CAP.

19

MASINI SINCRONE

Breviar

a) Ecuatiile functionale in regim permanent ale motorului sincron cu poli inecati.

Fie un motor sincron trifazat alimentat de la retea de c.a. cu tensiunea de faza U si frecventa f. in
regim permanent ecuatiile functionale ale acestui motor sunt:
U = R ⋅ I + j⋅ X σ I − E µ
E µ= − j⋅ X µ ⋅ I µ = −R w I w (1)

I + I′ E = I 0 = I µ + I w
in care R si Xσ reprezinta rezistenta si reactanta de dispersie a infasurarii statorice de faza; Eµ –
t.e.m.rezultanta; Xµ – reactanta de magnetizare; Rw – rezistenta corespunzatoare pierderilor in fier; Iµ si Iw
curentul de magnetizare, respectiv de pierderi in fier; I – curentul absorbit de la retea (pe faza); I′E –
curentul de excitatie raportat la stator cf. relatiei
πp ⋅ W E ⋅ K E
I′E = I E ⋅ (2)
3 2W ⋅ K w
IE fiind curentul real de excitatie; WE – numarul de spire de excitatie pe pol, KE – coeficientul de forma al
câ mpului de excitatie; W – numarul de spire pentru o faza statorica si Kw – coeficientul respectiv de
infasurare.
Deseori se utilizeaza ecuatia functionala de tensiune sub forma urmatoare:
U = R ⋅ I + j⋅ X s ⋅ I − E 0 (3)
Xs=Xσ+Xµ fiind asa-numita reactanta sincrona a masinii, iar E 0 t.e.m. indusa de câ mpul invâ rtitor de
excitatie E 0 = − j⋅ X µ ⋅ I E .
Cuplul electromagnetic dezvoltat de motor este dat de formula:
3⋅ E 0 ⋅ U
M = ⋅ sin θ (4)
X sΩ
Ω fiind viteza unghiulara de sincronism Ω=ω/p.
cu ω=2πf pulsatia retelei si p nr. de perechi de poli iar θ, este unghiul de defazaj dintre t.e.m. rezultanta
E µ (practic fazorul – U) si t.e.m. E 0 indusa de excitatie, denumit unghi intern.
b) Stabilitatea statica si dinamica a motorului sincron.
Datorita legaturii rigide dintre frecventa retelei de alimentare si turatia motorului sincron,
problema stabilitatii statice si dinamice este deosebit de importanta la acest tip de motor.
 Fig. 19.1

Daca motorul functioneaza la U=ct.; f=ct.; IE=ct. in ipoteza unor abateri mici ale cuplului
rezistent in jurul valorii corespunzatoare unui regim permanent, stabilitatea statica este asigurata numai
daca:
 dM 
  >0 (5)
 dθ  A
cu alte cuvinte, numai daca panta caracteristica unghiulara fig. 19.1 a in punctul corespunzator regimului
permanent este pozitiva. La masina cu poli inecati la care se refera fig.19.1 a, conditia de mai sus este
π
echivalenta cu θ < .
2
In ipoteza unor variatii importante ale cuplului rezistent, stabilitatea dinamica este asigurata daca
este indeplinit criteriul ariilor egale (fig. 19.1 b).
θ2 θ3
∫ (
θ1
)
M s 2 − M dθ = ∫ ( θ2
)
M − M s 2 dθ (6)
unghiul intern θ1, corespunzâ nd regimului initial permanent, unghiul θ2 corespunzâ nd noului cuplu
rezistent Ms2 care provoaca regimul dinamic.
Stabilitatea dinamica este asigurata numai daca se poate gasi o valoare θ3 la care M>Ms2 si
pentru care se poate indeplini egalitatea (5).

19.1. (R) Un motor sincron trifazat cu 4 poli aparenti are datele: pasul polar τ=30 cm; lungimea
axiala L=30 cm, deschiderea arcului polar bp=21 cm; intrefierul sub poli δ=2,5 mm; numarul de spire al
unei bobine de excitatie WE=160; numarul de spire in serie al unei faze statorice W=36, coeficientul de
infasurare pentru stator kw=0,93. Curentul de excitatie al masinii fiind IE=10 A, iar turatia de functionare
n=1500 rot/min., sa se determine:
a) Inductia magnetica BE0 in intrefierul polar, considerâ nd µFe≈∞.
b) Coeficientul de forma kE(1) al câ mpului de excitatie pentru armonica fundamentala, in ipoteza
ca in zona interpolara câ mpul magnetic este practic nul (prin definitie: kE(1)=Bm(1)/BE0, Bm(1) fiind
amplitudinea fundamentalei câ mpului).
c) Fluxul maxim unui pol corespunzâ nd armonicii fundamentale;
d) T.e.m. efectiva indusa intr-o faza statorica.
Rezolvare:
 Fig. 19.2

a) In fig. 19.2. a se reda un fragment din sectiunea transversala a masinii. In lungul conturului Γ,
care taie intrefierurile de sub doi poli vecini, inlantuindu-se cu doua bobine polare, legea circuitului
magnetic conduce la urmatoarea egalitate (cu HFe≈0)
2HE0⋅δ=2WEIE
sau tinâ nd seama de legatura dintre intensitatea câ mpului magnetic si inductie
µ0 W E IE
BE 0 =
δ
µ0 fiind permeabilitatea magnetica a aerului.
Deci:
−7
4 ⋅ π ⋅ 10 ⋅ 160 ⋅ 10
BE 0 = −3
= 0 ,80 4 T
2,5 ⋅10
Distributia câ mpului la periferia interioara a statorului arata ca in fig. 19.2. b, daca se neglijeaza
câ mpul in zona interpolara.
b) Pentru a gasi amplitudinea armonicii fundamentale a câ mpului din fig.19.2. b, vom aplica
teoria seriilor Fourier. Cu originea din figura, armonica fundamentala este o sinusoida de perioada 2τ
deci:
(
2 τ+ bp /2 ) πx
B (m1) =
τ ∫(
B E 0 ⋅ sin dx in care bp reprezinta lungimea arcului polar.
τ− b /2 p ) τ
Efectuâ nd integrala se obtine:
4 bp ⋅ π
B (m1) = sin BE 0
π 2τ
de unde rezulta coeficientul de forma KE(1) pentru armonica fundamentala
(1) 4 bp ⋅ π
K E = sin
π 2τ
In cazul datelor din enunt:
(1) 4 21⋅ π
K E = sin = 1,134
π 2 ⋅ 30
c) Amplitudinea fluxului fundamental de excitatie va fi:
2 (1) 2 (1)
φE m = B m L⋅ τ = K E BE 0 ⋅ L⋅ τ
π π
sau numeric:
 2
φ= ⋅1,134 ⋅ 0 ,80 4 ⋅ 0 ,3⋅ 0 ,3 = 0 ,0 522 Wb
π
d) T.e.m. efectiva de câ mpul invâ rtitor fundamental de excitatie este data de formula:
2π
E 0 = ⋅ f⋅ K w ⋅ W ⋅ φE m
2
in care frecventa depinde de turatia rotorului
p ⋅ n 2 ⋅ 50 0
f= = = 50 Hz
60 60
Prin urmare:
2π
E 0 = ⋅ 50 ⋅ 36 ⋅ 0 ,93⋅ 0 ,0 522 = 388,2 V
2
19.2 (R) Pentru masina din problema precedenta se cunoaste si rezistenta totala a infasurarii de
excitatie si anume, RE=5Ω.
a) Care este constanta de timp a infasurarii de excitatie, daca inductivitatea de dispersie a
infasurarii reprezinta 20% din inductivitatea utila?
b) Care este valoarea curentului efectiv de excitatie raportat la frecventa si numarul de spire al
statorului?
Rezolvare:
a) Se calculeaza mai intâ i inductivitatea utila LEu a infasurarii de excitatie, definita pe baza
fluxului φEu care strabate intrefierul si patrunde in stator.
φ E u = B E 0 ⋅ L⋅ bp = 0 ,80 4 ⋅ 0 ,3⋅ 0 ,21 = 0 ,0 50 6 Wb
Fluxul total util inlantuit cu spirele unei bobine de excitatie va fi deci WE⋅φEu, iar cel inlantuit cu
toate cele 2p bobine polare este:
φ E ut = 2p W E ⋅ φ E u = 4 ⋅ 160 ⋅ 0 ,0 50 6 = 32,384 Wb
In consecinta inductivitatea utila va fi:
φ E ut
LE u = = 32,384 /10 = 3,238 H
IE
Inductivitatea de dispersie rezulta imediat, caci ea reprezinta 20% din inductivitatea utila:
LE σ = 0 ,2 ⋅ LE u = 0 ,2 ⋅ 3,238 = 0 ,648 H
astfel incâ t inductivitatea totala a infasurarii de excitatie este:
LE E = LE u + LE σ = 3,238 + 0 ,648 = 3,886 H
Constanta de timp se calculeaza cu formula:
τ E = LE E /R E = 3,886 /5 = 0 ,7 7 7 s
In general aceasta constanta de timp este destul de mare, de ordinul zecimilor de secunda.
b) Pentru a calcula curentul raportat de excitatie, ne referim la formula (2)
πp ⋅ W E ⋅ K E 2 ⋅ π ⋅160 ⋅ 1,134
I′E = I E ⋅ = 10 ⋅ = 80 ,26 A
3⋅ 2 ⋅ W ⋅ kw 3⋅ 2 ⋅ 36 ⋅ 0 ,93
Acest curent are urmatoarea semnificatie fizica: Daca infasurarea trifazata a statorului ar fi
parcursa de un sistem trifazat simetric, echilibrat de curenti de frecventa 50 Hz si de valoare efectiva IE′,
ar produce acelasi câ mp invâ rtitor fundamental ca si infasurarea de excitatie care se roteste cu rotorul.
 19.3 (R) Un motor sincron trifazat cu poli inecati are datele nominale: 6000 V (tensiune de linie);
2000 kW; cosϕ=0,9; 50 Hz, conexiune stea.
Rezistenta infasuratorilor statorice de faza este neglijabila, iar reactanta este de 1,0 u.r. (unitati
relative).
Motorul are pierderi in fier si pierderi mecanice neglijabile. El functionâ nd in sarcina absoarbe o
putere activa de 1500 kW si are o t.e.m. E0 indusa de excitatie de 4682 V pe faza, tensiunea de alimentare
fiind cea nominala.
a) Sa se determine unghiul intern θ, curentul absorbit I, factorul de putere cosϕ in regimul de
sarcina de mai sus.
b) Pentru aceeasi putere activa absorbita si aceeasi tensiune la borne, exista vreo alta valoare a
t.e.m. care conduce la aceeasi valoare a curentului absorbit? Daca da, care este aceasta valoare si unghiul
intern respectiv?
c) Care din cele doua valori precedente ale lui E0 este de dorit si din ce motiv?
Rezolvare:
a) Trebuie calculata valoarea absoluta Xs a reactantei sincrone, cunoscâ nd valoarea relativa egala
cu unitatea. Marimea de referinta in cazul reactantelor este asa-numita impedanta nominala ZN=UN/IN. UN
si IN fiind respectiv valorile nominale ale tensiunii de faza si ale curentilor absorbiti. Tensiunea nominala
pe faza a motorului este, data fiind conexiunea stea si cunoscâ nd tensiunea de linie U1=6000 V a retelei.
UN = U1 / 3 = 60 0 0 / 3 = 3464,1 V
Curentul nominal se obtine din puterea nominala activa absorbita, egala cu puterea utila de 2000
kW (deoarece pierderile de orice fel s-au neglijat) si din factorul de putere nominal cosϕN=0,9.
PN 2 ⋅ 10 4
IN = = = 213,83 A
3⋅ UN ⋅ c o s ϕ N 3⋅ 3464,1⋅ 0 ,9
ZN=UN/IN=3464,1/213,83=16,2 Ω
reactanta sincrona rezulta Xs=ZN=16,2 Ω
Pentru a determina marimile cerute se foloseste ecuatia (3) in care se omite termenul RI
(neglijabil).

U = −E ′0 + j⋅ X s ⋅ I
t.e.m. indusa de excitatie E′0=4682 V fiind mai mare decâ t tensiunea U de faza, situatie pentru care este
valabila diagrama fazoriala din fig. 19.3 a.
Se noteaza cu θ′ unghiul intern si cu ϕ′ unghiul de defazaj dintre tensiunea U si curentul I. Defazajul ϕ′
corespunde unei functionari in regim capacitiv. Pe baza acestei diagrame se pot scrie ecuatiile:
XsI⋅cosϕ′=E0′⋅sinθ′
Xs⋅I⋅sinϕ′=E0′⋅cosθ′-U
In acest sistem de ecuatii, necunoscutele sunt:
I′, ϕ′, θ′ fiind necesara inca o ecuatie.
Intr-adevar, in enunt se mai precizeaza puterea dezvoltata de motor in acest caz, deci:
3⋅U⋅I⋅cosϕ′=P
Din aceasta ultima ecuatie rezulta componenta activa a curentului absorbit:
( )( )
I ⋅ c o s ϕ′ = P/3U = 1,5 ⋅ 10 6 / 3⋅ 3464,1 = 144,38 A (1)
 Fig. 19.3

iar apoi:
X s ⋅ I ⋅ c o s ϕ′ 16,2 ⋅144,38
sin θ′ = = = 0 ,5
E ′0 4682
Prin urmare, unghiul intern este θ′=300 si
E 0 ′ ⋅ c o s θ′ − U 4682 ⋅ 0 ,866 − 3464,1
I ⋅ sin ϕ′ = = = 36,46 A (2)
Xs 16,2
Ridicâ nd la patrat relatiile (1) si (2) se gaseste:

I = 144,38 2 + 36,46 2 = 148,91 A

si apoi factorul de putere:

c o s ϕ′ = (I ⋅ c o s ϕ′)′ /I = 144,38 /148,91 = 0 ,97 (capacitiv)

b) Pentru aceeasi putere activa absorbita si aceeasi tensiune la borne, deci pentru aceeasi valoare
a componentei active I⋅cosϕ a curentului si pentru acelasi curent I absorbit, mai este posibil un punct de
functionare, asa cum se vede in fig.19.3 b. De data aceasta, regimul de functionare este inductiv si t.e.m.
indusa de excitatie are alta valoare. Se noteaza cu E0′′, noul unghi intern fiind θ′′, ambele marimi fiind
necunoscute. In vederea determinarii acestor necunoscute, diagrama fazoriala furnizeaza urmatoarele
relatii:

E 0 ″ ⋅ sin θ′′ = X s ⋅ I ⋅ c o s ϕ = 16,2 ⋅144,38 = 2338,96 V

(U − E 0 )
″ ⋅ c o s θ′′ 2 + E ″2 ⋅ sin 2 θ′′ = X
0
2
s ⋅ I2
Din a doua relatie se deduce:
2
E 0 ″ ⋅ c o s θ′′ = U − X s2 ⋅ I 2 − E 0 ″ ⋅ sin 2 θ′′ = 3464,1 –
− (16,2 ⋅148,91)2 − 2338,96 2 = 27 3,63 V
In consecinta:
E 0 ″ = 2338,96 2 + 287 3,6 2 = 37 0 5,2 V
tgθ′′=0,813; θ′′=39,14 0

c) Este preferabila functionarea cu factor de putere capacitiv, adica cu E0′=4682 V, deoarece in

acest caz motorul sincron poate pune la dispozitie retelei o anumita putere reactiva.
Q=3⋅U⋅I⋅sinϕ=3⋅3464,1⋅148,91⋅0,243=376,3 kVAr care poate fi utilizata pentru imbunatatirea
factorului de putere al intregii instalatii. In plus functionarea cu t.e.m. de excitatie mai mare asigura o mai
buna stabilitate dinamica, cuplul electromagnetic maxim.
 3⋅ E 0 ⋅ U
M m=
X sΩ
fiind mai mare in cazul a) in comparatie cu cazul b) cu 26,4%.

19.4 (R) Puterea aparenta nominala a unui motor sincron trifazat cu poli inecati este SN=400
kVA, tensiunea de faza fiind UN=3470 V, reactanta sincrona Xs=50Ω; R≈0; f1=50 Hz; 2p=6 poli.
a) Sa se determine curentul absorbit, daca motorul functioneaza la puterea nominala sub factor
de putere unitate.
b) Care este cuplul electromagnetic dezvoltat in acest caz?
c) Daca cuplul electromagnetic ramâ ne acelasi, dar dorim ca motorul sa functioneze cu factorul
de putere cosϕ=0,9 capacitiv, care este curentul absorbit si t.e.m. E 0?
Rezolvare:
a) Curentul absorbit pe fiecare faza rezulta din

I=
SN
3⋅ UN ⋅ c o s ϕ
(
= 4 ⋅10 5
)/(3⋅ 347 0 ⋅1) = 38,42 A
b) Deoarece R≈0 se pot neglija pierderile Joule ale motorului. Neglijâ nd si pierderile in fier si
cele mecanice, puterea activa absorbita este egala cu puterea electromagnetica MΩ=3⋅UN⋅I cosϕ,
Ω fiind viteza unghiulara de sincronism.
Ω = ω /p = (2 ⋅ π ⋅ 50 ) /3 = 10 4,7 2 rad/s
Deci:
3⋅ UN ⋅ I ⋅ c o s ϕ 4 ⋅ 10 5
M = = = 3819,7 Nm
Ω 10 4,7 2
Pentru determinarea t.e.m. E0 induse de câ mpul invâ rtitor de excitatie se observa ca triunghiul
format de fazorii U , j⋅Xs⋅ I , - E 0 este dreptunghic deoarece curentul I este in faza cu U si prin
urmare:

(
E 0 = U2 + X s2 ⋅ I 2 = 347 0 2 + 50 ⋅ 38,42 2 = 3966,2 V )
c) Se noteaza noul curent absorbit I′ si noua t.e.m. E′0. Intrucâ t tensiunea pe faza si cuplul
electromagnetic dezvoltat ramâ n aceleasi, rezulta:
I′ ⋅ c o s ϕ′ = I = 38,42 A
si deci I′ = 38,42 /0 ,9 = 42,69 A
Pe de alta parte, din diagrama de fazori (fig.19.3 a) rezulta:
E ′0 ⋅ sin θ′ = X s ⋅ I′ ⋅ c o s ϕ′
E ′0 ⋅ c o s θ′ = X s ⋅ I′ ⋅ sin ϕ′ + U
ceea ce conduce la expresia urmatoare a t.e.m. E′0:

(
E ′0 = U + X s ⋅ I′ ⋅ sin ϕ′ 2 + X s) ( ⋅ I′ ⋅ c o s ϕ′)2
numeric:
E ′0 = (347 0 + 50 ⋅ 42,69⋅ 0 ,435)2 + (50 ⋅ 42,69⋅ 0 ,9)2 = 47 99,7 V
Pentru a trece motorul in regim capacitiv este deci necesara supraexcitarea masinii.

19.5 (R) un motor sincron trifazat cu poli inecati functioneaza in gol. Pierderile sale de orice
natura sunt neglijabile. Se cunosc: reactanta Xµ de magnetizare si reactanta sincrona Xs precum si
tensiunile U pe faza. Sa se determine expresia analitica a caracteristicii in V, I=f(I′E), I fiind curentul
absorbit, iar I′E curentul de excitatie raportat la stator.
Rezolvare:
Deoarece cuplul electromagnetic este nul:
M = (3⋅ E ⋅ U) /(X s Ω ) ⋅ sin θ = 0
0
deci θ=0, in care caz fazorii U,− E 0 si j⋅X⋅ I se suprapun, iar fazorul I este in cuadratura de faza cu
tensiunea U, ceea ce inseamna cosϕ=0.
In cazul câ nd E0>U1 este valabila situatia din fig. 19.5 a, masina functionâ nd capacitiv, intre
marimile functionale existâ nd relatia:
E0-U=Xs⋅I
Cum E0=Xµ⋅IE′ se obtine urmatoarea dependenta intre curentul absorbit si curentul de excitatie
raportat.
X U
⋅ IE ′ −
µ
I=
X s Xs

Fig. 19.5

In cazul câ nd E0<U, masina functioneaza inductiv, diagrama corespunzatoare fazoriala fiind data
in fig. 19.5 b, din care rezulta:
U-E0=Xs⋅I
deci:
X µ U
I=− ⋅ I′E +
X s Xs
câ nd E0=U evident I=0.
Caracteristica in V rezultata pe baza expresiilor analitice (1) si (2) este prezentata in fig. 19.5 c.
Variindu-se curentul de excitatie, motorul sincron functionâ nd in gol poate fi trecut din regim inductiv in
regim capacitiv.
In acest ultim regim el este utilizat in sistemele electroenergice pentru o imbunatatire a factorului
de putere. Caracteristica din fig. 19.5 c nu tine seama de fenomenul de saturatie, caci s-a presupus ca
t.e.m. E0 este proportionala cu curentul de excitatie.

19.6 (R) Un motor sincron trifazat cu poli inecati avâ nd puterea nominala de 400 kW si un
coeficient de supraincarcare KM=Mm/MN=1,6 functioneaza in gol.
a) Sa se determine puterea maxima cu care poate fi incarcat motorul brusc, fara ca acesta sa iasa
din sincronism, in ipoteza ca se neglijeaza regimul tranzitoriu electromagnetic si pierderile de orice
natura.
b) Aceeasi intrebare câ nd motorul functioneaza in regim initial corespunzator unei puteri
dezvoltate de 100 kW.
 Rezolvare:
a) Problema se refera la stabilitatea dinamica a motorului sincron si se va aplica criteriul ariilor
egale (rel.5) in legatura cu caracteristica unghiulara M=f(θ) cu U=ct., IE=ct.
In regim initial, unghiul intern este nul, θ1=0, deoarece motorul functioneaza in gol si Ms1=0 (fig.
19.6). Fie Ms2 cuplul maxim ce se poate aplica brusc, fara pierderea stabilitatii statice si θ2 unghiul intern
corespunzator. Prin θ3 se noteaza unghiul intern maxim atins in decursul primei oscilatii in ipoteza unei
stabilitati statice asigurate.

Fig. 19.6

Aplicâ nd criteriul ariilor egale, se gasesc ecuatiile:

θ2 θ
∫ (
0
) ∫ 2(
M s 2 − M m ⋅ sin θ dθ = 3 M m ⋅ sin
θ
θ−M s2 ) ⋅ dθ
La limita de stabilitate cf. fig. 19.6, θ3=π-θ2 si Ms2=Mmsin⋅θ2, astfel ca ecuatia cu necunoscuta θ2
de mai sus devine:
π − θ2
0∫ ( )
sin θ 2 − sin θ dθ = 0 . Rezolvâ nd ecuatia:
(π − θ 2 ) ⋅ sin θ 2 + c o s (π − θ 2 ) − 1 = 0
sau dupa utilizarea unor identitati trigonometrice cunoscute:
π − θ 2 = c tgθ 2 /2
ecuatia care admite solutia θ2=46,450
Deci Ms2 rezulta imediat:
Ms 2 = M m ⋅ sin θ 2 = kM ⋅M N ⋅ sin θ 2
ceea ce inseamna o putere dezvoltata
0
P2 = M s 2 Ω = kM PN ⋅ sin θ 2 = 1,6 ⋅ 40 0 ⋅ sin 46,45 = 463,85 kW
Asadar, desi capacitatea de incarcare maxima a motorului este kMPN=640 kW, totusi o incarcare
brusca de numai 463,85 kW in situatia initiala de functionare in gol conduce la o functionare tranzitorie la
limita stabilitatii dinamice.
b) Daca motorul functioneaza in regim initial la puterea P1=100 kW, atunci unghiul intern θ1
rezulta din ecuatia urmatoare:
Pm ⋅ sin θ1 = kM ⋅ PN ⋅ sin θ1 = P1
din care se obtine:
P1 10 0
sin θ1 = = = 0 ,15625
kM ⋅ PN 1,6 ⋅ 40 0
si deci: θ1 = arc sin 0 ,15625 = 8,98930 = 0 ,15689 rad
Deci acum, criteriul ariilor egale conduce la ecuatia de mai jos, avâ nd ca necunoscuta tot unghiul
θ2 :
 π−θ2
∫θ1 (sin θ2 − sin θ) ⋅ dθ = 0
sau
(π − θ1 − θ 2 ) ⋅ sin θ 2 = c o s θ1 + c o s θ 2
Introducâ nd valoarea lui θ1 (masurata in radiani) dupa câ teva incercari se determina θ2=50,50,
ceea ce inseamna ca:
P2 = M s 2 ⋅ Ω = kM ⋅ PN ⋅ sin θ 2 = 1,6 ⋅ 40 0 ⋅ sin 50 ,50 = 493,84 kW
Prin urmare, in noua situatie este posibila aplicarea brusca a unui cuplu rezistent mai mare cu
aproximativ 6,5% decâ t in situatia precedenta. Stabilitatea dinamica depinde deci de marimea perturbatiei
si de situatia initiala.

19.7 (R) Un motor sincron cu poli inecati are datele: puterea utila nominala P2=2400 kW; f=50
Hz, 2p=2, coeficient de supraincarcare k M=Pm/PN=2. Masina functioneaza in sarcina nominala, câ nd se
produce intreruperea alimentarii cu energie electrica a motorului.
Dupa un timp tensiunea la borne revine. Câ t de mare poate fi pauza de tensiune pentru ca la
revenirea tensiunii masina sa nu iasa din sincronism, sarcina ramâ nâ nd permanent cuplata cu motorul?
Se cunoaste momentul total de inertie J=750, Kgm2 raportat la arborele motorului. Se neglijeaza
pierderile de orice natura.
Rezolvare:
Problema are doua parti: mai intâ i se stabileste unghiul intern maxim θ2 pâ na la care poate dura
pauza de tensiune astfel incâ t la revenirea tensiunii sa fie asigurata stabilitatea dinamica, apoi, cunoscâ nd
unghiul θ2 se va deduce timpul necesar atingerii acestei valori.
Unghiul intern initial θ1 rezulta din faptul ca motorul functioneaza in sarcina nominala si se
cunoaste coeficientul de supraincarcare.
Deci:
PN=Pm⋅sinθ1
de unde rezulta:
sinθ1=PN/Pm=1/kM=1/2;
θ1=300=π/6 rad.
Precum s-a precizat mai sus, in intervalul (θ1, θ2) intervine pauza de tensiune si cuplul
electromagnetic al motorului scade brusc la zero (fig.19.6 a). In momentul câ nd s-a atins unghiul θ2
tensiunea revine si cuplul electromagnetic reapare, actionâ nd in intervalul (θ2, θ3) pentru pastrarea
stabilitatii. La limita θ=θ3 conform fig.19.6 a, care evidentiaza ariile ce trebuie sa fie egale pentru ca
stabilitatea dinamica sa fie pastrata la limita.
Prin urmare:
θ2 π−θ1
∫1 (
θ
)
M N − 0 ⋅ dθ = ∫2 (
θ
M m ⋅ sin θ − M N ⋅ dθ)
deoarece cuplul rezistent Ms=MN se mentine in tot rastimpul regimului tranzitoriu. Tinâ nd seama ca
Mm=kMMN, din egalitatea de mai sus se obtine urmatoarea ecuatie avâ nd ca necunoscuta unghiul θ2.
(
π − 2θ1 = 2 c o s θ1 + c o s θ 2 )
solutia ecuatiei este:
cosθ2=0,1812; θ2=79,560=1,3886 rad.
Se calculeaza apoi timpul necesar pentru ca motorul sa ajunga de la unghiul intern θ1 la unghiul
θ2.
In fig. 19.6 b se arata situatia relativa la un moment oarecare al procesului tranzitoriu a axei unui
pol nord al câ mpului invâ rtitor rezultant si a celei solidare cu un pol nord al rotorului. Câ mpul invâ rtitor
rezultant nu este supus nici unei perturbatii, fiind sincron cu reteaua, pe câ nd rotorul sesizeaza orice
perturbatie. Daca α este unghiul de pozitie al axei rotorului, β unghiul corespunzator câ mpului invâ rtitor
rezultant fata de o axa de referinta imobila, diferenta reprezinta unghiul intern geometricϑ.
β=α+ϑ
unghiul intern electric θ fiind legat de cel geometric prin relatia: θ=p⋅ϑ, p fiind numarul de perechi de
poli.
Luâ nd derivata in raport cu timpul in relatia (1) se obtine:
1 dθ
Ω0 = Ω + ⋅
p dt
unde Ω0 reprezinta viteza de sincronism, iar Ω viteza rotorului. Aplicâ nd inca o data derivarea in raport
cu timpul se gaseste o relatie intre acceleratia unghiulara rotorica si unghiul intern θ.
2
dΩ 1 d θ
=− ⋅ 2
dt p dt
Pe baza relatiei de mai sus se poate scrie ecuatia miscarii pe durata pauzei de tensiune, câ nd
rotorul se afla in frâ nare, cuplul electromagnetic fiind nul.
dΩ
−M s = J⋅
dt
sau
J d 2θ
M N = ⋅ 2
p dt
dθ
cu conditiile initiale urmatoare: la t=0, θ=θ1 si =0
dt
(deoarece inainte de pauza de tensiune viteza rotorului coincidea cu viteza de sincronism).
Solutia ecuatiei diferentiale de mai sus este:
p ⋅M N 2
θ= ⋅ t + θ1
2J
iar timpul t0 necesar atingerii valorii θ2 va fi:
2J(θ 2 − θ1 ) 2 ⋅ 7 50 (1,3886 − π /3)
t0 = = = 0 ,259s
p ⋅M N 1⋅ 7 639,4
caci:
PN 2,4 ⋅ 10 6
M N = = = 7 639,4 Nm
Ω0 2 ⋅ π ⋅ 50
Daca revenirea tensiunii nu se produce in mai putin de 0,259 s, motorul nu-si mentine viteza
sincrona.

19.8. O masina sincrona este conectata la o retea care are U=ct. si f=ct. T.e.m. indusa de excitatie
este in urma t.e.m. rezultante cu unghiul electric θ=300.
a) Masina functioneaza in regim de motor sau de generator?
b) Daca se mareste t.e.m. E0 se schimba unghiul intern al masinii?
Raspuns: a) Regim de motor; b) θ scade.
 19.9. Un generator sincron trifazat are datele: U=380 V (tensiune la bornele unei faze); I=10 A,
cosϕ=0,5; Xs=30Ω (reactanta sincrona) si Xσ=1,5Ω (reactanta de dispersie); R≈0. Sa se calculeze t.e.m.
indusa de excitatie si unghiul dintre t.e.m. rezultanta si cea corespunzatoare excitatiei.
Raspuns: E0=657 V; θ=12,160

19.10. Un motor sincron trifazat avâ nd datele: P2N=20 MW, UN=6 kV (tensiune de faza), Xs=3Ω,
R≈0, functioneaza in sarcina inductiva cu puterea utila P2=8 MW, cosϕ=0,707, η=0,9. Se cere sa se
determine puterea maxima cu care poate fi incarcata brusc masina fara a pierde sincronismul.
Raspuns: 26,89 MW.

19.11. Un turbogenerator sincron trifazat are urmatoarele date nominale: SN=25 MVA;
UN= 6,3/ 3 kV (tensiune de faza); Xs=1,5Ω; R≈0.
Sa se calculeze variatia de tensiune de la sarcina nominala la gol, la curent de excitatie constant
si anume cel care asigura tensiunea nominala la mersul in sarcina nominala. Se va considera sarcina pur
ohmica, pur inductiva sau pur capacitiva.
Raspuns: 37,4%; 94,5%; -94,5%

19.12. Un turbogenerator sincron trifazat debiteaza puterea nominala SN=50 MVA intr-o retea de
putere practic infinita. Masina functioneaza la cosϕ=0,9 inductiv, iar reactanta sa sincrona este Xs=1,4
unitati relative. Se cere sa se stabileasca limita pâ na la care poate varia tensiunea retelei fara ca masina sa
iasa din sincronism, daca initial tensiunea da faza era 10 ,5 / 3 kV, iar curentul de excitatie ramâ ne
neschimbat.
Raspuns: U=3,73 kV.