de mǎsurǎ.

3.2.Se regleazǎ frecvenţa generatorului la valoarea f=8.88GHz. Se mǎsoarǎ

lungimea de undǎ în ghid . Valoarea necesarǎ este λg=50 ±1 mm. Se determinǎ
poziţia unui plan de referinţǎ echivalent planului de referinţǎ al sarcinii (planul
de contact între linia de mǎsurǎ şi sarcinǎ).Se ţine cont de distanţa între planul
de referinţǎ şi planul plǎcii de scurtcircuitare.

3.3.Se calculeazǎ, urmând indicaţiile din Anexa 1, impedanţa sarcinii reglabile

formate din dispozitivul de adaptare cu trei şuruburi şi terminaţia adaptatǎ ,
pentru câteva seturi de valori ale înǎlţimii şuruburilor , alese din tabelului T1.

3.4.Se mǎsoarǎ , cu ajutorul liniei de mǎsurǎ, impedanţa aceleiaşi sarcini ,

pentru fiecare set de valori ale înǎlţimilor şuruburilor. Rezultatele experimentale
se trec în tabelul T2.

1
3.5.Se comparǎ valorile calculate cu cele mǎsurate ale impedanţei normate

Tabelul T1
Nr.set h1[mm] h2[mm] h3[mm]
1A 0 4,6 4,6
1B 4,6 4,6 0
2A 0 3,5 4,6
2B 3,5 4,6 0
3A 0 3 5
3B 3 5 0
4A 0 2,2 4,6
4B 2,2 4,6 0

4.Întrebǎri

4.1.La mǎsurarea impedanţelor , are importanţǎ care dintre minime a fost luat în
calcul (cel din dreapta sau cel din stânga planului de referinţǎ echivalent)?

4.2.Ce modificare apare la determinarea teoreticǎ graficǎ (Anexa 1) dacǎ

frecvenţa de lucru este diferitǎ de valoarea indicatǎ ?

4.3.Cum se modificǎ coeficientul de reflexie al unei sarcini când se schimbǎ

planul ei de referinţǎ? Dar impedanţa normatǎ?

2
 Tabelul T2 Analitic Grafic

Nr Poziţia Indicaţia Indicaţia Deplasarea Deplasarea Rezistenţa Reactanţa Rezistenţa Reactanţa

.set minimului minimǎ maximǎ minimului normatǎ a α max Normatǎ normatǎ normatǎ normatǎ
zmin α min α max δ = zmin−zo minimului σ = —— │Γ│ φΓ r x
│Γ│ φΓ
r x
[mm] [mV] [mV] [mm] δ/ λg α min
ANEXA 1

Dispozitivul de adaptare a impedanţei cu şuruburi

Acest dispozitiv este un tronson de ghid prevǎzut cu trei şuruburi reglabile (figura 1). El
poate transforma orice impedanţǎ complexǎ conectatǎ la ieşire într-o impedanţǎ
realǎ,egalǎ cu impedanţa de undǎ a ghidului . Reciproc , dacǎ la ieşire este conectatǎ o
terminaţie adaptatǎ, impedanţa ei poate fi transformatǎ într-o impedanţǎ complexǎ
arbitrarǎ.

1 3
2

h1 h2 h3

Linia de Terminaţie
mǎsurǎ adaptatǎ

L L L L

T T1 T2 T3 L=12,5mm

Fig.1.Dispozitiv de adaptare a impedanţelor.

Determinarea teoreticǎ a impedanţei normate (pentru seturile cu h1=0)

Tabelul 1
h1[mm] = 0 h2[mm]= h3[mm]=
σ1 = 1 σ2 = σ3 =
b1= 0 b2= b3 =
1.Se compleazǎ , pentru fiecare şurub , valoarea raportului de undǎ staţionarǎ σ cores-
punzǎtor înǎlţimii h (se utilizeazǎ graficul obţinut la lucrarea precedentǎ).Valoarea σ a
fost mǎsuratǎ pentru admitanţa formatǎ de terminaţia adaptatǎ , în paralel cu susceptanţa
capacitivǎ a şurubului, y=1+jb .Pe diagrama Smith , se poate determina pe cale graficǎ
valoarea lui b , astfel: se ia cu ajutorul compasului distanţa dintre centrul O şi punctul de
pe diametrul orizontal g = σ , se roteşte şi se intersecteazǎ cercul unitar în punctul M , de
coordonate g = 1 şi b.Se completeazǎ în tabel valorile susceptanţelor b astfel determinate.
Precizǎm cǎ susceptanţa şurubului este capacitivǎ (b > 0) dacǎ 0 < h < λ0 /4 [1]

2.Se determinǎ pe cale graficǎ impedanţa normatǎ în planul de referinţǎ (planul T) - fig.1
Pe diagrama Smith pentru admitanţe se reprezintǎ , pe cercul unitar , punctul A de
coordonate g = 1 , b = b3. Acesta reprezintǎ admitanţa normatǎ în planul T3 : yA=1+jb3
Deplasarea pânǎ în planul T2 înseamnǎ parcurgerea unui tronson de lungime L= λg/4,

1
adicǎ a unui tronson inversor de imitanţǎ. Admitanţa în planul T2 este reprezentatǎ de
punctul B , simetricul lui A faţǎ de centrul O al diagramei, yB=1/yA=gB+jbB În planul T2
se mai adaugǎ , în paralel , susceptanţa b2 a şurubului 2, astfel cǎ admitanţa totalǎ devine
(punctul C) yC= gB+j(bB+b2). Punctele B şi C se aflǎ pe diagrama Smith pe acelaşi cerc
gB=constant. De la planul T2 pânǎ la planul T de referinţǎ , se parcurge un tronson cu

lungimea 2L= λg/2 (tronson repetor de imitanţǎ), deoarece h1=0, astfel cǎ admitanţa
normatǎ în planul T este yC .
Impedanţa normatǎ corespunzǎtoare se poate obţine de asemenea pe cale graficǎ ,luând
punctul D , simetricul lui C faţǎ de centrul O.
Notǎ: Pentru seturile cu h3 = 0 , raţionamentul este similar ,cu deosebirea cǎ ultimul
tronson de linie , de la T1 la T este un tronson inversor de imitanţǎ.
Figura de mai sus corespunde setului 4A.