UNIVERSITATEA AL.I.

CUZA IASI
FACULTATEA DE MATEMATIC

A
LUCRARE DE DIZERTATIE
CONEXIUNI LINIARE,CURBE AUTOPARALELE
Coordonator Candidat
Conf.dr. Cezar ONICIUC Simona VASILACHE
Iulie 2012
Cuprins
1 Suprafet e regulate n R
3
2
1.1 licenta mea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2
1.2 Tangenta ntr-un punct al unei curbe regulate . . . . . . . . . . . 9
1.2.1 Suprafet e regulate n R
3
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
1.2.2 Schimbarea aprametrizarii pe o suprafata . . . . . . . . . . 20
1.2.3 Spat iul tangent la o suprafat a ntr-un punct al ei . . . . . 22
1.2.4 Planul tangent la o suprafata intr-un punct al ei . . . . . 24
1.2.5 Prima forma fundamentala . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
Bibliograe
1
Introducere
Aparit ia calculatoarelor din ce n ce mai performante cu vitez a mare de calcul
a permis aparit ia unei noi ramuri a informaticii si matematicii aplicate numit a
modelare geometrica.

In esent a modelarea geometrica creaza imagini foarte dele pentru obiecte din
realitate(de exemplu tomograi) sau permite obt inerea unor curbe sau suprafet e
ce satsfac anumite condit ii impuse de noi.
Modelarea geometric a este acum foarte utilizat a in: industrie (industria de
automobile,aviatica,etc) , stiint a (zic a, chimie,matematic a) arhitectura , c at si
n industria lmului. Multe scene din lmele SF , desene animate si reclame se
fac cu ajutorul imaginilor generate de calculator. Aceste imagini sunt obt inute
n baza unor algoritmi geometrici.
Elementele geometrice fundamentale pe care se bazeaz a Modelarea Geomet-
ric a sunt: punctul, curba, placa curb a si solidul 3 dimensional.

In lucrarea de
fat a sunt folosite primele dou a elemente, punctul si curba, si sunt studiate curbe
generate de o mult ime nit a de puncte, care sunt e puncte pe care curba le
interpoleaz a e puncte de control ale ei. Curbele studiate sunt curbe simple ,
adic a sunt date de funct ii polinomiale, sau polinomiale pe port iuni, sau funct ii
rat ionale.
Lucrarea este structurata n 3 capitole.

In primul capitol,Curbe regulate n spat iu , sunt amintiote rezultatele

fundamentale ce sunt necesare pentru nt elegerea materialului din capitolele
urm atoare. Unele rezultate sunt date cu demonstrat ii.

In capitolul doi ,intitulat Curbe Bezier, am detaliat tipurile curbelor Bezier

cuprinse n sase subcapitole.

In ultimul capitol, intitulat Curice Spline, am tratat problematica Cu-

bicelor Spline.
i
Capitolul 1
Suprafet e regulate n R
3
1.1 licenta mea
Denit ia 1.1 Numim curba parametrizata regulata de clasa C
m
n R
3
o funct ie
vectoriala : I R
3
de clasa C
m
, m 1, astfel ncat

(t) ,= 0, t I.
O curba parametrizat a regulata poate avea puncte multiple , adica t
1
,= t
2
dar (t
1
) = (t
2
). Totusi,avem:
Teorema 1.1 Fie : I R
3
o curba parametrizata regulata. Atunci oricare ar
t
0
I exista > 0 astfel ncat (t
0
, t
0
+ ) I si
/(t
0
,t
0
+)
este injectiva.
Demonstrat ie. Fie t
0
I xat arbitrar. Deoarece

(t
0
) ,= 0 rezulta ca x/(t
0
) ,=
0 sau y/(t
0
) ,= 0 sau z/(t
0
) ,= 0, unde (t) ,= (x(t), y(t), z(t)). Presupunem c a
x/(t
0
) ,= 0 . Atunci x/(t) are semn constant pe o vecinatate a lui t
0
, (t
0
, t
0
+),
si prin urmare x(t) este strict monoton a pe (t
0
, t
0
+) deci este injectiv a. Prin
urmare si
/(t
0
,t
0
+)
este injectiva.
Propozit ia 1.1 Fie : I R
2
, (t) = (x(t), y(t)), o curba parametrizata regu-
lata plana. Presupunem ca

(t) = 0, y(t) > 0 , t It

0
, si x(t) < 0, t < t
0
.
Atunci exista > 0 astfel ncat x(t) > 0 , t (t
0
, t
0
+ ).
Demonstrat ie. Din (t
0
) = 0. Prin urmare t
0
este un punct de minim pentru
t y(t) si deci y/(t
0
) = 0. Cum y/(t
0
) ,= 0 va rezulta ca x/(t
0
) ,= 0, de unde
obt inem ca t x(t) este strict monoton a pe o vecin atate a lui t
0
. Dar x(t) < 0 =
x(t
0
), pentru t < t
0
, prin urmare t x(t) este strict cresc atoare pe o vecin atate
a lui t
0
,si cu aceasta demonstrat ia se ncheie.
Mai mult,

(t
0
) = (x/(t
0
), 0) si , dup a vom vedea mai tarziu,axa O
x
este
tanent a la an t
0
.
2
Teorema 1.2 Fie : I R
2
, (t) = (x(t), y(t)), o curba parametrizata regulata
plana si t
0
I. Presupunem ca x/(t
0
) ,= 0. Atunci exista
1
,
2
> 0 si exista
h : (x(t
0
)
2
, x(t
0
) +
2
) R astfel ncat:
(t
0

1
, t
0
+
1
) = (x, h(x)) : x (x(t
0
)
2
, x(t
0
) +
2
) = Graf h.
Demonstrat ie. Din ipoteza x/(t
0
) ,= 0 rezulta c a exista
1
> 0 astfel nc at
x/(t
0
) ,= 0, t (t
0

1
, t
0
+
1
). Prin urmare exista
2
> 0 astfel nc at x(t
0

1
, t
0
+
1
) = (x(t
0
)
2
, x(t
0
) +
2
) si
x : (t
0

1
, t
0
+
1
) (x(t
0
)
2
, x(t
0
) +
2
)
este difeomorsm. Pentru x (x(t
0
)
2
, x(t
0
) +
2
), t = t(x) si
y = y(t) = y(t(x)) = h(x),
unde h : (x(t
0
)
2
, x(t
0
) +
2
) R, h = y x
1
.
Fie acum : J I un difeomorsm de clas a C
m
, unde I si J sunt intervale
deschise din R. Atunci, prin denit ie , este biject ie iar si
1
sunt de clas a
C
m
; = (s) si /(s) ,= 0, s J. Cum / este continu a, avem e / > 0 pe J,
e / < 0 pe J. Prin urmare este strict cresc atoare , e strict descrescatoare.
Avem urm atorul rezultat cunoscut:
Propozit ia 1.2 Fie : I R o aplicat ie de clasa C
1
cu

(t) ,= 0, t I, unde
I este un interval deschis din R. Atunci (I) este un interval deschis din R, iar
: I (I) este un difeomorsm.
Propozit ia 1.3 Orice interval I din R ,nu neaparat deschis, este difeomorsm
cu unu din urmatoarele trei intervale [0, 1] , (0, 1) si [0, 1) .
Demonstrat ie. Funct ia liniara s =
ta
ba
este un difeomorsm de la [a, b] la
[0, 1] , de la (a, b) la (0, 1) si de la [a, b) la [0, 1) . Funct ia liniar a s = 1
ta
ba
este un difeomorsm de la (a, b] la [0, 1) . R amanem sa consideram intervalele
innite. Funct ia t = arctg aplic a dieomorf R n
_

2
,

2
_
, iar s =
t+

aplic a
_

2
,

2
_
n (0, 1) .Deci funct ia compusa s =
arctg+

aplic a difeomorf R n
(0, 1) . Funct ia t = arctg aplic aintervalul [a, ) , a R. Prin urmare , funct ia
compus a s =
arctgarctga

2
arctga
aplic a difeomorf [a, ) n [0, 1] .
Cazul (, a] este evident.
Dac a : I R
3
este o curba parametrizata regulata , atunci si : J R
3
este tot o curba parametrizata regulata, unde : J I este un difeomorsm.

Intr-adev ar
( )

(s) =

((s))/(s) ,= 0, s J.
Difeomorsm =
1
se numeste schimbare de parametru.
3
Denit ia 1.2 Fie
1
: I
1
R
3
si
2
: I
2
R
3
doua curbe parametrizate
regulate.Ele se numesc echivalente daca exista un difeomorsm : I
2
I
1
astfel ncat
2
=
1
.
Denit ia 1.3 Se numeste curba regulata o clasa de echivalent a a unei curbe
perametrizate regulate.
Propozit ia 1.4 Fie : I R
3
o curba parametrizata regulata si t
1
, t
2
I, t
1
<
t
2
, astfel ncat (t
1
) ,= (t
2
).Atunci:
t
2
_
t
1
|

| dt |(t
2
) (t
1
)| ,
iar egalitatea are loc daca si numai daca
/[t
1
,t
2
]
reprezinta segmentul de
dreapta ce uneste (t
1
) cu (t
2
).
Demonstrat ie. Dac a restrict ia
/[t
1
,t
2
]
reprezint a segmentul de dreapta ce
uneste (t
1
) cu (t
2
), atunci exista un difeomorsm ,

> 0, astfel nc at
( )(s) = (t
1
) + s
(t
2
) (t
1
)
|(t
2
) (t
1
)|
, s [0, |(t
2
) (t
1
)|] . (1.1.1)

Intr-adev ar, presupunem ca ([t1; t2]) reprezinta segmentul nenul nchis [AB].
Atunci (t) = r
A
+(t)

AB, unde : [t
1
, t
1
] [0, 1] este o funct ie surjectiv a, de
clas a C

. Din

(t) =

(t)

AB rezult a c a

(t) ,= 0, t [t
1
, t
2
] si prin urmare
este strict monoton a. Mai mult , este un difeomorsm .
Dac a

> 0, atunci (t
1
) = 0 iar (t
2
) = 1. Avem (t
1
) = r
A
si (t
2
) = r
B
,
iar
(t) = (t
1
) + (t)((t
2
) (t
1
)), t [t
1
, t
2
] .
Dac a

< 0, atunci (t
1
) = 1 iar (t
2
) = 0. Avem (t
1
) = r
B
si (t
2
) = r
A
, iar
(t) = (t
2
) + (t)((t
1
) (t
2
)) = (t
1
) + (1 (t))((t
2
) (t
1
)).
Renot and 1 cu , obt inem

> 0 si (t) = (t
1
) + (t)((t
2
) (t
1
)).Mai
dearte facem schimbarea de parametru s = (t) si obt inem
(
1
)(s) = (t
1
) + s((t
2
) (t
1
)), s [0, 1] ,
de unde ,dup a o noua schimbare de parametru convenabila , se obt ine
relat ia (1.1.1).
Avem n continuare
(t
2
)(t
1
)
_
0
|( )

(s)| ds =
(t
2
)(t
1
)
_
0
_
_
_
_
(t
2
) (t
1
)
|(t
2
) (t
1
)|
_
_
_
_
ds = |(t
2
) (t
1
)| .
4
Pe de alta parte ,din formula de schimbare de variabil a avem
(t
2
)(t
1
)
_
0
|( )

(s)| ds =
(t
2
)(t
1
)
_
0
|

((s))| [

(s)[ ds =
=
(t
2
)(t
1
)
_
0
|

| ((s))

(s) ds
=
t
2
_
t
1
|

(t)| dt .
Prin urmare
t
2
_
t
1
|

(t)| dt = |(t
2
) (t
1
)| , adic a lungimea segmentului de
dreapt a determinat de (t
1
) si (t
2
). Ne ntoarcem la situat ia general a si vom
demonstra ca:
t
2
_
t
1
|

(t)| dt |(t
2
) (t
1
)| .
Pentru aceasta consideram v R un vector unitar ,adic a |v| = 1. Folosind
inegalit at ile cunoscute obt inem:
t
2
_
t
1

(t), v dt
t
2
_
t
1
[

(t), v[ dt
t
2
_
t
1
|

(t)| |v| dt =
t
2
_
t
1
|

(t)| dt. (1.1.2)

Dar
t
2
_
t
1

(t), v dt =
t
2
_
t
1
d
dt
(t), v dt = (t), v[
t
2
t
1
= (t
2
) (t
1
), v . (1.1.3)
Alegem v =
(t
2
)(t
1
)
(t
2
)(t
1
)
, iar din (1.1.2) si (1.1.3) obt inem
t
2
_
t
1
|

(t)| dt |(t
2
) (t
1
)| .
Presupunem acum c a
t
2
_
t
1
|

(t)| dt = |(t
2
) (t
1
)| . Prin urmare toate ine-
galit at ile de la (1.1.2) devin egalitat i (pentru v =
(t
2
)(t
1
)
(t
2
)(t
1
)
),iar acest lucru este
5
echivalent cu

(t) = f(t)v ,unde f este o funct ie neteda strict pozitiv a. Din

(t) = f(t)v ,t, prin integrare se obt ine

(t) = (t
1
) + (
t
_
t
1
f(t)dt)v.
Not am (t) =
t
_
t
1
f(t)dt. Cum

(t) = f(t) > 0, rezult a c a este o funct ie

strict crescatoare.Mai mult, este un difeomorsm si consider am schimbarea de
parametru s = (t). Obt inem
(
1
)(s) = (t
1
) + s
(t
2
) (t
1
)
|(t
2
) (t
1
)|
, s [0, |(t
2
) (t
1
)|]
adic a
|[t
1
,t
2
]
reprezint a segmentul de dreapt a ce uneste (t
1
) cu (t
2
).
Consider am acum : I R
3
o curb a parametrizat a regulata si a, b I, a < b,
xat i. Fie o partit ie a lui [a, b]
: a = t
0
< t
1
< ... < t
n
= b
si consider am suma
l

=
n

i=1
|(t
i
) (t
i1
)| .
l

reprezint a lungimea liniei poligonale cu v arfurile (a), (t

1
), ..., (b).
Propozit ia 1.5 Avem inegaliatea
b
_
a
|

(t)| dt l

.
Demonstrat ie. Folosind propozit ia anterioara obt inem:
b
_
a
|

(t)| dt =
tn
_
t
0
|

(t)| dt =
t
1
_
t
0
|

(t)| dt +
t
2
_
t
1
|

(t)| dt + ... +
tn
_
t
n1
|

(t)| dt
|(t
1
) (t
0
)| +|(t
2
) (t
1
)| + ... +|(t
n
) (t
n1
)| = l

Din propozit ia de mai sus rezult a c a

b
_
a
|

(t)| dt este un majorant pentru

mult imea l

: partit ie a lui [a, b] .

6
Dat a o partit ie a lui [a, b] denim norma sa prin
|| = max
_
[t
i
t
i1
[ : i = 1, n
_
.
Consider am : a = t
0
< t
1
< ... < t
n
= b si e

o partit ie a lui [a, b] care

cont ine t
0
, t
1
, ..., t
n
si n plus toate mijloacele segmentelor [t
0
, t
1
] , [t
1
, t
2
] , ..., [t
n1
, t
n
] ,
adic a

: a = t
0
<
t
0
+ t
1
2
<
t
1
+ t
2
2
< t
2
< ... <
t
n1
+ t
n
2
<= b.
Evident c a |

| < || si l

.
Teorema 1.3 Fie : I R
3
o curba parametrizata regulata si a, b I, a < b.
Atunci oricare ar > 0 exista > 0 astfel ncat oricare ar partit ie a lui
[a, b] cu || < avem
b
_
a
|

(t)| dt l

< .
Demonstrat ie. Fie > 0 xat arbitrar .Din denit ia integralei Riemann exist a

> 0 astfel nc at oricare ar cu || <

avem

b
_
a
|(t)| dt

i
(t
i
t
i1
) |

(t
i
)|

<

2
. (1.1.4)
Deoarece x

, y

si z

sunt uniform continue pe [a, b] , pentru xat anterior exista

> 0 astfel nc at oricare ar t, s [a, b] cu [t s[ <

avem
_

_
[x

(t) x

(s)[ <

2

3(ba)
,
[y

(t) y

(s)[ <

2

3(ba)
,
[z

(t) z

(s)[ <

2

3(ba)
.
(1.1.5)
Fie cu || <

. Evalu am

i
(t
i
t
i1
) |

(t
i
)|

i
|(t
i
) (t
i1
)|

.
Folosind teorema lui Lagrange obt inem

i
(t
i
t
i1
) |

(t
i
)|

i
|(t
i
) (t
i1
)|

=
=

i
(t
i
t
i1
) |

(t
i
)|

i
(t
i
t
i1
) |x

(
i
), y

(
i
), z

(
i
)|

7
=

i
(t
i
t
i1
)(|

(t
i
)| |(x

(
i
), y

(
i
), z

(
i
))| ))

i
(t
i
t
i1
) [|

(t
i
)| |(x

(
i
), y

(
i
), z

(
i
))|[

i
(t
i
t
i1
) |

(t
i
) (x

(
i
), y

(
i
), z

(
i
))|
=

i
(t
i
t
i1
)
_
(x

(t
i
) x

(
i
))
2
+ (y

(t
i
) y

(
i
))
2
+ (z

(t
i
) z

(
i
))
2
,
unde
i
,
i
,
i
(t
i1
, t
i
) , i. Din (1.1.5) obt inem

i
(t
i
t
i1
) |

(t
i
)|

i
|(t
i
) (t
i1
)|

<

i
(t
i
t
i1
)

2(b a)
=

2
.
Fie = min

. Atunci , din (1.1.4) si (1.1.6),pentru orice cu || <

avem
b
_
a
|

(t)| dt l

b
_
a
|

(t)| dt

i
(t
i
t
i1
) |

(t
i
)|

+
+

i
(t
i
t
i1
) |

(t
i
)| l

<

2
+

2
=

Din faptul c a
b
_
a
|

| dt este un majorant pentru l

: partit ie a lui [a, b]

si din teorema precedent a rezulta ca
b
_
a
|

| dt = sup l

: partit ie a lui [a, b]

Denit ia 1.4 Fie C o curba parametrizata si : I R
3
o reprezentare a sa.
Fie t
1
, t
2
I. Numim lungimea lui de la t
1
la t
2
numarul real strict pozitiv
l

(t
1
)(t
2
)
=

t
2
_
t
1
|

(t)| dt

.
Observat ie 1.1 Daca : R R
2
, (t) = (cos t, sin t), atunci l

(0)(4)
= 4
reprezintalungimea cercului de raza 1 parcurs de doua ori.
Observat ie 1.2 Daca : I R
3
este o curba parametrizata regulata injectiva ,
atunci l

(t
1
)(t
2
)
reprezinta lungimea arcului de curba cuprins ntre

(t
1
) si

(t
2
).
8
1.2 Tangenta ntr-un punct al unei curbe regu-
late
Denit ia 1.5 Fie C o curba regulata si : I R
3
un reprezentant al sau.
Tangenta la C n (t
0
) si are direct ia data de

(t
0
).
Ecuat ia vectoriala parametrica a tangentei la n t
0
este:
r = (t
0
) + s

(t
0
), s R,
ecuat iile parametrice ale tangentei sunt :
_
_
_
x = x(t
0
) + sx

(t
0
)
y = y(t
0
) + sy

(t
0
)
z = z(t
0
) + sz

(t
0
)
,
iar ecuat iile canonice sunt date de :
x x(t
0
)
x

(t
0
)
=
y y(t
0
)
y

(t
0
)
=
z z(t
0
)
z

(t
0
)
.
Propozit ia 1.6 Fie : I R
3
o curba parametrizata regulata. Consideram
t
0
I si u R
3
un vector nenul. Dreapta
u
ce trece prin (t
0
) si are direct ia
data de u este tangenta la n t
0
daca si numai daca
lim
tt
0
dist((t),
u
)
t t
0
= 0,
unde dist((t),
u
) reprezinta distant a dintre (t) si
u
.
Demonstrat ie. Din aria paralelogramul construit pe vectorii u si (t) (t
0
)
aplicat i n (t
0
) , exprimat an dou a moduri , obt inemdist((t),
u
) =
((t)(t
0
))u
u
,
de unde rezulta :
lim
tt
0
dist((t),
u
)
t t
0
= 0 lim
tt
0
dist((t),
u
)
[t t
0
[
= 0
lim
tt
0
1
|u|
_
_
_
_
(t) (t
0
)
t t
0
u
_
_
_
_
= 0

1
|u|
_
_

(t
0
) u
_
_
= 0

(t
0
) |u .

9
Propozit ia 1.7 Fie : I R
3
o curba parametrizata regulata.Fie t
0
I
xat si t
nN

I astfel ncat lim

n
t
n
= t
0
, iar t
n
,= t
0
.Atunci dreptele
determinate de (t
0
) si (t
n
) tind tangent la n t
0
.
Reamintim c a pe o vecin atate a lui t
0
funct ia vectorial a este injectiv a ,iar
un vector unitar care d a direct ia dreptei detrminate de (t
0
) si (t
n
) este
(t
0
) (t
n
)
|(t
0
) (t
n
)|
.
Presupunem t
n
> t
0
. Avem
lim
n
(t
0
) (t
n
)
|(t
0
) (t
n
)|
= lim
n
(t
0
) (t
n
)
t
n
t
0

1
(tn)(t
0
)
tnt
0
=

(t
0
)
|

(t
0
)|
care este un vector paralel cu

(t
0
). Dac a t
n
< t
0
, atunci limita de mai sus ne
va da

(t
0
)

(t
0
)
care este din nou un vector paralel cu

(t
0
).
1.2.1 Suprafet e regulate n R
3
Vom presupune cunoscute topologia uzuala pe R
3
, not iunile de continuitate,
homeomorsm, topologia indus a pe o submult ime a lui R
m
, diferent iabilitate,
diferent iala, etc. Reamintim aici doar c ateva rezultate ce vor des utulizate n
acest curs.
Denit ia 1.0.1. Fie U si V deschise n R
m
si e F : U V biject ie.
Spunem ca F este difeomorsm de clasa C

(neted) daca F si F
1.
sunt netede.
Evident, orice difeomorsm este si heomeomorsm, iar daca F este difeomor-
sm si F
1
este tot difeomorsm.
Teorema 1.0.1. (Teorema de Inversare Locala). Fie W deschisa n R
m
, F :
W R
m
o aplicat ie neteda si p W.Daca DF(p) : R
m
R
m
este izomorsm,
atunci exista U deschisa n W, p U, astfel ncat F(U) este deschisa n R
m
si
F [
U
: U F(U) este difeomorsm neted.
Corolar 1.0.1. Fie F : U R
m
neteda, U deschisa n R
m
. Daca DF(p)
este izomorsm pentru orice p U, atunci F este aplicat ie deschisa, adica duce
deschisi n deschisi.

In particular, F(U) este deschisa n R
m
.
Corolar 1.0.2. Fie F : U R
m
neteda, U i F(U) deschisa in R
m
.Atunci
F : U F(U) este difeomorsm daca si numai daca F este injectiva si DF(p)
este izomorsm pentru orice p U.
Teorema 1.0.2. (Teorema Funct iilor Implicite). Fie U deschisa n R
n
R
m
,
F : U R
m
neteda, F = (F
1
, ..., F
m
), si e (x
0,
y
0
) U. Daca sunt indeplinite
condit iile
10
1) F(x
0
, y
0
) = 0;
2)

F
1
y
1
(x
0
, y
0
) ...
F
1
y
m
(x
0
, y
0
)
....................
F
m
y
1
(x
0
, y
0
) ...
F
m
y
m
(x
0
, y
0
)

,= 0;
atunci exista U

deschisa n R
n
, x
0
U

, exista V

deschisa n R
m
, y
0

V

, U

U, si exista G : U

astfel ncat
a) F(x, G(x)) = 0, pentru orice x U

;
b) Daca F(x, y) = 0, cu (x, y) U

, atunci y = G(x);
c) G este neteda.
Observat ie 1. Condi at iile a) si b) sunt echivalente cu
F
1
(0) (U

) = Graf G.
1.1 Suprafete regulate nR
3

In continuare vom prezenta not iunea de suprafat a regulata. Ea este foarte

natural a deoarece topologia si structura diferent iabila pe o astfel de suprafat a
sunt induse de topologia si structura diferent iabila a lui R
3
.
Denit ia 1.6 Se numeste suprafat a regulata n R
3
o submult ime S R
3
ce
verica condit ia: pentru orice p S, exista p V, exista r : D R
3
neteda, D
deschisa n R
2
, 0 D, astfel ncat
a) r(0) = p;
b)r
u
(u, v) r
v
(u, v) ,= 0, pentru orice (u, v) D;
c)r(D) = S V ;
r : D r(D) este homeomorsm, unde pe r(D) consideram topologia indus a
de R
3
.
Perechea (D, r) ce apare n denit ia de mai sus se numeste parametrizare
sau reprezentarea parametrica pentru suprafat a S. Pentru aplicat ia r : D
R
3
, r(u, v) = (x(u, v), y(u, v), z(u, v)), am folosit notat iile obisnuite
r
u
(u, v) =
r
u
(u, v) =
_
x
u
(u, v),
y
u
(u, v),
z
u
(u, v)
_
si
r
v
(u, v) =
r
v
(u, v) =
_
x
v
(u, v),
y
v
(u, v),
z
v
(u, v)
_
11
Observat ie 1.3 Condit ia a) nu este esent iala ea putandu-se realiza printr-o
translat ie a lui R
3
.Condit ia c) ne spune ca r(D) este un deschis din S, unde pe
S am considerat topologia indusa. Condit iile c) si d) ne asigura ca S nu are
autointersect ii; de fapt vom demonstra ca, mai mult, suprafat a este local gracul
unei funct ii netede(si deci S nu poate avea autointersect ii). De asemenea, c) si
d) asigura faptul ca anumite obiecte denite cu ajutorul unei parametrizari nu
depind de fapt de parametrizarea considerata.
Observat ie 1.4 Cum pe S consideram topologia indusa, incluziunea canonica
i : S R
3
este o aplicat ie continua.
Observat ie 1.5 Condit ia b) este echivalenta cu rang Dr(u, v) = 2, pentru orice
(u, v) D. Reamintim ca matricea diferentialei Dr(u, v) : R
2
R
3
in raport cu
bazele canonice din R
2
si R
3
este matricea jacobiana a lui r, adica
Dr(u, v) =
_
_
x
u
(u, v)
x
v
(u, v)
y
u
(u, v)
y
v
(u, v)
z
u
(u, v)
z
v
(u, v)
_
_
= (T
r
(u, v)T
r(u,v)).
Pentru orice matrice vom folosi acceasi notat ie ca si pentru diferent iala.
Condit ia b) asigur a existent a spat iului tangent la S ntr-un punct arbitrar.
Urmatoarele doua rezultate sunt imediate.
Propozit ia 1.8 Fie S o suprafat a si S

o submult ime deschisa a lui S. Atunci

S

este tot o suprafat a.

Propozit ia 1.9 Fie S o suprafat a si (D, r) o parametrizare pentru S.Daca D

este deschisa n D atunci (D

, r [
D
) este tot o parametrizare pentru S.
Propozit ia 1.10 Fie S R
3
astfel ncat S =
iI
S
i
, unde S
i
este suprafat a,
pentru orice i I, atunci S este suprafat a.
Demonstrat ie. Submult imile S
i
ind deschise n S, avem S
i
= S V
i
, unde V
i
este deschisa n R
3
pentru orice i I. Apoi, dac a (D
i
, r
i
) este o parametrizare
pentru S
i
, atunci ea este parametrizare si pentru S deoarece
r
i
(D
i
) = S
i
V = (S V
i
) V = S (V
i
V ),
iar V
i
V este deschisa n R
3
.
12
Propozit ia 1.11 Fie r : D R
3
o aplicat ie neteda, unde D este deschisa
n R
3
.Daca rang r(u, v) = 2 pentru orice (u, v) D si r : D r(D) este
homeomorsm, unde pe r(D) am considerat topologia indusa, atunci S = r(D)
este suprafat a regulata n R
3
.
Demonstrat ie. Rezultatul este evident,(D, r) ind folosita ca parametruizare
pentru toate punctele p S, p = r(u, v), xat arbitrar. Deoarece r : D
r(D) este homeomorsm, rezult a c a r : D r(D) este aplicat ie deschis a si
deci r(D

) este deschisa n r(D). Cum pe r(D) am considerat topologia indus a,

r(D

) = V r(D), unde V este un deschis n R

3
.Deci p V. Tot din faptul ca
r : D r(D) este homeomorsm rezult a r
|
D

: D

r(D

) este homeomorsm,
unde pe r(D

) consideram topologia indus a (de S sau R

3
).
Exemplul 1.1 Vom arata ca sfera de raza 1,
S
2
= (x, y, z) R
3
: x
2
+ y
2
+ z
2
= 1
este suprafat a regulat a.

Intr-adev ar, e r
1
: D
2
1
(0) R
3
, r
1
(u, v) = (

1 u
2
v
2
, u, v), unde D
2
1
(0) =
(u, v) R
3
: u
2
+ v
2
< 1. Aplicat ia r
1
este injectiva si
r
1
(D
2
1
(0)) = (x, y, z) S
2
: x > 0 = S
2
(x, y, z) R
3
: x > 0
este un deschis din S
2
.Cum r
1
: D
2
1
(0) R
3
este neted a, rezult a r
1
:
D
2
1
(0) R
3
continua si deci r
1
: D
2
1
(0) r
1
(D
2
1
(0)) este tot continu a, unde pe
r
1
(D
2
1
(0)) am considerat topologia indus a.Pentru a demonstra ca r
1
1
: r
1
(D
2
1
(0))
D
2
1
(0) este continu a,observ am c a r
1
1
este restrict ia proiect iei Pr
yOz
: R
3

R
2
, Pr
yOz
(x, y, z) = (y, z), la r
1
(D
2
1
(0)). Cum proiect ia este continu a rezult a c a
si restrict ia ei r
1
1
este continua. Deci r
1
: D
2
1
(0) r
1
(D
2
1
(0)) este homeomor-
sm.
Condit ia b)din denit ia suprafet ei se verica imediat deoarece
Dr
1
(u, v) =
_
_

1u
2
v
2

v

1u
2
v
2
1 0
0 1
_
_
si deci rang Dr
1
(u, v) = 2, pentru orice (u, v) D
2
1
(0).
Prin urmare (D
2
1
(0), r
1
) este o parametrizare, Analog se demonstreaz a ca
r
2
: D
2
1
(0) R
3
, r
2
(u, v) = (

1 u
2
v
2
, u, v)
r
3
: D
2
1
(0) R
3
, r
3
(u, v) = (u,

1 u
2
v
2
, v)
r
4
: D
2
1
(0) R
3
, r
4
(u, v) = (u,

1 u
2
v
2
, v)
13
r
5
: D
2
1
(0) R
3
, r
5
(u, v) = (u, v,

1 u
2
v
2
)
r
6
: D
2
1
(0) R
3
, r
6
(u, v) = (u, v,

1 u
2
v
2
)
sunt parametriz ari. Cum
6
i=1
r
i
(D
2
1
(0)) = S
2
, rezult a c a S
2
este suprafat a.
Not am cu r
5
(D
2
1
(0)) = Graf f, unde f : (D
2
1
(0) R, f(u, v) =

1 u
2
v
2
.
Fie acum S o suprafat a si (D, r) o parametrizare a sa. Scriem
S V : x = x(u, v), y = y(u, v), z = z(u, v).
Consider am (u
0
, v
0
) D xat arbitrar. Cum rang Dr
1
(u
0
, v
0
) = 2, putem
presupune ca

x
u
(u
0
, v
0
)
x
v
(u
0
, v
0
)
y
u
(u
0
, v
0
)
y
v
(u
0
, v
0
)

,= 0.
Aplic am Teorema de Inversare Locala pentru aplicat ia Pr
xOy
r : D R
2
D (u, v) (x(u, v), y(u, v) R
2
, R
2
xOy,
n punctul (u
0
, v
0
) si obt inem inversa ei(de fapt inversa restrict iei).
D

(x, y) (u(x, y), v(x, y))

D,
unde

D este deschis a n R
2
, (x(u
0
, v
0
), y(u
0
, v
0
))

D, iar D

deschis a n D,
(u
0
, v
0
) D

. Prin urmare
S V

: z = z(u(x, y), v(x, y)) = f(x, y),

sau
S V

= Graf f, f :

D R,
unde V

este deschis a n V, r(u

0
, v
0
) V

, si r(D

) = S V

. Reprezentarea
S V

: z = f(x, y)
se numeste reprezentarea explicita a lui S.
Reciproc, o reprezentare explicita a lui S, S V : z = f(x, y), determin a o
reprezentare parametric a
S V : x = u, y = v, z = f(u, v).
La fel ca n cazul parametriz arii sferei S
2
se demonstreaza c a, ntr-adevar,
(u, v) r(u, v) = (u, v, f(u, v))
este homeomorsm, r(D) = SV, si condit ia b) este de asemenea satisfacut a.
Fie S V : z = f(x, y) o reprezentare explicit a a lui S. Restrang and
eventual V, putem presupune ca proiect ia lui V pe xOy este inclusa (si deschis a).
14
n domeniul de denit ie a lui f. Denim h : V R, h(x, y, z) = z f(x, y).
Observ am c a
S V : h(x, y, z) = 0
si Dh(x, y, z) = (
f
x
(x, y)
f
y
(x, y)1) ,= 0, pentru orice (x, y, z) V.
Reprezentarea
S V : h(x, y, z) = 0
se numeste reprezentarea implicita a lui S.
Reciproc, e S V : h(x, y, z) = 0 o reprezentare implicita a lui S, unde
Dh(x, y, z) ,= 0, pentru orice (x, y, z) V.Din Teorema Funct iilor Implicite se
obt ine imediat reprezentarea explicit a adica, restragand V, S V : z = f(x, y),
sau SV : y = f(x, z), sau SV : x = f(y, z), dup a cum
f
z
,= 0,sau
f
y
,= 0, sau
f
x
,= 0.
Not am ca, de fapt, este sucient ca Dh(x, y, z) ,= 0,pentru orice punct
(x, y, z) S V.
Cele de mai sus dau o justicare part ial a a urmatoarei Teoreme de caracteri-
zare a suprafet elor.
Teorema 1.4 Fie S o submult ime a lui R
3
.Urmatoarele armat ii sunt echiva-
lente
1) S este suprafat a
2) pentru orice p S,exista V deschisa n R
3
, p V,astfel nct
S V = (x, y, f (x, y)) : (x, y) D, f neted a=Graf f ,
unde D este deschisa n R
2
xOy,sau
S V = (x, f (x, z ), z ) : (x, z ) D, f neteda,
unde D este deschisa n R
2
xOz,sau
S V = (f (y, z ), y, z ) : (y, z ) D, f neteda,
unde D este deschisa n R
2
yOz.
3) pentru orice p S,exista V deschisa n R
3
, p V ,exista h : V R neteda
astfel ncat Dh(x, y, z) ,= 0,pentru orice (x, y, z) V, h(p) = 0 si SV = h
1
(0).
4) pentru orice p S,exista V deschisan R
3
, p V ,exista C
3

(0) = (x, y, z)
R
3
: [x[ < , [y[ < , [z[ < si exista F : V C
3

(0) difeomorsm astfel ncat

F(p) = 0 si F(S V ) = C
3

(0) (R
2
0) C
2

(0).
15
Demonstrat ie. Am discutat echivalent a dintre 1) si 2), si dintre 2) si 3).
Vom demonsra acum ca 1) implica 4).
Fie p
o
S xat arbitrar si (D, r)o parametrizare pentru S, r : D
R
3
neted a, r(D) = S D, p
0
r(D), r(u, v) = (x(u, v), y(u, v), z(u, v)). Fie
(u
0
, v
0
) D astfel nc at r(u
0
, v
0
) = p
0
si, cum Dr(u
0
, v
0
) = 2, f ara a restrange
generalitatea putem presupune c a

x
u
(u
0
, v
0
)
x
v
(u
0
, v
0
)
y
u
(u
0
, v
0
)
y
v
(u
0
, v
0
)

,= 0
Restrang and eventual D si V(asa cum am f acut la trecerea de la reprezentarea
parametric a la cea explicita) putem presupune ca aplicat ia
D (u, v) (x(u, v), y(u, v) R
2
este injectiva. Denim G : R R
3
prin
G(u, v, t) = (x(u, v), y(u, v), z(u, v) + t).
Aplicat ia Geste neteda, injectiv a si FG(u, v, 0) = r(u, v), pentru orice (u, v)
D. Identic and D 0 cu D putem spune c a G
|
D
= r. Avem
det DG(u
0,
v
0
, 0) =

x
u
(u
0,
v
0
)
x
v
(u
0,
v
0
) 0
y
u
(u
0,
v
0
)
y
u
(u
0,
v
0
) 0
z
u
(u
0,
v
0
)
z
u
(u
0,
v
0
) 1

,= 0.
Din Teorema de Inversare Locala, exist a U deschis a n R
3
, (u
0
, v
0
, 0) U,
exist a V

deschis a n R
3
, G(u
0
, v
0
, 0) = r(u
0
, v
0
) V

, astfel nc at G
|
D
: U
V

este difeomorsm. Putem presupune c a V

V si ca U este interiorul unui cub

centrat pe (u
0
, v
0
, 0) cu muchiile paralele cu axele de coordonate ( si sucient de
mici). Not am D

= UD; D

este deschisan D si (u
0
, v
0
) D

. Vom demonstra
acum ca
G(D

) = r(D

) = S V

.
Incluziunea G(D

) S V

este evident a. Fie acum p S V

. Cum p V

,
exist a unic (u, v, t) U astfel nc at G(u, v, t) = p. Cum p S V

S V,
exist a unic (u

, v

) D astfel ncat r(u

, v

) = p,sau G(u

, v

, 0) = p = G(u, v, t).
Cum G este injectiva rezult a c a u

= u, v

= v,si t = 0, adic a (u, v) D

.
Este clar c a difeomorsmul F c autat este F = (G
|
U
)
1
. Difeomorsmul F se
numeste, sugestiv, difeomorsm de ndreptare.
Vom demonstra c a 4) implic a 3). Din F(S V ) = C
2

(0) 0, F =
(F
1
, F
2
, F
3
), rezult a SV = (F
3
)
1
(0). Mai r am ane de aratat ca rangDF
3
(x, y, z) =
16
1, pentru orice (x, y, z) V. Dar detDF
3
(x, y, z) ,= 0,pentru orice (x, y, z) V.

Observat ie 1.6 Daca F : V C

3

0) este un difeomorsm de ndreptare, atunci

r : C
2

(0) R
3
, r = F
1
i, este parametrizare, unde i : C
2

(0) C
2

(0) 0
este incluziune canonica.

Intr-adev ar, r este homeomorsm pe imagine ca ind compunenerea a doua

homeomorsme, iar pentru a ar ata c a r este imersie not am
F :
_
_
_
x = F
1
(x, y, z)
y = F
2
(x, y, z)
z = F
3
(x, y, z)
si F
1
= G :
_
_
_
x = G
1
(u, v, t)
y = G
2
(u, v, t)
z = G
3
(u, v, t)
Avem r(u, v) = G(u, v, 0) si se observ a c a
Dr(u, v) =
_
_
G
1
u
(u, v, 0)
G
1
v
(u, v, 0
G
2
u
(u, v, 0)
G
2
v
(u, v, 0)
G
3
u
(u, v, 0)
G
3
u
(u, v, 0)
_
_
care reprezint a primele dou a coloane din DG(u, v, 0) este izomorsm rezult a
c a ele sunt liniar independente, adica rangDr(u, v) = 2.

In continuare vom prezenta un rezultat important din punct de vedere practic

prin care vom aa mai usor daca o anumit a submult ime din R
3
este o suprafat a
regulat a.
Teorema 1.5 Fie h : V R neteda, V deschisa n R
3
, si e a h(V ) val-
oare regulata, adica rangDh(x, y, z) = 1, pentru orice (x, y, z) h
1
(a). Atunci
h
1
(a) este o suprafat a.
Demonstrat ie. Demonstrat ia poate dedus a foarte usor din Teorema 1.1.1,
ea reprezent and, n esent a, trecerea de la reprezentarea implicit a la dea explicit a.
Aceast a trecere s-a f acut imediat folosind Teorema Funct iilor Implicite. Vom
prezenta n continuare o demonstrat ie care evit a folosirea Teoremei Funct iilor
Implicite si foloseste numai Teorema de Inversare Local a.
Not am ca demonstrat ia Teoremei Funct iilor Implicite se bazeaz a pe Teorema
de Inversare Locala,.
Fie p
0
h
1
(a) xat arbitar, p
0
= (x
0
, y
0
, z
0
). Cum a este valoarea regulata
a lui h, putem presupune f ara a restrange generalitatea c a
h
z
(x
0
, y
0
, z
0
) ,= 0.
Denim aplicat ia
17
F : V R
3
, F(x, y, z) = (x, y, f(x, y, z))
Not am cu (u, v, t) coordonatele unui punct din R
3
unde F ia valori si scriem
F : u = v, v = y, t = f(x, y, z).
Avem
det DF(p
0
) =

1 0 0
0 1 0
f
x
(p
0
)
f
y
(p
0
)
f
z
(p
0
)

,= 0.
Din Teorema de Inversare Locala, rezulta c a exist a W deschis a n R
3
, p
0

W, W V,si exist a U deschis a n R
3
,F(p
0
) = (x
0
, y
0
, a) U, astfel nc at F
|
W
:
W U este difeomorsm. Putem presupune c a U este interiorul cubului centrat
n F(p
0
),cu muchiile paralele cu axele de coordonate si sucient de mici. Aplicat ia
F
1
: U W este neteda si F
1
(u, v, t) = (u, v, g(u, v, t)), unde g : U R este
neted a. Deoarece g este neteda, si aplicat ia g : D R denit a prin
(u, v) g(u, v) = g(u, v, a)
este neted a, unde D este proiect ia pe uO

v a lui U. = UVom demonstra acum

c a
h
1
(a) W = F
1
(D a),
unde D a reprezint a intersect ia lui U cu planul t = a.

Intr-adev ar, e p
h
1
(a) W. Cum p h
1
(a) rezult a ca h(p) = a si deci F(p) U t = a =
D a, adic a p F
1
(D a).
Fie p F
1
(D a). Rezult a p W si p = F
1
(u, v, a), unde (u, v) D.
Deci
F(p) = (x, y, h(p)) = (u, v, a),
adic a p h
1
(a). Prin urmare p W h
1
(a).Deci
h
1
(a) W = F
1
(D a) = (u, v, g(u, v)) : (u, v) D = Graf g.
Cum p h
1
(a) a fost xat arbitrar, din Teorema 1.1.1. rezult a ca h
1
(a)
este o suprafat a regulat a.
Observat ie 1.7 Daca h : V R este neteda, unde V este deschisa in R
3
,atunci
rangDh este maxim, adica 1, pe o submultime deschisa a lui V.
18
Exemplul 1.2 Sa se arate ca sfera de unitate S
2
este o suprafat a.

Intr-adev ar, putem scrie S

2
sub forma S
2
= h
1
(0), unde h : R
3
R,
h(x, y, z) = x
2
+ y
2
+ z
2
1 si se vede usor c a 0 este valoare regulat a pentru h.
De fapt, rang h = 1 pe R
3
0.
Presupunem acum ca S este o suprafat a regulat a n R
3
si vrem s a stim care
sunt condit iile minime ce trebuiesc satisf acute de o aplicat ie r : D R
3
astfel
ncat (D, r) sa e o paramaetrizare pentru S.
Propozit ia 1.12 Fie S o suprafat a regulata si r : D R
3
o aplicat ie neteda
si injectiva, unde D este deschisa n R
2
.Presupunem ca r
u
r
v
,= 0 n orice
punct din D si r(D) S.Atunci r(D) este deschisa n S si r : D r(D) este
homeomorsm, adica (D, r) este parametrizare.
Demonstrat ie. Este clar ca aplicat ia r : D r(D) este bijectiva si continua,
unde pe r(D) am considerat topologia indusa lui R
3
(sau a lui S). Fie p
0
r(D)
xat arbitrar si vom demonstra ca exist a W

deschis a n S astfel nc at p
0
W

r(D), si r
1
: r(D) D este continu a n p
0
.
Cum S este suprafat a regulata, exista W un deschis din S ce cont ine p
0
astfel
ncat W este gracul unei funct ii de variabile (x, y), (y, z) sau ((x, z).
Presupunem W : z = f(x, y), unde f : D
1
R este o funct ie neted a iar
D
1
este deschis a n R
2
xOy. Stim c a aplicat ia r
1
: D
1
R
3
denit a prin
r
1
(x, y) = (x, y, f(x, y))
este o parametrizare pentru S,r
1
(D
1
) = W si r
1
1
= Pr
xOy|
W
.
Deoarece W este deschisa n S, r(D) W este deschisa n r(D) si prin
urmare D

= r
1
1
(r(D) W) este deschisa n D. Not am W/ = r(D) W; W

este
deschis a n r(D) dar nu stim daca W/ este deschis a n W. De asemenea, not am
D

= r
1
1
(W

) care nu stim dac a este deschis a n D

1
. Denim acum
h : D

1
, h = (r
1
1
)
|W
r
|D
= Pr
xOy
r
|D

.
Aplicat ia h este bijectiva, ind compunerea a dou a aplicat ii bijective, si este
neted a ca aplicat ie de la D/ n D
1
, ind compunerea a dou a aplicat ii netede,
r
|D
ind privita ca aplicat ie de la D/ n R
3
.avem si
r
|D
= r
|D

1
h = r
1
h,
unde h din r
1
h este g andit ca aplicat ie de la D/ n D
1
. Cum rangDr = 2
n orice punct din D

, rezulta c a rangDh = 2 n orice punct din D/. Prin urmare

h : D

1
este difeomorsm.
Cum D

1
este deschisa n D
1
rezult a c a W

= r
1
(D

1
) este deschis a n W si
deci W/ este deschis a n S. Din
19
(r
|D
)
1
= h
1
(r
1|D

1
)
1
= h
1
(r
1
1
)
|W

deducem c a (r
|D
)
1
este homemorsm, ind compunerea a dou a heomeomor-
sme. Dar (r
|D
)
1
= (r
1
)
|W
si deci r
1
este continu a n p
0
.
1.2.2 Schimbarea aprametrizarii pe o suprafata
Fie S R
3
o suprafata si (D
1
, r
1
) o parametrizare a sa. CVom considera intot-
deauna D
1
convexa. Fie : D
1
D
2
un difeomorsm, unde D
2
este un domeniu
din R
2
, adica D
2
este deschisa si conexa. Avem det D(u
1
, v
1
) > 0,pentru orice
(u
1
, v
1
) D
1
, sau det D(u
1
, v
1
) < 0,pentru orice (u
1
, v
1
) D
1
.
Notam =
1
si vom demonstra ca r
2
= r
1
: D
2
R
3
este tot o
parametrizare pentru S.
Conditia topologica este evidenta deoarece compunerea a doua homeomor-
sme este tot un homeomorsm. Pentru a arata ca rangDr
2
(u
2
, v
2
) = 2, pentru
orice (u
2
, v
2
) D
2
, notam
:
_
u
1
= u
1
(u
2
, v
2
)
v
1
= u
v1
(u
2
, v
2
)
si scriem r
2
(u
2
, v
2
) = r
1
(u
1
(u
2
, v
2
), v
1
(u
2
, v
2
)).Derivand obtinem
r
2,u
2
(u
2
, v
2
) = r
1,u
1
(u
1
, v
1
)
u
1
u
2
(u
2
, v
2
) + r
1,v
1
(u
1
, v
1
)
v
1
u
2
(u
2
, v
2
),
r
2,v
2
(u
2
, v
2
) = r
1,u
1
(u
1
, v
1
)
u
1
v
2
(u
2
, v
2
) + r
1,v
1
(u
1
, v
1
)
v
1
v
2
(u
2
, v
2
),
si se verica usor ca
r
2,u
2
(u
2
, v
2
) r
2,v
2
(u
2
, v
2
) = det D(u
2
, v
2
)r
1,u
1
(u
1
, v
1
) r
1,v
1
(u
1
, v
1
).
Cum det D(u
2
, v
2
) ,= 0 si r
1,u
1
(u
1
, v
1
) r
1,v
1
(u
1
, v1) ,= 0, rezulta ca
r
2,u
2
(u
2
, v
2
) r
2,v
2
(u
2
, v
2
) ,= 0.
Vom demonstra acum reciproca acestui rezultat.
Teorema 1.2.1. Fie S R
3
o suprafata si (D
1
, r
1
), (D
2
, r
2
) doua parametrizari
astfel incat r
1
(D
1
) = r
2
(D
2
) = SV, V deschisa in R
3
.Atunci r
1
2
r
1
: D
1
D
2
este un difeomorsm, unde r
1
si r
2
sunt privite ca aplicatii cu valori pe imagine.
20
Demonstratie. Stim ca r
1
: D
1
r
1
(D
1
) si r
2
: D
2
r
2
(D
2
) sunt home-
omorsme, unde r
1
(D
1
) = r
2
(D
2
)am considerat topologia indusa. Prin urmare
r
1
2
r
1
: D
1
D
2
este tot un homeomorsm.
Pentru a demonstra ca r
1
2
r
1
este neteda nu mai putem folosi acelasi
rotionament deoarece notiunea de aplicatie neteda este cunoscuta pana in prezent
numai pentru aplicatii de tipul F : R
m
R
n
sau F : U V, unde U si V
sunt deschise in R
m
, respectiv R
n
, pentru m si n arbitrari. In cazul nostru
r
1
(D
1
) = r
2
(D
2
) nu este un deschis in R
m
, oricare ar m.
Fie (

u
2
,

v
2
) D
1
xat arbitrar si notam (

u
2
,

v
2
) = (r
1
2
r
1
)(

u
1
,

v
1
). Cum
rang rangDr
2
(u
2
, v
2
) = 2, putem presupune ca
x
u
2
(

u
2
,

v
2
)
x
v
2
(

u
2
,

v
2
)
y
u
2
(

u
2
,

v
2
)
y
v
2
(

u
2
,

v
2
)
,= 0
unde r
2
(u
2
, v
2
) = (x(u
2
, v
2
), y(u
2
, v
2
), z(u
2
, v
2
)). Consideram D

2
deschisa in
D
2
, (

u
2
,

v
2
) D

2
, astfel incat Pr
xOy
r
2|

2
: D

2
R
2
este injectiva. Notam cu
r
2
(D

2
) = S V

, unde
r
2
(

u
2
,

v
2
) V

si V

este deschisa in V. Denim G : D

2
R R
3
,
G(u
2
, v
2
, t) = (x(u
2
, v
2
), y(u
2
, v
2),
z(u
2
, v
2
) + t).
Se verica usor ca G este neteda, injectiva, si G(u
2
, v
2
, 0) = r
2
(u
2
, v
2
), pentru
orice (u
2
, v
2
) D

2
. Sau, identicand cu D

2
cu D

2
0, G
|
D

2
= r
2|
D

2
.
Mai mult, det DG(

u
2
,

v
2
, 0) ,= 0 si atunci, din Teorema de Inversare Locala,
rezulta ca exista > 0, exista D

2
deschisa in D

2
, (

u
2
,

v
2
) V ,si G : D

2

(, ) V este difeomorsm. Putem presupune ca V este deschisa in V

si
D

2
este interiorul unui patrat centrat (

u
2
,

v
2
) si cu laturile paralele cu axele de
coordonate. Avem
G(D

2
0) = r
2
(D

2
) = S V , sau G(D

2
) = S V .
))Notam F = (G
|V
)
1
si, evident,
Pr
u
2
O
2
v
2
F
|r
2
(D

2
)
= (r
2
(D

2
)
1
= r
1
2 |r
2
(D

2
)
.
Deoarece r
1
: D
1
r
1
(D
1
) = S V este continua, exista D

1
deschisa in D
1
,
(

u
2
,

v
2
) D

1
, astfel incat r
1
(D

1
) S V = r
2
(D

2
). Deci
(r
1
2
r
1
)
|D

1
= r
1
2 |r
2
(D

2
)
r
1
|D

1
= Pr
u
2
O
2
v
2
F r
1|D

1
,
pe uttimul r
1|D

1
este privit ca aplicatie de la D

1
cu valori in V . Cum
Pr
u
2
O
2
v
2
, F si r
1|D

1
sunt netede rezulta ca (r
1
2
r
1
)
|D

1
este neteda. Ne reamintim
21
ca (

u
1
,

v
1
) D
1
a fost xat arbitrar si deci concluzionam ca r
1
2
r
1
: D
1
D
2
este neteda.
Analog se demonstreaza ca r
1
1
r
2
: D
2
D
1
este neteda.
Vom incheia aceasta sectiune cu urmatorul rezultat
Teorema 1.2.2. Fie r : D R
3
o aplicatie neteda astfel incat rangDr(u, v) =
2, pentru orice (u, v) D. Atunci oricare ar (

u,

v) D, exista D

deschisa in
D, (

u,

v) D

, astfel incat r(D

) este o suprafata regulata a lui R

3
.
Demonstratie. Vom folosi din nou aceeasi constructie si Teorema de Inversare
Locala. notam r(u, v) = (x(u, v), y(u, v), z(u, v)) si cum rangDr(

u,

v) = 2,
putem presupune ca
x
u
(

u,

v)
x
v
(

u,

v)
y
u
(

u,

v)
y
v
(

u,

v)
,= 0
Denim functia neteda G : D R R
3
,
G(u, v, t) = (x(u, v), y(u, v), z(u, v) + t).
Deoarece det DG(

u,

v, 0) ,= 0, exista U si V deschise in R
3
, U D
R, (

u,

v, 0) U, G(

u,

v, 0) D. Avem
G
|D
= r
|D
si G(D

) = r(D

).
Cum G : U V este homeomorsm rezulta ca si restrictia sa la D

. ad-
ica G
|D
: D

G(D

) este homeomorsm, unde pe D

si G(D

) consideram
topologiile induse. Dar aceasta nu inseamna altceva decat ca r
|D
: D

r(D

)
este homeomorsm.
Prin urmare S = r(D

) este suprafata data de o singura parametrizare

(D

, r
|D
).
1.2.3 Spat iul tangent la o suprafat a ntr-un punct al ei
Denit ia 1.7 Fie S o suprafat a regulata n R
3
si p
0
S un punct xat
arbitrar. Se numeste vector tangent la S n p
0
un vector de forma w =

(0),
unde : (, ) R
3
o funct ie vectoriala neteda astfel incat (, ) S si
(0) = p
0
.
Daca (t) = (x(t), y(t), z(t)), atunci w =

(0) = (x

(0), y

(0), z

(0)).
Mult imea vectorilor tangent i la S n p
0
se noteaz a cu T
p
0
(S) si se numeste
spat iul tangent la S n p
0
. Deci
22
T
p
0
(S) = w =

(0) : : (, ) R
3
, (, ) S si (0) = p
0
.
Spat iul tangent la S n p
0
este o submult ime a lui R
3
, iar construct ia sa
depinde doar de S si nu de parametrizarile (D, r) ale lui S cu p
0
r(D).
Rezult atul de mai jos ne va spune ca mult imea T
p
0
(S) este un subspat iu
vectorial 2-dimensional a lui R
3
.
Teorema 1.6 Fie S o suprafat a, p
0
S, si (D, r) o parametrizare astfel ncat
p
0
= r(

u,

v), (

u,

v) D. Atunci
T
p
0
(S) = Dr(

u,

v)(R
2
).
Demonstrat ie. Vom demonstra egalitatea de mai sus prin dubla incluziune.
Fie w T
p
0
(S), w =

(0),unde : (, ) R
3
, (, ) S si (0) =
p
0
= r(

u,

v). Consider am = r
1
: (, ) D, unde si r sunt privite ca
aplicat ii cu valori pe imagine. Folosind difeomorsmul de ndreptare F asociat
lui r, rezult a ca, local, = Pr
xOy
F ( privit a acum ca aplicat ie cu valori
n R
3
) si deci este neteda. Rescriem = r si obt inem
w =

(0) = D(0)(1) = Dr(

u,

v)D(0)(1) = Dr(

u,

v)(

(0)),
si deci w Dr(

u,

v)(R
2
).
Pentru incluziunea invers a, consideram w = Dr(

u,

v)(v), unde v R
2
.
Denim (t) = (

u,

v) + tv, t (, ). Aplicat ia este neted a, (0) = (

u,

v)
si pentru sucient de mic (t) D, pentru orice [t[ < . Denim apoi =
r : (, ) R
3
. Avem (, ) S, (0) = p
0
si

(0) = D(0)(1) = Dr(

u,

v)(D(0)(1)) = Dr(

u,

v)(v) = w.

Dac a w
1
= Dr(

u,

v)(v
1
) si w
2
= Dr(

u,

v)(v
2
), atunci
w
1
+ w
2
= Dr(

u,

v)(v
1
+ v
2
),
iar daca w = Dr(

u,

v)(v), atunci
aw = Dr(

u,

v)(av)
unde a R.
Cum Dr(

u,

v) : R
2
R
3
este injectiv a, Dr(

u,

v)(e
1
) = r
u
(

u,

v) si
Dr(

u,

v)(e
2
) = r
v
(

u,

v) formeaz a o baza n T
p
0
(S) numit a baza naturala n T
p
0
(S)
asociata parametriz arii (D, r), unde e
1
, e
2
este baza canonic a din R
2
.
23
Fie w =

(0) T
p
0
(S), unde = r , (t) = (u(t), v(t)).Avem

(0) = u

(0)e
1
+ v

(0)e
2
si
w =

(0) = Dr(

u,

v)(

(0)) = r
u
(

u,

v)u

(0) + r
v
(

u,

v),
deci u

(0) si v

(0) sunt coordonatele w =

(0) n baza naturala r

u
(

u,

v), r
v
(

u,

v).
Observ am ca vectorul tangent w =

(0) nu este unic determinat de ,sau

de .Putem avea dou a curbe pe suprafat a
1
si
2
astfel ncat
1
(0) =
2
(0) =
p
0
,
1
(t) ,=
2
(t), pentru orice t (, )0 si,totusi

1
(0) =

2
(0). Dac a
1
si
2
sunt dou a curbe netede,
1
(0) =
2
(0) = (

u,

v), atunci w
1
= w
2
dac a si
numai dac a u

1
(0) = u

2
(0) si v

1
(0) = v

2
(0).
1.2.4 Planul tangent la o suprafata intr-un punct al ei
Denitia 1.4.1.. Planul tangent la S in p
0
este planul care trece prin p si are
directia planara data de T
p
0
(S).
Acest plan se noteaza cu
p
0
(S). Evident notiunea are caracter geometric
(T
p
0
(S) are caracter gemetric).
Ecuatia vectoriala parametrica a lui
p
0
(S), p
0
= r(u
0
, v
0
). este:
R = r(u
0
, v
0
) + s
1
r
u
(u
0
, v
0
) + s
2
r
v
(u
0
, v
0
), s
1
, s
2
R.
Ecuatia vectoriala are forma:
< R r(u
0
, v
0
), r
u
(u
0
, v
0
) r
v
(u
0
, v
0
) >= 0
Ecuatiile parametrice:
_
_
_
X = x(u
0
, v
0
) + s
1
x
u
(u
0
, v
0
) + s
2
x
v
(u
0
, v
0
)
Y == y(u
0
, v
0
) + s
1
y
u
(u
0
, v
0
) + s
2
y
v
(u
0
, v
0
)
Z == z(u
0
, v
0
) + s
1
z
u
(u
0
, v
0
) + s
2
z
v
(u
0
, v
0
)
unde r(u, v) = (x(u, v), y(u, v), z(u, v)).
Ecuatia canonica:

X x(u
0
, v
0
)
x
u
(u
0
, v
0
)
x
v
(u
0
, v
0
)
Y y(u
0
, v
0
)
y
u
(u
0
, v
0
)
y
v
(u
0
, v
0
)
Z z(u
0
, v
0
)
z
u
(u
0
, v
0
)
z
v
(u
0
, v
0
)

= 0
Ecuatia normalei:
X x(u
0
, v
0
)
l
=
y y(u
0
, v
0
)
m
=
z z(u
0
, v
0
)
n
, (l, m, n) = r
u
(u
0
, v
0
)r
v
(u
0
, v
0
).
24
Propozitia 1.4.1. Fie p
0
= r(u
0
, v
0
) S = r(D).Un plan
a,b
ce trece prin
p
0
si are directia planara determinata de a si b, coincide cu
p
0
(S) daca si
numai daca
lim
t0
dist(r(u
0
+ t, v
0
+ t),
a,b
)
t
= 0, , R cu
2
+
2
> 0.
Demonstratie. Din dezvoltarea Taylor avem:
r(u
0
+ t, v
0
+ t) = r(u
0
, v
0
) + tr
u
(u
0
, v
0
) + tr
v
(u
0
, v
0
) + tR(t),
unde
lim
t0
R(t) = R(0) = 0.
Consideram = (p; a, b), unde a, b R
3
cu a b = 0. Avem
dist(r(u
0
+ t, v
0
+ t, ) =
[(r(u
0
, v
0
) + r(u
0
+ t, v
0
+ t)[
|a b|
=

tr
u
(u
0
, v
0
) + tr
v
(u
0
, v
0
) + tR(t), a, b)

|a b|
=
=
[t[

r
u
(u
0
, v
0
) + r
v
(u
0
, v
0
) + R(t), a, b)

|a b|
Avem: lim
t0
dist(r(u
0
+ t, v
0
+ t, )
t
= 0 lim
t0
dist(r(u
0
+ t, v
0
+ t, )
[t[
=
0 (r
u
(u
0
, v
0
) + r
v
(u
0
, v
0
) + a, b) = 0 , R cu
2
+
2
> 0.

_
= 1, = 0
= 0, = 1

_
r
u
spana, b
r
v
spana, b
spanr
u
, r
v
= spana, b.
Obervatia 1.4.1. Notam ca planul tangent la S in p contine toate tangentele
la curbele (, ) S in p = (0).
Fie , R cu
2
+
2
> 0 si denim
,
(t) = r(u
0
+ t, v
0
+ t).
Notam d
,
tangenta la
,
(, ) in p=
,
(0);
,
(0) = r
u
(u
0
, v
0
) +
r
v
(u
0
, v
0
).
Stim ca lim
t0
dist(
,
(t), d
,
)
t
= 0.
Cumdist(
,
(t),
p
(S)) dist(
,
(t), d
,
)
dist(
,
(t),
p
(S))
[t[

dist(
,
(t), d
,
)
[t[
si deci lim
t0
dist(
,
(t),
p
(S))
[t[
= 0, , R cu
2
+
2
> 0.
Prin urmare propozitia anterioara ne da si reciproca acestui rezultat.
25
1.2.5 Prima forma fundamentala
Pr
26