SURSA IN COMUTATIE CU CONVERTOR CC-CC

COBORATOR
(BUCK)

1. Scopul lucrarii:

- analiza functionarii convertorului coborator

- studiul circuitului de comanda

2. Aparatura necesara:

- montaj experimental
- osciloscop cu doua canale
- sursa stabilizata dubla
- ampermetru

3. Consideratii teoretice

Acest convertor cc-cc produce la iesire o tensiune mai mica decat

tensiunea de intrare.

Fig.1 Schema convertorului coborator

 In momentul in care tranzistorul T se deschide, tensiunea de
intrare Ui se aplica filtrului de iesire, prin obina circuland curentul de
sarcina si cel de incarcare al condensatorului.
Cand tranzistorul se blocheaza, datorita tensiunii autoinduse in
bobina, dioda D se deschide asigurand o cale pentru curentul din
bobina.
Se va analiza functionarea doar pentru regimul stationar.In acest
regim se disting doua moduri de functionare:
a) Mod de conductie neintrerupta;
b) Mod de conductie intrerupta;
Formele de und ace descriu functionarea pentru cele doua moduri
sunt prezentate in fig.2.Acestea au fost prezentate in urmatoarele
ipoteze simplificatoare:
- Caderile de tensiune pe comutatoare in stare de conductie sunt
nule;
- Caderea de tensiune pe condensatorul de iesire aproximativ
constanta;
- Rezistenta bobinei si condensatorului sunt 0.
- Timpii de comutare ai tranzistorului si diodei sunt foarte mici in
raport cu perioada de comutatie.
 FUNCTIONAREA IN CONDUCTIE NEINTRERUPTA

Se caracterizeaza prin acea c, prin bobina, curentul este in

totdeauna mai mare decat 0 pe durata unei perioade de comutatie T.

Fig.2 Curentii si tensiunile pentru convertorul cc-cc coborator : a) Conductie neintrerupta ;

b) Conductie intrerupta
 CURENTII SI TENSIUNILE PENTRU CONVERTORUL CC-CC
COBORATOR
a. CONDUCTIE NEINTRERUPTA
b. CONDUCTIE INTRERUPTA

In ipostazele enuntate mai sus se pot scrie urmatoarele relatii:

- Pe durata de conductie a tranzistorului (Tc), caderea de tensiune pe
bobina L este constanta data de relatia:

∆I L I −I
UL = UI −US = L ⋅ = L ⋅ L max L min (1)
TC TC

Iar pe durata de blocare a tranzistorului(Tb):

∆I L I −I
U L = −U S = − L ⋅ = − L ⋅ L max L min (2)
TB TB

Tinand seama ca in regim stationar valoarea medie a tensiunii pe

bobina este nula se poate scrie:

(UI −U S ⋅)TC= U⋅S TB (3)

De unde rezulta:

TC
US = UI ⋅ =UI ⋅δ (4)
T
 US
TC = T ⋅ (5)
UI

 U 
TB = T − TC = T ⋅ I − S  (6)
 UI 

TC
S-a tinut cont ca: T=Tc + Tb; δ = (factorul de umplere)
T

Curentul de sarcina Is este egal cu valoarea medie a curentului prin

bobina (in regim stationar valoarea medie a curentului prin
condensator este 0).Deci :

I L max + I L min = 2 ⋅ I S (7)

Din relatia (1), (4) si (5) rezulta :

( U I − U S) ⋅TC U S ⋅ T
= (1
U T⋅ U S
I L max − I L min = )⋅ − δS = 1 ⋅ − (8) I L = ∆
L L L I U 

Iar din relatia (7) si (8) se obtine :

∆I L U ⋅T U ⋅T  U 
I L min = I S − = IS − S ⋅( 1 − δ) = I S − S ⋅ 1 − S  (9)
2 2⋅ L 2 ⋅L  UI 

∆I L U ⋅T U ⋅T  U 
I L max = I S + = IS + S ⋅( 1 − δ) = IS + S ⋅ 1 − S  (10)
2 2⋅ L 2⋅L  UI 
 Din relatia (4) rezulta ca in conductie neintrerupta, tensiunea de
iesire nu depinde de curentul de sarcina.Forma de unda a curentului
prin bobina este aceeasi pentru diferite valori ale curentului de sarcina,
in ipoteza ca tensiunea de intrare si factorul de umplere raman
constante.Daca curentul de sarcina IS scade spre o valoare limita ISL,
ILmin atinge valoarea zero.Convertorul se afla la limita conductiei
intrerupte.Valoarea ISL se determina din relatia (9) punand conditia
ILmin=0. Ca urmare :

∆I L U I ⋅ T U ⋅T  US 
I SL = = ⋅ δ ⋅( 1 − δ) = S ⋅ 1 −  (11)
2 2⋅ L 2 ⋅ L  UI 

In cazul in care, tensiunea de intrare variaza intre UImin si UImax, se

poate demonstra ca ΔIL are variatia maxima atunci cand UI atinge
valoarea maxima adica δ=δmin ( in ipoteza mentinerii constante a
tensiunii de iesire ).
Relatia (11) devine :

∆I L max U Im ax ⋅ T U ⋅T  U 
I SL max = = ⋅ δ min ⋅ ( 1 − δ min ) = S ⋅ 1 − S  (12)
2 2⋅ L 2⋅ L  UIm ax 
 FUNCTIONAREA IN CONDUCTIE INTRERUPTA

Daca ILmin=0, inainte ca tranzistorul T sa se deschida, convertorul

functioneaza in conductie intrerupta.
Formele de unda ce descriu functionarea acestui regim sunt
prezentate in figura 2b.
Neglijand pierderile din circuit putem scrie:

PI = PS (13)

unde PI, PS reprezinta absorbita, respective debitata de convertor.

Relatia (13) se poate scrie si sub forma :

U I ⋅ II = US ⋅ IS (14)

Unde : II este valoarea medie a curentului absorbit de convertor, egala

cu valoarea medie a curentului prin tranzistor.
Tinand seama de figura 2b se deduce imediat :

I L max ⋅ TC
II = (15)
2 ⋅T

Dar, I L max =
( U I − U S ) ⋅ TC (16)
L
Inlocuind relatia (16) in (15) se obtine :

δ2 ⋅ T
II = ⋅ ( U I −U S ) (17)
2⋅ L

Revenind la relatia (14), dupa cateva calcule simple rezulta :

δ2
UN = (18)
2 ⋅ I N + δ2

Unde am notat :

US
UN =
UI
(19)

L ⋅ IS
IN =
U I ⋅T

tensiunea de iesire normala, respectiv curentul de iesire normal.

Caracteristicile de iesire ale convertorului sunt prezentate in
figura 3 pentru diferite valori ale factorului de umplere.Curba punctata
delimiteaza zona de conductie intrerupta de zona de conductie
neintrerupta situata in dreapta ei.Se observa ca in conductie intrerupta
tensiunea de iesire este puternic dependenta de curentul de iesire.
 DIMENSIONAREA ELEMENTELOR COMPONENTE

Bobina L

Din relatia (10) se poate determina inductivitatea minima

necesara pentru evitarea conductiei intrerupte pentru o anumita valoare
limita ISL a curentului de sarcina :

UI ⋅T U ⋅T  U 
Lmin = ⋅ δ ⋅( 1 − δ) = S  1 − S  (20)
2 ⋅ I SL 2 ⋅ ISL  UI 

Fig.3 Caracteristicile de iesire.

 CARACTERISTICILE DE IESIRE

In situatia cea mai critica, care apare asa cum am discutat in

cazul cand UI atinge valoarea maxima, relatia (20) devine:

U Im ax ⋅ T U ⋅T  U 
Lmin = ⋅ δmin ⋅( 1 − δmin ) = S ⋅ 1 − S  (21)
2 ⋅ I SL 2 ⋅ I SL  UIm ax 

TRANZISTORUL T

Curentul prin transistor atinge valoarea maxima, cand curentul de

sarcina este maxim si factorul de umplere este minim.Cand tensiunea
de iesire este constanta aceasta implica tensiune de intrare
maxima.Deci se poate scrie (tinand cont de relatia(10)):

∆I U S T⋅  U 
IT max = I L max = I S max + L max =I S max +  1 ⋅ −S (22)
2 2⋅ T  UIm ax 

Tensiunea maxima pe tranzistor este data de relatia :

U T max = U I (23)
 DIODA D

Curentul maxim si tensiunea maxima suportate de dioda sunt

date de relatiile (figura2) :

U D max = UT max
(24), (25)
I D max = I L max

CONDENSATORUL DE IESIRE C

In analiza pe care am facut-o, s-a presupus un condensator cu

capacitate suficient de mare, astfel incat sa putem considera tensiunea
de iesire constanta.In realitate, tensiunea pe condensator are o anumita
variatie ΔuS (figura 2).Pentru calculul condensatorului se pleaca de la
variatia maxima admisa ΔUS a tensiunii de iesire.Notand cu ΔQ
sarcina transferata spre condensator (aria hasurata in figura 2a) de
curentul :

iC = iL − I S (26)

vom avea :

 US 
1 −  ⋅U S
T ∆I L T 2  U I  (27)
∆Q = ⋅ = ⋅
4 2 8 L
Pe de alta parte :

∆Q = C ⋅ ∆U S (28)

Din relatiile (27) si (28) rezulta :

 US 
1 −  ⋅U I ⋅ T
2

1  UI  (29)
C= ⋅
8 L ⋅ ∆U S

La alegerea condensatorului trebuie sa se tina seama si de valoarea

efectiva a curentului ce il strabate :

1 2 I S min
T∫
I Cef = iC ⋅ dt ≈ (30)
3
 MONTAJUL EXPERIMENTAL

Montajul asupra caruia se efectueaza masuratorile este prezentat

in figura 4.Elementele convertorului coborator cc-cc sunt L0 C0 si D0
iar elementele circuitului de comanda si control sunt : referinta de
tensiune, regulatorul de tensiune si convertorul tensiune factor de
umplere.De asemenea sursa este prevazuta cu protectie la supracurent.

MOD DE LUCRU
 1) Se alimenteaza montajul cu tensiunile +20V si – 10V.Se
conecteaza la iesire un ampermetru in serie cu o rezistenta de sarcina
reglabila si un voltmetru numeric.
2) Se pune comutatorul pe pozitia ‘manual’ si se modifica cu
ajutorul potentiometrului tensiunea aplicata convertorului tensiune
factor de umplere.Cu ajutorul osciloscopului se determina perioadele T
si TC.Rezultatele se trec in tabelul 1 :

UC[V] -6 -5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 5 6
TC[μS]
US[V]

3) Pentru UC= 0V se vor vizualiza cu ajutorul osciloscopului

formele de unda ale curentilor si tensiunile in principalele puncte de
masura.
4) Se repeta punctul 3 pentru UC= 3V si UC= -3V.
5) Se determina variatia tensiunii US in functie de variatia
tensiunii de sarcina mentinand tensiunea UI= 20V.
6) Variind tensiunea UI intre 20V si 30V se determina variatia
tensiunii US, rezultatele se vor trece in tabelul 2 :

UI[V] 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
US[V]

PRELUCRAREA DATELOR
 1) Se deseneaza formele de unda pentru regim de conductie
neintrerupta.
2) Se deseneaza formele de unda pentru regim de conductie
intrerupta.
3) Pe baza formelor de unda vizualizate se determina inductia
L0 si capacitatea C0.
4) Se ridica caracteristica US=f(IS) si se determina rezistenta
de iesire a sursei.
5) Se determina factorul de stabilizare in raport cu tensiunea
de intrare.
6) Se va raspunde la urmatoarele intrebari :
a) Care sunt cauzele diferentelor intre formele de unda
vizualizate si formele de unda deduse teoretic ?
b) Cum influenteaza rezistenta de masura introdusa in serie cu
condensatorul C0 functionarea circuitului ?

EXPERIMENTARE
 Convertor cc-cc coborâtor (Buck)

1. Cronograme convertor cc-cc coborâtor

M 1
I R F 9 1 3 0 L 1
1 2
1 m

D 3
C 1
M B R 0 4 0
V I 2 2 0 u
1 0 V d c R L
V 1 = 0 V c m d
C in V 2 = 1 0 5 0
T D = 0 R 5
1 0 0 T0 Ru = 1 n R 4
T F = 1 n 1
P W = 1 6 . 7 u 1
P E R = 3 3 . 3 u

0
Fig.1. Convertor cc-cc coborâtor.

Mod de lucru

• Alimentaţi circuitul din Fig.1. cu VI=10V şi conectaţi la ieşire

rezistenţa de sarcină RL1=50Ω. Circuitul se realizează conectând
J2 cu J3, J4 cu J5, J7 cu J8, J11 cu J12 şi R1 închis.
• În baza tranzistorului de comandă M1 aplicaţi un semnal
dreptunghiular vcmd de la generatorul de semnale cu amplitudinea
10V, frecvenţa 33KHz şi factor de umplere al comenzii
tranzistorului fU=50%.
• Vizualizaţi cronogramele următoarelor semnale:
 o de comandă vcmd (t) şi pe rezistenţa R4, vR4(t) între punctele
J13 şi GND (rezistenţa R4 are rolul de traductor de curent
pentru iD3(t));
o de comandă vcmd (t) şi pe rezistenţa R5, vR5(t) între punctele
J14 şi GND (rezistenţa R5 are rolul de traductor de curent
pentru iC1(t));
o de comandă vcmd (t) şi de ieşire vO(t). Tensiunea de ieşire se
măsoară între punctele OUT şi GND, pentru punctul J14
conectat la masă.

REZULTATE
• Desenaţi semnalele vcmd (t), vO(t), vL2(t), iRL(t), iC1(t), iL1(t), iD3(t) şi
iI(t).

2. Verificarea relaţiei dintre tensiunea de intrare şi tensiunea de

ieşire
• Vizualizaţi semnalele de comandă vcmd(t) şi de ieşire vO(t) pentru
RL1=50Ω şi determinaţi raportul VO/VI.
• Modificaţi valoarea semnalului de intrare şi amplitudinea
semnalului de comandă la 8V. Măsuraţi din nou tensiunea de
ieşire şi redeterminaţi raportul VO/VI.

REZULTATE
• Valoarea raportului VO/VI pentru VI=10V.
• Valoarea raportului VO/VI pentru VI=8V.

3. Variaţia ondulaţiei tensiunii de ieşire ΔvO cu sarcina

• Pentru circuitul din Fig.1. cu RL1 aplicaţi din nou semnalul vcmd
cu fU=50%. Copiaţi valorile vO şi ΔvO obţinute la E1.2.
• La ieşire înlocuiţi rezistenţa de sarcină RL1 cu RL2 de valoare 75Ω
prin deconectarea lui R1 şi conectarea jumperului pe poziţia R2.
Vizualizaţi semnalele de comandă şi de ieşire, măsuraţi semnalul
de ieşire vO precum şi ondulatia semnalului de ieşire ΔvO.
REZULTATE
• Valoarea VO şi ΔvO pentru fU=50% (copiate de la E.1.2.)
• Desenaţi vcmd (t), şi vO(t) obţinute pentru RL2.
• Valorile VO şi ΔvO pentru RL2.